sFUNDAŢIA DE INFORENERGETICĂ “SFÂNTUL APOSTOL ANDREI”

FILIALA BUCUREŞTI

MUZICA - CA ACT DIVIN

Inforenergetician gr.6 : Popescu Denisa

Filiala Bucureşti

Mai 2014

1
STRUCTURA LUCRĂRII
INTRODUCERE. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

CAP. I: MUZICA CA PRIMĂ ARTĂ ÎNTRE ARTE

CAP. II: STILURI DE MUZICĂ ŞI IMPORTANŢA C.R.B.Hr. A CATEGORIILOR

ACESTORA

CAP:III

3.1.ANALIZA IMNULUI ROMÂNIEI DIN PUNCT DE VEDERE I.E.

3.2 ANALIZA COMPARATIVĂ A IMNURILOR ROMÂNIEI DE IERI ŞI DE AZI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

2
INTRODUCERE

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

Am ales ca temă de dezbatere pentru cercetare un subiect conform compatibilitaţii

sufletului meu şi rezonanţei- MUZICA ca act divin datorită în primul rând a faptului că îmi
place să cânt şi îl consider unul din darurile primite de le Tatal Ceresc de mare preţ, un antidot
pentru orice situaţie neplacută din viaţa mea pe care l-am folosit înspre a-mi bucura sufletul, a-i
bucura pe semenii mei şi a ma conecta la Dumnezeu şi ingerii săi mai uşor.

Muzica (din gr. mousikē) este arta combinării notelor în succesiune şi simultan într-o formă
plăcută estetic, organizarea ritmică a acestor note şi integrarea lor într-o lucrare completă.

• Ritmul este aşezarea simetrică şi periodică a silabelor accentuate şi neaccentuate într-un

vers.
• Genul muzical- Există numeroase clasificări : vocal şi instrumental, sacru şi laic, cult şi
comercial („de consum”), rock, de origine afro-americană, muzică electronică, etc.
As clasifica mai degraba muzica in doua mari categorii: muzica culta si muzica de consum.
La categoria muzica culta avem: muzica de camera, simfonica, genuri vocale (tip coral, opera);
gen vocal-scenic (muzica de balet); cântata – gen din perioada barocului.
La categoria muzică de consum: genuri folclorice şi religioase (cânt,colind; doină, negro-
spiritual, gospel); genuri moderne( cabaret, blues, calipso, country, disco, electronică, etno, fado,
muzica fanfară, film, folk, funk, hip-hop, jazz, muzică lăutarească, metal, pop, merengue.
Rock&roll; reggae; samba, muzică soul; ragtime; muzică uşoară.
Genuri noi pot apărea prin dezvoltarea de noi forme şi stiluri de muzică, şi de asemenea, pur şi
simplu prin crearea unei noi clasificări. Deşi este conceput la crearea unui nou stil muzical să nu
aibă nici o legătură cu genuri existente, stilurile noi apar de obicei sub influenţa genuri
preexistente. Genealogia genurilor muzicale se reprezintă de multe ori sub forma unui grafic
scris; întrucât noile genuri s-au dezvoltat sub influenţa celor mai vechi. În cazul în care două sau
mai multe genuri existente influenţează apariţia unuia nou, se poate spune că a avut loc o fuziune
dintre ele.

3
 Folosesc uneori muzica pentru desfăşurarea activităţilor spirituale de tipul concentrăriilor IE
sau a tehnicilor învăţate la Fundaţia Sfântul Apostol Andrei. (tehnici curaţare,
redresare/vindecare).

Orice om de rând se foloseşte de muzică în diverse scopuri: de la jogging-ul de dimineaţă pentru

revigorare şi antrenament sportiv până la aspecte mai profunde ale fiinţei sale: meditaţia Sonoră
pentru a se conecta cu Dumnezeu. Muzica mai este folosită pe post de relaxare, muzică specifică
petrecerilor/evenimentelor festive, muzică specifică imnului ţării, muzică psaltică.

Muzica este folosită de creştini încă de timpuriu, chiar din timpul Mântuitorului, evanghelistul
Matei încredinţându-ne că la Cina cea de Taină s-au cântat Psalmi (cântări religioase
întrebuinţate în cultul creştin.).

