Sunteți pe pagina 1din 23

Raport special

Codul Muncii
5 modificări
majore în 2018

RENTROP & STRATON

www.rs.ro
Acesta nu este un Raport special GRATUIT!
Prețul de vânzare este de 97 lei.
Dvs. beneficiaţi GRATUIT de acest raport
deoarece faceți parte din comunitatea RenTRoP & STRATon.

Codul muncii – 5 modificări majore în 2018

© RenTRoP & STRATon


(recunoscut CnCSIS conform Deciziei nr. 284/2007)

Preşedinte: George Straton


Director General: octavian Breban

Manager de produs: Carmen Păun


Manager Departament editorial: Georgiana Bălașa

Puteţi consulta şi celelalte lucrări editate de RenTRoP & STRATon la www.rs.ro

Toate drepturile rezervate. nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace,
mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt respon-
sabili pentru nicio pierdere provocată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor pu-
blicate în această lucrare.

Foto copertă: BigStockfoto.com

RENTROP & STRATON


Bdul națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1, sector 5, București
Tel. Serviciul Clienți: 021.209.45.45
Sumar
1. Noul RegistRu de evideNță a salaRiațiloR

2. ModificaRea legii șoMajului și a legii pRiviNd foNdul cReaNțeloR salaRiale

3. voucheRe de vacaNță

4. coNcedii Medicale 2018 și alte Noutăți

5. coNtRibuţii şi iMpozite datoRate de peRsoaNele fizice autoRizate


Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

CODUL MUNCII — 
5 modificări majore în 2018
1. Noul RegistRu de evideNță a salaRiațiloR
hotărârea guvernului nr. 905/2017, publicată în Monitorul oficial nr. 1.005 din 19 decembrie 2017, reorga-
nizează Registrul general de evidență a salariaților și abrogă hotărârea guvernului nr. 500/2011. Noua hotărâre
stabileşte metodologia de înfiinţare a registrului general de evidenţă a salariaţilor şi de completare şi transmitere
în registru a elementelor raportului de muncă de către următoarele categorii de angajatori:
a) persoane fizice sau juridice de drept privat, indiferent dacă au sau nu statutul de utilitate publică;
b) instituţii/autorităţi publice/alte entităţi juridice care angajează personal în baza unui contract individual de
muncă.

așadar, nu mai există două registre, unul privat și unul public, ci un singur registru.

În registru se înregistrează, anterior începerii activităţii, elementele raportului de muncă pentru persoanele care
urmează să desfăşoare activitate în baza unui contract individual de muncă încheiat potrivit prevederilor codului
muncii.

angajatorii au obligaţia să transmită datele în registru, către inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază
teritorială îşi are sediul/domiciliul, în ordinea angajării. Răspunderea pentru corectitudinea datelor transmise în
re-gistru revine în exclusivitate angajatorului. angajatorii care au înfiinţat sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte
asemenea unităţi fără personalitate juridică, cărora le-au delegat competenţa încadrării personalului, pot delega
acestora şi competenţa înfiinţării registrului, completării şi transmiterii datelor în registru, în numele angajatoru-
lui, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

au obligaţia de a înfiinţa registrul, a completa şi a transmite datele în registru la inspectoratul teritorial de muncă
şi misiunile diplomatice, oficiile consulare ale altor state în România, respectiv, după caz, reprezentanţele organi-
zaţiilor internaţionale acreditate în România, institutele culturale şi reprezentanţele comerciale și economice ale
altor state în România, pentru personalul angajat local care are cetăţenia română sau reşedinţa permanentă în
România.

serviciul de completare şi transmitere a datelor în registru poate fi desfășurat prin încheierea de contracte de
prestări servicii cu prestatori care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile prevederilor legale în vigoare, inclusiv ale
prevederilor privind protecţia datelor cu caracter personal. completarea şi transmiterea datelor în registru se
realizează de către una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisă, după caz, de către angajatori, de
către persoanele care au aceste atribuţii stabilite prin fişa postului sau de către prestatorii de servicii.

aceștia din urmă nu pot subcontracta, la rândul lor, serviciile de completare şi transmitere a datelor în registru
încredinţate de angajator.

angajatorii au obligaţia de a notifica, în scris, inspectoratul teritorial de muncă, în a cărui rază teritorială îşi au
sediul/domiciliul, despre încheierea contractelor de prestări servicii, precum şi datele de identificare ale presta-
torului, în termen de 3 zile lucrătoare de la data încheierii contractului de prestări de servicii. contractarea servi-
ciului de completare şi transmitere a datelor în registru nu exonerează angajatorul de obligaţiile legale.

2
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

angajatorii sau, după caz, prestatorii care completează şi transmit datele în registru au obligaţia să prelucreze
datele cu caracter personal ale salariaţilor, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter
personal.

Registrul se întocmeşte în formă electronică. angajatorii completează registrul în ordinea angajării persoanelor,
cu următoarele date, fără a avea caracter limitativ:

elemente până când transmiterea


ale raportului de muncă se transmit modificărilor
a) datele de identificare ale angajatorului persoană fizică cel târziu în ziua ante-
sau juridică de drept privat, respectiv instituţie/autoritate rioară începerii
publică/altă entitate juridică care angajează personal activităţii de către
în baza unui contract individual de muncă, cum ar fi: fiecare persoană care
denumire, cod unic de identificare – cui, codul de urmează să se afle
identificare fiscală – cif, sediul social şi numele şi într-un raport de
fiscală – cif, sediul social şi numele şi prenumele muncă cu angajatorul
reprezentantului legal – pentru persoanele juridice, în baza unui 3 zile lucrătoare de la
respectiv: numele, prenumele, codul numeric personal – contract individual data apariţiei modificării.
cNp, domiciliul – pentru persoanele fizice; de muncă;
b) datele de identificare ale salariaţilor, cum ar fi: numele,
prenumele, codul numeric personal – cNp, cetăţenia şi
ţara de provenienţă – uniunea europeană – ue, non-ue,
spaţiul economic european – see;
c) data încheierii contractului individual de muncă și –
data începerii activităţii;
d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei clasificării cel târziu în ziua anterioară
ocupaţiilor din România (coR) sau altor acte producerii modificării.
normative; excepţie fac situaţiile în
e) tipul contractului individual de muncă; care modificarea se pro-
f) durata contractului individual de muncă, respectiv duce ca urmare a unei
nedeterminată/determinată; hotărâri judecătoreşti
g) durata timpului de muncă şi repartizarea acestuia, în când înregistrarea în
cazul contractelor individuale de muncă cu timp parţial; registru se face în termen
de 20 de zile de la data la
care angajatorul a luat
cunoştinţă de conţinutul
acesteia.
h) salariul de bază lunar brut, indemnizaţiile, în termen de 20 de zile
sporurile, precum şi alte adaosuri, astfel cum lucrătoare de la data
sunt prevăzute în contractul individual de muncă producerii modificării.
sau, după caz, în contractul colectiv de muncă; excepţie fac situaţiile în
care modificarea se pro-
duce ca urmare a unei
hotărâri judecătoreşti când
transmiterea în registru se
face în termen de 20 de zile
lucrătoare de la data la care
angajatorul a luat cunoștin-
ţă de conţinutul acesteia.

