Sunteți pe pagina 1din 12

SINDROMUL DE LOB FRONTAL

Lobul frontal are 3 regiuni functionale :

1.Aria motorie primara–responsabila cu motilitatea;


2.Aria premotorie–responsabila cu miscarile automate, vorbirea;
3.Aria prefrontala–are conexiuni cualte formatiuni m.ales hipotalamus,? Hipofiza? si cortexul limbic.

I. Sindrom de lob frontal propri-zis (leziuni in aria motorie primara)


a) deficit motor (caracter destructiv) = hemiplegie heterolaterala (cu predominant segmentara si distala);
b) crize convulsive (caracter iritativ) = localizare jacksoniana (fata, membre)

II. Sindromul regiunii premotorii (leziuni in aria premotorie)


a) Tulburari motorii= afectari miscarilor, m.ales fine cu spasticitate,perseverare motorie +ROT exagerate.
b) Tulburari de tonus = rigiditate plastica.
c) Tulburari de denervare - reflex de apucare, prehensiune.
d) Crize adversive oculo-cefalogire
 leziune iritativa = devierea capului si globilor oculari de partea opusa leziunii ;
 leziune distructiva= devierea de aceeasi parte cu leziunea.
e) tulburari cerebeloase :
o dismetrie,
o ataxie,
o asimetria trunchiului,
o hipotonie,
o reflex pendular contralat .
f) tulb de vorbire :
 afazie motorie,
 agrafie ,
 amuzie motorie (avocalie).
g) Tulburari vestibulare :
o vertij,
o Romberg (+).
h) Pseudohemianopsie :
 Deficit de reactie la stimuli din hemicampul visual contralateral.

III. Sindromul prefrontal


Simptomele sunt psihice si neurologice.
 Simptomele psihice se impart in :
i. Tulburari de caracter si afectivitate ( dispozitie );
ii. Tulburari confuzive- pseudomentiale;
iii. Tulburari paroxistice.
1. Activitate:
 Scadere globala: apatii, indiferenta -“golirea psihica”mutism akinetic.
 Crestere globala: agitatie psihomotorie (m.rar).
2. Afectivitate ( mai frecvente in afectarile girusului cingular):
 Euforie frecvent, optimism exprimate printr-un limbaj cu continut pornografic, jocuri de cuvinte, pe
fond de deficit intelectual cu aspect de puerilism si scaderea simtului moral euforie natanga SDR.
1
MORIA (euforie,excitatie puierilism,jovialitate)–starea moriatica se deosebeste de hipomanie prin
faptul ca euforia este absurda, puerila si netransmisibila, neasimilata de cei din jur asa cum se intampla
in hipomanie. In plus ea contrasteaza cu starea de indiferenta , cu deficitul intelectual.
 -depresie,mai rar;
 poate aparea si o alternanta euforie /depresie similara tulburarii bipolare.
3. Comportament ( pe fondul scaderii simtului moral ) :
o -comportament dezinhibat cu familiaritate crescuta;
o –dezinhibitie sexuala, hipererotism datorita tulburarilor instinctuale;
o –tendinta la bulimie,
o –simt etico-moral scazut,
o -ulterior indiferenta, lipsa de initiativa , reducerea activitatii si pierderea autocontrolului, bizarerii si
excentricitati .
4. Atentia–scadere globala ( datorita afectarii ariei prefrontale 2 ) , scaderea concentrarii;
5. Memoria –amnezie de fixare , anterograda progresiv;
6. Dezorientare indeosebi spatiala, bolnavii se ratacesc in locuri cunoscute (apraxie de orientare spatiala);
7. Constiinta bolii diminuata.
8. Se mai pot intalni si:
tulburari ale starii de constienta: obnubilare, torpilare, somnolenta.
gatism urinar si stercoral (revenirea la practici sfincteriene infantile).
Sdr. pseudodemential–stare de torpoare cu indiferenta, mimica imobila si inexpresiva,
bradipsihie, scaderea spontaneitatii gandirii, puerilism. Elementele confuzionale scad uneori in
intensitate ceea ce duce la evidentierea tulburarilor de gandire si comportament si astfel
apare sdr. pseudodemential asemanator paraliziei generale progresive. In cazurile grave
bolnavul nu este preocupat de nimic, sta imobil, strain de ambianta , nu raspunde la intrebari sau
raspunde vag dupa perioade mari de latenta , mutismul total seamana cu starea catatonica.
Tulburarile paroxistice constau in halucinatii vizuale, auditive, olfactive, elementare sau
complexe, izolate sau ca parte dintr-un sdr. de automatism mental sau confuziv, cu dezorientare
temporo-spatiala.
Simptomele psihice s-ar putea datora:
 HIC
 Eliberarii hipotalamusului de sub influenta inhibarii,
 Scaderea informatiei ce ajunge la acest lob.
 Simptomele neurologice:
 Sdr.piramidal (fascicolul piramidal este portiunea initiala a caii motorii si este formata din
axonii neuronilor motori centrali – corpurile celulare se afla la nivelul circumvolutia frontala
ascendenta ; el leaga scoarta motorie de neuronul motor periferic; semnele clinice principale
includ pareze sau paralizii ale miscarilor voluntare, cu sediul, de obicei, in partea opusa
leziunii datorita incrucisarii caii motorii; paralizia este spastica, fie de la inceput, fie dupa o
perioada scurta de paralizie flasca. Reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate dupa prima
perioada de diminuare (faza de soc). Semnul Babinski este prezent, tulburarile sfincteriene sunt
obisnuite, iar atrofia musculara, absenta) apare precoce, cu hiperreflectivitate tendinoasa pana la
hemiplegie predominant facio-brahiala.
 Tulburari de vorbire: anartrie ( imposibilitatea de articulare a cuvintelor ), disartrie, baraj
verbal ;si alexie, agrafie;
 Tulburari de tonus cu miscari anormale , reflexe de apucare fortata , prehensiune , agatare.
Ataxia cu tendinta de cadere pe spate este mai evidenta la stationarea in picioare decat la mers ;
 Sdr . Förster – Kenedy apare din cauza lezarii nervului optic si consta in atrofie optica
unilaterala cu scotom central + scaderea acuitatii vizuale +anosmie ipsilaterala ( de aceiasi parte