Prin lucrarea de faţă mi-am propus la partea de analiză practică să tratez la CAP. II: STILURI
DE MUZICĂ ŞI IMPORTANŢA C.R.B.Hr. A CATEGORIILOR ACESTORA, CAP:III
ANALIZA IMNULUI ROMÂNIEI DIN PUNCT DE VEDERE I.E. şi 3.2 ANALIZA
COMPARATIVĂ A IMNURILOR ROMÂNIEI DE IERI ŞI DE AZI

4
CAP. I: MUZICA CA PRIMĂ ARTĂ ÎNTRE ARTE

MUZICA are putere. Ne linişteşte şi ne binedispune, ea dă glas bucuriei. Prezentă în aproape

toate culturile, de ieri şi de azi, ea grăieşte minţii şi inimii deopotrivă. Muzica poate fi numită pe
bună dreptate un dar divin (Geneza 4:21).

Cu muzica am făcut cunoştiinţă, poate chiar din primele zile de viaţă, când mama ne-a cântat
cântece de leagăn.

Istoria muzicii universale porneşte încă din perioada antichităţii.

 Muzica preistorică- Datează din paleoliticul mijlociu şi constă în lovituri între pietre,
lemne sau orice alte obiecte uzuale. Au fost concepute şi imnuri de slăvire, din urlete şi
dansuri.
 Muzica in antichitate
Primele practici de natură artistică sunt legate de procesul muncii, în colectiv,când apar
comenzi ritmate, strigăte sau chemări, ingânări sau imbărbătări etc., mai apoi ca forme
evoluate de magie, rituale, incântaţii, când elementul melodico-ritmat este alăturat dansului şi
cuvântului, formând astfel o artă sincretică ce s-a desfăşurat pe o lungă perioadă de timp.

 Muzica în Evul mediu (500 - 1400)

Despre muzica europeană a evului mediu timpuriu putem vorbi cu mai multă certitudine
decât despre cântările vechilor Elini. Muzica pe care o ascundeau neumele (notele) medievale
reprezenta partea cântată a ceremoniilor religioase ortodoxe şi catolice. În perioada timpurie
a evului mediu ea consta dintr-o unică şi firavă linie melodică, adică o monodie (o singura
voce, un cânt religios), destinată intonării de către un cântăreţ sau un grup. Desfăşurându-se
pe un spaţiu melodic (ambitus) restrâns, această cântare putea totuşi îmbraca forme diferite,
de la psalmodia ce repeta un singur sunet, intercalând pe alocuri scurte formule melodice,
până la cântul propriu-zis, bogat în melisme. Cântările liturgice ortodoxe au fost organizate
în secolul al VIII-lea de Ioan Damaschinul într-o carte numită octoih. Cântările liturgice
catolice au căpătat denumirea de gregoriene după papa Grigore I, despre care se crede ca le-a
unificat şi codificat în jurul anului 600. Cele mai vechi cânturi gregoriene care s-au păstrat
datează din secolul al X-lea. Cântul este expresia atotputerniciei ideologiei creştine în evul
mediu, când autoritatea bisericii era temută nu numai de mulţimea credincioşilor, dar şi de

5
 regi şi împăraţi. Era unul din mijloacele cele mai eficace prin care biserica se menţinea
stăpână pe sufletul mulţimilor.

În vestul Europei, Carol cel Mare, spirit evlavios, s-a străduit să ajute biserica să-şi menţină
neştirbită puterea, chemând la o hotărâtă eliminare a tot ce altera puritatea cântării liturgice.
„Revertimini vos ad notem sancti Gregorii, quia manifeste corrupisti cântum” (Voi care stricaţi
cântările, respectaţi notarea sfântului Grigore); poruncea el într-o frază rămasă celebră.

Se încheagă portativul nostru modern pe care iau loc, la început sub forma unor mici pătrate
negre, iar cu vremea rotunjindu-se, notele semnificând inalţimi şi durate diferite, aşa cum le
vedem astăzi insemnate în partituri. Un călugar benedictin, Guido d’Arezzo (991/992-după
1033), a jucat un rol de seama în cristalizarea acestui sistem de notaţie. În estul Europei
autoritatea religioasă ortodoxă nu a incurajat noul sistem de notaţie (neumele continuă să fie
utilizate astăzi, în paralel cu notaţia modernă). Din acelaşi motiv polifonia nu a fost adoptată în
serviciul religios ortodox.

 Perioada Renaşterii (1400-1600): muzica vocală corală domină.

