Tema 2.

Contabilitatea provizioanelor, datoriilor şi activelor contingente:

1. Cadrul legislativ şi normativ care reglementează contabilizarea provizioanelor. Componenţa

provizioanelor;
2. Recunoaşterea şi evaluarea provizioanelor;
3. Contabilitatea provizioanelor;
4. Contabilitatea datoriilor şi activelor contingente;
5. Prezentarea informaţiilor privind provizioanele în rapoartele financiare.

1. Cadrul legislativ şi normativ care reglementează contabilizarea provizioanelor.

Componenţa provizioanelor

Tratamentul contabil al provizioanelor depinde de modul de ţinere a contabilităţii de către

entitate: bazat pe SNC sau bazat pe IFRS şi de tipul de activitate. În funcţie de acestea se utilizează
următoarele acte normative:
 Codul Civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002;
 Codul Fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24.,4.1997
 Legea Contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007
 Legea “Cu privire la organizatiile de microfinantare”
 Standardele Naţionale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii Moldova №
88-91, din 30 decembrie 1997.
 IFRS / www.minfin.md , în special IAS 37 „Provizioane, datorii contingente ”, etc

Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.

Provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunând ca pot fi realizate estimări corecte),
deoarece constituie obligaţii curente la data bilanţului si este probabil ca vor fi necesare ieşiri de
resurse pentru stingerea obligaţiilor.
Provizioanele nu pot depasi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii
obligatiei curente la data bilantului.

In general provizione există diferite, de exemplu:

 provisione cara apar in conditii de imposibilitate a determinarii valorii exacte a cheltuielilor,
dar cheltuieli care trebuiesc recunoscute in bilant, la aceste provisione s-ar referi cele
gestionate de IAS 37, un exemplu simplu ar fi un ca de judecata unde este probabilitate
foarte mare ca vom pierde dar nu stim exact cit. Acest provision respectiv e o datorie, iar
datoriile la noi se inscriu in pasiv
 provizione ce tin de relatiile cu angajatii, de exemplu pentru concedii nefolosite etc (cele
reglamentate de IAS 19), unde deja valoare plus minus e mai exacta, acestea vor fi
contabilizate tot in cadrul datoriilor, la noi in planuri de conturi avem doar un cont cel de 538
care reprezinta provizioane pe termen scurt, dar ele pot fi si pe termen lung,
 provisione curente ce tin de alte operatii, conditionate de necesitatea reflectarii operatiilor in
perioada la care real se refera, chiar daca documentele oficiale inca nu sint redactate, de
exemplu un antrepenor imi executeaza o lucrare, la 31.12 factura semnata inca nu am, dar
actul de executare a lucrarilor deja este, in acest caz voi reflecta activ sau serviciu si
respectiv datoria fata de furnizor prin acest provizion, iar in perioada urmatoare la moment
factura voi anula acest provision si voi contabiliza factura.

Conform SNC provizioanele includ:

  Provizioane pentru reparaţia mijloacelor fixe,
 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor,
 Provizioane pentru returnarea (reducerea preţurilor) mărfurilor vîndute
 Provizioane pentru plata concediilor angajaţilor,
 Provizioane pentru recultivarea terenurilor,
 Alte provizioane.

Contabilitatea provizioanelor conform SNC

Pentru evidenţa provizioanelor este destinat contul 538 "Provizioane aferente cheltuielilor şi
plăţilor preliminare", care este un cont de pasiv destinat generalizării provizioanelor pentru riscuri,
cheltuieli şi plăţi care pot apărea în perioadele viitoare.
În acest cont se acumulează, până în momentul utilizării provizioanelor, sumele incluse în
consumuri şi/sau cheltuieli ale perioadei de gestiune care sînt destinate finanţării riscurilor,
consumurilor şi cheltuielilor probabile provocate de fapte economice sau evenimente anterioare sau
actuale.
În creditul acestui cont se reflectă constituirea provizioanelor, iar în debit - utilizarea sau
micşorarea acestora. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă mărimea provizioanelor aferente
cheltuielilor şi plăţilor preliminare la finele perioadei de gestiune.
În cadrul contului 538 "Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare" în funcţie
de natura economică a provizioanelor constituite, pot fi deschise următoarele subconturi: 5381
"Provizioane pentru reparaţia mijloacelor fixe", 5382 "Provizioane pentru garanţii acordate
clienţilor", 5383 "Provizioane pentru returnarea (reducerea preţurilor) mărfurilor vîndute", 5384
"Provizioane pentru plata concediilor angajaţilor", 5385 "Provizioane pentru recultivarea
terenurilor", 5389 "Alte provizioane".
Evidenţa analitică a provizioanelor aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare se ţine pe
tipuri de provizioane.
Contul 538 "Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare" se creditează prin
debitul următoarelor conturi:
------------------------------------------------------------------------
Conţinutul operaţiilor economice | Debitul conturilor
------------------------------------------------------------------------
Constituirea rezervelor pentru chel-
tuieli şi plăţi preliminate privind:
a) plata concediilor muncitorilor 121 "Active materiale în curs de execuţie"
141 "Cheltuieli anticipate pe termen lung"
251 "Cheltuieli anticipate curente"
811 "Activităţi de bază"
812 "Activităţi auxiliare"
b) cheltuielile legate de reparaţia
mijloacelor fixe 813 "Consumuri indirecte de producţie"
c) returnarea şi reducerea preţuri-
lor la mărfurile vîndute 712 "Cheltuieli comerciale"
d) alte scopuri 712 "Cheltuieli comerciale"
813 "Consumuri indirecte de producţie"

Contul 538 "Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminate" se debitează prin

creditul următoarelor conturi:
-------------------------------------------------------------------------
Conţinutul operaţiilor economice | Creditul conturilor
-------------------------------------------------------------------------
Reflectarea cheltuielilor efective
pe seama rezervelor create:
a) salariile pentru perioada conce-
diului şi recompense pentru vechime
în muncă 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"
b) cheltuielilor privind reparaţia
mijloacelor fixe executate în regie 211 "Mărfuri"
213 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată"
216 "Produse"
531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"
533 "Datorii privind asigurările"
812 "Activităţi auxiliare"
c) serviciile prestate de organiza-
ţia antreprenoare pentru lucrările
executate 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
d) pierderile din returnarea şi re-
ducerea preţurilor la mărfurile
vîndute 822 "Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute"

