Fișă de lucru 1

I. Asertivitatea include:
a. Sa fii capabil sa-ti exprimi opiniile si punctele de vedere
b. Sa fii capabil sa spui “Nu” fara sa te simti vinovat.
c. Sa poti cere ceea ce-ti doresti
d. Sa alegi cum sa-ti traiesti viata, fara sa simti vina legat de acest lucru
e. Sa poti sa-ti asumi riscuri cand simti nevoia
Bifează comportamentele care te caracterizează.

II. De foarte multe ori, e posibil să-ți fie frică să fii asertiv ca să nu deranjezi pe cineva sau
sa atragi ceva rau in viata ta, daca spui ce gandesti.
Ai gandit vreodata că:
1. “Nu pot spune NU, pentru ca va crede ca sunt egoist/ă.”
2. “Nu am dreptul sa spun ce simt.”
3. “Sunt soția/soțul lui/ei, am obligatia sa fac asta pentru el/ea.“
4. “Nu vreau ca fac scene la serviciu/acasa.”
5. “Nu vreau sa se supere nimeni pe mine sau sa enervez pe cineva.”
6. “Daca imi expim punctul de vedere, ceilalti nu ma vor mai placea.”
Încercuiește varianta care ti se potrivește, făcând apel la experiența ta.
Fișă de lucru 2

Când este utilă asertivitatea?

1. Când ne susţinem punctul de vedere, drepturile, opiniile. În acest caz a fi asertiv

înseamnă a învinge teama, încrederea de sine scăzută.
Exemplu: când cerem sefului amânarea unui proiect prin argumentare riguroasă.

2. Când ne arătăm emoţiile negative; când facem un refuz. În acest caz a fi asertiv
înseamnă a formula o replică astfel încât să nu jignim.
Exemplu: „Nu întârzia!” versus „Mi-ar plăcea să vii la timp.”

3. Când ne arătăm emoţiile pozitive, facem complimente şi acceptăm complimente.

4. Când punem sub semnul întrebării tradiţia, autoritatea. În acest caz a fi asertiv
înseamnă să fii responsabil pentru criticile ce le aduci şi să-ţi exprimi ideea cu
care nu eşti de acord într-un mod responsabil.
Exemplu: nu sunt de acord cu faptul că trebuie să accept critica unui adult, deşi
tradiţia spune să fim politicoşi cu cei vârstnici.

5. Să faci faţă micilor iritări înainte ca mânia să se acumuleze şi să explodeze în

agresivitate.
Exemplu: spui ce te deranjează în momentul respectiv, nu laşi să se adune şi pe urmă să
răbufneşti.

Exemple situaţionale critice, dificile:

 • Chiar dacă în cele mai multe cazuri nu eşti de acord cu o critică, poţi încerca să accepți
parțial ceva din ea, argumentând de ce.
o De exemplu: „Poţi să ai dreptate în legătură cu.....” sau „Am înţeles cum te
simţi cu privire la...”

• Ascultă cu atenţie şi cere clarificări până punctele de vedere ale persoanei sunt înţelese.
o Focalizează pe problemă şi întreabă: „Ce anume te supără?”

• Există situaţii când unii oameni nu realizează cât de clar și definitiv este răspunsul tău
până când nu repeţi mesajul de mai multe ori
o De exemplu: „Produsul asta este expirat şi îmi vreau banii înapoi”

• În momentul în care comunicarea a ajuns într-un impas, sau ambele persoane tind să-şi
piardă controlul asupra propriilor emoţii schimbă centrarea atenţiei de pe problemă şi
pune accent pe ce s-a petrecut între tine şi cealaltă persoană
o De exemplu: „Am deviat de la ce era important, putem să ne întoarcem la ce
discutam la început?”

