Cuprins

I. Problema de cercetare ..........................................................................................1

II. Problema decizională ...........................................................................................1
III. Obiectivele cercetării ........................................................................................1
IV. Metodologia şi instrumentele de cercetare .......................................................2
V. Eşantionarea .........................................................................................................2
VI. Rezultate: ..........................................................................................................3
VII. Concluzii ...........................................................................................................5
VIII. Limite................................................................................................................5
Anexe
 I. Problema de cercetare
Problema de cercetare propusă - constă în studierea comportamentului persoanelor
din Iași cu privire la cerșetori în preajma unui eveniment festiv , Crăciunul.

II. Problema decizională

Problema decizională presupune realizarea unui studiu prin care să se identifice
comportamentul persoanelor din Iași cu privire la persoanele care cerşesc precum și gradul
de atenție pe care îl acordă acestor persoane în preajma sărbătorilor, pentru conceperea unei
campanii de ajutorare a persoanelor nevoiașe.

III. Obiectivele cercetării

Obiectivele cercetării:
a. Identificarea comportamentului persoanelor din Iași față de oamenii care cerșeșc
în preajma unei sărbători;
b. Identificarea comportamentului persoanelor din Iași, față de persoanele care
cerşesc în funcție de:
 etnie,
 vârstă,
 zona în care sunt,
 diferite handicapuri.
c. Identificarea modului de abordare a trecătorilor de către persoanelor care
cerșeșc;
d. Aflarea atitudinii trecătorilor față de aceste persoane;
e. Identificarea sumei primite de o persoană care cerșește în medie de la un
trecător;
f. Identificarea altor elemente care contribuie la succesul primirii de ajutor a
persoanelor nevoiașe.

1
 IV. Metodologia şi instrumentele de cercetare

S-a realizat un raport de cercetare calitativ, având ca instrument de bază fişa de

observare. Aceasta a fost completată de către observatori, respectiv membrii echipei pe parcursul
desfăşurării acţiunii.

Instrumentul de cercetare folosit este structurat pe 6 puncte principale, fiecare având

subpunctele aferente. S-a urmarit în mod principal partea calitativă a acestei cercetări.

V. Eşantionarea

Eşantionul a fost format din 24 de persoane, 16 persoane care intră în contact cu persoane
nevoiaşe şi 8 persoane care cer acestora ajutor, respectiv:

Persoane care intră în contact cu persoane nevoiaşe:

-3 persoane de sex feminin cu varsta cuprinsă între 20-25 de ani;

-4 persoane de sex masculin cu varsta cuprinsă între 20-25 de ani;

-2 persoane de sex feminin cu varsta cuprinsă între 30-45 de ani;

-1 persoana de sex masculin cu vasta cuprinsă între 30-45 de ani;

-1 persoana de sex feminin cu varsta cuprinsă între 60-75 de ani;

-1 persoana de sex masculin cu varsta cuprinsă între 45-60 de ani;

Persoane nevoiaşe:

-1 persoana de sex feminin cu varsta cuprinsă între 6-13 ani;

2
-3 persoane de sex masculin cu varsta cuprinsă între 6-13 ani;

-1 persoana de sex feminin cu varsta cuprinsă între 30-45 de ani;

-1 persoana de sex feminin cu varsta cuprinsă între 45-60 de ani;

-1 persoana de sex feminine cu varsta cuprinsă între 60-75 de ani;

-1 persoana de sex masculine cu varsta cuprinsă între 60-75 de ani.

VI. Rezultate:

În zona Copou, o zonă populată mai mult de către studenți, persoanele care cerșeșc nu au
un foarte mare succes indiferent de moment. Persoanele de etnie rromă sunt foarte insistente și
de obicei nu primesc nici un ajutor de la trecători sau dacă îl primesc este pentru a scăpa de ei.
În unele cazuri persoanele chiar se răstesc sau recurg la violență asupra persoanelor care cerşesc
de etnie rromă. Compasiunea aratată de către locuitorii din zona Copou este îndreptată mai mult
către persoanele mai în vârstă.

Referitor la observarea facută în perimetrul staţiilor de autobuz am putea concluziona

următoarele: fiind două zone foarte aglomerate, o agitaţie continuă, mai ales şi datorită
apropierii sărbătorii Crăciunului, se poate observa din punct de vedere al persoanelor nevoiaşe un
comportament agresiv, bazat pe insistenţă, acestea având un contact foarte apropiat cu trecătorii.

Din punct de vedere al atitudinii trecătorilor vis a vis de persoanele nevoiaşe se poate
observa mai mult o reacţie de repulsie, dorinţa de a fi lăsaţi in pace. Cu toate ca în ambele cazuri
au fost persoane care au oferit un ajutor persoanelor nevoiaşe, acestea au facut acest gest mai
mult cu scopul de a scapa de persoana respectivă, deoarece aceasta ii urma, şi nu din milă. Din
fişele de observare analizate se mai poate observa faptul ca persoanele tinere nu prea sunt
impresionate de aceste persoane, ci mai degraba sunt atente la bunurile personale.

