1

Exigente ecologice. Ardeiul este o planta pretentioasa fata de factorii de

vegetatic.
Temperatura minima de germinare a semintelor este de 14 - 15° C, iar cea
optima de 25 - 28° C. La temperatura minima, germinarea are loc dupa 18-20
de zile !;ii chiar mai mult, iar la cea optima in 9-11 zile (fig. 13.2.6). Plantele
a
cresc i fructificii corespunzator la temperaturi de 22-25°C. Suma totala
temperaturilor active (peste 17°C) esle de 3000°C (Andronicescu, 1968). La

temperaturi mai mici de 15°C crc!;iterea inceteazii (Maier, 1969), iar la

temperaturi de 0,03 - 0,5°C plantcle pier (Andronicescu, 1968). in conditii de
temperatudi moderata (15°C noaptea, 20°C ziua) plantele valorifica mai bine
o

intensitate mai slaba a luminii i formeaza un numar mai mare de boboci

(Popescu 100., . V., 1977) .
 2

Multi cercetatori au opinia ea prin expunerea plantelor 1n faza

cotiledonala la temperatura mai scazuta se favorizeaza creterea vegetativa i
inflorirea. De Donato (1966) a tinut plantele tinere in faza cotiledonala timp
de 14 zile, noaptea (15 ore) la 6°C. Plantele au crescut mai viguros
i au format mai multe flori comparativ cu plantele tinute noaptea la 14°C.
Inainte de deschiderea florilor temperatura optima este cuprinsa intre 21 i
27°C, iar dupa aceea de 10 - 16°C (Ghaleb, 1967). In cazul culturii in sere,
productia cea mai ridicata s-a obtinut la temperatura din aer de 25°C ziua i
20°C noaptea, iar temperatura din sol de 25°C (Somas A., 1984). Temperatura
solului trebuie tinutii la 25°C atat ziua, cat i noaptea (tabel 13.2.4).
Tabelu/ 13.2.4
Influenta temperaturii acrului i solului asupra productiei de
sere
ardei cultivat in (dupa Filins, citat de Somos, 1 984)

+ cu indHzirea solului; - fara inclilzirea solului

Ardeiul are pretentii ridicate fata de lumina, necesitand pentru fructificare

minimum 8000 luqi (Maier, 1969). Angeli ( citat de Andronicescu, 1968) aratii
ea insuficienta luminii atragc dupa sine o prelungire exagerata a perioadei de
vcgetatie In dauna fructificii.rii. lntre cantitatea de lumina
primita de plantele de ardei de la semanat pana la formarea bobocilor i
lnaltimea, grosimea, suprafata foliara, greutatea plantelor, continutul in
substanta uscata, existii o corelatie pozitiva, cu coeficienti de corelatie foarte
semnificativi (Popescu V., 1977).
La intensitati ale luminii de 2000-3000 luci, plantele au o cretere i dezvoltare
necorespunzatoare. La intensitatea luminii peste 5000 luci, temperatura de zi de
° °
22 - 25 C, iar cea de noapte de 18 - 20 C, plante1e cresc i fructifica corespunzator
(Popescu V., 1977).
Ardeiul este o planta de zi scurta (Balaa, 1973), dar suporta i o fotoperioada
mai mare de 12 ore i chiar iluminarea continua (Popova, D., 197 1 , Popescu V.,
1977). Cerintele ardeiului fatii de fotoperioada sunt diferite in functie de soi, de
intensitatea 1uminii i nive1u1 temperaturii, aa cum aratii numeroase cerceH"iri,
citate de Somos A, I 984.
Prin reducerea intensitatii luminoase cu 30 %, 50 % i 70 % folosind plase de
plastic, s-a ajuns la concluzia di umbrirea reduce numiirul de flori
i continutul in substanta uscatii, comparativ cu lumina normaHi (Quagliotti, 1
974). Dezvoltarea fmctelor a fost mai favorabilii cand intensitatea luminii s-a
redus cu 30 % (fig. 13.2.7).
 3

