Sunteți pe pagina 1din 659

Referenti qtiintiflci: Prof. Dr. Ing.

Liviu Alexandrescu MARGHITAS -


Universitatea de Stiinte Agricole gi Medicinjl
Veterinara Cluj-Napoca
Prof. Dr. Ing. Marian B U M - Universitatea de Stiinte
Agricole ~i Medicin5 Veterinaril a Banatului
Tirni~oara

Editat cu sprijinul Autoritgtii Nationale


pentru Cercetare Stiintificg

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomZrniei


-- -

LAZAR, STEFAN
Apiculturii / Stefan Lazgr. - la$ : Alfa, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-8953-37-6

638.1(075.8)

ISBN (1 0 ) 973-8953-37-5
ISBN (1 3) 978-973-8953-37-6

Editor: Nicolae SCHEIANU


Redactor: Elena HERMEZIU

Prepress: TGnasZ1 Cristian-lonut


Tehnoredactare: Andrei Prelipcean
Corector: Stefan LazGr
Culegere text: Andrei Prelipcean
Coperta: Andrei PRELIPCEAN

Editura ALFA este acreditata de CNCSlS - Consiliul National a1


Cerceterii Stiintifice din hvdtdrn6ntul Superior.

Copyright O Toate drepturile asupra acestei editii apartin Editurii


ALFA $i autorului
Apicultura s-a iinpus prin rafinamentul gi calitatea produselor
sale folosite pentru hrana yi s5nitatea omului, dar mai ales ca verigii
important5 a lanfului trofic sol-plant5-albin5-produs apicol-om.
Albinele contribuie la m5rirea producfiilor vegetale prin actiunea de
polenizare, fiind in acelayi timp un adev5rat barometru a1 echilibrului
ecologic in natur5.
Prin elaborarea acestui material avem intentia de a atrage
atenfia qi interesul tuturor celor care iubesc albinele sau au leggturi cu
producfia agricolii, biologia gi apiterapia.
Dup5 opinia autorilor yi nu numai, cunoytinfele despre
apicultur5 sunt transmise in qcoala romineascii doar in mod sporadic
gi numai acolo unde exist5 oameni care iubesc aceast5 indeletnicire
de creytere a albinelor.
Apicultura trebuie integrat5 ca factor de produciie yi de
echilibru biologic gi apreciat5 la adev5rata ei valoare, mai ales de cei
in miisur5 s5 ia decizii.
Albinele prin modul lor de organizare, ordine gi hiirnicie I-au
fascinat intotdeauna pe om, indiferent de preocupgrile acesfilia.
Acestea au reprezentat de-a lungul timpului obiect de cercetare
pentru naturaliyti, de cugetare pentru filozofi ~i de inspirafie pentru
poefi. ,,Este imposibil sii n u j i piitruns de o projidndci admiraiie cbnd
examinezi un fagure de albine atst de adaptat scopului" spunea
Charles Darwin in ,,Originea speciilor". Karl von Frisch descoper5
sistemul de comunicare prin descifrarea celebn~lui ,,dam a1
albinelor" pentru care a fost incununat cu premiul Nobel. Maurice
Maeterlinck, autorul ciqii ,,Via{a albinelor" este laureatul pretniului
Nobel pentru literaturg, iar un alt impitimit cunoscitor a1 acestei
specii, C. Hristea pentru manualul ,,Stupiiritui" este r5spl5tit cu
premiul Academiei RomSine qi cu Medalia de Aur qi Diploma de
onoare in Franfa... gi exemplele ar putea continua.
La baza elaboriirii acestui manual a stat indelungata activitate
a autorilor in domeniu, cit gi bogata documentare, care au perrnis
selectarea gi interpretarea corectg - spergm noi - a unui material
bibliografic vast gi fascinant prin specificul s5u.
Convinqi fiind c5 materialul elaborat este susceptibil de
irnbuniitiitiri vom fi anticipat recunosc5tori tuturor celor care vor g5si
prilejul sc? lechlreze cartea yi s i fac5 sugestii de imbungtafire a
acesteia.
De asemenea, ~nultumimtuturor colaboratorilor ~i celor care
au avut disponibilitatca qi bunBvointa de a acorda sprijinul la apari!ia
acestei lucriri.
Capitolul 1

IMPORTANTA ECONOMICA, ECOLOGICA


$1 SOCIALA A CRESTERII ALBINELOR

Apicultura, ca ramurB a zootehniei studiaza biologia qi


tehnologia creqterii qi exploatiirii albinelor in scopul optinerii
produselor apicole qi polenizgrii plantelor entomofile.
in definirea rolului economic al creqterii albinelor trebuie
plecat dc la faptul c i nectarul ~i polenul florilor reprezinta resurse
naturale foarte importante, care fir%prezenta albinelor s-ar pierde,
neexistiind nici o alt5 posibilitate de preluare a acestora. La aceasta
trebuie ad5ugatB valoarea produselor apicole pentru hrana ~i
sangtatea oamenilor, precum qi contributia albinelor la creqterea
productiilor agricole prin polenizare.
Mierea de albine reprezintg un aliment excelent cu mare
valoare nutritiv5, biologic5 qi energetic%, uqor asimilabil, cu reale
proprietati biostimulatoare datoritti continutului in substante
antibiotice naturale, fermenti, vitamine qi elemente minerale. Din
punct de vedere caloric un kilogram de miere are 3200 kcal,
reprezentind echivalentul a ciite 0,7 kg unt, 1,75 kg piiine, 1 kg orez,
2,37 kg came vita, 3,93 kg peqte, 4,73 kg lapte vac8.
Ceara de albine servegte la confectionarea fagurilor artificiali
qi ca materie prim2 in industriile electrotelnic5, electronic%,optic&
cosmeticg, farrnaceuticii, lacurilor ~i vopselelor etc.
Celelalte produse: polenul, propolisul, liipti~orul de matc&
apilarnilul qi veninul sunt extrenl de apreciate pentru proprietatile lor
terapeutice gi biostimulatoare.
Contribufia albinelor la creqterea producfiilor de fructe,
seminte ~i legume este exceptional,? cli~toriCipolenizirii plantelor
entomofile. Valoarea sporurilor dc rccoltg ca urrnare a polenizgrii
plantelor cu ajutorul albinelor intrecc de 10-15 ori valoarca
produselor apicole obtinute. Levin afirma cR polenizarea culturilor de
citre albine, numai in S.U.A, d e p 8 ~ e ~ tvaloarea
e de 10 miliarde
dolari, iar valoarea total5 a culturilor qi a miirf~~rilor
la carc albinele
contribuie prin polenizare, se ridicii la impresionanta sum2 de peste
19 miliarde dolari.
Din punct de vedere ecologic albinele sunt considerate resurse
biologice de importanfg vitala. Ca urrnare a poleniziirii, albinele defin
un rol esenfial in perpetuarea ~i supraviepirea a numeroase specii
vegetale de pe suprafata Terrei. Pimentel afirrna c5 circa 20000 de
specii de plante depind de albine pentru polenizare. Pierdcrea din
ecosistcm a atator specii far& polenizare cu ajutorul albinelor ar
constitui o pierdere enormii pentru mediul inconjuriitor. Datoritii
efech~luiin cascadii dat dc polenizarea plantelor, se apreciazii cii
aproximativ 10% din productiile de lapte ~i came obfinute in lume
dcpind intr-un anu~nitfel de activitatea albinelor, bovinele gi ovinele
transformind materia vegetal5 obtinutii in urma polenizgrii de ciitre
albine.
Din aceste motive, albina este consideratii a fi unul din cei mai
importanti senzori ai poluiirii mediului, fiind situatg pe locul IV intr-o
clasificare %cut5 de organismele specializate ale Organizatiei
Nafiunilor Unite, prin care omul este avertizat in vederea luiirii unor
misuri pentni evitarea degradiirii naturii. Albinele reprezintii, in acest
fcl, un adeviirat barometru a1 gradului de stabilitate ecologicii.
Nu trebuie neglijat nici rolul social a1 albinelor reprezentat de
valoarea alimentarii, energizantii qi terapeuticii a produselor apicole,
precum ~i asigurarea de locuri de muncii direct sau indirect, in
amonte sau in aval de apiculturg. Multe ramuri ale agriculturii nu pot
exista Erg albine, motiv pentru care apicultura ca indeletnicire nu
trebuie privitii numai prin avantajele materiale ale apicultorului ci ~i
prin avantajele socializate pe care albinele le aduc economiei
nationale.

1.1. ISTORICUL APICULTURTI

Aparifia ~i evolufia albinelor sunt strins legate de existenfa


plantelor.
Dupii resturile organice pietrificate, paleontologii apreciaz5 c5
plantele producatoare de nectar ~i polen, precum ~i insectele
culegiitoare au apiirut in urm5 cu 150-100 milioane de ani. Primele
albine solitare au ap5rut in urma cu 50-25 milioane de ani, iar
albinele sociale care string rezerve de miere au apiirut in urm5 cu
20-10 milioane de ani, in timp ce omul a apirut mult mai tiirziu, in
urrnB cu unul sau ciiteva milioane de ani.
Sunt cunoscute un numir de 13 albine melifere fosile ce
provin din perioade geologice gi zone geografice diferite.
A

In ciutarea hranei, omul primitiv a descoperit in scorburile


arborilor sau in giiuri de stiinc9 dulceata gi aroma fagurilor cu miere,
pe care la inceput ii culegeau cu riscuri mari din cauza intepiturilor,
folosind pentru apsrare, la inceput apa, iar mai tiirziu fumul. Aga a
inceput viiniitoarea cuiburilor de albine, indeletnicire care a durat
milenii gi care se mai practici gi azi in unele zone din Africa yi Asia.
Pentru a-gi apropia albinele dc casi, oamenii au tiiiat
scorburile cu albine, iar mai tiirziu ~ i - a uconfectionat co~nitedin
nuiele sau alte materiale, invelite la extcrior cu argilii, creind primii
stupi primitivi.
Exist9 dovezi cii omul recolta miere incB din mezolitic, cu
8000-3000 ani i.Hr. in grota din Aratla din regiunea Valencia, din
Spania o picturii rupestri veche de peste 7000 de ani i.Hr. arati c5
recoltarea mierii se facea dintr-un cuib shlbatic situat Tntr-un copac.
in Egipt, cel mai vechi indiciu apicol este reprezentat de o hieroglifa
a unei albine gravati pe o piatri funerarii, datiind din 5500 i.Hr., iar
in templul soarelui din Abusir construit cu 2600 ani i.Hr., exist9
basoreliefuri care ilustreaz9 extractia mierii prin presare.
Tablele sumeriene descoperite la Nippur, in actualul Irak, gi
care dateazii din anii 2000 i.Hr., prezinti refete de medicamente gi
pansamente pe bazi de miere qi cear5. fn Egiptul antic, mierea gi
ceara erau folosite de preoti in cadrul unor ritualuri, mierea se folosea
la conservarea fructelor, iar al5turi de alte substante, inierea gi ceara
erau folosite la imb5lsimarea cadavrelor. Descoperirile arheologice
au scos la iveal9 c9 albina stilizati figura in numeroase morminte qi
pe statui, ea reprezentiind chiar simbolul unor faraoni ai Egiptului, in
papirusurile descoperite, exista scricri despre micre 3.i ceara folositc
ca medicamente, iar cremele pe baza de cearii pentru protejarea pielii
impotriva razelor solare. in inscriptiile hitite datate din anul 1300
i.Hr. sunt redate inforrnatii ample despre un sistem dc apiculturii bine
organizat, bazat pe legi gi amenzi mai ales pentru furturile de stirpi cu
albine, aSa cum se prezentau ei atunci.
Atiit biblia, talmudul ebraic gi coranul arabilor, anlintesc de
miere ~i de faguri. in India antici se menlioneazi despre un
titmi'iduitor renumit in jurul anului 1400 i.Hr. care cunoqtea opt
sortimente de miere, fiecare cu anumite proprietiti terapeutice.
La unele popoare din Orient ~i din Orientul mijlociu era
obiceiul sii se pun5 stupi pe mormintele unor personaje care s-au
distins in timpul vietii prin hirnicie qi curaj. Pe monumentul funerar
a lui Pabusa, construit in anul 600 i.Hr., la Theba in Egipt, s-au
descoperit vase din lut ars care erau utilizate ca stupi.
in Grecia s-au descoperit stupi din lut ars, datiind din sec.111
i.Hr., foarte asemin5itori cu cei utilizati qi ast5zi in Orientul apropiat
gi mijlociu. in timpul rizboaiclor din vechiul Orient mijlociu, stupii
din lut ars cu albine erau catapultafi asupra vrajmayilor care erau
coplegifi de intepgturile albinelor. Materialele utilizate pentru
confectionare stupilor in diferitele zone geografice erau extrem de
variate la fel ca yi forma lor constructiv2 in functie de conditiile
climatice ~i gradul de civilizafie.
in Europa, apicultura era practicatg inainte de perioada
cre~tini.Istoria detine o informa.fiedatind din 600 i.Hr., cu referire la
plata unui tribut in miere in Corsica. Herodot (485-421 i.Hr.)
prezenta importanta creqterii albinelor pe valea Istrului (Dungrea de
astgzi), in bazinul Austriei, unde principala sursi de nectar o
constituia teiul. Tot Herodot vorbe~tecB piimiinturile de pe malul
string a1 fluviului nu pot fi ciilcate cu uqurintii din cauza mulfimii
albinclor, aspect ce atest3 rgspindirea apiculturii in vechea Scitie.

1.2. APICULTURA PE TERITORIUL TARII NOASTRE

Numeroase izvoare istorice aratg cii pe teritoriul vechii Dacii,


cregterea albinelor cgp2tase o mare dezvoltare.
Istoricul grec Xenofon (430-355 i.Hr.) scria c5 hrana getilor
consta in primul rind din miere, legume, lapte ~i foarte putin5 came
deoarece credinta in Zamolxes Ti oprea.
Naturalistul roman Aellianus (sec 111 i.Hr.) in lucrarea "De natura
animalium" preciza cii daco-getii creqteau albine pentru miere gi
cear5, iar prisosul il vindeau, fagurii cu miere reprezentiind un articol
de seam2 a1 comerplui qi industriei casnice.
Polibiu din Megalopolis (208-127 i.Hr.) in vestita lucrare
"Istoria pragmaticii" ar5ta c5 in regiunile pontice se exportau din
teritoriile de la Dungre miere, cearg yi vinuri felurite.
Cele mai vechi date referitoare la albine sunt oferite de
Aristotel in lucrarea "lstoria animalelor". Plinius cel Ba'triin (24-79
d.Hr.) in enciclopedia "Istoria naturals'" rezewii apiculturii un loc
important, produsele stupului fiind recomandatc pentru tratarea
contuziilor gi pliigilor qi la prepararea cremelor cosmetice. Vivgilius
(70-1 9 i.Hr.) in poemele sale "Georgicele", dedic3 spatii importante
albinelor.
Alexandru Xenopol in "lstoria rominilor" arat3 c5 dacii se
indeletniceau cu agricultura, creyterea vitclor yi cea a albinelor.
Nicolae Iorga, Vasile Pdwan gi alte persona1ita:i ariitau cii in
schimburile comerciale daco-getii ofereau grgu, miere, cearii de
albine gi piei de animale.
in timpul stiipinirii romane cregterea albinelor a capatat un
mare avint prin introducerea unor noi metode aduse de romani.
Despre dezvoltarea apiculturii in T3rile Romine nu se gisesc
prea multe informatii decit c5tre sfirgitul evlllui mediu. Numeroasele
izvoare atestii cii albiniiritul devenise o indeletnicire rentabil3 yi in
consecinfa majoritatea voievozilor yi dornnitorilor din TBrile Romiine
au acordat o serie de privilegii pentru negoful cu cearii, scutirea de
diiri, donatii gratuite pentru "locuri de prisacii", prin emiterea de
numeroase urice gi hrisoave pentru incurajarea acestei preocupiiri.
Apicultura pe domeniile miiniistirilor gi bisericilor c3p3tase o
dezvoltare mai mare decit pe domeniile boieregti. Creqterea albinelor
pe domeniile m3niistireyti a fost incurajati de unii domnitori prin
danii ~i scutiri de diiri pe stupi, ocupafia fiind consideratii utilii
cultului bisericesc prin ceara obfinutii pentru confectionarea
luminiirilor ~i realizarea altor venituri.
in secolul a1 XVIII-lea, conform documentelor epocii in
Moldova yi Muntenia existau peste un milion de stupi. 0 statistic3
din 1763 menfioneazil cil la acea datil in Moldova erau 670000 dc
stupi. Dar incepind din acest secol, apicultura in Tarile Romine intrii
in regres ca urmare a dijmuiti~luiexcesiv gi cregterii obligaliilor citrc
stat in miere gi cearii. incii de pe timpul lui Vasile Lupu aparusc
dijma la stupi sau descatina pentru miere (1110 din produs) vi camina
pentru cearii. Cronicarii mentionau c i in timpul domniei lui
Constantin Duca Vod5, pc la 1700, s-au generalizat ~i inasprit pe
ling5 viiciirit yi gostina pe cearii yi deseatina pe stupi. fn 1794
Alexandnl Moruzi gi apoi Nicolae Mavrogheni au introdus o politic2
fiscalii excesiv$ dublind impozitul ~i adilugand in plus ploconul sau
ciuracul, care dubleazii sau chiar tripleaz5 impozitul de mai inainte,
provocilnd nemulpmiri produc5torilor.
De.clinu1 apiculturii s-a accentuat gi datorit5 orientiirii
oamenilor ciitre consumul de zahir qi folosirii petrolului la iluminat
in detrimentul lum6niirilor de cearii.
in apiculturi, pretutindeni au inceput sii se inregistreze
progrese ca urmare a unor importante descoperiri. in 1814 I.P.
Prokopovici inventeazs stupul sistematic mobil cu rame. Au
continuat Dzierzon (1834), Langstroth (1 85 I), Layens (1880) yi
Dadant (1880) care au inventat ~i construit noi tipuri de stupi
sistematici. in anul 1857 Mehring Johanes inventeazii presa de
confectionat faguri artificiali, iar in 1865 Hruska Franz Eder
inventeazg extractorul centrifugal pentn~miere.
Toate aceste descoperiri au revolutionat intreaga tehnicii
apicolii mondialii inliiturindu-se neajunsurile apiculturii primitive,
cgnd omul nu putea interveni in viata coloniei de albine, iar
recoltarea mierii qi cerii se realiza adesea prin sacrificarea celor mai
valoroase familii. S-a deschis astfel o etapii nous de aplicare a unor
tehnologii moderne de cre~tereqi cxploatare a familiilor de albine
care stau qi azi la baza progresului in apiculturii.
Cu toate aceste descoperiri, in tara noastrii apicultura intrase
intr-un profund regres datoritii d5rilor de tot felul dar ~i datoritii
dezvoltarii agriculturii pe seama destelenirilor unor intinse suprafete
de p5guni qi fanete ~i defri~5rilormasive de piiduri. 0 serie de
documente ale vremii aritau cii in anul 1908 s-au importat 500000 kg
cear5 , in afar5 de luman%ri qi alte obiecte de cearii, 40000 kg de
miere in 1907 qi altc 14000 kg de miere in 1908. in 191 1 s-au
importat 87000 kg de miere, in 1912 cantitatea de 70000 kg, iar
cantitstile de cear5 au fost de 320000 kg ~i respectiv 250000 kg. in
anul 1924 in Romania existau 61 8000 de stupi, mulfi dintre ei de tip
primitiv, de la care s-au obtinut 3680 tone de miere (NicolZescu gi
Stoinescu, 1948).
Trecerea de la apicultura traditional5 la cea rationalii,
fundamentat5 ytiinfific, pe cunoa~tereabiologiei qi vietii albinelor s-a
datorat pentru inceput muncii neobosite a unor mari iubitori ai
albinelor, ca apoi prin cercetarea ~tiintific5 de specialitate s5
cunoascii o dezvoltare din ce in cc mai mare.
Etapa 1930 - 1957 este caracterizatii prin infiinfarea Sectiei de
Apiculturii din cadrul Institutului National Zootehnic, devenit in anul
1947 Institutul de Cerceta'ri Zootehnice. Un rol de scamii in
dezvoltarea ~i modernizarea apiculturii romiinegti a avut Asociatia
Cresca'torilor de Albine din Romcinia infiinfat5 in anul 1957,
organizatie care in 1958 a aderat la Federatia Internafionala' u
Asocia~iilor de Apicultura' - Apimondia. Etapa 1957 - 1974 o
reprezintii infiintarea Statiunii Centrale de Cerceta'ri pentru
Apicultura' qi Sericicultura'. in anul 197 1, ia fiintii un a1 doilea nucleu
de cercetare gtinfificg prin crearea Centrului de Stzldii Proiecta'ri ~i
fnva'ta'mdnt al Asocia!iei Cresca'torilor de Albine. 0 etapii superioar5
in cercetarea apicolii are loc in anul 1974, prin infiinfarea Institzitului
de Cerceta'ripentru Apicultura' a1 Asociafiei Creerca'torilorde Albine,
institut dcvenit ulterior Institutul de Cercetare ~i Produelie penirzr
Apicultura', iar actualmente Institutul de Cevcetare-Dezvoltare pentru
Apicultura'.
Ca tirmare a prestigiului de care s-a bucurat apicultura
Romiiniei pe plan internafional, in anul 1965, prof. dr. Viaceslav
Harnuj a fost ales pregedintele Apimondiei, care a fost apoi rcales in
aceastii functie timp de 20 de ani. in timpul mandatelor salc ca
pre~edintea Apimondiei, la Bucureqti s-a infiintat Complexul Apicol,
unitate de bazii a Asocialiei Cvesccitorilor de Alhine care asigurii
dotarea apicultorilor cu toatii gama de utilaje apicolc ~i asigur5
preluarea, prelucrarea ~i diversificarea produselor apicole. De
asemenea, Rominia giizduiegte in acela~icomplex apicol - unicat pe
plan mondial - Institutul International de Tehnologie ,yi Economie
Apicola' 9i tot aici functioneazii Institutul de Ccrcetare - Dezvoltare
pentru Apiculturci, precum qi un liceu cu profil apicol. Rorngnia a fost
gi este incii recunoscutii pe plan intet-nafional pcntru rezultatele in
domeniul apiculturii, fiind o far5 cu traditie in cre~tereaalbinelor.
Dup5 anul 1989 s-a inregistrat o scgdcrc drastic2 a nurn2rului
coloniilor de albine de la 1418 mii colonii in 1989 la doar 614 mii in
anul 2000 dupB care incepe sii se resimtii un rcviniment. in ceca cc
prive~teproductia de miere, aceasta nu s-a rcdus in aceeaqi m5sur5,
sugersnd cii apicultura a fost practicatri de profesioniqti (tab. 1).
Aceastii stare de lucruri s-a datorat mai multor cauzc printrc
care:
- rfispiindirea varroozei a prins descoperiti pe mulfi apicultori
amatori care pierziind coloniile au renuntat la apicultur5;
- diminuarea culturilor intensive de floarea-soarelui, plante tehnice
yi furajere care asigurau importante culesuri de productie;
- cre~tereacheltuielilor de transport a stupilor in pastoral;
- insuficienta educatie a consumatorilor despre proprietgiile
dietetice ~i terapeutice ale produsclor apicole, inclusiv reducerea
putcrii de cumpilrarc a acestora;
Tabelul 1
Dinamica efectivelor de familii de albine qi a productiilor de miere din
RomPnia
(dup3 anuarele statistice ale Rom3niei - -
1989 2005)
Efectiv familii de albine Productia de miere
Anul
(mi i) (tone)
1989 1418 12124
1 990 1201 10579
1991 1091 8279

Fafii de situafia apiculturii in Rominia, productia mondial3 de


miere, conform statisticilor F A 0 a variat anual in jur de 1200000 de
tone. Pe zone gcograficc, contributia a fost de 33% pentru Asia, 25%
pentnl Europa, 15% pentru America Central3 qi de Nord, 15% pentru
Africa, 10% pentru America de Sud yi 2,5% pentru Oceania. Aceste
cantit5fi acoper; doar in proporfie de 50% necesarul de consum a1
Uniunii Europcne. Principalele f5ri exportatoare de miere c3tre U.E.
sunt Argentina, China, Mexic, Uruguai, Romiinia (circa 8000 dc
tone), Ungaria, Australia, Bulgaria gi altele.
Fat5 de posibilitiitile de care dispune Rorngnia, efectivul de
familii de albine gi productia apicolii ar putea cregte substantial, mai
ales c5 aceastr?ramurii nu este energofag&,nu neccsitr? investitii mari,
iar Legea Apiculturii creazii facilit@ insemnate apicultorilor
(v. 12.8.1.). in acelagi timp trebuie s5 creascii numiirul apicultorilor,
interesul gi nivelul de calificare a1 acestora pentru aceast5
indeletnicire, care pe liingr? veniturile obfinute, ajutii la cregterea
producfiilor agricole prin asigurarea poleniz5rii gi are un important
rol ecologic.
BIOLOGIA ALBINEI

2.1. ~NCADRAREASISTEMATICAA ALBINELOR

Albinele fac parte din marea clasii a insectelor. Aceastii clasil


cuprinde 32 de ordine printre care ~i ordinul Hymenoptera in care
albinele se incadrcazk Hyrnonopterele se caracterizeaza printr-un
ciclu cornplet de rnetainorfozrl. (ou, larva, nimm qi adult), prezenta
aripilor rnembranoase, ~i a aparatului bucal adaptat pentru supt sau
mestecat. Dintre hymenoptere, aculeatcle se caracterizeazii prin
prezenta unui ac la femele, iar in cadrul acestora se disting trei
suprafamilii: Apoidea care sunt fie solitare, fie sociale qi se hrinesc
cu nectar qi polen; Formicoidea (furnicile) ~i Vespoidea (viespile).
Apoidea este o suprafamilie foarte numeroasi ce cuprinde
aproxirnativ 20% din familia hymonoptere ~i circa 20000 de specii.
Apoidea cuprinde 6 familii, printre care familia Apidae care la riindul
ei este alc5tuitii din genurile Apis, Melipona, Trigona qi Bombus.