Zona Gării este o zona aglomerată şi cu un flux mare de oameni. Oamenii care cerşesc nu
lipsesc din aceasta zonă şi au o atenţie medie din partea trecătorilor. Din cele observate

3
atitudinea acestor persoane faţă de trecători este una insistentă şi în unele cazuri trecătorii
cedează şi oferă ajutor pentru a scapa de ei, iar atitudinea trecătorilor faţă de persoanele care
cerşesc în unele cazuri este de milă iar în unele cazuri total indiferenţă. O atentie mare din partea
trecătorilor o au persoanele nevoiaşe mai în vârstă care au primit mancare sau bani în momentul
observării.

Pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt s-au observat persoane din toate categoriile de
vârstă, care diferă prin vestimențație și ar putea fi încadrați la venituri medii. Persoanele
nevoiașe din zona Mitropoliei sunt mult mai insistente decât cele care se află mai în depărtare de
curtea Bisericii și acest lucru pare îi enerveză pe oameni. Cei care cerșesc în fața Mitropoliei
acordă mai multă importanță oamenilor care ies din curtea Bisericii și mai puțin celor care intră.
Un alt aspect important ar fi acela că cerșetorii copii sunt mult mai ajutați de către oameni, astfel
încât aceștia sunt mai generoși și dăruiesc mai mult, din sensibilitate, pentru că cel mai probabil
majoritatea au copii acasă. S-a observat destul de bine faptul că perimentrul Mitropoliei are un
impact mare asupra oamenilor, astfel încât în preajma Bisericii îi face să fie mult mai darnici
decât în alte zone.

În aceste cazuri ale persoane nevoiașe, oamenii trecători au avut ceva de dăruit din cauza
faptului că era o zi de Duminică, se aflau în zona Mitropoliei și totodată, în prag de Crăciun
astfel încât unul din cei observați dăruiește portocale. Nu s-a întâlnit niciun comportament
agresiv sau nepotrivit situațiilor, ba chiar majoritatea au avut o atitudine calmă și binevoitoare.

Limbajul folosit de către persoanele observate este unul regional, pentru că se observă
provienența din zona Moldovei și în exprimare folosesc foarte mult exclamațiile sau interjecțiile.

Cele mai des întâlnite gesturi au fost atunci când persoanele observate au dat din cap în
semn aprobator sau au dus mâna la ureche împreună cu telefonul, fapt ce arată că majoritatea
depind a ține legături cu ceilalți.

Mimica feței a surprins stări de bucurie, uimire și milă la oamenii observați, iar dintre
momentele post- acțiune majoritatea persoanelor observate au întors capul spre a privi ce au lăsat
în urmă de unde rezultă că sunt atenți la ceea ce se întâmplă în jurul lor.

4
 În cazul cerșetorului copil, trecătorii sunt mult sensibilizați de existența cățelului, decât
de faptul că știe să cânte la fluier, asta însemnând că ei acordă o importanță și animalelor.

În toate cazurile observate, nu s-a întâlnit la nicio persoană situația în care a simțit să se
apere și să-și tragă mai aproape geanta sau portofelul, ba chiar majoritatea au fost degajați.

VII. Concluzii
Se poate spune ca prin observarea făcută rezultă că oamenii cu o situație materială mai
bună și femeile, sau tinerele, care sunt mult mai sensibile decât bărbații, sunt mult mai generoși
cu oamenii nevoiași decât ceilalți din alte categorii.

O altă concluzie ar fi aceea că persoanele nevoiașe sunt în mare parte etnie rromă și
deseori recurg la violență sau un comportament și limbaj agresiv.

O a treia conluzie este consituită de faptul că pe străzi se întâlnesc mulți copii abandonați
sau care cerșesc și în plus, oamenii sunt mult mai sensibili atunci când îi văd.

Iar în urma rezultatelor a reieșit faptul că, oamenii aflați în jurul Bisericii sau fiind prinși
în preajma Sărbătorilor sunt mult mai generoși decât de obicei.

Suma medie primită de la o persoană este în jur de 1 leu.

Trecătorii acordă importanță unor factori cum ar fi animalele, existența unor handicapuri.

VIII. Limite
O primă limită este constituită de lipsa de experiență a observatorilor nefiind suficient de
pregătiți pentru a conduce o astfel de activitate, astfel încât e posibil să nu fi surprins tot ce era
important.

O a doua limită este reprezentată de modul în care au fost aleși participanții și de numărul
lor, prin urmare, existând o doză de subiectivism în selecția lor.Datele obținute nu sunt suficient
de relevante.

5
 În ceea ce privește direcțiile viitoare de cercetare, considerăm că ar fi potrivit să
aprofundăm subiectul oamenilor nevoiași, pentru a afla cu exactitate cum sunt priviți de oamenii
din jur și cât de ajutați sunt prin generozitatea lor.

ANEXE