 Baroc (1600-1750): muzica rămâne polifonică dar devine tonală (se trece de la moduri la
game). Instrumentele din familia viorii sunt perfecionate şi muzica instrumentală se
dezvoltă mult.
 Perioada clasică şi romantică (1750-1910): muzica rămâne tonală dar devine omofonă.
Pianul capătă o importanţă deosebită.
 Secolul XX: Noi experienţe muzicale atonale, neoclasicism, jazz, blues, rock, etc. La
începutul secolului XX, E. Kurth (1886-1946) a propus ideea conform căreia muzica este
în primul rând o senzaţie psihologică.
Versurile cântecelor zugrăvesc uneori aspecte din cultura sau istoria unui popor. Când celebrau
evenimente speciale, israeliţii din vechime obişnuiau să intoneze cântări (Exodul 15:1–
21; Judecătorii 5:1–31). Profetul Moise a compus o cântare în care amintea episoade din istoria
Israelului şi sfaturi sincere adresate poporului (Deuteronomul 32:1–43). Fără îndoială, astfel de
cântări erau bune ajutoare pentru memorie.

6
Cap.II. STILURI DE MUZICĂ ŞI IMPORTANŢA C.R.B.Hr. A CATEGORIILOR
ACESTORA

Întrucât muzica are o mare influenţă asupra inimii, trebuie să fim selectivi. Sub poleiala
unei melodii frumoase, de pildă, se pot ascunde versuri discutabile, care încurajează ura,
imoralitatea sau violenţa. Un om cu principii morale înalte nu îşi găseşte plăcerea în astfel de
teme (Efeseni 4:17–19; 5:3, 4). „Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice trebuie păzit, căci din ea
ies izvoarele vieţii“, spune Cuvântul lui Dumnezeu (Proverbele 4:23). Într-adevăr, alegerile pe
care le facem în materie de muzică nu sunt de mică importanţă!

„Prin puterea ei de a promova şi a păstra sănătatea şi fericirea omului, muzica şi-a găsit loc
în aproape orice cultură“, se afirmă în cartea Principles and Practice of Stress Management.
Potrivit revistei Psychologies, când cântăm, întregul nostru corp vibrează, devenind o adevărată
cutie de rezonanţă. Aceste vibraţii uşoare contribuie la relaxarea şi dilatarea ţesuturilor, ceea ce
are drept rezultat alinarea durerii.

Unii terapeuţi chiar îşi îndeamnă pacienţii care suferă de stres să audieze o muzică
liniştitoare, care îi poate calma. În unele spitale chiar se pune muzică în surdină în secţiile de
terapie intensivă. Mulţi copii născuţi prematur şi mulţi bolnavi care au fost supuşi unei
intervenţii chirurgicale reacţionează bine la o muzică plăcută. Studiile arată că, „în timpul unei
intervenţii chirurgicale, [muzica relaxantă] reduce considerabil nivelul hormonilor de stres“,
după cum precizează cartea Principles and Practice of Stress Management.

Mai mult, muzica reduce anxietate însă poate aduce foloase şi mai mari. Ea ne ajută să ne
apropiem de Dumnezeu.

A zecea parte din Biblie este scrisă sub formă de cântări. Cele mai reprezentative exemple
sunt Psalmii, Cântarea cântărilor şi Plângerile. Biblia face referire de circa trei sute de ori la
cântări, majoritatea având legătură cu închinarea la Dumnezeu. „Iehova este puterea [mea] . . . şi
cu cântecul meu îl voi lăuda“, a scris regele israelit David, un compozitor şi muzician talentat
(Psalmul 28:7).

David chiar a numit 4 000 de bărbaţi din tribul lui Levi să slujească în Ierusalim ca
muzicieni şi cântăreţi. Dîntre aceştia, 288 erau „instruiţi pentru a-i cânta lui Iehova, toţi fiind
maeştri“ (1 Cronici 23:4, 5; 25:7). Nu încape îndoială că aceşti cântăreţi exersau mult. De fapt,

7
muzica avea un rol atât de important în închinarea la Dumnezeu, încât cântăreţii erau scutiţi de
alte sarcini la templu, tocmai pentru a se putea concentra asupra activităţii lor (1 Cronici 9:33).

În seara dinaintea morţii sale, Isus a cântat, alături de apostoli, laude lui Dumnezeu,
probabil Psalmii 113–118. Pe timpul lui Isus, aceşti psalmi, numiţi „Psalmii Hallel“, se intonau
cu ocazia celebrării Paştelui (Matei 26:26–30).