2.1.1. Genul Apis

Genul Apis cuprinde albine sociale care triiiesc in colonii


permanente ~i se rnultiplici prin roire. Acest gen cuprinde 4 specii:
Apis dorsata, Apis florea, Apis cerana, riispiindite in Asia gi Apis
mellzfera care este qi cea mai irnportanti.

Speciile genului Apis

2.1.1.1, Apis dorsata

Apis dorsata nurnitii ~i albina indiang uria@ are dimensiuni


rnari (15-16 mrn la albinele lucrjtoare gi 36-37 rnrn la miitci), este
irascibila ~i agresivi. Este raspiinditi in India, Sudul Chinei,
Tndonezia, Filipine, Sri Lanka. Construie~teun singur fagure de
dimensiuni uriase (1,O-1,5m) cu circa 70000 de celule, bine prins de
o stincii sau o creangii puternicii, putind sii suporte pin8 la 100 kg
miere inmagazinat5. La partea inferioarg grosimea fagurelui este de
circa 3 cm iar citre partea superioarii unde se inmagazineazii mierea,
grosimea ajunge piing la 13 cm. Nu exist5 mari deosebiri intre
celulele de albine, trfintori gi mitci. Degi aceast5 specie este o bun5
produciitoare de miere in arealul siiu natural de riispindire, ea nu
prezintii importanfg economic5 intruciit nu se prctcazii la exploatare
organizatii, deoarece albinele pir5sesc fagurele qi migreazg spre alte
zone, cind timpul devine nefavorabil. in arealul siiu de riispindire
inci se mai practic5 vfin5toarea cuiburilor cu tniere, existind unele
aprecieri cii circa 80% din mierea consumat5 in India provine de la
Apis dorsata (Ma'vghita?, 2002).

2.1.1.2. Apis florea

Apis jlorea sau albina indian5 pitic5 este rispinditii in India,


Malaezia, Jawa, Borneo. Albinelc lucriitoare au lungimea de 5-6 mm,
matca de 13 mm iar trintorii de 12 mm. Culoarea este galbenii cu un
inel de culoare alb5 la nivelul abdomenului. Construiegte un singur
fagure cu lungimea de 25-26 cm .yi latimea de 15-20 cm.Celulele de
albine lucriitoare au diametrul de 2,7-3,l mm, iar cele de trintor de
4,8 mm. Pe fagure se giisesc mai multe botci. Celulele de la partea
superioarii sunt destinate pent11 depozitarea lnerii gi sunt dc 3 ori lnai
adinci decit cele pentru cregterea puietului situate la partea
inferioarii. Celulele de trilntori sunt dispuse pe marginea fagurelui

Fig. 1. Schema unui fagure construit de Apisjlorea (dupSi K.von Frisch)


1 - celulele de trintor, 2 - celule de albine lucritoare, 3 - botci
De o parte ~i de alta a fagurelui, la locul de sustinere, se g5sesc
doui inele cleioase care asiguri protecfia impotriva furnicilor. Apis
florea nu poate fi exploatatg in mod organizat, f i n d roitoare ~i cu
producfie micg (piing la 500 g miere), neavind important5
economici.

2. I . 1.3. Apis cerana

Apis cerana denumitii ~i albina indianii este rispiindit5 in


India, China, Japonia, Indonezia, Jawa, Borneo. Este o albin5 mai
mici deciit albina melifer5 (13000 albinel kg, fa@ de 10000
albinelkg). Colonia construie~teun cuib de pin5 la 12 faguri verticali
in scorburile copacilor sau in pe~teri.M5rimea celulelor qi fagurilor
este in cre~tere odat5 cu altitudinea, ceea ce perrnite o bun5
capacitate de reglare a regimului de temperaturil qi gaze a1 familiei de
albine. Sunt albine bliinde cu un ataqament pronuntat fat8 de cuib ~i
este mai bine exprimat5 diferentierea celulelor pentru albinc
lucriltoare, m5tci ~i trintori. Are o bun5 dezvoltare a instinctului de
cules ~i de acumulare a rezewelor de hran5.
Aceasti specie se poate intretine ~i in stupi, o familie putiind
ajunge la 1,5 kg albine ~i poate aduna intr-un sezon favorabil circa 25
kg miere. Prezintii ca inconvenient faptul c5 nu-$ apir5 cuibul
impotriva diiunitorilor. Prezinti important5 economic5 doar local5,
raza de zbor a acestei specii fiind relativ redusi de piing la 900 m.
Este o albin5 rezistentc? la o serie de boli parazitare.

2.1.1.4. Apis rnellifera

Albina melifer5 este specia care este r5spiindit5 pe toate


continentele care asiguri conditii de dezvoltare, produciind cea mai
mare parte din mierea ~i ceara care se obtine in lume. Are valoarea
economic5 cea mai ridicati ~i a inregistrat cel mai mare progres
biologic. Datorit5 calitiitilor ei productive este intretinutg in stupi qi
exploatati in mod organizat de c5tre apicultori.
y,,. 7yr.y
; Apis rnellifera
Apis dorsata
....
a,..

Fig. 2. Repartizarea geograficii a speciilor genului Apis

Apis mellifera se crevte astiizi piing in nordul indepartat a1


Canadei (Alberta). in Siberia numiirul de colonii de albine depggeqte
un milion. in aceste regiuni sunt prezente plante cum ar fi piipiidia
(Taraxacum officinale) care oferii culesuri variabile intre 50-100 kg
miere/colonie.
Ajunse in unele regiuni din "Lumea Nou5", albinele au g5sit
conditii extrem de favorabile pentru practicarea unei apiculturi
performante. Astfel, Pn Australia, in special in zona Sydney, Australia
de Sud (Adelaide), centni (Melbourne) gi Australia Occidental5 sunt
regiuni care asigur5 conditii pentru o apiculturii dezvoltatii. Aici se
giisesc in special pgduri cu specii de eucalipt, motiv pentru care
frecvent sunt obtinute producfii de 80-100 kg pe stup gi an, iar
Australia a devenit unul din cei mai mari exportatori de miere.
0 situatie similar5 avem in Argentina, Mexic qi Chile. in
Chile unde iernile sunt bliinde, coloniile produc in medie pe sezon gi
far5 pastoral 30-45 kg miere. in Mexic sunt situatii in care productia
medie pe stup este de 80 kg miere. Argentina este consideratg a1
treilea mare exportator din lume.
18
2.1.1.4.2. Expansibilitatea biologici

in decursul timpului sub influen!a climei ~i a mediului


inconjuriitor s-au format rase qi varietiifi cu insuqiri rnai mult sau rnai
putin valoroase, succeptibile de a fi imbunititite in continuare
datoriti variabilitiitii foarte mari. Astfel, in regiunile climatice din
Europa, Orientul Apropiat, Caucaz gi Africa unde este riispiinditii
predominant Apis mellifera, dupg aclimatizarea la conditiile arealului
geografic qi dup5 numeroase generatii, de-a lungul anilor, s-au format
rase naturale sau geografice care in taxomerie sunt cunoscute ~i sub
denumirea de subspecii. Aceste rase naturale sunt rezultatul seleciiei
naturale. 0 listi simplificatg a principalelor rase geografice este
reprezentati in tabelul2.
Conform opiniilor lui Ruttner, din lista prczentati mai sus,
doar cinci rase se dovedesc mai importante, toate formate in Europa:
A.m.iberica, A.m.mellfeva, A.m. ligustica, A.m. cavnica,
A.m.caucasica.
Principalele rase geografice ale spcciei Apis rnellifera
(dupH J.M.Philippe, 1994)
' Rasa Nume cornun DistribuGa geografic5
Europa OccidentalB:
A.m. ~llcllifera Neagri Franfa, Germania,
Elvetia, Marea Britanie
A.m. ibcrica Neagrii iberic5 Pcnitisula ibcric3
A.m. ligustica Italian9 Italia
A.m. sicula I Sicilian5 1 Sicilia I
Austria, Peninsula
Balcnnic5

A.m.lehzeni Scandinavi Norvegia, Suedia


A.m.acervorum Ruscasc5 Rusia E u r o ~ e a n i
I A.m.silvarum I Siberian5 1 Siberia I
A.ni.cypria CipriotZi Cipl-LI
A.tn.svriaca Sirian5 Siria. Liban-Israel
A.m.intennissa Tel ic3 Nordul Africii
A.m.larmackii Egiptcan2 Egipt
A.m.sahariensis SaharianB(dc oazi) Maroc vi Algeria
A.m.andansonii Tropical5 Africa occidental5
Tropical3 Africa oriental2
Africa oricntal2 de
A.ni.litorca Tropicnli
coastii
Africa orientali la pcstc
2000 m

1
1
A.m.capensis
A.ni.unicolor
A.rn.rernipes
Mal~asrl
I Chinczi I
Sudul Africii
Madaeascar
China dc Nord I
in cadrul raselor sat1 subspeciilor au fost posibile diferentieri
ale unor ecotipuri cu caracteristici specifice, motiv pentru care, in
opinia noastri, clasificarea prezentatii este discutabils ~i treze~teo
serie de controvcrsc. in literatura de specialitate, apiirut5 in timp, s-a
vehiculat cii A.rn.lehzeni 8i A.m.silvarz~m ar fi acelea~i cu
A.m.melltferc~, Gind vorba de varietgti alc acestcia din urtnii. Alte
20
opinii aratii c i A.m.mellifera este foarte apropiatii cu A.m.intermisa.
Albina noastri autohtonii A.m.carpatica chiar daci nu a fost
recunoscuti ca rasi, nu poate fi deciit o varietate a lui A.m .carnica.
RBspiindirea raselor speciei Apis mellifera este reprezentatii in
figurile 3 gi 4.

Fig. 3. Zonarea rasclor speciei Apis mellifera In Europa $i Asia de Sud Vest

Aclimatizarea albinei Apis mellifera in rcgiunile tropicale nu


a reu~itdatoritii slabei rezistenfe a acesteia la acarieni qi parazitii
specifici albinelor asiatice.
in Africa tropicali, prin incmci~irileefectuate, s-a stabilit cii
albinele curopene sunt dominante fat2 de albit~atropical%,dar nu qi
fat5 de Apis mellqera scutellata.
Albina inellifer2 europeanz s-a aclimatizat gi in America
tropicali, cu excepfia zonei ccuatoriale de joasii .altitudine
(Amazonia). Dup5 introducerea albinei africane, aceasta s-a riisprindit
foarte rapid ~i a traversat Amazonia datoritii capacitiitii de roirc ~i
posibilitiitii de a se deplasa la distante foarte mari de piinii la 500 km
21
pe an. Zona ecuatorialii (3 grade Sud ~i 3 grade Nord) a Amazoniei,
comparativ cu aceeagi latitudine ecuatorial5 a Africii nu este
favorabilii pentru instalarea ~i dezvoltarea albinei africane Apis
mellijiem scutellata deoarece este foarte ploioasii.

Fig. 4. Zonarea raselor Apis mellifera in Africa

Apis mellifera scutellata este dominant5 genetic fat5 de


albina european5. Masculii albinei Apis mellifera scutellata sunt
recunoscuti de m5tcile europene ~i accept5 imperecherea, in schimb
m5tcile de Apis mellfera scutellata nu accept5 triintori de rasa Apis
mellifera ligustica sau Apis mellifera mellifera.
Studiile genetice au ar5tat cii in expansiunea sa spre nordul
Americii, Apis mellifera scutellata a rimas genetic pur8, iar in
momentul de fat& este cunoscut5 sub denumirea de albina africanci
neotropicalci gi este caracterizat5 prin agresivitate deosebiti.
Datoritii instinctului mare de roire, albina apicanci neotropicalii
s-a rkpindit in toat5 America tropical% ~i subtropical5 la joasi
altitudine, a traversat canalul Panama in jurul anului 1980, a fost
identificatii in Costa Rica in 1983 qi in Mexic in 1985. fn 1990 cu toate
rniisurile luate, ajunge in Texas. Teama expansiunii albinei Apis
rnellifera scutellata in America datorit6 agresivitiifii sale nu a fost qi nu
este pe deplin elucidat5. Deja apicultorii din America LatinB au adoptat
miisuri qi metode dc manipulare a caracteristicilor acestei albine care are
un bun randament in miere. Riscul extinderii albinei afncane ciitre
nordul Americii este limitat deoarece nu rezistii sub temperatura medie
anualii de 16"C, intruciit nu se poate adapta la ierni foarte reci.

2.1.1.4.3. fnsuSiri morfologice yi productive ale


principalelor rase ale speciei Apis mellifera

Apis mellifera mellifera este riispiinditii in Europa central2 qi


nordicii, fiind cunoscutii sub mai multe variet2ti qi diferite denumiri
uzuale: albina neagrii, albina brunii europeanii, albina brun5 ruseasc5.
Este o albinii mare, dar cu trompa scurtB, irascibilii, foarte agitatii pe
fagure, cu agresivitate variabilii, relativ roitoare, productiv5i ~i
rezistentii la ierni lungi. Are o dezvoltare relativ inceatii qi nu ajungc
decit la o putere medie de dezvoltare a coloniei, care se piistreazg
timp indelungat, motiv pentru care nu poate valorifica culesurile
timpurii, dar le valorifici pe cele tardive. Albinele, d e ~ considerate
i
agresive, nu aderii foarte bine pe faguri retriigiindu-se intr-un colt al
stupului sau zbur5nd in timpul controlului in stup. Exist5 mai multe
ecotipuri qi varietiti, adaptate la conditiile de climii qi cules din
arealul lor de riisp8ndire. A9a cum se facea precizarea mai inainte,
A.m.lehzeni (albina scandinavii) qi A.rn.silvarum (albina siberianii)
deqi considerate rase, ele nu pot fi deciit varietafi ale lui Apis
me11ifera mellifera ( Volcinschi, 1988).

Apis mellifera iberica, considerat5 a fi rasa de catre Rullner.


Este cunoscut5 sub denumirea de albina neagr2 iberic5. Este o bun%
produciitoare de miere, cu o slabii predispozitie spre roire, pufin
orientat5 spre furtiqag, migreazii putin. Este agresivii, sensibilii la boli
la fel ca ~i Apis mellfera mellifera. Prefers un climat blind gi uscat,
de tip mediteranean. Dupii Volcinschi (1988), albina 'ibericii at-
reprezenta o varietate a albinei telice (A.m.intermisa) din nordul
Africii qi care face leg5tura cu albina europeanii (A.m. mellifera).
Apis rnellqera ligustica (albina italianii) este cunoscut5 in
toate zonele cu climg caldii. Albinele sunt de culoare galbenii
deschis8, .bune culegatoare de nectar gi mari produciitoare de teat-5.
Este o albinii putin agresivk ader5 bine pe faguri, putin rezistentii la
iernile lungi qi aspre. Lungimea aripilor este de 9,15 mm, a limbii de
6,60 mm, iar indicele cubital de 2,20 - 2,90. Miitcile sunt foarte
prolifice, iar familiile au o inclinatie redusi spre roire.
Datoritii numeroaselor calitgti, albina italianii a devenit
principals albina a comer!ului mondial qi a ficut pretutindeni obiectul
unci intense activitiifi de selecfie gi incruci~iiriin vederea ameliorgrii
unor insugiri ale unor rase ~i populajii locale, inclusiv in tara noastr5.

Apis rnellifera carnica (albina carniolii) este r5spiinditii din


Alpii meridionali, in zona Duniirii piing la Marea Neagrii, intreaga
peninsul; Balcanicii, sudul Ucrainei ~i chiar in America, undc a fost
importat8. Culoarea albinclor gi triintorilor este inchisii, aviind inele
abdomenele cu perigori argintii. Este blhdii, cu un comportament
linigtit pe faguri in timpul controlului, manifestiind vitalitate gi
hiirnicie. Are inclinatii spre roire, construie~te multe celule de
triintori, ciipiicegte mierea uscat. Are o bun5 rezistenjii la iernare gi
folosegte eficient rezervele de hrans. Manifests o prolificitate ridicat5
cu incetarea relativ timpurie a cregterii puietului. Lungimea aripilor
este de 9,13 mm, iar a limbii de 6,4 mm. Dupii albina italianii, este
albina cea mai utilizat5 in comerful mondial datoritii capacitgjii sale
deosebite de adaptare la variatiilc climatului.

Apis rnellifcra carpatica (a1bina carpatin%) este albina


autohtonii. D e ~ au
i existat preocup5ri din partea cercetiitorilor no~tri,
nu a fost recunoscuti ca rasii pe plan international.
Opinia noastrg este c5 albina carpatina nu poate reprezenta, in
aceste condifii, deciit o varietate a lui Apis mellifera carnica, adaptat5
la condiiiile specifice climatului continental temperat, reliefului gi
florei specifice. h aceste conditii este vorba de o albin5 cu o bun:
adaptare gi cu caracteristici particulare foarte apreciate de apicultori.
Albina carpatin5 are un comportament linigtit pe faguri, in
timpul manipul%rii ramelor, putiindu-se lucra chiar fTar5 mas&
apicol5. Are o slab5 predispozitie pentru furtigag gi roire natural%.
Este rezistent5 la condifiile de iernarc, are un consum de hrani redus,
recolteaz5 hrana in intervale scurte de timp favorabil. Cgpiceqte
mierea preponderent uscat, dovedindu-se o excelent5 culeggtoare.
$i la albina carpatin5 pe teritoriul Romiiniei s-au diferentiat
rnai multe ecotipuri adaptate specificului de relief, climi gi cules in
zonele in care s-au format: Cimpia Dun5rii gi Dobrogea, Podiqul
Moldovei, Ciimpia de Vest, Podigul Transilvaniei gi zona versantilor
munfilor Carpati.
Principalii indici ai albinei carpatine:
- lungimea trompei: 6,44 mm la albinele din Podiqul Transilvaniei;
6,35 mm la albinele din Cimpia de Vest;
6,3 1 mm la albinele din Podi~ulMoldovei;
6,29 mm la albinele din Ciimpia Dunirii;
- lungimea aripii anterioare: 9,00 - 9,22 mm
- indicele cubital: in medie de 2,25 mm
Apis mellifera caucasica (albina caucaziani) este foarte
productiv5, putin roitoare, bliindi, valorific5 bine culesul qi pe timp
mai putin favorabil, fiind adaptatii la culesurile de lung5 duratj qi de
mica intensitate. Este rezistentii la iernile lungi Si aspre, mare
produciitoare de propolis. Prezinti cea mai lung%tromp%(7,2 mm),
dovedindu-se cea mai bung polenizatoare a trifoiului ro9u. in afar5 de
arealul s5u natural de rispiindire, este intilnit5 chiar 9i pe alte
continente $i cuprinde rnai multe populafii diferite ca valoare 9i
utilitate. Spre deosebire de alte rase, albina caucazian5 nu-qi
impr5~tienectarul in rnai mulfi faguri, ci il aqeaz3 in mod compact.
Este sensibilg la nosemoz5, i ~ap5r5
i cu striiqnicie cuibul, dovedind in
acelagi timp o mare predispozitie la furtigag. D e ~ albina
i caucazian5
prezint5 o serie de calit5fi care pot fi valorificate mai ales in u l n a
unor lucr5ri de hibridare, ea este mai putin riispinditii in apicultur5.
in afar5 de principalele rase prezentate antcrior qi care prezintii
cea rnai mare important5 economic5, rnai existii ~i alte rase, rnai ales
in Africa (vezi tahelul2).
De la albinele acestor rase, mierea se folose~tela producerea
de biiuturi, in special bere, iar ceara se folosegte in comertul mondial
cu acest produs.
Apis mellifra intermisa (albina telic5) se g5seste in nordul
Africii gi face legitura cu albina europeana. Albinele au culoarea
ncagrli, cu perozitate s5rac& Albinele sunt agresive, au tendint5 mare
de roire,. propolizeazii abundent, au vitalitate gi hiirnicie mare,
cipicesc mierea umed. Sunt sensibile la acariozi .yi bolile puietului.
La aceasti ras5 sunt cunoscute mai multe varietati.

Apis millifera scutellata este o albing mic5, roitoare, agresivii.


Importatii in Brazilia, s-a riispiindit cu rapiditate in toat5 America de
Sud gi Centrals gi este considerat5 a avea o mare important5
economici.

Apis melljfera andansonii (albina galbeni african5) este o


albin5 mic5 cu abdomenul de culoare galben5. Este foarte productivii,
dar extrem de irascibilii qi agesivii, cu un instinct de roire ~i migratie
foarte dezvoltat, insu~iricare o fac s5 aib5 doar important5 local5.
Are un ciclu de dezvoltare de doar 18,5 zile, fiind considerat5 cea
~ n a iprecocc albini. Au existat opinii cii la baza obtinerii albinei
neotropicale in America de Sud ar fi stat Apis mellijiera andansonii gi
nu Apis mellifera scutelatta, dar Ruttner a liimurit acest aspect.