3
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

i) datele de identificare ale utilizatorului, în cazul


contractelor de muncă temporară; –`
j) data transferului astfel cum este prevăzut la art. 90 în termen de 5 zile
alin. (9) din legea nr. 188/1999 privind statutul lucrătoare de la
funcţionarilor publici, republicată, cu modificările data transferului
şi completările ulterioare, precum şi datele de
identificare ale angajatorului la care se face transferul;
k) data preluării prin transfer, în cazul
funcționarilor publici și al salariaților bugetari;
l) data la care începe şi data la care încetează cel târziu în ziua ante-
detaşarea, precum şi datele de identificare ale terioară datei de
angajatorului la care se face detaşarea; începere/încetare a
detaşării salariatului;
m) data la care începe şi data la care încetează
detaşarea transnaţională, statul în care urmează
să se realizeze detaşarea transnaţională,
denumirea beneficiarului/utilizatorului la care
urmează să presteze activitatea salariatul detaşat, se transmit cel târziu în ziua anterioară
precum şi natura acestei activităţi; în ziua anterioară producerii modificării
n) data la care începe şi data la care încetează datei de
detaşarea pe teritoriul unui stat care nu este începere/încetare a
membru al uniunii europene sau al spaţiului detaşării salariatului
economic european, statul în care urmează să pe teritoriul altui stat;
se realizeze detaşarea, denumirea
beneficiarului/utilizatorului la care urmează să
presteze activitatea salariatul detaşat, precum şi
natura acestei activităţi;
o) perioada, cauzele de suspendare şi data încetării cel târziu în ziua –
suspendării contractului individual de muncă, anterioară datei
cu excepţia cazurilor de suspendare în baza suspendării/datei
certificatelor medicale; încetării suspendării,
cu excepţia situaţiei
absenţelor nemotivate
când transmiterea în
registru se face în
termen de 3 zile
lucrătoare de la data
suspendării;
p) data şi temeiul legal al încetării contractului cel târziu la data
individual de muncă. încetării contractului
individual de muncă/
la data luării la
cunoştinţă a
evenimentului ce a
determinat, în
condiţiile legii,
încetarea contractului
individual de muncă.

4
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

orice corecţie a erorilor survenite în completarea registrului se face la data la care angajatorul a luat cunoştinţă
de acestea. Nerespectarea termenelor de transmitere se sancționează contravențional.

se revine la termenul de 20 de zile, în care se poate înregistra modificarea salariului. prin excepție, modificarea
salariilor care se produce până la data de 31 martie 2018 se transmite până la 31 martie 2018.

intră aici și majorările salariale negociate ca urmare a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat, în condiți-
ile ordonanței de urgență a guvernului nr. 79/2017.

amenda pentru neînregistrarea în termen a modificării salariului brut este majorată de la 5.000 la 8.000 lei.

angajatorii au obligaţia de a întocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariaţii încadraţi cu contract
individual de muncă, de a-l păstra în bune condiţii la sediul angajatorului sau, după caz, la sediul secundar dacă
este delegată competenţa încadrării personalului prin încheierea de contracte individuale de muncă, precum şi de
a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.

dosarul personal al salariatului cuprinde cel puţin următoarele documente: actele necesare angajării, contrac-
tul individual de muncă, actele adiţionale şi celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea şi încetarea con-
tractelor individuale de muncă, acte de studii/certificate de calificare, precum şi orice alte documente care certifică
legalitatea şi corectitudinea completării în registru.

la solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligaţi să îi elibereze acestuia copii
ale documentelor existente în dosarul personal, în termen de 15 zile lucrătoare de la data solicitării. documentele
sunt eliberate în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către reprezentantul legal al angajatorului sau
de persoana împuternicită de angajator.

la încetarea activităţii salariatului, angajatorii au obligaţia să îi elibereze acestuia o adeverinţă care să ateste
activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi un
extras din registru.

la solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligaţi să îi elibereze acestuia un
extras din registru, datat şi certificat pentru conformitate, sau o adeverinţă care să ateste activitatea desfăşurată de
acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate, astfel cum rezultă din registru şi din dosarul
personal, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.

datele din registru şi dosarele personale ale fiecărui salariat se păstrează în condiţii corespunzătoare, care să asi-
gure securitatea datelor, precum şi respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal.
angajatorii răspund pentru asigurarea acestor condiţii, precum şi pentru orice prejudiciu produs salariatului sau
oricărei alte persoane fizice sau juridice prin încălcarea acestor obligaţii.

În situaţia în care angajatorul se află în imposibilitatea de a elibera un extras din registru, salariatul/fostul salariat
poate solicita inspectoratului teritorial de muncă eliberarea unui extras din registru din care să rezulte activitatea
desfăşurată la acesta, în calitate de salariat. inspectoratul teritorial de muncă în cauză eliberează documentul, în baza
registrului electronic transmis de angajator, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.

la solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, inspectoratul teritorial de muncă asigură accesul individual
la datele personale din registru. condiţiile, procedura de lucru şi limitele accesului la informaţii se stabilesc cu
respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal, prin ordin comun al ministrului muncii
şi justiţiei sociale şi al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale.