2
a corpului ) +edem papilar controlateral . Poate apare si nistagmusul spontan orizontalizat spre
lobul lezat.

SINDROMUL DE LOB TEMPORAL


Lobul temporal cuprinde:
A. Allocortex
a. Hipocamp;
b. Amigdala.
B. Neocortex
a. Aria auditiva primara;
b. Aria auditiva secundara;
c. Regiunea temporala propri-zisa;
d. Regiunea tempora-parietala;
e. Polul temporal;
f. Regiunea fusiforma.
I. Simptome temporale specifice
1. Tulburari de auz:
Leziuni iritativeHalucinatii auditive
 Elementare (acufene);
 Complexe (voci).
Leziuni distructiveHipoacuzie la urechea opusa (leziune unilaterala);
surditate corticala (leziune bilaterala).
2. Tulburari olfactive:Hipo/paraacuzie
Halucinatii olfactive (caracteristice epilepsiei temporale) CRIZA UNCINATA
3. Tulburari vizuale:Halucinatii vizuale (figurative, mobile, complexe);
Hemianopsie homonima laterala controlaterala.
4. Epilepsia temporala:
o Starea de „dreamy-state” (ruperea contactului cu realitatea, stare de vis);
o Fenomene de „deja-vu”, „deja-conu”;
o Halucinatii olfactive (criza uncinata);
o Paroxisme anxioase, comportament agresiv.
5. Tulburari de vorbire:
 Afazie de tip Wernicke (leziune in emisferul dominant): articuleaza corect, dar ordinea silabelor in cuvant si
a cuvintelor in fraza este perturbatajargonofazie, parafazie, fenomene de perseverare, ecolalie +logoree.
 Surditate verbala;
 Afazie amnesticaintelegerea limbajului este normala, dar uita cuvintele, denumirea obiebtelor.
6. Tulburarile rimului somn-veghe: Hipersomnii (uneori de tip narcoleptic).
II. Simptome temporale nespecifice(origine in str.temporal, dar si extratemporale):
1) Tulburari vestibulare:
 Vertij; Tulburari de echilibru;
 Halucinatii vestibulare.
2) Depresie, anxietate, euforie
3) Automatism
i. Simple: miscari de sugere, masticatie, plescait;