Întreprinderea constituie provizion pentru reflectarea uniformă a consumurilor şi cheltuielilor

de reparaţie în anul de gestiune

Executarea lucrărilor de reparaţie prin modul de regie

Constituirea lunară a rezervelor pentru consumurile şi cheltuielile de reparaţie curentă a
mijloacelor fixe în mărime de 1/12 parte din suma anuală planificată se reflectă în:
Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative”
Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie” şi alte conturi
Ct 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”
Suma consumurilor şi cheltuielilor efective pentru reparaţie se referă la micşorarea rezervelor
constituite:
a) dacă lucrările de reparaţie sunt efectuate în secţia de reparaţie:
Dt 538 ”Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate” - la suma totală a consumurilor şi
cheltuielilor
Ct 812 ”Activităţi auxiliare” (în debitul acestui cont în prealabil se acumulează cheltuielile
efective)
b) atunci când lucrările de reparaţie se execută pe locurile de utilizare a mijloacelor fixe, vor fi
reflectate:
Dt 538 ”Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate” - la suma totală a cheltuielilor şi
consumurilor,
Ct 211 “Materiale”
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 “Datorii privind asigurările”
Ct 812 ”Activităţi auxiliare” - la costul materialelor consumate, salariile calculate muncitorilor,
contribuţiile la aceste salarii pentru asigurările sociale, serviciile activităţilor auxiliare şi alte
cheltuieli, respectiv pentru reparaţia mijloacelor fixe, indiferent de destinaţia lor de utilizare.

Efectuarea lucrărilor de reparaţie prin modul de antrepriză

Rezerva respectivă este constituită în acelaşi mod ca şi în cazul efectuării reparaţiilor cu forţele
proprii ale întreprinderii.
Valoarea contractuală efectivă a lucrărilor, în conformitate cu factura, efectuate de antreprenor
se referă la micşorarea rezervei preventiv constituite:
Dt 538 ”Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate” - la valoarea lucrărilor fără TVA
Dt 534 “Taxa pe valoarea adăugată de recuperat” - la suma TVA
Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 522 ”Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” ş. a. - la valoarea lucrărilor inclusiv TVA
La sfârşitul anului rezervele create sunt supuse inventarierii. Rezerva constituită în plus se
stornează, iar la sumele cheltuielilor efective, ce depăşesc rezervele constituite, se formează o
rezervă suplimentară.

Exemplul:
Există următoarele date despre cheltuielile anuale la reparaţia curentă a mijloacelor fixe ale
întreprinderii:

Obiectele supuse reparaţiei şi destinaţia de folosire a Cheltuieli Cheltuieli

acestora planificate efective
Maşini, utilaje şi clădiri ale secţiilor:
producţiei de bază 380 040 365 000
activităţilor auxiliare 96 000 50 000
Obiecte cu destinaţie generală 86 400 89 000
Total: 562 440 504 000
În activităţile auxiliare în anul curent n-a fost reparat utilajul, la a cărui reparaţie a fost planificate
cheltuieli în mărime de 43 000 lei.
Pe parcursul anului s-a hotărât de a constitui pentru reparaţia curentă a mijloacelor fixe 1/12 parte
din cheltuielile planificate.
1) Prin urmare, în anul de gestiune lunar se va întocmi înregistrarea contabilă:
Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie”:
- pentru mijloacele fixe ale secţiilor de producţie de bază 31 670 lei
- pentru mijloacele fixe ale secţiilor activităţilor auxiliare 8 000 lei
Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” 7 200 lei
Ct 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate” 46 870 lei
Pe parcursul anului curent (12 luni) vor fi acumulate în conturile:
Dt 813 ”Consumuri indirecte de producţie” - 380 040 lei - cheltuieli rezervate pentru maşinile şi utilajele
secţiilor producţiei de bază, 96 000 lei - pentru obiectele secţiilor activităţilor auxiliare
Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” 86 400 lei
Ct 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate” 562 440 lei
Să admitem că lucrările de reparaţie au fost efectuate în secţia de reparaţie.
2) Prin urmare, la suma cheltuielilor efectuate, preventiv acumulate în anul gestionar în contul
812 ”Activităţi auxiliare” decontate, va fi întocmită formula contabilă:
Dt 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate” 504 000 lei
Ct 812 “Activităţi auxiliare”
504 000 lei
În aşa fel, la sfârşitul anului în conturile enunţate vom avea următoarele date:

813 “Consumuri 813 “Consumuri

indirecte de producţie” indirecte de producţie” 713 “Cheltuieli generale
(secţiile producţiei de (secţiile activităţilor şi administrative”
bază) auxiliare)
Dt Ct Dt Ct Dt Ct
1) 380 040 1) 96 000 1) 86 400
4) 2 600

538 “Rezerve pentru 612 “Alte venituri

cheltuieli şi plăţi 812 “Activităţi auxiliare” operaţionale”
preliminate”
Dt Ct Dt Ct Dt Ct
s. -
2) 504 000 1) 562 rul. 504 000 2) 504 000 4) 86 400 3) 18 040
440
3) 18 040 4) 2 600
rul. 522 040 rul. 565 040
s. 43 000

Aşadar, soldul din contul 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate” îl constituie
rezervele pentru reparaţia planificată, dar neîndeplinită pentru mijloacele fixe din secţiile auxiliare în mărime
de 43 000 lei. Suma totală a rezervelor în plus constituite, conform exemplului dat, 18 040 lei, inclusiv pentru
cheltuielile de reparaţie a mijloacelor fixe ale secţiilor producţiei de bază - 15 040 lei (380 040 - 365 000),
activităţilor auxiliare - 3 000 lei (96 000 - 43 000 - 50 000).
Concomitent, suma cheltuielilor de reparaţie efective cu destinaţie generală ce depăşeşte rezervele
formate în anul curent constituie 2 600 lei (89 000 - 86 400). Situaţia creată determină necesitatea întocmirii
a două formule contabile:
3) Trecerea la venit al perioadei de gestiune a rezervelor în plus constituite privind reparaţia curentă a
mijloacelor fixe cu suma de 18 040 lei (15 040 + 3 000):
Dt 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate” 18 040 lei
Ct 612 “Alte venituri operaţionale” 18 040 lei
4) Constituirea rezervelor suplimentare privind reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie generală:
Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” 2 600 lei
Ct 538 “Rezerve de cheltuieli şi plăţi preliminate” 2 600 lei