5
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

2. ModificaRea legii șoMajului și a legii pRiviNd foNdul


cReaNțeloR salaRiale

prin ordonanța de urgență nr. 95/2017, publicată în Monitorul oficial nr. 991 din 13 decembrie 2017, au fost
modificate legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi
legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Modificările au intervenit ca urmare a transferului contribuțiilor de la angajator la salariat, intervenite prin


ordonanța de urgență a guvernului nr. 79/2017, ca și a introducerii în codul fiscal a noii contribuții datorate de
angajator, denumite „contribuţia asiguratorie pentru muncă” în valoare de 2,25%.

astfel, sunt redefinite unele noțiuni:


l stagiu de cotizare = perioada de timp pentru care persoana a fost asigurată obligatoriu în sistemul asigurărilor
pentru şomaj, precum şl perioada de timp pentru care persoana a fost asigurată facultativ prin încheierea
unui contract de asigurare pentru şomaj şi prin plata în temeiul acestui contract de asigurare a contribuţiei la
bugetul asigurărilor pentru şomaj;
l asigurat = persoana fizică ce realizează venituri, potrivit legii, şi care este asigurată obligatoriu în sistemul asi-
gurărilor pentru şomaj, precum şi persoana care se asigură facultativ prin încheierea unui contract de asigu-
rare pentru şomaj şi prin plata în temeiul acestui contract de asigurare a contribuţiei la bugetul asigurărilor
pentru şomaj;”.
potrivit noii reglementări, în sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, cu
excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari:

a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau pe bază de contract de
muncă temporară, în condiţiile legii;
b) funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire;
c) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii execu-
tive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
d) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial,
respectiv entităţi, persoane juridice, care potrivit legilor proprii de organizare şi funcţionare desfăşoară acti-
vităţi nonprofit, cum ar fi: asociaţii, fundaţii, partide politice, organizaţii patronale, organizaţii sindicale, case
de ajutor reciproc, culte religioase, pe durata mandatului, cu excepţia preşedintelui asociaţiei de proprietari sau
a altor persoane care desfăşoară activitate în baza contractului de mandat, potrivit legii nr. 230/ 2007 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi completările ulterioare;
e) persoanele care desfăşoară activitate pe baza unui raport de muncă stabilit, în calitate de membru coopera-
tor, potrivit legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicate;
f) directorii care desfăşoară activitate pe bază de contract de mandat şi membrii directoratului de la societăţile
administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, pe durata mandatului, precum şi managerii
care desfăşoară activităţi pe bază de contract în baza contractului de management prevăzut de lege;
g) administratorii societăţilor, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor autonome, desemnaţi/numiţi în
condiţiile legii, care desfăşoară activitate pe bază de contract de mandat;
h) persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, atât în România, cât şi pe terito-
riul unui stat membru al uniunii europene, al unui stat membru al spaţiului economic european sau al con-
federaţiei elveţiene, pentru care autorităţile competente ale acestor state sau organismele desemnate ale
acestor autorităţi stabilesc că, pentru veniturile realizate în afara României, legislaţia aplicabilă în domeniul
contribuţiilor sociale obligatorii este cea din România;

6
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

i) persoanele fizice cetăţeni români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domi-
ciliul sau reşedinţa în România şi care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la
angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale,
precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.”

se pot asigura facultativ în sistemul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile noilor dispoziții, următoarele per-
soane:
a) asociat unic, asociaţi;
b) persoane fizice autorizate, întreprinzători persoane fizice, titulari ai întreprinderilor individuale, precum şi
membrii întreprinderilor familiale;
c) cetăţeni români care lucrează în străinătate, conform legii, şi care nu se regăsesc în situaţia prevăzută la
art. 19 lit. h);
d) alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii şi care nu se regăsesc în una
dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-c).

venitul lunar pentru care se asigură persoanele asigurate facultativ nu poate fi mai mic decât salariul de bază
minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit potrivit legii, şi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul sala-
rial mediu brut, stabilit potrivit legii, în vigoare în luna pentru care se plăteşte contribuţia la bugetul asigurărilor
pentru şomaj

Noul act normativ include în sfera persoanelor asigurate obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru șomaj
directorii și managerii ce desfășoară activitate pe bază de contract de mandat, ca și toate persoanele fizice cu ve-
nituri din salarii obținute din România sau din state ue.

sunt abrogate prevederile referitoare la stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor prin
reducerea sumei reprezentând contribuția datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru șomaj, ca urmare a
faptului că angajatorii oricum nu mai plătesc această contribuție.

de asemenea, sunt extinse excepțiile de la asigurarea primelor de încadrare, inserție, activare, mobilitate, insta-
lare și relocare.

ordonanța de urgență cuprinde și o corelare a dispozițiilor legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea
fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, publicată în Monitorul oficial nr. 453 din 25 mai 2006, cu
modificările ulterioare, cu dispozițiile codului fiscal, astfel cum a fost acesta modificat prin ordonanța de urgență
a guvernului nr. 79/2017.

sunt incluse, de asemenea, și dispoziții privind aplicarea în timp a noilor prevederi.

3. voucheRe de vacaNță

după cum știm, ordonanța de urgență nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță a fost recent mo-
dificată prin ordonanța de urgență nr. 46/2017, publicată în Monitorul oficial nr. 506 din 30 iunie 2017. În aplicarea
acestei noi reglementări, a trebuit modificată și hotărârea guvernului nr. 215/2009 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind acordarea voucherelor de vacanță. Modificarea a intervenit prin hotărârea guvernului
nr. 940/2017, publicată în Monitorul oficial nr. 1.026 din 27 decembrie 2017.

7
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

potrivit acestei noi reglementări, în cazul salariaţilor din instituţiile şi autorităţile publice se acordă o singură
indemnizaţie de vacanţă, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat, în limita sumelor pre-
văzute în buget alocate cu această destinaţie. voucherele de vacanţă se acordă în limita sumelor prevăzute distinct
cu această destinaţie în bugetele proprii aprobate, potrivit legii, fiecărui ordonator de credite.

cuantumul acordat salariaţilor din sectorul privat sub forma voucherelor de vacanţă se stabileşte, în condiţiile
legii, de către angajatori, proporţional cu perioada de exercitare a raportului de serviciu sau durata contractului de
muncă, într-un an calendaristic.