3
ii. Complexe: ambulatorii (deplasarea pe diferite distante cu stare de constienta aparent
normala, dar cu amnezia faptelor).
4) Tulburari vegetative
Bradipnee;
Modificari ale TA;
Tulburari sudorare;
Balonari, constipatie.
5) Manifestari critice erotice.
III. Simptome de vecinatate (origine in zonele invecinate lobului temporal, apar in epilepsia temporala):
1. Halucinatii gustative;
2. Crize adversive simple / giratorii;
3. Crize akinetice;
4. Diferite tipuri de crize convulsive.
Regiuni functionale :
 Aria auditivo-senzoriala ;
 Aria auditivo –psihica (ambele tinand de perceperea si integrarea mesajelor auditive);
 Aria olfactiva;
 Aria gustativa.
Tulburarile psihice- specifice acestui sdr. sunt tulburarile paroxistice de perceptie sub forma de halucinatii
elementare sau complexe care pot interesa diferiti analizatori dar pot apare , tardiv in evolutie, si tulburari
psihice permanente.
1. Tulburarile paroxistice
–halucinatiile:
 gustative,
 olfactive–cu continut neplacut,provoaca repulsie;
 auditive si vizuale–acestea se pot si asocia;
 cele vizuale de obicei sunt complexe,( scene animate )- acest aspect este considerat specific
leziunilor de lob temporal, in leziunile occipitale apar halucinatii vizuale simple;
 -vestibulare.
Apar paroxistic, durata este variabila, se repeta stereotip (mereu la fel) – caracteristic.
Pot apare ca aura epileptica, inaintea unei crize generalizate .
Au caracter de halucinoza deoarece bolnavul sesizeaza aspectul lor patologic dar nu poate evita
atitudinea de dezgust si de aparare determinata de existenta lor.
Se descriu automatisme motorii pe fondul unor modificari paroxistice ale constiintei , in timpul carora
pacientii pot avea stari de excitatie, comportament bizar, pot chiar sa savarseasca acte antisociale :
 mici automatisme–plescait din buze, miscari de masticatie, de inghitire; care impreuna cu
absentele constituie falsa absenta temporal;
 mari automatisme–fuga,automatism ambulator diurn sau nocturn.
CRIZA UNCINATA – criza de epilepsie :
 -tipic cu aura formata din halucinatii olfactive, gustative, vizuale si mai rar auditive , tulburari de schema
corporala cu pierdere de cunostiinta , de cele mai multe ori fara convulsii ;
 -alte variante : criza poate fi inlocuita sau urmata de o senzatie brusca de teama, groaza, exprimata prin mimica,
atitudine impietrita, de care pacientul isi da seama desi constiinta este alterata.
 -poate apare senzatia de deja-vu sau jamais-vu pe fond de anxietate ;
 -formele grave se insotesc si de convulsii generalizate
2. Tulburarile psihice permanente, mai atenuate, apar tardiv:
 -cel mai frecvent sub forma confuziei si deficitului intelectual;
 -modificari de comport cu labilitate emot, iritabilitate pana la agresivitate cu acte de violenta;
 -tulburari mnezice– amnezie de fixare care poate lua aspect de sdr. Korsakov;
 -depresie – rar .
4
3. Tulburarile neurologice:
a) hemianopsie omonima de partea opusa leziunii ;
b) paralizia ipsilaterala, completa sau incompleta, de oculomotor comun (III);
c) pareza faciala de tip central sau hemipareza;
d) sindroamele afazice :-de tip senzorial ( jargonofazia ) – in leziunile portiunii temporale
posterioare , a emisferului dominant;-de tip mixt – leziunile portiunii anterioare a lobului
temporal.

