Sunteți pe pagina 1din 12

6.3.

DISARTRIA
6.3.1. Terminologie şi definiţie
• Tulburare de limbaj constând din articularea
defectuoasă a cuvintelor.
• Sunt tulburate conjugarea, succesiunea și
rapiditatea contracțiilor mușchilor laringelui,
faringelui, limbii și buzelor.
• Vorbirea este trenantă, ezitantă, sacadată sau
explozivă.
• Dezorganizare motorie patronată de o leziune
cerebeloasă, subcorticală sau corticală.
6.3.2. Specificitatea şi implicaţiile disartriei
• Tulburarea pronunţiei este stabilă şi invariabilă.
• Neconcordanţa dintre limbajul receptiv, păstrat integral / în
mare măsură, şi cel expresiv, care e denaturat uneori atât de
grav încât nici nu poate fi înţeles.
• Nu afectează limbajul propriu zis şi nici vorbirea în genere, ci
numai latura instrumentală.
• Implicații:
• Tulburări de motricitate
• Tulburări senzoriale
• Tulburări afective
• Întârziere mintală
• Dificultăţi psiho – sociale
6.3.3. Etiologia, formele şi tipurile de
disartrie
• Disartria este cauzată de leziuni ale creierului.
• Poate apărea la naștere, ca în paralizia cerebrală (IMC) sau
distrofia musculară, sau poate apărea mai târziu în viață
datorită unor condiții diferite, care implică sistemul nervos,
inclusiv:
• accident vascular cerebral,
• traumatisme cerebrale,
• tumori,
• Boala Parkinson,
• Boala Lou Gehrig (scleroza laterală / amiotrofica) (SLA),
• Boala Huntington,
• scleroza multiplă.
Dizartria spastică
• Cauza: deteriorarea tractului piramidal.
• Rezultatul: deteriorarea și dificultatea mișcărilor motorii
fine. (datorită reflexelor de întindere exagerate ↔
creșterea tonusului muscular și necoordonare).
• Toți nervii cranieni, cu excepția VII și XII sunt stimulați
bilateral de tractul cortico-bulbar. Leziunile bilaterale duc
la o dizartrie mult mai severă decât leziunile unilaterale.
• Leziunile unilaterale vor afecta nervii cranieni VII
(mișcările feței) și XII (protruzia limbii).
• Gama de mișcări, forța limbii, rata vorbirii sunt reduse.
• Vocea este aspră, nazonantă, prozodia alterată (atacuri
înalte).
Dizartria hiperkinetică
• Datorată leziunilor ganglionilor bazali.
• Simptomele sale predominante sunt asociate cu
mișcări involuntare.
• Când se fac mișcări voluntare de vorbire există
adesea o suprapunere a mișcarilor involuntare.
• Discursul poate varia de la lipsa totală de
inteligibilitate la o problemă ușoară.
• Vocea este aspră, tensionată, sau strangulată.
• Apare de obicei hipernazalizarea.
Dizartria hipokinetică
• Asociată în principal cu boala Parkinson.
• Cauza: leziuni la nivelul mezencefalului (substantia nigra);
Alte cauze: medicamente anti-psihotice, lovituri dese la cap,
etc.
• Bradikinezia asociată cu boala Parkinson provoacă dificultăți
în inițierea exprimării voluntare. Acest lucru poate duce la
întârzieri în demararea vorbirii, precum și ritm de vorbire
foarte lent. Rigiditatea poate apărea, de asemenea.
Intensitate este scăzută.
• Răgușeala este frecventă la pacienții cu Parkinson.
• Volumul redus afectează frecvent inteligibilitatea.
• Vocea este monotonă, uneori nazală.
Dizartria ataxică
• Se datorează deteriorării circuitului de comandă
cerebeloasă – coordonarea mișcărilor.
• Aceasta poate afecta respirația, fonația, rezonanța si
articularea.
• Caracteristicile cele mai pronunțate sunt vizibile în
articulare și prozodie (vorbire explozivă).
• Vorbirea este dezlânată, aparent neglijentă, seamănă cu
vorbirea în stare de ebrietate.
• Mersul este afectat în același mod.
• Rezultatul este lentoarea și inexactitatea în paleta,
vigoarea, coordonarea și direcția mișcărilor articulatorii.
Dizartria flască
• Cauzată de deteriorarea neuronilor motori inferiori (nervii
cranieni) implicați în vorbire.
• Dacă nervul cranian X este deteriorat, vocea va fi afectată
(nervul vag inervează musculatura intrinsecă a laringelui).
• Poate exista paralizia uni/bilaterală a coardelor vocale (în
poziția deschis sau închis ► voce dură și volum redus /
stridor respirator. (Desigur, paralizia ambelor coarde
vocale într-o poziție de adducție completă ar constitui o
urgență medicală; căile respiratorii ar fi închise).
• Vocea este monotonă și lipsită de accent datorită
paraliziei.
Dizartria mixtă
• Caracteristicile vor varia în funcție de
afectarea motoneuronilor superioari sau
inferioari.
• De exemplu, în cazul în care neuronii
motori superiori sunt cei mai afectați inițial,
vocea va suna dur.
• În cazul în care neuronii motori inferiori
sunt cei mai afectați, vocea va suna
voalată.
6.3.4. Diagnostic diferenţial disartrie-
dislalie-rinolalie
• Persoana cu dificultăți de vorbire este evaluată
pentru a determina natura și gravitatea
problemei.
• Se urmăresc: mișcarea buzelor, limbii, și a feței,
precum și suportul respirator pentru vorbire și
calitățile vocii.
• Evaluarea va include, de asemenea o examinare
a producției verbale într-o varietate de contexte.
• Elemente de diagnostic diferențial...
6.3.5. Indicaţii terapeutice
• Terapia depinde de cauza, tipul și severitatea simptomelor
dizartrice.
• Obiective terapeutice:
• Încetinirea ritmului de exprimare
• Îmbunătățirea fluxului respirator, astfel încât persoana să
poată vorbi mai tare
• Consolidarea musculaturii fono-articulatorii
• Instruirea aparținătorilor și a cadrelor didactice pentru a
comunica mai bine cu persoana cu dizartrie
• În cazurile severe, învățarea utilizării mijloacelor alternative
de comunicare (de exemplu, gesturi simple, pictograme, sau
echipamente electronice, computere)