Sunteți pe pagina 1din 30

Bucuresti.

2018

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT
INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

PROIECT-MANAGEMENTUL SCHIMBARII

Student: Florin-Catalin Gherghina


Grupa:1544, seria A

Profesor coordinator: Ş.I. Dr. Ing Octavian Ion Negoita

1
Bucuresti.2018

Cuprins

1. Analiza micromediului ............................................................................................................................................... 3


1.1. Date de identificare ............................................................................................................................................. 3
1.2. Scurt istoric ......................................................................................................................................................... 4
1.3. Structura organizatorica ........................................................................................................................................... 4
1.3.1. Organigrama ..................................................................................................................................................... 4
1.3.2. Resurse umane .................................................................................................................................................. 5
1.4. Produse .................................................................................................................................................................... 6
1.5. Evolutia cifrei de afaceri .......................................................................................................................................... 7
1.6. Politica de preţuri .................................................................................................................................................... 8
1.7. Clientii ..................................................................................................................................................................... 9
1.8. Matricea SWOT .....................................................................................................................................................10
1.9. Harta Perceptuala – Organizatie vs. Concurenta ...................................................................................................11
2. Analiza macromediului organizatiei .........................................................................................................................11
2.2. Analiza pietei .........................................................................................................................................................14
2.3. Modelul Porter .......................................................................................................................................................21
3. Fortele Pro-Schimbare care actioneaza asupra organizatiei .....................................................................................23
3.1. Forte Pro-Schimbare .............................................................................................................................................23
3.2. Perspective ale schimbarii si forte de rezistenta la schimbare ...............................................................................26

2
Bucuresti.2018

1. Analiza micromediului

Micromediul companiei reflecta factorii din interiorul si din exteriorul ei care in mod direct
influenteaza capacitatea companiei. Acesta cuprinde orientari strategice si structuri de organizare
care in mod direct influenteaza capacitatea firmei de a utiliza propriul sau potential stiintific, material, financiar
si uman, orientandu-se astfel catre activitatile consumatorului precum si de a satisface nevoile actuale ale
intregii societati.

1.1. Date de identificare

OMV Petrom SA

Sediul Central
Petrom City,
Strada Coralilor, nr. 22
sector 1, cod poştal 013329
tel: +4 021 40 22201
e-mail: office@petrom.com
Bucureşti, România

Cod fiscal: R 159 0082


Nr. Înreg. Registrul Comerţului: J40/8302/1997
Capital social subscris și vărsat: 5.664.410.833,50 RON
Societate administrată în sistem dualist

OMV Petrom este cel mai mare grup petrolier integrat din Europa de Sud-Est și cea mai mare
companie industrială din România. OMV OMV Petrom este organizată în trei segmente de activitate
integrate operațional – Upstream, Downstream Oil și Downstream Gas. În Upstream, OMV Petrom
este prezentă în România și Kazahstan. Portofoliul Downstream Oil cuprinde atât rafinăria Petrobrazi
cu capacitate de 4,5 mil. tone/an, care poate procesa întreaga producție din România a OMV Petrom,
cât și o rețea de 783 de stații de distribuție operate prin două mărci, Petrom și OMV, localizate în
România, Moldova, Bulgaria și Serbia. Segmentul Downstream Gas este singurul canal de vânzare al
gazelor naturale. Portofoliul Downstream Gas cuprinde centrala electrică Brazi, cu o capacitate de 860
MW, și parcul eolian Dorobanţu, cu o capacitate de 45 MW.

3
Bucuresti.2018

Upstream

Downstream Oil Downstream Gas

Țiței onshore Gaze naturale Țiței și gaze

onshore naturale

offshore

Rafinăria Staţii de Centrala Parcul eolian

Petrobrazi distribuţie electrică pe Dorobanțu

carburanţi gaze Brazi

Figura 1.

1.2. Scurt istoric

În 1976, platforma Gloria a început operațiunile de foraj în Marea Neagră, punând bazele OMV Petromar (în
prezent Zona de Producție X OMV Petromar), o zonăde producție care a livrat în 2016 aproximativ 18% din
întreaga producţie a OMV OMV Petrom înRomânia (~8% din producţia de ţiţei și ~26% dinproducţia de
gaze naturale). Producţia anuală de ţiţei și gaze provenită din Marea Neagră este suficientă pentru a încălzi 1
mil. de gospodării timp de un an sau pentru a face plinul la 4,4 mil. de autoturisme.
În 2016, OMV OMV Petrom a aniversat 40 de ani de activităţi în domeniul offshore în partea românească a
Mării Negre și 30 de ani de la obţinerea primei producţii. În prezent, Marea Neagră este a doua cea mai
importantă zonă de producție din România, după regiunea Oltenia.

1.3. Structura organizatorica


1.3.1. Organigrama

4
Bucuresti.2018

Figura 2

1.3.2. Resurse umane


Resursele umane: impartite pe 3 nivele:

 Managementul Corporativ al Resurselor Umane;

 Resurse Umane la nivel Divizional;

 Suport pentru Managementul Resurselor Umane

Figura 3 Managementul corporativ al Resurselor Umane

Voi evidentia punctele forte, punctele slabe, amenintarile si oportunitatile in cadrul departamentului
de Resurse Umane: (2)

Tabel 1 ANALIZA RESURSELOR UMANE

5
Bucuresti.2018

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE


 personal bine pregatit;  cultura organizationala greu de schimbat;
 calificarea, recalificarea,  nivel al personalului ridicat;
policalificarea, personalului care  costuri ridicate in acest domeniu;
necesita acest lucru;  comunicarea greoaie;
 salarizare conform pregatirii si
performantelor;
OPORTUNITATI AMENINTARI

 alocarea de fonduri de la guvern  pierderea personalului capabil in favoarea


pentru sprijinea si reorientarea concurentilor;
profesionala a personalului
disponibilizat;

1.4. Produse

1. Aviatie: OMV Petrom produce combustibil pentru avioane cu motor cu reactie la rafinaria Petrobrazi. Acesta
se numeste Jet A-1 si a fost omologat in anul 2004.
2. Bitum: OMV Petrom obtine bitumuri prin distilarea titeiului. Rezultatul este un material de constructii omogen
care se foloseste in special pentru constructiile rutiere.
3. Carburanti: OMV Petrom produce 4 tipuri de carburant: benzina 95 fara plumb, benzina Top Premium 99+,
Euro Diesel 5 si Top Euro Diesel 5, toate cele 4 respectand standardul Euro 5 (de la 1 ianuarie 2009). Toti
carburantii OMV Petrom au un continut redus de sulf (pana la 10 ppm) pentru a reduce poluarea si a contribui
la protectia mediului.
4. Lubrifianti: OMV Petrom produce o gama de 15 tipuri de lubrifianti: de la uleiuri multigrad sau monograd la
uleiuri hidraulice sau de transmisie. Acestia sunt destinati atat sectorului auto, cat si sectorului industrial sau
diverselor aplicatii in domeniul feroviar.
5. Produse speciale: OMV Petrom prelucreaza si obtine produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful in
rafinaria Petrobrazi. Aceste produse sunt utilizate in industria aluminiului, otelului, agriculturii si hartiei.
6. GPL: OMV Petrom a produs gaz petrolier lichefiat si -a distribuit catre utilizatori persoane fizice (butelii
pentru aragaz sau combustibil pentru autoturisme) dar si pentru uz industrial, turistic sau agricultura. Tinand
cont de temperaturile din timpul iernii/verii in Romania, OMV Petrom depoziteaza GPL la presiunea maxima
de 17.65 bari.
7. Furnizare energie electrica: OMV Petrom detine in portofoliu Centrala Electrica cu Ciclu Combinat Brazi,
860 MW, lansata in 2012 in urma unei investitii de 5000 milioane euro.
8. Titei, gazolina si pacura
9. Carburanti
10. Produse chimice si petrochimice

6
Bucuresti.2018

1.5. Evolutia cifrei de afaceri

2014 2015 2016

Vânzări (mil. lei) 1 21.541 18.145 16.247

EBITD (mil. lei) 8.145 6.231 4.933

EBIT (mil. lei) 3.338 (530) 1.469

Profit / (pierdere) net(ă) atribuibil(ă) acționarilor (mil. lei) 2 2.103 (676) 1.043

EBITD CCA excluzând elementele speciale (mil. lei) 3 8.596 6.493 5.093

EBIT CCA excluzând elementele speciale (mil. lei) 3 5.202 2.522 1.694

Profit net / (pierdere) net(ă) CCA atribuibil(ă) acționarilor

societății-mamă, excluzând elementele speciale (mil. lei) 2,3 3.764 1.801 1.162

Total active / capitaluri proprii și datorii (mil. lei) 43.125 41.118 41.414

Total capitaluri proprii (mil. lei) 27.005 25.688 26.706

Datorii nete / (numerar net) (mil. lei) 890 1.286 (237)

Flux de trezorerie din activități de exploatare (mil. lei) 6.830 5.283 4.454

Investiții (mil. lei) 6.239 3.895 2.575

Flux de trezorerie extins (mil. lei) 1.172 329 1.559

ROACE (%) 7,6 (2,2) 4,1

ROACE CCA excluzând elementele speciale (%) 3 13,6 6,5 4,5

Capital propriu/Total active (%) 63 62 64

Gradul de îndatorare (%) 3 5 n.m.

