Sunteți pe pagina 1din 4

Un an de la alegeri: sute de mii de oameni in strada, guvern rasturnat si salarii

marite doar pentru parlamentari


Radu Eremia, Elena Deacu,

PSD a obtinut, in 11 decembrie 2016, deci fix in urma cu un an, cea mai clara victorie la alegerile parlamentare
in ultimii 24 de ani. ,,Adevarul" va arata, cu bune si cu rele, masurile luate de social-democrati intr-un an de
guvernare. In economie, PSD a convertit mult-clamata ,,revolutie fiscala" in ,,topaiala fiscal-bugetara", dupa
cum a numit-o presedintele Klaus Iohannis.

PSD a spulberat contracandidatele la parlamentarele din 11 decembrie 2016. Formatiunea condusa de Liviu
Dragnea a luat aproape 45% din voturi, obtinand 47,8% din numarul de mandate. Practic, alaturi de ALDE,
partidul lui Liviu Dragnea putea asigura lejer majoritatea parlamentara si formarea noului Guvern, singura
conditie a impunerii echipei sale fiind acceptarea de catre presedintele Klaus Iohannis a numelui de premier
dorit de PSD. Prima propunere a PSD a fost Sevil Shhaideh, fost ministru in Guvernul Ponta si persoana
apropiata de Liviu Dragnea. Iohannis a respins propunerea, ceea ce a dus la tensionarea relatiilor intre Palatul
Cotroceni si PSD. Ulterior, a venit nominalizarea lui Sorin Grindeanu ca premier. Propunerea a fost acceptata de
Iohannis, Cabinetul Grindeanu, in care era vicepremier si Shhaideh, a fost validat. PSD si Guvernul Grindeanu
incep pregatirea adoptarii unor proiecte prin care era modificata legislatia penala. Initial, Iohannis impiedica
acest lucru, prin participarea la o sedinta de guvern in care vorbeste de ,,cei doi elefanti", ordonanta privind
legislatia penala si ordonanta privind gratierea. Pana la urma, Florin Iordache, ministrul Justitiei la acea vreme,
a dat OUG13 de modificare a legislatiei penale, iar dupa numai o saptamana, la presiunea sutelor de mii de
oameni iesiti in strada, Guvernul a abrogat-o. Spiritele s-au calmat treptat.

Demiterea propriului premier

FOTO Mediafax

Insa, dupa mai putin de sase luni, PSD nu l-a mai vrut pe Grindeanu premier. A urmat cearta intre liderul PSD,
Liviu Dragnea, si Grindeanu, cel care nu a vrut sa faca un pas in spate, cu toate ca partidul i-a cerut acest lucru.
Liderii PSD le-au reprosat premierului Sorin Grindeanu si echipei sale ca nu au fost in stare sa implementeze
suficiente masuri din programul de guvernare, fiind invocata incalcarea calendarului de promisiuni prezentat in
campania electorala pentru parlamentare. Potrivit bilantului social-democrat, prezentat de fostul ministru Darius
Valcov, din totalul de 393 de masuri care trebuiau implementate, doar 50 au fost realizate, adica doar 13%. Pana
la urma, PSD si ALDE si-au demis prin motiune de cenzura propriul Guvern. La Palatul Victoria a venit un nou
premier: Mihai Tudose. Guvernul Tudose este construit pe scheletul Guvernului Grindeanu. Din cei 27 de
ministri, nu mai putin de 16 au facut parte din echipa fostului premier. Printre ei s-au numarat oamenii fideli lui
Liviu Dragnea, ca Sevil Shhaideh (Dezvoltare), Carmen Dan (Interne) sau Lia Olguta Vasilescu (Munca), dar
mai ales cei care au avut o prestatie extrem de slaba in primele luni de guvernare PSD. Nu mai putin de trei
ministri aveau zero realizari in primele sase luni de guvernare. Pentru Guvern a urmat o perioada de calm, cu
toate ca unul dintre noii ministri, Ionut Misa, anuntase inca de dinainte de a fi validat de Parlament ca Pilonul II
de pensii va fi desfiintat.

Salarii mai mari pentru ei

Puterea s-a ocupat nu doar de reglarea tensiunilor interne, ci si de propriile buzunare. Prin Legea salarizarii,
adoptata la inceputul verii, deputatii si senatorii si-au marit indemnizatiile si au avut grija sa puna bani in plus si
pentru veniturile forfetare. Astfel, senatorii au ajuns sa ia in mana indemnizatii intre 9.200 lei si 12.000 de lei, in
timp ce deputatii intre 9.200 lei si 11.700 de lei.

Daca in a doua parte a verii lucrurile au fost linistite, in toamna au reinceput tensiunile. PSD si ALDE au fost in
centrul atentiei si la inceputul lunii octombrie, cand intre premierul Tudose si Liviu Dragnea a inceput un
adevarat razboi rece. Un institut de cercetare a aratat ca Guvernul si premierul au ajuns foarte jos in ceea ce
priveste nivelul increderii. Unul dintre motive era faptul ca in Guvern erau mai multe persoane vizate de dosare
ale DNA. Mai exact, in Guvern se afla Sevil Shhaideh, pe numele careia DNA incepuse urmarirea penala,
Rovana Plumb, pentru care era ceruta ridicarea imunitatii pentru a incepe urmarirea penala, dar si Viorel Ilie,
caz asemanator cu al Rovanei Plumb.

