214

respectarea normelor de drept civil care reglementează condițiile de valabilitate a

actului juridic civil. Totodată. nulitatea apare ca un mijloc juridic de asigurare a
respectării ordinii publice și bunelor moravuri .

166. CONCEPȚIA DESPRE NULITATE

In decursul timpului, concepția despre nulitatea actului juridic civil a cunoscut

o anumită evoluție.
Intr-un trecut mai îndepărtat, concepția asupra nulității era sintetizată in regula:
quod nullum est, nullum producit effectum, adică un act lovit de nulitate nu poate
produce nici un efect. în această concepție, nulitatea era, în principiu, totală și
iremediabilă. în doctrina ulterioară, acestei concepții i s-a spus că este a actului-
organism, în sensul că nulitatea actului juridic civil era asemănată eu boala
organismului uman.
Mai târziu, ținându-se seama de faptul că nulitatea, ca sancțiune a actului
juridic, nu este decât mijlocul juridic prin care se restabilește legalitatea încălcată la
încheierea actului juridic s-a formulat teza proporționalizării efectelor nulității în
raport cu finalitatea legii, astfel că trebuie înlăturate numai acele efecte care contravin
legii, celelalte efecte ale actului menținându-se. în această concepție, prin urmare,
nulitatea este, în principiu, parțială și remediabilă. în literatura de specialitate din țara
noastră acestei concepții i s-a spus chiar că este „noua concepție a dreptului civil
despre nulitatea actului juridic” fundamentându-se pe argumente de text (art. 1008 C.
civ.), de cazuistică (soluții ale practicii judiciare) și de drept comparat2’.
De reținut că problema concepției despre nulitatea actului juridic civil este de
actualitate și după Revoluția română din decembrie 1989; mai precis, problema s-a
pus în termenii următori: pot fi socotite valabile actele juridice încheiate anterior lui
decembrie 1989, care potrivit Legilor nr. 54/1974 și nr. 59/1974 (art. 44-45) - abrogate
în decembrie 1989 erau lovite de nulitate absolută? Au fost oare „validate” asemenea
acte prin abrogarea normelor care instituiau cauzele lor de nulitate?
Semnalăm faptul că, în doctrină, problema a primit deja două rezolvări,
diametral opuse.
într-o teză - întemeiată pe concepția caracterului remediabil al nulității:-se
consideră că asemenea acte au devenit valabile, ele nemaicontravenind scopului
legii, care interzicea anumite acte juridice civile, adică, în raport cu noile

" O. Căpățînă (în op. cit., pp. 212-213), vorbește despre „funcțiapo/en/w/d a nulității' (care,
in realitate, nu e o „funcție”, ci starea legală a actului juridic în prrinarft f aprinsă taBC
momentul încheierii lui și momentul anulării sale) și „funcția a MlMilK**»
MfV*
amintind despre funcția re/wuvd și funcția preventivă
■' Pe larg. a se vedea Tr. lonașcu, E. Barasch, in h atul de drept civil, voi. I, 1967, pp 317-320:
La conception ... pp 11 3 și urni . a se vedea și O. < âpâțloâ, ia op. cit., pp-
214-215. - --