Cei ce-i iubesc pe Dumnezeu şi pe semeni resping nu doar melodiile care elogiază ura,
imoralitatea sau violenţa, ci şi pe cele care promovează idolatria, naţionalismul sau falsităţile
religioase (Isăia 2:4; 2 Corinteni 6:14–18; 1 Ioan 5:21).

Pentru analiza pe stiluri de muzica din România am ales ca exemple: genul rock, muzica
uşoară, populară, religioasa(inclusiv cea corala); iar ca parametrii C.R.B.Hr.(Capacitatea de-a
receptiona Bucuria Divină si celorlalte creatii ale T.C.) a categoriilor de români care asculta
preponderant un anumit tip de muzica in mod special.(egregorul persoanelor care asculta muzica
uşoară); C.R.B. pot.min:

Tabel nr. 1 * C.R.B.Hr. ale românilor din genuri de muzică din România

ANI Populară Uşoară(pop) Rock Religioasa Imn naţional

1990 95 93 89 99 95

2000 85 81 79 88 93

2014 75 84 73 87 90

8
 120

100

80
Populara
Usoara(pop)
60
Rock
Religioasa
40
Imn

20

0
1990 2000 2014

Figura nr. 1 aferentă tabel 1

Din tabelul fig.1, putem observă fluctuaţii destul de mari între anii 1990-2014 pentru genurile de
muzică alese ca şi valoare a parametrului Capacitatii de-a Receptiona Bucuria Divină a
românilor ce ascultă cu preponderenţa stilurile mentionate(egregorul celor care ascultă muzică
rock, uşoară, etc).

Observăm la categoria de muzica Rock cum valoarea C.R.B.Hr. pot min a scăzut
vertiginos in anul 2014 fata de anul 1990. Putem concluziona astfel, faptul ca acest gen de
muzica cântat de artiştii din România nu a adus prea multa bucurie categoriilor de oameni care
asculta cu preponderenta acest gen de muzica. Aceste persoane care asculta acest gen de muzica
rock, putem spune ca sunt putin credincioase, care se pot bucura in general mai rar decât alte
categorii de oameni, aici depinzand si de cultura si CDpot.min. pe care il pot avea.

Conform spuselor lui Masaru Emoto in cartile sale - apa supusa la vibratii negative (muzica
rock, heavy metal sau muzica negativista, etc) capata însasi o vibratie negativa si ca urmare
daunatoare pentru om. Vedem astfel si in parametrii nostrii cata Bucurie Divină aduce omului in
structuri acest gen de muzica, mai ales din anii 2000 până in prezent. Apa fiind in corpul nostru
in proportie de aprox. 70% puteti realiza cata agitatie aduce muzica rock in special “heavy
metal” in structurile si celulele fiinţei umane.

9
Desigur ca există si o anumita categorie de muzica rock-gen balada care este un gen mai
digerabil pentru anumite categorii de oameni, însa depinde foarte mult ce algorimi sunt folositi in
melodiile respective.(EBF-ul lor).
La categoria muzica uşoară, C.R.B.Hr. pot min. a scăzut de la valoarea de 93 in an 1990 la 84 in
anul 2014, ceea ce are ca semnificatie faptul ca ori artiştii –cei ce interpreteaza acest gen de
muzica sunt mai putini ancorati la Tatal Ceresc când cânta si daruiesc mai putina Bucurie Divină
acelora ce-i asculta ori cei care asculta acest tip de muzica sunt mai putin credinciosi, astfel
nereusind sa receptioneze B.D de la artist.
La categoria muzica populară in anul 2014 s-a inregistrat o valoare a C.R.B.Hr. <81, mai
exact valoarea de 75, ceea ce inseamna faptul ca muzica populară nu mai este atât de calitativa in
ceea ce aduce oamenilor ce-o asculta ca si Bucurie Divină. Este o tendinta de aproximativ 10 ani
de-a compune si interpreta muzica intr-un mod comercial cu algortimi care denota o cultura
scăzută. Câteva exemple avem aici:

“Andreea Voica - Floare Banateana

Toata lume-ar vrea să mor/În sufletul meu te am/Şi orice pe lume bage drag ai face/

De aici nu te mai pot scoate/ R: Măi bagiţă satu-i plin/ Da noi doi că ne iubim/

Mai bagiţă satu-i plin/ Da noi doi că ne iubim.

