Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Traditional, beciul se construieste sub casa, de regula sub incaperea in care se gateste. Aceasta solutie are mai
multe avantaje.
In primul rand, mai buna izolare a beciului. Fiind adapostit sub acelasi acoperis cu casa, el este mai ferit de
posibilele infiltratii din sol, decat daca ar fi construit, de exemplu, in curte.
In legatura cu acest lucru, se poate vorbi si despre o economie de resurse: daca ar fi construit separat, ar fi
necesar ca beciului sa i se faca un acoperis al lui, pentru a fi siguri ca apa din precipitatii nu-l inunda.
Un alt avantaj, si el foarte important, este accesul: in multele zile urate ale anului e mult mai convenabil sa ridici
o trapa din podeaua bucatariei si sa cobori in beci, decat sa iesi in curte, pe ploaie, vant sau zapada, si sa faci
acelasi lucru.
Si inca un avantaj, sa-i spunem colateral: beciul asigura un aer placut si incaperii de deasupra lui. Am vizitat eu
insumi case vechi, cu beciul „ascuns” sub bucatarie, si va spun ca-i incantator, pe timpul iernii, sa gatesti si sa iei
masa intr-o camera care miroase a mere puse la pastrat!
Piatra a fost materialul cel mai intens utilizat la construirea beciurilor. Motivul? Excelentele ei calitati (rezistenta,
stabilitatea in timp, „indiferenta” la bacterii, ciuperci si mucigaiuri etc.), de neegalat prin produse omenesti
similare (caramida, de exemplu). Acesta era materialul principal.
Pe langa piatra, se foloseau diversi lianti, in functie de resursele locului,de traditie sau de cunostintele mesterului
care-l construia. Totusi, in anumite zone zidurile se tin exclusiv prin corecta imbinare a pietrelor, fara niciun adaos
suplimentar. Am vizitat un astfel de beci in Vrancea, si parea ca abia a fost construit, desi era realizat acum mai
bine de o suta de ani. Ca umplutura, deci cu rol strict decorativ, fusese folosit pamant galben, cu care se
umplusera rosturile. Un liant foarte des utilizat era, de asemenea, amestecul de var, nisip si apa. Era durabil,
placut la vedere si avea si certe calitati septice, datorita varului din compozitie (lucru important intr-un spatiu
destinat conservarii!).
Trei parti de nisip sau pietris mic de rau si una de var. Varul se cumpara nestins si se stinge acasa! O alta reteta
inlocuieste nisipul cu argila si adauga, pentru sporirea rezistentei mecanice si a izolarii termice, lana tocata
marunt. In zona Moldovei se adauga, uneori, praf de mangal, cu certe proprietati antifungice.
In faza de proiect trebuie sa stii foarte clar daca iti doresti sau nu sa ai beci la casa, deoarece optim este ca beciul
sa fie sub casa. Am intalnit si beciuri facute dupa finalizarea constructiei, undeva langa casa, insa termoizolarea
acestora ridica probleme si crede-ma, o crama care are nevoie de aer conditionat, nu e ceea ce iti doresti.
Unde va fi intrarea in beci?
Ai doua variante pentru amplasarea intrarii:
– Langa casa, intrarea facandu-se de afara. Ce probleme aduce acest tip de intrare? Vei aduce constant
praf/mizerie in casa in perioadele ploioase/de iarna.
– Varianta a doua ar fi ca intrarea sa se faca din casa. Pentru persoane comode (ca mine) aceasta este varianta
optima.
Unde se amplaseaza beciul?
La nord. Punct. Trebuie sa faci tot posibilul ca beciul sa fie amplasat la nord. Astfel soarele nu va ajunge sa bata,
iar in beci va fi temperatura ideala, de 4-5 grade, tot timpul anului.
Adancime fundatie beci
In cazul meu, inaltimea beciului dupa finalizare este de 2,3 metri. Pentru a se ajunge la aceasta inaltime, s-au luat
in calcul 2,6 metri de la cota zero, inainte de a se face sapaturile fundatiei (cota zero este nivelul la care se ajunge
la finalizarea fundatiei/elevatiei). Diferenta de 30 de cm, se regaseste in placa de deasupra beciului (tavanul: 13-
14 cm) si placa turnata jos, in beci.
Pasi pentru constructia beciului:
Saparea fundatiei se va face cu buldo sau manual. Citeste despre cum se construieste o fundatie aici: fundatia
casei.
Apoi se toarna o „talpa de beton”, sub care se aseaza refuz de ciur (vezi poza). Refuzul de ciur este format din
pietre mari, prin care apa va trece cu usurinta. Peste talpa de beton se ridica cofrajul. In jurul cofrajului, la
exterior, se aseaza un furtun cu diametrul de 10 cm, numit furtun de dren (are de-a lungul lui gauri fine). Acesta
are menirea de a prelua apa ce ajunge la nivelul de jos al beciului.
La final, dupa cofrarea peretilor laterali si a placii beciului, se toarna beton in cofraj. Dupa decofrarea exterioara a
peretilor, se face umplutura cu refuz de ciur, pe toate lateralele acestuia, peste care se adauga pamant.
Beciul casei mele are o lungime de 4,3 metri si o latime de 3,5, iar betonul a fost turnat odata cu toata fundatia
casei. Evident, nu e loc pentru o masa de tenis, insa pentru butoaie si rafturi este destul spatiu.
Fierul folosit pentru armarea beciului:
In pereti s-au folosit cate doua randuri de plase otel beton cu ochiuri la 10 cm. Grosimea fierului a fost de 6, din
cate imi amintesc, iar calaretii si plasa din placa sunt din PC de 10.
Placa de jos a beciului are o mica panta, iar in capat langa perete, am lasat in talpa de beton o gaura de 30×30 cm,
de unde printr-o teava care iese undeva in afara beciului va iesi apa, in cazul in care furtunul de dren si refuzul de
ciur nu ar fi de ajuns. Pana acum, insa, nu a fost nevoie de ea. Nu a patruns niciodata apa in el, este uscat si
sper… asa sa ramana