2.1.2. Genurile Melipona $i Trigona

Aceste genuri ale familiei Apidae, sunt cunoscute sub


denumirea de "albinele fir5 ac". Melipona triiegte in America latin5,
iar Trigona exist5 in toate regiunile tropicale. Ele fac parte dintr-un
grup de albine sociale ale ciror ace s-au atrofiat, dar care i.yi apgrg
coloniile folosind alte mijloace. Degi exist5 gi specii care se
manifesti timid, unele mugc5, altele giidil5 sau produc arsuri pe piele
cu ajutorul unui lichid caustic sau demoralizeaz5 In general intrusul
care le deranjeaz5, p5trunziindu-i in ochi, urechi, nas, p5r (Eva
Crane, 1979). Aria de zbor a acestor albine este redus5 la ciiteva sute
de metri de cuibul lor, iar mierea nu provine numai din nectarul
florilor, ci gi din lichide neigienice ca urina sau fluidele cadavrelor de
animale.
Coloniile de albine fir5 ac sunt alcituite dintr-un num5r mare
de indivizi. Lucrgtoarele acestora au o longevitate dub15 fa12 de cea a
albinelor melifere. in plus, lucr5toarele depun ou5 chiar qi in prezenta
miitcii. Ouiile depuse de lucriitoare joacii un dublu rol. Pe de o parte
din aceste oui rezult8 trintori, iar pe de alt5 parte, ou5le sunt
consumate de ciitre matcii, asiguriind hrana proteicii a acesteia, fiind
intilnite chiar situatii in care ouiile sunt oferite miltcii de ciltre
fl

lucriitoarele ouiitoare. In general, o asemenea albinii solitarii


introduce h celulele de puiet un amestec de polen gi miere inainte de
a depune oul. Colectarea acestei hrane gi construirea celulei necesiti
un timp indelungat incit albina nu va putea produce dccit citeva zeci
de ouii in tot cursul vietii sale sau nurnai 1 - 2 ou8 zilnic. in evolutia
spre colonii mari, matca detine rolul principal, ea depunind
majoritatca ouiilor. in comparatie cu ouiile la Apis rnellifera, ouiile de
Melipona sunt mai mari.
La "albinele %r%ac" exist3 un grup specializat de albine care
construie~tenoua celuli de puiet. Cind cclula este finalizatii, matca
se apropie, stimuliind lucriitoarele sii regurgiteze continutul gugei de
miere in celulii care va reprezenta hrana larvarii. La unele specii, o
lucriitoare poate sii depunii un ou pe hranii, dar care este miincat de
citre matcii, in locul lui matca depunind alt ou. in continuare, o
lucriitoare i ~ introduce
i capiitul abdomenului in celuli gi impiituregtc
marginea celulei spre interior, piing ciind celula este inchisii.
La Trigona, miitcile sunt crescute in celule speciale care
contin de 3 - 4 ori mai multii hranii deciit celulele obignuitc, in
consecintii cantitatea de hranii este cea care determinii dacii din larva
femelii va iegi lucriitoare sau matcii.
La Melipona, miitcile eclozioneazi din celulele obignuite din
fagure. in acest caz se presupune cii larvele au o inclinarie genetic5
deterrninatii de a deveni lucrgtoare sau matcii. Pentru a deveni matcii,
o larvii predestinatii va trebui sa fie bine aprovizionatil, in caz contrar
va deveni lucriitoare. Larva predestinatii a f i lucriitoare, ea devine
intotdeuna lucriitoare, indiferent dacii celula este bine aprovizionatii.
Aceste mecanisme fac ca la Trigona mjltcile sil fie mai n~arica
lucriitoarele, iar la Melipona, miitcile virgine sunt mai mici decst
lucriitoarele, dar dupii imperechere yi dezvoltarea ovarelor ele devin
mai mari.
Tehnicile utilizate in exploatarea "albinelor fir5 ac" sunt putin
dezvoltate, iar cantitatea de miere obtinutii de la acestea este foarte
limitati de pin5 la ciliva litri pc an. Apicultura practicatg cu accstc
albine este una traditionalii, cmpiricii, practicatii mai ales de populatia
siracii. Mierea care se obtine este recoltat5 inci prin presarea
celulelor, rezultind un amestec de miere, cearii gi polen. Mierea
provenitii de la ,,albinele Erii ac" este foarte apreciat5, folosindu-se
ca medicament impotriva unor boli. Ea este mai bogat5 in apii, are un
confinut mai mic in zahir gi este ugor acidulati. Aciditatea scizutii
compenseazfi concentratia scikuti 'in zahir, protejiind mierea
impotriva ferrnentatici. ,,Albinele fir5 ac" depoziteazg mierea gi
polenul in celule speciale, in afara zonei cu puiet gi nu in faguri ca la
Apis mellifera.
Bgqtinagii, dup2 ce descoperii coloniile in diferite cavitiifi
naturale, le transfer5 in buduroaie qi le transport5 c5tre locuinfa lor.
ALIfost conceputi gi stupi simpli, de forma unor magazine joase,
impiiqiti in douii, intr-o parte fiind constmiti fagurii, iar in partea
cealaltii celule pentru depozitare.
in Brazilia exist5 un interes pentru protejarea acestor albine,
deyi s-a diminuat tradifia cregterii acestora, pierziindu-se contactul cu
vechii apicultori gi cunogtinfele lor legate de comportamentul
albinelor ~i rezervele lor de hranii. Fiind familii de insecte native, in
arealul lor de riispiindire, exist5 numeroase interrelatii intre "albinele
firg ac" qi plantelc din acelagi areal, coloniile acestor albine fiind
polenizatori pretiogi.

2.1.3. Genul Bombus

Bondarii, aliituri de genurile Apis, Trigona gi Melipona, se


hriinesc cu nectar gi polen, dar ei nu fac obiect de studiu a1
apiculturii, nu fac rezerve mari de hranii care s i poatg fi valorificate
de citre om. Sunt ins5 situafii in care in unele centre de cercetare se
cresc bondari care sunt utilizati in ac!iunea de polenizare a unor
culturi la care celelalte albine se dovedesc ineficiente.
Bondarii sunt rispindifi cu preciidere in emisfera nordicil,
existiind specii care triiesc chiar dincolo de cercul polar. Exist5 ins2
gi specii care triiiesc in emisfera sudic5, la limita Americii de Sud
pin5 in Tara de Foc. Bondarii au piitruns in Australia gi Noua
Zeelandi mai tiirziu, odatii cu siimiinfa de trifoi, bondarii fiind
principalii agenti de polenizare a acestei culturi furajere foarte
importante pentru numeroasele turrne de ovine din aceste teritorii. La
tropice, bondarii trliesc in colonii permanente. in regiunile
temperate, unde se intilnesc mai frecvent, spre sf5rgitul sezonului
activ, colonia de bondari produce o nou5 serie de mitci care se
imperecheaz5 inainte de iernare, dup5 care, datoritii frigului, colonia
moare. Matca care ierneazi singuri, adipostitii sub piimiint, igi reia
activitatea in primilvari, forrnind o noui colonie.
Bondarii produc dou5 feluri de miere, una groasi qi alta
subtire. Mierea groas5 confine 70 - 87 O/o zahar gi este depozitati in
coconi goi, citre centrul cuibului in jur de 400 ca numir, iar mierea
subtire contine 42 - 52 % zah5r gi este depozitat5 in celule de cear5
situati la periferia cubului. Se presupune c5 mierea subtire este
folositii pentru a dilua mierea groasi cu care sunt hrinite larvele
(Knee qi Medler citafi de Eva Crane, 1979).
Rolul principal a1 bondarilor este de polinizatori a numeroase
specii de plante, la care albinele se dovedesc mai putin eficiente din
cauza lungimii mai mici a trompei. Bondarii sunt utilizati cu succes
in polenizarea culturilor dc trifoi roSu gi lucemii qi la unele culturi din
sere.

2.2. ALBINA INDIVID $1 COLONIE

Pentru cunoagtera temeinici a albinei melifere trebuie avut in


vedere atst individul cit qi colonia de albine.
Individul are o anumitii morfologie, fiind inzestrat cu organe ~i
functii fiziologice specifice, fiind integrat intr-un anumit mediu, in
interrelatii cu ceilalti membri ai coloniei.
Modul de organizare a viefii in colonia de albine decurge din
caracterul de insecte sociale a1 acestora, legat de diviziunea muncii,
existenp castelor qi stabilirea unor relafii intre membrii grupului.
Aceste relatii sunt mediate prin mecanisme extrem de complexe care
confer5 coloniei atributele unui "supraorganism" in interiorul caruia
principalele functii sunt coordonate atilt la nivel individual cat gi
social. Ca ~i in primul caz, colonia este integrata in conditiile de
mediu in care i ~desfigoarii
i existenfa.

2.2.1. Indivizii coloniei de alhine

Colonia sau familia de albine este un sistem supraindividual


constituit din numerogi indivizi care tr5iesc in acelagi stup gi care
prezintii caractere de adaptare la viafa social5 ~i la anumite conditii
cle mediu.
0 familie de albine este format5 din trei tipuri de indivizi
(caste): matca, albinele lucriitoare ~i triintorii Vg. 5).

2.2.1.1. Matca

Matca estc singura femelc? cu organele genitale complet


dezvoltnte care asigurii perpetuarea spcciei (lip 5 - I). fn comparatie
cu albinele lucritoare, corpul acesteia este mai lung (20 - 25 mm),
capul mai mic yi abdomenul mai lung gi mai subtire.
Partea ventral8 a abdomenului este mai galbuie, iar cea dorsalii
mai inchis5 la culoare. Picioarclc sunt rnai lungi, iar cele posterioare
nu prezint5 corbicula. Limba este mai scurtii. Aripile, deyi mai lungi
ca la albinele lucr2toarc, acoperi abdomenul pin2 la jumiitate din
cailza dimcnsiunilor inai mari ale segmentelor abdominale. Greutatea
corporali in timpul activitcitii de ouat cste de 170 - 208 mg.
& conditii normale, imperechcrea instcii are loc in primele 5 -
10 zile de viati, iar dup5 2 - 5 zile de la impercchere incepe sc?
depun8 ponta. Dac5 imperecherea nu a avut loc in 20 - 30 de zile,
matca, dupii circa 40 de zile, incepe s5 depung 0115 nefecundate, din
carc vor ecloziona triintori. Astfcl dc mitci se numesc nrenotocc qi
trebuie suprimatc.
A

lnai nte dc impercchcrc, albinele lucriitoare nu acordi o aten tie


prca mare 1n5tcii. Nulnai cind matca pleacfi pentnl impercchere,
albinele devin nelini~tite,iar unele se a~eaziipe sciindura de zbor cu
capul spre urditiiy ~i abdomcnul ridicat, biitiind din aripi pentru a
r,?spiindi mirosul specific familiei care va ajuta matca s5 se reintoarci
la cuib.
Matca p5riiseyte stupul nuiilai pentru imperechere yi in cazul in
care farnilia roie~te.Ciind matca tiiniri eclozioneaz5 din botcii, matca
bitrrini cste omor2tfi sau alungati. Matca i ~ foloseyte
i acul numai
impotriva m5tcilor rivale, de reguli, in stup existind o singurc?matc5.
n

In timpul deplas5rii pc faguri, matca este insotitii de o "suiti" de 10-


12 albinc IucrZitoare, care o ap8r5 vi o hr5nesc cu l5ptiyor de matc5. in
timpul sezonului activ, rnatca poate depunc 2000 de ou5 in 24 de ore
~i chiar mai multc. Deyi poate trgi ~i dcpunc ou5 piing la viirsta de 8
ani, de regulii matca se inlocuie~tela 2 ani, deoarcce dup5 aceasti
30
varstii, scade capacitatea de ouat gi se reduce numiirul dc ouii
fecundate.

Triintorii se dezvoltii din ouiile nefecundate depuse de matcii in


celulele special construite, de dimensiuni mai mari, dispuse pe
marginea fagurilor sau pe faguri marginali. Se mai pot dezvolta gi din
ouiile depuse de albinele lucriitoare ouiitoare din familiile bezmetice
riimase far5 matcii.
in primele 4 zile de viatii, trlntorii sunt hriini!i cu miere de
ciitre albinele lucriitoare, dupii care se hranesc singuri. Primul zbor al
trsntorilor se produce la viirsta de 8 zile. Ei preferii s i zboare
impreunii cu iniitcile in zilele c2lduroase yi insorite intre orele I 1 -
17, mai intens fntre orele 14 - 16. Triintorii apar in lunile mai-iunie,
triiiesc 6 - 8 siiptiimini yi mor in iulie-august, ~ 2 n dsunt Iiisa!i fir5
hranii gi izgoniti din stup. Uneori ~ 2 n dmatca nu este fecundat3, ei
sunt liisati in stup piing primiivara urmiitoare.

1 -
7 3
Fig. 5. Indivizii coloniei de albine:
1 - mafca;2 - albina lucrrifoare;3 - trrinforrrl(dupn' J. Louveaux)

Triintorii au corpul masiv, cap globulos cu ochi compu~imari.


Abdomenul este mai gros yi indesat. Nu au ac yi nu prezintii
corbicula pe picioarele posterioare. Aripile lungi depigesc
abdomenul. Greutatea corporal3 este de circa 240 mg vg.
5 - 3).
Existents unui numiir mare de trintori in stup aratc? o
capacitate redusii a miitcii de a depune ouii fecundate, atriigiind
atentia asupra necesitiitii inlocuirii acesteia. Numiirul de trantori in
stup variaza de la cgteva sute la 2000 - 3000 indivizi.

2.2.1.3. Albinele lucr5toare

Albinele lucrgtoare se dezvoltii din ouiile fecundate, fiind cele


mai numeroase. Num5rul lor variazg in functie de anotimp gi
intensitatea culesului: primiivara devreme numiirul lor este de 15000
- 20000, in timpul verii de 40000 - 60000 gi chiar psnii la 80000, iar
toarnna, odatii cu reducerea activitiitii, numiirul lor scade la 20000 -
30000.
fn cadrul familiei, albinele lucriitoare detin rolul important,
executiind o serie de activitgti, existand o adev5rat5 diviziune a
muncii, care se face in hnctie de vilrsta lor, dar ~i in functie de nevoile
momentului reevaluate de sistemul de comunicare intre indivizi.
Lungimea corpului albinei IucrZitoare este de 12 - 14 rnm, iar
greutatea medie de 100 mg, fiind mai mare la ecloziune (120 mg) gi
rnai micii la albinele b5trane (70 mg). Durata vie@ este de 27 - 30 de
zile in timpul perioadei de cules, 40-60 de zile primiivara gi toarnna gi
7 - 9 luni in anotimpul rece wg. 5 - 2).

2.3. MORFOLOGIA $1 FIZIOLOGIA ALBINEI

Ca orice insectii, albina este alciituitii din trei segmente: cap,


torace qi abdomen. Corpul acesteia este protejat la exterior de un
tegument de naturii chitinoas5 cu rol de protectie.

2.3.1. Tegumentul

Tegumentul este alc5tuit dintr-o substant5 rezistentii numitB


chitina' (un polizaharid azotat fir8 structurii celularii), lipide gi
protide. in afar5 de functia de protectie a organismului, tegurnentul se
comportii ca un suport scheletic pentru piirfile mai moi ale corpului.
fn alc5tuirea tegumentului intr5 trei straturi: cuticula,
hipoderma gi membrana bazala' fig. 6).
Cuticula reprezintii stratul exterior a1 tegumentului gi este
format5 la riindul ei din dou5 straturi: epicuticula la exterior yi
procuticula la interior.
32
Fig. 6. Structura tegumentului (dupi I. Barac ~i colab.)
I - epicuticula; 2 - exocuticula; 3 - endocuticula; 4 - hipoderma;
5 - membrana bazali; 6 - procuticula; 7 - cuticula

Epicuticula reprezintii o membranii de naturii proteicii care


odatii cu trecerea la stadiul de adult devine impregnat5 cu lipide.
Procuticula la rtindul ei este alcgtuiti din exocuticulii qi
endocuticuli.
Exocuticula este reprezentatii de un strat proteic care secrets
sclerotinii, o substani5 ce produce sclerotizarea stratului, conduciind
la forrnarea piiqilor tari ale corpului, numite sclerite. in afara
scleritelor, de la nivelul cuticulei pornesc spre interiorul corpului
albinei nigte prelungiri numite apodeme care scrvcsc la prinderea
organelor interne.
Hipoderma este reprezentat5 de un strat de celule cu funcfii
extrem de variate. Unele celule secret5 chitina care se transformi in
cuticulii, altele formeazi glandele cerifere, salivare qi de venin, altele
sunt celule senzitive, iar altele produc firele de pir.
Melnhrana bazalii acoperii fats intern5 a hipodermei gi
organele rezultate din activitatea acesteia.
Pe suprafata cuticulei exist; numcroasc excrescente chitinoase
sub form5 de peri care lndeplinesc roluri diferite. Cei care contin
celule senzitive au rol tactil, cei de pe torace vi abdomen meniitl
ciildura corpului gi au rol in prinderea gi colectarea polenului, cei din
jurul ochilor - ~ n a lungi
i qi mai duri - au rol de protectie. Firclc dc p5r
sunt mai numeroase la albinele tinere gi se riiresc pe mgsurii ce virsta
33
albinei este mai inaintatg. Culoarea cuticulei gi a firelor de p5r este
variabilg in fhnctie de rasa albinei.
Tegumentul albinei este format din mai multe segmente la
nivelul carora, cat 9i a1 articulatiilor, cuticula se subtiazii permitand
mobilitatea corpului En condifiile tegumentului sclerotizat.
Segmentele corpului din partea dorsal5 se nurnesc tergite sau
dorsum, iar cele din partea ventralii sternite sau ventrum.

2.3.2. Capul albinei

Privit din fat%,capul apare diferentiat in functie de cast5. La


albina lucrgtoare capul are form5 triunghiulara cu virful indreptat
spre partea inferioar5, la matc5 forma capului apare mai rotunjitii, iar
la trintor aproape rotunjitii (fig. 7).

Fig. 7. Vedere frontal5 a capului la matc5


(I), albinti lucrtiloare (2), triintor (3) (dupti J. Louveaux)

Diametrul capului este de circa 3,5 mm la albina lucriitoare, 3


mm la matc5 gi 4 mm la trantor.
Din profil, capul apare turtit antero-posterior, cu partea
anterioar5 convex5 gi cea posterioarii ugor concavii, corespunz5tor cu
suprafata anterioar5 a toracelui cu care vine in contact. in partea
posterioar5 se gilseqte o deschidere pentagonal5 numit5 foramen, prin
care se realizeazii comunicarea organelor din cap cu cele din torace .yi
abdomen. in cutia cranian5 se g5sesc creierul, mugchii motori ai
aparatului bucal gi antenelor gi glandele salivare.
La partea ventral5 a capului se gisegte orificiul bucal, in partea
dorsal5 se g5sesc trei ochi simp1.i numifi oceli, iar pe partile laterale
doi ochi compugi. La partea posterioarg, sub foramen, se aflii o
escavafie membranoasa in care se inserg trompa albinei. Frontal sunt
dispuse cele dou5 antene.

2.3.2.1. Antenele

Antenele sunt doug structuri filamentoase forrnate din trei


par$: scapus, pedicel (peduncul) qi flagel. Ele sunt fixate de cap
printr-o mic5 excavafie in cuticul5 denumit5 soclu. Scapusul este un
articol lung ce alcituieqte baza antenei qi adiiposteqte organul lui
Johnston cu rol in echilibrul corpului. in continuare se afl5 pedicelul,
urmat de flagel care este compus din 11 articole la matc5 $i
lucratoare gi 12 articole la trilntor. Baza rotunjitg a fiec5rui articol
intr5 in concavitatea distal5 a celui precedent ~i sunt unite intre ele
printr-o membran5, asigurilnd miqcarea libera a antenei "i orice
direcfie (fig. 8).
Fiecare poqiune a antenei are organe (plgci sau sensile), care
indeplinesc funcfii variate pentru miros, gust, pipiit, perceperea
vibrafiilor, a modific5rilor de temperaturg, a concentrafiei de acid
carbonic etc. (fzg. 9).
Pliicile poroase sunt sensibile la mirosuri. Pe antena unei
lucr5toare se ggsesc 3600 - 6000 plgci, faf5 de 3000 la matc5 gi
30000 la triintor.
Sensilele trichoide au rol tactil gi par a f i sensibile la vibrafii.
0 singurii antenii poate avea 8500 de astfel de organe care ar
indeplini rolul de "urechi" ale albinelor, in sensul c5 percep foarte
bine vibrafiile transmise de un corp solid.
Sensilele baziconice se gasesc pe a1 treilea yi al zecelea
segment al flagelului, in num5r de cgte 150 pe fiecare anten5 ~i sc
pare cii ar fi organe de miros ca vi plicile poroase. Alciituirea
diferitelor tipuri de sensile qi circuitul nervos a1 acestora sunt
prezentate in fig. 10.
Fig. 8. Suprafata antenei (dupii
Snodgrass)
I - placa poroasci; 2 - sensilii
trichoidci;
3 - sensilii baziconicri

Fig. 9. Antena albinei lucriitoare (dupci


Snodgrass)
1 - scapus; 2 - pedicel;
3 - primul articol aljlagelului
4 - uliimul articol alflagelului

5 5

Fig. 10. Diferitele tipuri de sensile de la suprafafa antenei (dupci Snodgrass)


-
A placii poroasci; B - sensili trichoidci; C - sensilci haziconicci;
1 - extremitatea senzorialci; 2 - cuticula; 3 - hipoderma; 4 - celule newoase;
5 - new
2.3.2.2. Ochii simpli (ocelii)

Ochii simpli (ocelii) sunt situafi in partea superioarii a capului


in virfurile unui triunghi. Ei sunt formati dintr-o lentil5 biconvex& un
corp vitros $i o retin5. in timpul zbomlui, ocelii dau senzatia pozitiei
verticale ~i au rolul de m5surare a intensititii luminii, permitiind
semnalizarea inceputului sau sfiir~itului zilei, innourgrile ~i
inseningrile.

2.3.2.3. Ochii compuyi

Ocup5 o mare parte din suprafafa capului albinei, iar ca structurii


sunt alc5tuiti din nurneroase unitiiti de baz5 numite omatidii. Num5rul
omatidiilor la fiecare ochi este diferit in hnctie de cast5: 3000 - 4000 la
matcii, 4000 - 5000 la albina lucriitoare qi peste 7000 - 8000 la trintor.
Suprafata unui ochi compus apare ca un ansamblu de
hexagoane, fiecare alc5tuind corneea unei omatidii. La locul de
imbinare a omatidiilor se g5segte din loc in loc un perigor foarte lung,
ceea ce confer5 ochiului un aspect p5ros.
Fiecare omatidie este un sistem optic cuprinziind o cornee
transparent5 care formeaz5 lentila convergentg, un cristalin de form5
conic5 gi o retinula' compusii din 8 celule sensibile la luminii ale cBror
capete dau nervii retinieni wg. 12). Partea centrals a omatidiei este
rhabdomul care are rolul de a indrepta razele de lumin5 c5tre celulele
senzoriale ale ochiului. Celulele pigmentare izoleaz5 omatidiile intre
ele. Fiecare omatidie percepe un singur punct a1 obiectului vizat inciit
imaginea apare mozaicatii. Alcstuirea unei omatidii $i ochiului
compus a1 albinei sunt prezentate infigurile 11 ~i 12.
Culorile pe care le disting albinele sunt cuprinse in spectrul
solar intre 310 gi 650 nanometri. Spre deosebire de om, albina nu
percepe culoarea roqie, dar percepe ultravioletul care este inaccesibil
omului. Albul este sesizat in functie de modul in care petalele florilor
absorb sau reflect5 razele ultraviolete.
Fig. 1 1. Sectiune intr-o Fig. 12. Ochiul compus a1 albinei
oma tidie (dupri Snodgrass) (dupri Snodgrass)
1 - nervul ontic: 2 - corneea: 3 - retina:

2.3.2.4. Aparatul bucal

Este alc5tuit din mai multe piese analoage tuturor insectelor,


cu deosebirea cii sunt adaptate pentru supt ~i lins. Acesta este alcgtuit
din: labrum (buza superioarii), doua mandibule i trompa
(proboscisul).
Labrurnul este o prelungire chitinoas5 a cutiei craniene care se
continua cu o poqiune membranoasg. Sub labrum se aflg situat
faringele.
Mandibulele sunt piese scurte yi relativ puternice, de form3
concava, care pot s5 se indepiirteze mai mult sau mai pufin una de
alta, pivotgnd in articulafie. Atunci ~ 2 n dse inchid pot permite albinei
s5 apuce obiectele, servind la transportul impurit3filor din stup,
descoperirea anterelor florilor pentru a putea recolta polenul,
desfacerea membranei griiunciorilor de polen, la modelarea cerii in
timpul construirii fagurilor gi la formarea celulelor acestora,
funcfionind ca adeviirate prese. Spre deosebire de viespi,
mandibulele albinelor sunt lipsite de dinti, ceea ce face imposibilii
spargerea cojii fructelor, aga cum eronat se crede uneori.
Pe suprafala mandibulelor se g5sesc peri simpli, neramificafi,
mai lungi gi mai numerogi la matcii decfit la albina lucr5toare.
Mandibulele trintorului sunt mai scurte, mai inguste ~i sunt acoperite
cu peri ramificafi, numeroqi gi lungi.
Trompa are rolul principal pentru recoltarea nectarului gi se
compune din dou5 maxile gi labium (buza inferioari) care se
continua cu glosa (fig. 13).
Maxila se compune dintr-o poqiune bazal2 numit5 cardo ~i
una distal2 alc5tuit5 din stipes, lacinia, galeea $i palpul maxilar -
pufin dezvoltat.
Labium (buza inferioarii) estc alc5tuit5 din submenturn
(postmentum) de form5 triunghiularii, un menrum alungit
(prementum), doi palpi labiali dezvoltafi, doug paraglose 7i glosa
(limba) care se termini cuflabelum (lingurita). Cele doua maxile ~i
labium se insera in fosa trompei prin intermediul unei piese in formi
de "V" numitg lorum.
Glosa este acoperit5 la exterior cu perigori ~i prezinta pe toat5
lungimea ei un canal care porneqte de la nivelul flabelumului.
Dac5 nectarul din floare este in cantitate redus5, glosa joaca rolul
unei pensule care colecteazii nectarul dispersat pe suprafafa glandelor
nectarifere, caz in care nectarul se ridic5 prin canalul glosei,
flabelumul produciind in acest caz prin mi~c8rialternative efectul
unei pompe aspiro-refulante care trimite nectarul citre cavitatea
bucala qi faringe.
Fig. 13. Trompa albinei (rl4piiSnodgras.s)
-
1 - trraxilii; 2 - cur(1o; 3 lorurn; 4 - postmenturn; 5 -pretnenturn; 6 - stipes;
7 - Iuciniu; 8 - guleen; 9 - paraglosa'; I0 -pulp labial; I I - glosa; 12 -flabdum.

