otipii si prejudecati � cum ne luptam cu ele, sau ce este toleranta?

Toleranta poate fi �nteleasa �n diferite moduri:Adevarata toleranta, �n spirit

umanist, �nseamna �nsa mai mult dec�t o simpla "suportare" �nsensul originar, ea
presupune respectul opiniei contrare si este str�ns legata de libertatea persoanei.
Prin toleranta se respecta deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte
moduride g�ndire si puncte de vedere, alte stiluri si moduri de viata.Alt punct de
vedere spune ca toleranta �nseamna a permite ceva ceea ce ar putea fi
suprimat.Chiar daca, �n realitatea istorica, conceptul cultural de
toleranta
a constituit izvorul ideii delibertate,
toleranta
"consta �n a suporta, a nu interzice, a admite, ca pe un rau mai mic, �n timp
celibertatea ar fi recunoastere pozitiva a celuilalt, a dreptului acestuia la
diferenta". Asumareadiferentei, acceptarea pluralismului pare a fi, adevarata
libertate, pe cata vreme arealul toleranteicuprinde, dimpotriva, raportarea
identicului la un "cvasi-celalalt" "un amestec �ntre acelasi(nativul) si celalalt
(strainul)", asemanator si diferit. In cartea
Drepturi de cetate, toleranta
estedescriesa

ca un raport �ntre confortul unei imagini pe care o identitate o are despre sine
�nsasi sisocul �n fata strainului, �n fata stranietatii sale. Recunoasterea
celuilalt, recunoasterea vizibilitatiisale, raportarea la acel cvasi-altul ca la un
individ similar constituie ceea ce desparte
toleranta
cudublul ei sens, cel de
a suporta
si cel de
a combate,
de libertate. Orasul sau cetatea plaseazaumanitatea �ntr-un joc dinamic de
diferente si asemanari, accentuand conflicte, respingeri sauignorari reciproce ale
diferitelor grupuri. "Sa nu facem altcuiva ceea ce nu ne place", - inteleaptavorba.
Stimate vanzatoare, taxatoare si sofer de maxi-taxi, inainte de a va porni la un
serviciu,luati cu sine amabilitatea, si zambetul lipiti-l de buze. Mai usoara va va
parea munca. Dragacopile sau tinere, inainte sa vrei sa razi pe seama unui mai slab
ca tine sau mai prost imbracat,gandeste-te ca acesta poate fi mai intelept ca tine.
Stimate matusa, in loc sa injuri tineretul ca easa si asa, demonstreaza-i
maturitate si politete, - prin propriul exemplu. Sirul poate fi continuat
lanesfarsit. Aceste mici, la prima vedere neinsemnate ciocniri, creaza emotii
negative ambelor parti,storc din noi energie, care poate fi folosita mult mai
rational. Solutia ar fi - putina bunavointa,toleranta, presarate cu o gandire
pozitiva si vom fi uimiti de rezultat; dar cu o conditie - toti odatasi continuu sa
ne schimbam spre bine. Sa uitam de rolul de natafleata, care asteapta sa faca
primul pas cineva."Totusi, sunt cateva limite, pe care un umanist chibzuitor le va
aplica la principiultolerantei, care totusi nu este un principiu absolut.
Principiul tolerantei - atrage dupa sinetoleranta, un sir larg de credinte si
valori morale, ce ar permite in intregime credintele, tacticile si

principiile lor diverse de viata. Acest principiu presupune o societate deschisa,

o societate pluralistica si democratica, care respecta libertatile civile si
drepturile umane. El de asemenea, promoveaza libertatea intelectuala, artistica,
stiintifica, religioasa, filosofica si morala.Toleranta presupune valoare
individului, autonomia lui, libertatea alegerii. O societate tolerantava tinde mai
mult spre a fi creativa si inovativa, deoarece este deschisa fata de noi
descoperiri,adevarului si noi patrunderi psihologice, imbunatatind astfel
experienta umana. O societatetoleranta este mai potrivita pentru a promova
increderea si colaborarea reciproca. Intr-o societatetoleranta va fi mai putina
cruzime si inselaciune, mai putin dogmatism si fanatism. Mai pe scurt, principiul
tolerantei contribuie la binele comun si la crearea unei societati mai umane si
este justificat de temeiuri pragmatice. Fiind dat importanta tolerantei pentru o
democratie umanistica, pot oare sa existe careva limite pentru ea? Da, desi acestea
trebuie stabilite cu mare atentie. Esteclar ca toleranta nu este aplicabila pentru
toate actiunile. Noi suntem toleranti fata de credinta sifata de exprimarea
credintelor, fata de gandire, constiinta si fata de vorbire. Dar acolo undecredinta
sau vorbirea trece in actiune, o societate civilizata are dreptul sa regleze
conduita si sarecurga la legislatii pentru a proteja averea publica. Noi nu putem,
de exepmlu, sa trecem cuvedere violenta, noi la fel nu putem lasa pe oameni sa faca
ce vor ei daca aceasta le va da daunaaltora sau sa-i impiedicam sa-si exercite
drepturile lor. Principilul tolerantei nu este absolut, nueste o constatare
absoluta. Pe de alta parte, toleranta este la prima vedere principiuil general
dupacare suntem pregatiti sa traim. In conformitate cu cateva conditii limitative,
noi putem sa-l trecemcu vederea (principiul tolerantei), dar trebuie sa avem motive
serioase pentru a o face. Aceasta poate sa se intample atunci cand are loc o
ciocnire cu alte principii generale, carora nesubordonam. Exista multe valori in
care noi credem, adevarul, de exemplu - este adevar. Ce facetiatunci, cand
toleranta este in conflict cu alte valori viabile, pe care mizam? Toleranta in
societateafecteaza toate sferile vietii noastre. Toleranta in serviciu, cand seful
niciodata nu ia decizii candun subaltern a incalcat ceva; daca seful nu va lua
decizia imediat, ci o va lasa pe a 2-3 zi, va fi unsef intelept. Toleranta in
familie - cand nu te superi pe sangele tau, pe feciorul sau fiica, tata saumama,
fratele sau sora, cand transfuziile de imbunatatire sanguina sunt imposibile, cand
sotul sausotia are o singura viata si pe aceasta viata in afara de Dumnezeu, nimeni
nu poate fi stapan pe ea. Nu poti fi mare in nici o relatie de viata, iar in
familie cu atat mai mult. Toleranta in Stat - cand iti propui in mod constient sa
respecti conducerea tarii, chiar daca ea mai face greseli sau cand cevanu-ti
convine. Conducerea e aleasa nu numai de tine, ea e aleasa de zeci, mii oameni,
care ar putea judeca lucrurile altfel, mai treaz chiar decat tine. Toleranta intre
etnii - cand etnia de bazaintelege ca nu trebuie invinuite minoritatile nationale.
Toleranta in discutii - alunga-ti iluzia ca tuai fi detinatorul adevarului in
ultima instanta. Despre comunicare, putem spune, ca lipsind pe om