Urmarea scandalului a fost demiterea lui Sevil Shhaideh si a Rovanei Plumb din functiile de ministri, dar si a lui
Razvan Cuc, ministrul Transporturilor. In locul acestora au ajuns in Guvern Paul Stanescu, apropiat al lui
Dragnea, Marius Nica si Felix Stroe. Tot din luna octombrie au inceput discutiile pe tema schimbarii legilor
Justitiei, sub pretextul punerii in acord a legislatiei cu mai multe decizii CCR. De mai multe saptamani in
Parlament au loc discutii tensionate, unele degenerand in jigniri grave, plecand de la aceste proiecte de lege. Iar
in strada, au reinceput protestele.

De la ,,revolutie fiscala" la ,,topaiala fiscala"

Politica fiscala a PSD s-a schimbat din temelii din campanie pana la finalul unui an de guvernare. Din ,,revolutie
fiscala", aceasta s-a transformat intr-o ,,topaiala fiscal-bugetara", implementata prin doua programe de
guvernare, unul mai ambitios decat celalalt, dar si prin cele doua guverne.

Esecul legii salarizarii

Legea salarizarii unitare, care trebuia aplicata de la 1 iulie, este cel mai mare esec, laolalta cu transferul
contributiilor sociale de la angajatori la angajat. Practic, cresterile salariale de 25% promise prin aceasta lege au
fost anulate prin mutarea contributiilor. Astfel, bugetarii nu au primit cu 25% mai mult la salariu de la 1 iulie;
vor primi acesti bani de la anul, insa numai pe hartie, prin majorarea salariului brut cu nivelul contributiilor, fara
a simti o modificare semnificativa in buzunar. Iar daca pe bugetari aceasta schimbare nu ii afecteaza, pentru ca
statul poate modifica oricand contractul, pentru cei de la privat, transferul aduce batai de cap in plus si costuri
suplimentare pentru angajatori, care trebuie sa demareze negocieri colective si sa creasca artificial salariul brut
al angajatilor. Singurii care au primit majorari prin legea salarizarii unice, de la 1 iulie, au fost cei care ne
conduc: parlamentarii, angajatii din primarii si consilii judetene care si-au majorat nestingheriti lefurile.

Nici salariul minim nu va creste de la anul la 2.000 de lei. Numai salariul brut se majoreaza la 1.900 lei,
corespunzator unui net de 1.550 lei. Cresterea spectaculoasa din programul de guvernare s-a transformat, astfel,
tot ca urmare a mutarii contributiilor, intr-o majorare de numai 100 de lei pe care romanul o va si simti in
buzunar.

Guvernul a majorat punctul de pensie de doua ori in 2017, de la 871,7 lei la 1.000 de lei, urmand ca anul 2018
sa aduca o noua crestere, la 1.100 lei. Totodata, Executivul a redus contributia la Pilonul II de pensii, de la 5,1%
la 3,75%, desi pune masura in pericol la pensiile viitoare a sapte milioane de romani.

Haos pentru mediul de afaceri

Pentru mediul de afaceri, schimbarile au fost si mai dure. Pe langa incertitudinea provocata de declaratii
contradictorii si de schimbarile continue de legislatie, exista si un risc de blocaj. Asta pentru ca in prezent este in
vigoare legea privind plata defalcata a TVA, care va deveni obligatorie de la 1 ianuarie, prin care firmele sunt
obligate sa vireze intr-un cont separat TVA-ul, ceea ce le-ar putea afecta activitatea. Masura este in curs de
modificare, dar nu este cert ca acest lucru va reusi pana anul viitor. Totodata, pentru firmele mici, cu afaceri sub
un milion de euro, va fi introdusa impozitarea pe cifra de afaceri, ceea ce, potrivit specialistilor, poate accelera
prabusirea intreprinderii.

Ce au pierdut pe drum
Un esec al partidului este legea pensiilor, care trebuia elaborata in acest an si care promitea corectarea
disfunctiilor si eliminarea inechitatilor. Si neimpozitarea veniturilor sub 2.000 de lei a trecut la ,,discutate si
uitate". De asemenea, cota zero de TVA pentru vanzarea locuintei a fost trecuta cu vederea. Mai mult, Guvernul
a renuntat la impozitul zero pe dividende si nu le va mai oferi nici facilitati fiscale proprietarilor care isi cultiva
terenurile agricole. Au mai fost vehiculate masuri precum impozitul pe venitul global, impozitul pe gospodarie,
declaratia de patrimoniu, taxa de solidaritate, dar s-a renuntat, deocamdata, la ele. Printre masurile ,,realizate",
PSD se poate ,,lauda" si cu faptul ca a reintrodus supraacciza la carburanti, ca leul s-a depreciat pana la niveluri-
record, ca dobanzile la creditele in lei se majoreaza in ritm accelerat, iar investitiile straine scad vertiginos.
Totodata, preturile cresc in mod galopant.

Te-ar putea interesa si:

Haideti sa lamurim care e treaba cu independenta procurorilor. Cum a muscat Tudorel Toader din
momeala propagandei

Un actor si doi ingineri taie si spanzura in legile Justitiei. Ce studii au parlamentarii din Comisia Iordache