Test Nr.

1.1 Definiti drepturile si obligatiile beneficiarilor acvatici

2 Capitolul IX
3 DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE BENEFICIARILOR DE
4 FOLOSINŢĂ A APEI
5 Articolul 33. Folosirea obiectivelor acvatice
6 conform destinaţiei lor
7 Beneficiarii de folosinţă a apei au dreptul să folosească obiectivele acvatice numai
în scopurile pentru care acestea le-au fost atribuite.
8 Articolul 34. Drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei
9 În conformitate cu destinaţia specială a obiectivelor acvatice, beneficiarii de
folosinţă a apei au dreptul:
10 a) să extragă apa pentru folosirea ei ulterioară;
11 b) să exploateze obiectivele acvatice pentru necesităţile agriculturii industriei,
hidroenergeticii, transportului, gospodăriei piscicole şi vînătoreşti;
12 c) să folosească obiectivele acvatice pentru deversarea apelor reziduale;
13 d) să edifice construcţii şi instalaţii pentru gospodărirea apelor, să efectueze
reconstrucţia şi lichidarea lor;
14 e) să folosească obiectivele acvatice pentru agrement, desfăşurarea acţiunilor
sportive şi de asanare, întreţinerea ansamblurilor naturale, precum şi pentru alte
acţiuni de folosire a obiectivelor acvatice, neinterzise de legislaţia în vigoare.
15 Articolul 35. Limitarea drepturilor beneficiarilor de
folosinţă a apei
16 În cazurile stabilite de legislaţia în vigoare, drepturile beneficiarilor de folosinţă a
apei pot fi limitate, reieşind din interesele statului şi ale altor beneficiari de folosinţă a
apei. Însă, această limitare nu trebuie să agreveze condiţiile folosirii
obiectivelor acvatice pentru aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă şi menajeră.
17 Articolul 36. Protejarea drepturilor beneficiarilor
18 de folosinţă a apei
19 (1) Drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei sînt protejate de lege.
20 (2) Drepturile lezate ale beneficiarilor de folosinţă a apei se restabilesc în modul
prevenit de legislaţia în vigoare.
21 Articolul 37. Oblgaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei
22 Beneficiarii de folosinţă a apei sînt obligaţi:
23 a) să folosească raţional resursele de apă, să consume economicos apă şi să
efectueze măsuri de remediere şi îmbunătăţire a calităţii apei;
24 b) să nu admită deversarea în obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un
conţinut de impuritaţi peste limita admisibilă;
25 c) să prevină poluarea, impurificarea şi epuizarea obiectivelor acvatice;
26 d) să nu admită încălcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosinţă a
apri, precum şi prejudicierea obiectivelor economice şi naturale (terenurilor,
pădurilor, faunei, zăcămintelor minerale etc.);
27 e) să asigure epurarea normativă a apelor reziduale;
28 f) să menţină înstare de funcţionare, conform regulilor şi instrucţiunilor de
exploatare, instlaţiile de epurare, alte instalaţii pentru gospodărirea apelor şi
dispozitive tehnice, care afectează starea apelor, să amelioreze parametrii lor de
exploatare, să ţină în modul stabilit evidenţa cantirăţii şi calităţii apelor.
g) să implementeze cele mai bune tehnologii disponibile în scopul limitării
deversărilor apelor reziduale şi consumului de apă.
1.2. Determinati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei
apelor.
 Capitilul II
ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIUL
FOLOSIRII ŞI PROTECŢIEI APELOR
Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul folosirii şi
protecţiei apelor
Administrarea de stat în domeniul folosirii şi protecţiei apelor este exercitată de către
Guvern, autorităţile administraţiei publice locale şi de autorităţile administraţiei publice
centrale, autorizate în modul special în acest scop, conform legislaţiei în vigoare.
Articolul 5. Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei
apelor
(1) Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor este chemat să asigure:
a) respectarea de către toate persoanele juridice şi fizice, indiferent de formă de
proprietate, a modului stabilit de folosire a apelor;
b) executarea obligaţiunilor şi prescripţiilor privind protecţia apelor, prevenirea şi
lichidarea efectelor lor distructive, respectarea regulilor de ţinere a evidenţei apelor,
precum şi altor reguli, stabilite de legislaţia apelor.
(2) Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor este exercitat de către
organele pentru protecţia mediului înconjurător (denumite în continuare autorităţile
pentru mediu) şi de autorităţile administraţiei publice centrale, autorizate în mod special
în acest scop, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Controlul de stat asupra respectării prevederilor legii în domeniul gospodăririi
apelor se exercită de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi de
către organul de stat pentru gestionarea fondului apelor.
Competenta Guvernului-stabileste atit modul de coordonare si eliberare a autorizatiei
de folosinta a papei cit si modelul Titlul de stat de folosire separate a apelor.