EBF-ul per total al algoritmilor cuprins în aceste versuri de 73 din cântecul exemplificat arată
clar ce energii se vehiculează prin cântec către ascultător chiar dacă linia melodică “pare veselă”
astfel că şi bucuria divină B.D. va fi foarte scăzută ca valoare atrăgând ENM şi ENMS în
structurile atât a celui care o cânta cât şi ascultătorului. Se vorbeşte de moarte…intr-un cântec
tradiţional! Şi vă daţi seama câte alte exemple sunt de tipul acesta în muzica românească
populară. Multi artişti si din această categorie sunt influenţati de PIM si PIR (pondere interede
materiale si raţionale) > decât cele IS (spiritual) în alegerea carierei de interpret al muzicii
populare. Desigur că toate aceste valori pot fi corelate cu CD , RVD,EBF, etc, mici.

Un exemplu pozitiv al muzicii populare, o melodie care încă se mai cânta şi in zielele noastre şi
s-a cântat de-a lungul multor generaţii este “Sanie cu zurgălai”- Maria Ciobanu. Aceasta solistă a
reuşit prin interpretarea acestei melodii să aducă un C.D.B.C.C pot min.=95, o valoare destul de
mare, iar C.R.B.Hr. de către fanii săi a fost ca valoare de aprox 88.

10
In zilele noastre, a devenit muzica un comerţ de mare amploare- adeavratii artiştii fiind in
vremurile anilor 70-90, chiar si dupa 2000.

Cu toate astea s-au mai păstrat câteva formaţii de muzică veche pe piaţa românescă care
aduc bucurie divină B.D fanilor lor precum Direcţia 5 (datând din 1991), formaţia de rock IRIS
(datând din anii 1976) care s-au menţinut la un nivel bun pe durata carierei muzicale. Sunt şi
artişti vechi care au cântat foarte bine şi frumos în anii 1990 (ex.Lorendana Groza- “Bună seara
iubite” s.a.m.d) şi acum cânta ţaraf de calitate joasă şi muzică comercială ca interpretare şi
cuvinte, ca să numai vorbim de prezenţa scenică cu haine “putine”- apropo de modelul dat
tinerelor talente).

În categoria de muzică religioasă s-au înregistrat diferenţe destul de mari între anul 1990 si 2014,
de la o valoare de 99 la 87. Aceasta categorie de muzica aduce cele mai mari valori ca şi
C.R.B.Hr. persoanelor ce-o ascultă comparativ cu celelalte stiluri de muzica analizate.

La categoria măsurată pentru Imnul Naţional al României pentru parametru C.R.B.Hr. din partea
românilor a scăzut vertiginos, datorat faptului ca românii si-au schimbat prioritatile in materie de
muzica, către muzica comerciala, “uşoară”. Acest fapt se datorează şi sistemului de învăţământ,
mass-mediei care nu promovează ideea de desavarşire a unităţii naţionale prin valorile aduse de
IMN.

Se observă o valoare mare de 95% a C.R.B.Hr. în anul 1990 datorat în principal puternic simţit
de către români dupa câştigarea libertaţii naţionale dupa Revoluţia din anul 1989. Putem trage
concluzii de unitate, de patriotism ca şi virtuţi generale ale românilor.

O altă explicaţie ar putea fi faptul că, capitalismul şi societatea de consum nu intraseră înca în
ţară în acel moment.

Începând cu anii 2000, Imnul a început să piardă din importanţa în faţa românilor datorită
adoptării valorilor Vest-Europene de către unii din români, acest fapt alterând puternic
sentimentul de patriotism şi apartenenţă de neam. Tocmai valorile Imnului de unitate naţională
au fost uitate, iar ca urmări trăim astăzi un mare fenomen care afectează România- emigraţia
multor români din ţară către ţările vestice.

11
Cap.III

3.1. ANALIZA IMNULUI ROMÂNIEI DIN PUNCT DE VEDERE I.E.

De-a lungul vremii, România a avut ca imnuri naţionale şi următoarele cântece: „Trăiască
Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948; „Zdrobite cătuşe”, în perioada 1948-
1953, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor; „Te slăvim Românie” ce
caracteriza prietenia dintre Uniunea Sovietică şi statul român, fiind imn naţional între anii 1953-
1977; „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.
„Deşteaptă-te, române!” este imnul naţional al României, începând cu 1990. Pentru o vreme, a
fost de asemenea imn naţional al Republicii Democratice Moldoveneşti (1917 - 1918) şi al
Republicii Moldova (1991 - 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile
şi aranjamentul aparţin lui Andrei Mureşanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist,
traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Imnul e alcătuit din
unsprezece strofe.