SINDROMUL DE LOB PARIETAL


Lobii parietali sunt responsabili de integrarea informatiei senzoriale. Lezarea lor determina de asemenea
tulburari psihice paroxistice si permanente alaturi de afectarea neurologica.
I. Tulburari psihice paroxistice sunt de mai multe feluri.
1. Tulburarile somatognozice – tulburari de schema corporala - apare un defect de integrare senzoriala
superioara ce se traduce prin:
 -sentimentul absentei unei porti a corpului ( de ex. impresia brusca ca ii lipseste mana ) ;
 -iluzia de transformare corporala ( senzatia de membru taiat , de modificare in grosime ) . Desi
pacientul relateaza aceste senzatii el poate face miscari voluntare cu membrul ” afectat “;
 -iluzia de deplasare corporala ;
 -iluzia de membru fantoma – de ex. trei brate .Ele apar ca aura sa echivalenta epileptica de aceea
incadrarea lor la tulburari psihice este discutabila.
2. Afectarea emisferei dominante (care este de obicei stanga ) +/ - extindere O = SDR. GERSTMANN
poate duce la:
 -agnozie digitala cu confuzie dreapta/stanga;
 -acalculie;
 -agrafie;
 -dezorientare dreapta-stanga;
 -apraxia ideo-motorie-bolnavul recunoaste obiectul, stie la ce foloseste dar nu mai stie cum sa-l
foloseasca (nu-si aminteste sucesiunea gesturilor);
 -afazie senzoriala–cu parafazie ( alte cuvinte in locul celor potrivite ) si jargonofazie ( creaza
cuvinte inexistente ).
3. Afectarea emisferei nedominanta - drepte, apar:
 -hemiasomatognozie =incapacitatea de recunoastere a hemicorpului controlateral;
 Sdr. Anton – Babinski
-anosognozia = nerecunoasterea bolii;
-anosodiaforia = indiferenta fata de boala;
-plegie;
-hipoestezie.
 Sdr.demential;
 -apractognozia = tulburari in recunoasterea partilor corpului.Neglijarea tulburarilor ce apar pe o
jumatate a corpului poate fi considerata caracteristica
4. Afectarea ambelor emisfere :
 -agnozie vizuala a obiectelor – boln nu poate identifica ob uzuale desi aparatul vizual este intact.
II. Tulburari psihice permanente – stari confuzivo-demetiale , modificari de dispozitie si caracter fara
particularitati ( inertie, indiferenta, labilitate emotionala, bradipsihie).
III. Tulburarile neurologice :
 -crize jacksoniene senzitive – senzatie de amorteala, furnicatura sau alte parestezii – sunt
patognomonice pentru localizarea parietala a leziunilor , daca nu sunt urmate de crize generalizate;
 -tulburari obiective de sensibilitate permanenta :
-agnozia tactila – leziuni este in ariile 5-7;
5
-hipoestezia tactila- in afectarea ariilor 1,2 si 3;
 -ataxie;
 -tulburari de echilibru;
 -hemipareza discreta , uneori cu amiotrofie distala moderata , mai ales a membrului superior;
 -astereognozia – in leziuni ale portiunii supero-posterioara a lobului parietal ;
 -hemianopsie omonima in cadranul inferior;-“paralizie psihica” = deficitul motor mai accentuat
decat ar justifica pareza .