Competenta Min.Ecologiei si Resurselor Naturale-este abilitata cu dreptul de a

efectua expertize ecologice de stat, a monitoringului ecologic integrat,efectuarea
recesamintului resurselor natural.

Competenta Agentiei Apele Moldovei-responsabil de planificarea ,proiectarea

,contructia si explotarea sistemelor de amiliorare si alimentare cu apa, calculare si
stabilire a limitelor consumului de apa.

Competenta Centrului de Medicina Preventiva-evidenta surselor de apa,atribuirea si

redistribuirea a obiectelor acvatice,planificarea activitatilor de utilizare si protectiei a
apelor,controlul respectarii legislatiei,monitoringul ape,etc.

Atribuirea in folosinta si redistribuirea obiectelor acvatice este realizata de a.p.l. sau de

govern de comun accord cu Agentia Apele Moldovei.

1.3 Dezvaluiti masurile de protective juridical a apei.

C a p i t o l u l XXIII
DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND PROTECŢIA APELOR
Articolul 87. Protecţia apelor
Toate apele (obiectivele acvatice) sînt ocrotite împotriva poluării, impurificării,
epuizării, care pot prejudicia sănătatea populaţiei şi pot conduce la diminuarea
rezervelor piscicole, la degradarea condiţiilor de aprovizionare cu apă şi altor fenomene
negative, cauzate de modificarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale apelor,
reducerea însuşirii lor de epurare naturală, perturbarea regmului hidrologic şi
hidrogeologic.
 Articolul 88. Realizarea măsurilor ce asigură protecţia apelor
Persoanele juridice şi fizice, activitatea cărora afectează starea apelor, sînt obligate
să realizeze măsuri tehnologice, de ameliorări silvice, agrotehnice, hidrotehnice,
sanitare şi de altă natură, coordonate cu autorităţile pentru mediu, pentru gestionarea
fondului apelor, pentru supravegherea sanitară de stat, cu autorităţile administraţiei
publice locale, care să asigure protecţia apelor, împotriva poluării, impurificării şi
epuizării, precum şi ameliorarea stării şi regimului apelor.
Articolul 89. Planificarea măsurilor de protecţie a apelor
Persoanele juridice, activitatera cărora afectează starea apelor sînt obligate să
planifice măsuri corespunzătoare care să asigure protecţia apelor şi să le coordoneze
cu autorităţile pentru mediu.
Articolul 90. Stimularea economică a folosirii raţionale şi a
protecţiei apelor
(1) Stimularea economică a folosirii raţionale şi a protecţiei resurselor acvatice se
realizează prin:
a) stabilirea unei plăţi pentru folosirea resurselor de apă şi deversarea substanţelor
poluante în obiectivele acvatice:
b) acordarea unor înlesniri de creditare şi altor avantaje beneficiarilor de folosinţă a
apei pentru implementarea unor tehnologii şi cicluri de producţie hidroeconomicoase şi
cu deşeuri minime, pentru realizarea altor activităţi de mare eficienţă în domeniul
protecţiei apelor;
d) obligarea beneficiarilor de folosinţă a apei să remedieze starea ecologică a
obiecvtivelor acvatice;
e) încasarea în modul stabilit a compensaţiilor băneşti pentru prejudiciul cauzat prin
încălcarea legislaţiei apelor;
f) luarea de măsuri pentru ameliorarea stării zonelor de protecţie sanitară ale surselor
de alimentare cu apă, optimizarea regimului de exploatare a prizelor de ape subterane
şi îmbunătăţirea evidenţei funcţionării acestor prize.
(2) Legislaţia, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili şi alte modalităţi de
stimulare economică a activităţii de protecţie a apelor.
(3) Eficienţa acţiunilor de protecţie a apelor, desfăşurate de persoanele juridice, este
luată în considerare la aprecierea activităţii lor economico-financiare.