Metoda expusă are următorul neajuns: în mărimea respectivă sunt schimonosite consumurile
şi cheltuielile perioadei curente, iar în baza lor - şi indicatorii costului, profitului, rentabilităţii
tipurilor de produse sau de servicii respective în contabilitatea de gestiune. La fel, pot fi
schimonosite consumurile şi cheltuielile în “Raportul privind rezultatele financiare” (f. nr.2), deşi
rezultatul financiar va fi acelaşi. Din aceste motive metodă expusă nu este binevenită.
Ea poate fi substituită de o altă metodă - stornării rezervelor în plus constituite şi constituirea
unor rezerve suplimentare atunci când suma cheltuielilor efective depăşeşte rezervele formate. În
aceste condiţii, în exemplul nostru vor fi întocmite formulele contabile:


3a) Anularea rezervelor în plus constituite:
Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie”
- pentru obiectele mijloacelor fixe din următoarele secţii:
producţiei de bază (15 040) lei
activităţilor auxiliare (3 000) lei
Ct 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate” (18 040) lei
4a) Constituirea rezervelor suplimentare pentru cheltuieli de reparaţie a obiectelor cu destinaţie
generală:
Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” 2 600 lei
Ct 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate” 2 600 lei
 După reflectarea acestor formule contabile, în conturi vom avea următoarele date:

813 “Consumuri 813 “Consumuri

indirecte de producţie” indirecte de producţie” 713 “Cheltuieli
(secţiile producţiei de (secţiile activităţilor generale şi
bază) auxiliare) administrative”
Dt Ct Dt Ct Dt Ct
1) 380 040 1) 96 000 1) 86 400
3a) 3a) (3 000) 4a) 2 600
(15 040)

538 “Rezerve pentru

cheltuieli şi plăţi 812 “Activităţi
preliminate” auxiliare”
Dt Ct Dt Ct
s. -
2) 504 000 1) 562 rul. 504 000 2) 504 000
440
3a)(18 040)
4a) 2
600
rul. 504 000 rul. 547 000
s. 43 000

Din datele reflectate în conturi rezultă că mărimea consumurilor indirecte de producţie este micşorată
cu suma rezervelor în plus constituite în total 18 040 lei, iar cheltuielile generale şi administrative sunt
majorate cu suma rezervelor suplimentar constituite - 2 600 lei. În conturile de venituri, în acest caz, nu se
reflectă nimic, deşi rezultatele financiare vor fi aceleaşi.

Despre rezerve şi fiscalitate. Conform regulilor fiscalităţii, rezervele nu se constată. Este

vorba despre soldul rezervelor constituite şi neutilizate la sfârşitul anului de gestiune, în exemplul
dat - 43 000 lei, privind cheltuielile pentru reparaţia curentă a obiectelor din activităţile auxiliare.
Din aceasta cauză, suma numită va fi adunată la profitul impozabil. Trebuie de menţionat că această
operaţie nu este lipsită de conţinut economic. Doar suma consumurilor acumulate în contul 813
“Consumuri indirecte de producţie” în mărime de 93 000 lei (96 000 - 3 000) include şi suma
rezervelor constituite pentru care în realitate n-au avut loc lucrările de reparaţie. Aşadar, soldul de
rezerve nu se reflectă aici (după cum actualmente prevede practica), deoarece acest sold prezintă
cheltuieli (consumuri) nesuportate de întreprindere. Negativul constă în majorarea artificială şi a
activelor, şi a pasivelor (în exemplul nostru - cu 43 000 lei). Acest neajuns poate fi lichidat numai
prin stornarea nu numai a rezervelor constituite în plus, dar şi a acelor aferente consumurilor şi
cheltuielilor nesuportate. Prin urmare, în bilanţ, în contul 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi
preliminate” privind reparaţia mijloacelor fixe, plata concediilor şi alte rezerve prevăzute de
S.N.C. 3 ”Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii” nu trebuie să fie nici un sold.

Contabilitatea provizioanelor conform IAS 37 „Provizioane, datorii contingente şi active

contingente”

Domeniul de aplicare şi definiţii

Obiectivul principal al IAS 37 „Provizioane, datorii contingente şi active contingente” este
definirea criteriilor de evaluare şi raportare financiară a informaţiilor privind provizioanele,
datoriile şi activele contingente. Cu alte cuvinte, esenţa acestui standard este reglementarea modului
de evaluare şi prezentare în rapoartele financiare ale rezultatelor evenimentelor, care din motive
incerte, pot să apară în viitor.
Cerinţele aferente evaluării şi contabilizării stipulate în IAS 37 se aplică tuturor
provizioanelor, pasivelor şi activelor contingente, cu excepţia celor care sunt reglementate de
dispoziţiile altor standarde, şi anume:
- IAS 11 „Contractele de construcţii”;
- IAS 12 „Impozitul pe profit”;
- IAS 18 ”Venituri”;
- IAS 19 „Beneficiile angajaţilor”;
- IFRS 3 „Combinări de întreprinderi”.
Prevederile standardului IAS 37 nu reglementează provizioanele de genul, cum ar fi
provizioanele pentru creanţele dubioase, deprecierea stocurilor şi titlurilor de valoare care sunt
posturi contrare de activ a unor active respective şi sunt destinate să evalueze elementele concreteale
rapoartelor financiare. De asemenea, cerinţele din prezentul standard nu se aplică rezervelor,
evidenţa căror se ţine la conturile de capital- rezervele stabilite prin lege, rezervele stabilite în
conformitate cu documentele de constituire ale entităţii, reevaluarea mijloacelor fixe, etc.