• Dacă ai nevoie de timp să te gândeşti sau să te linişteşti, sau dacă vezi că nu se face nici
un progres, consideră că ai nevoie de o pauză.
o De exemplu: „Acesta este un lucru important. Lasă-mă să mă gândesc. Putem
lua o pauză de 10 minute?”

Exersarea răspunsurilor asertive

Încearcă să transformi următoarele afirmaţii utilizând limbajul responsabilităţii. Prima

afirmaţie este transformată ca exemplu:
 1. Niciodată nu suni! Aş dori să mă suni mai des!

2. Întotdeauna întârzii! ...................................................................

3. Este o idee prostească! ...................................................................

4. Nimănui nu-i pasă de munca mea! ……………………...................................

5. Întotdeauna mă ignori când vreau să spun ceva! .........................................................

6. Ca de obicei nu ai timp, aş vrea să mă ajuți cu treburile casnice. ………………

Exersarea răspunsurilor asertive

Încercaţi să transformaţi următoarele afirmaţii utilizând limbajul responsabilităţii. Prima

afirmaţie este transformată ca exemplu:

1. Niciodată nu suni! Aş dori să mă suni mai des!

 2. Întotdeauna întârzii! ...................................................................
(Mi-ar plăcea să încerci să fii mai
punctual!)
(Aştept ca data viitoare să soseşti la timp!)

3. Este o idee prostească! ...................................................................

(Nu sunt de acord întru-totul cu idea ta!)

4. Nimănui nu-i pasă de munca mea! ……………………...................................

(Aş vrea ca munca mea să fie apreciată!)

5. Întotdeauna mă ignori când vreau să spun ceva!

.............................................................
(Mi-ar plăcea să primesc mai multă atenţie din partea ta când încerc sa spun ceva.)

6. Ca de obicei nu ai timp, aş vrea să mă ajuți cu treburile casnice.

…………………….........
(Aş dori să-ţi sacrifici puţin timp pentru a mă ajuta cu ….)

Fișă de lucru 3

Agresiv, Asertiv sau Pasiv?

A. Descoperă-ți problemele:

Analizează situațiile de mai jos:

  Ai probleme în a accepta criticile constructive? Da/Nu. De la cine?
__________

 Te găsești de multe ori în situația de a spune „da” unor solicitări la care ai vrea să spui
„nu”, doar pentru a nu-i dezamagi pe ceilalți? Da/Nu. Dă exemplu.
_________

 Ai probleme în a-ți exprima diferențele de opinie față de alții? Da/Nu. Față

de cine?
___________________________________________________________________

 Când nu ești de acord cu cei din jur și spui asta, stârnești reacții ciudate prin modul tău
de comunicare? Da/Nu. Dă exemplu de reacții/comportamente
__________________
______________________________________________________________________
___

 Te simți atacat când cineva are o părere diferită de a ta? Da/Nu. Accepți că ar
putea să aibă dreptate? _____________

 Gândește-te la ce s-ar putea întâmpla dacă vei deveni asertiv în situațiile și cu oamenii
la care te-ai gândit mai devreme.

 Relatează o istorie personală în care ţi-ai recunoscut greşeala în faţa cuiva. Cum te-ai
simţit înainte, în timpul şi după ce ai făcut acest lucru.

Fișă de lucru 4

Cunoașterea drepturilor asertive ale fiecăruia pot îmbunătăți relațiile interpersonale:

Ai dreptul...
 să fii propriul judecător a ceea ce faci și spui;
 să nu oferi motive și scuze pentru propriul comportament;
 să nu fii raspunzator pentru descoperirea de soluții la problemele celorlalti;
 să te razgândești;
  să faci greșeli;
 să spui “nu știu”, “nu pot”, “nu înțeleg”, “nu-mi pasă” fara sentimente de vinovăție;
 să poți lua propriile decizii.

