Sunteți pe pagina 1din 4

V3

A1. Societatea Delta îşi contabilizează imobilizările după metoda valorii reevaluate conform IAS
16 pentru imobilizările corporale şi IAS 38 pentru imobilizările necorporale.
Printre toate aceste imobilizări, se poate observa un brevet achiziţionat cu 300.00 în ianuarie N-2
şi amortizabil în 15 ani (durata de protecţie a brevetului) şi a cărui evaluarea la valoarea
justă este în funcţie de încasările aşteptate din exploatarea brevetului.
La 31 decembrie N -2, încasarea medie aşteptată (marjă înainte de impozit, cheltuieli
financiare şi amortizări) este de 32.000 pe an (pe 14 ani).
La 31 decembrie N -1, încasarea medie aşteptată (în scădere) este de 28.000 pe an (pe 13 ani).
La 31 decembrie N încasarea medie aşteptată este de 30.000 pe an (pe 12 ani).

Prezentaţi la sfârşitul fiecărui exerciţiu (N-2, N-1, N) înregistrarea amortizării,


reevaluării şi deprecierea brevetului.
Vom lua în calcul o rată de actualizare a încasărilor aşteptate de 6% pe an. Vom contabiliza separat
amortizările brevetului.

REZOLVARE
La 31 decembrie N-2

Se contabilizează amortismentul: 300.000 = 20.000


15
68 = 28 - 20.000

Se aduc la valoarea justă brevetul si amortismentele deja practicate (respectând raportul


între valoarea brută şi amortismentul practicat ); valoarea justă se va calcula pe baza valorii de
utilizare care va fi:
-14
32.000 x 1-1,06 =297.439
0,06

Diferenţa din reevaluare: 297.439 – (300.000-20.000) = 17.439 care se va repatriza asupra


valorii brute şi amortizmente prin înregistrarea:

205 = % - 18.685
280 - 1.246
105 - 17.439

La 31 decembrie N-2 contul ‘’brevete’’ este debitor cu suma de 318.685, iar contul de ‘’amotizări
brevete’’ creditor cu suma de 21.246.
La 31 decembrie N-1
Se contabilizează amortismentul calculat: 318.685 = 21.246 sau 297.439 = 21.246
14 15

68 = 28 - 21.246

Valoarea reevaluată a brevetului va fi:

-13
28.000 x 1-1,06 =247.875
0,06

Cum valoarea contabilă avută în vedere este de 297.439 – 21.246 = 276.193, trebuie constatat la
finele anului N-1 o pierdere de valoare de 276.193 – 247.875 = 28.318 care se va imputa asupra

1
diferenţei din reevaluare contabilizată în N-2, apoi vom înregistra o depreciere complemetară de
28.318 – 17.439 = 10.879.

% = 205 - 13.685
105 - 17.439
280 - 1.246

68 = 29 - 10.879

La 31 decembrie N-1, contul ‘’brevete’’ este debitor cu suma de 300.000, contul ‘’amortizare
brevete’’ este creditor cu suma de 20.000+1.246+21.246-1.246 = 41.246 , iar contul ‘’deprecierea
brevetelor’’ creditor cu suma de 10.879.
Dacă dorim să respectăm regula proporţionalităţii între valoarea brută şi amortizmente
putem face înregistrarea

280 = 290 - 1.246

Vom avea astfel contul ‘’amortizarea brevetelor’’ creditor cu 40.000 (41.246 – 1.246) şi contul
‘’deprecierea brevetelor’’ creditor cu 12.125 (10.879+1.246)

La 31 decembrie N
Se contabilizează amortismentul

300.000 – 40.000 – 12.125 = 19.067


13

68 = 28 - 19.067

Valoarea reevaluată a brevetului va fi de 251.515


-12
30.000 x 1-1,06 = 251.515
0,06

Valoarea contabilă după amortismente va fi de 228.808 (300.000 – 40.000 – 19.067 –


