Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile!

www.drepturicivile.ro

Material realizat și editat de IRES

Septembrie, 2015

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui
material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informații
oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org.

1
RAPORT FINAL
de cercetare sociologică pentru proiectul
“Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile”

2
RAPORT FINAL

CUPRINS
1. Sinteza studiului 3
2. Context 6
3. Obiectivele cercetării 7
4. Aspecte metodologice 7
5. Dimensiuni de cercetare 8
6. Rezultatele cercetării
a. Atitudinea și experiența personală cu privire la 9
respectarea drepturilor omului și discriminarea în
România;
b. Percepția cu privire la activitatea și rolul instanțelor 15
naționale și al CEDO în garantarea drepturilor omului
c. Necesități și așteptări cu privire la serviciile oferite de 20
ONG-urile active în domeniul drepturilor omului din
România;
d. Percepția și așteptările cu privire la 23
activitatea APADOR-CH
7. Concluzii si recomandări 27
8. Anexa 28

3
 1. SINTEZA STUDIULUI
a. Atitudinea și experiența personală cu privire la respectarea drepturilor omului și
discriminarea în România;
 Convenția Europeană a Drepturilor Omului are o notorietate ridicată fiind cunoscută de 80% dintre români.
 Există un deficit major de informare pe tema drepturilor omului, 72% dintre români declarându-se slab
informați sau deloc informați în legătură cu acest aspect.
 Cele mai menționate drepturi ale omului sunt dreptul la liberă exprimare (18%), dreptul la viață (12%),
dreptul la muncă (9%) și dreptul la libertate și siguranță (8%). Într-o proporție mai redusă sunt menționate
dreptul la sănătate (5%), dreptul de vot (4%), dreptul la educație (4%) și dreptul la libertatea de gândire, de
conștiință și religie (4%). De reținut este faptul că sunt menționate drepturi care nu există în Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul
de cunoaștere pe tema drepturilor omului.
 Există o percepție negativă cu privire la respectarea drepturilor omului în România, 80% dintre români fiind
de părere că drepturile omului se respectă în mică măsură sau chiar deloc.
 Printre drepturile cele mai încălcate sunt menționate dreptul de a fi judecat echitabil (61%), dreptul la
despăgubiri în caz de eroare judiciară ( 59%) și dreptul de protecția a proprietății (58%).
 Discriminarea este un fenomen încă puternic perceput în România, 36% dintre respondenți declarând că s-au
simțit discriminați.
 Nu există o cunoaștere foarte clară a procedurii de reacție în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind
familiarizat cu procedura.
 La nivel perceptiv, cele mai discriminate categorii de persoane sunt persoanele cu o altă orientare sexuală
decât heterosexuală (67%), persoanele infectate cu HIV (66%), persoanele de etnie romă (65%), persoanele
cu handicap (63%) și femeile (50%).

b. Evaluarea percepției cu privire la activitatea și rolul instanțelor naționale și al

CEDO
 Instituțiile care încalcă cel mai frecvent drepturile omului în România sunt Guvernul României (ministere,
agenții guvernamentale) (62%), instanțele de judecată (60%), Parlamentul și sistemul de sănătate (57%) și
administrația publică locală (50%). Instituțiile care încalcă cel mai puțin drepturile omului sunt armata (6%),
școala (22%), președintele României (23%) și biserica (24%).
 Printre instituțiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului în
România se numără președintele României (49%), poliția (49%), avocatul poporului (45%) și instanțele de
judecată (42%).
 Persoanele cu gradul cel mai ridicat de încredere cărora li s-ar adresa respondenții într-o situație de încălcare
a drepturilor omului sunt polițistul (44%), avocatul (23%) și jurnalistul (12%).
 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este foarte cunoscută, 89% dintre români spunând că au
auzit de această instituție.
 De asemenea, CEDO se bucură de un nivel ridicat de încredere, 71% din români declarând că au încredere
foarte multă sau multă în această instituție.
 Procedurile de apel la CEDO sunt în general cunoscute, 69% dintre respondenți confirmând apelul numai
după epuizarea căilor de atac în instanțele naționale.
 Există un dezacord semnificativ privind corectitudinea deciziilor de plată a despăgubirilor de către stat în
situațiile în care acesta a fost condamnat al CEDO, numai 36% considerând astfel de decizii ca fiind corecte.
58% dintre respondenți apreciază că astfel de despăgubiri ar trebui să fie plătite de către cei vinovați.