În cazul cumulului de funcţii, voucherele de vacanţă vor fi acordate de către angajatorii unde beneficiarii în
cauză îşi au funcţia de bază, potrivit legii, sau, după caz, de fiecare angajator proporţional cu timpul lucrat, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.

În cazul salariaţilor din instituţiile şi autorităţile publice, care au mai mulţi angajatori, se acordă o singură in-
demnizaţie de vacanţă, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat, de către angajatorul
unde beneficiarii în cauză îşi au funcţia de bază, potrivit legii. În cazul în care nu se poate stabili funcţia de bază,
beneficiarul indemnizaţiei de vacanţă alege, în scris, unitatea care îi va acorda voucherele de vacanţă, având obli-
gaţia de a transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, şi către ceilalţi angajatori opţiunea realizată.

următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate,
potrivit legii penale, infracţiuni, şi se sancţionează cu 3 până la 6 puncte-amendă:

a) distribuirea de către angajatori către beneficiari a voucherelor de vacanţă sau transferul de către unităţile emi-
tente către beneficiari a valorii nominale a voucherelor de vacanţă pe suport electronic, fără respectarea strictă
a prevederilor legale;

b) distribuirea de către angajatori a voucherelor de vacanţă pe suport hârtie, dacă aceştia la data stabilită pentru
distribuire nu au achitat unităţii emitente, integral, contravaloarea nominală a voucherelor de vacanţă pe su-
port hârtie achiziţionate, inclusiv costul imprimatelor reprezentând voucherele de vacanţă pe suport hârtie;

c) transferul valorii nominale a voucherelor de vacanţă pe suport electronic de către unităţile emitente către be-
neficiari, dacă angajatorii nu au achitat unităţii emitente, la data stabilită pentru transfer, contravaloarea no-
minală totală a voucherelor de vacanţă pe suport electronic achiziţionate şi costurile legate de emiterea
voucherelor de vacanţă pe suport electronic;

d) transferul de către angajatori către beneficiari a contravalorii nominale a voucherelor de vacanţă, precum și
a costurilor aferente emiterii voucherelor de vacanţă pe suport electronic şi/sau a costului imprimatelor
reprezentând voucherele de vacanţă pe suport hârtie;

e) încheierea contractelor de către unităţile emitente cu unităţile afiliate, fără solicitarea în prealabil a licenţei de
turism, în cazul agenţiilor de turism, şi a certificatului de clasificare, în cazul structurilor de primire turistice;

f) încheierea contractelor de către unităţile emitente cu unităţile afiliate care nu deţin licenţă de turism, în cazul
agenţiilor de turism, sau certificat de clasificare, în cazul structurilor de primire turistice, valabile la data
încheierii contractului;

g) nerealizarea de către unităţile emitente a evidenţei tranzacţiilor cu vouchere de vacanţă pe suport electronic,
prin intermediul unui sistem informatic care să permită stocarea corespunzătoare a datelor în condiţii de pro-
tecţie şi siguranţă pentru o perioadă de cel puţin 5 ani.

8
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

utilizarea de către beneficiari a voucherelor de vacanţă pentru achiziţionarea altor servicii decât cele prevăzute
de lege constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât să fie considerată, potrivit legii pe-
nale, infracţiune şi se sancţionează cu 2 până la 6 puncte-amendă.

un punct-amendă reprezintă contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit
în condiţiile legii.

prelucrarea datelor cu caracter personal de către angajatori, unităţi emitente, entităţi procesatoare şi alte orga-
nizaţii specializate se realizează potrivit prevederilor legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

4. coNcedii Medicale 2018 și alte Noutăți

Modificări referitoare la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

– o.u.g. nr. 99/2017 pentru modificarea si completarea o.u.g. nr. 158/2005


– ordin nr. 15 din 5 ianuarie 2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a ordonanței de urgență
a guvernului nr. 158/2005
În vigoare începând cu 1 ianuarie 2018

stagiul minim – 6 luni (anterior 1 lună)

6 luni – numărul de zile lucrătoare din ultimele 6 luni realizate în ultimele 12

exemplul nr. 1 – situație în care există 6 luni integrale de stagiu de asigurare

luna 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

zile lucrătoare 19 22 23 20 23 22 21 22 20 22 20 21

zile stagiu 19 20 13 20 13 21 21 22 20 22 20 21

l luna 1 reprezintă prima lună anterioară producerii riscului; (...)

l luna 12 reprezintă a 12-a lună anterioară producerii riscului.

În acest caz, condiția de stagiu de asigurare este realizată, întrucât se constată că există 6 luni integrale de stagiu
de asigurare (lunile 1-6).

exemplul nr. 2 – situație în care nu există 6 luni integrale de stagiu de asigurare

luna 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

zile lucrătoare 19 22 23 20 23 22 21 22 20 22 20 21

zile stagiu 10 19 16 10 13 5 21 22 210 22 20 16

Numărul total de zile lucrătoare din ultimele 6 luni este de 126 de zile, iar numărul de zile de stagiu din aceste
6 luni este de 111 zile.
9
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

deoarece în ultimele 12 luni numărul total de zile lucrătoare depășește 126 de zile, condiția de stagiu e îndeplinită.
În baza de calcul se vor lua în calcul veniturile din ultimele 6 luni plafonate/111 zile (nr. zile stagiu din cele
6 luni).

stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor:

a) pentru care s-a achitat contribuția asiguratorie pentru muncă;


b) pentru care s-a achitat contribuția pentru concedii și indemnizații;
c) pentru care s-a achitat contribuția pentru asigurarea pentru concedii și indemnizații în cotă de 1%, aplicată
asupra venitului lunar ales înscris în contractul de asigurare – în cazul persoanelor care optează să se asigure;
d) pentru care persoanele sunt asigurate fără plata contribuției potrivit art. 3 alin. (2) din o.u.g
nr. 58/2005.
+
stagiu asimilat

(2) se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate perioadele în care:
l asiguratul beneficiază de concediile și indemnizațiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;

l a beneficiat de pensie de invaliditate;

l a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor
respective, cu condiția absolvirii acestora cu examen de licență sau de diplomă organizat în prima sesiune;
l a beneficiat de indemnizație lunară pe perioada concediului de acomodare, de indemnizație pentru creșterea
copilului.

perioadele prevăzute mai sus se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în aceste perioade asiguratul nu a
realizat stagii de cotizare în înțelesul prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
perioada de concediu de accident de muncă și boli profesionale (conform normelor).

baza de calcul al indemnizațiilor de concedii medicale de asigurări sociale de sănătate se determină ca medie a
veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita
a 12 salarii minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă.