SINDROMUL DE LOB OCCIPITAL


Lobii occipitali sunt implicati in peceptia vizuala.
A. Arii occipitale propiu-zise (camp vizual superior, inferior)perceptia vizuala;
B. Ariile asociative (rol in recunoasterea obiectelor percepute).
I. Tulburari de camp vizual
 hemianopsie omonima laterala (leziunile unilaterale);
 cecitatea completa (leziuni bilaterale).
II. Sindroame psihovizuale
1) Sindroame deficitare
a) Cecitate corticala:
o Cecitate totala, bilaterala (nu vede);
o Anosognozie vizuala (nu recunoaste ca este orb);
o Papila nervului optic si reflexele pupilare sunt normale;
o Reflex de clipit la amenintari si iluminare abolite.
b) Agnozii vizuale (tulb de recunoastere vizuala asociate cu mecanisme de perceptie vizuale integre):
 Agnozie pentru obiecte
 Agnozie pentru imagini;
 Agnozie pentru fizionomii (prosopognozia);
 Agnozie pentru culori (leziune occipitala stanga).
c) Agnozii spatiale (tulburari de reprezentare si intelegere a spatiului):
 Perceptia spatiului;
 Localizarea obiectelor;
 Compararea marimilor;
 Orientarea pe o harta;
 Pierderea memoriei topografice (incapacitatea de a recunoaste locuri familiare cu toate ca le descrie
verbal).
Sindrom Balint
o Paralizia psihica a privirii (imposibilitatea de a-si orienta privirea spre obiecte din periferia campului
vizual);
o Ataxia optica (erori de orientare grosiera la apucarea unui obiect);
o Tulburare de atentie vizuala (ignora stimularile vizuale laterale).
d) Sindrom de disconexiune
Leziune occipitala stanga + hemianopsia dreapta.
 Alexia agnozica (incapacitatea de a citi);
 Anomia pentru culori (imposibilitatea de a denumi culori);
 Afazia optica (imposibilitatea de a denumi obiectele , dar le poate descrie si stie utilitatea lor).
2) Iluzii si halucinatii vizuale:
Iluzii: macropsii, micropsii, metamorfopsii;
Halucinatii: elementare (fotopsii); -complexe (figurative).

TABLOUL CLINIC :
6
1.tulburari confuzive care pot evolua de la torpoare la confuzie grava cu amnezie de fixare , anomie
(dificultate de a gasi cuvantul) , confabulatie sau amnezie continua (pierderea amintirilor pe o perioada
continua); acestea realizeaza un tabloul asemanator presbiofreniei ;
2.tulburari senzoriale:
-halucinatii vizuale simple (fotoame,scantei,puncte, cercuri) in campul hemianopsic opus (pot apare rar si
halucinatii complexe); cel mai des ele se repeta stereotip si pot fi urmate de crize convulsive generalizate – in
acest caz au caracter de aura; bolnavul este constient de caracterul lor patologic – halucinoza;
-agnozia vizuala (cecitatea psihica) in leziunile ariilor 18 ,19; bolnavii continua sa vada, evita obstacolele dar
nu pot identifica obiectele, vad dar nu stiu ce vad; foarte rara;
-cecitatea corticala apare in leziunile ariei 17 – aria de proiectie senzoriala a vederii – bolnavul nu vede dar nu
stie ca este orb pentru ca a pierdut posibilitatea de a compara pentru a stabili daca imaginile vizuale exista sau
nu ; foarte rara ;
-hemianopsie omonima (de parte opusa leziunii) de tip cortical cu conservarea vederii maculare si asociata cu
durere supra orbitara – apare in leziunile unilaterale ale ariei 17;
3.alte tulburari :
-crize comitiale; -tulburari de echilibru nesistematizate ; -paralizii ale nervilor cranieni ; -afazie, alexie
-semne de HIC precoce = cefalee supraorbitara , varsaturi, edem papilar ;

SINDROAME EXTRAPIRAMIDALE
Sistemul extrapiramidal este constituit din structuri cerebrale cu rol in mentinerea tonusului muscular si de
control asupra miscarilor autonome cu inhibitia miscarilor voluntare.
Anatomic sistemul extrapiramidal cuprinde:
1) formatii corticale – ariile cu localizare frontala fiind cele mai importante;
2) nucleii striati cuprind nc caudat si nc lenticular – cu cele 2 portiuni importante putamen si globul palid;
3) formatiunile mezencefalo-diencefalice cuprind portiuni din talamus. Leziunile ce afecteaza diverse
structuri ale sistemului extrapiramidal determina clinic o serie de simptome privind miscarile automate,
aparitia unor miscari involuntare si modificari de tonus muscular grupate in 3 tipuri de sindroame:
1.sindroame extrapiramidale HIPOTON-HIPERKINETICE – cand este afectat neostriatul sau talamusul,
corpul Luys si nucleul rosu – si cuprind COREEA, ATETOZA, HEMIBALISMUL (sindrom caracterizat
prin miscari involuntare de mare amplitudine, dezordonate, bruste, ale membrelor antrenate de la radacina
lor; se limiteaza la o jumatate a corpului si este determinat de leziunile nucleului subtalamic Luys – datorate
cel mai frecvent unei lezari hemoragice) si diverse distonii;
2.sdr extrapiramidale HIPERTON- HIPOKINETICE–prin lezarea nc striati si locus niger si au aspect
parkinsonian;
3.sindroamele extrapiramidale globale se produc prin leziuni interesand ambele structuri extrapiramidale–de
ex. in degenerescenta hepato-lenticulara.