Creterca i dezvoltarea plantdor de ardei s-au imbunatatit la temperatura de 20

°
- 25 C i suplimentarea luminii timp de 8 ore, la 1 1 noiembrie i 8 decembrie
(Somos A., 1984).
Lungimea fazelor de disarire, aparitia bobocilor, inflorirea i recoltarea
depinde de intensitatea luminii i temperatura (fig. 1 3.2.8).
Plante legumicole solano-fructoase Intensitatea luminii are un efect

deosebit i asupra creterii i dezvoltarii sistemului radicular (Popescu V., 1977).

Calitatea luminii influenteaza dezvoltarea plantelor de ardei. Cultivat in
sere acoperite cu plastic de culoarc roie, verde, galbena, alhastra i verde
colorata, ardeiul a suferit modificari importante (Pal, 1974) in ce privete
inaltimea (mai mare la albastru), marimea frunzelor (mai mare la albastru),
greutatca plantelor (mai mare la galben) i greutatea proaspata a fructelor (mai
mare la galben) (fig. 13.2.9).
Cerintele ardeiului fata de apa sunt ridicate. Insuficienta apei duce la
avortarea unui numar mare de flori, fructele in aceste conditii cresc incet, sunt
diforme i lipsite de turgescenta. Consumul de apa al plantelor difera In functie
de faza de vegetatie. Acesta se poate aprecia dupa valoarea coeficientului de
transpiratie, care este de 500 in primele faze, 550 in timpul infloririi i de 750
la fructificare (Voinea i colab., 1977). Plafonul de umiditate din sol trebuie sa
fie de 65-71 % din capacitatea de camp la inceputul vegetatiei i de 80-90 % in
perioada fructificarii (Dumitrcscu
M. i colab., 1972).
Consumul de apa de catre plantele tinerc (de la 8 la 60 g greutate) calculat
2
la 1 dm suprafata foliara este foarte ridicat. Mai tarziu consumul scade
(Pochand i Serieys, 1 974, fig. 13.2. 10).
Consumul de apa

9
1 20

80
15
40

0
'0

oT---r---T-,_--Nr. de zile de la semanat ,--

 4

Fig. 13.2.9 - Greutatca proaspata a fructclor Fig. 13.2.10 - Consumul

obtinuta prin acoperirca zilnic de apii la trci soiuri
scrclor cu plastic de dif'crite culori (Pal, 1974) de ardei
(Pochard i Sericys, 1974)
Evapotranspiratia este cea mai mare in luna august, fiind cuprinsa intre
120 i 600 g apa pe zi planta (tabelul 13.2.5).
Tabelul 13.2.5
Evapotranspiratia plantelor de ardei crescute in vase de
vcgetatie cu nisip (g pc planta i vas)
24 iunie 24 iulie 24 august 2 1 septembrie
In 24 intre ora In 24 Intre ora 12 in 24 Yntre ora l2 In 24 intre ora
ore ore i 14 ore i 14
Soiul 12 i 14 ore 12 i 14
fuszer
Szcgedi Cecei 120 20 90 lO 120 20 770 30
edes 210 60 100 20 250 30 70 20
Kalinkoi zo1d 220 20 80 10 250 40 90 20
Paradies omaloku zold
200 40 90 20 350 70 80 20
- - - -
Evapotranspiraia 60 45 75 55

Productia cea mai mare se obtine atunci cand in sol se mentinc o umiditate de

65 % din capacitatea de camp pentru apa a solului, dupa datele obtinute de

Girodini i Pimpini, kgfml 1 6 1970

(fig. 13.2.1 1 ) .