În situația în care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul al indemnizațiilor se utilizează
perioadele asimilate stagiului de cotizare, veniturile care se iau în considerare sunt:

a) indemnizațiile de asigurări sociale de care au beneficiat asigurații;


b) salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective, pentru situațiile în care a beneficiat de pensie
de invaliditate sau a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata
normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu examen de licență sau de diplomă organizat
în prima sesiune;
c) indemnizațiile de care au beneficiat asigurații pe perioada concediului de acomodare, și pe perioada
concediului pentru creșterea copilului.

concediile medicale pentru care nu este necesară îndeplinirea condiției de stagiu de cotizare

10
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, în cazul urgențelor medico-chirurgicale, tuberculozei,
bolilor infectocontagioase din grupa a, neoplaziilor și sida, concediul de risc maternal, baza de calcul al
indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare realizate sau, după caz, venitul lunar din
prima lună de activitate, și a veniturilor asimilate.

ce se întâmplă cu concediul medical inițial pentru boală obișnuită din decembrie 2017 pentru care:
l salariatul are doar două luni de stagiu de cotizare;

l are concediu medical în continuare în ianuarie 2018 – când s-a introdus condiția de stagiu de 6 luni?

se păstrează baza!

obligație eliberare adeverință – se introduce o nouă condiție pentru a beneficia de concedii și indemnizații de
asigurări sociale de sănătate, și anume: să prezinte adeverința de la plătitorul de indemnizații din care să reiasă
numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni, cu excepția urgențelor
medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa a.

obligații angajatori – pentru calculul și plata indemnizațiilor, plătitorii de indemnizații au următoarele obligații:

a) să verifice elementele care se înscriu obligatoriu pe certificatul de concediu medical, prevăzute în instrucțiunile
privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical, aprobate prin ordinul
ministrului sănătății și al președintelui cNas;

b) să gestioneze numărul de zile de concediu medical pe fiecare asigurat și pe fiecare afecțiune;

c) să respingă la plată certificatele de concediu medical completate eronat de către medicii prescriptori.

Recuperare sume reprezentând indemnizații de concedii medicale plătite asiguraților – suma integrală
reprezentând indemnizațiile de concedii medicale suportate din fNuass se recuperează de la casa de sănătate,
nemaiexistând posibilitatea de compensare cu contribuție datorată.

calculul zilelor de concediu medical suportate de angajator și al celor suportate din fNuass

exemplul nr. 1 – situația în care concediul medical este acordat pentru perioada 1-12 ianuarie 2018, iar repausul
săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbătă și duminică, potrivit art. 137 alin. (1) din codul muncii.

ziua l M M j v s d l M M j v ... ... ...


data
calendaristică 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 ... ... ...
zile plătite - - X X X - - Y Y Y Y Y ... ... ...

X – zile suportate de angajator,


Y – zile suportate din bugetul fNuass.

În acest caz, angajatorul suportă indemnizația de asigurări sociale de sănătate pentru 3 zile lucrătoare, având în
vedere că 1 și 2 ianuarie sunt zile de sărbătoare declarate nelucrătoare.

exemplul nr. 2 – situația în care concediul medical este acordat pentru perioada 1-15 ianuarie 2018, iar prin
programul de lucru se stabilesc zilele nelucrătoare, altele decât sâmbetele și duminicile, potrivit art. 137 alin. (2) din
codul muncii.

11
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

ziua l M M j v s d l M M j v s d l
data
calendaristică 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
zile plătite - - X X X Y Y - - Y Y Y Y Y ...

X – zile suportate de angajator,


Y – zile suportate din bugetul fNuass.

se consideră că zilele nelucrătoare stabilite prin programul de lucru sunt cele aferente zilelor de luni și marți.

exemplul nr. 3 – situația în care concediul medical este acordat pentru perioada 15-31 ianuarie 2018, iar zilele de
repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăși 14 zile
calendaristice, potrivit art. 137 alin. (4) din codul muncii.

ziua l M M j v s d l M M j v s d l
data
calendaristică 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
zile plătite - - - - - - - - Y Y Y Y - - Y

X – zile suportate de angajator,


Y – zile suportate din bugetul fNuass.

se consideră că persoana a desfășurat activitate continuă în perioada 1-14 ianuarie.


În acest caz, având în vedere faptul că primele 8 zile de incapacitate sunt cuprinse în perioada de repaus
săptămânal acordată potrivit legii, indemnizația se va calcula numai pentru zilele lucrătoare ulterioare acesteia, în
cazul de față pentru cele cuprinse în perioada 23-31 ianuarie.

l În situația în care se acordă certificat de concediu medical în aceeași zi în care salariatul a desfășurat activi-
tatea în cadrul programului complet de lucru, indemnizația se va acorda numai pentru zilele următoare celei
în care a fost acordat certificatul – reglementat în norme.
Nu e reglementată situația în care salariatul lucrează la doi angajatori – la primul a terminat programul de
lucru, dar la al doilea nu.

l În situația în care unui asigurat i se acordă în aceeași lună două sau mai multe concedii medicale pentru afec-
țiuni diferite, fără întrerupere între ele – se calculează și se achită separat – Nu se consideră în continuare.

l În situația în care unui asigurat i se acordă două sau mai multe concedii medicale pentru aceeași afecțiune,
fără întrerupere între ele, durata lor se cumulează. În această situație, la calculul indemnizațiilor pentru cer-
tificatele de concediu medical în continuare se menține baza de calcul determinată pentru certificatul de con-
cediu medical inițial.

În situația în care unui asigurat i se acordă în aceeași lună două certificate de concediu medical, care se suprapun
pentru o anumită perioadă, indemnizația se calculează după cum urmează:

a) pentru primul certificat de concediu medical, indemnizația se va calcula numai pentru zilele cuprinse între data
începerii valabilității acestuia și data începerii valabilității celui de-al doilea certificat medical, iar pentru zilele

„observații” a certificatului de concediu medical „suprapunere cu cM seria ..................... nr. ..........................”;


rămase peste care se suprapune perioada celui de-al doilea certificat medical se va înscrie în rubrica

12
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

b) pentru al doilea certificat medical, a cărui începere se suprapune peste perioada de valabilitate a primului
certificat medical, indemnizația se calculează în mod corespunzător, pentru toate zilele cuprinse în perioada
de valabilitate a acestuia.