Deprinderile protective descrise în continuare sunt utile pentru protectia fiecaruia atunci când
primim ca raspuns la un comportament normal, asertiv, un comportament nonasertiv, irațional.
1. Tehnica “discului defect”. Atunci când celalalt îți refuză dreptul de a spune nu sau de a-ți
exprima propria parere, vei răspunde la orice întrebare repetându-ți răspunsul fără întrerupere,
într-un mod liniștit, fără schimburi de ritm, fără justificări sau sentimente agresive.
.....................................................................................................................................................
1. Ignorarea selectivă implica nefurnizarea nici unui răspuns la anumite aspecte ale mesajului
transmis de interlocutor nouă. Poate fi uitil în situația în care cineva continuă să provoace o
dispută în legatură cu un eveniment trecut, despre care am mai vorbit și ne-am exprimat dorința
de a nu mai discuta.
............................................................................................................................................................
2. Mânia dezarmată. Când cineva este în mod nemotivat agresiv cu noi, este posibil să-i potolim
mânia refuzând continuarea discuției. Poate fi aplicat și atunci când amândoi suntem la fel de
mânioși, sugerând că avem nevoie de un time out, până ne calmăm.
.....................................................................................................................................................
3. Separarea problemelor. Deseori, oamenii amesteca lucrurile, pentru a ne convinge să
acționăm așa cum doresc ei. Nu trebuie să cădem în capcana stării de confuzie ci să formulam
un răspuns exclusiv pentru aceea problemă.
......................................................................................................................................................
4. Managementul vinovăției. Ni se reproșează uneori diverse situații sau lucruri. Din dorința
irațională de a fi perfecți și de a plăcea tuturor, avem tendința de a ne scuza, nerecunoscându-ne
dreptul la propriile decizii.
.......................................................................................................................................................
5. Cererea de scuze. Sunt împrejurări în care scuzele sunt adecvate. Toți facem greșeli și trebuie
să le recunoaștem dacă ni se reproșează acest fapt, acceptând sugestii pentru a ne îndrepta
greșeala.
...................................................................................................................................................
.....
Fișă de lucru 5

B. Construiește scenarii mentale

Practica mental diferite scenarii în care tu ai un discurs asertiv.

Sugestii:
 Rămâi concentrat pe obiectul discuției și nu complica lucrurile.
 Fii politicos, dar ferm cu persoana respectivă.
 Ascultă tot ce spune persoana respectivă, dar rămâi calm.
  Uita-te în ochii persoanei, dar nu te holba la ea (uita-te la ochiul stâng, la cel drept și
apoi la gură).
 Nu-ți cere scuze dacă nu e necesar.

Pași simpli către comportamentul asertiv:

1. Când abordezi pe cineva în legatura cu o schimbare de comportament pe care ai vrea sa

o vezi la persoana respectivă, fa referire la descrieri faptice ale lucrului care te-a
suparat, și nu aplica etichete sau judecati de valoare.
Exemplu: prietenul/a tau/ta a intarziat 20 minute atunci cand trebuia sa va
intalniti sa discutati ceva important. Nu-i spune: „Ești atât de nesimțit, întotdeauna
întârzii!” Ci spune-i: „Trebuia să ne întâlnim la 17.30, acum e 17:50.”

2. Acelasi lucru este valabil si cand descrii efectele comportamentului. Nu exagera și nu

judeca, doar descrie!
Nu spune “Mi-ai dat toata seara peste cap”, ci spune: ”Vom avea mai putin timp
la dispozitie pentru a discuta problema, pentru ca la 18.30 am planificat altceva.”

3. Foloseste cuvantul “Eu”. Vei reuși astfel să te concentrezi pe ceea ce simți tu și pe

modul în care esti afectat de comportamentul celuilalt. Dacă începi cu “Tu”, acea fraza
va fi percepută de celalalt ca un atac și va întreține conflictul.
Nu spune: “Tu trebuie să încetezi!” ci, “M-aș simți mai bine dacă nu ai mai face
asta.”