1. SINDROAMELE HIPOTON-HIPERKINETICE:
A. .COREEA ACUTA SYDENHAM apare in urma leziunilor encefalice toxice infectioase cu manifestari
alergice in cadrul reumatismului poliarticular acut, datorit streptococului beta hemolitic. Tabloul clinic
este dominat de miscari involuntare de tip coreic hipotonia musculara uneori cu aspect
pesudoparalitic=coreea moale, uneori se asociaza cu tulburari psihice, de la hipermotivitate pana la
tulburari de comportament, delir si halucinatii. Caracteristice bolii-relatiile cu un puseu reumatismal,
complicatiile cardiace, aparitia in copilarie, predominanta la sexul feminin, posibilitatea recidivelor.
B. COREEA CR HUNTINGTON- miscari involuntare de tip coreic asociat cu tulb psihice ce duc la
dementa si exitus.
Sdr coreice se pot intalnii in encefalite, encefalopatii infantile, procese vasculare aterosclerotice.
C. ATETOZA–miscari involuntare atetozice caracteristice (lente, vermiculare, insurubare a extremitatilor);
D. HEMIBALISMUL miscari involuntare bruste, limitate la membrele unui hemicorp, cu o violenta
deosebita si aspect de aruncare a extremitatilor;
7
E. TORTICOLISUL SPASMODIC-forma localizata a sdr distonice caracterizat prin miscari involuntare
spasmodice ale muschilor gatului (SCM) cu torsionarea capului si rotirea barbiei, se poate datora unei
sechele encefalitice, unul din simptomele parkinsonismului, simptom de debut al unei distonii musc.
F. DISTONIA MUSCULARA deformata – miscari involuntare lente , sustinute, cu crispare si tendinta la
rasucire a muschilor, miscari localizate la nivelul trunchiului si radacinii membrelor.

2. SINDROAMELE HIPERTON–HIPOKINETICE:
A. SINDROMUL PARKINSONSONIAN:
akinezie,
hipertonie,
tremuratura caracteristica;
 Pacientul este rigid cu facies inexpresiv, privire fixa, clipit rar, mers cu pasi mici si corp aplecat
inainte, incetinire in miscari.
 Hipertonia:
 generalizata,
 rigiditate plastica, ceroasa,
 se insoteste de semnul lui Noica,
 semnul rotii dintate,
 reflexele de postura exagerate;
 Tremuraturile cu caracter static apar in repaus, dispar cu ocazia miscarilor voluntare si in
timpul somnului; localizare extremitatile membrelor (mai ales superioare) , barbie, limba;
 Vorbirea este nemodulata, monotona, lenta, inexpresiva, cu timbru jos, adesea palilalie;
 Tulb trofice: modificari articulare cu fibroze periarticulare, artroze si deformatii consecutive;
 uneori hiperhidroza.
 Psihic – lentoare in ideatie si instabilitate afectiva .

3. SINDROAME EXTRAPIRAMIDALE GLOBALE


In BOALA WILSON se asociaza un sindrom extrapiramidal global cu ciroza hepatica, boala are
caracter familial–se datoreaza tulburarilor in metabolismul cuprului si metabolismului proteic.
Clinic:
 tulburari de tonus- paratonia,
 simptome parkinsoniene intricate cu miscari coreo atetozice,
 tulburari de deglutitie si fonatie,
 dizartrie si uneori fenomene pseudobulbare,
 frecvent tulburari psihice.

