Sugestopedia este:

- Un mod usor, rapid si nestresant de a învata, care stimuleaza rezervele intelectuale

(mobilizînd pîna la 90% din potentialul creierului) si dezvolta abilitatile mintale, în
primul rînd capacitatea memorarii semifotografice.

- O metoda holistica ce valorifica somaticul si psihicul; constientul si inconstientul;

emisfera cerebrala dreapta si cea stînga; factorul rational si cel emotional.

- O metoda în care oferta de informatie, intonatia, muzica, respiratia si ritmurile

organice sînt sincronizate astfel încît constientul se racordeaza la inconstient, accedînd la
banca lui de date.

- O metoda utila pentru orice vîrsta, nivel intelectual sau profesie, pe care o putem
utiliza în cadru institutional sau acasa, pe cont propriu.

Sugestopedia o metoda prin care inveti usor si uiti greu...

Sugestopedia ca metoda de învatare extrem de rapida si temeinica a fost elaborata de

medicul si psihiatrul bulgar Gh. Lozanov, în Institutul de Sugestologie din Sofia, primele
experiente debutînd în 1 960. Ea permite asimilarea de material factual (informatii statice
si descriptive: cuvinte, expresii, cifre, date, formule, dar si sisteme largi de idei) din orice
domeniu. In zeci de scoli de masa din Bulgaria elevii învata în numai doua luni materia
unui an scolar, clasele realizînd spectaculoase "accelerari ale studiilor". In fosta Uniune
Sovietica centrele de sugestopedie sînt un fapt curent: programele de învatare a limbilor
straine, care folosesc în special manualele redactate de Alexo Novacov muzician, actor si
profesor, sînt parcurse în trei luni, patru ore pe zi, timp în care cursantii asimileaza 6 000
unitati lexicale si structuri lingvistice, ceea ce reprezinta dublul fondului activ al unei
limbi.

În 1969, ziarul Pravda afirma ca "este posibila învatarea unei limbi straine într-o
luna". Un savant japonez anunta ca "Am învatat engleza în 7 zile; franceza în 15". Însusi
Lozanov raporteaza ca unii subiecti pot asimila 3 000 de cuvinte pe zi (sa nu uitam ca
fondul activ al vocabularului unei limbi este de 2 500 3 000 cuvinte), eficienta învatarii
crescînd de 5-50 de ori. Centrele de sugestopedie din Berlin si Leipzig au constatat o
memorie de durata de peste 90%, cifra pe care o sustin rezultatele lui Lozanov: retine rea
materialului este în proportie de 88% dupa 6 luni si 57% dupa 22 luni. Or, dupa o
învatare obisnuita, lucrurile stau cu totul alt fel: dupa 6 luni persoana retine 60% din
tezele principale, 36% din unitatile logice si 21,5% din materialul textual, pentru ca din
materialul pregatit pentru examene sa se prezinte la apel doar 20% dupa numai 15 luni!
 Sugestopedia în lume

Se pare ca Zeitgeist-ul ultimelor decenii este marcat de deschiderea culturii

occidentale, prin excelenta stiintifica, materialista si pozitivista, spre filozofia si
experienta orientala traditionala. Dincolo de amatorismul profanilor atrasi de senzational
sau capatuiala, tot mai multi oameni de stiinta au cunozitatea sa verifice intuitiile anticilor
chinezi, indieni, japonezi, greci sau egipteni prin experimente riguros controlate sau sa le
confrunte cu teorii stiintifice deja validate, dupa care le încorporeaza în propriile
constructe. Asa se face ca în ultimii 30 de ani au proliferat în lume diferite metode de
superînvatare si hipermnezie, hranite din surse relativ comune si bazîndu-se pe principii
similare, daca nu identice. Actualmente, sugestopedia si diferite sisteme derivate se
practica pretutindeni: în tarile fostei Uniuni Sovietice, sugestopedia se utilizeaza în
diferite centre specializate, în universitati (numai în Universitatea din Novosibirsk ea este
folosita anual de 10 000 de studenti), în Institutul Pedagogic de Limbi Straine din
Moscova, în armata sau de catre publicul larg (Studioul "Mosfilm" a realizat chiar un film
didactic).