O dată cu Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, cântecul „Deşteaptă-te, române!”,

practic instantaneu şi generalizat, a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul
comunist „Trei culori”. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se
majoritar, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Imnul este consacrat prin
Constituţia din 1991.
Încă din momentul apariţiei, „Deşteaptă-te, române” a fost un cântec menit să le fie alături
românilor în cele mai grele momente ale istoriei lor. Versurile combante ale cântecului i-au
chemat pe români la luptă, la (re)deşteptare.

Ca si parametrii I.E am luat ca referinta EBF, RVD, ACC, CNV, VHr. raportat la perioada
anilor 1990 când s-a pus in vigoare Imnul, cu toate că el a fost scris mult mai timpuriu de anul
1990.

Tabel nr. 2 Parametrii EBF, RVD, CNV, ACC şi VHr. Imn Deşteaptă-te Române

12
IMN EBF RVD ACC CNV VHr.

Desteapta-te Romane

Versuri 96 97 91 98 96

Linie melodica 100 100 100 100 90

102

100

98

96

94
Versuri
92 Linie melodica

90

88

86

84
EBF RVD ACC CNV VHr

Figura nr.2 aferentă tabel 2.

La toţi parametrii măsuraţi m-am raportat la perioada anilor 1990 când Imnul a fost
inaugurat.

La partea de CNV m-am algoritmat astfel: “Cat la % din versurile Imnului României în anul
1990 de când a fost pus in vigoare au corespuns viitorului României ca parte din A.L.”

CNV-ul versurilor pentru anul 2014 ar fi de aprox. 90%, atât mai corespund ca valoare versurile
Imnului, necesităţilor viitorului ţării ca parte din A.L., datorat probabil a faptului că oamenii au
mai evoluat şi sunt mai mulţi care se străduiesc să evolueze şi să-şi resolve subiectele karmice cu
care au venit in aceasta ţară. Salturile în evolutie din septembrie 2009 si decembrie 2012 permise
de Tatăl Ceresc au schimbat traiectoria, destinul multor oameni, astfel că multe din ce au fost ca
evenimente până in 2009 numai corespund A.L. în prezent, datorită darurilor primite de fiecare
13
dintre noi, ENBS-urile dăruite fiecăruia dintre noi pentru a ne transforma şi evolua mai repede
conform Planului Divin prevăzut de M.I.H. şi de Tatăl Cerescc.

Observăm ca toţi parametrii versurilor Imnului României pentru anul 1990 au fost peste valoarea
de 90, ceea ce denotă faptul că poetul Andrei Mureşanu chiar a reuşit sa fie aproape de valorile
prevăzute de arhistrategia de lumină a Tatălui Ceresc, fiind destul de bine conectat la ierarhiile
luminii necreate în realizarea acestui cântec.

Din media parametrilor EBF, RVD, ACC, CNV=95.5% reiese faptul că Andrei Mureşanu
chiar a fost un bun slujitor al Mantuitorului Iisus Hristos prin opera sa realizata, fiind de o mare
importanţă pentru această ţară.

Parametrul ACC Sfintei Treimi de 91, arata faptul ca se putea imbunătăţi, optimiza partea de
versuri din Imn pentru anul măsurat, însa pentru perioada când poetul a compus versurile a fost
de ACC=100%.

Linia melodică = Succesiune de sunete îmbinate după regulile ritmului şi ale modulaţiei, pentru a
alcătui o unitate cu sens expresiv. Se observă în Imn că avem toţi parametrii măsuraţi cu valori
de 100%.

VHr. a versurilor Imnului României în momentul compunerii lor a fost de aprox. 96%, iar linia
melodică care a fost creată mult mai târziu faţă de versuri a fost de 90%, cu semnificaţia a
faptului că valoarea M.I.H pentru momentele când s-au realizat cele 2 componente ale Imnului se
puteau optimiza întrucât valorile nu sunt aproape de 100, ambele putând fii optimizate pentru
bucuria adusă M.I.H.

Pentru a releva cât mai complet valoarea Hristică a Imnului naţional voi evidenţia şi
parametrii autorului Andrei Mureşanu în momentul compunerii versurilor pentru acest Imn.