4
 c. Necesități și așteptări cu privire la serviciile oferite de ONG-urile active în domeniul
drepturilor omului din România;
 Încrederea în organizațiile neguvernamentale care protejează drepturile omului este împărțită, 54%
dintre români având încredere mică sau deloc, iar 39% încrederea foarte multă sau multă.
 Din acest motiv, numai 1 din 3 români ar apela la serviciile unei organizații neguvernamentale în
domeniul drepturilor omului, în timp ce 67% nu ar apela la astfel de servicii.
 Notorietatea organizațiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului din România este foarte
scăzută, numai 9% din respondenți cunoscând o astfel de organizație.
 Cu toate că există un deficit major de cunoaștere a organizațiilor care apără drepturile omului, la
menționarea spontană, APADOR –CH este cea mai cunoscută. Din rândul celor care declară că
cunosc o astfel de organizație (9%), 6% au menționat APADOR-CH, 5% - FACIAS și 3% - UNICEF.
Aproape 49% din cei care declară că ar cunoaște o astfel de organizație nu pot menționa un nume
atunci când sunt întrebați.

d. Percepția și așteptările cu privire la activitatea APADOR-CH

 APADOR – CH este cunoscută de 12% din respondenți în situația în care este menționat numele acesteia.
 Principalele surse de informare pentru cei care au auzit despre APADOR-CH sunt televiziunea (77%),
presa scrisă (8%) și Internetul (7%).
 Gradul de informare al celor care au auzit despre APADOR – CH este destul de scăzut, 79% fiind slab
sau deloc informați, în timp ce numai 19% se declară informați.
 În aceste condiții, încrederea celor care au auzit despre APADOR CH în această organizație este
discutabilă, 38% având încredere multă și foarte multă, în timp ce 43% au încredere foarte puțină sau
deloc.
 Cu toate acestea, în situația în care li s-ar încălca drepturile, cei care au auzit despre APADOR- CH ar
apela la această organizație pentru servicii de informare (86%), consiliere juridică (80%) sau
reprezentare în instanță (70%).
 Cu privire la evoluția drepturilor omului în România în următorii ani, 49% dintre români sunt optimiști,
în timp ce 25% spun că va fi la fel , iar 20% spun că va fi mai proastă.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
 Există un deficit major de informare pe tema drepturilor omului.
 Există o percepție negativă cu privire la respectarea drepturilor omului în România.
 Discriminarea este un fenomen încă existent în România și nu există o cunoaștere foarte clară a
procedurii de reacție în caz de discriminare.
 Instituțiile care încalcă cel mai frecvent drepturile omului în România sunt Guvernul României
(ministere, agenții guvernamentale), instanțele de judecată, Parlamentul și sistemul de sănătate și
administrația publică locală.
 Persoanele cu gradul cel mai ridicat de încredere cărora li s-ar adresa respondenții într-o situație de
încălcare a drepturilor omului sunt polițistul, avocatul și jurnalistul.
 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este foarte cunoscută și se bucură de un nivel ridicat
de încredere. Procedurile de apel la CEDO sunt în general cunoscute, confirmându-se apelul numai după
epuizarea căilor de atac în instanțele naționale.
 Cei mai mulți dintre români consideră că despăgubirile decise de CEDO ar trebui să fie plătite de către
cei vinovați, nu de către statul român.
 Notorietatea și încrederea românilor în organizațiile neguvernamentale din domeniul apărării drepturilor
omului sunt foarte scăzute.