Definiţiile utilizate în standardul respectiv înseamnă:

Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.
O datorie este o obligaţie curentă a unei entităţi, rezultată din evenimente anterioare,
a cărei stingere se aşteaptă să determine o reducere a resurselor concretizate în beneficiile
economice ale entităţii.
Un eveniment care obligă este un eveniment care generează o obligaţie legală sau
implicită astfel încât entitatea nu are altă alternativă realistă decât să onoreze obligaţia respectivă.
Obligaţia legală este obligaţia care rezultă:
(a) dintr-un contract (în mod explicit sau implicit);
(b) din dispoziţiile legislaţiei existente; sau
(c) din alt efect al legii,de exemplu, decizia organului judiciar.
Obligaţia implicită este obligaţia care rezultă din acţiunile unei entităţi în cazul în care:
(a) prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr- o
declaraţie suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite
responsabilităţi; şi
(b) ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi.
Obligaţia (datoria) contingentă este:
(a) o obligaţie posibilă apărută ca urmare a unor evenimente trecute şi a cărei existenţăva fi
confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimenteviitoare incerte,
care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii; sau
(b) o obligaţie curentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute, dar care nu este
recunoscută deoarece:
 nu este sigur că vor fi necesare resurse care să încorporeze beneficiile economicepentru
stingerea acestei obligaţii; sau
 valoarea obligaţiei nu poate fi evaluată suficient de credibil.
 Activ contingent este un activ posibil care apare ca urmare a unor evenimente anterioare şi
a cărui existenţă va fi confirmată numai prin apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor
evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii.
Contract oneros este un contract în care costurile inevitabile implicate de îndeplinirea
obligaţiilor contractuale depăşesc beneficiile economice estimate a se obţine din respectivulcontract.
Costurile inevitabile implicate de îndeplinirea obligaţiilor contractuale reprezintă
plăţile minime pentru rezilierea contractului care sunt egale cu cea mai mică dintre costul
îndeplinirii contractului şi costurile de compensare şi sancţiuni în cazul în care este imposibil să-şi
îndeplinească obligaţiile contractuale.
Restructurarea este un program care este planificat şi monitorizat de conducere, şi
care modifică semnificativ fie:
(a) sfera activităţii realizate de entitate; fie
(b) modalitatea în care este condusă activitatea.

Recunoaşterea şi evaluarea provizioanelor

În conformitate cu IAS 37 un provizion este o datorie a cărei mărime şi scadenţă sunt
nesigure
Exemplul 1.O entitate cu activitate de producere acordă clienţilor săi garanţia de rambursare
a contravalorii bunurilor necalitative. Politica sa este cunoscută pe piaţă. Statisticile arată că anual
cumpărătorii returnează 0,5% din produsele vândute. Volumul vânzărilor în perioada de gestiune
curentă a alcătuit – 1 000000 lei. Ca urmare entitatea poate evalua suma provizionului şi-l crea în
sumă de 5000 lei (1 000 000*0,5%). Or, care vor fi rambursările efective a contravalorii produselor
necalitative livrate (500 lei sau 10 000 lei), vor avea loc rambursări sau nu, entitatea va putea afla
numai în viitor. Astfel, provizioanelor le este inerentă nesiguranţa valorii şi a exigibilităţii, adică a
scadenţei.
O condiţie necesară pentru existenţa obligaţiei este faptul că este o consecinţă a unui
eveniment cu caracter obligatoriu (sau oricărora evenimente din trecut).
În practică, cerinţele legislaţiei care încă nu au intrat în vigoare, nu conduc la apariţia
provizionului până la momentul aprobării şi punerii acestora în funcţiune, pentru că există
incertitudini cu privire la aprobarea lor.
Provizionul trebuie să fie contabilizat şi prezentat în bilanţul contabil, dacă şi numai dacă:
(a)entitatea are obligaţia actuală (legală sau implicită), care rezultă dintr-un eveniment trecut;
(b)pentru a stinge obligaţia, este posibil sa fie o ieşire de resurse, care să reprezinte avantaj
economic;
(c)mărimea obligaţiei poate să fie stabilită în mod fiabil.
Ieşirea de resurse se examinează ca probabilă, dacă probabilitatea că ieşirea de resurse va
avea loc este mai mare decât probabilitatea că ieşirea de resurse nu va avea loc.
În unele cazuri, nu este clar dacă există o obligaţie sau dacă entitatea poate contesta existenţa
acesteia, chiar dacă este evident că a existat un eveniment în trecut. În astfel de cazuri, eveniment
din trecut se consideră cel care va conduce la naşterea unor obligaţii în prezent, dacă existenţa unei
astfel de obligaţii la data de raportare este mai probabilă decât absenţa sa. De exemplu, un grup de
indivizi au intentat un proces împotriva unei entităţi care produce produse din peşte, susţinând că
oamenii sufereau de intoxicaţii alimentare din produsele produse de această entitate. Avocaţii
entităţii fac recurs la proces. În cazul în care probabilitatea de recunoaştere a responsabilităţii
entităţii este mult mai mare decât mare, se consideră că la entitate acum există o obligaţie, în ciuda
faptului că ea are de gând să-şi apere drepturile în instanţă.
Valoare provizionului trebuie să reprezinte cea mai bună estimare a costurilor necesare
stingerii obligaţiei actuale la data întocmirii bilanţului contabil. Pentru estimarea acestor costuri
(valoarea provizionului) entitatea va ţine cont de elementele incerte, prezente provizionului şi va
acţiona în diferite moduri, în conformitate cu circumstanţele date, şi anume:
 Utilizarea „valorii preconizate”, care se determină prin ponderea tuturor rezultatelor posibile
cu posibilităţile de realizare ale fiecăruia. Această metodă se utilizează în cazul în care
provizionul de evaluat implică o gamă largă de elemente, de exemplu pentru garanţiile
acordate clienţilor.
 În cazul în care se evaluează provizionul pentru o singură obligaţie, rezultatul individual cel
mai probabil poate constitui cea mai bună estimare a datoriei.