2.1. Definiti principiile dreptului funciar

2.2.Relatati despre raporturile juridice financiare-

Temeiurile juridice de aparitie a dreptului de proprietate funciara sunt faptele,

evenimentele care dau nastere, modifica si sting raporturile juridice aparute intre
subiecti in legatura cu posesia, folosinta, dispozitia asupra unei cote de teren sau sector
de teren. Temeiuri: actul normativ; actul administrativ individual; contractul translativ de
proprietate; hotararea instantei de judecata; mostenirea. Actele care confirma dreptul de
proprietate funciara: titlul detinatorului de teren cu drept de proprietate (proprietatea
statului – eliberat de Relatia Agentiei Funciare si Cadastru); contractul de vanzare-
cumparare; contractul de donatie; contractul de schimb (toate se incheie in scris);
certificatul de mostenitor. Temeiurile juridice de incetare a drepturilor funciare sunt:
decesul proprietarului; desfiintarea persoanei juridice; calamitatile naturale;
exproprierea pentru cauza de utilitate publica; hotararea instantei de judecata;
Raspunderea civila contractuala pentru incalcarea legislatiei funciare survine atunci
cand obiectul este o cota sau sector de teren si in raport cu care acestea au fost folosite
contrar destinatiei, scopului de atribuire sau sunt declarate nule.