Crir~dcantitatea de nectar este mare, se produce aliturarea


galeelor maxilare cu palpii labiali, formiindu-se un tub care
inconjoar5 glosa prin care se aspir5 nectan~l. C2nd albina se
alimenteaza cu substante solide, ca zahirul uscat, ea incepe prin a le
umccta cu saliva pentru a le dizolva gi transforma in sirop. Exist5
doui g l ~ ~ n dsc~livuve
e toracice care i ~ elilninii
i produsele intr-un canal
colcctor unic la nivelul rnenturnului. Tot la nivelul capului se mai
gisesc ,ql~mdelehipofuringiene ~i munc/ibulave.Primele sunt prezcntc
nurnai la lucr5toare ~i secret5 liipti~oruldestinat hrinirii larvelor,
celelalte sunt prezente la matc5 gi lucrgtoare gi rudimentare la triintor.
La albinele lucrgtoare, secrelia glandelor mandibulare permite
inmuierea qi fr5mintarea cerii gi dizolvarea inveli~uluiuleios a1
polenului, in timp ce la matc3 secrefia st8 la baza producerii unor
feromoni (substanta de matcg).
Dintre insuyirile morfologice utilizate drept criterii de selectie,
lungimea trompei permite aprecieri asupra capacitifii albinelor de a
culege nectarul, reprezentind un indice important in caracterizarea
unor rase de albine. Acest indicator se deterrnins sub microscop cu
ajutorul micrometrului ocular, intre extremitatea prementumului gi
extremitatea glosei, incluzind gi flabelumul.

2.3.3. Toracele albinei

Toracele albinei este format din trei segmente: protorace,


mezotorace gi metatorace, la care se adaug8 un a1 patrulea segment
numit propodeum, care cstc de fapt primul segment abdominal Vig.
14).
Pe torace sunt fixate trei perechi de picioare gi douii percchi de
aripi. Fiecare segment este format dintr-o parte dorsal5 numitj noturn
vi o parte ventral5 numiti3 sternum, iar intre acestea se ggseqte pleura.
Notumul este format dintr-o regiune anterioarg - scutum gi una
posterioar5 - scutelurn.
Protoracele poartg prima pereche de picioarc.
Mezotoracele poart5 a doua perechc dc picioarc qi prima
pereche de aripi. Prezintg dou5 orificii mici numite stigme, care
servesc la respirafie.
Metatoracele poartii a treia pereche de picioare gi a doua
pereche de aripi gi prezintg de asemenea, dou5 stigme pentru
respiratie.
Toracele este acoperit cu peri rnari ~i d e ~ imai
, lungi la triintor
decgt la lucr5toare vi m5tci. in interiorul toracelui se ggsesc organele
respiratorii ~i nervii, fiind previizut cu o musculaturii foarte pnternic3
pentru aripi gi picioare.
Fig. 14. Schema alcstuirii toracelui albinei
I - protorace; II - mezotorace; III - metatorace; I V - propodeum;
-
I - notum; 2 - sternum; 3 coxe (primul segment alpicioarelor)

2.3.3.1. Picioarele

in afar5 de functia de locomotie, picioarele sunt adaptate


pentn~rccoltarea polenului. Fiecare picior a1 albinei este alciituit din
cinci segmcntc: coxa, trochanterul, femurul, tibia qi tarsul.
Coxa asigurii articulatia piciorului la torace la nivelul dintre
pleuritele yi sternitele fieciirui segment ~i este dotat5 cu o
musculatur5 foarte puternics.
Trochanterul se articuleazi cu coxa prin doi condili, iar cu
femurul articularea se face in aqa fel incit se pot ridica sau relaxa
simultan celelalte segmente ale piciorului.
Femurul este de form5 alungit5 cu doi muychi foarte
puternici: un flexor ventral qi un extensor dorsal.
Tibia. La picioarele anterioare gi mediene este mai subtire yi mai
scurts ca femurul, iar la picioarele posterioare tibia este rnai lungs,
turtitii ~i Istits in partea distal%.Aceast5 form2 este mai evident5 la
albina lucrstoare, in timp ce la matcii ~i trtintor este mai subtire. La
albinele lucr5toare pe fa@ extern5 a tibiei piciorului posterior se giiseyte
corhicula sau coyuleful ale cirei margini sunt garnisite cu peri lungi
c~rbatiyi servesc la transportul polenului vg.15, B, 3).
42
Tarsul este acoperit cu peri degi cu care albina recolteazg
polenul de pe perigorii care-i acoperg suprafala corpului. Acesta este
format din cinci articole numite tursomeve, din care primul numit
bazitars, se deosebegte prin dimensiuni gi form5 de celelalte. Este
lung ~i cilindric la picioarele anterioare gi medii gi lgtit gi cornprimat
la cele posterioare. Pe suprafafa intern5 a bazitarsului piciorului
posterior se g5seqte peria bazitarsa1;i care este fortnatii din 9-10
rgnduri de peri lungi cu care albina recolteaz5 de pe corp ~i reiine
polenul ('jig. 15, D, 5). Tot la piciorul posterior intre tibie gi bazitars
exist5 o adincituri care formeazi presa de polen, cu ajutorul cireia
albina transporti polenul de pe peria bazitarsali a unui picior pe
corbicula celuilalt picior (fig. 15, D, 4).
Pe picioarele mediene, la extremitatea distal5 a tibiei, se
giisegte o escresceniii chitinoasii numitii pinten, care seive~tela
extragerea glomerulului de polen din corbiculii dupii ce albina a ajuns
la stup fig. I S , B, 2). La piciorul anterior, la capiitul proximal a1
bazitarsului, se gisegte o scobituri semicircular5 cgptugiti cu fire de
p5r, care. este acoperitii de o pies5 mobil5, numit5$bulii, situatii la
extremitatea distalii a tibiei. Prin flexarea bazitarsului spre tibie
scobitura se inchide cu piesa mobil5 realiziindu-se strigilul, care
servegte la curitirea antenelor ~i trompei de polen prin trecerea
repetatii a acestora prin strigil fig. 15, A, I ) . Celelalte patru articole
tarsale sunt articulate liber gi nu au musculaturZi proprie. Ultimul
articol tarsial are dou5 cSirlige duble intre care se afl5 un fel de
ventuzg - empodiul sau pulvilul. Ciirligele servesc pentru deplasarea
insectei pe suprafetele rugoase, iar pulvilul pe suprafetele netede.
La lucr%rile de selectie, pentru determinarea rasei gi chiar a
unei populatii de albine, se utilizeazi indicele tarsial care exprimi
procentual raportul dintre lungimea gi 15timea bazitarsului piciorului
posterior.

2.3.3.2. Aripile

Pe toracele albinei sunt prinse doug perechi de aripi: una


anterioarii prinsii de mezotorace ~i alta posterioarii prins5 de
metatorace.
1

A B
Fig. 16. Aripile albinei (dupti Dade)
A: I - cuta aripei anterioare; 2 - hamuli; 3 - peri; B: I, II, III - celule cubitale.

Aripa prezint5 patru nervuri principale care pornesc de la


bazii: costala ce msrginegte partea anterioar5 a aripei, subcostala
imediat dedesupt ~i parale15 cu costala, mediana gi apoi anala care
miirginegte marginea posterioarii. intre acestea exist5 numeroase alte
nervuri care prin unirea lor formeaz5 figuri asemiiniitoare unor celule.
Aripa anterioarii la albinele lucritoare are aproape 10 mm
lungime yi 3 mm ltifime, iar cea posterioarii 7 mm lungime yi 2 mm
liitime. La lucriirile de selectie se procedeazii la determinarea
lungimii yi liifimii aripei anterioare, precum qi la calcularea indicelui
cubital care reprezintii caracter de rasii (2,25 la albina carpatinii).
Miisuriitorile pentru determinarea indicelui cubital se execut5 sub
microscop, pe cele douii nervuri care formeazii un unghi optuz, la
baza celei de-a treia celule cubitale (fig. 16), exprimarea ficgndu-se
prin deterrninarea raportului intre A yi B.
in repaus aripile sunt a~ezatein spate, cele anterioare deasupra
celor posterioare. Marginea inferioarii a aripei anterioare este uyor
pliati in sus, formand o cut%. Pe marginca anterioar2 a aripei
posterioare se giseyte un Sir de 16-26 ciirligc numite hamuli, care in
timpul zborului se prind de cuta aripei anterioare. Aripile astfel
reunite asigurii o mai bun5 stabilitate albinei. Cind albina face
ventilatie in fata stupului aripile nu sunt prinse gi se agitii
independent.
Migcarea aripilor se realizeazii intr-un ritm de circa 200 de
biitiii pe secund5, cu ajutorul mugchilor bine dezvoltafi ai toracelui.
Mecanismul ingenios care conduce zboiul pcrmitc albinei sii se
ridice, sii coboare, s5 zboare lateral, stinga sau dreapta qi chiar
inapoi.

2.3.4. Abdomenul albinei

Abdomenul albinei este format din 6 segmente la lucrstoare gi


matcii qi 7 segmente la trintor, legate intre ele prin membrana care-i
asiguri mobilitatea.
Legiitura dintre abdomen ~i torace se realizeazii prin
propodeum primul segment abdominal. Al doilea segment foarte
mult subfiat spre partea anterioarii la unirea cu propodeumul se
numeyte petiol. Abdomenul cste inai lat spre partea anterioar5 gi mai
subtire in partea posterioar5.
Fiecare segment este alc5tuit din tuvgite superior yi sternite
inferior (ventral). Tcrgitclc acoperii paqial ~i inarginile laterale ale
sternitelor. Pe fiecare tergit, de o parte gi de alta, se g5segte cite un
orificiu respirator (stigmti). Ultirnul tergit gi sternit formeaz5 rectul gi
deschiderea acului, iar la matc5 qi triintor se deschid organele genitale
wg. I T ) , Pe stemitele 3-6 se ggsesc ciite dou: suprafete cu aspectul
sticlei traslucide, care sunt glandele cerifere. Aceste glande pot fi
observate numai cind se intinde fortat abdomenul, deoarece sunt
acoperite de sternitele precedente vg. 18).

9
i

Fig.17. Schema alciltuirii abdomenului


- -
tl t6-tergite;SI - S6 sternite;
A -anus; B - stigma' Fig.18. Partea ventraig a
abdomenului
I - 6 - sternite;Oc - oglinzi
cerifere

0 gland: cerifer: este alcgtuit5 din 10000 - 20000 celule


palisadice care ating dezvoltarea maxim5 la virsta de 12-18 zile.
Glandele cerifere prezint5 n i ~ t epori extrem de fini prin care se
scurge ceara lichid5 in buzunarele dintre inele, iar in contact cu aerul
ceara se solidific5 forrnind nigte pl5cute foarte fine numite solzi.
2.3.5. Morfologia intern3 a albinei

2.3.5.1. Sistemul muscular

Musculatura este rispiinditi in tot organismul: cap, torace,


abdomen, picioare, aripi gi organele interne.
Musculatura albinei este format5 din fibre striate ceea ce
explici rapiditatea gi precizia contractiilor musculare.
Structura fibrei musculare striate la albini se deosebegte de cea
a vertebratelor prin faptul cii nucleii sunt dispuyi central pe un singur
rhd. La exterior fibra muscular5 prezintii o membran5 fin& numita
sarcolema, care invelegte sarcoplasma. La sarcoplasmi se ggsesc
miojbrilele dispuse periferic gi nucleii agezati central Vg. 19).

Fig. 19. Schema structurii fibrei musculare la albing


1 - sarcolema; 2 - sarcoplasma; 3 - miofibrile; 4 - nuclei

Mugchii aripei sunt lipsiti de sarcolem8, iar fibrele musculare,


foarte fine, sunt grupate in fascicole mici printre care piitrund
traheele respiratorii. Aceqti mugchi sunt cei mai importanti gi se
disting douii categorii: mugchii direcfi ai zbonllui, foarte puternici gi
voluminogi, care produc bitgile vcrticale ale aripilor qi mugchii
indirecfi care printr-o acfiune transversal5 permit transformarea
migcirilor verticale ale aripilor in miyciri helicoidale, ajutiind la
deplasarea propiu-zisii a insectei.
Mugchii se fixeaz5 de fnveligul chitinos vi de upodeme cu
ajutorul tendoanelor, dar se pot fixa qi direct prin intermediul unor
fibre de origine cuticular5 numite tenojibrile.
Musculatura abdomenului este format5 din mu~chiidorsali,
ventrali gi laterali, precum gi mugchii celor doui diafragme,
realiziindu-se legtitura intre tergite, sternite cit gi intre tergite qi
sternite. .La triintor musculatura segmentelor 3 gi 4 este mai
dezvoltatg deciit la lucrgtoare gi matc5. Migcgrile abdomenului se
realizeazg prin muqchii care unesc segmentele 1 gi 2 vi un mu~chi
toraco-abdominal.
Musculatura albinei este foarte puternicg, putind transporta pe
o suprafaF rugoasg o greutate egal5 cu de dougzeci ori greutatea
corporalg. Foqa de contractie a mu~chiloralbinei, raportat5 la cea a
omului este de 14 ori mai mare.

2.3.5.2. Aparatul digestiv

Aparatul digestiv este alcgtuit din trei regiuni distincte:


anterioari (stomodeum) care cuprinde faringele, esofagul qi guqa;
mijlocic (mezenteron) reprezentatTr de proventricol gi ventricol
(stomac); posterioarg (proctodeum) alcgtuitii din intestinul subfire,
rectul qi orificiul anal (fig.20).
Faringele este un tub scurt, gros cu o musculaturFi bine
dezvoltati. Prin contractarea musculaturii se asigur5 trecerea
nectarului in esofag.
Esofagul se prezint5 sub forma unui tub subtire care pornegte
de la capitul subtiat a1 faringelui, trece prin torace in abdomen unde
se dilati fomind guqa.
G u ~ aeste situati in partea anterioarg a abdomenului ~i are
rolul de a acumula gi de a transporta nectarul. La matci qi trintor
guga este atrofiatii, cu peretii subfiri fir5 elasticitate.
La nivelul g u ~ e iare loc o prim5 etapg a procesului de
transformare a nectarului in miere sub acfiunea enzimelor din nectar,
sau secretate de glandele hipofaringienc, toracice gi postcerebrale.
Fig. 20. Aparatul digestiv a1 albinei lueriitoare (dupa' Snodgrass)
-
I - glande hipofaringiene; 2 - glande salivare postcerebrale; 3 glande toracice;
4 - esofag; 5 - guga'; 6 - proventricol; 7 - ventricol; 8 - tubii lui Malpighi; 9 -
intestin subfire; 10 - rect; 11 - papile rectale.

Hrana trece din g u ~ 5in stolnac numai ~ 2 n dalbina este in


activitate, nu gi in stare de repaus. Prin contractarea musculaturii
g u ~ e i~niereapoate reveni in cavitatea bucalil, sau sil inainteze pe
tractusul digestiv.
Proventricolul este invaginat in gugg gi are rolul de a regla
pztrunderea hranei din gu@ in ventricol (stomac) qi de a mentine in
gu@ nectarul ce urmeazi a fi dus in stup. Capiitul sZu invaginat are o
deschidere in form5 de "X" care delimiteazii patru valvule
triunghiulare prevgzute cu grupuri de "spini" indreptafi ciitre lumen,
Aceste valvule nu actioneazii simultan ci se deschid gi se inchid
49
foarte rapid, dar independent. Prin agitarea continua a gugei se
rcalizeaza o distributie uniform; a polenului in masa de nectar din
interiorul s5u. Polenul este scos prin filtrare in grupuri compacte,
nectarul rgmiiniind la urmi in gu@. Granulele de polen sunt
comprimate ~i bolul ce se formeaz5 va trece in stomac.
Ventricolrrl (stomacul) este de form5 cilindrica indoit sub
formi de "U", reprezentind cel mai intins segment a1 tractusului
digestiv. Lumenul siiu este ciiptuqit cu un epiteliu cu rol secretor a1
unor enzime de naturh diastazic5, care actioneazii asupra substantelor
nutritive, dar in milsurii mai mare participi la digestia glucidelor ~i
lipidelor enzimele secretate de glandele toracice gi postcerebrale.
Bolul alimentar (sau resturile lui) este cuprins in ventricol in
unul sau mai multe inveliguri fine, concentrice qi neregulate numite
membrane peritro$ce. Aceste membrane sunt perrniabile intr-o
directie pentru secretiile digestive, iar in cealaltii numai pentru hrana
digeratii. Rolul acestor membrane nu este cunoscut cu precizie, dar se
pare c,? prezintti rol de protectie a peretelui ventricular, de
inmagazinare a unor fennenfi secretafi in functie de necesitati ~i rol
de barieri antiinfectioas5 gi antimicrobiang.
Intestinul srcbfire une~tecapiitul posterior a1 ventricolului cu
rectul. in partea proximal5, in veciniitatea ventricolului, se giise~teo
poqiune putin lirgit,? numit5 pilor, la nivelul canlia se descarcii
continutul tubilor lui Malpighi. La nivelul intestinului subtire se
definitiveazs absorbtia substantelor nutritive.
Rectul se prezint5 ca o punga voluminoas5 cu peretii subtiri in
care se giisesc gase papile rectale care au rolul de deshidratare a
materiilor fecale.
Datoritii elasticitiitii pungii rectale, cit ~i activitiitii papilelor ~i
enzimei catalazii, albinele pot s5 acumuleze materiile fecale produse
in decursul iernii, p2nii la efectuarea zborului de curiifire, fir5 a fi
afectat3 starea de ssnitate.

2.3.5.3. Aparatul excretor

Functia de excref-ieeste realizatii de tubii lui Malpighi gi de


corpul adipos. Tubii lui Malpighi, in numar de 100-150, sunt
independenti din punct de vedere functional @g. 20). Ei ocup2
cavitatea abdominal5, in jurul diferitelor organe gi extrag din
hemolimfj acidul uric gi diferite sgruri (oxalati, carbonati, uree) pe
care le varsil apoi la nivelul pilorului. Corpul adipos reprezint5 un
tesut in care se acumuleaz5 diverse s5ruri ale acidului uric, sub form5
de cristale care sunt trecute apoi in tubii lui Malpighi, precum gi
substante de rezerv5 (acizi graqi, albumine, glicogen etc.) care vor fi
consumate in perioada de inaniiie sau in perioada de iarnil.

2.3.5.4. Sistemul glandular

Glandele hipofaringiene
Glandele hipofaringiene se g5sesc sub forma a dou5 tuburi
sinuoase de circa 2 cm fiecare, purtiind de-a lungul lor glandule. Sunt
situate in cavitatea cranian5, pe piiqile laterale ale creierului albinelor
lucr5toarc qi se deschid la baza faringelui. Aceste glande elaboreaz5 o
secretie care intr5 in componenfa liptiqorului, hrani destinat5
larvelor, cit qi fermenfii necesari prelucrgrii nectarului gi polenului.
Glandele hipofaringiene la albinele nou nilscute nu sunt dezvoltate 9i
nu produc secrefie. Ele ating dezvoltarea maxim5 la 5 - 10 zile, ciind
albinele devin doici ~i regreseaz5 c5tre virsta de 25 zile.
Degi dezvoltate mai slab la albinele adulte, activitatca
invertazei 9i fosfatazei este ridicatil. Albina are posibilitatea ca in
functie de necesit5file cuibului s5-qi reactiveze secretiile acestor
glande.

Glandele mandibulare
Glandele mandibulare sunt glande salivarc prezcnte la albincle
lucr5toare gi matc5 ~i rudimentare la trintor. Glanda mandibular5
secret5 o substanti acid5, folositg la colectarea $i prelucrarea
polenului, la prelucrarea cerii, lustruirea perefilor celulelor,
dizolvarea c5p5celelor de cearg in momentul ecloziunii, iar la
albinele viirstnice secretii un feromon de incitare gi prevenire -
heptanon 2. La matc,? glandele mandibulare secret5 "substun/u de
matcGff,un feroinon care contribuie la inhibarca instinctului familiei
de albine de a incepe clidirea botcilor qi nu numai.
Fig. 21. Schema glandei mandibulare a matcii
1) cu mandibula (2) (dupci J. Lorrveaux).

Glandele postcerebrale
Glandele postcerebrale (occipitale) sunt situate in partea
posterioarii a cavititii craniene. Secretia lor se elimini in cite un
canal care comunici cu canalul glandelor toracice. Secretia acestor
glande are rol in prelucrarea cerii, iar enzimele produse la acest nivel
au rol in digestia lipidelor gi glucidelor.

Glandele toracice
Glandele toracice sunt dispuse in partea anterioari yi ventrali
a toracelui, fiind alcgtuite din celule glandulare alungite yi se deschid
in rezervorul de salivii pe buza inferioarii. Pe Iingii enzimele
secretate, au rol in digestia glucidelor vi lipidelor, secretia lor are
rolul de a dilua mierea gi hrana larvari gi a inlesni depunerea
polenului in celule.
Glanda lui Nasonov
Glanda lui Nasonov, odorant&, este situat5 intre tergitele
abdominale 5 qi 6 vg. 22). Eliminii la exterior o substantii
feromonalii volatilii, foarte complex&alciituitii din: geraniol 100 piiqi,
acid nerolic 75 p5rfi, farnesol 50 pgrfi, acid geranic 12 pi@, citrali 2
pi& nerol 1 parte (Free, 1984 citat dc Ma'rghitaj, 2002). Aceast5
secretie este perceputii pentru albine ca pe un miros specific a1
fieciirei familii, servind la recunoaqterea indivizilor propriei familii,
in orientare, adunarea in ciorchine a roiului, orientarea m5tcii la
intoarcerea zborului de Pmperechere qi la insernnarea surselor de ap5
yi probabil a florilor.

Fig. 22. AlbinH lucr8toarc etaliindu-~iglanda lui Nasonov

Glandele cerifere
Glandele cerifere ale albinelor lucriitoare sunt dispusc pereche
pe fata ventral5 a ultimelor 4 segtnente abdominale sub oglinzile
cerifere. Secretia de ceari este rezultatul activitiitii unui complex
gland~~lar alciitui din trei tipuri de celule: epiteliale, oenocite gi
adipocite Vig. 23).
Fig. 23. Complexul glandular cerifer
1. solz de cearii; 2.epicuticulii externii; 3. epicuticulii intern5;
4.5. cuticula oglinzii cerifere; 6.7. tubi ceriferi; 8. mitocondrie;
9. celulii epidermalii; 10. nuclei; 11. oenocite; 12. corpi grayi; 13. traheole;
(prelucrare dupii Hepburn, 1986)

Glanda ceriferii este alcmitii din 10000 - 20000 celule


palisadice secretorii care ating dezvoltarea maxim5 la 12 - 18 zile,
dupi care incepe un proces de degenerare. La fecare celul5 a glandei
cerifere ajung traheele prin care celula primeqte oxigenul necesar
procesului fiziologic de producere a cerii. Dupii virsta de 2 - 3
siiptiimtini, functia glandelor cerifere se diminueazii qi in final
secretia cerii incetcazg.

2.3.5.5. Sistemul circulator

Sistemul circulator este alcituit din vasul dorsal (inima qi


aorta), hemolimfa qi organele accesorii de pulsayie.
Vasul dorsal se intinde de la mijlocul segmentului a1 VI-lea
abdominal piing in apropierea creierului. Este format dintr-o parte
posterioari numita inimci gi o parte anterioara numitii aortci.
Inima este compusii din cinci compartimente despiiqite intre
ele prin valvule cu deschiderea spre interior qi cu orientare postero-
54
anterioarii, ceea ce deterrninii circulatia hemolimfei intr-un singur
sens. Cele cinci compartimente cuprind segmentele 111-VI, ultimele
trei ciimiirute aviind diametrul mai mare, indeplinesc un rol important
in aspiratia gi propulsia hemolimfei Vg. 24).
De la nivelul celui de a1 111-lea segment, vasul dorsal se
subtiazii gi se transform5 in aort6. Acesta striibate petiolul, formeazii
o serie de spirale, traverseazii toracele, piitrunde in cap gi se termini
prin deschiderea liberii in apropierea creierului. Capiitul unde se
formeazii vasul dorsal este inchis.
Peretii ciimj.rutelor inimii sunt alciituiCi dintr-o musculaturii
circulari, puternicii care se reduce progresiv catre prima camerii, apoi
dispare complet la nivelul aortei.
Inima este sutinuts la hipoderm de fibre conjunctive, iar la
septumul pericardial prin fibre musculare.

