INVESTIGAREA GRAFOSCOPICA

8.1. Aspecte introductive

Obiectul principal al experizei criminalistice a scrisului de måna î1 constituie
identificarea persoanei dupa scris si stabilirea autenticitätii scrisului, ori semnäturii unei
persoane, ori a depistärii falsurilor prin deghizare, imitare, etc
Scrisul reprezinta un sistem de comunicare, de reproducere, prin semne grafice, a
gindurilor si a vorbirii flind o deprindere intelectuala. un complex de reflexe conditionate.
format printr-un proces de invätare. Trebuie subliniat fapul ca desi ne aflam in prezenta unui
stereotip care contine o serie de automatisme, scrisul do mánd scapa controlul constient al
omului.
Identificarea dupá scnisul de mâná are ca fundament stiintific exisienta unor elemente
particulare prezente in scrisul fiecarei persoane, elemente dependente de specificul activitatii
nervoase de la nivelul scoartei cerebrale.
Caractensticile scrisului reflecta o proprietate fundamentala a acestuia si anume
individualitatea sa. Caracteristicile din punct de vedere cantitativ sunt in numar limitat dar
varietatea mare de combinatii pe care le pot forma face practic irepetabil un scris cu anumite
particularitati.
Individualitatea scrisului este determinata de caracteristicile sale: forta, echilibrul,
mobilitatea proceseslor nervoase superioare carora este posibil sa li se adauge si alti factori
externi, in primul rand conditiile concrete de scriere. Aceasta proprietate se contureaza prin
masura evolutiei scrisului si o data cu desavarsirea pregatirii intelectuale.
Asadar individualitatea unui scris se manifesta atat in forma cat si in continut fiin
consecinta formarii si dezvoltarii persoanei atat pe plan intelectual cat si in ceea ce priveste
intraga sa personalitate.
O alta proprietate fundamentala a scrisului o constituie stabilirea caracteristicilor
clasice. Este vorba numai de o stabilitate relativa date fiind anumite modficari mai mult sau
mai putin semnificative intalnite in evolutia unui scris.
8.2. Identificares persoanei dupa scrisul de máná pe haza expertizei grafoscopice
Expertiza criminalisticà a scrisului, denumità si expertiza grafica sau grafoscopică sau
grafoscopie judiciara vizeaza urmatoarele obiective:
1. Verificarea autenticitäți unui text sau a semnaturilor de pe un înscris, în sensul
acesta apartine persoanei nominalizate in document, persoane care pretinde sau careia i se
atribuie textul ori semnätura.
2. Identificarea autorului unui text anonim cu continut calomnios sau in scop de santaj,
intalnit inclusiv in actiuni cu caracter terorist sau care prezintǎ o anumitā importanta
sub raport juridic, administrativ, social-cconomic, etc
3. Descoperirea unui fals prin imitarea sau deghizarea scrisului si de aici, identificarea
persoanei autorului textului.
La fel ca in celelalte examinari criminalistice destinate identiticárii persoanei dupǎ
diverse urme create in campul infractional identificarea dupǎ scris presupune, in mod necesar,
un examen comparativ intre scrisul in litigiu si scrisul apartinând cu certitudine persoanei
suspecte.
Obtinerea modelelor de comparatie
 Obtinerea modelelor de comparatie este o sarcina ce revine in exclusivitate organului
judiciar ce dispune expertiza si nu expertulu crininalist. Asttel, organul judiciar are
posibilitatea sa constate direct si sa certifice autenucitatea probelor de scris, partile fiind
chemate sä-si exprimepunctul de vedere.sǎ recunoasca sau sa infirme apartenenta scrisului sau
a semnaturii.
Atunci cänd o persoana, parte intr-un proces conesta chiar cu rea credinta un inscris de
comparatie acesta trebuie luat in considerare in sfectuarea expertizei, instanta stabilind pe
baza de proba ca actul in discutie emana de la titular, iar expertul constata că este seris de
persoana care a completata alte inscrisuri acceptate de parti.
Potrivit provenientei lor, modelele de comparatie se impart in douǎ man categori:
1. Modele de comparatie libere, denumite piese preconstituite, realizate in afara cadrului
procesului judiciar si, in multe cazuri, la o datä anterioară examinárii. Printre
asemenea modele se numarà autobiografiile, diverse însemnări. cereri, scrisori,
declaratii, etc.
Piesele preconstituite trebuie să fie într-un numär suficient, să se apropie pe cât
posibil, ca forma si continut, de inscrisul in litigiu, sǎ fie redactate intr-o perioada apropiatǎ de
data examinärii şi scrise cu un instrument scriptural asemänätor celui utilizat la scrisul
expertizat.
Modele de comparatie experimentale, denumite si piese scrise la cerere, constau în
probele de scris luate la solicitarea organului judiciar şi numai în fata acestuia. Probele se iau
prin scriere libera şi prin dictare.
1. Scrierea liberá a unui text ar trebui astfel pregatita incat persoana in cauza sa nu
cunoasca destinatia reală a piesei, pentru a se preveni o eventuala incercare de
deghizare a scrisului.
2. Textul scris dupa dictare trehuie sa contina cât mai multe cuvinte si expresii din textul
in litigiu, mergându-se chiar pánă la dictarea acestuia, alternativa in care, sub nicio
forma. nu se prezintǎ iscrisul in vederea unei eventuale copieri. Cantitativ pentru un
text obişnuit sunt suficiente circa trei probe luate la cerere. Probleme mai dificile apar
în cazul semnaturilor presupuse a fi falsificate, persoana în cauză urmând să execute
mai multe specimene de semnatuni pe foi separate (circa cinci). fiecare coalä
continand cel putin zece semnäturi. Invinuiului sau inculpatului nu i se va arata
samnatura in litigiu. Daca semnatura este atribuită unei altc persoanc decâl celei
cercetate, aceasta va fi pusa sa scrie de mai multe ori numele persoanei semnate.
8.2.2. Efectuarea expertizei grafascopice
Expertiza grafoscopicà cuprinde urmátoarele etape:
a Cercetarea prealabilá a materialelor, necesara cunoaşterii obiectului expertizei si stabilirii
calitătii şi cantitätii modelelor de comparatie, urmata de analiza separată a scrisului in litigiu
şi a celor de referintă, prin care sunt puse in evidenta caracteristicile generale si particulare.
urmărindu-se totodatã daca nu este vorba de un fals prin imitare sau prin deghizare. inclusiv
un fals prin alterarea mecanică sau chimică a textlui.
b. Examinarea comparativa conduce la stabilirea asemănarilor si dupå caz a deosebirilor
dintre scrisul in litigiu si cel de comparatie. Examinarea se realizează direct pe scrisurile
comparate, insă cel mai adesea se apeleazà la fotografii ale semnelor grafice, sau ale unor
grupuri de semne, sau la tabele sinoptice.
 In expertiza grafica consacrata identificani persoanei după scris, concluziile nu se pot
desprinde prin simpla revelare a unui numär oarecare de caracteristicı sau puncte coincidente,
ci dintr-o estimare, o cantarire a valorii de identificare prezentata de caracteristicile
examinate.
Rezultatul unei expertixe grafice reprezina rodul unei examinari calitative a
caracteridicslos cu valoate de identifieare, prin care s-a ajuns fie la o concluzie certà privind
identitatea sau neidentitatea persoanei fie la o concluzie cu caracter de probabilitate.