În situația în care unui asigurat i se acordă certificat de concediu medical pentru o anumită perioadă, iar asiguratul
dorește să își reia activitatea profesională înainte de expirarea perioadei de valabilitate a certificatului de concediu
medical, este obligatorie modificarea acestuia, în mod corespunzător, de către medicul care a eliberat certificatul.

ModificăRi RefeRitoaRe la plata ajutoRului de deces RegleMeNtat de legea


NR. 263/2010 și coNcediile și iNdeMNizațiile RegleMeNtate de legea NR. 346/2002

o.u.g. nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale
În vigoare începând cu 1 ianuarie 2018

Modificarea legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, ajutorul de deces reglementat de legea nr. 263/2010 în cazul decesului
salariatului sau al unui membru de familie fără drept propriu de asigurări sociale nu se mai achită de către angajator,
ci de către casa teritorială de pensii.

Modificarea legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale

baza de calcul al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă
sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale
este:

l În cazul în care stagiul de cotizare este mai mare sau egal cu 6 luni, baza de calcul este constituită ca medie a
câștigurilor brute definite conform codului fiscal, cu modificările și completările ulterioare, realizate lunar de
către asigurat, din salarii sau venituri asimilate salariilor, în ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu
medical.

l În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul o constituie media câștigurilor brute
realizate lunar de către asigurat din salarii sau venituri asimilate salariilor.

l În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul al indemnizațiilor o constituie câști-
gul lunar brut realizat de asigurat în prima lună de activitate.

Recuperare sume reprezentând indemnizații de accidente de muncă și boli profesionale

Începând cu 1 ianuarie 2018, suma integrală reprezentând indemnizațiile de concedii medicale reglementate de
legea nr. 346/2002 se recuperează de la casa de pensii, nemaiexistând posibilitatea de compensare cu contribuție
datorată.

angajatorii sunt obligați să depună la casele teritoriale de pensii, din raza administrativ-teritorială în care își au
sediul social, exemplarul nr. 2 al certificatului de concediu medical, în vederea recuperării sumelor reprezentând
indemnizații plătite asiguraților.

pentru situațiile în care persoana asigurată desfășoară activitatea la mai mulți angajatori, indemnizația pentru
incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională se achită o singură dată.

13
Rentrop & Straton
www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

5. coNtRibuţii şi iMpozite datoRate de peRsoaNele fizice


autoRizate

activităţile care generează venituri din activităţi independente sunt, cu titlu de exemplu:
a) activităţi de producţie;
b) organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;
c) activităţi de cumpărare efectuate în scopul revânzării;
d) activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii printr-un intermediar, cum ar fi: contract de co-
mision, de mandat, de reprezentare, de agenţie, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte încheiate în
conformitate cu prevederile codului civil, precum şi ale altor acte normative, indiferent de perioada pentru
care a fost încheiat contractul;
e) vânzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comer-
cializate;
f) activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea;
g) transport de bunuri şi de persoane;
h) activităţi de prestări de servicii.

tot în categoria veniturilor din activități independente regăsim și veniturile din profesii liberale cum sunt ve-
niturile obţinute de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, conta-
bili autorizaţi, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători, sportivi.

1. contribuţia de asigurări sociale

În anul 2018, persoanele fizice autorizate vor fi obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale dacă se află în
una dintre următoarele situaţii:

a) venitul net realizat în anul 2017, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale, raportat
la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puţin egal cu nivelul salariului de bază minim brut
pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabileşte contribuţia;
b) astfel, dacă în anul 2017 persoana fizică autorizată a obţinut un venit net mai mare de 1.900 x 12 luni = 22.800
lei, aceasta este obligată să contribuie la sistemul de pensii în anul 2018;
c) venitul net lunar estimat a se realiza este cel puţin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vi-
goare în luna în care îşi încep activitatea sau nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna
ianuarie a anului pentru care se stabileşte contribuţia, în cazul celor care trec de la determinarea venitului net
anual pe baza normelor anuale de venit la stabilirea venitului net anual;
d) valoarea lunară a normelor de venit, obţinută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de
activitate din cursul anului după aplicarea corecţiilor, este cel puţin egală cu nivelul salariului de bază minim
brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabileşte contribuţia, în cazul contribuabili-
lor care în anul fiscal în curs desfăşoară activităţi impuse pe bază de norme de venit.

dacă norma de venit din anul 2018 (după aplicarea corecţiilor) este egală sau mai mare decât 22.800 lei, persoana
fizică autorizată este obligată să contribuie la sistemul de pensii în anul 2018.
persoanele fizice autorizate obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale au obligaţia să depună, până la
31 ianuarie 2018 inclusiv, declaraţia 600.

14
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

baza de calcul

baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul pfa o reprezintă venitul ales de aceasta, care
nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a
guvernului, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia.

dacă persoana fizică autorizată alege ca bază de calcul 1.900 lei, se va calcula o contribuţie lunară de 25% x 1.900
lei = 475 lei, pe care o va plăti trimestrial: 475 x 3 = 1.425 lei.

contribuţia la pensie nu este obligatorie pentru:

l persoanelefizice autorizate care în anul fiscal precedent au realizat venituri nete cumulate din activităţi in-
dependente sub nivelul plafonului minim de 22.800 lei;
l persoanele fizice autorizate al căror venit net lunar estimat nu depăşeşte valoarea salariului brut pe economie
(1.900 lei pe luna / 22.800 pe an), în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real
şi/sau îşi încep activitatea în cursul anului fiscal;
l contribuabiliiimpuşi la normă de venit a căror valoare lunară a normei, după aplicarea corecţiilor, este sub
valoarea salariului minim brut pe economie, adică sub 1.900 lei în anul fiscal precedent;
l persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligaţia asigurării în sistemul
public de pensii potrivit legii;
l persoanele care au calitatea de pensionari.

aceste persoane nu au obligaţia depunerii declaraţiei 600 şi nu datorează contribuţia de asigurări sociale pen-
tru anul în curs.