Rezultatul pe acțiune (lei/acțiune) 0,0371 (0,0119) 0,0184

Rezultatul pe acțiune CCA excluzând elementele speciale (lei/acțiune) 3 0,0665 0,0318 0,0205

7
Bucuresti.2018

Dividendul (lei/acțiune) 0,0112 0 0,015 4

Rata de distribuire a profitului (%) 30 0 81 4

Rezerve totale dovedite la 31 decembrie (mil. bep) 690 647 606

Producție totală de hidrocarburi (mil. bep) 65,82 65,19 63,74

din care producție țiței și condensat (mil. bbl) 30,94 30,43 29,15

din care producție gaze naturale (mld. mc) 5,34 5,32 5,29

Vânzări de gaze (TWh) 47,7 51,4 50,4

din care către terţi 44,3 45,2 43,9

Producţia netă de energie electrică (TWh) 1,3 2,7 2,9

Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi (%) 5 89 88 89

Vânzări totale de produse rafinate (mil. tone) 4,81 5,03 4,93

din care vânzări cu amănuntul (mil. tone) 6 2,37 2,53 2,56

Numărul de stații de distribuție carburanţi 780 788 783

Angajați la 31 decembrie 16.948 16.038 14.769

LTIR per un milion de ore lucrate, pentru angajații proprii 0,47 0,23 0,25 7

Figura 3.

1.6. Politica de preţuri


Politica de preţuri a OMV Petrom este şi va rămâne moderată. OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol
şi gaze naturale din Sud-Estul Europei va continua să aplice standardele internaţionale în politica sa
de preţuri, deoarece acestea sunt cea mai bună garanţie a unei oferte funcţionale de produse, a
concurenţei şi a unor preţuri corecte pe piaţă. “OMV Petrom a aplicat o politică de preţuri moderată, care
respectă evoluţiile pieţei internaţionale”, a declarat Gheorghe Constantinescu, Director General
Executiv al OMV Petrom. “Am revenit la preţul benzinei atins înaintea producerii uraganului Katrina,
care a afectat pieţele internaţionale”. Preţurile la carburanţi din România rămân astfel în jumătatea
inferioară a pieţei europene.
România nu-şi acoperă integral din producţia interna, nevoia de ţiţei. În prezent, ţara trebuie să importe
60% din necesarul de ţiţei. În plus, cererea va creşte în medie cu 6% pe an până în 2010. “OMV Petrom
nu poate ignora preţurile internaţionale şi nici nu poate vinde ţiţei la preţuri sub preţurile pieţei – nici
măcar propriilor sale unităţi operaţionale. Subvenţionarea între unităţile operaţionale ar pune
compania sub incidenta concurenţei neloiale, conform principiilor UE”, a declarat Dl. Gheorghe
Constantinescu, Directorul General Executiv al OMV Petrom.
8
Bucuresti.2018

“Preţurile OMV Petrom sunt deschise şi transparente şi nu s-au abătut în nici un moment de la
tendinţele internaţionale”, a declarat Tamas Mayer, membru al Comitetului Executiv, responsabil
cu activităţile de marketing. OMV Petrom îşi orientează politica de preţuri astfel încât să ţină seama
de cotaţiile internaţionale ale produselor petroliere (Platts FOB Med Italy). Astfel se asigură că nu
au loc disfuncţionalităţi în procesul de aprovizionare, rezultate din fluctuaţiile exporturilor şi
importurilor. Preţurile en-detail şi en-gros sunt revizuite de două ori pe săptămână, iar tendinţele pieţei
internaţionale influenţează semnificativ deciziile legate de preţuri. De asemenea, tendinţele regionale
şi fluctuaţia produselor sunt analizate şi luate în considerare. Situaţia cererii şi ofertei de pe
piaţa românească şi comportamentul competitorilor au un impact important asupra deciziilor.
OMV Petrom a fost consecventă şi prudentă în a urma tendinţele internaţionale.
Creşterea preţurilor la ţiţei şi la carburanţi este o tendinţă internaţională care nu se limitează doar la
România.
Creşterea cererii de ţiţei în ţările asiatice – în special China şi India – a fost urmată cu greu de creşterea
corespunzătoare a ofertei. Prin urmare, creşterea preţurilor a fost inevitabilă în vederea asigurării unui
echilibru între cerere şi ofertă. O situaţie similară se întâlneşte pe piaţa carburanţilor, unde capacităţile
de rafinare insuficiente din SUA au dus la o creştere a cererii şi în Europa şi la creşteri de preţuri.

1.7. Clientii
OMV Petrom pune la dispozitia clientilor sai cea mai mare reţea de staţii de distribuţie. Cele aproximativ
500 de staţii de distribuţie de pe teritoriul României vă vor oferi toate produsele de care aveţi nevoie în călătorie.
Serviciile sunt oferite fără întrerupere, majoritatea acestor staţii fiind deschise non-stop.
Gama de produse pentru Persoane Fizice:
Carburanti
Noul portofoliu de produse din carburanţi OMV Petrom lansat în Ianuarie 2009 este creat pentru o mai
mare satisfacţie a clientului, cu grijă deosebită pentru mediu. Carburanţii OMV Petrom îmbunătăţiţi ajută la
protecţia motorului, stimulând puterea maximă de funcţionare printr-un consum redus de carburant. Mai mult,
conţinutul redus de sulf (până la 10 ppm pentru toţi carburanţii OMV Petrom) reduce poluarea, contribuind la
protecţia mediului.

Lubrifianti
Compania ofera o gamă largă de lubrifianţi destinaţi atât sectorului auto, cât şi sectorului industrial sau
diverselor aplicaţii în domeniul feroviar. Gama cuprinde 15 tipuri de ulei de înaltă calitate, de la uleiuri
multigrad sau monograd, care protejează motorul, la uleiuri hidraulice sau de transmisie care fluidizeaza
funcţionarea componentelor maşinii tale.
Spalatorie auto
OMV Petrom acordă o atenţie deosebită calităţii serviciilor pe care le oferă clienţilor, folosind astfel
echipamente performante şi produse de curăţat de ultimă generaţie.
Procesul de curăţare din cadrul spălătoriilor auto include tratament cu ceară fierbinte ce protejează
caroseria indiferent de vreme, pentru o perioadă suficient de îndelungată până la următoarea spălare.
Prin curăţarea cu spumă, care este un proces necesar dată fiind starea drumurilor din România,
particulele de praf sunt îndepărtate indiferent de cât sunt de întărite.

9
Bucuresti.2018

Peria rotativă asigură protecţie printr-o curăţare uniformă automată într-un timp mult mai scurt decât
cel alocat procesului manual. Prin procedurile de tratament cu ceară şi cele de uscare, se creează un strat de
protecţie rezistent împotriva tuturor intemperiilor.
Prin opţiunea de curăţare a maşinii pe dedesubt, sunt eliminate punctele ascunse de coroziune,
garantând astfel o întreţinere continuă a maşinii.
Clienti Persoane Juridice
OMV Petrom s-a organizat pe specializări tehnice, pentru a oferi clienţilor cea mai bună asistenţă, toate
serviciile provenind dintr-o singură sursă.
Marfa transportata trebuie să ajungă la destinaţie în cel mai rapid, economic şi sigur mod cu putinţă.
OMV Petrom.ofera produse de înaltă calitate – carburanţi, lubrifianţi – precum şi serviciile de primă clasă
asociate cu OMV PetromCard. Dezvoltarea şi fabricarea de produse din cadrul OMV Petrom asigură un
standard înalt şi consecvent, precum şi siguranţa furnizării.
Organizarea produselor se face în funcţie de proprietăţile tehnice, pentru a putea asigura astfel cea mai
adecvată asistenţă clienţilor şi pentru a putea oferi totul din aceeaşi sursă. Combustibili şi lubrifianţi OMV
Petrom de cea mai înaltă calitate, motorină diesel şi benzină, ulei de motor, ulei hidraulic, ulei de transmisie,
lubrifianţi, păcură şi agenţi antigel. Produsele OMV Petrom răspund cerinţelor internaţionale, iar calitatea
acestora este verificată în mod constant.