Parametrii EBFt O IO CNV

Valori 97 -18 98 87

CNV = Cat la % Andrei Mureşanu a corespuns necesităţilor viitorului ca fiinţă în perioada

întrupată ca ENBP

14
EBF= beneficitatea lui Andrei Mureşanu pe total structuri în momentul creării versurilor pentru
Imn. (valoare potenţiala);

O= orgoliul acestei ENBP în contextul perioadei crearii versurilor pentru Imn

IO= Iubirea Sfintei Treimi receptionata de această entitate în perioada când a creat versurile

Astfel analizând toţi acesti parametrii, EBF-ul lui Andrei Mureşanu a fost de 97%, o valoare
foarte bună pentru timpurile în care a trăit ca ENBP.

Şi la capitolul orgoliu O, a stat destul de bine această fiinţă, valoarea de -18 fiind asemănătoare
cu valorile unui cursant I.E. de grad 5, arătând faptul că a compus versurile Imnului României cu
atitudine de smerenie.

IO-ul lui Andrei Mureşanu a fost de 98% arătând câtă iubire a recepţionat de la Sfanta Treime în
momentul creării pe total structuri, o valoare foarte mare apropiată de etalonul M.I.H.

Dintre toţi parametrii analizati, CNV-ul său ca fiinţă per total ca valoare potenţială min. a fost de
87%, o valoare destul de mică corelată cu ceilalţi parametrii ce reflectă faptul că el a corespuns
necesităţii viitorului pentru perioada în care a trăit ca fiinţă, însa puteau fi optimizate anumite
activităţi ale sale profesionale, sociale, etc. Explicaţia acestei valori scăzute ar fi şi datorat
contextului vremurilor respective, din punct de vedere politic, economic şi social al României.

MP-ul lui Andrei Mureşanu de-a scrie acest Imn ca versuri a fost de 100%, arătând o misiune
specială pentru ţară din punct de vedere artistic.

3.2. ANALIZA COMPARATIVĂ A IMNURILOR ROMÂNIEI DE IERI ŞI DE AZI

1862-1884: “Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor” este titlul
imnului României. În 1862, compozitorul Eduard Hübsch a câştigat concursul instituit pentru a
desemna imnul Principatelor Unite Române cu această piesă.

1884-1948 “Trăiască Regele” – Imn scris de Vasile Alecsandri

Începând cu anul 1840 în Principatele Române s-a născut ideea unui imn naţional ce se cânta
mai ales la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării. S-a cântat prima dată la încoronarea
regelui Carol I.

15
 1948-1953- Zdrobite Cătuşe - Versurile îi aparţin lui Aurel Baranga, iar muzica lui Matei
Socor.

1953-1977: “Te slăvim, Românie!” Versurile au fost scrise de Eugen Frunză şi Dan Deşliu,
iar muzica a fost compusă de Matei Socor. Subliniază "prietenia" cu Uniunea Sovietică şi
ideologia leninistă.

1977-1989:” Trei culori”- imn compus de Ciprian Porumbescu

Imnul se referă la steagul României, un tricolor, adică un steag cu trei culori în repartiţie
proporţională: roşu, galben şi albastru. De-a lungul istoriei culorile au rămas la fel, numai poziţia
sau proporţia lor s-a schimbat. Tricolorul actual a fost inspirat după Revoluţia de la 1848 de
tricolorul Revoluţiei franceze, cum s-a întâmplat şi în alte ţări europene.

Tabel. Nr. 3 Parametrii Imnurilor de ieri şi de azi

Parametrii Marş Trăiască Zdrobite Te slăvim Trei culori

Triumfal Regele Românie
Cătuşe

EBF 94 98 83 79 95

RVD 88 95 68 71 88

ACC 82 93 76 77 87

CNV 91 96 72 68 86

16
 120

100

80
Mars Triumfal
Traiasca Regele
60
Zdrobite Catuse
Te slavim Romanie
40
Trei culori

20

0
EBF RVD Acc CNV

Figura nr.3

nota: Toate valorile măsurate se referă la valori potenţiale mininme.

În urma analizei făcute reiese foarte pregnant involuţia parametrilor I.E ai imnurilor naţionale
imediat după venirea comuniştilor la putere în România: “Zdrobite cătuşe” si “Te slăvim
Românie”. Imnurile au o puternică tentă naţionalistă, versurile sunt foarte simple si fără
frumusete artistică, parcă scrise la “comandă”.