Fig. 24. Schema circulafiei hemolimfei in corpul albinei (dupa' Dade)


- -
1 - inima; 2 diafragma dorsals'; 3 - aorta; 4 creierul; 5 - vezicula' antenala';
6 - diafragma ventral&

Diafragmele, in nu1nj.r de dou5, impart cavitatea abdorninali


in trei sinusuri: dorsal, central ~i ventral. Diafragmele au mi~ciiride
pulsatie independente de ale inimii.
Organele accesnrii de pulsa!ie complcteazii activitatea inimi i
gi a celor douii diafragme ~i sunt situate in cap ~i scutelum. Organul
de pulsatie din cap ocupj. spatiul dintre bazcle antenelor ~i trirnit
douii prelungiri in tubul fiecirei antene. Organul pulsatil din toracc sc
giisegte la baza aripilor.
Circula!ia hernolirnfei se produce datoritii dilatiirilor ~i
contractgrilor succesive ale ciimiirutelor inimii; hemolimfa intrii in
aortZi qi se varsZi prin deschiderea liberg anterioarii in cavitatea
cranianii,. scaldg creierul, iar de aici trece in cavitatea abdominalii,
unde preia de la nivelul ventricolului qi intestinului subtire
substantele remltate in urma digestiei, in timp ce organele de excrefie
preiau din hemolimf5 produsele de excretie. Prin miycilrile ritmice
ale diafragmelor, hemolimfa purificatii de catre organele de excretie
gi continind substanfe nutritive, trece din cavitatea generals in
sinusul dorsal, apoi prin osteole in inimii, incheindu-se astfel
circuitul.

2.3.5.6. Aparatul respirator

Aparatul respirator este constituit din stigme, trahei, saci de


uer ~i tuaheole.
Stigrnele sunt orificii respiratorii, in numar de 10 perechi
situate pe piiflile laterale ale segmentelor toracale ~i abdominale.
Ultima pereche este situatZi la nivelul aparatului vulnerant (acului), pe
care-1 oxigeneazii direct. Stigmele toracice se deschid direct la
exterior, iar cele abdominale se deschid intr-o camera numitii atrium
(fig. 25).
Din stigme aerul piitrunde in trahei, care sunt previizute cu un
sistem de inchidere numit opercul, articulat la partea exterioarii a
stigmei. Traheile sunt sub forma unor tuburi care se ramificii in alte
tuburi din ce in ce mai mici numite traheole, care ajung p3ng la
nivelul celulelor, asiguriind oxigenarea tuturor fesuturilor.
Structura unei trahei este asemiiniitoare tegumentului deoarece
reprezintii o invaginare a acestuia. Stratul epidermic a1 traheilor ,yi
traheolelor este striibiitut de ingro~iirispiralate numite tenidii care
asigur5 rigiditatea, dar ~i suple!ea acestora.
Fig. 25. Aparatul respirator a1
albinei lucritoare (dupG
Sr~odgrass)
1, 3, 4, - saci aerieni ai capului,
toraceliri ai abdornenului; 2 -
trunclti traheal;
-
5 stigme; 6 - traheea cu tenidii;
7 - atrium; 8 - mrqchi care
comandd fnclriderea sau
deschiderea sligmei.

Sacii de aer provin din dezvoltarea unor trunchiuri traheale


sau ramificatiilor acestora $i sunt lipsite de tcnidii, ceea ce permite
dilatarea lor. Rolul lor este de a inrnagazina qi folosi aerul in special
Pn timpul zborului, ciind consumul de oxigen este mai mare deciit ar
primi prin stigme in timpul respiraliei. De asemenea, sacii de aer
permit albinei s5 dispun5 de oxigen in perioada repausului de iailiii,
cind mi~cilrilerespiratorii sunt extrem de reduse.
Ciind sacii dc aer s-au umplut, scade greutatea specific3 a
corpului albinelor gi acestea igi pot lua zborul. Sacii de aer comunici
intre ei prin conuri transversale gi se gilsesc in toate segmentelc
corpului.
Respiratia se realizeazg cu ajutorul musculaturii abdominalc.
Prin relaxarea acesteia, abdomenul se intinde, produciindu-se
dilatarea sacilor de aer gi pitrunderea aerului prin stigme (inspiratia).
Prin contractarea musculaturii se reduce volumul cavitiijii
abdominale, sacii dc acr sunt comprimati, iar aerul este impins in
sacii aerieni din torace gi cap (expiratia). Deschiderea stigmelor este
reglati de activitatea centrilor respiratori ai sistemului nervos central,
care sunt excita!i de lipsa oxigenului sau de excesul de dioxid de
carbon.
in timpul activititii, clnd albinele au nevoie de o cantitate mai
mare de aer, stigmele vor fi larg deschise. in stare de repaus sau
activitate redus$ stigmele sunt inchise sau uqor intredeschise.
Clnd stigmele sunt inchise, sunt folosite rezervele de aer
acumulate in sacii de acr. Nivelul activitiitii albinelor qi conditiile de
mediu condifioneazi ritmul respirator a1 acestora. Dacii in perioada
de repaus num2rul respirafiilor este de circa 20 pe minut, in perioada
de activitate num2rul acestora poate ajunge la 120 - 150.
Viata albinelor poate decurge normal nu numai in conditii
obiqnute ale concentrafiei aerului in oxigen ~i dioxid de carbon, dar ~i
in conditiile in care oxigenul scade piing la 5%, iar dioxidul de
carbon cregte p h i la 10%.

2.3.5.7. Aparatul reproducator

Aparatul reproduca'tor mascul este format din testicole,


canale deferente care se Iiirgesc formiind veziculele seminale, o
pereche de glande mucoase care se unesc in partea posterioarii
formiind canalul ejaculator qi penisul Wg. 26).
Testicolele sunt formatiuni de culoare giilbuie, triunghiulare,
turtite. Testicolul este imbricat la exterior intr-o tunicii, iar in interior
se gisesc circa 200 tuburi spermogene numite testiole, care se
deschid intr-o camerg comunii la capitul canalului deferent.
Dezvoltarea maxim&a testicolelor este atinsi in stadiul de larvii, dup5
care regreseazii. Dimensiunile testicolului la triintorul matur sunt de
2,75 mm lungime qi 0,28 mm grosime. in testicole se forrneazii
spermatozoizii.
Fig. 26. Aparatul reproducstor mascul
I - testicole; 2 - canal deferent; 3 - vezicule seminale; 4 - glande mucoase;
5 - canal ejaculator; 6 -penis.

Canalele deferente. Canalul deferent piiriiseqte testiculul sub


forma unui tub scurt, arcuit, urmat de o porfiune mai largg, lung5 Vi
groasii care este vezicula seminalii, ce se deschide la partea dorsal5 a
glandei mucoase.
Glandele mucoase reprezintil glande anexe ale aparatului
reproduciitor mascul ~i au o secretie alcalinii care se cuaguleaz5 i n
contact cu aerul qi apa.
Secretiile veziculelor seminale .yi glandelor mucoase foimeazi
lichidul spermatic. Secretia veziculelor seminale serveqte ca hranii qi
diluant pentru spermatozoizi, iar cea a glandelor mucoase, dilueazii
sperma qi inlesnegte eliminarea ei in momentul ejaculirii.
Canalul ejaculator este un tub lung, sub!ire care unegte
capiitul anterior a1 penisului (in pozitie invaginati) cu capetele unite
ale glandelor mucoase.
in momentul imperecherii se realizeazii comunicarea canalului
cu glandele, ca urmare a contractgrii musculaturii acestora din urm,?.
In penis, in urma spermatozoizilor piitrunde ~i mucus din glande.
Penisul sau endofalusul. Penisul invaginat se g i s e ~ t ein partca
ventral5 a abdomenului, ajungind anterior pin5 la partea posterioari
a1 celui de a1 treilea segment. El se compune din vestibul, carc se
59
deschide la exterior prin falotrema; cornite - o pereche de forrnafiuni
asemiiniitoare unor pungi largi ~i asculite la capete, situate de o parte
~i dc alta a vestibultllz/i; ce~vixul- o portiune subfiat5 a penisului
inainte de vestibul.

Aparatul reproducitor nl rniitcii

Matca cstc inzestrati cu un aparat reproduc5tor cornplet


dezvoltat care asiguri perpetuarca speciei. Aparatul reproducitor a1
mitcii este alcituit din ovare, oviductc pare carc co~nuniciCLI
oviductul impar, vaginul qi spermateca.
Ovarele ocupii partea anterioarii a abdomenului, fiind situate
deasupra g o ~ c i~i ventricolului. in alcstuirea lor intrs 135 - 190
tuburi ovaricnc nurnite ovariole care prezint5 pe traiect numeroase
qtrangulatii corcspu~~ziitoarc ovulelor in diferite stadii de dezvoltare
pc care fiecarc tub le contine. in lumenul tiecirui tub ovarian se
formeazfi in final ovulclc, inccpiind de la polul apical, cu ovogoniile,
apoi ovocitele, iar c5tre partea terminal,? ovulele.
Ovariolele se deschid in ovidrrctclc pare, reprczcntate de cstrc
un canal care pleac,? de la fiecare ovar ~i se unesc forlniind oviductul
impar. Rolul acestor formatiuni este dc conduct pentru clirninarea
ovulelor, configuratia lor fiind asen18n5toare literei Y. Perefii
oviductclor parc sunt subtiri, fonnafi dintr-un singur start de fibre
inusculare, iar longitudinal formeaz5 numeroase cute care permit
crcytcrca in volum a acestei por!iuni. Oviductele pare sunt mai lungi
la m5tcile tinere, iar dupi impcrcclicrc, prin dezvoltarea ovarelor, ele
sc contract5 reducilndu-~idimensiunile.
Ovid~llrcfulinzpav este previzut cu o musculatur,? foarte
puternicii asigurind o deschidere anterioar,? de 0,33 mn-7, far,?
clasticitate
*
care determin5 alungirea ovulul~riin momentul trcccrii.
I n continuarea oviductului irnpar urmcazi carnera vaginal~ii11
a c5rei cup,? sc dcschide un canal care face IcgRtura cu .yerlnatecSn.
La acest nivel, tractusul genital al mitcii aparc ca un canal friint dc
forma unei trepte, in care scgmcntele orizontale corespunct
oviduch~luiimpar ~i vaginului. Camcra vaginal& la partea ventrali
prezint,i ~ ( 7 1 ~ 2 ~ vaginal2
10 previzutri cu mu~chiputernici, care permitc
accesi~lin oviduct. Urmeaz5 un segment scurt ~i ingust - yasajz~l
vaginal, iar in continuare or~jcizilvagincll care are u11 diametru de
0,65 - 0,68 mm gi apare ca o umfl5turii cutat5 in mijlocul bursei
copulatorii vg.
2 7).

Fig. 27. Abdomenul unei mitci neimperecheate


(dup3 Ruttner, 1976)
I - ovar; 2 - rect; 3 - sperntateca; 4 - oviduct par; 5 - camera vaginalri; 6 -
oviductul impar; 7 -pliul valvar; 8 -pasajul vaginal; 9 - orificiul vaginal; 10 -
deschiderea unuia din buzunarele laterale; I I - buzunar lateral; 12 - bursa
copulatorie; I3 - acul;

Bursa copulatorie se prezintii sub forma unui segment intern


la partea anterioarg a camerei acului. Orificiul genital apare acoperit
de baza proeminentii a aparatului acului gi devine accesibil iniiltiind
intregul aparat a1 acului in directie dorsal5. Deasupra aparatului
acului, intr-un buzunar, se deschide rectul.
Spermateca reprezintii rezervorul pentru depozitarea spermei,
are formg sfericii qi se ggseqte amplasatii deasupra oviductului impar
qi vaginului. Legiitura cu oviductul se realizeazii prin intermediul
ductului spermatic. in poqiunea incovoiatii, ductul spermatic este
inconjurat de fascicule musculare putemice care au rolul in
transportul spermei in spermatec5 dup5 fecundare, dar ~i ulterior in
eliberarea spermei. inainte de deschiderea ductului spermatic in
spermateci, se deschid douii canale ale glandelor sperrnatecii, glande
care imbrac5 spermateca. Secrefia acestora activeaz5 migrarea
sperrnatozoizilor ~i are rol nutritiv pe timpul depozitiirii
sperrnatozoizilor In sperrnatecg.
Ca dimensiuni, spermateca are un diametru de 1,2 -1,3 mm qi
o capacitate de aproximativ 1 mrn3. La exterior este invelitii cu o
retea fin5 de trahei care asigurg o bun5 oxigenare necesarii
spermatozoizilor. in spermatecii sunt cuprinsi 5 - 7 milioane de
spermatozoizi care pot supraviegi pe toatii durata vietii mitcii. C2nd
le vine riindul s5 fie elibcrati pentru fecundarea ovulei, sunt p u ~ in
i
libertate prin relaxarea musculaturii ductului.
Aparatul reproduciitor 10 alhina lucrGtoare este nedezvoltat
datoritii modului de hriinire din perioada larvar5 gi a actiunii
inhibitoare a substanlei de mat& asupra dezvoltiirii ovarelor.

2.3.5.8. Sistemul nervos

Sistemul nervos la albinii este compus dintr-un sistem nervos


central ~i unul periferic, care se afl5 dispus in partea ventral5 a
corpului, liber printre celelalte lesuturi Si organe.
Sistemul nervos central este alciituit din creier si un lanl de
ganglioni uniti intre ei prin cordoane de fibre nervoase.
Creierul apare foarte dezvoltat datoritii lobilor optici ~i
antenali, dar din punct de vedere a1 creierului propriu-zis este mai
dezvoltat la albina lucr5toare.
in partea central5 se g5sesc lobii protocerebrali, care fonneazi
protocerebrum ~i care in partile laterale se continu5 cu lobii optici
(fig. 28).

A
Fig. 28. Sistemul nervos al albinei
IucrZitoare (dupii Snodgrass)
A: I - nerv antenal; 2 - ocel; 3 - ochi
compus; 4 - protocerebrum; 5 - lob
optic; 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 -ganglioni
ventrali;
B
B: Creierul yi ganglionul
subesofagian
I - ocel; 2 - ochi compus;
3 - protocerebrum; 4 - lob optic;
5 - lob antenul; 6 - nerv untenal;
7 - ganglion subesofagian;
8 - new labial;
- -
9 nerv labral; 10 nerv maxilar

Inferior lobilor protocerebrali, de o parte gi de alta a


stomodeumului este situat deutocerebrurn, constituit din nervi
senzitivi grogi gi nervi motori, ciitre mu~chiiantenali. Anterior lobilor
antenali se ggseqte regiunea tritocerebralii (tritocerehrum) care dB
na~tereunui nerv frontal ~i unui nerv recurent care urmiire~tetraseul
esofagului. Sub esofag, spre partea inferioar5 a capului, sunt dispugi
ganglionii subesofagieni carc sc unesc cu creierul in partea lor
superioarii. De la ace~tiganglioni, mari ~i turtifi, pornesc nervii
maxilari, nervii mandibulari gi nervii labiali. Spre partea posterioar3
se lea@ cu prima pereche de ganglioni toracici ~i deci cu intreg
lanful ganglionar gi inerveazii prima pereche de picioare.
Cordonul ganglionar este format din 7 perechi de ganglioni,
din care douii toracice vi cinci abdotninale. Unirea ganglionilor
pereche se realizeazg printr-un cordon dublu, de unde numele de
sistem ganglionar scalarifom.
Perechea a doua de ganglioni toracici inerveaz5 a doua qi a
treia pereche de picioare, precum ~i primul segment abdominal.
De la sisteinul nervos central pornesc numerogi nervi: nervii
motori pornesc de la centru gi se terrninii la nivelul mugchilor unde
transmit impulsurile nervoase, iar cei senzitivi culeg excitafiile din
mediul exterior yi le transmit sistemului nervos central.
Sistemul nervos periferic este alcgtuit dintr-o retea de fibre
nervoase senzitive gi motorii gi o serie de celule senzitive situate la
nivelul tegumentului.
2.3.5.9. Sistemul neuroendocrin

Este alcituit, pe de o parte, din celule neurosecretoare izolate,


localizate in creier care elibereazg hormoni, iar pe de alt5 parte, din
glande endocrine care sunt activate de hormonii secretati de celulele
neurosecretoarc.
Glandele endocrine sunt reprezentate de glandele protoracice
gi dou5 perechi de glande retvocerebrale.
Glandele protoracice sunt prezente la larve gi sunt situate
difuz in apropierea tubului digestiv in protorace qi mezotorace. Ele
secret3 ecdisonul sau hormonul n6pdrlirii.
Glandele retrocerebrale sunt corpora cardiaca gi corpora
allata.
Corpora cardiaca sunt dou5 formatiuni egale situate pe
stomodeum ~i au functie dubl5. Pe de o parte, primesc $i stocheaz5
secretiile cerebrale pe care ulterior le elibereaz3 in hemolimfi, iar pe
de alt5 parte, au o secrelie proprie a1 c5rei rol nu este cunoscut.
Corpora allata sunt douii corpuri celulare globuloase
provenite din ectodermul primului segment maxilar, plasate pe
laturile esofagului. Secret5 mai multi hormoni cu funcfii diverse:
juvenilizantii, gonadotrop5, metabolic:.
Functia juvenilizant~7. Acfiunea horrnonilor secretati de
corpora allata combinat5 cu cea a hormonului n5pArlirii mentine
insecta in stare de larvii. Actiunea celor doi hormoni este uneori
sinergicii, alteori antogonic3 in functie de stadiul de dezvoltarc atins.
Functia gonadotropii. Hormonii secretafi controleaz5
dezvoltarea organelor sexuale gi a comportamentului sexual. in
cantitate mare inhib3 dezvoltarea ovarian5 la larvc, ducAnd la
diferentierea castei lucrstoare. Acela~i hormon declangeaz5
dezvoltarea ovarian5 la lucriitoarele r5mase fir5 matc5 (in absenta
ouilor, larvelor sau a puietului necilpiicit). Mecanismul este mult mai
complex qi este condus printr-un sistem de relatii, in principal prin
relatiile de nutritie.
FuncJia metabolic6 controleaz5 mecanismul respirator,
nutrifia ~i vitelogeneza. Produsul corporei allata este cunoscut sub
denumirea de hormonul juvenil, dar datorit5 multiplelor sale funcfii
s-a propus o denumire mai adecvatc?, aceea de hormon movfogenetic.
2.3.5.10. Organul de apiirare

Organul de aparare a1 albinei - acul - este adgpostit in


interiorul segmentului a1 VII-lea. Acesta se compune din: aparatul
vulnerant, aparatul motor gi glanda secretoare de venin Cfig. 29).

Fig. 29. Organul de


apsrare a1 albinei
1 - glanda acidn' de
venin;
2 - glanda alcalin&de
venin; 3 - vezica cu
venin;
4 - bulbul acului; 5 -
placa triunghiularn'; 6 -
placa oblong&; 7 - placa
pitrat;; 8 - mugclzii
aculiri;
9 - stiletul; 10 -
Ianfetele;
11 - teaca

Aparatul vulnerant (de atac) este alciituit dintr-o pereche de


valve unite care formeazi stiletul, o a doua pereche de valve
independente - lan[etele ~i o a treia pereche de valve asemlingtoare
unui jgheab cu rol protector pentru celelalte gi rol tactil. Stiletul
prezintii proximal un bulb, care se continuii cu un canal delimitat de
stilet gi cele doug lantete, prin care se scurge veninul. Lantetele
prezintg la capitul distal n i ~ t ezimti orientati postero-anterior, iar la
capitul proximal, o formatiune chitinoas5 care face leg5tura dintre
partea vulnerantg gi cea motorie.
Aparatul motor se colnpune din doua' perechi de mujchi gi
trei perechi de plcjci chitinoase: pgtrate, triunghiulare gi oblonge.
Partea secretorie este reprezentatg prin glanda acid; ~i
glanda alcalina'. Glanda acid5 este bifurcatii gi se contiriuii cu un
canal lung gi sinuos care conduce veninul secretat in rezervorul de
venin. Contine acid formic, apitoxinil qi histamin5. Glanda alcalins
este mai mici gi se deschide in punga cu venin aproape de baza
acului. Prin secretia sa lubrefiazg acul ~i diminueaza aciditatea
veninului.
Actiunea de intepare se produce in urrna contractgrii
musculaturii abdominale in urrna cgreia in tegumentul infepat
pitrunde, mai intii, v2rful stiletului, apoi doui perechi de mugchi
voluminogi antagonici care actioneazi mai intii plicile pitrate, apoi
plgcile triunghiulare gi lanfetele. Plicile oblonge, angrenate gi ele in
aceasti5 mi~care,acfioneaza asupra membranei care acoperi bulbul yi
determini scurgerea veninului prin bulb gi prin conductul format
intre stilet ~i lantete.
in cazul i n care inteparea se produce intr-un tegument elastic,
din cauza zimfilor lantetelor, acul riimlne fixat in tegument ii se
smulge din corpul albinei impreuni cu tot aparatul motor, glandele cu
venin ~i ganglionul care 11 inerveaz5.
Veninul continuii s5 fie pompat piin5 la golirea total5 a
rezervorului, iar albina va muri. Cind inteparea se produce intr-un
tegument rigid (chitinos) acul poate f i retras dupa intepare cu ugurintg.
Matca este previzuti cu ac pe care-1 utilizeazi numai
impotriva miitcilor rivale, iar trintorii sunt lipsiti de organ de apgrare.

2.4. BIOECOLOGIA COLONIEI DE ALBINE

Elementele de biologie ale albinei, ca organism individual, pot


prezenta o important5 oarecare din punctul de vedere a1 tehnologului
in apiculturii. Pentru biolog qi tehnolog, deopotrivc?, importante se
dovedesc elementele de bioecologie, in care rela$iile dintre indivizii
coloniei sunt mediate prin mecanisme complexe, fascinante in acelagi
timp, care definesc viati social5 a albinelor melifere.
Familia de albine iyi desfigoar5 activitatea in cuibul pe care in
mod natural gi-1 construiegte in scorburi, g5uri de stinci sau in stupii
construiti de om.
Cu ajutorul cerii produse de glandele cerifere ale albinelor
lucr5toare sunt cliditi un nurnir variabil de faguri in functie de
puterea familiei. Pe fagurii din mijlocul cuibului se gisesc ou5, larve
sau puiet cipgcit, constituind locul preferat pentru matc5.
Aspectul cuibului este in ansamblu de form5 sfericii. in partea
de sus a fiec5rei rame gi in colprile superioare se g5sesc rezervele de
miere, in timp ce rezervele de polen sunt aqezate la marginea
puietului sau pot ocupa o ram5 intreagii c5nd sunt abundente.
Temperatura in cuib trebuie sii fie de 33 - 35"C, fiind reglatii
de c5tre albine prin cregterea sau reducerea consumului de hranii.
Umiditatea relativii este cuprins5 h t r e 75 - 80 %.

2.4.1. Activitatea albinelor in cuib

2.4.1.1. Construirea fagurilor

Solziqorii de cearii produgi de glandele cerifere sunt extremi de


maleabili qi nu rezist5 la temperaturi mai tnari de 36°C. Prin
frim5ntarea cu ajutorul mandibulelor qi amestecarea cu o solutie
secretat5 de glandele mandibulare, rezistenp cregte pin2 la 63°C. fn
timpul cliidirii fagurilor intr-un stup cu rame goale, albinele stau in
forrnatii conice cu baza in sus, se prind de picioare qi forrneazii un lan!
de albine sub spetezele superioare a 3 - 4 rame luate in lucru (fig. 30).