5
 APADOR-CH este cunoscută de către 1 din 9 români. Cu toate că gradul de informare și gradul de
încredere în APADOR-CH sunt destul de scăzute, dar există o disponibilitate majoră de a apela la
serviciile acestei organizații în caz de abuz asupra drepturilor omului.
 Perspectiva generală privind evoluția drepturilor omului în România este în bună măsură marcată de
optimism.
 Principalele recomandări în urma studiului sunt:

o Derularea de campanii de informare privind drepturile omului.

o Crearea unei notorietăți ridicate și consolidarea gradului de încredere în instituțiile
care protejează drepturile omului.

6
 2. CONTEXTUL CERCETĂRII
Actuala cercetare sociologică are loc în contextul derulării proiectului “Cunoaște-ți și
revendică-ți drepturile”, implementat de APADOR –CH și finanțat de Fondul ONG în România.

Obiectivul general al proiectului este consolidarea sistemului de protecție a drepturilor omului în

România. Obiectivele specifice ale proiectului vizează:

 Creșterea nivelului de cunoaștere a principalelor preocupări și așteptări ale publicului larg

cu privire la sistemul de protecție a drepturilor omului, printr-un studiu sociologic relevant
la nivel național și popularizarea rezultatelor acestuia;
dezvoltarea capacității de cunoaștere și revendicare a drepturilor individuale, pentru cel
puțin 3000 de persoane, prin consolidarea paginii web http://drepturicivile.ro/ cu toate
materialele realizate în cadrul acestui proiect și prin furnizarea de consiliere juridică online;
 Dezvoltarea capacității unei rețele de 10 ONG-uri de a proteja drepturile beneficiarilor lor
prin utilizarea mijloacelor legale atât în fața instanțelor naționale cât și prin mecanismul
CEDO;
 Îmbunătățirea nivelului de cunoaștere, de către 50 de practicieni în drept (judecători,
procurori, avocați), a sistemului de protecție a drepturilor omului consacrat prin Convenția
Europeană a drepturilor omului;
 Îmbunătățirea mecanismului de implementare a hotărârilor CEDO în România, prin
evaluarea situației de fapt, analiză comparativă cu mecanismul echivalent norvegian și
derularea unei campanii de advocacy-pilot;
 Dezvoltarea organizațională a APADOR-CH, prin creșterea vizibilității asociației și
activităților sale și prin dezvoltarea de competențe în rândul angajaților cheie.

Principalele activități ale proiectului sunt: Sondarea opiniei publice, Realizarea și diseminarea de
materiale informative pe tematica drepturilor omului, Consolidarea platformei
(http://drepturicivile.ro/),: Instruirea a 10 ONG-uri în folosirea sistemului de protecție a drepturilor
omului, Instruire practicieni juridici, Analiza comparativă asupra mecanismului de implementare
a hotărârilor CEDO in România și Norvegia, Pilotarea unei strategii de advocacy pentru executarea
unei hotărâri CEDO, Eveniment public final. Grupul țintă al proiectului este format din societatea
civilă, practicienii în drept, cetățenii care au câștigat la CEDO, autorități publice relevante.

Experiența APADOR-CH de mai bine de 20 ani relevă faptul că majoritatea cetățenilor nu au

cunoștințe elementare despre drepturile civile și că acelora, puțini, care sunt conștienți că li se
încalcă unele drepturi, le lipsesc informațiile și/sau resursele pentru a remedia problema. Această

7
ipoteză, bazată pe experiență directă de lucru cu cetățenii, nu este însă documentată statistic,
subiectul drepturilor omului nefiind abordat în analize sociologice derulate în România.

În acest context are loc derularea acestui studiu sociologic pentru cunoașterea principalelor
preocupări ale publicului larg cu privire la sistemul de protecție a drepturilor omului.