1.8. Matricea SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


-Lider national pe piata industriei -Multitudinea de activitati care implica
petroliere si gazelor naturale; utilizarea unui volum ridicat de resurse;
-Rezerve mari de titei si capacitate ridicata
de rafinare; -Consum energetic mare in rafinarii,ceea ce
face necesare investitii serioase pentru
-Calitatea produselor oferite; cresterea marjelor de rafinare;

-Mecanismul de stabilire a pretului, similar -Actiunile nu sunt ieftine comparativ cu alte


celui folosit pe pietele dezvoltate; societati similare.

-Grad redus de indatorare;

-Cash flow-ul stabil si solid.

10
Bucuresti.2018

OPORTUNITATI AMENINTARI
-posibilitatea de a se implica in extractia de -pe termen lung resurse naturale epuizabile
marmura din Kazahstan;
-oscilatii mari pe piata petrolului;
-dezvoltarea pe piata internationala;
-concurenta firmelor din domeniu din
-extinderea retelei de distributie in afara strainatate care au o experienta mai bogata
granitelor tarii. decat OMV Petrom.

-Liberalizarea pietei de gaze. -Romania este o piata mica si nu se afla pe


radarele marilor fonduri de investitii
straine;

-Situatia din Grecia care induce un risc


regional.

1.9. Harta Perceptuala – Organizatie vs. Concurenta

Mare Piata de Volum Vedeta

Volum Romania Productia de titei si gaze


Provocare Piata de Valoare

Tarile din Vecinatate Marea Neagra


Mic
Pret Mare

2. Analiza macromediului organizatiei

Tendinţe macroeconomice și sectoriale globale Economia globală a înregistrat în 2016 o creștere estimată la
3,1%, puţin mai lentă decât în anul anterior. De la începutul crizei economice în 2009, creșterea globală a
PIB fost sub așteptări, fiind impactată atât de incertitudinile semnificative din domeniul politicilor
11
Bucuresti.2018

internaţionale și de politica monetară neconvenţională, cât și de efectul îndatorării excesive. Scăderea


investiţiilor publice și private a continuat și în 2016 în economiile dezvoltate, contribuind astfel la încetinirea
comerţului mondial. Economiile bazate pe exportul de materii prime, în special, și-au redus în continuare
investiţiile publice în infrastructură și servicii sociale, pentru a răspunde pierderii constante a veniturilor.
Economia SUA a crescut cu 1,6% în 2016, fiind susţinută, în principal, de cheltuielile de consum. În ciuda
schimbărilor de direcție a politicilor economice sub noua administraţie Trump din SUA, studiile privind
încrederea în economie derulate după alegerile prezidențiale din noiembrie sugerează o perspectivă
economică optimistă pe termen scurt, sprijinită și de creșterea puterii de cumpărare. Creșterea economică în
Japonia a fost modestă, de numai 0,9%, în timp ce economia Chinei pare să se fi stabilizat, înregistrând o
creștere de 6,7%, sprijinită în mod constant de măsuri stimulative. În Argentina și Brazilia, nivelul de
activitate economică a fost mai scăzut decât cel așteptat, în timp ce incertitudinea politică din Turcia s-a
accentuat ca urmare a loviturii de stat eșuate din iulie, care a generat o scădere drastică a veniturilor din
turism. Economia Regatului Unit a sfidat așteptările legate de o posibilă încetinire ca urmare a votului de a
părăsi UE, înregistrând o creștere de 1,8%. În zona euro, cererea internă a arătat unele semne de revenire în
partea a doua a anului. Economia zonei euro a crescut cu 1,7% în 2016, sprijinită de continuarea politicii
monetare expansive.

Rata inflaţiei preţurilor de consum în economiile dezvoltate a crescut la 0,7% în 2016, deoarece politicile de
relaxare monetară din economiile majore mondiale au început să-și arate efectele. Însă creșterea inflaţiei
este în continuarelentă în majoritatea economiilor, sub nivelul premergător crizei economice. Divergența de
politică monetară din zona euro și SUA s-a accentuat, pe fondul unei creșteri suplimentare a ratelor dobânzii
în SUA, cu încă 25 de puncte de bază, la 0,75%. Ca o consecință, randamentul obligaţiunilor, în special în
SUA, a crescut, marcând astfel începutul unui ciclu de condiţii financiare înăsprite.

Se estimează că în 2016, cererea de țiței totală la nivel mondial a crescut cu 1,6% comparativ cu 2015, până
la 96,5 mil. bbl/zi. Rata implicită a creșterii de 1,6 mil. bbl/zi s-ar situa astfel mult peste media ultimilor
cinci ani, de 1,3 mil. bbl/zi înregistrată în perioada 2011–2015. Cererea de ţiţei la nivel mondial a crescut în
toate regiunile lumii, în regiunea Asia/Pacific avansând cu 2,8%. În Europa, cererea a crescut cu 2%, fiind
sprijinită de cererea industrială ridicată și condiţiile de vreme rece. Cererea de ţiţei în China a fost, de
asemenea, robustă, înregistrând o creștere de 3,5%, până la 11,9 mil. bbl/zi, parţial pe fondul unei
performante puternice a sectorului petrochimic. Producţia mondială de ţiţei s-a menţinut la 96,9 mil. bbl/ zi,
înregistrând o creștere marginală de doar 0,3 mil. bbl/zi comparativ cu 2015. Producătorii non-OPEC și-au
redus producţia la 57,6 mil. bbl/ zi, marcând o scădere anuală de 1,4%, ca efect al scăderii preţului ţiţeiului.
În schimb, producţia crescută a producătorilor OPEC în 2016 a dus la scăderea rezervei capacității de
producție la 1,26 mil. bbl/zi, cea mai redusă valoare din ultima decadă. Acţiunea coordonată între OPEC și
alţi 11 producători non-OPEC, conduși de Rusia, s-a concretizat într-un acord încheiat la sfârșitul lunii
noiembrie de a plafona producția de ţiţei. Acest acord a marcat o întoarcere a OPEC la gestionarea pieţei cu
scopul de a accelera redobândirea echilibrului pe piaţa ţiţeiului, prin reducerea excedentului existent.

În 2016, indicele Brent al preţului mediu la ţiţei a scăzut pentru al patrulea an la rând, ajungând la 43,7
USD/bbl, cu 17% mai mic decât nivelul mediu din 2015. Prețurile au scăzut la începutul anului, când Rusia și
Arabia Saudită și-au crescut producţia, dar au recuperat pe parcursul anului pe măsură ce cererea de ţiţei a
crescut și detaliile acordului OPEC de a reduce producţia au început să se contureze. Diferenţa dintre indicii
Brent și Ural ai preţului ţiţeiului s-a adâncit în 2016 la 1,6 USD/bbl, în creștere de la 0,9 USD/bbl în anul
anterior. În 2016, indicele mediu Ural al preţului ţiţeiului a fost de 42,1 USD/bbl, cu 18% mai mic
comparativ cu 2015.
Estimările preliminare ale Institutului Național de Statistică au indicat că economia României a înregistrat o
creștere de 4,8% în 2016, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.Performanţa economică
12
Bucuresti.2018