Interesant este că deşi Imnul “Trei culori” care a fost valabil între anii 1977-1989 are parametrii
superiori comparativ cu cele 2 mentionate mai sus, fiind scris tot in perioada comunistă.

Din punct de vedere al parametrului EBF, Imnul care a adus cele mai multe energii benefice
fundamentale vieţii a fost “Trăiască Regele” datorită conţinutului cu tentă religioasă dar şi
versurilor în care bunul Dumnezeu este mereu invocat: exemplu:
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susţine cu a Ta mână
Coroana Română!

Pe locul 2 ca EBF se află Imnul “Trei culori”, urmat de “Marş triumfal şi primirea steagului şi a
Măriei Sale Prinţul Domnitor” şi de celelalte menţionate în analiză.

17
 Valorile I.e ai Imnului “Deşteaptă-te Romane” sunt foarte mari în comparaţie cu celelalte 5
imnuri analizate deoarece se referă la istoria plină de glorie a neamului romanesc (Priviţi mareţe
umbre, Mihai Ştefan corvine….preoţi, cu cruce în frunte, căci oastea e creştină) cat şi la credinţa
în Dumnezeu.

Cocluzia cu privire la Melodia Imnului actual este că a avut un puternic impact asupra poporului
român în momentele de grele încercari, ex Războiul de Independenţă, I si II Razboi Mondial şi
Revoluţia din 1989. Ar trebui cântat mai des cu ocazia oriecărei manifestaţii publice, zile
onomastice, etc.

18
Concluzii

Muzica este ingredientul minune lasat de Tatăl Ceresc pentru bucuria oamenilor.

Ascultaţi muzica potrivită pentru fiecare din voi însa nu uitaţi că este cel mai uşor mijloc prin
care ajungi la Dumnezeu, este un limbaj universal de comunicare- limbajul inimii.

Muzica chiar uneşte inimi şi oameni!

Gândirea umană ar trebui să atingă perfecţiunea unei arte. Cel care atinge această măiestrie
trebuie să aibă mare grijă să picteze pe pânza spiritului său doar PLANUL DIVIN. Muzica este
un prilej bun de a-ti picta un viitor frumos in subconstient, de pace, bucurie si unitate cu
Dumnezeu.

Muzica aduce eficienţă şi inspiratie şi în alte domenii de activitate. Obişnuiesc să ascult muzica
pentru a fi mai eficientă în redactarea unor documente, pentru concentrarea unor idei creative cu
aplicabilitate în diverse domenii şi situatii din viaţa de zi cu zi.

Consider că fără muzica nu aş putea gusta viaţa atât de frumos ca prin alte metode şi arte
existente pe Terra.

Muzica, aşa cum am văzut, are puterea de a da glas emoţiilor şi sentimentelor noastre şi ne poate
influenţa profund inima, mintea şi corpul. De aceea, ar trebui să tratăm cu cel mai mare respect
acest „cadou perfect . . . de sus“ (Iacov 1:17). Să ne folosim deci din plin şi cu înţelepciune de
acest dar divin!

Ajutaşi la vindecarea planetei Terra prin intermediul muzicii, vizualizând pe o muzica liniştitoare
cum pe planeta noastra pacea şi iubirea işi au salaşul, cum lumea se vindecă de orgolii si ateism,
de nepăsare şi răutate, cum se realizează arhistrategia de lumină a Tatălui Ceresc!

Să ne străduim ca fiecare din noi sa fie conştienti de beneficitatea fiecarei melodii care o ascultă,
întrucât ii poate influenţa viaţa pozitiv sau nefast, subconştientul nostru recepţionand destul de
uşor pe vibraţia sunetului şi cuvintele din melodia respectivă…să avem grijă ce sădim în sufletul
nostru, să plantăm sunete şi cuvinte divine din muzica.

19
Mulţumesc din tot sufletul Sfintei Treimi şi tuturor entităţilor de lumină benefice care m-au sprijinit în
întocmirea acestei lucrări!

Bibliografie

1. Manuale de inforenergetică gr. 1-6

2. BDDD
3. Experienţe personale
4. Jocul Vieţii si cum să-l joci- Florence Scovel Shinn
5. Din tainele vieţii si ale universului- Scarlat Demetrescu
6. http://biblia.creştini.com/citeste-biblia/1/Psalmi
7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

20