3. OBIECTIVELE CERCETĂRII
Obiectul general al cercetării constă în cunoașterea principalelor preocupări și așteptări ale
publicului larg cu privire la sistemul de protecție a drepturilor omului, prin realizarea unui studiu
sociologic, relevant la nivel național (neapărat considerarea unui eșantion reprezentativ pentru
populația României, minim 1.000 persoane) pentru

Obiectivele specifice ale studiului constau în:

 Identificarea atitudinii și experienței personale cu privire la respectarea drepturilor omului

și discriminarea în România;
 Determinarea necesităților și așteptărilor cetățenilor cu privire la sistemul de protejare a
drepturilor omului și consolidarea sistemului judiciar și serviciilor oferite de ONG-urile
active în domeniul drepturilor omului din România;
 Evaluarea percepției cu privire la activitatea și rolul instanțelor naționale, al CEDO și al
ONG-urilor în garantarea drepturilor omului;
 Evaluarea percepției și a așteptărilor cu privire la activitatea APADOR-CH

4. ASPECTE METODOLOGICE
Volumul eșantionului național selectat a fost de 1564 de subiecți cu vârsta peste 18 ani. Tipul
eșantionului a fost unul multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național. Eroarea
maximă tolerată a fost de +/- 2,5%, cu un nivel de încredere de 95% .

Metoda de culegere a datelor a fost de tip CATI (computer assisted telephone interviewing).
Perioada de culegere a datelor a fost august 2015.

Chestionarul de cercetare a fost elaborat pe baza dimensiunilor de cercetare specificate și în urma

discuției preliminare cu reprezentanții APADOR-CH. Conține un număr de 24 de întrebări și
acoperă toate dimensiunile specificate în caietul de sarcini.
Proiectul de chestionar a fost pretestat pe un număr de 20 de persoane. Durata medie de aplicare a
chestionarului în sistem CATI a fost de 15 minute. Nu au fost probleme de înțelegere a termenilor
sau confuzii de formulare.

8
 5. DIMENSIUNI DE CERCETARE
Principalele dimensiuni sau teme de cercetare sunt:

 Atitudinea și experiența personală cu privire la respectarea drepturilor omului și

discriminarea în România;
 Necesități și așteptările cu privire la sistemul de protejare a drepturilor omului și
consolidarea sistemului judiciar;
 Necesități și așteptări cu privire la serviciile oferite de ONG-urile active în domeniul
drepturilor omului din România;
 Percepția cu privire la activitatea și rolul instanțelor naționale în garantarea drepturilor
omului;
 Percepția cu privire la activitatea și rolul CEDO în garantarea drepturilor omului;
 Percepția cu privire la activitatea și rolul ONG-urilor în garantarea drepturilor omului;
 Percepția și așteptările cu privire la activitatea APADOR-CH.

9
 6. REZULTATELE CERCETĂRII

a. Atitudinea și experiența personală cu privire la respectarea

drepturilor omului și discriminarea în România;

 Convenția Europeană a Drepturilor Omului are o notorietate ridicată fiind cunoscută de

80% dintre români.
 Există un deficit major de informare pe tema drepturilor omului, 72% dintre români
declarându-se slab informați sau deloc informați în legătură cu acest aspect.
 Cele mai menționate drepturi ale omului sunt dreptul la liberă exprimare (18%), dreptul la
viață (12%), dreptul la muncă (9%) și dreptul la libertate și siguranță (8%). Într-o proporție
mai redusă sunt menționate dreptul la sănătate (5%), dreptul de vot (4%), dreptul la
educație (4%) și dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și religie (4%). De reținut
este faptul că sunt menționate drepturi care nu există în Convenția Europeană a Drepturilor
Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de
cunoaștere pe tema drepturilor omului.
 Există o percepție negativă cu privire la respectarea drepturilor omului în România, 80%
dintre români fiind de părere că drepturile omului se respectă în mică măsură sau chiar
deloc.
 Printre drepturile cele mai încălcate sunt menționate dreptul de a fi judecat echitabil (61%),
dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară ( 59%) și dreptul de protecția a proprietății
(58%).
 Discriminarea este un fenomen încă puternic perceput în România, 36% dintre respondenți
declarând că s-au simțit discriminați.
 Nu există o cunoaștere foarte clară a procedurii de reacție în caz de discriminare, numai 1
din 3 români fiind familiarizat cu procedura.
 La nivel perceptiv, cele mai discriminate categorii de persoane sunt persoanele cu o altă
orientare sexuală decât heterosexuală (67%), persoanele infectate cu HIV (66%),
persoanele de etnie romă (65%), persoanele cu handicap (63%) și femeile (50%).