îmbunătăţită s-a datorat în mare parte factorilor interni, inclusiv scăderea TVA-ului, de la 24% la 20%, care,
la rândul său, a declanșat o revigorare puternică a consumului privat. Însă creșterea accelerată a puterii de
cumpărare a gospodăriilor a jucat, de asemenea, un rol esenţial în revenirea consumului. Salariul mediu real
din economie a crescut cu 14,5% în 2016, creșterile din sectorul public și cea a salariului minim pe economie
declanșând o reacţie în lanţ asupra treptelor salariale.
Indicatorul de încredere al consumatorilor s-a îmbunătăţit treptat pe parcursul anului, ajungând la niveluri
atinse înaintea crizei economice, la sfârșitul anului 2008. Consumul crescut al gospodăriilor a dus la o mărire
a deficitului balanţei comerciale la circa 1% din PIB, pe fondul creșterii cererii pentru produse de import.
Balanţa comercială netă pentru servicii a înregistrat un surplus de 4,5% din PIB, permiţând ţării să-și
consolideze poziţia de exportator net de servicii, în principal datorită contribuţiei substanţiale a activităţilor
de transport. În ansamblu, deficitul de cont curent a înregistrat o dublare comparativ cu anul anterior,
depășind 4 mld. EUR, echivalentul a 2,4% din PIB. Performanţa industrială a fost mai slabă comparativ cu
anii anteriori, înregistrând o creștere mediocră de 1,7%. Sectorul producţiei a fost încă o dată principalul
motor al creșterii industriale, înregistrând o creștere de 2,6%, în timp ce mineritul și exploatarea în carieră au
înregistrat o scădere de aproape 16%. Construcţiile au înregistrat încă un an întunecat, volumul activităţii
scăzând cu 4,8% comparativ cu 2015. Dar, cu toate acestea, economia României a devenit mai atractivă.
Investiţiile străine directe au înregistrat o creștere anuală de 38%, ajungând la 4 mld. EUR. Aproape întreaga
sumă a fost reprezentată de participaţii la capital ale entităţilor străine prezente în România.
În 2016, deficitul bugetar a fost de 2,4% Deficit bugetar din PIB, ca rezultat al abordării precaute a ținut sub
control politicii cheltuielilor publice de către guvernul tehnocrat de tranziţie, care a reușit astfel să menţină
deficitul sub control. Însă, din cauza constrângerilor de a menţine deficitul bugetar sub control, presiunea
politică de a crește atât salariul minim pe economie, cât și salariile din sectorul public într-un an cu alegeri
parlamentare și locale a dus la investiţii scăzute în sectorul public. Acestea s-au ridicat la numai 6,5 mld.
EUR sau echivalentul a 3,9% din PIB, cea mai mică valoare din ultimii ani. Veniturile totale realizate de
guvern au fost cu mai mult de 3% mai mici decât cifrele bugetate, în principal din cauza veniturilor mai mici
din TVA și accize.

Condiţiile pe piața muncii au devenit tot mai stricte în 2016, pe fondul accelerării creșterii economice.
Economia a adăugat noi locuri de muncă aproape în fiecare lună în 2016, gradul de ocupare ajungând la
nivelul anterior crizei economice. În consecinţă, rata șomajului a urmat un trend descendent, ajungând la
5,5% la sfârșitul anului.

Rata anuală a inflaţiei exprimată prin indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost de (1,1)% în
2016, întrucât reducerea TVA cu patru puncte procentuale a condus la scăderea preţurilor interne. Scăderea
prețurilor la energia electrică de la începutul anului anterior a fost un alt factor care a contribuit la menţinerea
inflaţiei într-un interval negativ. Politica monetară a rămas neschimbată în 2016, rata de referinţă a dobânzii
menţinându-se la 1,75%.

Volatilitatea cursului de schimb RON/EUR a fost ușor mai ridicată comparativ cu 2015, dar a rămas la un
nivel scăzut din perspectivă istorică recentă. În 2016, moneda RON s-a depreciat atât în raport cu EUR, cât și
cu USD, cu 1,1% și, respectiv, 1,3%.

Nivelul total al resurselor de energie ale României a crescut ușor în 2016, cu 0,8%, la 33,2 mil. tep, creșterea
economică generând o cerere mai mare de resurse. În ansamblu, importurile totale de resurse de energie au
crescut cu aproape 17%, importul de gaze naturale fiind în creștere cu 1 mil. tep și ajungând la o valoare de
șapte ori mai mare decât în anul precedent. Producţia internă de ţiţei a scăzut cu 4,3%, declanșând o creștere
a importurilor de 0,9 mil. tep, echivalentul unei creșteri anuale de peste 13%.

13
Bucuresti.2018

2.2. Analiza pietei


OMV Petrom este împărţit în 4 segmente de operare: Explorare şi Producţie (E&P), Rafinare şi Marketing,
Gaze şi Energie. Managementul Grupului, activităţile de finanţare şi anumite funcţii sunt evidenţiate în
segmentul Corporativ.
Implicarea Grupului în explorarea şi producţia de gaze şi ţiţei implică expunerea la o serie de riscuri inerente.
Printre acestea stabilitatea politică, condiţiile economice, modificări ale legislaţiei fiscale precum şi alte riscuri
operaţionale inerente cum ar fi volatilitatea ridicată a preţului ţiţeiului şi a dolarului american.O varietate de
măsuri sunt utilizate pentru a gestiona aceste riscuri.
În afara integrării activităţilor de explorare şi producţie şi de distribuţie ale Grupului şi politicii de a menţine
un portofoliu echilibrat de active în segmentul E&P, principalele instrumente utilizate sunt de natură
operaţională.
Activităţile segmentului E&P sunt concentrate în principal în România şi Kazakhstan. În România, OMV
Petrom S.A. este singurul producător de ţiţei. Produsele E&P sunt ţiţeiul şi gazele naturale.
Divizia de Gaze are drept scop vânzarea gazelor naturale şi fructificarea optimă a oportunităţilor ce rezultă din
liberalizarea pieţei. Divizia de Energie este nou înfiinţată, având drept scop diversificarea activităţilor OMV
Petrom S.A. în sectorul energetic românesc. Divizia de produse chimice, asimilată segmentului Gaze şi
Energie, deţine şi exploatează principala fabrică de îngrăşăminte din România, Doljchim Craiova.

Tehnologie si echipamente utilizate

1. Exploatare
OMV OMV Petrom deține 300 de perimetre de explorare și exploatare petrolieră. Cel mai bogat zăcământ din
țară este cel de la Suplacu de Barcău. Al doilea ca importanță este platoul continental al Mării Negre, unde OMV
OMV Petrom are concesionate perimetre de explorare și producție în parteneriat cu gigantul american
ExxonMobil. Prima sondă săpată la mari adâncimi, Domino-1, în Marea Neagră, în perimetrul Neptun, a
identificat o acumulare de gaze de 42-84 de miliarde de metri cubi, în valoare de circa 20 de miliarde de dolari.
2. Exploatarea marină
Explorarea platformei continentale românești a Mării Negre a fost demarată încă din anul 1969, prima
descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producție pe mare a început în anul 1987. În prezent
(septembrie 2009), compania OMV Petrom operează două perimetre offshore (Istria XVIII și Neptun XIX),
însumând o arie de 13.880 km2. OMV Petrom produce în prezent (septembrie 2009), pe platforma
continentală, cinci zăcăminte comerciale: Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe, Pescăruș și Delta. Producția actuală
atinge aproape 32.000 boe/zi, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din producția OMV Petrom din România.
3. Rafinare și Marketing
Procesarea țițeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii, Petrobrazi Ploiești și
Arpechim Pitești, având o capacitate totală de 8 milioane tone pe an. Ambele dispun de câte două module,
putând funcționa astfel la jumătate de capacitate. Pe piața de rafinare, compania OMV Petrom deține o cotă de
52%, urmată de Rompetrol, cu 29%, și Lukoil, cu 17%.
Cele două rafinării au procesat în 2008 o cantitate de țiței de 6,12 milioane de tone, din care 1,83 milioane tone
țiței importat, iar gradul de utilizare a rafinăriilor a fost de 77%. Livrarea produselor proprii se realizează prin
intermediul celor 550 de stații de distribuție din România, precum și a celor 269 de benzinării din țările
învecinate (inclusiv afiliatele). OMV Petrom este și cel mai important furnizor de combustibil pentru aviație
din România și, totodată, deține primul loc pe piața internă de GPL.
4. Gaze și Energie
OMV Petrom deține un rol important pe piața gazelor naturale din România, acoperind toate segmentele acestei
piețe. OMV Petrom a dezvoltat o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice în partea de vest a
rafinăriei Petrobrazi. Aceasta va opera cu 2 turbine pe gaz, având fiecare o capacitate de 280 MW și o turbină
14
Bucuresti.2018