APRAXIA
DEFINITIE : Apraxia = tulburare de organizare a schemelor corporale dezordinea activitatilor gestuale
voluntare sau comandate, in absenta tulburarilor de motricitate, tonus si coordonare.

Lobul parietal stang Central eupraxiei Schita ideatorie a actiunii

#leziuneapraxie ideatorie;
#leziune apraxie ideomotorie;
#leziuneapraxie motorize

Lobul frontal Centrul ideomotor Engramele kinetice prin corpul calos.

8
Centrii motori
Centrii rolandici ai emisferei drepte.
(din frontala ascendenta stanga)

Forme clinice:
1) Apraxii globale;
2) Apraxii specific unei functii;
3) Apraxii localizate.

1. APRAXII GLOBALE
a) Apraxia ideo-motorie
 Nu poate imita sau realize un ordin, (semnul crucii, salut military, cum ar scutura un covor, aprinderea unei
tigari);
 !!descrie correct gestul;
 Nu il poate executa la ordin;
 Il poate executa in activitatea spontana.
Bilateral cu tulburari de schema corporala (leziunea lobului parietal stang);
Unilateral stanga cu:
 Hemiasomatognozie;
 De fect de explorari cu privirea a partii stangi a campului visual (leziune lob parietal drept).
b) Apraxia ideomotorie:
 Nu poate executa correct un act avand o finalitate.
 Aprinderea unei tigari: nu sties a scoata chibriturile din cutie, freaca tigara de cutie.
Intotdeauna bilateral; Leziune lob parietal.
c) Apraxia constructive
Nu poate executa un desen simplu, de a copia sau reproduce un model.
Leziune lob parietal drept/stang.

2. APRAXII SPECIFIC UNEI FUNCTII;


a) Apraxie de imbracare : nu se poate imbraca correct.
Leziune lob parietal drept/stang.
b) Apraxia mersului (in absenta paraliziilor, tulburari de tonus sau ataxiei):
 Nu poate merge fara sprijin;
Leziune lob frontal.

3. APRAXII LOCALIZATE
a) Apraxia buco-faciala: nu poate executa miscari voluntare ale gurii si limbii.
 Deschiderea gurii;
 Aratatul dintilor;
 Scoaterea limbii;
 Suflatul.
b) Apraxiei mimicii, a miscarii voluntare, a deglutitiei, a globilor oculare (f.rare);
Leziune lob frontal.

9
AFAZIILE
DEFINITIE
AFAZIILE = tulburari dobandite ale limbajului logic vorbit si scris, produse de leziuni cerebrale.
Centrii limbajului se afla in emisfera dominanta (stanga la dreptaci si dreapta la stangaci).
- Zona Broca in lobul frontal ;
- Zona Wernicke in lobul temporal.

Functiile de baza ale limabjului :


- Intelegerea (decodarea) cuvintelor;
- Exprimarea (incodarea) verbala;
- Lexia (decodarea) sau citirea semnelor scrise;
- Grafia (incodarea) sau scrierea.

Forme clinice :
1. Afazia motorie Broca;
2. Afazia sensorial Wernicke;
3. Afazia mixta;
4. Afazia pura/disociata.
1. AFAZIA MOTORIE BROCA este tulburarea de exprimare , de evocare a formulei kinetice pentru
exprimare (tulburare de articulare).
Limbajul oral :
- Tulburari de articulare pronuntata ;
- In cazurile grave limabajul se reduce la cateva silabe repetate stereotip (ma-ma, ti-ti);
- Tendinta la exprimare telegrafica , fixarea verbelor la infinitiv cu constructii gramaticale gresite
(agramatism) ;
- Vorbirea spontana este mai afectata decat vorbirea automata si repetata.

Limbajul scris : este greu de efectuat (de obicei in hemiplegie dreapta); discreta dezorganizare  agrafie totala;
Tulburari de intelegere a vorbirii discrete.
Apare in leziuni ale: partile bazale ale circumvolutiunilor rolandice (frontal si parietal ascendenta); scoarta
insulei; nucleul lenticular; Substanta alba a capsule interne si externe.