10
11
12
13
14
15
 b. Evaluarea percepției cu privire la activitatea și rolul
instanțelor naționale și al CEDO

 Instituțiile care încalcă cel mai frecvent drepturile omului în România sunt Guvernul
României (ministere, agenții guvernamentale) (62%), instanțele de judecată (60%),
Parlamentul și sistemul de sănătate (57%) și administrația publică locală (50%). Instituțiile
care încalcă cel mai puțin drepturile omului sunt armata (6%), școala (22%), președintele
României (23%) și biserica (24%).
 Printre instituțiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea
drepturilor omului în România se numără președintele României (49%), poliția (49%),
avocatul poporului (45%) și instanțele de judecată (42%).
 Persoanele cu gradul cel mai ridicat de încredere cărora li s-ar adresa respondenții într-o
situație de încălcare a drepturilor omului sunt polițistul (44%), avocatul (23%) și jurnalistul
(12%).
 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este foarte cunoscută, 89% dintre români
spunând că au auzit de această instituție.
 De asemenea, CEDO se bucură de un nivel ridicat de încredere, 71% din români declarând
că au încredere foarte multă sau multă în această instituție.
 Procedurile de apel la CEDO sunt în general cunoscute, 69% dintre respondenți confirmând
apelul numai după epuizarea căilor de atac în instanțele naționale.
 Există un dezacord semnificativ privind corectitudinea deciziilor de plată a despăgubirilor
de către stat în situațiile în care acesta a fost condamnat al CEDO, numai 36% considerând
astfel de decizii ca fiind corecte. 58% dintre respondenți apreciază că astfel de despăgubiri
ar trebui să fie plătite de către cei vinovați.

16
17
18
19
20
 c. Necesități și așteptări cu privire la serviciile oferite de ONG-
urile active în domeniul drepturilor omului din România;

 Încrederea în organizațiile neguvernamentale care protejează drepturile omului este

împărțită, 54% dintre români având încredere mică sau deloc, iar 39% încrederea
foarte multă sau multă.
 Din acest motiv, numai 1 din 3 români ar apela la serviciile unei organizații
neguvernamentale în domeniul drepturilor omului, în timp ce 67% nu ar apela la
astfel de servicii.
 Notorietatea organizațiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului din
România este foarte scăzută, numai 9% din respondenți cunoscând o astfel de
organizație.
 Cu toate că există un deficit major de cunoaștere a organizațiilor care apără drepturile
omului, la menționarea spontană, APADOR –CH este cea mai cunoscută. Din rândul
celor care declară că cunosc o astfel de organizație (9%), 6% au menționat APADOR-
CH, 5% - FACIAS și 3% - UNICEF. Aproape 49% din cei care declară că ar cunoaște
o astfel de organizație nu pot menționa un nume atunci când sunt întrebați.

21
22
23
 d. Percepția și așteptările cu privire la activitatea APADOR-CH

 APADOR – CH este cunoscută de 12% din respondenți în situația în care este

menționat numele acesteia.
 Principalele surse de informare pentru cei care au auzit despre APADOR-CH sunt
televiziunea (77%), presa scrisă (8%) și Internetul (7%).
 Gradul de informare al celor care au auzit despre APADOR – CH este destul de scăzut,
79% fiind slab sau deloc informați, în timp ce numai 19% se declară informați.
 În aceste condiții, încrederea celor care au auzit despre APADOR CH în această
organizație este discutabilă, 38% având încredere multă și foarte multă, în timp ce 43%
au încredere foarte puțină sau deloc.
 Cu toate acestea, în situația în care li s-ar încălca drepturile, cei care au auzit despre
APADOR- CH ar apela la această organizație pentru servicii de informare (86%),
consiliere juridică (80%) sau reprezentare în instanță (70%).
 Cu privire la evoluția drepturilor omului în România în următorii ani, 49% dintre
români sunt optimiști, în timp ce 25% spun că va fi la fel , iar 20% spun că va fi mai
proastă.