de abur cu o capacitate de 300 MW. Capacitatea totală a centralei instalată este de 860 MW. Cantitatea de gaz
ce urmează a fi furnizată însumează 1,2 mld. mc/an și va fi alimentată printr-o conductă de gaz cu o lungime
de 30 km. OMV Petrom a inițiat proiecte acoperind diferite surse de energie convenționale și surse regenerabile
(energie geotermală, energie eoliană, hidroenergie, energie solară) care nu au fost finalizate până în acest moment.
Noile tehnologii implementate:
-3D seismic
-Forarea de sonde noi, pe baza tehnologiilor noi
-Tehnologii pentru zacaminte mature (Zacamântul Ciuresti proiect pilot) care au dus lareducerea frecventei
interventiilor la sonda de la 20 la 3 pe an.
Industrie, Agricultură şi Construcţie
Transport rutier comercial şi parcuri auto
Autorităţi şi Municipalităţi
Aviatie- produsele aviatice sunt livrate utilizatorilor finali prin intermediul unei reţele de parteneri ce folosesc
propriile sisteme logistice în cadrul aeroporturilor, respectiv prin propria sa reţea. Pe lângă faptul că este
principalul furnizor de combustibil pentru avioane cu reacţie în România, OMV Petrom se implică şi în
cercetarea şi dezvoltarea de noi produse şi îmbunătăţirea calităţii.
Gaze naturale - Divizia Gaze Naturale a fost înfiinţată în anul 2005 cu scopul dezvoltării afacerii de gaze
naturale OMV Petrom în România şi în ţările vecine, şi să poziţioneze OMV Petrom ca unul dintre liderii de
pe piaţa de gaze naturale din România. Divizia Gaze Naturale comercializează gazele naturale asigurate de
către Divizia E&P OMV Petrom şi de către furnizorii externi de gaze naturale locali şi din import. În anul 2007
Divizia Gaze Naturale a raportat un profit operaţional de 123 mil. lei, peste nivelul anului 2006, datorită
cantităţilor vândute de gaze naturale. Volumul de gaze naturale vândute de către OMV Petrom în 2007 a
crescut cu 6% faţă de 2006 deşi nivelul consumului total de gaze naturale în România a scăzut. OMV Petrom
demonstrează o mare responsabilitate în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător.Divizia Gaze
Naturale dezvoltă un proiect care va converti deşeurile biodegradabile – casnice şi excrementele animale, în
biogaz - un combustibil ecologic.
Alte produse

Produse petrochimice de calitate


Petrochimia din Arpechim are capacitatea de a produce o gamă largă de produse petrochimice obţinute
prin procesarea fracţiilor petroliere din rafinării. În România, Arpechim este cel mai important distribuitor de
produse petrochimice şi unicul distribuitor de etilenă. Înalta calitate a produselor petrochimice contribuie la
renumele internaţional al mărcii OMV Petrom.

Produse Chimice

Activităţile principale ale Doljchim constau în producerea şi comercializarea: produselor anorganice


de bază: amoniac, acid azotic; ingrăşămintelor chimice: azotat, nitrocalcar, uree (cu posibilitatea de producere
şi a îngrăşămintelor lichide cu azot); produselor organice de bază: metanol.
Îngrăşămintele chimice produse de Combinatul Doljchim sunt cunoscute şi apreciate calitativ atât pe
piaţa internă, cât şi pe cea externă. Produsele Doljchim sunt în principal exportate în ţări învecinate, precum
Ungaria, Bulgaria, Serbia, dar şi în Slovacia, Austria, Macedonia, Italia, Spania şi Turcia.

Produse speciale pentru cerinţe speciale


Pentru a îndeplini în mod optim cerintele clienţilor, produsele OMV Petrom sunt la fel de variate
precum sfera lor de aplicaţie şi produsele derivate care se pot obtine.
Cocsul de petrol are un rol important în producţia de anozi pentru industria aluminiului şi oţelului.
Sulful este utilizat în industria hârtiei şi în agricultură, pentru producerea fertilizatorilor.

15
Bucuresti.2018

Pe langa toate produsele prezentate anterior OMV Petrom a creat special pentru clientii sai OMV Petrom Card,
o tehnologie care facilitează utilizarea sigură şi managementul eficient al flotei auto, economisind timp si bani.
OMV Petrom isi desfasoara activititea in mai multe segmente in Romania cat si in afara tarii:
Downstream Oil, Downstream Gas si Upstream
Upstream

Downstream Oil Downstream Gas

Țiței onshore Gaze naturale Țiței și gaze

onshore naturale

offshore

Rafinăria Staţii de Centrala Parcul eolian

Petrobrazi distribuţie electrică pe Dorobanțu

carburanţi gaze Brazi

Figura 4.

Figura 5.
Downstream Oil
Activitățile din segmentul Downstream Oil includ procesarea și rafinarea țițeiului și furnizarea de produse
rafinate către clienți cu amănuntul și angro. În cadrul lanţului valoric, segmentul Downstream Oil operează
rafinăria Petrobrazi și are o reţea de benzinării de 783 de unităţi, distribuite în patru ţări din Europa de Sud-
Est, fiind operate sub două mărci, Petrom și OMV.
Tabel 1. Downstream Oil în cifre

2014 2015 2016

Total vânzări segment (mil. lei) 1 16.755 13.322 11.731

EBIT (mil. lei) 2 (79) 1.230 1.289

EBIT CCA excluzând elementele speciale (mil. lei) 3 654 1.315 1.112

EBITD (mil. lei) 541 1.841 1.917

16
Bucuresti.2018

Investiţii (mil. lei) 794 393 440

Ţiţei procesat (mii tone) 4 3.728 3.926 3.945

Vânzări totale produse rafinate (mii tone) 4.807 5.028 4.932

din care: Benzină 1.297 1.343 1.297

Motorină 2.255 2.417 2.409

Kerosen/combustibil de aviație 245 254 251

Păcură 390 298 282

din care: Vânzări cu amănuntul (mii tone) 5 2.373 2.529 2.561

Tabel 2. Număr de staţii de distribuţie pe ţări la sfârșitul perioadei

2014 2015 2016

România 1 544 554 554

Republica Moldova 86 84 78

Bulgaria 89 90 90

Serbia 61 60 61

Total 1 780 788 783

Downstream Gas

OMV Petrom deţine o poziţie solidă pe piața de gaze naturale din România, urmărind toate canalele de
vânzare. Din 2012, lanțul valoric al gazelor din producția proprie a fost extins, gazele fiind transformate în
electricitate prin intermediul centralei electrice Brazi, cu o capacitate de 860 MW. În plus, OMV Petrom
deține parcul eolian Dorobanțu, cu o capacitate de 45 MW, care este programat a fi vândut până la sfârșitul
anului 2017.

Tabel 3. Downstream Gas în cifre

2014 2015 2016

Total vânzări segment (mil. lei) 1 4.375 4.536 4.411

17
Bucuresti.2018

EBIT (mil. lei) 2 (818) (216) 3

EBIT excluzând elementele speciale (mil. lei) (63) (145) 11

EBITD (mil. lei) 49 (4) 121

Investiţii (mil. lei) 3 9 13

Vânzări de gaze (TWh) 47,7 51,4 50,4

din care către terţi (TWh) 44,3 45,2 43,9

Producţie netă de energie electrică (TWh) 1,3 2,7 2,9

Upstream
Segmentul Upstream explorează și extrage țiței și gaze naturale în România și Kazahstan. În Romania, OMV
Petrom acoperă aproape întreaga producţie de ţiţei și aproximativ jumătate din producţia de gaze

Tabel 4. Upstream în cifre

2014 2015 2016

Total vânzări segment (mil. Lei) 1 12.889 8.979 7.303

EBIT (mil. Lei) 2 3.932 (1.815) 401

EBIT excluzând elementele speciale (mil. Lei) 4.667 919 575

EBITD (mil. Lei) 7.201 4.099 3.094

Investiţii (mil. Lei) 5.349 3.486 2.119

Producţia totală a Grupului (mil. Bep) 65,82 65,19 63,74

din care în România 62,57 61,90 60,66

Rezerve dovedite la 31 decembrie (mil. Bep) 690 647 606

din care în România 671 625 582

18
Bucuresti.2018

Concesiunile OMV Petrom pentru explorare, dezvoltare și producţie în România

19
Bucuresti.2018

Tabel 5.Producţia in
2016

Ţiţei și condensat Gaze naturale Total

mil. tone mil. bbl mld. mc mil. bep mil. bep

România 3,66 26,34 5,25 34,32 60,66

Kazahstan 0,36 2,81 0,05 0,27 3,07

Grupul OMV Petrom 4,02 29,15 5,29 34,59 63,74

Tabel 6. Rezerve dovedite la 31 decembrie


2016

Ţiţei și condensat Gaze naturale Total

mil. tone mil. bbl bcf mil. bep mil. bep

România 45,8 329,6 1.360,7 252,0 581,6

Kazahstan 2,8 21,9 15,1 2,5 24,5

Grupul OMV Petrom 48,6 351,5 1.375,9 254,5 606,1

Figura 6.