Baer i Smeet (1978) au studiat

dezvoltarea plantelor de ardei in
relat,ie cu umiditatea rela-
tiva, in fitotron, la temperatura de
° °
20 C ziua i 16 C noaptea. La o
umiditate relativa de 95 % plantele
au fost celc mai inalte i fructele mai mari.
Temperatura apei de udare este foarte importanta, mai ales la
cultura in sere, unde productia cea
Apa disponibili (% din capacitatea de camp) mai mare
s-a obtinut atunci cand
l'ig. 13.2.11 Productia de ardei in functie
- apa de udare a avut temperatura
°
de apa din sol (Giardini i Pimpini, 1971) de 25-27 C (Somos A, 1967).
 5

Asigurarea hranei este importanta pentru obtinerea de productii ridicate de

ardei. Pentru o tona de fructe ardeiul consuma 5,3 kg N, 1,4 kg P205 i 7,0 kg K20.
Consumul de substante nutritive depinde de natura solului, faza de vegetatie, soiul
cultivat i sistemul de cultura practicat. Reactioneaza foarte bine la fertilizarea cu
ingraaminte organice, aplicatc atat la ingraarea de baza, cat i in cursul pcrioadei
de vegetatie (Balaa M., 1973). Necesita o buna aprovizionare a solului cu potasiu
(Somos A, 1967), deoarece acesta influentcaza pozitiv calitatea rccoltei (Ivanic i
Fecenco, 1969).
Continutul plantelor in azot, fosfor i potasiu este diferit (fig. 13.2.12).
Azotul se gasete eel mai mult in iiunze, mai putin in tulpina.
Plante legumicole solano-fructoase

continutul in elementc l.ifl media

nutritive (substanli uscatl)

azotat potasiu fosfor

 6

l<'ig. 13.2.12 Distribufia elementelor nutritive in organelc plantei de ardei

-

(Somas A., 1984)

Solurile cele mai potrivite pentru ardci sunt cele mai uoare, nisipolutoase,
aluviale, cu reactie neutdi sau uor acida (pH 6,8). =

Ardeiul are pretentii ridicate fata de aer, In mod deosehit In sere, In perioada
fructificarii, cand plantele cer aer proaspat. Este sensibil la curentii reci de aer.
Marirea concentratiei de C02 In sere de la 0,03 % la 0,1-0,15 %, eorelata cu
nivelul temperaturii i al luminii, a condus la obtinerea unor sporuri importante de
productie (pana la 35%, Vijverberg, 1976) i la marirea precocitiitii (Zatyk6, 1973
). Cultivare
in cultura se gasesc numeroase soiuri i hibrizi, in functie de varietate
i sistemul tehnologic practicaL
Dupa Heiser i Smith (1 953), Filov (1956), exista patru specii de ardei
cultivat: C. annuum; C. futescens; C. pendulum; C. pubescens. Primele doua specii
sunt mai raspandite.
Dupa Tergo (1965), varietatile de ardei apartin la trei convarietati:
convar. annuum; convar. longum; convar. grossum.
Exista, de asemenea, numeroase speeii salbatice i altele mai mult sau mai
putin cultivate, cu un rol important in lucrarile de ameliorare.
in Olanda se cultiva soiurile de ardei gras: Spartacus, Samenta, Evi-
dent, Plutona, Delgo, Locus. Nisen (1993) recomanda soiurile Cadice, Gedeon,
Esterel etc.
 TRATAT DE LEGUMICULTURA

in procesul de ameliorare se pune accentul pe crearea de soiuri productive, eu insuiri calitative

superioare, rezistente la boli i daunatori, rezistente la accidente climatice, specializatc pe diferite
sisteme de cultura.
Firma olandeza Syngenta distribuie in Romania prin SC AGROSEL
SRL hibrizii timpurii de ardei gras pentru sere i solarii: Blondy Fl , Danubia Fl, Karpatia Fl, ea i hibridul
de ardei iute Spitfire Fl pentru camp
i solarii.
Tehnologia culturii ardeiului
in vederea asigurarii unei bune ealonari a productiei, ardeiul se cul-
tiva in camp, in solarii i in scre.