24
25
26
27
 7. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

CONCLUZII
 Există un deficit major de informare pe tema drepturilor omului
 Există o percepție negativă cu privire la respectarea drepturilor omului în România
 Discriminarea este un fenomen încă existent în România și nu există o cunoaștere foarte
clară a procedurii de reacție în caz de discriminare.
 Instituțiile care încalcă cel mai frecvent drepturile omului în România sunt Guvernul
României (ministere, agenții guvernamentale), instanțele de judecată, Parlamentul și
sistemul de sănătate și administrația publică locală.
 Persoanele cu gradul cel mai ridicat de încredere cărora li s-ar adresa respondenții într-
o situație de încălcare a drepturilor omului sunt polițistul , avocatul și jurnalistul.
 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este foarte cunoscută și se bucură de
un nivel ridicat de încredere. Procedurile de apel la CEDO sunt în general cunoscute,
confirmându-se apelul numai după epuizarea căilor de atac în instanțele naționale.
 Cei mai mulți dintre români consideră că despăgubirile decise de CEDO ar trebui să fie
plătite de către cei vinovați, nu de către statul român.
 Notorietatea și încrederea românilor în organizațiile neguvernamentale din domeniul
apărării drepturilor omului sunt foarte scăzute.
 APADOR-CH este cunoscută de către 1 din 9 români. Cu toate că gradul de informare
și gradul de încredere în APADOR-CH sunt destul de scăzute, există o disponibilitate
majoră de a apela la serviciile acestei organizații în caz de abuz asupra drepturilor
omului.
 Perspectiva generală privind evoluția drepturilor omului în România este în bună
măsură marcată de optimism.

RECOMANDĂRI

 Derularea de campanii de informare privind drepturile omului

 Crearea unei notorietăți ridicate și consolidarea gradului de încredere în
instituțiile care protejează drepturile omului.

28
 8. CHESTIONAR

CHESTIONAR - CUNOAȘTEREA ȘI ÎNȚELEGEREA ASPECTELOR CE ȚIN DE

DREPTURILE OMULUI
Institutul Român pentru Evaluare și Strategie derulează un studiu DESPRE RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN ROMÂNIA. Vă
rugăm se ne acordați 10 minute pentru a ne răspunde la câteva întrebări. Răspunsurile pe care le veți da sunt foarte importante
pentru concluziile studiului și, de aceea, ne bazăm pe sinceritatea dumneavoastră. Tot ceea ce veți spune aici va fi folosit numai
pentru rezultatele acestui studiu, iar răspunsul dumneavoastră va rămâne confidențial.
Vă mulțumesc!

1. Identificarea atitudinii și experienței personale cu privire la respectarea drepturilor omului și discriminarea în

România
Q1. Ați auzit despre Convenția Europeană a Drepturilor Omului?
1. Da 2. Nu 9.NȘ/NR

Q2. Cât de informat sunteți pe tema drepturilor omului?

1. Foarte bine informat 2. Destul de bine informat 3. Slab informat 4. Deloc informat 9. NȘ/NR

Q3. Ne puteți da câteva exemple de drepturi ale omului Da, Nu

(se bifează răspunsurile spontane) menționează menționează
1. Dreptul la viață 1 2
2. Dreptul de a nu fi supus torturii 1 2
3. Dreptul de protecție a proprietății 1 2
4. Dreptul la libertate și la siguranță
1 2
5. Dreptul de a fi judecat echitabil 1 2
6. Dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară 1 2
7. Dreptul la respectarea vieții private, a domiciliului și a
1 2
corespondenței
8. Dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și religie 1 2
9. Dreptul la libertatea de exprimare 1 2
10. Dreptul la întrunire pașnică și libertate de asociere 1 2
11. Dreptul de a nu fi discriminat pe bază de sex, rasă, culoare, religie,
1 2
limbă, opinie, apartenență la o minoritate etc.
12. Alt răspuns ………………………………………………………………………..