20
2.3. Modelul Porter
OMV Petrom este o societate care stie sa recunoasca si sa raspunda in mod profitabil unor
tendinte si nevoi nesatisfacute, nevoi ce vor exista mereu. La nivelul societatii, mediul este
alcatuit dintr-o retea de variabile exogene carora OMV Petrom le opune propriile sale resurse –
umane, materiale si financiare.
Modelul Porter

Cele cinci
forte ce
constituie
modelul Porter: (4)
· noii intrati - dovedesc o mare adaptabilitate la cerintele pietei si conduc la reducerea cotei
de piata a companiei
· produsele de substitutie :producerea de masini, masinarii pe baza de curent
· furnizorii - sunt firme si persoane particulare care asigura resursele necesare societatii in
vederea indeplinirii misiunii sale, in baza unor relatii de vanzare-cumparare.
Principalii furnizori ai OMV Petrom sunt:
-ROMGAZ S.A. Medias
-REPUBLICA S.A. Bucuresti
-PETROTUB S.A. Roman
-SILCOTUB S.A. Zalau-
-GLENCORE INTERNATIONAL A.G. –BAAR SWITZERLAND
21
-KRONOS WORLD WIDE Ltd. –TORTOLA B.V.I.
Consumatorii :
- Pentru titei: sucursalele proprii de prelucrare Arpechim Pitesti si Petrobrazi Ploiesti, alte
rafinarii;
- Pentru gaze naturale: ROMGAZ S.A. Medias, OMV PETROM GAS S.R.L., mari
consumatori industriali (TERMOELECTRICA S.A., S.C. INTERAGRO S.A., CET Turceni,
C.S. Resita, S.C. PETROTUB S.A., S.C. ROMAN S.A., S.C. REPUBLICA S.A., S.C.
SILCOTUB S.A Zalau);
- Pentru carburanti si lubrifianti: sucursale proprii de distributie, societati de transport auto si
naval, consumatori particulari, sectorul tertial;
- Comercializarea produselor petroliere se realizeaza prin intermediul celor doua sucursale de
prelucrare (Arpechim Pitesti si Petrobrazi Ploiesti) si al sistemului de distributie PECO;
- Pentru produsele petrochimice: marile combinate chimice si rafinarii romanesti (OLTCHIM
Ramnicu Valcea, CHIM-COMPLEX Borzesti, SINTEZA Oradea etc.);
- La export se livreaza produse petrochimice si carburanti, in special in tarile centrale si vest-
europene. De asemena, la export se asigura servicii in domeniul forajului marin, cercetarii,
proiectarii, precum si asistenta tehnica.
- Referitor la clientela externa, societatea se bucura de un larg interes manifestat de o serie de
firme din numeroase state ale lumii cum ar fi: Ungaria, Republica Moldova, Iugoslavia,
Kazhstan, India, Ecuador, Turcia, Iran, Nigeria, Sudan.
Nivelul de rivalitate -in domeniul comercializarii produselor petroliere, in Romania exista un
sector particular bine conturat si destul de puternic. Principalii concurenti ai OMV Petrom in tara
sunt:
-In domeniul extractiei titeiului: unic producator;
-In domeniul extractiei gazelor naturale: S.N. ROMGAZ Medias;
-In domeiul rafinarii: S.C. LUKOIL PETROTEL S.A. Ploiesti, S.C. ROMPETROL RAFINARE
S.A., S.C. PETROLSUB Balc, S.C. RAFO Onesti, S.C. ASTRA S.A. Ploiesti, S.C.
ROMPETROL S.A. –Vega, S.C. STEAUA ROMANA.
-In domeiul petrochimie: OLTCHIM Ramnicu Valcea, SOLVENTUL Timisoara;
-In domeniul distributiei cu amanuntul a produselor petroliere: SHELL, MOL, LUKOIL, AGIP,
ROMPETROL, RAFO Onesti si distribuitori particulari;
-In domeniul distribuirii GPL: SHELL GAZ Romania, BUTAN GAZ Romania, RAFO Onesti si
distribuitori particulari;
-In domeniul distributiei en-gros: ROMPETROL, RAFO Onesti, LUKOIL. (11)
22
ETAPA 2

3. Fortele Pro-Schimbare care actioneaza asupra organizatiei


Mariana Gheorghe va fi înlocuită de un director al unei companii petroliere internaționale. Este
vorba de Christina Verchere, actualul președinte al diviziei asiatice a companiei British
Petroleum. (14)

Noul director va prelua funcția până pe 21 mai 2018 şi va ocupa portofoliul până pe data de 16
aprilie 2019, atunci când urma să se termine mandatul Marianei Gheorghe.

Schimbarea vine într-un moment critic al investițiilor companiei în România: exploatarea


rezervelor din Marea Neagră și transportul lor prin conducta BRUA finanțată de Comisia
Europeană.

În acest context, schimbarea Marianei Gheorghe, directorul român care a stat la conducerea
companiei timp de 12 ani, ar putea avea şi o miză geostrategică. Atât Rusia, cât şi America sunt
direct interesate de rezervele din Marea Neagră, iar schimbarea Marianei Gheorghe ar putea
schimba soarta acestor exploatări.

Coincidenţă sau nu, şeful OMV a discutat azi cu premierul Mihai Tudose și cu președintele
Klaus Iohannis și a anunțat o „creștere a gradului de internaționalizare a Petrom”.

În luna noiembrie au fost lansate atacuri foarte dure la adresa Marianei Gheorghe și a companiei
Petrom de către comisia parlamentară de anchetă a ANRE, deși comisia a fost înființată pentru
activitatea ANRE, nu a companiei Petroliere.

Mariana Gheorghe este prima femeie director general la Petrom și femeia din România care a
deținut cel mai mult șefia unei companii de asemenea mărime. A fost numită la conducerea
companiei în iunie 2006, la doar 2 ani după privatizarea Petrom.

3.1. Forte Pro-Schimbare

Mediul de afaceri(12)
– Forte sociale

23
Compania OMV Petrom a renuntat in anul 2016 la 250 de sonde considerate ineficiente, din cele
7.600, și va disponibiliza 1.200 de angajați. Conducerea spune că printre motive se numără prețul
scăzut al petrolului și intrarea în revizie a Petrobrazi.

exploatarea rezervelor din Marea Neagră și transportul lor prin conducta BRUA finanțată de
Comisia Europeană.

– Forte economice Compania OMV Petrom a înregistrat în 2015 o pierdere de 690 de milioane
de lei. În 2014, societatea a avut un profit de 2,1 miliarde de lei. Pierderile de anul trecut
reprezintă primul rezultat negativ de la privatizarea din 2004.

– Forte ale mediului de afaceri

Ţările OPEC au ajuns la un acord: cei mai mari exportatori de petrol din lume au stabilit să
reducă producţia cu 750 de mii de barili pe zi, mai exact la 32,5 milioane de barili. Este primul
acord de acest gen de la criza financiară din 2008, iar înţelegerea e menită să oprească scăderea
preţului petrolului pe piaţa mondială.

– Forte politice

schimbarea Marianei Gheorghe, directorul român care a stat la conducerea companiei timp de 12
ani, ar putea avea şi o miză geostrategică. Atât Rusia, cât şi America sunt direct interesate de
rezervele din Marea Neagră, iar schimbarea Marianei Gheorghe ar putea schimba soarta acestor
exploatări.