Dar harta sugestopediei este mult mai vasta: în SUA exista institute si fundatii
speciale, conferinte anuale (continuînd traditia deschisa de prima Conferinta
intemationala de sugestopedie, Varna, 1971), publicatii si actiuni de diseminare a metodei
în învatamînt, afaceri, armata, public.

Inspirate de asemenea de alte sisteme holistice, cum este psihosinteza psihiatrului

italian Roberto Assagioli, sau antropozofia lui Rudolf Steiner, institutele, metodele sau
autorii europeni care fac sugestopedie / învatare accelerata / învatare rapida /
superînvatare / educatie holistica / metoda Lozanov mai pot fi identificati în pedagogia
autogenica a lui Friedrich Doncet (Germania), în metoda lui Alfred Tomatis sau a lui
Jean Coureau (Franta), în sistemul lui Jacques de Coulon (Elvetia) sau chiar în programul
de tehnici autogene elaborat de sovieticul A.G. Odesski (1971).

Fosta URSS exporta metoda în Africa; Ungaria si R.D. Germana cunosteau înainte de
revolutie o sugestopedie relativ autentica, iar Canada înregistrase initial un esec rasuna
tor în urma aplicarii unei formule "dupa ureche" de sugestopedie. În România,
sugestopedia, pe care o aplica o lume întreaga, este practic necunoscuta.
 Sursele sugestopediei

Sugestopedia distileaza elemente din raja yoga, muzica, învatare în somn, achizitii ale
fiziologiei si psihologiei contemporane, hipnoza, autogenie, parapsihologie, drama.

Gh. Lozanov a studiat yoga mintala (rajas în India si a practicat-o sistematic timp de
20 de ani. De aici a preluat antrenamentul în concentrare, vizualizare, hipermnezie foto
grafica si tehnica respiratiei ritmice (prana yama, din tehnicile orientale de meditatie).
Parapsihologia a fost aprofundata de Lozanov prin studierea în laborator a facultatilor
extrasenzoriale a peste 65 de persoane. Pentru Vanga Dimitrova, "resursa nationala" a
statului bulgar, el a deschis un laborator fiziologic chiar în satul acesteia. Aici i-a studiat
capacitatile paranormale timp de 10 ani. Concluziile lui Lozanov au fost ca informatiile
privind trecutul si viitorul individului sînt preluate de persoane ca Vanga chiar din
inconstientul acestuia; ca inconstientul retine o cantitate enorma de informatie, provenita
chiar si de Ia stimuli subliminali; problema este de a avea acces la aceste cunostinte.

De altminteri, neurochirurgia actuala a demonstrat, prin operatiile facute de dr. Wilder

Penfield din Montreal, ca orice experienta se înregistreaza în creier sub forma de pattern
care persista decenii întregi sau o viata. Lozanov merge mai departe, considerînd ca omul
înregistreaza permanent si altfel de informatii: cele percepute intuitiv si telepatic sau prin
clarviziune. Aceste perceptii, considera el, îsi au rolul lor în reactualizare.

O descoperire prin serendipitate (din întîmplare) îi releva lui Lozanov secretul

învatarii în somn: autosugestia. Doua grupuri de studenti venisera sa-si consolideze
cunostintele prin învatarea în somn. Lozanov a observat ca membrii unuia din cele doua
grupuri sforaie, semn ca intrasera în somnul profund, si a scos magnetofonul din priza. A
doua zi ambele grupuri au performat la fel.

Simpla sugestie ca vor învata mai bine le-a fost suficienta si celor care dormisera
normal, fara învatare în somn.