2. contribuţia de asigurări sociale de sănătate

persoanele fizice autorizate datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate dacă realizează venituri anuale
cumulate cel puţin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară din una sau mai multe surse de venituri:
l venituri nete din activităţi independente;

l venituri din asocierea cu o persoană juridică;

l venituri nete din cedarea folosinţei bunurilor;

l venituri din investiţii;

l venituri nete din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;

l venituri brute din alte surse, definite conform codului fiscal.

Încadrarea în plafonul anual de 12 salarii minime brute se efectuează prin însumarea veniturilor anuale din
activităţile menţionate mai sus realizate în anul fiscal precedent.

astfel, dacă în anul 2017 persoana fizică autorizată a obţinut venituri cumulate mai mici de 22.800 lei din una
sau mai multe activităţi descrise mai sus, nu este obligată la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în anul
2018.

baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice autorizate este sala-
riul de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia.

15
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

chiar dacă venitul net lunar este, spre exemplu, de 10.000 lei, contribuţia la sistemul de asigurări sociale de să-
nătate de 10% se calculează la salariul de bază minim brut pe ţară: 10% x 1.900 = 190 lei pe lună în 2018, ce va fi plă-
tită trimestrial, suma totală fiind de 570 lei.

persoanele fizice obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate depun anual la organul fiscal com-
petent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabileşte contribuţia de asigurări sociale de să-
nătate, declaraţia cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul lunar.

În cazul persoanelor fizice autorizate care încep să desfăşoare activitate sau încep să realizeze venituri în cursul
anului fiscal, iar venitul lunar estimat a se realiza, din una sau mai multe surse de venit, este cel puţin egal cu ni-
velul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna în care se estimează veniturile, declaraţia se depune
în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

persoanele fizice care realizează venituri anuale sub nivelul a 12 salarii de bază minim brute pe ţară pot opta pen-
tru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anul în curs, în aceleaşi condiţii prevăzute pentru per-
soanele care realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii de bază minime brute pe ţară. opţiunea este
obligatorie pentru întregul an fiscal.

3. contribuția pentru asigurarea pentru concedii și indemnizații

conform o.u.g. nr. 99/2017 pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 158/
2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, pfa se poate asigura facultativ în siste-
mul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate
pe bază de contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.

dreptul la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele fizice autorizate, este
condiţionat de plata unei contribuţii pentru asigurarea pentru concedii şi indemnizaţii în cota de 1%, aplicată asu-
pra venitului lunar ales înscris în contractul de asigurare, care se face venit la bugetul fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate.

persoanele fizice autorizate care la data de 31 decembrie 2017 sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de
sănătate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate pe bază de declaraţie de asigurare pentru
concedii şi indemnizaţii, pentru a beneficia de asigurare în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru conce-
dii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, începând cu data de 1 ianuarie 2018, sunt obligate să încheie con-
tractul de asigurare.

astfel, dacă pfa a fost asigurată pentru concedii și indemnizații pe bază de declarație de asigurare, începând
cu data de 01 ianuarie 2018 asigurarea în baza declarației nu mai este valabilă. pfa poate rămâne asigurată pentru
concedii și indemnizații doar dacă încheie un contract de asigurare cu casa de sănătate.

de asemenea, începând cu data de 01 ianuarie 2018 se pot asigura pentru concedii și indemnizații și persoanele
fizice autorizate care nu au fost asigurate până la această dată pe bază de declarație individuală de asigurare.

venitul lunar pentru care se optează plata contribuţiei este un venit ales de pfa care nu poate fi mai mic decât
valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit potrivit legii, şi nici mai mare decât valoa-
rea a de 12 ori a acestuia.

salariul de bază minim brut pe țară este de 1.900 lei.

astfel, pfa își va alege venitul pentru care se va asigura cu respectarea limitei minime de 1.900 lei și a limitei
maxime de 22.800 lei.
16
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

pfa asigurată în baza contractului de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate
efectuează plata contribuţiei lunar, prin aplicarea cotei asupra venitului lunar ales înscris în contract.

contractul se înregistrează la casa de asigurări de sănătate şi produce efecte de la data înregistrării. contractul
de asigurare se încheie între persoana interesată sau, după caz, de persoana împuternicită de către aceasta în acest
sens şi casa de asigurări de sănătate. ori de câte ori intervin modificări asupra elementelor care au stat la baza în-
cheierii contractului de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii este obligatorie încheierea unui act adiţional la con-
tract, în termen de maximum 30 de zile de la apariţia modificării respective.

actul adiţional la contract produce efecte pentru viitor începând cu data înregistrării acestuia şi are acelaşi regim
juridic ca şi contractul de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii.

4. contribuția pentru asigurare pentru șomaj

persoanele fizice autorizate se pot asigura facultativ în sistemul asigurărilor pentru șomaj prin încheierea unui
contract de asigurare pentru șomaj și prin plata în temeiul acestui contract de asigurare a contribuției la bugetul asi-
gurărilor pentru șomaj. cota contribuției este egală cu cota de 20% care revine bugetului asigurărilor pentru șomaj
din cota contribuției asiguratorie pentru muncă de 2,25%.

cota se aplică asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru șomaj, iar contribuția se plă-
tește lunar de către persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru șomaj.

venitul lunar pentru care se asigură facultativ persoanele fizice autorizate nu poate fi mai mic decât salariul de
bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit potrivit legii, și mai mare decât echivalentul a de 5 ori câștigul
salarial mediu brut, stabilit potrivit legii, în vigoare în luna pentru care se plătește contribuția la bugetul asigură-
rilor pentru șomaj.