Fig. 30. Lantul albinelor clgditoare de cearg

Mai multe albine forn~eaziiun ciorchine a1 ciirui inveli~este


format din 2 - 3 straturi de albine str2nse intre ele, care au rolul de a
pistra o temperaturii de 33-34"C, necesarii elaboriirii solzi~orilorde
cearii. Circulatia albinelor in interiorul ciorchinelui de cearii se
realizeazg printr-o deschidere la partea inferioar5 a acestuia. Din
cind in ciind, din pcrdeaua dc albine se desprinde cite una, care
depune solzi~orulpe fagurele in construcfie, dupi care se intoarce la
locul inilial. Albinele constructoare iau solzi~oriipe care ii frZimint8
~ i - i amesteci cu secretiile glandelor mandibulare, formiind mici
plicute care sunt fixate de fagure. Alte albine modeleaz5 $i dau
fonna hexagonal5 a celulelor fagurelui. Fundul celulelor este
romboprismatic, construit din trei romburi a caror inclinatie in raport
cu peretii celulei este dat5 de unghiul ascutit a1 fiec5rui romb care
este de 70 grade $i 32 minute. Adoptarea acestui unghi permite ca
fiecare celuli hexagonal5 s5 poatii confine o cantitate maxim5 de
miere, folosindu-se o cantitate minim5 de cearii vi obfiniindu-se o
rezistenti maxim5. Celulele fagurilor sunt unite la baz5, astfel inciit
fiecare din cele trei romburi care constituie baza piramidal5 a unei
celule de pe o fat5 a fagurelui, participi in acela~itimp la realizarea
bazei piramidale a trei celule de pe partea opusg.
A

In cazul cl5dirii fagurelui artificial, o parte din albinele


constructoare se ageazi pe fagure, ridiciind temperatura la 30°C.
Ceara devenind maleabili, albinele incep sii formeze fundurile
celulelor, iar cu surplusul de cear5 inaltg celulele cu 3 - 6 mm. Cu
ceara produs5 de albinele tinere se continu5 in5lfarea celulelor,
15siindu-se in partea superioarii un inel de cearii gi propolis care
asigur5 rezistenfa fagurelui. inceplnd de la acest inel citre fundul
celulei, perefii sunt din ce in ce mai subfiri, piing la 0,08 mm.
Interiorul celulei este spoit yi lustruit cu un balsam de propolis.
Pe un fagure se pot distinge urmiitoarele tipuri de celule:
- Celulele de albine lucriitoare, servesc la cre~tereapuietului,
depozitarea mierii ~i p5sturii. Diametnil de 5,3 - 5,5 mm qi adiincimea
de 10 - 12 mm perrnite realizarea unui volum ce poate inmagazina
0,40 - 0,43 g miere sau 0,19 g polen. Pe un cm2 revin 4 celule sau 400
celule pe un dm2. Pe o ram5 de cuib de 435 x 300 mm pe ambele
fefe se g5sesc circa 9000 de celule de albine lucr5toare. Grosimea
unui fagure este de circa 25 mm, iar distanta intre doi faguri de 12
- 12,5 mm.
- Celulele de trgntori, servesc la cregterea puietului de trintor qi
depozitarea mierii. Ele au diametrul de 6,25 - 7 mm, iar adiincimea de 13
- 16 mm. Pe un dm2 se gasesc circa 300 de celule de trintor, fiind
dispuse pe partea lateral5 gi inferioar5 a fagurelui.
- Celulele de matcii sau botcile sunt celule de forma unei
ghinde cu adancimea de 20 - 25 mm qi un diametru de 10 - 12 mm, in
care albinele cresc numai miitci. Sunt cliidite de regulii pe marginea
inferioarii sau pe piiqile laterale ale fagurelui, in spafiile libere.
Botcile sunt ingro~atecu cearii iar pe suprafata lor albinele creeazi o
danteli cu desene aproape hexagonale. Construcfia botcilor este
supus5 unui control hormonal, a prezenfei substantei de matcii ~i a
unor feromoni secretali de matcii, care acfioneazii asupra albinelor
printr-un cod chimic.
Dupi depunerea ouilor si forrnarea larvei, botca este alungiti
~icipicitii de ciitre albine.
Botcile sunt de mai multe feluri:
- botci de schimbare lini~titiia miitcii, in numiir de 2 - 3 pe un fagure;
- botci de roire, in numiir de 20 - 30 pe fagure, sunt construite cind
familia urmeazi a roi;
- botci de salvare se cliidesc in mijlocul fagurelui prin modificarea
celulelor de lucriitoare cu ou5 sau larve tinere in situatia ~ 2 n dfamilia
a pierdut matca.

Botci de roire Botci de sslvare


Fig. 31. Diferite tipuri de botci

Dupii ecluzionarea miitcilor, albinele distrug botcile de pe


faguri.
- Celulele de trecere 9i de legiiturii. CeIuIele de trecere au
forma neregulata ~i se construiesc de regul5 la locul de intilnire intre
celulele de albine lucritoare qi cele de triintor. Celulele de IegZtut-a' se
construiesc pe locurile de fixare vi consolidare a fagurilor pe rami.
69
Sunt celule mici neregulate, cu peretii rnai groqi qi cu un continut rnai
mare de propolis, care asigurii o rezistentii sporitii a fagurelui in ramii.
DupSi fiecare generatie de puiet in interiorul celulelor fagurelui
r8mZin aderente pe peretii acestora ciimigile nimfelor, iar in unul din
colpri gi excrementele eliminate, resturi care nu pot f i curatate de
albine. Aceste acumuliri duc la modificarea dimensiunilor celulelor.
Datoritii micgoriirii volumului celulelor la fagurii vechi, se ajunge la
reducerea greutiitii corporale a albinelor crescute in ele. Cu cit
fagurii sunt mai vechi, cu atit culoarea cste mai bruni, creqte
grosimea fundurilor celulelor, uneori pin5 la 4 - 5 mm, ajungindu-se
la o dublare a greutiitii fagurelui dupi gase generatii de puiet.

2.4.1.2. Climatizarea cuibului

Albina izolatii se comporti ca majoritatea poichilotermelor,


neaviind posibilitatea mentinerii constante a temperaturii corpului. in
schimb, prin gnlparea a cel putin 50 sau 100 de albine se realizeazii
A

un ghem care poate climatiza cuibul. In interiorul cuibului


temperatura nu este uniformii. Punctul sensibil il constituie cuibul cu
puiet, a ciirui temperatura, indiferent de sezon, se mentine la 34 -
35°C in partea sa centalii, ceva rnai mici citre marginile acestuia, iar
in afara cuibului temperatura este de circa 25°C.
Iarna, cind colonia este lipsitii in totalitate sau numai paqial
de puiet, albinele se grupeazii foarte striins pentru a putea lupta
impotriva frigului. Ciind temperatura exterioarii este extrem de
sciizuti, in mijlocul cuibului se asiguri 20°C gi chiar mai mult, daci
exist5 ceva puiet. Albinele aflate la exteriorul ghemului formeazii un
invelig protector qi periodic intrii in interiorul ghemului pentru a se
inciilzi, locul lor fiind luat de alte albine. 0 albini izolat5 nu suportii
mult timp o temperaturii sub 8°C deoarece devine imobilii qi moare
de frig.
Vara, albinele sunt obligate s i lupte deseori impotriva
excesului de ciilduri. Dacii iarna caloriile sunt produse pe seama
consumului de miere, pierderea ciildurii, vara, se realizeazii prin
evaporarea apei. Apa adusi in stup de ciitre culegiltoarele
specializate, este preluatii intre piesele bucale de albinele din stup,
care o expun la curentul de aer obtinut printr-o ventilatie energicii
fr'cutii la urdinig de mai multe albine, prin care aerul umed qi inciilzit
din interior este aspirat. Acelaqi procedeu este folosit pentru
concentrarea nectarului in miere. Nectarul abundent yi putin
concentrat joacii pentru climatizare acelayi rol ca yi apa.
Climatizarea stupului se refer5 9i la reglarea umiditsfii relative,
~tiindu-se cii puietul nu suport3 uscgciunea. Asigurarea umidititii
relative se realizeazi tot pe seama activitiifii albinelor. in timpul iernii,
glandele rectale filtreazi din substantele reziduale ale digestiei apa
chimic purii pe care o redau organismului.
Pentru a se uyura climatizarea cuibului, se va proceda la
dimensionarea corespunzitoare a urdiniyului qi la umbrirea stupilor
pentru a fi eliberate albinele de la aceasti activitate yi trecerea lor la
activitatea de cules.

2.4.1.3. Curgtirea celulelor qi a cuibului

Albinele curiifi cuibul, scotsnd in afara stupului rcsturilc dc


cearii, cristale de miere, puiet sau albine moarte, p5sturi yi alte
resturi. Resturile mentionate sunt apucate cu mandibulele, iar in cazul
corpurilor mai mari coopereazi 2 - 3 albine, pentru inlgturarea din
cuib. Corpurile ugoare sunt duse in zbor ciit mai departe de stup.
Albinele curiitii, netezesc qi lustruiesc marginile qi interiorul celulelor
in vederea creyterii unei alte generafii de puiet.

2.4.1.4. Hrgnirea larvelor ~i rniitcilor

Larvele de matcii pin5 la cipicirea lor sunt hriinite de albinele


doici cu liiptiqor, iar larvele de albine lucritoare gi triintori in virstii
de 1 - 3 zile sunt hriinite cu 15ptiyor, iar in continuare cu amestec de
miere qi polen. Exist5 chiar opinia c5 albinele doici ar depune lipti~or
in cantitiifi mici in celulii inainte de ecloziunea larvei, care este
absorbit prin micropilul oului ~i are rolul dc it~muirca corionului,
facilitindu-se astfel ieqirea tinerei larve. Dup,? cclozionarc, larvele
inccp s,? consume hrana administrat3 de doici. inaintc dc a incepe
hrinirea larvelor, doicile cerceteazii celulele pentru a stabili unde este
agczat capul larvei timp de 10 - 20 secunde, apoi iqi apropie
mandibulele, iar prin deschiderea gi vibrarea ugoarc? a acestora, intre
maxile apare o piciituri de hranii care este eliberatii pe fundul celulei
sau pe peretii acesteia ~i nu direct in gura larvei. Timpul necesar
71
pentru hrgnirea unei larve variazii de obicei de la 30 la 120 secunde.
Larvele inoat5 in liptigor cu gura deschis5 gi absorb hrana, iar apoi
prin glandele salivare eliminii surplusul de ap5 pe care albinele doici
il ling cu.15comie. Este posibil ca aceste secretii ale larvelor sg atrag5
albinele datoriti con~inutuluibogat in diastaze gi s5 asigure in acelagi
timp relatiile intre doici gi larve.
Tot albinele doici hriinesc matca, in permanenla, cu lgptigor,
pe baza relatiilor de nutritie intre cele douB caste care vor f i tratate
ulterior.

Hra'nirea larvelor de matca'


Larvele de matc5 sunt crescute in botci, fiind hrgnite din
abundent5 cu Iiiptigor, astfel incit aceastg secretie r5miine in botci
chiar dupi c5picirea acestora. Hrana administrat5 larvelor este
alcTLtuit5 din doui componente: una transparent5 gi alta opac5,
alburie, raportul intre ele fiind de aproximativ 1:1.
Totugi, acest raport este influenfat de viirsta albinelor doici,
cele mai in viirsti? secretiind componenta albg in cantitate mai micii.
Numgrul de hrgniri creSte odat5 cu virsta larvelor: larvele de o zi
primesc hrana de 13 ori pe or5, cele de 3 zile de 16 ori, cele de 4 zile
de 25 de ori. La fel, durata medie pentru hrgnirea unei larve cregte
odatg cu virsta acesteia. Num5rul total de hrgniri pc intreaga
perioadii larvari este de 1 600, iar ca timp insumeazg 17 ore. Larva in
virsti de 6 - 12 ore primegte la fiecare hrsnire circa 1,13 mg
substant5 transparent5 ~i 0,81 mg substanfi albicioasg. Cantitatea
total5 de hran5 primit5 de o larv5 este de aproximativ 1,5 g (Jung -
Hojfman citat de I-laydak, 1 970).
Piin5 la viirsta de 3 zile, larvele de matc5 primesc mai multii
substant3 albicioasil, iar in continuare incep s5 primeascg mai multii
substant5 transparenti. Prima substant5 reprezintg un amestec a1
secretiilor glandelor hipofaringiene gi mandibulare ale albinelor
doici, iar cea de- a doua un amestec de secrefie a glandelor
hipofaringiene gi miere. Proteinele incluse in 1Bptigorul de mate5 r
provin din secretia glandelor hipofaringiene (Patel, Haydak,
Gochnauer, 1960).
Continutul in proteine in substanta albicioas5 este 140,5 mglg,
iar in cca transparentii de 110,O mglg (Jung-Hoffman, 1966).
fn primele 3 - 4 zile de via!&, ritmul de dezvoltare a larvelor de
matci este mai lent decit a larvelor de lucriitoare, dupii care acest
ritm se intensific5, larvele ajungiind la greutatea de 300 - 322 mg.

Hra'nirea lawelor de lucra'toare


Larvele tinere de lucr5toare primesc, ca gi celc de matcii, o
hranii compus5 din douii fractiuni: una transparentii qi alta liiptoas5,
raportul intre ele fiind de 4: 1. Nu~nailarvele de lucr5toare din care se
cresc miitci de salvare primesc hran5 compusii in raport de 1 :1 (Jung-
HofJinan citat de Haydak, 1970). Num5rul de hriniri este mai mic
decit in cazul larvelor de matc5, de numai 143 cu o duratii totalii de
110 minute pc intreaga perioadii de hriinire larvar5. (Lindauer citat de
Haydak, 1970).
Peste virsta de 3 zile, larvele primesc pe ling5 componenta
transparent5 o hranii de culoare giilbuie care contine polen (15pti~or
de lucratoare modificat).
Hrinirea cu secretia albi sc obscrvi rareori. Griuncioarele de
polen sunt probabil incorporate in liiptigorul de lucratoare modificat
atunci cind doicile ii adaug5 acestuia hrana din gugi care contine
miere gi polen. Polenul adiugat nu furnizeaza mai mult de 1:10 din
necesarul de azot a1 larvei gi nici nu constituie un element esential
pentru hrana larvelor de lucriitoare, deoarece familiile normale lipsite
de polen o perioad5 scurtZ de timp pot c r e ~ t epuiet chiar dac5 sunt
hrinite numai cu sirop dc zahir (Haydak, 1970).
Prin mecanisme complexe mediate de organele senzoriale,
secretia de feromoni sau a hormonului juvenil, doicile sunt capabile
s i aleagii tipul de hrinire in funcfie de apartenenfa larvelor la diferite
caste Hi pot aprecia cantitatea de hran5 existent5 in celule, deoarece
larvele de aproximativ aceeagi viirst5 ~i pozifie pe faguri au aproape
tot timpul aceea~icantitate de hran5.

Hra'nirea larvelnr de tr&ntnri


Larvele de trintor sunt mai dezvoltate decit cele de lucrgtoare,
cintirind 384 mg fat5 de 159 mg yi pri~nescmai mula hran3 in
timpul dezvoltiirii lor - 9,6 mg fafi de 1,7 mg per celul5.
Hrana pentru larvele tinere (1Xptigor de trintor - L.T.) este alb
liptoas5 gi nu prezinti polen, fiind un amestec de douii substantc -
una transparent5 gi alta alburie. Compozitia ei este sirnilarr hranei
larvelor din celelalte caste.
73
Hrana pentru larvele de trintor mai in virstii (liiptigor de
trintor modificat - L.T.M.) are culoarea galben-brun5 murdar5 ~i
prezinti griuncioare de polen. Modificiirile in compozitia L.M.T.
sunt asemiln3toare celor din Igpti~orul de lucriitoare modificat,
putiindu-sc obtine triintori norrnali hriniti cu hrana pe care o primesc
larvele de lucratoare de viirstg corepunziltoare, aspect care denotii
acelagi efect fiziologic a celor douii forrnule de hran5 (Rhein citat de
Haydak, 1970).

2.4.1.5. Primirea nectarului ~i


transformarea acestuia in miere

in conditiile unui cules de intretinere, albinele culegiitoare


depun singure nectarul in partea de jos a fagurilor, de unde albinele
primitoare il mutii in partea superioarg in apropierea elipsei cu puiet.
in perioada culesurilor mari, albinele culegiitoare predau
nectarul albinelor primitoare uneori chiar la urdini~,care la rindul lor
il transport2 ~ i - 1depoziteazii in faguri sau il predau altor albine care
executii acest lucru.

2.4.1.6. f ndesarea polenului in celule

inciircitura de polen este depusii de albinele culegiitoare direct


in celulele din jurul elipsei cu puiet, dupii care primesc hrani de la
albinele inconjuriitoare ~i pleacii din nou dupii polen. Albinele din
cuib, obi~nuit din gnipa primitoarelor, indeasii cu capul,
compactizlnd polenul depozitat.

2.4.1.7. Zborurile de orientare

La primul zbor, albinele tinere iegite zboarii in imediata


apropiere a stupului, fiind indreptate cu capul spre stup pentru a
memora pozitia acestuia fat5 de obiectele inconjuriitoare. in acest
timp ele elibereazii excrementele acumulate in rect in perioada scursg
de la eclozionarea lor.
in zborurile urmiitoare se prelunge~teatlt durata cit .ti raza de
zbor, fiind mcmorate obiectele de orientare aflate pe parcurs.
Zborurile de orientare sunt efectuate pe timp ciilduros gi insorit
~i asigurii trecerea treptatii de la activitiifile din stup la celc din afara
acestuia (activitatea de culegiitoare).

2.4.1.8. ApSirarea cuibului

Apiirarea cuibului este asiguratii de lucriitoarele din stup gi de


un grup specializat de albine postate la urdinig gi pe sciindura de zbor.
0 albinii in pericol emite semnale de alarmii, care provoacii
congenerelor sale agresiune qi atacii orice intrus prin Pnfepare.
Perceperea stimulilor de alarrnii face ca celelalte lucriitoare sii-gi
umple guga cu miere in 60 piing la 90 secunde.
Simp1 mirosului joacii un rol important in recunoagterea
albinelor din aceeagi colonie, care au acces in stup, in tirnp ce
albinele hoafe sau striiine nu au acces. 0 situafie special5 se intiimpl,?
ciind culegiitoarele riitiicite, care sunt inciircate cu hranii, se indreapt2i
spre un stup strain. Ele emit un sunet de ape1 (un biziiit specific) care
calmeazii agresivitatea paznicilor, Iiisindu-le accesul liber.
Numiirul albinelor de pazii este mai mare in timpul perioadelor
lipsite de cules gi mai mic in timpul culesurilor abundente.
Agresivitatea albinelor este deci strins legatii de instinctul de
apirare gi depinde de rasii, virstii, abundenta hranei, dezvoltarea lor
ovarianii, culorile gi dimensiunile agresorilor, mirosurile, faza
ciclului de reproducfie a coloniei ~i condifiile atmosferice.
Ordinea descresciitoare in funcfie de ras5 a agresivit5fii se
prezintii astfel: A.m. andansonii, A.m. scutellata, A.m.litorea, A.m.
iberica, A.m.melli$era, A.m.ligustica, A.m.caucasica, A.m. carnica y i
A.m.unicolor.
Legat de viirstii, agresivitatea este mai pronuntatii la albinele
bgtriine deciit la cele tinere. Creqte, de asemenea, agresivitatea la
albinele r5mase orfane o perioadii mai marc de timp.
Culorile inchise, simple provoacii o agresivitate mai mare
deciit culorile luminoase, deschise, iar in privinfa dimensiunilor
agresorilor, albinele nu-i atacii cind sunt in general, mai mici decit
ele.
Mirosul de venin ~i al transpirafiei animalelor excitii foartc
puternic albinele, ficandu-le agresive.
in tirnpul roitului, lucrgtoarele care au plecat cu gugile pline de
miere nu sunt agresive gi nu infeapz piin%in momentul in care qi-au
giisit adiipost, iar cele din familia roit%,r%masgtemporar fir2 matcii,
devin agresive. Agresivitatea albinelor din roi cregte odat%cu aparitia
primelor lucrgtoare ~i dezvoltarea populafiei.
Docilitatea albinelor cregte in momentul in care incepe
cregterea mitcilor.
Excitabilitatea albinelor este rnai redus%pe timp calm fat2 de
timpul instabil gi vintos. Agrcsivitatea albinelor pare s5 se
declanqeze nu atilt sub influenfa modific5rilor de temperatur2, a
intensitgfii luminoase yi averselor, ci sub influenfa modific%rilorin
lungimile dc unde electromagnetice gi potentialului electric din
atmosfer5 care insotesc fenomenele menfionate.

2.4.2. Activitatea albinelor in afara cuibului

2.4.2.1. Aprovizionarea cuibului cu a p i

Cantitifi mai mari de ap%sunt aduse de c%trealbine (sacagife),


mai ales in perioada cre~teriipuietului, primgvara cind este folositi
la diluarea rezervelor de miere necesare hrgnirii puietului gi in
perioadele de argif%cand este folosita pentru nevoile organismului gi
climatizarea cuibului. La aparitia culesurilor abundente, num%rul
albinelor ocupate cu aprovizionarea cu ap% se reduce. Cantitatea
maxim2 de a p i adusi de albin%este de 50 mg, iar media de 25 mg.
Num%rulmaxim de zbonlri dupii apii a fost inregistrat la 144 pe zi,
iar in medie circa 50 - 70 pe zi.

2.4.2.2. Culesul de nectar vi polen

Activitatea de cules a albinelor este influentats in cea mai


mare m%sur% de condifiile de mediu (temperatura, vantul,
luminozitatea, ploaia etc.) - factori care influenfeazii secrefia de
nectar. in acelaqi timp, activitatea de cules este influenfat2 de puterea
familiilor, abundenfa surselor de nectar gi polen din flori gi distanfa
fati de sursa de cules.
76
Albinele trec la activitatea de culegiitoare dupii a 21-a zi de
vial$ aviind sarcini precise impuse de organizarea social5 pentru
aprovizionarea cuibului cu nectar, polen, propolis ~i ap5. Ele sunt
culegiitoare fie de nectar, fie de polen qi intr-o anumitii proportie de
ambele. 0 culegiitoare de polen poate deveni culegiitoare de nectar,
dar nu qi invers. Culegiitoarele de propolis intr-o colonie sunt foarte
putine ~i fidele in general acestei munci, dar care poate fi abandonatii
in favoarea recolt5rii nectarului.
Activitatea de cules a albinelor se desf"a~oar5la temperaturi
cuprinse intre 12 - 38°C. Pcstc limita superioari, albinele mai zboari
doar pentru aprovizionarea cu ap5, iar sub limita minim5 doar ~ 2 n d
culesul este atriigiitor ~i abundent. La viteze mai mari ale vgntului de
38 km/h albinele riimiin in stup.
intr-o familie puternicii cu 60 - 70 mii de indivizi, in perioada
unui cules abundent, numiirul culegiitoarelor se ridicii la 35 mii, carc
executind cite 10 zboruri pot culege 10 - 12 kg nectar pe zi.
Cel mai adesea, lucriitoarele se dedic5 recoltirii de pe un
singur tip de planti, dacii recolta este abundentii, limitgndu-se pc o
razi de 500 - 600 m in jurul stupului (Beutlev, 1954, Lecomte, 1960).
Ajunse in aria culesului, ele se menfin pe o suprafat5 restriinsii dc
circa 50 m2 (Singh, 1950). Exist5 qi situatii in care albinele insist5 pe
o sursii de hranii epuizatii, dar initial abundentg, deqi in vecinitate se
gisesc surse mai bogate. AceastB situatie este legat5 de siste~nclcdc
comunicare care vor fi tratate ulterior. Greutatea transportati
reprezintii 20 mg pentru polen yi 40 mg pentru nectar - grcutatc carc
echivalcazii cu aproape jumitate din greutatea unei lucriitoare. Pentru
recoltarea unei inc5rc5turi de polen albina are nevoie de circa 10
minute Si de 35 minute pentru nectar.
Timpul necesar pentru recoltarea inciircZiturilor de nectar ~i
polen se reduce considerabil dac5 provin de la plantc cu secretii
abundente. Percival, 1950 aratc? cZi macul oriental (Papaver
orientalis) poate furniza 10 inciirc5turi de polen pe floare, in timp ce
pentru o singurii incirc5turi de la trifoiul alb (Tvifolium vepens)
trebuie vizitate 106 - 166 flori.
Pentru recoltarea unei inciirciituri de api (30 mg) de la distanta
de 500 m lucr5toarea are nevoie de 3 minute, iar pentru o inc&c%turi
de propolis de 30 minute.
Viteza de zbor a albinelor pe teren, pe timp favorabil, f5ri
vint, la o altitudine 10 - 30 m este de 25 - 30 km pe or%,iar purtate
de vint pot atinge gi chiar depii~i60 km pe orii.
Raza de actiune eficicntg In timpul culesului este considerat;
2000 m, fiind citate cazuri in care culegitoarele aa fost depistate la
surse bogate de nectar situate la distanfe de 6 krn .yi chiar 10 - 12 km.
Chauvin (1976) aratii c5 sporul de recolt5 intr-o surs5 de cules
format5 din pomi, iarb5 neagr5 ~i tei la distantele de 600 m ~i
respectiv 1200 m este rnai redus cu 30% pe timp favorabil ~i cu 50%
In conditii nefavorabile, de unde necesitatea ca stupinele s5 fie
a~ezateciit rnai aproape de sursele de cules. in zonele de munte, cu
pante rnai mari de 20%, culeggtoarele se indepgrteazii la o distanfi
rnai mic5 de stup deciit in zonele de qes din cauza unui consum
energetic rnai mare. Consumul de energie in timpul zborului cu
incirc5turi este apreciat la 1,5 mg glucoz% pe minut, ceea ce
insearnng c5 un zbor la o distant5 de 12 krn face ca nectarul recoltat
s5 fie consumat pentnl reintoarcerea la stup.
in medie o albini execut5 10 - 25 zboruri pe zi, iar in tirnpul
viefii face circa 250 de zboruri. DacE pentru obtinerea unui kg de
miere sunt necesare 40000 de zboruri ~i data un zbor este apreciat
numai la un km, teoretic o albinB ar trebui sii parcurgi 40000 de km
ceea ce ar insemna ocolul piimiintului pe la ecuator.