2. AFAZIA SENZORIALA WERNICKE – rulburare de intelegere a vorbirii + absenta tulburariilor de


articulare.
- articuleaza correct dar ordinea silabelor in cuvant, a cuvintelor in fraza este perturbata
 Parafazie; Jargonofazie; Tulburari de sintaxa; Fenomene de perseverare; Ecolalie.
-logoree.
Limbajul oral surditate verbal.
 Aude ce I se spune dar nu intelege;
 Uneori inteleg un ordin pe care il repeat stereotip la fiecare non-ordin”intoxicatia prin cuvant”.
Limbajul scris  Cecitatea verbal (alexia).
 Nu intelege semnificatia cuvantului scris, nu poate citi.
 Nu recunoaste:
- Cuvintealexie verbal;
- Silabealexie silabica;
- Literealexie literal.
 In cazuri mai usoare citeste dar nu intelege sensul cuvintelor;
 Disortografiejargonografie.
10
Afazia amnestica = o forma particulare a afaziei senzoriale;
=tulburari de evocare a cuvintelor, uitarea cuvintelor, uitarea cuvintelor.
Nu poate denumi un obiect, dar descrie la ce este utilizat, iar daca I se da inceputul cuvantului reuseste
sa-l spuna in intregime.
Apare in leziuni de lob tempotal, parietal, occipital.

3. AFAZIA MIXTA
Afazia motorize+ afazia senzoriala in proportii variate.

4.AFAZIILE PURE (DISOCIATE)


Tulburari ale:
 Receptiei si utilizarii mesajului:
 Verbal: surditate verbal;
 Scris: cecitate verbal;
 Afazie amnestica izolata.
 Expresiei:
 Orale: anartrie pura;
 Scrise: agrafie pura.
ETIOLOGIA AFAZIILOR:
 AVC;
 Tumori;
 TCC;
 Infectii ;
- Encefalite,
- Tromboflebite cerebrale,
- Abcese cerebrale.
 Atrofii corticale (B. Alzheimer).

5)SINDROMUL TALAMIC –Semiologie neurologica –Pepefunda, Stefanache


Talamusul este format din nuclei grupati in 3 grupe in functie de importanta lor functionala: nucleii de releu
= popas pentru impulsurile senzitivo-senzoriale, conectand caile ascendente principale cu scoarta cerebrala;
nucleii de asociatie; nucleii cu conexiuni subcorticale = nu au proiectie directa corticala.
Etiologie :
 vasculara ;
 tumorala;
 leziuni degenerative – disfunctie senzitiva si tulburari psihice;
Clinic :
 durerea talamica, de partea opusa leziunii, poate fi partiala interesand fata sau unul din membre, nu
este influentata de analgezicele obisnuite ; durerea se insoteste de hiperpatie = apartine grupului de
reactii dureroase excesive, însotita de o importanta componenta afectiv - emotionala si de reactii
vasomotorii, datorate sumatiei stimulilor generati de un focar lezional. Se produce
hiperexcitibilitatea celulelor interneuronale, ceea ce permite producerea unei senzatii dureroase
disproportionate;
 tulburari de sensibilitate obiectiva = de partea opusa leziunii hipoestezie sau anestezie , afectat
mai ales sensibilitatea profunda;
 hemiataxia opusa leziunii cu caracter cerebelos;
11
 miscari involuntare de tip coreic sau atetozic apar de partea opusa leziunii ;
 hemianopsia omonima dr sau stg de partea opusa leziunii;
 hemipareza din sindromul talamic este trecatoare si se explica prin lezarea de vecinatate a capsulei
interne;
 tulburari vegetative : cianoza , edeme ale extremitatilor, tulburari vasomotorii si uneori colaps de
origine centrala ;
 au mai fost descrise tulburari de schema corporala, tulburari de vorbire de tipul afaziei senzoriale,
tranzitorii; tulburari ale functiei somn veghe, mutism akinetic reversibil;
 tulburarile psihice : DEMENTA TALAMICA ;

12