La determinarea şi recunoaşterea mărimii provizionului, este necesar de a lua în calcul efectul

valorii-timp a banilor, şi dacă acesta este semnificativ este necesar de a actualiza cheltuielile
estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei, rata de actualizare utilizată va fi rata înainte de
impozitare, care să reflecte evaluările curente pe piaţă ale valorii-timp a banilor şi a riscurilor
specifice datoriei. Alegerea ratei de actualizare este una din cele mai grele şi anevoioase probleme
ale practicienilor şi în mare măsură sunt dependente de raţionamentul profesional.
Exemplu 2. Entitatea este în proces de judecată cu un client de al său. La data întocmirii bilanţului contabil
(31.12.2012) avocaţii entităţii consideră că aceasta va pierde procesul, va fi considerată vinovată şi peste 2 ani va trebui
să plătească despăgubiri în sumă de 600 000 lei. Întrucât efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, entitatea
formează provizion, utilizând rata de actualizare de 10% anual. Datorită valorii-timp a banilor, provizioanele aferente
unor ieşiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilanţului sunt mult mai oneroase decât cele aferente unor ieşiri de
resurse, de aceeaşi valoare, dar care apar mai târziu. De aceea la determinarea mărimii provizionului este necesară
actualizarea fluxului de mijloace băneşti. În cazul în care se foloseşte actualizarea, valoare contabilă a provizionului
creşte în fiecare perioadă, pentru a reflecta trecerea timpului. Această creştere este recunoscută ca şi cost al îndatorării.
Perioada Calculul valorii Valoarea actualizată, Majorarea
actualizate lei provizionului, lei
2
2012 600 000/(1.1) 495 868
2013 600 000/1.1 545 455 49 587
2014 600 000 54 545

În evidenţa contabilă a entităţii se vor face următoarele înregistrări contabile:

31 decembrie 2012:
Dt „Cheltuieli aferente provizioanelor” – 495 868 lei
Ct „Provizioane pentru litigii” - 495 868 lei.
31 decembrie 2013:
Dt„Cheltuieli aferente provizioanelor” - 49 587 lei
Ct„Provizioane pentru litigii” - 49 587 lei.
31 decembrie 2014:
Dt„Cheltuieli aferente provizioanelor” - 54 545 lei
Ct„Provizioane pentru litigii” - 54 545 lei.
Entitatea nu trebuie să recunoască obligaţiile, ce se referă la pierderile viitoare. În
conformitate cu cerinţele SNC, entitatea poate forma şi recunoaşte provizioane aferente reparaţiei
capitale a mijloacelor fixe. Întrucât acestea sunt interzise de IFRS, cheltuielile respective necesită a
fi recunoscute în raportul de profit şi pierdere pe măsura apariţiei lor.
Cheltuielile (costurile) legate de un provizion vor fi prezentate în raportul de profit şi pierderi la
valoarea acestuia diminuată cu valoarea recunoscută pentru rambursare.
Exemplu 3. O entitate producătoare de frigidere, a pierdut procesul în instanţa de judecată de
la clientul său, în legătură cu livrarea unui lot de frigidere rebutate, solicitându-i daune în valoare de
150 000 lei. Piesele de schimb pentru acestea au fost procurate de la furnizorul B, care recunoaşte
calitatea proastă a acestora şi îşi asuma responsabilitatea să recupereze entităţii producătoare de
frigidere – 130 000 lei.
În evidenţa contabilă a entităţii producătoare de frigidere provizionul se va recunoaşte în
felul următor:
Dt„Cheltuieli aferente provizioanelor” - 20 000 lei
Dt„Creanţe pe termen scurt” - 130 000 lei
Ct„Provizioane pentru litigii” – 150 000 lei.
În cazul în care se estimează că o parte sau toate cheltuielile necesare stingerii unui provizion vor fi
rambursate de o persoană terţă, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este
sigur ca va fi primită, dacă societatea îşi onorează obligaţia. Rambursarea trebuie recunoscută ca un
activ separat, şi suma recunoscută pentru rambursare nu trebuie să depășească valoarea
provizionului.
Exemplu 4. Utilizând datele exemplului 3, presupunem ca entitatea producătoare de frigidere poate
primi de la furnizorul ei ca recompensă suma de 150 000 lei pentru piesele defectate şi amenda în
mărime de 5% din suma respectivă. Furnizorul a confirmat că va rambursa entităţii suma de 157 500
lei (150 000 + 150 000*5%). Entitatea producătoare urmează să recunoască provizionul aferent
procesului de judecată pierdut în valoare de 150 000 lei. Restul sumei, compensații în mărime de 7
500 lei entitatea va recunoaşte ca profit a perioadei.
Dt „Creanţe pe termen scurt” – 157 500 lei.
Ct„Provizioane pentru litigii” – 150 000 lei.
Ct „Venit din casarea provizionului neutilizat” – 7 500 lei.
Provizioanele vor fi revizuite cu prilejul întocmirii fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea
mai bună estimare curentă. Provizionul va fi utilizat numai în scopul pentru care a fost iniţial
recunoscut.
Exemplul 5. În conformitate cu înţelegerea contractuală, entitatea ce extrage petrol trebuie să
recultive terenul în zona de extracţie a petrolului din partea de sud a Republicii până la 31.12.2012.
Aceste costuri sunt estimate de entitate la 3 milioane de lei. Există informaţii că a apărut o
tehnologie nouă de recultivare a terenurilor, minimizând în acelaşi timp costurile acestui proces cu
30%. Costul tehnologiei este egal cu 200 000 lei. Dacă există dovezi că această nouă tehnologie va
fi disponibila, acest fapt va fi luat în considerare, iar compania va ajusta cuantumul provizionului la
2,3 milioane lei, ţinând cont de reducerea costurile de reabilitare şi costul de achiziţie a tehnologiei.
Provizioanele vor fi revizuite cu prilejul întocmirii fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea
mai bună estimare curentă. Provizionul va fi utilizat numai în scopul pentru care a fost iniţial
recunoscut.
Exemplu 6. La finele anului 2012 entitatea se găsește în proces de judecată cu doi clienţi
ai săi A şi B. Avocaţii societăţii au considerat ca este probabil ca aceasta să nu fie găsită
vinovată în procesul cu clientul B, fapt ce adeverește că probabilitatea ieşirii de beneficii
economice nu este îndeplinită, deci nu se vor constitui provizioane pentru litigiu. Însă în procesul
judiciar cu clientul A, avocaţii au avertizat, că având în vedere evoluţia procesului, există
probabilitatea ca entitatea să fie găsită vinovată, în legătură cu ce s-a creat provizion în valoare de
100 000 lei. În anul 2013, în rezultatul intervenţiilor în mersul procesului judiciar, entitatea va fi
nevoită să plătească clientului B - 80 000 lei. Procesul judiciar cu clientul A se va finaliza în 2014,
iar cheltuielile pentru compensarea daunei au fost revizuite la 60 000 lei.
Se întocmesc următoare formule contabile:
la finele anului 2012:
la suma provizionului creat în relaţiile cu clientul A:
Dt „Cheltuieli aferente provizioanelor” - 100 000 lei
Ct „Provizioane pentru litigii” – 100 000 lei
la finele anului 2013:
a) anularea unei parţi a provizionului pentru litigiu în relaţiile cu clientul A
Dt „Provizioane pentru litigii” - 40 000 lei
Ct „Venit din casarea provizionului neutilizat” - 40 000 lei.
b) recunoaşterea cheltuielilor aferente procesului pierdut cu clientul B
Dt„Cheltuieli aferente provizioanelor” - 80 000 lei
Ct„Alte datorii pe termen scurt” – 80 000 lei