VIOLENTA IN SCOALA
Violenta umana este o tema a prezentului in multe tari, violenta sociala, ca si
ceainterpersonala reprezinta argumente solide pentru dezvoltarea unor
programeeducationale pentru a promova constientizarea acestui fenomen si a pleda
pentrumijloace nonviolente de interactiune si de reglare a vietii sociale.Situatia
generala ingrijoreaza, pentru ca violenta a devenit o tema cu care seconfrunta
toate societatile, necesitand o luare de pozitie la nivelul intregului corp
socialsi dezvoltarea unor strategii de investigatie, prevenire si control.Familia
este mult discutata, cercetatorii din stiintele sociale acceptand ideeaschimbarii
structurii si valorilor ei, ca si a degradarii climatului de securitate si refugiu
cucare este familia asociata in mod traditional. Modernitatea si conditia urbana au
generatnoi forme de violenta si au provocat schimbari la nivelul valorilor si
aspiratiilor indivizilor.Conflictele datorate saraciei, dar si lipsei de educatie
si de informatie genereazacontexte de viata privata in care violenta este un
comportament tolerat, chiar acceptat,el fiind invatat de copii si reprodus ca
modalitate esentiala, frecventa si �fireasca� decomportament interpersonal.Violenta
este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa, scrisasau
audiovizuala, informeaza in permanenta cu privire la manifestari diverse ale
acestuifenomen, de la formele cele mai agresive, precum razboaie ori crime
terifiante, batai,violuri, furturi, distrugeri de bunuri, si pana la cele mai putin
socante (dar nu mai putinvinovate), cum ar fi violentele verbale. In acest context,
aparitia diferitelor forme deviolenta in mediul scolar pare aproape o fatalitate si
devine, adesea, un lucru obisnuit,cu care semenii coexista fara macar a se mai
sesiza asupra pericolului. Chiar dacareprezinta o problema delicata, luarea in
stapanire a fenomenului violentei nu se poateface decat daca ii sunt cunoscute
cauzele,originile,formele de manifestare siposibilitatile de prevenire. Problema
violentei in scoala poate si trebuie sa devina otema de reflectie pentru toti cei
implicati in actul educational. Cu atat mai mult cu catscoala dispune, credem, de
importante resurse pentru a concepe programe deprevenire a violentei si pentru a
rupe cercul vicios al violentei in mediul scolar.Definirea violentei s-a dovedit a
fi o incercare extrem de dificila. Acest fapt seexplica prin complexitatea
fenomenului, dar si prin marea diversitate a formelor sale demanifestare. Nu in
ultimul rand, dificultatea a aparut si din cauza asocierii si, uneori,chiar a
confundarii violentei cu agrasivitatea. Specialistii domeniului au facut insa
oserie de delimitari intre cele doua concepte, care se cuvin mentionate.Termenul de
agresivitate
vine din latinescul
adgradior
, care inseamna �a mergecatre��, si a evoluat apoi in
agredire
, ce semnifica � a merge catre � cu un spiritbelicos, cu tendinta de a ataca�. In
sens etimologic, notiunea de agrasivitate trimite la opotentialitate individuala,
la capacitatea de a infrunta un obstacol, de a se confrunta cualtul si a nu da
inapoi in caz de dificultate.Ca multe alte comportamente sociale complexe,
agresivitatea este dobanditaprin invatarea sociala. Procesul de socializare
inseamna si achizitia de raspunsuriagresive, fie prin invatare directa � acordarea
de recompense sau pedepse unor comportamente - , fie mai ales prin observarea
conduitelor si a consecintelor lor la altii.Experimentele psihologului american
Albert Bandura si ale colaboratorilor sai (1963) au
1