Q4. În ce măsură credeți că în România se respectă drepturile omului?

1. în totalitate 2. În mare măsură 3. În mică măsură 4. Deloc 9. NȘ/NR

Q5 Care dintre drepturile omului credeți că sunt cel mai

des încălcate în România? se încalcă se respectă NȘ/NR
(se citește fiecare categorie!)
1. Dreptul la viață 1 2 9
2. Dreptul de a nu fi supus torturii 1 2 9
3. Dreptul de protecție a proprietății 1 2 9

29
Q5 Care dintre drepturile omului credeți că sunt cel mai
des încălcate în România? se încalcă se respectă NȘ/NR
(se citește fiecare categorie!)
4. Dreptul la libertate și la siguranță 1 2 9
5. Dreptul de a fi judecat echitabil 1 2 9
6. Dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară 1 2 9
7. Dreptul la respectarea vieții private, a domiciliului și a
1 2 9
corespondenței
8. Dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și religie 1 2 9
9. Dreptul la libertatea de exprimare 1 2 9
10. Dreptul la întrunire pașnică și libertate de asociere 1 2 9
11. Dreptul de a nu fi discriminat pe bază de sex, rasă,
culoare, religie, limbă, opinie, apartenență la o 1 2 9
minoritate etc.

Q6. Dvs. personal ați simțit vreodată că sunteți discriminat în România?

1. Da 2. Nu 9.NȘ/NR

Q7. Dvs. cunoașteți cui trebuie să va adresați în caz de discriminare?

1. Da 2. Nu 9.NȘ/NR

Q8. Care dintre următoarele categorii de persoane

considerați că sunt cel mai frecvent discriminate în
Da Nu NȘ/NR
România?
(se citește fiecare categorie!)
1. Persoanele de etnie română 1 2 9
2. Persoanele de etnie romă 1 2 9
3. Persoanele de etnie maghiară 1 2 9
4. Evreii 1 2 9
5. Femeile 1 2 9
6. Persoanele cu o altă orientare sexuală decât
1 2 9
heterosexuală
7. Persoanele cu handicap 1 2 9
8. Persoanele infectate cu HIV 1 2 9
9. Persoanele cu o altă religie 1 2 9
10. Altă categorie. Care?

2. Evaluarea percepției cu privire la activitatea și rolul instanțelor naționale și al CEDO

Q9 În ce măsură apreciați că următoarele instituții naționale Foarte Mare Mică

Deloc NȘ/NR
garantează respectarea drepturilor omului în România? mare măsură măsură
1. Poliția 1 2 3 4 9
2. Instanțele de judecată românești 1 2 3 4 9
3. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării 1 2 3 4 9
4. Avocatul Poporului 1 2 3 4 9
5. Guvernul României 1 2 3 4 9
6. Parlamentul României 1 2 3 4 9
7. Președintele României 1 2 3 4 9

30
 Q10 În opinia dvs., care dintre următoarele instituții încalcă cel mai frecvent
Da Nu NȘ/NR
drepturile omului în România?
1. Poliția 1 2 9
2. Instanțele de judecată românești 1 2 9
3. Guvernul României (ministere, agenții guvernamentale) 1 2 9
4. Administrația publică locală (primărie, consiliu local, consiliu județean etc.) 1 2 9
5. Parlamentul României 1 2 9
6. Președintele României 1 2 9
7. Serviciile de informații (SRI, SIE etc.) 1 2 9
8. Mass media 1 2 9
9. Școala 1 2 9
10. Sistemul de sănătate 1 2 9
11. Biserica 1 2 9
12. Armata 1 2 9
13. Alta. Care anume?
Q11. În situația în care v-ați confrunta cu un abuz asupra drepturilor dvs., căreia dintre următoarele persoane v-
ați adresa în primul rând?
1. Polițist 2. Procuror 3. Avocat 4. Judecător 5. Jurnalist 6. Politician 7. Altcineva 9.NȘ/NR

Q12. Ați auzit despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ?