Provizioane pentru contrate oneroase

Provizionul aferent pierderilor preconizate din operaţiunile curente viitoare, chiar dacă
probabilitatea lor este mare, nu este recunoscut cu excepţia cazului în care acestea se referă la
contractele oneroase.
Dacă o entitate are un contract oneros, obligaţia contractuală curentă va fi recunoscută şi
evaluată ca un provizion. Un contract oneros este un contract în care costurile inevitabile
implicate de îndeplinirea obligaţiunilor contractuale depăşesc beneficiile economice estimate a
se obţine din respectivul contract. Costurile inevitabile ale unui contract reflectă cel puţin costul
net aferent renunţării la contract, care este minimul (valoarea cea mai mică) dintre costul
îndeplinirii contractului şi orice compensație sau penalitate generate de neîndeplinire a
contractului.
Exemplu 6. Entitatea A a semnat cu altă entitate un contract de închiriere pe o perioadă de 4 ani
a unei părţi dintr-o clădire. Plata anuală de arendă – 100 000 lei, care se va achita la finele
fiecărui an. După un an entitatea a întrerupt procesul de producere în spaţiul arendat. În legătură
cu această entitatea a decis ca spaţiul să fie subînchiriat de alt beneficiar şi plata de arendă va
constitui – 70 000 lei. Penalizările pentru rezilierea permanentă a contractului de închiriere va
constitui – 50 000 lei. Rata de actualizare bazată pe valoarea capitalului entităţii -10% anual.
Entitatea trebuie să constate un provizion reieșind din costurile inevitabile, fie îndeplinirea
contractului, fie de compensaţiile şi penalităţile generate de neîndeplinirea contractului.
Valoarea actualizată a plaţii de arendă viitoare constituie 67 618 lei -

Întrucât penalizarea generată de renunţarea la contract

(rezilierea prematură) în mărime de 50 000 lei este valoarea cea mai mică, entitatea trebuie să creeze
provizion anume la mărimea dată prin formula contabilă:
Dt„Cheltuieli aferente provizioanelor” - 50 000 lei
Ct „Provizioane pentru contrate oneroase” – 50 000 lei.

Provizion pentru restructurare

 Un provizion pentru restructurare este recunoscut numai dacă sunt îndeplinite criteriile
generale de recunoaştere pentru provizion, prevăzute de prezentul standard.
O obligaţie implicită de restructurare apare numai în cazul în care o entitate:
(a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puţin:
 activitatea sau partea de activitate la care se referă;
 principalele locaţii afectate de planul de restructurare;
 numărul aproximativ de angajaţi care vor primi compensaţii pentru încetarea activităţii,
distribuţia şi posturile acestora;
 cheltuielile implicate; şi
 data de la care se va implementa planul de restructurare; şi
(b) cei afectaţi au motive să creadă că restructurarea va fi realizată prin demararea
implementării respectivului plan de restructurare sau prin comunicarea principalelor
caracteristici ale acestuia celor care vor fi afectaţi de procesul de restructurare.
Exemplul 7. Entitatea, estimând pierderile din desfăşurarea activităţii sale, a decis la 02
octombrie 2012 să lichideze activitatea unei subdiviziuni. În decursul următoarelor două luni
entitatea nu a anunţat public despre decizia primită şi nu a întreprins acţiuni de lichidare. La 05
decembrie 2012, Consiliul de Administraţie a aprobat un plan detaliat privind închiderea
subdiviziunii, care a fost comunicat angajaţilor şi principalelor parteneri de afaceri afectaţi. După
estimările conducerii pentru lichidarea acestei subdiviziuni se vor angaja costuri ce vor proveni din
plata sancţiunilor aferente neîndeplinirii contractelor încheiate cu cumpărătorii în sumă de 5 000
000 lei şi costuri cu plata salariilor către angajaţi în valoare de 4 000 000 lei.
Reieşind din datele prezente la momentul primirii deciziei despre lichidarea unei subdiviziuni
(02 octombrie 2012) conchidem că existenţa unei obligaţii ca rezultat al evenimentelor anterioare
lipseşte. Decizia de lichidare a unei subdiviziuni nu este de ajuns pentru constatarea datoriei sub
formă de provizion. Astfel provizionul nu se recunoaşte şi nu se formează.
Pentru recunoaşterea unui provizion conducerea entităţii trebuie să demareze implementarea
planului de restructurare sau caracteristicile acestuia să fie comunicate de asemenea manieră, încât
să inducă părţilor afectate aşteptarea că întreprinderea va implementa procesul de restructurare.
Deoarece entitatea a comunicat angajaţilor şi tuturor partenerilor de afaceri decizia despre lichidare
(05 decembrie 2012), costurile (9 000 000 lei) aferente lichidării sunt inevitabile ce dovedeşte
existenţa de o probabilă ieşire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare, entitatea
recunoaşte provizionul pentru restructurare în mărimea evaluării optimale a sumei necesară pentru
stingerea datoriilor:
Dt„Cheltuieli aferente provizioanelor” – 9 000 000 lei
Ct „Provizion pentru restructurare” – 9 000 000 lei.
Provizionul pentru restructurare ar trebui să includă numai costurile directe, cauzate de
restructurare în mod necesar. Standardul interzice recunoaşterea provizionului aferente costurilor
care nu sunt asociate cu activităţile curente ale întreprinderii.