Muzica este indispensabila în sedinta de sugestopedie. si nu orice muzica, ci doar

anumite compozitii în stil baroc ale lui Bach, Handel, Vivaldi, Corelli si Teleman.
Acestea au masura 4/4 (uneori 3/4) si ritmul largo (60 batai pe minut). Ritmurile
organismului se racordeaza la cadenta muzicii, efectul fiind similar recitarii unei mantre;
pulsul scade cu 5 unitati tensiunea cu 4 diviziuni, iar frecventa undelor cerebrale creste cu
aproximativ 6%. Se obtine o stare de relaxare fizica însotita de largirea si acutizarea
constientei. Cimatica, noua stiinta fundata de dr. Hans Jerry, care studiaza efectul muzicii
asupra lumii însufletite si neînsufletite, se întîlneste cu ideile anticilor (Pitagora, Hermes
Trismegitus), dupa care muzica este o punte care uneste toate lucrurile. Totul în univers
este în stare de vibratie, chiar si electronii din atom, ceea ce face ca unele substante,
culori si note muzicale sa rezoneze. Dovezile experimentale sînt concludente. Aceasta l-a
determinat pe Donald Hatch Andrews, doctor în chimie, sa exclame uimit:"... descoperim
ca universul nu este compus din materie, ci din muzica".

Metoda medicului psihiatru Gheorghi

Lozanov

* Se considera ca este ideal sa fie auzite cuvintele si, aproape concomitent, sa fie vazute
scrise, sa fie pronuntate de receptor si scrise de catre acesta.

* Cuvintele auzite se retin în proportie de 20%, cele scrise în proportie de 30%, iar cele
vazute, scrise si auzite concomitent – 30%. Cuvintele auzite, vazute, scrise si pronuntate
sunt retinute în proportie de 70%, procentajul crescând daca sunt scrise de catre receptor.

* Sunt necesare o atmosfera relaxata, atentie, concentrare, activitatea pripita fiind

contraproductiva.

* Este esential a se stabiliza: ritmicitatea învatarii, învatarea regulata, durata învatarii

zilnice, toate acestea stabilindu-se de regula individual, raportat la robustetea memoriei,
viteza de achizitie a informatiilor, timpul de ramânere în memorie dorit.

Învatarea are succes când este consecventa, staruitore, constanta. Prin consecventa si
perseverenta 50% din efortul necesar învatarii este realizat.

Cronobiologia arata ca rezultatele maxime se obtin între orele 8-13 (memoria de scurta
durata)si 17-21. (memoria de lunga durata) dupa amiaza si seara.

În somn cunostintele se transfera în. (memoria de lunga durata) În cadrul învatarii raide
se uita 60-75% din cunostinte dupa primele doua zile.

În concluzie, pentru prevenirea uitarii, se va repeta a treia zi ceea ce s-a învatat în prima
zi.

Se memoreaza bine ceea ce, în prealabil, a fost priceput. Se memoreaza bine atunci
când spiritul si corpul se afla într-o receptivitate maxima.
. Materialul este prezentat într-o forma ritmica, sincronizata cu ritmurile corpului si ale
mintii. Informatia este împartita în fragmente scurte sau mici expresii, rostindu-se o
expresie la intervale de 8 secunde, pe intonatii diferite pentru a înlatura monotonia unui
ritm constant.

Lozanov a studiat corelatia ritm-învatare.

Dintr-un material prezentat cu pauze de 1 secunda se retine 20%,

daca pauzele sunt de 5 secunde se retine 30%,
iar la pauzele de 10 secunde se retine 40%.
Cercetarile au demonstrat ca o pauza între unitatile de informatie ofera celulelor
creierului posibilitatea de a se odihni un moment.

Lozanov afirma: „O data ce ai învatat sa-ti deschizi mintea, capacitatea de a memora si de

a-ti reaminti pare aproape nelimitata, neexistând nici un alt punct de blocare”.

Repetitia ajuta procesul de învatare, dar monotonia ei îl împiedica. Astfel, Lozanov

foloseste intonatia si ritmul (acestea se produc în emisfera cerebrala dreapta):

-Ton normal (declarativ);

-Ton soptit (încet, ambiguu);
-Ton dominant (autoritar).
In timpul invatarii daca vei folosii aceste metode vei fi uluit de rezultatele obtinute.