2.4.3. Diviziunea muncii la albine

Efectivul numeros a1 unei familli de albine este constituit din


indivizi de viirste diferite: circa o treime albine bgtriine qi douii treimi
albine tinere. in cursul vietii albinele desfayoarii rnai multe activitiiti
legate in general de viirsta pe care o au:
- albinele tinere de 1 - 2 zile se O C U cu~ ~curatirea celulelor ~i
inciilzirca puietului;
- albincle intre 3 la 11 sau 12 zile constituie grupa albinelor
doici care se ocupii cu hrgnirea puietului. La aceste albine glandele
hipofaringiene sunt bine dezvoltate. Un grup de 10 - 12 albine
insofesc rnatca pe care o hrinesc cu 15pti~orde matcii. Asemenea
grup se constituie in suit5 pe fiecare fat5 a fagurelui sau alt fagure
unde a trecut matca;
- albinele de la I I la 16 sau 18 zile construiesc fagurii;
78
- albinele de la 16 la 20 sau 21 de zile asigur5 paza qi
ventilalia;
- albinele de la 20 la 30 sau 35 de zile sunt albine culegatoare
care activeaza mai mult in afara stupului.
Aceasta diviziune a muncii nu este strict5 deoarece ~ 2 n d
necesit5file familiei se modifica, succesiunea gi repartifia muncii se
schimba in funcfie de nevoile momentului.

2.5. HRANA $1 RELATIILE DE NUTRITIE


~ N T R EALBINE

2.5.1. Hrana albinelor

Hrana albinelor se compune din trei elemente de baz8: apa,


nectarul ~i polenul.

2.5.1.1. Apa

Apa este un element indispensabil, necesar in digestie,


asimilatie, la efectuarea diferitelor schimburi nutritive la nivel
celular, la elaborarea secreliilor glandulare ~i hemolimfei. Apa este
utilizati de c5tre albine la prepararea hranei laware qi la climatizarea
cuibului.
Necesarul de ap&pe zi gi familie variazi in functie de puterea
familiilor qi sezon, fiind cuprins intre 50 - 200 g primilvara ~i intre
300 - 500 g vara.
0 parte din apa necesarii este asiguratii de nectar (datoritii
continutului s8u ridicat in ap5), restul fiind completat de la sursele
naturale sau prin folosirea ad8p8toarelor apicole.

2.5.1.2. Nectarul

Nectarul este un produs complex, secretat de glandele


nectarifere ale florilor. in afar5 de ap8, in compozitia chimic5 a
nectarului intr5 zaharurile reprezentate in principal de: zaharozg,
glucoz8, fructozii ~i in cantititi rnai mici dc: maltozi, rafinozi,
melibiozg etc. Alitturi de zaharuri, participii gi alte substante in
cantititi foarte mici: proteine, acizi organici, cnzime, vitamine,
substante minerale, pigmenti, substante aromatice etc, care asigurg
aroma gi unele proprietiiti specifice ale mierii. Continutul in cenugii
este cuprins intre 0,023 - 0,45% (Crane, 1979). Reactia nectarului,
cel mai adesca, estc acid5 sau neutri (pH 2,7-6,4) gi mai rar alcalini
(pH pans la 9,l).
Conccntratia nectarului in flori variazg in limite foarte largi,
de la 5% la 70%. Albincle prefer5 nectarul cu o concentratie de circa
50%. A

In afar; de nectar, albinele inai recolteazii mana, care


reprezint5 produgii de cxcretie, cu gust dulce, ale unor insecte care se
hrinesc cu scva plantelor parazitate.

Tran~formareanectarului in miere
Transformarea nectai~~lui in micrc arc loc in urma elimin5rii
excesului dc ap,? ~i a unor procese biochimice de invertire a
zaharurilor sub influcnta invertazei din nectar, ciit gi sub influenta
invertazei $i amilazei continute in secretiilc glandclor hipofaringiene
ale albinelor lucriitoare dup5 a 21 -a zi de viafi.
Concentrarea ~i maturarea mierii cuprind doui faze ~i se
rcalireaz5 numai in interion11stupului.
in prima far5 rolul albinelor cste activ. Albina regurgitcazii
din gu$i la extremitatea inferioar5 a trompei o piciiturg de miere pe
care apoi o ingcrcazii, proces care se repet5 intr-un interval de timp
dc circa 20 de minute. in fclul acesta, nectarul este expus in peliculii
subtire la acrul cald din stup, pierzind o parte insernnat5 de ap5.
Rezultii astfel o miere semiinaturat5 cu un continut in S.U. de 50 -
60'%. A

In faza a doua rolul albinelor este pasiv. Albinele depun


aceastii mierc sub form5 de mici picituri pe perefii celulelor sau ca o
pelicul,? subtirc pe fiindul acestora. De rcguli, cclula este umplutii pe
114 sau 113 din volumul sgu, iar in sitiiafia unui cules abundent sau a
lipsci spatii~luide depozitarc cclulelc sunt umplute pe 112 sau 314.
CSnd maturarea avanseazii, mierea este mutat5 in altc celulc care vor
fi un9plute pe 314 din volun~ullor.
Maturarea final5 dureazi 1 - 3 zile in funcfie de continutul in
ap5 din nectar in momentul depunerii in celulii, de nivelul pin5 la
care sunt umplute celulele, de intensitatea circulatiei aenllui (care la
riindul ei depinde de puterea familiei gi sistemul de ventilatie a
stupului) gi de temperatura gi umiditatea relativii a aerului.
Cind mierea contine 20% ap8, procesul de maturare este
incheiat. Albinele completeazi celulele cu miere maturati luati din
alte celule gi le ciipicesc cu ceari. CipBcelul de ceari impiedici
absorbtia apei din mediul inconjurBtor vi implicit ferrnentarea mierii.
fn timp ce apa se evaporii din miere, in timpul procesului de
maturare se produc o serie de transformiri chimice care afecteazii in
principal hidra;ii de carbon. Aceste transformiiri au loc sub influenta
enzimelor, mentionate anterior, care scindeazfi zaharurile cu
moleculi mare in zaharuri simple - glucoza gi fructoza.
Mierea asiguri organismului albinelor energia necesarg.
Glucidele care reprezinti peste 80% din S.U. joacii un rol structural,
participind la constituirea membranelor celulare, a tesutului
conjunctiv, hormonilor qi anticorpilor.
Cea mai mare parte a glucidelor in miere este reprezentati de
glucozi ~i fructoz%.
Glucoza este mai putin dulce deciit fructoza gi de doui ori rnai
dulce dec5t zaharoza, dar prezinti incovenientul cristaliz5irii rapide,
motiv pentru care nlierea cu un col~ti~lut ridicat de glucozii nu se
recomandi pentru hrinirea albinelor in tilnpul iemii. Fructoza, in
schimb, cristalizeazi foarte greu gi prezintfi un grad mare de
solubilitate, ceea ce favorizeaz3 valorificarea in hrinirea albinelor.
Zaharoza cristalizeazi ugor, dar nu reprezintii deciit piing la 5% din
continutul Fn glucide. Un continut de zaharoz8 mai mare de 5% poate
constitui un indiciu de falsificare a mierii.
Dintre glucide, albinele pot folosi: glucoza, fructoza, zaharoza,
maltoza, trehaloza, melizitoza - ca zaharuri "dulci", apoi arabinoza,
xiloza, galactoza, celobioza, rafinoza, manitolul ~i sorbitolul - ca
zaharuri "nedulci". Ele nu pot folosi ramnnoza, fucoza, manoza,
sorboza, lactoza, melibioza, dulcitolul, eritritolul sau inozitolul.
Albinele pot folosi dextrinele, dar dintre amidonuri pe acelea care le
sunt importante din punct de vedere biologic, cum ar fi cele din polen
(Vogel, citat de Haydak).
Aliituri de glucide in substanta uscat5 a mierii se ggsesc in
cantit2t.i reduse: enzime, vitamine, substante minerale, proteine gi
acizi organici.
Enzimele din miere sunt reprezentate de invertazii, amilazg,
maltazii, fosfatazii, glucozidazi, lipazii, catalaz8, care accelereaz,?
reaciiile metabolice, aviind func!ii atiit de scindarc ciit gi de sintezii.
Vitaminele joac5 rol de biocatalizatori in procesele metabolicc
din organismul albinelor, existiind interrelatii intre acestea cu
enzimele ~i substanfele hormonale.
Protcinele din miere igi au originea, in cea mai mare parte, in
polenul care se giisegte in masa lnierii qi se g5sesc in cantitgti reduse
(0,15 - 0,70% din S.U.).
Substantele minerale variaz5 intre 0,l - 0,5% in mierea floral2
gi intre 0,5 - 1,0% in cea de mans. Ele joac2 roluri de ordin structural
~i de reglator a1 presiunii osmoticc gi a1 echilibrului acido-bazic in
organismul albinelor.
Acizii organici din miere sunt reprezentati de acizii: glutamic,
oxalic, tartric, butiric, lactic, formic qi acetic gi joacii un rol important
in metabolismul albinelor.
Cantitatea de miere necesarg pentru hriinirea unei familii de
putere medie este de circa 90 kg in decursul unui an.

2.5.1.3. Polenul

Polenul asigurii proteinele necesare in hriinirea albinelor.


Acestea rccolteazii polenul florilor folosindu-se de peri~oriide pe
suprafata corpului, piesele bucale gi cele trci perechi de picioare.
Comportamentul albinelor in timpul recoltiirii polenului este
influentat de structura florilor pe care le viziteazii. in esentii, acest
cornportament se rezum,?, pentru inceput, la acele activitiiti prin care
albina reuge~tesii reling pe perigorii de pe suprafata corpului cit mai
multe griiuncioare dc polen (Meeuse, 1961). Astfel, la florile de Rosa
gi Taruxacurn, albina culeggtoare de polen executg migc5ri rapide
printre stamine gi adesea le trage spre ea cu picioarele gi le apuc5
intre mandibule pentru a disloca grguncioarele de polen. La alte
plante, albina colecteaz,? polenul doar intiimplgtor in timpul recoltiirii
nectarului.
Operafiunea de recoltare a polenului se desfi~oar5in doui
faze (Parker, 1926). in prima faz5, polenul r5spindit pe cap yi partial
pe torace este colectat cu ajutorul periilor bazitarsale de la picioarele
anterioare, iar polenul de pe tromp5 qi antene cu ajutorul strigilului.
Polenul de pe torace gi partial de pe abdomen este adunat cu ajutorul
picioarelor mijlocii, iar cei de pe rcstul abdomenului cu picioarele
posterioare. in timpul actiunii dc periere, picioarele anterioare yi
mijlocii sunt in contact cu trompa, la nivelul cgreia, cu ajutorul mierii
regurgitate se umeze~tepolenul adunat, u~urindu-se"impachetarea"
acestuia.
in faza a doua, care se desfa~oar5in timpul zborului, polenul
umezit, desprins de pe perigorii corpului cu membrele anterioare gi
mijlocii, este trecut pe membrele mijlocii ~i de pe acestea pe cele
posterioare prin frecarea tarsului cu polen printre periile bazitarsale
ale picioarelor posterioare. Prin frecarea picioarelor posterioare unul
de altul, polenul este transferat de pe o pcrie bazitarsalg in presa de
polen a celuilalt picior qi de aici in adincitura corbiculei. Prin
adiiugarea succesivii de cantit&$noi recoltate, inc3rc5tura de polen se
mire~te,luind forrna caracteristici corbiculei.
Greutatea unei incirc5turi de polen ajunge la 8 - 12 mg,
maximum 20 mg in ambele corbicule. Durata recoltgrii unei
inc3rc3turi este de 12 - 16 minute pin3 la 30 de minute in conditii
mai putin favorabile.
in cuib, polenul este depozitat in celulele de IucrStoare in jurul
elipsei cu puiet pin5 la 213 - 415 din volumul lor, ceea ce inseamni o
cantitate de 0,l - 0,175 g polen intr-o celuli, cantitate suficienti
pentru hriinirea a dou3 larve.

Transformarea polenului in pisturi


Procesul de formare a pgsturii se dcsf"a~oar5ca efect a1
interventiilor succesive ale unor bacterii din genurilc Psezrdornonas,
Lactobacillus qi a ciupercii microscopice Sacchavomyces care sunt
prezente in mod specific in polen.
Constituirea p5sturii cuprinde trei etape, corespunz3toare
dezvolttirii ~nicroorganismelormentionate.
Prima etap3 incepe in prima sFipt5rniinii de depozitarc a
polenului in celulele fagurelui, odatB cu inmultirea in masa accstuia a
bacteriei Pseudornona.~sp. ~i folosirea de catre accasta ca substrat
nutritiv a unor cantititi infime de polen. Asupra celulei de polen
activeazc? metaboliti ai bacteriei care determinii permeabilizarea
sporodermei. Secretiilc exogcne de tip enzimatic ale bacteriei pitrund
prin spor~dermiqi vin in contact cu continutul celular, iar unele din
componentelc acestuia sunt parfial metabolizate in procesul de
digestie. Pseudomonas sp. fiind aerobi, pe miisura dezvoltgrii qi
multiplic5rii ei, consumi oxigenul piing 11 epuizeazii qi se ajunge la
autoasfixierea bacteriei, elimingndu-se posibilitgtile de germinare ~i
dezvoltare a oriciirui microorganism aerob.
A

In etapa a doua intervine bacilul lactic (Lactobacillus sp.) care


foloseyte glucidele ca sursg de oxigen. Ferrnentatiile lactice au ca
substrat glucoza provenit5 din adaosul de nectar in timpul formirii
glomerulului de polen. La inceputul dezvoltarii coloniei de
Lactobacillus sp., cantitgtile mici de acid lactic protejeazii colonia,
actioniind ca un factor inhibitor pentru alte microorganisme anaerobe
cu care bacilul lactic este in concurentii in exploatarea suportului
nutritiv. Prin acumularea de acid lactic piing la 3% in piistura in
formare se ajunge la intoxicarea bacilului lactic.
in etapa a treia, levurile de genul Saccharornyces preiau in
circuitul metabolic propriu resturile glucidice rezultate din parfiala
oxidare a glucozei in conditii de anaerobiozg. in aceasti? fazii se pare
c2 se des5viirqeqte procesul de forrnare a p5sturii. Existii unele pireri
prccum cii in aceasti3 etapi s-ar forma unii compu~icare determinii
atractivitatea p5sturii pentru albine.

Rolul polenului in metabolism ul albinelor


Continutul proteic a1 polenului variazii intre 7 - 35%, in
functie de speciile de la care provine. Proteinele indeplinesc rol
plastic, functional, constituind in acelaqi timp apofermentii unor
coenzime pe care le activeazii qi tot pe baza lor sunt posibile reacfii
fiziologice pentru producerea unor secretii (cearii, liiptiqor, venin etc.)
Albinele incep sg se dezvolte fiziologic imediat ce incep sii
consume polen. in interval de 5 zile, continutul de azot a sporit cu
93% in cap, 76% in abdomen qi cu 37% in torace (Haydak, 1934).
in acela~itimp incepe dezvoltarea glandelor hipofaringiene,
corpului adipos qi altor organe (Maurizio, 1954), ceea ce explici3
longevitatea mare a albinelor eclozionate la sfiirqitul verii. in lipsa
indelungata a polenului, creqterea puietului se realizeazii prin
consumul de miere gi pe baza substantelor proteice de constitufie care
conduce la sciiderea greutiitii corporale gi reducerea cantitii!ii de azot,
care se aflii in cea mai mare parte in abdomen, la nivelul corpului
adipos. Albinele tinere care eclozioneazii In aceste conditii contin o
cantitate de azot in abdomen mai redusii cu 19% fat5 de cele
eclozionate in conditii normale (Haydak, 1937) gi contin cu 62% mai
putinii tiaminii (Haydak, 1954).
Ciind albinele recent eclozionate sunt hriinite numai cu miere,
continutul de azot din corpul lor se reduce, iar mortalitatea cregte
considerabil. Acelagi autor aratii influenta polenului introdus in hrana
albinelor dupii un regim de hrinire numai pe bazi de zaharuri. Astfel,
dup5 30 de zile de hrgnire numai cu miere, albinele qi-au restabilit
dezvoltarea nolmalii, iar albinele tinere crescute de ele au fost
norrnale.
0 familie alcituitii din albine in viirstii de 47 de zile, hrinitii cu
zahiir timp de 189 de zile, qi-a mentinut activitatea normal2 de zbor,
dar albinele gi-au pierdut din greutate 33%, iar din confinutul de azot
22%, cel mai ridicat procent de reducere inregistriindu-se la nivelul
abdomenului (44,7%).
Albinele mai in viirsti au nevoie pentru asigurarea necesarului
de energie numai de hidrati de carbon, iar celelalte substante necesare
pentru refacerea organelor esentiale se obtin prin catabolizarea
substantelor de rezervii asimilate in organism in timpul perioadelor
precedente de dezvoltare.
Dacii albinele adulte sunt obligate sii creasci puiet, ele consumii
polen gi dupii depii~ireaviirstei de doicii. in asemenea conditii, la
albinele in vgrstii de 75 - 83 de zile, glandele hipofaringiene erau
active piing la 70%, dar secrefia acestora aveau o consistentii mai mult
apoasii deciit cea liiptoasii obignuitii qi cu un continut mai sc9n1t in
vitamine din complexul B, Cind doicile au avut o virst8 de peste 50
de zile, albinele care au eclozionat au avut intestinele foarte fragilc $i o
longevitate sciizutii. La fel, greutatea mitcilor gi continutill lor in azot
au fost mai mici ciind acestea au fost crescute de albine vgrstnice
(Haydak, 1964).
Necesaml de proteine pentm realizarea unui anunlit ritnl de
dezvoltare depinde de compozitia cantitativii a atninoacizilor din
proteina respectivi gi de nevoile organismului pentri~ fiecare din
aminoacizi.
Aminoacizii esentiali ~i procentele in care ei trebuie s5 se
gliseasc5 pentru cre~terea albinelor adulte sunt: argininii (3,0%),
histidin3 (1,5%), lizinc? (3,0%), triptofan (1,0%), fenilalaninii (2,5%),
metionin5 (I,%), treoninii (3,0%), leucin5 (4,5%), izoleucin5
(4,0%), valinii (4,0%).
Serina, glicina gi prolina, deqi neesentiale pentru cregtere,
exercit5 un cfcct stimulator la nivele de dezvoltare suboptimale.
Hrana natural5 a albinelor nu pune problema unui deficit de
aminoacizi in hrana albinelor.
Lipidele din polen (4%) sunt reprezentate de esteri ai acizilor
g r a ~ iindispensabili vie!ii albinelor: oleic, linolic, linoleic, palmitic,
arahidonic.
in polen au fost identificate 12 vitamine: tiamina, riboflavina,
acidul pantotenic, piridoxina, acidul ascorbic, acidul folic, biotina,
provitamina A, tocoferolul, calciferolul, rutina ~i carnitina.
Dintre enzime au fost identificate: amilaza, invertaza,
proteaza, lipaza, fosfataza, catalaza gi lactaza.
Substanfele minerale sunt bine reprezentate (3%), continutul
lor in pole11 variind in functie de specia de la care estc recoltat,
condifiile pedoclimatice etc.
Dintre acizii organici au fost identificati in polen acizii: citric,
tartric, inalic, malonic, succinic, aconitic, giberelic, adipic,
indolilacetic, fumaric ~i cetoglutamic
in polenul recoltat de albine se g5sesc cantit5ti insemnate de
glucide (40%) care provin in cea mai mare parte din adaosul de
nectar in timpul operatiunii de recoltare.
Consumul de polen pentru o farnilie in decursul unui an este de
15 - 55 kg, in functie de puterea farniliei qi activitatea desfigurat2.
Un kg albinii consum2 pe zi 3 g de polen ~ 2 n dnu cre~tepuiet
gi 56 g cind cregte puiet $i cliide~tefaguri. Pentru cre~tereaunei larve
se consumii in medie 145 mg polen, ceea ce inseamnii cii pentru
obfinerea unui kg de albine este necesarii cantitatea de 1,5 kg polen
(Winston, 1987).

2.5.2. Relatiile de nutritie la albine

in interiorul coloniei de albine exist5 relafii de nutritie prin


care hrana este trecut5 de la un individ la altul - mecanism cunoscut
86
in biologie sub denumirea de trofalaxie, care are rolul de a asigura
atractia reciprocii intre indivizi, contribuind la coeziunea gi
integritatea biologic5 a familiei.
in mod normal, functia de hriinire a unui organism animal se
desfiqoar5 ca o succesiune de acte mecanice gi procese fiziologice
celulare specifice. Cu toate acestea ins5, viata albinei se scurteazi
mult atunci ciind este obligat5 s5 tr5iasc5 izolat. Viafa social5 este
extrem de complcxi ~i se intrefine prin comunic2ri alimentare,
inforrnatii culese gi mediate prin intermediul organelor de simf,
emisiunea de feromoni etc.
intr-o familic de albine normal dezvoltatii, prin schimburile de
hrani, numai gase albine reugesc s5 comunice in dou5 ore la 72% din
culegitoare gi la 19% din cele de pe faguri orice aliment "mesaj" sau
alt5 substantii. in 24 de ore mesajul estc rcceptionat de 76% din
culegitoare gi de 50% din albinele de pe faguri qi tot pe aceast5 cale
este comunicat5 concentratia zaharului din nectar.
Principalul mijloc de transport a1 metabolismului albinelor il
reprezint2 hemolimfa care, pe l h g % rolul de transportor al
substantelor nutritive ciitre organe, prin relafiile de nutrifie ajut5 la
realizarea aga numitei "circulatii sociale" prin care se mediatizcazi
comportamente $i reactii fiziologice diverse. Dintre ace~timediatori
fac parte secretiile salivare ale glandelor hipofaringienc gi
mandibulare, neurosecrctiilc (vczi sistemul aeuroendocrin) gi
functiile organelor de siml. Cel mai puternic stimul il reprezint,?
mirosul, receptionat prin contactele antenale intre indivizi. Stimulul
se dovedegte mai puternic cind indivizi fac parte din aceeagi colonie
qi mai slab ciind fac parte din colonii diferite, dar aici fenomenele
sunt mult mai complexe, intrucit acelagi stimul poate declanga
activitiiti comportamentale diferite. Spre exemplu, Entr-o anumita
situatie stimulul declangeazi comportamente specifice vietii sociale,
dar in alte situatii comportamente de apirare ~i deci agresivitate.
Relatiile de nutritie intre albine reprezint2 acte reflexe
iniscute. in sprijinul acestei afirmatii, Free (1960) arat5 c5 intre
albinele recent eclozionate qi izolate de restul familiei, au loc rela$ii
de nutritie lipsite de precizia manifestat2 la albinele vfirstnice, unde a
intervenit gi inv5tarea.
2.5.2.1. Relatiile de nutritie intre albinele lucr3toare

Observafiile mai multor autori au ariitat c5 hrana este trecuti


de la o albini la alta de mai multe ori. Nixon ji Ribbands (1952) au
deteminat Vase albine s i aducii in stup sirop de zahiir cu fosfor
radioactiv ~i au constatat cZi dupii cinci ore in stup, 62% din albinele
culegitoare, 18% din albinele aflate pe fagurii cu puiet, 16% din
corpul de jos qi 21% din corpul de sus erau radioactive. Dup5 48 de
ore toate albinele din stup erau radioactive. Cea mai scizutii
radioactivitate de numai 27% a fost constatat5 la triintori. in timpul
hrgnirii indivizii stau fat%in fat5 qi i ~ agitii
i reciproc antenele. Albina
donatoare desface larg mandibulele, igi intinde trompa Fnainte qi
regurgiteazi din gu~iio piciitur5 de miere pe care o ia albina
solicitant5. in perioada cre~teriipuietului, num5rul contactelor de
hr5nire intre doici qi culeggtoare cste mai inare decit toamna cind
inceteazii crevterea puietului. Durata contactului de hrZinire intre doi
indivizi este rnai mare cu ciit rezervelc de hran5 din cuib sunt mai
mari. Schimbul de hranii se face diferit in funcfie de stadiul dc
dezvoltare, albinclc viirstnice cedeaz5 mai multZi hranii decit cea pe
care o primesc.

2.5.2.2. Relafiile de nutrifie


intre matcil ~i albinele lucriitoare

Matca este hr5nitii tot timpul anului de ciitre albinele doici


constituite in "suita miitcii" la intervale de 10 - 15 minute. Hriinirea
se face numai cu liiptiyor, in momentul in care iqi depune ponta ciind
st5 cateva minute nemiqcati. Numai in condifiile in care matca este
inchisii pe fagure sub colivie sau in perioada dintre ecloziune qi
imperechere se hriineqte cu miere pe care qi-o ia singurii din celule.
Tot rare sunt ~i situatiile cind matca cedeaz5 hrana; aceastii situatie
se intiimp18 ciind ea este introdusii intre albine striiine. Tot prin
relatiile de nutritie albinele preiau prin lins de pe corpul miitcii
substanla de matc5 care are rolul de inhibare a dezvoltiirii ovarelor qi
instinctului de cliidire a botcilor la lucritoare.
2.5.2.3. Relafiile de nutrifie
intre triintori gi albinele lucrgtoare

Trintorii pin5 la patru zile de la eclozionare, cit sunt incii pe


fagurii cu puiet, cer hran5 pe care o primesc de la albine. Mai tiirziu,
dupi ce se retrag pe fagurii cu miere, se hranesc singuri, lutindu-qi
mierea din celule. La v5rst.a de 15 - 18 zile, cind incep zborurile pentru
imperechere, inainte de plecare igi incarcii gugile cu miere. htr-un zbor
de circa 30 de minute, un triintor consumii aproximativ 14 mg zahilr, de
trei ori mai mult dectit o albinii lucratoare, pe ctind in repaos, in stup are
nevoie de 1 - 3 mg z a h a pe ori (Mindt citaf de Winston, 1987).
Catre sfir~itulverii albinele ii las5 fliimtinzi ~i ii alungii in
afara stupului.