4. Iată o formula de mare succes în comunicarea asertivă: “Când tu [comportamentul

celuilalt], eu ma simt [sentimentele mele].” - “Când țipi, mă simt atacată.”
O formula putin mai cuprinzatoare pentru astfel de situatii este:
Cand tu [comportamentul celuilalt], atunci [rezultatul comportamentului], iar eu ma
simt [sentimentele mele].” “Când îmi interzici să fac atatea lucruri, atunci reacția mea
este violentă și îmi scade încrederea în mine.“

5. Scoate în evidență comportamentul deranjant al celeilalte persoane.

Putem spune, de exemplu: „De ce ridici vocea la mine?” Întrebarea îl va deruta pe
moment și îl va face să-și piardă șirul gândurilor și să se gândească la acțiunile lui. Unii
oamenii chiar nu realizeaza când devin agresivi într-o discuție, iar acesta este un mod
foarte bun de a prelua controlul într-o situație de acest fel.
Exersarea răspunsurilor asertive
Scenarii posibile:

1. Cineva intra în fața la rând în supermarket.

2. Prietena ta, foarte vorbareață, te suna să se plangă că a avut o zi proasta. Tu ai foarte
multa treabă și nu ai timp să vorbesti.
3. Un coleg te jignește pentru felul în care te îmbraci.

1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal.

Oamenii își formează cea mai mare parte a opinie în mai putin de 4 minute și 60-80%
din impactul pe care il produceti asupra lor este nonverbal. Persoana asertiva trebuie sa
priveasca interlocutorul drept în ochi atunci când i se adreseaza și trebuie să se plaseze drept în
fața acestuia.

1. Tineti-va palmele la vedere – acest gest va semnaliza că nu reprezentati o amenintare;

2. Tineti-va degetele lipite si mainile sub barbie pentru a capta atentia – degetele rasfirate sau
mainile deasupra barbiei, sunteti perceput ca avand mai putina autoritate;
3. Tineti-va coatele departate de corp sau sprijinite pe bratele unui fotoliu – sunteti perceput
ca avand o pozitie de autoritate, de om puternic, cinstit; bratele ce isi tin coatele lipite de
corp duc cu gandul la o persoana tematoare, umila, invinsa;
4. Pastrati distanta respectand spatial intim al persoanei – asezati-va mai aproape de
cunoscuti, de cei cu o varsta similara dar mai departe de cunostinte noi si la o distanta
apreciabila de cei mai in varsta sau mai tineri;
5. Reproduceti limbajul corporal si tiparele verbale ale celuilalt pentru a creea repede o
companie placuta – cand sunteti prezent intr-un cuplu, observati cine imita pe cine ca sa
descoperiti cine ia deciziile, astfel stiti cui sa cereti sa ia decizia;
6. Vorbiti in acelasi ritm pentru ca interlocutorul sa nu se simta “presat” cand cineva vorbeste
mai repede decat el – viteza cu care vorbeste o persoana arata ritmul in care creierul ei
poate procesa informatiile;
7. Nu incrucisati bratele la piept, pare o bariera intre o persoana si ceva ce o nemultumeste,
retinandu-se doar 40 la suta din ceea ce s-a spus;
8. Atingeti cotul celuilalt sau intoarceti atingerea pe care o primiti – experientele arata ca
atunci cand o persoana este atinsa usor pe cot, nu mai mult de 3 secunde, exista 68 la suta
sanse sa fie mai cooperanta decat in caz contrar;
9. Repetati numele interlocutorului – persoana respectiva se va simti importanta, iar
dumneavoastra va veti aminti numele ei repetandu-l;
10. Evitati atingerea fetei – studiile arata ca atunci cand cineva ascunde o informatie sau
minte, isi atinge in mod repetat nasul si fata, din cauza cresterii tensiunii arteriale.
Practica arata ca exersand, aceste obiceiuri va vor deveni o a doua natura si va vor ajuta
mereu.