1. Da 2. Nu 9.NȘ/NR
Q13 Câtă încredere aveți în CEDO?
1. Foarte multă 2. Multă 3. Puțină 4. Deloc 9. NȘ/NR

Q14. În care dintre următoarele situații puteți apela la CEDO?

1. Numai după epuizarea căilor de atac în instanțele naționale
2. În timpul proceselor derulate în instanțele naționale
3. Înainte de a începe procesul în instanțele naționale
9. NȘ/NR

Q15. În ultimii ani au existat cazuri în care statul român a fost condamnat la CEDO. Ca urmare, acesta a fost
nevoit să plătească despăgubiri în valoare de milioane de euro. Considerați că astfel de decizii sunt corecte?
1. Da, sunt corecte 2. Nu, ar trebui să plătească cei vinovați 9.NȘ/NR

3. Determinarea necesităților și așteptărilor cetățenilor cu privire la serviciile oferite de ONG-urile active în

domeniul drepturilor omului din România

Q16. Câtă încredere aveți în organizațiile neguvernamentale care protejează drepturile omului?
1. Foarte multă 2. Multă 3. Puțină 4. Deloc 9. NȘ/NR

Q17. Dvs. ați apela vreodată la serviciile oferite de un astfel de ONG?

1. Da 2. Nu 9.NȘ/NR

Q18. Cunoașteți vreo organizație neguvernamentală care militează pentru respectarea drepturilor omului în
România?
1. Da 2. Nu 9.NȘ/NR
Dacă da: Q18c. Care este organizația neguvernamentală care militează pentru respectarea drepturilor
omului în România pe care o cunoașteți? _____________________________

4. Evaluarea percepției și a așteptărilor cu privire la activitatea APADOR-CH

31
Q19. Dvs. ați auzit despre organizația APADOR CH?
1. Da 2. Nu 9.NȘ/NR
Q20. De unde ați auzit?
1. TV 2. Radio 3. Internet 4. Presa scrisă 5. Cunoscuți, prieteni 6. Alte surse 9.NȘ/NR

Q21. Cât de informat sunteți despre activitatea APADOR CH?

1. Foarte bine informat 2. Destul de bine informat 3. Slab informat 4. Deloc informat 9. NȘ/NR

Q22. Câtă încredere aveți în APADOR CH?

1. Foarte multă 2. Multă 3. Puțină 4. Deloc 9. NȘ/NR

Q23 În situația în care vi s-ar încălca drepturile, pentru care

dintre următoarele servicii ați apela la sprijinul APADOR Da Nu NȘ/NR
CH?
1. Informare 1 2 9
2. Consiliere juridică 1 2 9
3. Reprezentare în instanță 1 2 9

Q24. Cum credeți că va evolua în următorii ani situația respectării drepturilor omului în România?
1. Va fi mai bună 2. Va fi la fel 3. Va fi mai proastă 9. NȘ/NR

5. Date factuale
SD1. Din punctul de vedere al veniturilor dvs. personale, în ce categorie vă încadrați?
1. Mai puțin de 500 RON 2. 501-1000 RON 3. 1001 – 2000 RON
4. 2001 – 4000 RON 5. 4001 – 8000 RON 6. Mai mult de 8000 RON 9. NȘ/NR

SD2. Genul respondentului 1.Masculin 2.Feminin

SD3. Ce vârstă aveți? (în ani împliniți) |____| ani

SD4. Care este etnia dumneavoastră? 1. Română 2. Maghiară 3. Romă 4. Alta 9.NR

SD5. Ultima școală absolvită:

1. Fără școală 2. Școală primară 3. Gimnaziu 4. 10 clase 5. Școală profesională 6.
Liceu 7. Școală post-liceală 8. Studii superioare 9. Studii post-universitare 99. NR

SD6. Sunteți:
1. Angajat 2. Pensionat 3. Elev/student 4.Șomer 5. Casnică 6. Altă situație:______________

SD7. Mediu de rezidență: 1. Urban 2. Rural

SD8. Regiune istorică: 1. Transilvania + Banat 2. Sud + Dobrogea 3. Moldova

32
33