5. impozitul pe venit datorat de persoanele fizice autorizate

10% din venitul net, care se calculează ca diferenţă dintre veniturile încasate şi cheltuielile deductibile realizate
în cursul anului fiscal, sau 10% din norma de venit.

atenție!

contribuția la sistemul de sănătate nu mai reprezintă cheltuială deductibilă începând cu luna ianuarie 2018.

fac parte dintre cheltuielile deductibile următoarele:

l cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri;

l cheltuielile cu lucrările executate şi serviciile prestate de terţi;

l cheltuielile efectuate de pfa pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi;

l chiria aferentă spaţiului în care se desfăşoară activitatea, cea aferentă utilajelor şi altor instalaţii utilizate în des-
făşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;
l dobânzile aferente creditelor bancare;

l cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;

l cheltuielile cu primele de asigurare care privesc active corporale şi/sau necorporale, inclusiv pentru stocurile
deţinute, cât şi primele de asigurare efectuate pentru asigurarea de risc profesional;

17
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

l cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile (activele) din patrimoniul personal/patrimoniul afacerii,
când acestea reprezintă garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este
autorizat contribuabilul;
l cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;

l cheltuielile cu energia şi apa;

l cheltuieli de natură salarială;

l cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;

l cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu prevederile art. 28 din codul fiscal, după caz;

l valoarea rămasă neamortizată a bunurilor şi drepturilor amortizabile înstrăinate, determinată prin deducerea
din preţul de cumpărare a amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării şi limitată la nivelul venitului
realizat din înstrăinare;
l cheltuielileefectuate de utilizator, reprezentând chiria/rata de leasing în cazul leasingului operaţional,
respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile în cazul leasingului financiar, stabilite în conformitate cu
reglementările în materie privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
l cheltuielile pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea contribuabilului şi a salariaţilor acestuia;

l cheltuielile
cu funcţionarea şi întreţinerea aferente bunurilor imobile care fac obiectul unui contract de
comodat, potrivit înţelegerii din contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii;
l cheltuielile ocazionate de participarea la congrese şi alte întruniri cu caracter profesional;

l cheltuielile efectuate pentru salariaţi pe perioada delegării/detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate,
în interesul serviciului, reprezentând indemnizaţiile plătite acestora, precum şi cheltuielile de transport şi
cazare;
l cheltuielilede reclamă şi publicitate reprezintă cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contri-
buabilului, produsului sau serviciului, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru
difuzarea mesajelor publicitare când reclama şi publicitatea se efectuează prin mijloace proprii. se includ în
categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare
ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri acor-
date cu scopul stimulării vânzărilor;
l contravaloarea cotei de 10% aplicate la venitul brut din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară
şi extrajudiciară, datorată biroului de expertiză locală, potrivit legislaţiei privind organizarea activităţii de
expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară;
l alte cheltuieli efectuate în scopul realizării veniturilor.

din categoria cheltuielilor deductibile limitat fac parte:

l cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii,
în limita unei cote de 5% din baza de calcul care se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile de-
ductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de
protocol;
l cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul care se determină ca diferenţă între veni-
tul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse
private, cheltuielile de protocol;
l cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a
cheltuielilor efectuate cu salariile personalului. intră sub incidenţa acestei limite: ajutoarele de înmormântare,

18
www.portalcodulmuncii.ro
Rentrop & Straton
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele
pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
l cheltuielilepentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea contribuabililor, pre-
cum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti şi altele ase-
menea;
l cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaţilor şi copiilor mi-
nori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la
internarea într-o unitate sanitară, tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vi-
goare, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pen-
tru salariaţii proprii şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor
profesionale ale minerilor;
l alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern;

l scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legislaţiei în materie, in-
clusiv cheltuielile cu bunuri cu termen depăşit de valabilitate potrivit legii;
l cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

l cheltuielile reprezentând voucherele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii;

l contribuţiile la fonduri de pensii facultative potrivit legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modi-
ficările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la schemele de pensii facultative, calificate
astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către autoritatea de supraveghere financiară,
efectuate către entităţi autorizate, stabilite în state membre ale uniunii europene sau aparţinând spaţiului
economic european, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară in-
dividual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
l primele de asigurare voluntară de sănătate, conform legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,
republicată, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual
sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
l cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau aso-
ciaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente;
l cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de contribuabil sau mem-
bru asociat sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane;
l cheltuielile
reprezentând contribuţii obligatorii datorate pentru salariaţi, inclusiv cele pentru asigurarea de
accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;
l cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale datorată de contribuabil potrivit prevederilor titlu-
lui v – contribuţii sociale obligatorii, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual şi/sau într-o formă
de asociere. deducerea cheltuielilor respective se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea
venitului net anual/pierderii nete anuale;
l cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, potrivit legii;

l dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară acti-
vitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între
părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a băncii Naţionale a României, pentru împrumuturile în lei, în
vigoare la data restituirii împrumutului şi, respectiv, nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută;
l cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria – rata de leasing – în cazul contractelor de leasing ope-
raţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în
conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
l cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 4.000 euro anual;

19
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
Codul muncii - 5 modificări majore în 2018

l cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesio-
nale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.

Nu sunt cheltuieli deductibile:

l sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

l cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în stră-
inătate;
l impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;

l cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la cheltuieli deductibile şi cele efectuate pen-
tru persoanele care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite potrivit prevederilor cap. iii –
venitul din salarii şi asimilate salariilor;
l donaţii de orice fel;

l dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcă-
rii dispoziţiilor legale în vigoare şi penalităţile, datorate autorităţilor române/străine, potrivit prevederilor
legale, cu excepţia celor plătite, conform clauzelor din contractele comerciale încheiate cu aceste autorităţi;
l ratele aferente creditelor angajate;

l cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

l cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu
este acoperit de o poliţă de asigurare;
l impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

l 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării
activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi nu au mai mult de 9 scaune de
pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietate sau în folosinţă. aceste cheltuieli sunt integral
deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
– vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
– vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
– vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
– vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau
pentru instruire de către şcolile de şoferi;
– vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

20
Rentrop & Straton www.portalcodulmuncii.ro
v-aR Mai putea iNteResa:

Consilier Ghid complet de Salarizare,


Revisal și Contribuții sociale
www.consiliersalarii.legislatiamuncii.ro

Consilier Codul Muncii


www.consilierrevisal.legislatiamuncii.ro

KIT-ul de documente instant obligatorii


din Legislatia Muncii și Salarizare
www.formulare.esalarizare.ro

Caietul de curs al colocviului


„Cum să operați eficient și fără greșeli în ReviSal“
www.caiet-revisal.legislatiamuncii.ro

Ghid practic de salarizare


www.ghidsalarizare.legislatiamuncii.ro