– Forte administrative

Zăcămintele de gaze naturale decoperite în Marea Negră nu vor schimba radical strategia
energetică (în curs de elaborare), cred specialiştii în domeniu. În schimb, România are toate
premisele să devină un jucător regional pe piaţă şi să-şi dezvolte un mix energetic suficient de
competitiv încât să o pună la adăpost de eventuale crize în domeniu.

– Forte tehnologice
nlocuirea șefei OMV Petrom vine într-un context de o importanță crucială pentru viitorul
energetic al României, fiindcă anul acesta compania trebuie să ia decizia finală de investiții în
exploatarea uriașelor zăcăminte de hidrocarburi din Marea Neagră, descoperite împreună cu
ExxonMobil.

– Forte demografice

Context de o importanță crucială pentru viitorul energetic al României, fiindcă anul acesta
compania trebuie să ia decizia finală de investiții în exploatarea uriașelor zăcăminte de
hidrocarburi din Marea Neagră, descoperite împreună cu ExxonMobil.
– Forte legislative

Președintele Consiliului Concurenței precizează la RFI că au fost sancționate șase companii cu


amenzi totale de 200 de milioane de euro. Toate s-au adresat instanței, iar Consiliul a câștigat

24
deja patru procese. Bogdan Chirițoiu mai spune că "actele de haiducie " din trecut nu se vor mai
repeta, deoarece managerii înțeleg că trebuie să fie mai responsabili:
– Forte ale mediului natural
Marea Neagră, „regina” pe tabla de șah

Cerintele de success ale pietei


– Rapiditatea in livrare

– Nivele de calitate

In analiza schimbarii de la Petrom din perspectiva interesului public trebuie sa urmarim doua
obiective: Petrom sa fie o companie puternica (care sa aduca bani la buget, locuri de munca si
investitii), iar interesele strategice ale Romaniei sa fie respectate.

– Nevoia de inovare

Statii de incarcare electrica

– Servicii adiacente adresate consumatorului


Cerintele afacerii -- noile standarde pentru planurile strategice ale companiei astfel incat aceasta
sa se alinieza noilor realitati
– Regandirea sistematica a misiunii companiei

– Regandirea strategiei
Pentru prima dată de la înfințarea Petrom, în 1997, compania care asigură aproximativ 40% din
cererea de țiței, gaze și carburanți din România va fi condusă de un manager străin.

– Regandirea obiectivelor companiei


Parteneriatul cu americanii a fost încheiat în 2008, când Exxon a preluat jumătate din participația
la perimetrul de apă adâncă XIX Neptun Deep. Despre rezervele de hidrocarburi din Marea
Neagră, în ansamblul ei, neamțul Bruno Siefken, care a fost directorul de producție la Petrom
până în 2008, când a fost dat afară și a trecut la Upetrom Group deținut de omul de afaceri
Gabriel Comănescu, spunea în 2009 următoarele: „Marea Neagră ar putea deveni o altă Mare a
Nordului din punct de vedere al bogățiilor petroliere. Nu este nici o problemă dacă rezervele
uriașe ale Mării Negre vor fi exploatate, ci când se va realiza acest lucru“. Și compania rusă
Lukoil a concesionat două perimetre în zona de mare adâncime din Marea Neagră, Rapsodia și
Trident, însă despre planurile lor nu se mai știe nimic.

– Schimbari in modelul de afacere

Rămâne de văzut care va fi strategia OMV Petrom sub conducerea Christinei Verchere, dar se
anunță schimbări importante. Într-o întrevedere care a avut loc tot acum două zile cu președintele
României, Klaus Iohannis, Rainer Seele, CEO-ul OMV Austria, a anunțat că strategia de
dezvoltare prevede o „creştere a gradului de internaţionalizare” a companiei. Deocamdată nu se
știe dacă asta va presupune întărirea relațiilor cu Gazprom, de care Seele este legat.

25
– Schimbari ale produselor, serviciilor, brandurilor, preturilor
"În 2015, rezultatele financiare au fost sever afectate de scăderea abruptă a preţului ţiţeiului.
Contribuţia negativă din Upstream a fost parţial compensată de performanţa foarte bună din
Downstream", declară directorul general al companiei, Mariana Gheorghe. Ea precizează că
managementul companiei intenţionează să nu propună distribuirea de dividende pentru 2015.

Cerintele organizationale
– structura,

Omv Petrom continua sa adopte modul de organizare al unei companii privatizate

– sistemul de organizare

Companie privata

– procese

Schimbari la nivelul conducerii incepute inca din 2016

– tehnologii

Tehnologii care ii permit sa foreze in noile resurse gasite in Marea Neagra

– resurse

Marea Neagra noua Marea Nordului a anului 2018

3.2. Perspective ale schimbarii si forte de rezistenta la schimbare(13)

Mariana Gheorghe a lasat in urma o companie extrem de solida in Romania, cu datorii


inexistente si cu perspectiva unei dezvoltari regionale. Mai degraba conservatoare in al doilea
sau mandat, cu aversiune fata de riscul presupus de extinderea operatiunilor peste granitele
Romaniei, Mariana Gheorghe a construit in zece ani o fundatie solida pentru ambitiile lui Rainer
Seele. Germanul de la sefia OMV intelege capacitatea Petrom de a juca in exterior si mai stie ca
publicul si statul roman isi doresc o companie romaneasca care sa reuseasca sa devina jucator
regional. Un fel de CEZ (compania publica din Cehia). Seele a mizat si pe aceasta dorinta a
romanilor cind a propus-o pe Christina Verchere, care are avantajul ca a condus operatiunile
companiei britanice BP in regiunea Asia-Pacific, o pozitie din care a gestionat operatiuni
regionale, nu doar nationale.

Seele le-a vindut in mod cert autoritatilor romane o viitoare poveste de succes a Petrom.
"Conducerea OMV AG a prezentat strategia de dezvoltare a companiei, care include o creştere a
gradului de internaţionalizare a Petrom, în vederea valorificării oportunităţilor existente în
regiune", scrie in comunicatul Administratiei Prezidentiale de ieri, dupa intilnirea Iohannis -
Seele.

26
Informatiile arata ca Petrom ar urma sa sondeze Bulgaria si Kazahstan, plus Marea Neagra,
pentru posibile achizitii/investitii.

Cu o piata globala in care nu se anunta evenimente majore, noul CEO (46 de ani) se va
concentra, in mod evident, si pe explorarea din Marea Neagra. Decizia finala a consortiului
Petrom-Exxon e asteptate pentru finalul acestui an. In perspectiva unei decizii probabile privind
inceperea exploatarii zacamintelor de gaze, expertiza Christinei Verchere va conta in cel putin
doua aspecte. Primul: siguranta exploatarii, pentru ca Verchere a gestionat anumite aspecte ale
dezastrului ecologic produs de BP in Golful Mexic (2010). Al doilea: expertiza in foraje
dobandita in Canada si indonezia.

2. Perspectiva strategica

Era de asteptat numirea unui roman la sefia Petrom? In mod cert, statul roman si-a dorit asta. Dar
procesul de selectie condus de OMV a abandonat pe parcurs conditia initiala, ca noul CEO sa
vorbeasca limba romana. Daca aceasta conditie ar fi ramas valabila, noul CEO urma sa fie
Gabriel Selischi, un roman crescut in Petrom si promovat apoi in OMV. Selischi a ocupat insa
locul doi, dupa Christinei Verchere, si inaintea altor doi candidati austrieci si a altui roman.

Statul nu s-a zbatut prea tare sa impuna un roman la sefia Petrom. Guvernul, Presedintia si Sevil
Shhaideh (reprezentantul statului in comitetul de selectie) au avut zero iesiri publice pe aceasta
tema, semn ca fie nu au gasit instrumente de negociere, fie n-au vrut sa tensioneze relatia cu
OMV, fie aveau zero preocupari pe aceasta tema.

Romania are citeva interese clare legate de Petrom. In primul rind, securizarea Marii Negre din
punct de vedere energetic. E esential pentru Romania ca exploatarea zacamintelor sa inceapa cit
mai curind, pentru a alimenta piata interna, dar si pentru a deveni un furnizor regional de gaze.
Cu manager roman sau strain, decizia Petrom si Exxon va fi una economica, si prea putin
politica. Daca zacamintul nu se dovedeste rentabil, nimeni nu va lua decizia inceperii exploatarii,
indiferent de presiunile politice.