2.3. Recomandati metode de protectie a terenurilor din intravelanul localitatilor.

Capitolul XII
PROTECŢIA ŞI AMELIORAREA TERENURILOR
Articolul 78. Scopul şi sarcinile protecţiei terenurilor
Protecţia terenurilor constituie un sistem de măsuri juridice, organizatorice,
economice şi de altă natură, prin care se urmăreşte folosirea lor raţională,
preîntîmpinarea retragerii neîntemeiate a terenurilor din circuitul agricol, protecţia lor
contra efectelor antropogene nocive, precum şi regenerarea şi sporirea fertilităţii
solurilor, productivităţii terenurilor destinate agriculturii şi silviculturii.
Protecţia terenurilor se face pe baza calificării în complex a terenurilor agricole
drept formaţiuni (ecosisteme) naturale complexe, ţinîndu-se cont de particularităţile lor
zonale (regionale), de caracterul folosirii lor în scopul:
preîntîmpinării degradării şi distrugerii terenurilor, altor urmări defavorabile ale
activităţii economice;
îmbunătăţirii şi restabilirii terenurilor supuse degradării sau distrugerii;
creării unui mecanism de evidenţă şi control asupra stării ecologice a terenurilor,
asigurării deţinătorilor cu normative ecologice ale regimurilor de folosire optimă a
terenurilor.
Articolul 79. Întreţinerea terenurilor şi modul lor de
protecţie
Deţinătorii de terenuri:
organizează raţional teritoriul;
păstrează şi îmbunătăţesc fertilitatea solurilor, alte proprietăţi utile ale terenului,
introducînd asolamente fundamentate ştiinţific, administrînd raţional îngrăşăminte,
aplicînd metode cruţătoare de lucrare a terenului şi alte măsuri de protecţie;
protejează terenurile contra eroziunii, cauzate de ape şi de vînt, prin măsuri
economico-organizatorice, agrotehnice şi hidrotehnice, prin crearea unui sistem de
perdele forestiere de protecţie şi înierbare;
protejează terenurile contra subinundării, înmlăştinirii, salinizării uscării excesive,
tasării, poluării cu deşeuri industriale, cu substanţe chimice, biologice şi radioactive,
produse petroliere, cu gunoi menajer şi de producţie, cu ape de scurgere,
precum şi contra altor procese de ruinare;
protejează terenurile agricole contra acoperirii lor cu tufari, contra altor procese ce
duc la înrăutăţirea stării lor agrotehnice;
conservează terenurile agricole degradate, dacă este imposibilă restabilirea fertilităţii
solurilor;
recultivă terenurile degradate, restabilesc şi îmbunătăţesc fertilitatea lor, le
antrenează în circuitul economic;
decopertează stratul fertil al solului în procesul efectuării lucrărilor de construcţie,
ameliorative şi altor lucrări legate de distrugerea solului, îl păstrează şi îl folosesc în
scopuri de recultivare şi ameliorare a terenurilor agricole;
realizează programele de stat de dezvoltare economică şi socială privind protecţia
terenurilor.
Acţiunile de protecţie a terenurilor se efectuează pe baza proiectelor de reglementare
a regimului proprietăţii funciare, de ameliorare şi de altă natură, elaborate şi aprobate în
modul stabilit pe baza recomandărilor ştiinţei şi practicii înaintate.
 Modul de protecţie a terenurilor este stabilit de legislaţia privind ocrotirea naturii şi
mediului înconjurător.
Modul de protecţie a terenurilor se stabileşte de legislaţie.
Articolul 80. Cerinţele ecologice faţă de proiectarea,
amplasarea, construcţia şi darea în exploatare
a obiectelor, edificiilor şi amenajărilor care
influenţează starea terenurilor
La proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectelor, edificiilor
şi amenajărilor noi şi celor reconstruite, precum şi la implementarea unor tehnologii noi
ce influenţează negativ starea terenurilor, trebuie să se prevadă şi să se ia măsuri în
vederea protecţiei lor, de comun acord cu organele de ocrotire a naturii.
Darea în exploatare a obiectelor şi aplicarea tehnologiilor care nu asigură protecţia
terenurilor contra degradării sau distrugerii sînt interzise.
Amplasarea obiectelor care influenţează negativ starea terenurilor se face pe baza
unei argumentări ecologice speciale, se coordonează cu deţinătorii de terenuri, cu
organele de ocrotire a naturii şi cu alte organe, în modul stabilit de legislaţie.
Articolul 81. Stimularea economică a folosirii raţionale şi
a protecţiei terenurilor
Prin stimularea economică a folosirii raţionale şi a protecţiei terenurilor se urmăreşte
ridicarea interesării deţinătorilor în păstrarea şi îmbunătăţirea fertilităţii solurilor, în
protejarea terenurilor de urmările negative ale activităţii de producţie.
Stimularea economică prevede:
alocarea mijloacelor de la bugetul republican şi de la cel local pentru restabilirea
terenurilor distruse nu din vina deţinătorilor;
scutirea de plată pentru terenurile aflate în stadiul de valorificare agricolă sau de
îmbunătăţire a stării lor în perioada efectuării lucrărilor prevăzute de proiect;
acordarea de credite avantajoase;
compensarea parţială din mijloacele bugetului respectiv a reducerii venitului ca
urmare a conservării provizorii a terenurilor distruse nu din vina deţinătorilor;
stimularea pentru îmbunătăţirea terenurilor, pentru sporirea fertilităţii solurilor şi a
productivităţii lor, pentru obţinerea unei producţii pure din punct de vedere ecologic.
Modul de realizare a măsurilor legate de stimularea economică a folosirii raţionale şi
a protecţiei terenurilor se stabileşte de legislaţie.
Articolul 82. Normele maxime permise de concentraţie în
sol a substanţelor nocive
În interesul apărării sănătăţii omului, al protecţiei mediului înconjurător se stabilesc
norme maxime de concentraţie a substanţelor chimice, bacteriologice, parazitare şi a
diferitelor substanţe active în sol, care se iau în consideraţie la aprecierea terenului.
Normele sus-numite şi metodica de apreciere a stării terenului se stabilesc de o
legislaţie specială.
Articolul 83. Terenurile agricole de calitate superioară şi protecţia lor
Din categoria terenurilor agricole de calitate superioară fac parte terenurile situate pe
cumpăna apelor şi pe versantele cu panta de pînă la 3 grade, precum şi terenurile cu
gradul de evaluare a fertilităţii naturale de peste 60, terenurile irigate, loturile
experimentale, terenurile instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt.
În vederea protecţiei terenurilor agricole de calitate superioară se interzice retragerea
acestora din circuitul agricol, utilizarea lor în alte scopuri decît cele agricole,
desfăşurarea pe aceste terenuri a operaţiunilor tehnologice şi de altă natură ce conduc
la degradarea solului, cu excepţia cazurilor cînd sînt repartizate pentru construcţia
obiectivelor liniare (drumuri, linii de telecomunicaţii şi de transport electric, conducte),
obiectivelor de exploatare minerală a petrolului şi gazelor şi a construcţiilor de
producţie necesare pentru exploatarea acestora.
 Retragerea terenurilor agricole de calitate superioară din circuitul agricol pentru
necesităţile de stat şi publice se face numai în cazuri excepţionale, prin hotărîre a
Guvernului.
Articolul 84. Regimul special al terenurilor irigate
Din categoria terenurilor irigate fac parte terenurile potrivite pentru agricultură şi
irigare pe care se află reţele permanente sau provizorii de irigare, legate de sursa de
irigare, ale cărei resurse asigură irigarea acestor terenuri.
Organele gospodăriei apelor sînt obligate să asigure deţinătorii de terenuri irigate cu
apă de irigare conform limitelor şi evidenţei debitului surselor de apă.
Trecerea terenurilor irigabile în categoria celor neirigabile se face în modul stabilit de
legislaţie.
Articolul 85. Formarea fondurilor pentru ameliorarea
terenurilor degradate şi poluate
Fondurile pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de restabilire şi ameliorare a
terenurilor degradate şi poluate, provenind de la bugetul de stat şi din mijloacele
deţinătorilor de terenuri, pot fi completate cusumele ce reprezintă despăgubirea plătită
de persoanele fizice sau juridice vinovate de degradarea sau poluarea solului.