Active şi datorii contingente

IAS37 face delimitare între provizion, care este recunoscut în bilanţ ca datorie şi datorie
contingentă, care nu este recunoscută în bilanţ ca datorie, dareste înregistrată, în cazul în care sunt
semnificative,în conturile extrabilanţiere.
Datoriile contingente nu sunt recunoscute în bilanţ deoarece ele sunt:
a) obligaţii posibile, pentru care încă mai trebuie să se confirme dacă entitatea are o obligaţie
curentă care poate genera o reducere de resurse care încorporează beneficii economice; sau
b) datorii curente, care nu pot fi estimate fiabil.
Exemplul 8.Entitatea este acţionată în justiţie de către unul dintre clienţii ei la suma de 500
000 lei, dar ea neagă orice vinăaferentă tranzacţiei respective. Înainte de aprobarea rapoartelor
financiare pentru perioada ce se încheie la 31 decembrie 2012, evaluând riscul acţionării în justiţie,
avocaţii cred că entitatea este probabil să fie recunoscută nevinovată, din lipsa din proces a
pretenţiilor justificate din partea clientului. Calitatea produselor corespunde standardelor
internaţionale şi entitatea nu a încălcat nici un punct de contract. Pe baza acestor incertitudini,
disponibile la momentul aprobării rapoartelor financiare, obligaţia sub formă de provizion nu este
recunoscută, iar cererea de acţiune în justiţie este considerată ca o datorie contingentă. Esenţa
problemei este prezentată în nota explicativă la rapoartele financiare anuale pentru anul 2012, cu
excepţia cazului în care probabilitatea de rambursare nu este considerată semnificativă.

Activele contingente ca şi datoriile contingente nu trebuie recunoscute în bilanţ, pentru că

existenţa lor depinde de apariţia sau neapariţiaunor evenimente viitoare incerte, care nu sunt complet
sub controlul entităţii.
Exemplu 9. La mijlocul anului 2012entitatea înaintează pretenţiicătre unul dintre furnizorii
săi şi intentează un proces judiciar de a primi compensaţii în sumă de 500 000 lei. Avocaţii entităţii
sunt încrezuţi că acest proces va fi câştigat de ei.
Dacă, până la finele anului, acest proces nu este încă finalizat, şi avocaţii entităţii estimează,
cu grad ridicat de probabilitate,că procesul judiciar va fi câştigat de ei, informaţiile cu privire la
acest eveniment ar trebui să fie prezentate în nota explicativă.
Dacă, procesul judiciar este finalizat până la finele anului şi în cele din urmă entitatea a
câştigat, ea ar trebui să reflecte acest eveniment nu ca un activ contingent, ci ca o creanţă,
înregistrând-o prin formula contabilă:
Dt"Creanţe pe termen scurt" - 500 000 lei
Ct "Venituri recunoscute din recuperarea prejudiciilor " – 500 000 lei.

Dezvăluirea informaţiilor

Cerinţele de dezvăluire a informaţiilor includ următoarele:

 provizionul ar trebui să fie prezentat în bilanţ într-un post separat;
 pentru fiecare categorie de provizioaneentitatea trebuie să prezinte:
a) valoarea contabilă (de bilanţ) la începutul şi la sfârşitul perioadei;
b) toate schimbările care au avut loc în valoarea provizioanele existente, precum şi informaţii cu
privire la provizioanele suplimentare create în perioada respectivă;
c) valorile utilizate ale provizioanelor în cursul perioadei;
d) sumele neutilizate şi anulate în cursul perioadei;
e) creşterea valorii provizioanelor în cursul perioadei, în legătură cu calcularea sumei actualizate
care decurg din trecerea timpului şi impactul modificărilor ratei de actualizare;
f) informaţii descriptive despre natura provizioanelor, estimarea perioadei în care se aşteaptă ieşire
de resurse, gradul de incertitudine legat de valoarea sau momentul acestor ieşiri de resurse, precum
şi despre ipotezele emise în evaluarea provizioanelor.

Aceste informaţii prevăd, de asemenea, şi o descriere a oricăror rambursări aşteptate,

specificând suma oricărui activ care a fost recunoscut pentru aceste rambursări aşteptate.
Pentru fiecare categorie de datorii contingente entitatea ar trebui să descrie natura acestora,
şi, după caz, să prezinte:
a) valoarea estimată;
b) factorii ce determină gradul de incertitudine legat de valoarea sau momentul ieşirii de resurse;
c) posibilitatea oricăror rambursări.

Conform principiului precauţiei, este important ca informaţiile prezentate privind activele

contingente să nu ducă în eroare utilizatorii rapoartelor financiare despre probabilitatea de apariţie a
veniturilor.

Contabilitatea activelor contingente conform SNC

Contul 946 "Creanţe contingente" este destinat generalizării informaţiei privind
existenţa şi modificarea creanţelor aferente prejudiciului material, amenzilor, penalităţilor
etc. nerecunoscute de persoanele vinovate.
În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea creanţelor contingente, iar în credit
- decontarea (anularea) acestora în cazul cînd întreprinderea dispune de o certitudine
fermă că creanţele respective vor fi sau nu vor fi achitate (încasate, anulate).
Evidenţa analitică a creanţelor contingente se ţine pe tipuri de creanţe şi pe debitori.