Vinzarea gazelor din Marea Neagra e si ea esentiala pentru statul roman. Piata interna sau
export? BRUA sau Ucraina? Vor vorbi Romania si Petrom aceeasi limba daca va incepe
exploatarea zacamintelor? Cu un roman la conducere, discutia dintre stat si companie ar fi fost,
probabil, mai simpla.

Un alt interes e legat de prezenta Rusiei pe piata energetica interna. Cu un roman la conducere, e
de presupus ca Petrom ar fi cintarit mult mai atent eventuale cedari de active strategice catre
companiile rusesti interesate. Cu un CEO insensibil la chestiunile strategice din regiune, care are
si un mandat de doar un an, lucrurile s-ar putea schimba.

27
Extinderea regionala a companiei tine si ea de interesele statului roman. Afacerile in energie, mai
ales in tari unde Rusia joaca activ precum Bulgaria ori Kazahstan, sint o combinatie de politica si
afaceri. Rainer Seele s-a dovedit un bun strateg pentru interesele Austriei si ale actionarilor
OMV, dar mult prea apropiat de Rusia pentru a avea o relatie comoda cu Romania. De aici si
unele tensiuni cu Mariana Gheorghe.

Negocierea cu statul roman in privinta cadrului fiscal va fi si ea o provocare pentru noul CEO.
Necunoasterea limbii romane si lipsa familiaritatii cu personajele-cheie din Romania o vor
proteja pe Christina Verchere de interventii si lobby, dar ii vor si ingreuna accesul la solutii
rapide.
OMV Petrom și-ar putea schimba, sub mandatul noului CEO, Christina Verchere, strategia, în
special pe plan internațional, urmând a fi implicată activ în achiziția de active în regiune și nu
numai. Aceasta pare a fi fost mesajul transmis de CEO-ul OMV, Rainer Seele, în cadrul întâlnirii
avute ieri cu președintele Klaus Iohannis. Potrivit președinției, strategia de dezvoltare a OMV
Petrom prezentată de Seele vizează “creșterea gradului de internaționalizare a Petrom, în vederea
valorificării oportunităților existente în regiune, precum și o creștere consistentă a investițiilor”.
De altfel, numirea Christinei Vehere, cu o experiență de două decenii în poziții de conducere ale
BP, n-a fost făcută “peste noapte” așa cum susține presa autohtonă. Potrivit unor surse din cadrul
industriei, actualul CEO al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, luase decizia retragerii de mai mult
timp, iar demersurile de a-i găsi un înlocuitor au fost declanșate din vreme. Procesul de recrutare
a noului CEO a fost stabilit în conformitate cu standardele internaționale pentru poziții
comparabile, Consiliul de supraveghere al OMV Petrom angajând serviciile unei agenții
internaționale de recrutare.

Consiliul de supraveghere a atribuit o responsabilitate specifică procesului de selecție la unul


dintre comitetele sale consultative, așa-numitul Comitet prezidențial și de nominalizare, pentru a
identifica cel mai bun candidat pentru această funcție. Membrii acestui comitet s-au întâlnit de
mai multe ori pentru a evalua candidații, interni, cât și externi, precizează sursele Profit.ro.
Faptul că Verchere a fost selectată în urma unui amplu proces de recrutare arată că CV-ul ei a
fost cel mai adecvat noii strategii a OMV Petrom și că el ar putea sugera direcțiile pe care
compania le va urmări în perioada mandatului. Pozițiile ocupate în cadrul BP arată că noul CEO
OMV Petrom se va concentra pe segmentul upstream, de explorare și producție, confirmând
strategia adoptată de principalul acționar, OMV, care, de la numirea ca CEO a lui Seele, nu a
făcut un secret din favorizarea segmentului upstream în defavoarea downstream. În plus,
strategia de “creștere a gradului de internaționalizare a Petrom, în vederea valorificării
oportunităților existente în regiune” prezentată de Seele președinției sugerează faptul că OMV
Petrom va juca rol activ pe piața de achiziții din regiune. Cu atât mai mult cu cât zăcămintele
OMV Petrom (în special cele onshore) din România sunt unele îmbătrânite. Experiența
Christinei Vehere în exploatarea resurselor neconvenționale în cadrul BP (a fost coordonator al
activităților de upstream ale BP în Marea Nordului și șef al diviziei canadiene a BP, BP Canada
Energy Group, ocupându-se de exploatarea zăcămintelor de țiței din nisipuri bituminoase) ar
putea fi un plus pentru dezvoltarea zăcămintelor din Marea Neagră. În acest an, OMV Petrom,
împreună cu partenerul său, Exxon Mobil, ar trebui să anunțe decizia de investiție cu privire la
28
exploatarea Neptun Deep.

Totuși, de ce ar vrea OMV ca filiala sa OMV Petrom să facă achiziții în regiune, când ar putea să
le facă direct compania austriacă? Motivul este legat de majorarea expunerii austriecilor pe piața
rusească, care va deveni principala sa preocupare în următorii ani. OMV s-ar putea concentra pe
Rusia (achiziții, dezvoltare și producție), lăsând OMV Petrom să se ocupe cu achizițiile,
dezvoltarea și producția de pe alte piețe. În plus, în ultima sa poziție ocupată în cadrul BP,
președinte regional BP Asia Pacific, Verchere s-a concentrat în special pe proiecte de
infrastructură. Cea mai importantă realizare a sa în regiune a fost începerea, în vara lui 2016, a
unei investiții estimate la 8 miliarde de dolari în cea de-a treia unitate a unui complex de
producție de gaze naturale lichefiate (LNG) în Indonezia, aprovizionat cu gaze extrase din
perimetrul offshore Tangguh și care este proiectat să fie pus în funcțiune în 2020. În mai anul
trecut, BP a semnat un contract de furnizare de LNG pe 15 ani cu monopolul de stat pe energie
electrică al Indoneziei. În eventualitatea începerii producției de gaze offshore în Marea Neagră,
realizarea infrastructurii de transport și export este un obiectiv extrem de important pentru OMV
Petrom. Chiar dacă, în mare parte, restructurarea OMV Petrom a fost deja realizată în mandatul
Marianei Gheorghe, nu este de ignorat nici expertiza noului CEO în reorganizarea unei companii
precum BP în contextul dezastrului uman, ecologic și industrial provocat de exploziile din aprilie
2010 din Golful Mexico. Christina Verchere a fost chief of staff pentru explorare și producție la
BP în perioada octombrie 2009 – iulie 2010, iar ulterior, în intervalul august 2010 – martie 2012,
a deținut funcția de vicepreședinte al Biroului de Management al Programului Upstream al BP
din Houston, Texas, care s-a ocupat de reorganizarea majoră a activităților de explorare,
producție și dezvoltare ale companiei. În plus, Verchere pare a fi familiarizată atât cu piețele
emergente, cât și cu eventualele situații de criză sau chiar cu “hărțuielile” autorităților, cum a fost
cea cu care compania românească s-a confruntat la finalul anului trecut, când comisia
parlamentară de anchetă a ANRE s-a transformat practic într-una de anchetă a OMV Petrom.
Verchere a fost în atenția autorităților americane în legătură cu dezastrul produs în Golful Mexic,
însă împotriva ei nu a fost formulată nicio acuzație.

29
Bibliografie:

 Bacanu, Bogdan – Marketing strategic, Editura Teora, Bucuresti, 1997 (1)


 Foris, T., Managementul resurselor umane. Editura Infomarket, Brasov,
2007 (2)
 Lefter, V., Nica, E., Fundamente ale managementului resurselor umane.
Editura Economica, Bucuresti, 2007 (3)
 Raportul anual OMV Petrom 2016 (6)
 www.OMV Petrom.ro (7)
 Manolescu, A., Managementul resurselor umane. Editura Economica,
Bucuresti, 2003. (8)
 www.financiarul.ro (9)
 www.mfinante.ro (10)
 https://conspecte.com/Marketing/analiza-macromediului.html (11)
 https://conspecte.com/Asigurari/riscul-concept-componente-si-
clasificare.html (12)
 http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Riscurile-in-activitatea-
econo22.php (13)
 https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/ce-ar-putea-aduce-nou-numirea-christinei-
verchere-la-conducerea-omv-petrom-achizitii-regionale-explorarea-de-resurse-
neconventionale-si-investitii-in-infrastructura-17574846 (14)

30