12.125), rezultând o reevaluare de 22.707 (251.515 – 228.808).
Se va relua mai întâi pierderea de valoare corijând cota parte care a influenţat
amortismentul anului N (20.000 – 19.067 = 933) rezultând suma de 11.192 (12.125 - 933); apoi
vom contabiliza reevaluarea (251.515 – 228.808 = 22.707 – 11.192 = 11.515) respectând raportul
între valoarea brută a imobilizării (300.000 la achiziţie) şi amortismentele practicate (3 x 20.000
= 60.000 asupra valorii de achiziţie)

Înregistrăm:
290 = % - 12.125
280 - 933
78 - 11.192
şi

205 = % - 14.494
280 - 2.879
105 - 11.515

La 31 decembrie N contul ‘’brevete’’ este debitor cu suma de 314.494 şi contul de


‘’amortizări brevete’’ creditor cu suma de 62.879.

2
A2. Determinaţi prin ambele metode valoarea patrimonială de bază a societăţii comerciale
Exemplul SRL dispunând de următoarele informaţii:
clădiri 50.000, terenuri 10.000, echipamente amortizabile 300.000, know-how 25.000, capital
social 250.000, datorii comerciale 900.000, împrumuturi 485.000, stocuri 500.000, creanţe
800.000, sume la bănci 25.000, rezerve 50.000, profit 25.000.
Preţul de piaţă al clădirilor este de 125.000, din reevaluarea activelor amortizabile au rezultat
diferenţe în plus de 80.000, stocurile fără mişcare sunt de 25.000, iar diferentele favorabile
din reevaluarea creanţelor în valută sunt de 250.000.
REZOLVARE
Bilanţul economic pe baza căruia se determină valoarea patrimonială a societăţii se
prezintă astfel:
Activ Ajustare Pasiv

+ 75.000
Imobilizări 360.000 + 80.000 Capital social 250.000
corporale
Imobilizări 25.000 - 25.000 Rezerve 50.000
necorporale
Stocuri 500.000 - 25.000 Profit 25.000
Creanţe 800.000 + 250.000 Dif. din reevaluare +355.000
Disponibil. 25.000 - Oblig. nefinanciare 900.000
Oblig. financiare 485.000

1.710.000 + 355.000

2.065.000 2.065.000

Activul net corectat prin metoda substractivă:


Active (valori economice) – Datorii = 2.065.000 – 1.385.000 = 680.000
Activul net corectat prin metoda aditivă:
Capitaluri proprii ± Influenţe din reevaluare = 325.000 + 355.000 = 680.000
Activul net corectat (ANC) constituie valoarea patrimonială de bază a întrprinderii

A 3 Pe 15 noiembrie N, societatea românească X a cumpărat materii prime în


valoare de 5.000 euro. Plata furnizorilor se efectuează pe 25 ianuarie N+1. Societatea X îşi
închide conturile, în fiecare an la 31 decembrie.
Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie:
- la 15 noiembrie N: 39.000 lei;
- la 31 decembrie N: 40.100 lei;
- la 25 ianuarie N+1: 40.000 lei.
Să se contabilizeze operaţia de achiziţie, evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei.
Rezolvare:
În contabilitatea societăţii X, vor avea loc următoarele înregistrări:
- la 15 noiembrie N, cumpărarea stocului de materii prime (5.000 Euro x 39.000 de lei):

301 Materii prime = 401 Furnizori 195.000.000


- la 31 decembrie N, recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs (5.000 Euro x 1.100
lei):
665 Cheltuieli din = 401 Furnizori 5.500.000
diferenţe de curs

- la 5 februarie N+1, plata furnizorului (5.000 Euro x 40.000 de lei) şi recunoaşterea unui
câştig din diferenţe de curs (5.000 Euro x 100 lei):

3
401 Furnizori = % 200.500.000
(195.000.000 + 5.500.000) 5121 Conturi la bănci 200.000.000
765 Venituri din
diferenţe de curs 500.000

Operaţia a generat o pierdere din diferenţe de curs, de 5.500.000 – 500.000 = 5.000.000


de lei. Din punct de vedere contabil însă fiecare exerciţiu a fost afectat cu diferenţele de curs
corespunzătoare:
Exerciţiul N, cu o pierdere din diferenţe de curs, de 5.500.000 de lei;
Exerciţiul N+1, cu un câştig din diferenţe de curs, de 500.000 de lei.