Aplicaţii propuse spre rezolvare:

Aplicaţia 1. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în

conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si active contingente”.
Un magazin de vânzări cu amănuntul are o politică de rambursare a contravalorii bunurilor
returnate de către clienţii nemulţumiţi, chiar si atunci când nu are obligaţia legală de a o face.
Politica sa este cunoscută pe piaţă. Statisticile arată că anual sunt returnate produse a căror valoare
reprezintă 3% din cifra de afaceri. În anul 2012, cifra de afaceri a fost de 10mln. u.m.

Aplicaţia 2. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în

conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si active contingente”.

O societate din industria chimică poluează mediul prin activităţile sale. Deşi tara în care îşi
desfăşoară activitatea nu dispune de o reglementare care să prevadă obligativitatea societăţilor
poluante de a suporta costurile cu decontaminarea, există dezbateri asupra unui proiect de lege în
acest sens si este aproape sigur că proiectul respectiv va fi în curând promulgat. Se estimează costuri
cu decontaminarea în valoare de 600 000 u.m.
 Aplicaţia 3. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în
conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si active contingente”.
Conform contractului, o societate acordă garanţie de un an tuturor bunurilor pe care le vinde.
Statisticile arată că 70% din produsele vândute nu prezintă defecte, 23% prezintă defecte minore si 7
% prezintă defecte majore. Dacă toate produsele ar avea defecte minore, cheltuielile cu reparaţiile ar
fi de 200000 u.m. Dacă toate produsele ar avea defecte majore, cheltuielile cu reparaţiile ar fi de
1mln. u.m.
Aplicaţia 4. Să se verifice dacă la sfârşitul anului 1 sunt îndeplinite condiţiile de constituire
a unui provizion în conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii contingente si active contingente”.
La sfârşitul anului 1, societatea X a achiziţionat dreptul de a exploata o mină timp de 5 ani.
Prin contract, ea este obligată ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze echipamentele si
să recoperteze solul. Se estimează că pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale sunt necesare
cheltuieli de 600.000 u.m. Presupunem o rată de actualizare de 5%.
Aplicaţia 5. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în
conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si active contingente”.
La începutul anului2012, societatea X a semnat un contract de închiriere a unei clădiri în care
să funcţioneze sediul societăţii. Durata contractului este de 5 ani. Redevenţa anuală – 150000 u.m.
În contract se precizează că spaţiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar, iar în caz de reziliere se
vor plăti penalizări de 140000 u.m. pentru fiecare an de neîndeplinire a contractului. La sfârşitul
anului2014, societatea si-a mutat sediul într-un centru administrativ prestigios, care corespunde mai
bine noii imagini pe care aceasta doreşte să o promoveze.
Aplicaţia 6. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în
conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si active contingente”.

Entitatea prestează servicii de curierat pe plan intern si internaţional. Pe 5 decembrie 2012,

consiliul de administraţie decide ca, începând cu 1 ianuarie 2013, să lichideze activităţile externe. Pe
8 decembrie 2012, s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii. În zilele următoare s-
a procedat la informarea clienţilor si a personalului asupra procesului de restructurare. Se estimează
că pentru lichidarea activităţilor externe se vor angaja cheltuieli de 1mln. u.m.
Aplicaţia 7. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în
conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si active contingente”.
Entitatea îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării laptelui. Din cauza concurentei pe
piaţă, rezultatele ultimelor perioade de gestiuni au fost mult mai mici decât cele bugetate. Din acest
motiv, în anul 2012, consiliul de administraţie a decis să renunţe la fabricarea iaurtului cu aromă de
fructe si să înceapă producţia de cremă de brânză. În planul de restructurare sunt prevăzute
următoarele:
a) indemnizaţii pentru concedierea unei părţi din salariaţi – 2,2mln. u.m.;
b) cheltuieli cu achiziţia de instalaţii pentru producerea cremei de brânză - 9,5 mln. u.m.;
c) cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizării noilor instalaţii - 300 000 u.m.;
d) profituri estimate a se obţine din vânzarea instalaţiilor utilizate în producerea iaurtului cu
aromă de fructe - 900000 u.m.;
e) cheltuieli cu promovarea noilor produse - 800000 u.m.
La sfârşitul anului financiar 2012 s-au anunţat public principalele caracteristici ale planului de
restructurare. Acest anunţ a indus salariaţilor, clienţilor si furnizorilor aşteptarea că societatea va
implementa procesul de restructurare.
Aplicaţia 8. Să se verifice dacă, pentru entitatea X, sunt îndeplinite condiţiile de constituire
a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si active contingente”,
la 31.12.12 si la 31.12.13.
Pe 01.06.12, entitatea X garantează creditele bancare contractate de entitatea Y. La acea dată,
situaţia financiară a entităţii Y era solidă. În cursul anului financiar 2013, situaţia financiară a
entităţii Y se agravează, iar pe 30.11.13 se declară falimentul. La 31.12.13, se estimează că sumele
ce trebuie acoperite în numele entităţii Y sunt de 800000 u.m..
Aplicaţia 9. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în
conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si active contingente”, la 31.12.12 si la
31.12.13.
În luna februarie 2012, entitatea a fost acţionată în instanţă de către un fost angajat.
Reclamantul solicită despăgubiri pentru daunele suferite în timpul unei accidentări în perioada în
care lucra pentru entitate, susţinând că aceasta nu a respectat regulile prevăzute de legislaţia în
domeniul protecţiei muncii. La 31.12.12 avocaţii entităţii sunt de părere că aceasta nu va fi făcută
responsabilă. La 31.12.13 ţinând cont de evoluţia procesului, avocaţii consideră că societatea va fi
făcută răspunzătoare si va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 700000 u.m.

Aplicaţia 10. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere a unui activ în
bilanţul societăţii X, în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si active
contingente”.
În cursul exerciţiului N, entitatea X a acţionat în instanţă un concurent pentru utilizarea
ilegală a unei licenţe. Tribunalul a decis că societatea concurentă îi va plăti lui X despăgubiri în
valoare de 100000 u.m. Concurentul a făcut recurs la o instanţă superioară. Până la închiderea
exerciţiului N, recursul nu a fost soluţionat.