Academia de Studii Economice

Facultatea: Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Master: Cercetari Avansate in Finante

Proiect: Microstructuri ale pietei financiare

Panaitopulo Bogdan
An II

Bucuresti
2018
Articolul 1 – “A simple Implicit Measure of the Effective Bid-Ask Spread in an Efficient Market”
In acest articol este prezentata o metoda simpla de a obtine spread-ul, bid-ask, pe baza covariantei, aceasta
fiind compusa pe baza diferentei preturilor succesive. Mai mult pe baza unei relatii negative intre spread si
covarianta este obtinuta necunoscuta. Desigur, acest estimator este foarte util atat pentru practicieni cat si pentru
cercetatori, deoarece costurile tranzactiilor effectuate sunt diferite, nefiind o suma fixa sau procent, iar pe de alta
parte nu sunt usor de obtinut aceste costuri facand munca obtinerii lor dificila. Chiar daca metoda este simpla de
pus in practica si ieftina ca timp de executie si ca bani, ea se bazeaza pe 2 asumptii destul de puternice fara de
care nu ar putea fi pus in practica calculul. Prima supozitie se refera la eficienta pietii, preturile observate si luate
in calculul covariantei, trebuie ca activul sa fie tranzactionat pe o piata eficienta, iar a doua supozitie se refera la
stationaritatea distributiei randamentelor, aceasta stationaritate sa fie macar valabila pentru un termen scurt de
aproximativ 2 luni

Procesul de obtinere a spreadului pe baza covariantei este unul interesant si are la baza distributia
randamentului actiunii combinata cu teoria pietelor eficiente. Vom pleca de la existenta unui market maker pentru
toata piata, acesta percepe un commision pentru tranzactiile desfasurate care este echivalentul bid-ask-ului.
Valoarea intrinseca a actiunii se afla intre bid si ask, poate fi chiar media celor doua. La aparitia unei noi informatii
bid si askul se modifica concomitent ceea ce duce la modificarea aceste valori intrinseci care va duce actiunea la
un nou echilibru. Aceasta miscare este una aleatorie a bid-ask-ului ceea ce duce la miscarea valorii intrinseci sa
fie aleatorie, lucru care este posibil pe o piata eficienta.

Astfel, daca nu exista nicio informatie noua atunci actiunea se va tranzactiona la bid sau ask, prin urmare
nu vor exista 2 cresteri/scaderi succesive a pretului. Acest lucru ne ajuta sa obtinem distributia randamentului
pretului la momentul t si t+1, atat pentru bid cat si pentru ask. Combinand cele 2 distributii si calculand covarianta
se ajunge la spread. Acest spread nu este cel cotat in piata ci este unul real fiind prima precizare, iar a doua este
legata de seria covariantei care nu depinde de informatii care apar ci daca tranzactiile succesive au fost realizate
la bid sau ask.

In sectiunea a doua din articol este prezentat un tabel in care apare spreadul calculat pentru date zilnice si
saptamanale cat si o regresie liniara avand ca variabila exogena capitalizarea bursiera. Pentru a se testa relatia
negativa a spreadului cu covarianta, s-a luat spreadul si marimea firmei ca fiind negativ corelate, astfel rezultatul
regresiei ar trebui sa afiseze un coeficient negativ aferent acestei variabile. Chiar daca acest model este sustinut
de rezultate apar o problema intre spreadul obtinut din date zilnice si saptamanale. Diferenta nu ar trebui sa fie
mare, in articol poate ajunge si la de 6 ori si astfel s-a testat daca aceasta diferenta este semnificativ diferita de
zero printr-un test statistic, iar rezultatul este unul pozitiv astfel ne putem gandi la o ineficienta a pietei sau la
anumite fluctuatii pe termen scurt care au afectat datele zinice. Pentru a putea vedea daca in cazul nostru se
respecta aceste concluzii, in tabelul 1 este prezentata actiunea companiei Vodafone (VOD), datele fiind calculate
in perioada 2010-2016, respectand formatul tabelului din artico