2.6. ROLUL FEROMONILOR


i~ VIATA COLONIEI DE ALBINE
Indivizii tuturor castelor care alcituiesc colonia de albine sunt
inzestrafi cu anumite glande secretoare, in majoritate, de substante
odorante, care regleaza gi coordoneazii prin efectul lor viata social%.
Aceste substanfe au fost cunoscute, la inceput sub denumirea de
hormon social qi abia in 1959 Karlson yi Butenandt adoptii termenul
de feromoni, care definesc substantele secretate de un animal la
exterior, deter~niniind la indivizii care le percep reactii
comportamentale gi fiziologice specifice.
in interiorul coloniei de albine, feromonii sunt reprezentati de
mirosurile de alarm%, atractantii sexuali, substantele raspindite prin
trofalaxie, substanfele stirnulatoare ale comportamentelor de apgrare
gi de identificare a indivizilor aceleiagi colectivitiiti etc.
Substanda de rnatc6 este un feromon complex, secretat de
glandele mandibulare ale acesteia. fn 1961, Butler ~i colab, izoleazii
in substanta de matcii acidul 9 - oxodec - trans - 2 -enoic (9 -
ODA), sau acidul geranic, care este responsabil de:
- recunoagterea miitcii de ciitre albine;
- blocarea constructiei botcilor;
- atractia trgntorilor, in timpul zborurilor de imperechcre;
- atracfia lucriitoarelor de ciitre matci, stimulindu-le sZ o
hrZneascZ;
- deterrninii albinele s5 constnliascS celule normale pe faguri,
Un a1 doilea feromon, in substanla de matc5, este acidul trans
- 9 - hidroxidec - 2 -enoic (9-HDA), responsabil, la rindul siiu, de:
- blocarea dezvoltiirii ovarelor IucrFitoarelor ~i a instinctului de
clgdire a botcilor;
- incntinerea roiului compact, determinind albinele sii se apropie
uncle de altelc.
Ambele substante par s8 fie responsabile de asigurarea
coeziunii coloniei, deoarece utilizarea celor doui substante de sintezi
a dctcrminat aqczarea unui roi intr-un anumit loc.
Renner #i Baurnann (1964) arati existcnta unor substanfe
feroinonale produse de glandele subepidermice ale miitcii, care ar fi
responsabile dc copulatie. Altfel spus, un trintor atras c5tre matcii de
9 - ODA va proceda la copulatie, dacii va detecta aceste substante pe
abdomenul mitcii, doar pe o raz5 de 30 cm. Acest feromon
stimuleazii activitatea de copulatie a trintorilor (Renner ~i Vierling,
1977), iar in amestec cu 9 - ODA ~i 9 HDA favorizeaz5 organizarea
-

gi menfinerea "suitei mitcii".


0 alt,? substanti odoranti este secretat5 de o pereche de
gltrnde, numitc Kozhevnicov, situate in cavitatea cainerei acului
mgtcii, cu rol de atractie a lucritoarelor.
Puin si Roger (1978) aratii existenla unui ritm circadian de
secrefie a feromonilor. Astfel, nivelul minim de secrefie a1 9 - ODA
s-a inregistrat la ora 8, nlai ridicat intre orele 1 1 ~i 17, cu un maxim
la ora 14. in privinta 9-HDA, la fell cel mai ridicat nivel s-a
inregistrat la ora 14, urinat dc alte dour?niveluri la orele 23 ~i 5.
Fcromonii seeretati de cstre matc,?, datoriti mirosului lor
putemic, atrag lucrc?toarele, care ii ling de pe corpul acesteia.
Organelc lor olfactivc ~i gustative primesc stirnulii pe care apoi ii
comunici altor albine lucr%toarc. Feromonii produ~i de matci
reprezintii factorii majori de organizare a vietii in colonie, at& in
intcriorul stupului cit qi in exterior, rnatca fiind ccntrul de cmitere a
semnalelor ~i deci principals responsabilii de organizarea coloniei de
albinc. Prin relafiile de nutritie, substanta de inatci este r5spiindit5, la
fel ca gi hrana, intre albinele lucr3toare. Atit timp cit este perccputi
substanta de matci, comportamentul lucr5toarelor estc normal ~i din
toate larvele ingrijite eclozioneaz8 lucr8toare. Cind cantitatea de
feromoni scadc sau dispare, Erg a fi intren~ptiiactivitatea de ingrijire
a puietului dc citre doici, se declan~eaziinstinctul de cladire a
botcilor, ca mai apoi, dimensiunile, forma qi orientarea acestor celule
sB conduci la modificiri ale comportamentului specific de
alimentare, in sensul c i larvele din care vor iegi viitoarele rnitci sunt
vizitate de 10 ori mai frecvent, iar calitatea hranei este superioari
datoriti hriinirii numai cu Iiptiqor.
fn afara feromonilor secretati de critre matci, in organizarea
activititii coloniei de albine intervin feromonii secretati de critre trintori
gi lucritoare (fig. 32).
Tr2ntorii emit un feromon cu rolul de a asigura coeziunea lor in
ava numitele "zone de adunare a triintorilor" sau "zone de congregatie"
gi de a atrage mitcile neimperecheate in culoarele lor de zbor. Ajunse
aici, datoriti emisiunii de 9 - ODA, mitcile sunt imediat urmate de
trintori, care zboari in formalie compactA in urma acestora.
Feromonii produgi de lucra'toare intervin in activitritile de
gmpare, orientare gi de apgrare.
Gruparea albinelor se realizeazi cu ajutorul secretiei glandei
lui Nasonov. Albinele cercetage indici sursa de nectar cu ajutorul
secretiei aceleiagi glande 5i tot cu ajutorul ei lass "urma de mivo,r ",
pentru a orienta culegiitoarele la sursa de cules, ugureaz2 orientarea
albinelor ciind se intorc la stup sau ciind un roi populeazg un stup.
Compozitia feroillonului einis de glanda lui Nasonov este
complexi. fn compozi!ia acestuia intrii geraniolul, acidul geranic,
acidul nerolic, citrali, nerol qi farnesol. Dintre ace~tia,geraniolul,
acidul nerolic qi citralii reprezintii compugii cei mai activi ai
feromonului. Pentru atractia roiurilor, s-a reugit sinteza artificial2 a
acestui feroinon dintr-un amestec de citrali lo%, geraniol lo%, acid
nerolic 10% gi o fractiune infimii de acid geranic (Philippe, 1994).
Albinele lucriitoare elibereazi un feromon de alarmG, in momentul in
care se gisesc in situafii periculoase. Albina igi scoate acul, enlite
feromonul gi infinge acul in dugman pe care astfel il marcheazri,
continuiind sii elimine acest feromon timp de 5 minute (Morse,
1975). Acest feromon are efect antagonist celui secretat de glunub lui
Nasonov, blocsnd eliberarea acestuia din urmii.
Shearer ~i Boch (1965) descoperri in glandele mandibulare ale
lucr%toarelor2- heptanonul, care provoaci reactia de alarm& dar nu
se cunoagte cum il folosesc albinele. De asemenea, secrefiile
glandelor mai~dibulareale miitcii, cind aceasta este minuit2 brutal
sau inghemuitii de lucritoarele "itre care a fost introdus6, induc
acestora o atitudine agresivii.
alractia catre rnatcd - recunoasterea matcii
In l~mpulzborulu~ -Mocarea tnstinctului
de iniperechere de conslruire a bolcilor
-alraqla catre rnatca
shmulandu-lesa o
hraneasca

--
H.D.A.
r 3 r*nr
1 - Mocarea dezvoltarii
ovarelor
- blocarea lnslinctului
- asigura acrul copillatlei
-
glandele subep~dernic
(ferornoni raspanditi Iului
la 30 crn i n jurul corp
matcii)
c:]' de wnslrulre a bolcilor
-rnentinerea wrnpacta
a rolului

4.-i
- Coeziunea familiei de albine
................................ - Comporlamentul normal al albinelor

- atractla cslre zonele - coeziunea i n zonele de


de congregalie ale trdntor~lor congregatie
................................

- gruparea alb~nelor
.rnesaje pentN reinloarcerea
malcll duo3 eleclilarea
zborulu~de irnperechere
I + - lnd~careasunelor de
hrana
onentarea alb~nelor

- incinlarea alblnelor
-
(2 hepatononul) actloneiua - ident~ficareadusrnanulu~

-- -
Ynalnte de scoaterea aculul

COT1para ellata
(hormon j uvenil) nun
- inhlba dezvoltarea
ovarelor

- rnarcarea teritoriulu~
epaglne (componentele slupului)

Alectine
ante do c u l

Fig. 33. Relatii mediate de feromoni la albine


Tot pe baza actiunii unor feromoni s-a putut constata c i
albinele izolate triiesc mai mult in prezenta albinelor moarte gi c i
extrasul rece de albine in eter prelungegte viata albinelor izolate.
Aceste substante sunt reprezentate de acizii azelici ~i pimelici
(Chauvin y i colab, 1984).
Chiar puietul elimini un feromon care inhibi dezvoltarea
ovarelor la lucritoare, prin hormonul juvenil, secretat de corpora
allata. Acelagi horrnon inhibi dezvoltarea ovarianil la lame,
conduciind la diferentierea castei lucritoare, ca urmarc a difcrentelor
cantitative gi calitative intre hrana larvari pentru puietul de lucriitoare
~i a viitoarelor miitci.
Lipsa mitcii gi a puietului tiinir din care familia orfanii si-gi
creasci o nouii matci, favorizeazi dezvoltarca ovarelor la lucritoare,
care pot depune ouii nefecundate, care vor da nagtere la triintori mai
mici cu 40% fati de cei eclozionafi din ouilc dcpuse de cstre matc%.
Dupi Rzittner yi Hesse ( 1 98 l), ovarele lucritoarelor de Apis nzelIi$era
confin mai puiine ovariole (3 la Apis mellfera mellifera 9i 9 la Api.~
mellifera cupensis), fafi de 160-180 ovariole, in fiecare ovar, la
matci. Ciind o familie de albine devine dcja bezrneticii, ougle sc
dezvolti in ovariolele a 10% din lucriitoare, intr-un interval de 7 zile.
Observatiile noastre au evidenfiat cg, in urrna desfiintirii unei
asemenea familii, prin scuturarea albinelor la extremitatea vetrei
stupinci, s-au format, in iarbi, inai multe aglomeriiri (mici ghcmuri),
fiecare in jurul a cel putin o lucritoare ouiitoare.
La Apis cerana gi Apis dorsata, lucriitoarele ouiitoare sunt
inconjurate chiar de o suiti (Velthuis, 1976) care, in conditii normale,
nu exist3 deciit in preajma mitcii. Falsa matcii ar avea deci glandc
produc5toare de feromoni, la fel ca una obiqnuitg.
in stup circuli numeroase informatii, mediate de alte
substante, incii neidentificate, la care albinele reactioneazii uneori in
grup sau individual. Aceste substante sunt cunoscute sub numele
generic de epagine. Cu ajutorul unei epagine cste tnarcat spatiul
(stupul, scorbura, cugca) in care albinele au petrecut un timp pentru
familiarizare, gribind astfel insugirea spatiului respectiv de citrc
colonie, existind opinia c i aceasti epagin2 s-ar confunda cu
propolisul.
Botcile artificiale goale tinute in ship sunt acceptate intr-ua
procent mai mare fati de situatia in care transvazarea larvelor se face
direct. Acest fapt se datoreazii unei alte epagine gi prezinti
itnportantB in tehnologia cre~teriiintensive a mtitcilor.
S-a mai constatat cii un hrbitor utilizat de albine este preferat
unuia nou, dar nu utilizat in altii colonie. Epagina responsabilii de aceasti
situatic are rolul de respingere (repulsin5), pentru albinele strgine gi de
reczmoqtere (de.familiarizare}, pentsu albinele propriei colonii.
Dac5 un stup este rotit in jurul propriei axe cu 180°, albinele
vor ateriza initial la vechiul loc a1 urdini~ului, dupB care se
deplaseazj in mers pin5 la noua pozitie a urdinigului, marciind in
felul acesta pista, inciit dupii 10 - 15 minute ateriziirile au loc pe
scindura de zbor, in noua pozitie. AceastB situafie este pus%pe seama
unei alte epagine, deqi la alte insecte sociale (furnicile), trasarea
itinerarului se face cu ajutorul secretiei glandei Dufour.
Alectinele sau substantele de cules, reprezinta feromoni de
natura necunoscutii, cu rolul de a permanentiza leg5tut-a intre albini
qi floare pe durata culesului, nefiind exclusii leggtura acestora cu
indicatorii de recunoa~tere.
Feromonii joacii un rol extrem de important in sistemul de
comunicare, deosebit de complex, la albine.

2.7. ROLUL ORGANELOR DE SIMT IN RELATITLE


ALBINELOR CU MEDIUL ~ N C O N J U ~ T O R

Orice organism i ~ ducei existents numai in relatie cu mediul


exterior. Factorii de mcdiu reprezintii stimuli externi de care
organismul albiiiei ia cuno~tintiiprin intermediul organelor sale de
sim!, care reprezintii porfile de intrare pentru informatiile stimulatorii
externe.
Sistemul nervos a1 albinelor este relativ evoluat in scara
zoologicii, simprile acestora fiind deservite de organe specializate
pentru miros, pipgit, gust, viiz, auz, dar gi altele venite sii ajute la
orientare i explorarea mediului: simp1 timpului, perceperea
temperaturii, perceperea ciimpului magnetic, organe cordotonale
pentru emiterea de semnale sonore, organe de echilibru etc.
Utilizarea simturilor in rezolvarea problemelor impuse de
condifiile din interiorul stupului vi a celor din mediul exterior, odati
cu trecerea la activitatea de culegiitoare, este extrem de variatii ~i
complexii.
Spre exemplu, pentru a gisi o sursi de cules, albinele se
orienteazi la inceput dupi semnalele odorante (mirosul unui masiv
melifer inflorit), apoi ajunse in apropiere, se orienteazii dupii
semnalele vizuale (culoarea gi forma florilor), dar nu numai atit,
deoarece in rezolvarea problemelor impuse de viata social8 $i de
conditiile de mediu toate simprile sunt activate.

2.7.1. Simtul mirosului

Simp1 mirosului este indeplinit de numeroasele sensile situate


pe antene gi palpii labiali gi intr-un numiir mai redus pe picioare gi
restul corpului. Cu ajutorul lor, albinele sunt capabile sii perceapii
mirosuri in dilutie de 1500 sau chiar de 1 :1000000, chiar atunci ~ 2 n d
se aflii in amestec. Datoriti dispunerii pc antene a sensilelor
specializate pentru alte simfuri, albina obtine infomaiii mult mai
complexe despre obiectul mirosit.
Buna dezvoltare a acestui simf servegte la descoperirea
surselor de hrani gi la orientarea albinelor in giisirea acestora. in
acelagi timp, cu ajutorul sensilelor specializate, albinele
receptioneazii mesajele induse de feromonii secretati de indivizii
coloniei gi sunt declanqate activitgti comportamentale specifice.
Activitatea de recoltare a ncctan~lui$i polenului favorizeazi
impregnarea albinelor cu mirosul florilor. Dup5 ce sunt vizitate mai
multe flori de la aceea~ispecie, parfimul devine atit de intens incit
albinele nu mai sunt interesatc decgt de acest miros. Aceastii
preferin@ a albinelor poate fi exploatata prin folosirea hriinirilor de
dresaj in vederea polenizgrii unor culturi, care in conditii norrnale
sunt mai putin cercetate de ciitre albine (trifoiul roqu, lucerna etc).
I Nu este suficient ca albinelc sii descopere floarea cu ajutorul
mirosului, fiind necesar ca albiila s3 g5scascii acea pal-te a florii unde
se gisegte nectarul. Dc rcgulii, piit?ilc dc floare unde se afli nectarul
emani un parfilm diferit de restul florilor sau acela~iparfum, dar
mult mai intens. Florilc cu o structurii mai complex5 degaji miresme
care orienteazii albinele sfi ajungii la nectar, mirosul fiind din ce in ce
i rnai accentuat spre mijlocul florii. De exemplu, mirosul 'glandelor
nectarifere este diferit de cel a1 petalelor, cum de altfel polenul are un
miros diferit gi mai puternic decst al petalelor la plantele entomofile,
fiind vorba de adaptiiri qi modificiiri de ordin structural, biochimic
ctc, cu rolul de a atrage insectele pentru realizarea poleniziirii gi
fecundirii florilor.
Adaptiiri specifice au survenit ~i la albine, intrucit in ciiutarea
hranei, ele au inv5tat s5 recunoasc8 mirosuri foarte diferite qi sii-gi
aminteascii anumite mirosuri cu care au fost invgtate, chiar duph un
timp mai indelungat.
Albinele din stup simt mirosul florilor cu care culegiitoarele au
fost impregnate 9i pornind in zbor sunt capabile s5 ghseasch sursa de
hrani. in mod similar se intimplii gi cu florile vizitate care riimin
impregnate cu secrefiile albinelor culegiitoare emanate de glanda lui
Nasonov, 15sindu-se aga numita "urmii de miros" sau "Semnal de
oprire", care ugurcazii culesul culegiitoarelor urmgtoare. Cind sursa
de cules este epuizati, "urrna de miros" nu mai este depusii ~i
numirul culegi3toarelor care vin dupii hranii devine din ce in ce mai
mic.
LJn rol asemgniitor se pare cB il au glandele Arnhart ale ciiror
secrefii se varsii la nivelul empodiului dc la ultimul tarsomer a1
picioarelor lucrhtoarelor ~i sunt depuse la intrarea in stup sau pe flori,
ajutind la orientarea culeg5toarelor (Butler, 1969).
Simp1 mirosului se dovedeqte important pentru regiisirea
stupului propriu de ciitre culegiitoare sau de ciitre matci cind aceasta
se intoarce din zborul de imperechere. Un rol esential in transmiterea
informatiilor olfactive il are glanda lui Nasonov ale ciirei secretii
combinate cu mirosul propriu a1 stupului se constituie in indicatori de
recunoagterc olfactivii gi nu numai, deoarece intr5 in actiune
mecanismele celorlalte simfuri gi rolul feromonilor. Cu ajutorul
mirosului, albinele resping pc cele striine, deosebesc mirosul miitcii
imperecheate de cel a1 miitcii neimperecheate, trintorii sunt a t r a ~de
i
mirosul miitcii in timpul zborului de imperechere, mirosul veninului
este pcrceput foarte rapid ~i are un puternic efect iritant asupra
albinelor.

Acest simt este deservit de cei trei oceli gi cei doi ochi
compugi. Rolul ocelilor este de perceptie a luminii gi de orientare a
albinelor In directia acesteia, de a sesiza intensitatea luminii qi de a
A
tulseqle - J ~ ~ O I'(ruo~~nrrr~rru . . . ogp - 00s) n-Z)seqIe- apJaA '(!uo~~nurl!w . .
)
00s - 0 ~ 9 ap~a~-!nql@ : ! n ~ q ~ a dales !.lop3 w e d Jeop aurq a2urlsrp . .
aleod eu!qle '~opoln:, e a~a8urlsrp . . ap 11iy13ede:,
.. . ~ ~ ~. U. I A UIIJ~'
a ~
.ml. U . I a~ p ~ ea~vo1n3 t.k I..I J O ~aPIelad
ayu! luar:,gns ~se~luo:, raun rajuals!xa al!!j!puo3 u! 'm 8' 1 ap eiuv)s!p
el ap au!qle ruluad el!q&!~!;a~ap eA ea '(qlau!a/jo o l n z u ! ~ !nlnln3n3 ~)
v3rioqnr:, ap ea3 alsa urn:, 'ueux rrou raun Inzen u! JPI 'ziu~s!p
w i 09 ap !eurnu p o v !sun ~mroj'a,~eokn3a1
el su!qy~ )fpanope-s
leluauruadx~.mo el elrulylu! ea3 ly3ap !lo ap 001 - 08 ap tjsnpaJ !vur
aqsa Jolaurqp e pIenzrA ealelrnx ' g e ~ 3 a p ea ~ e u ~ u r no ~e?! -Jopl3a!qo
1 m ~ u o n3a ~ 8reux d a m d Jep 'rn1n;roqz ~nduxgui s~n3.xed1nasenl IaprJ
reiu puasqo alaurqle '~tlour$sax. u r a .NO el ypun3as ad rris113so .. .
bE - 0~ n3 ~!le-rkdu103"tjpun33~36 I..I ~ B ~ ! ~ Sap O 00s ap t&an3a.g
o n3 I J ~ S pdea3.radI ~ ~s alrqede3 Juns a3a~eoapa~e3Srurtjnurluo:,
u~ rn1nzy eiur~!~dui rn1nwo a~eo!.radns 3sapa~op as aIaurqIv
.!snbmoa rolrrlab F aleqmbq !alq~rdnsy!rolep '!nlnuro 1e 1g33p ;JEW
!em lenz!n dmg3 un apu~dn:,nu!qlc as omJge aleod as ' p n q !am
a~a8a1aiu! o nrluad ' ~ o r ~ a l ua~eluaza-rd e .. . . ezeq ad
ro1rrdr3uud
-91-npuglua!~~ IS al-npu~8uel:,ap'riy1~rl3e
a l s a x FurmJalap rnl InpugJ el a ~ e 3IS ales al!ig!~!pe u r ~ dluaueurrad
ezeaz!nairo 11 Blsaoe 3183 ad bla&!ua un olba!p.q a&o u! ruap$a
pypazu nns viuu?qzua glurza~dalJoIaIeuuIas eamnl n:, ~unaldur!
~olrielr~rl3e
. . . e a w n l - , , ~ o l ! i y l n y mvazunl,, nlqmnsue u~ arwrlsuo:, . .
. . .
am3 rj~lr~rl3e ' a ~. r n j. a r ~ e ~ dnquad
n s ~ ~ p a d Inluaurowsa~ u~gjuspodwr
slew TEUT ~a:,~ U I Z 3183 ~
~ J a1e~uaurepodur03 !iy!~1)3n y1oAzap ale:,
,,euralur aurnI,, o epasod Ivurlue a.re3ay ~3 y e n So~olarSela3~
*peurn
ea3 ~rsnl3ut ..
. 'rr~ads a~lel.rola3~ o m l nale ) ap ~ ~ a j 3r11p23 !S ,‘~ola~uuzuas
aazunl,, o-lrurnuap e a ~ e 3ad a p d o ~ d q e q d a x a d awn1 O-J~U!
purg~l'1aqo12 u a . 1 ~ Inrpaur 3 u ~ pyel!ur!~ a u n r j ~ e o~ jreurnu jurrs ap
aIabe8Jo u!rd ada:,~ad a'pads a n s a g g3 e!znljuo3 el &un@ ll&wai7
uon ' ~ o ~ r ~ n i ualaurs~ire~am
ns aurq .
. reur asa~aiu! e tuluad
. .
.arprleuro
a~e3arjap alndas~ad~01rur8sur1 . . ..
. ruynlye IE leqnza~e3 le3rezour
a~edr!raurqlr!
. . IB IanzrA ~ n d u r g'la~dmo:, ~ 3rldo malsrs un gurza~da~
. .
arprleuro a.te3arj $3 l ~ d e dxlse3 ap a!i3unj ul gze!JeA Jgurnu
.. .
J O J ~le trprleu~o urp !j!n~pleluns ~Snduro:,!!y30 .!nlndqs ~ruo!~alur
ul a~elua!~oap IS 4g3 'y~3!pan ap eiej !nlndro~erirzod .. au!iuai
(480 - 400 milimicroni), ultraviolet (400 - 310 milimicroni), in timp ce
omul are capacitatea de a distinge circa 60 de culori. Albina nu este
capabilii s%distingii culoarea r o ~ i epe care o confundii cu negrul, insi
recunoagte ultravioletul care este inaccesibil vederii umane. Ceea ce
oinul apreciazg a fi de o anurnit5 culoare in cam1 albinelor situatia se
prezinti diferit. Dacii florile de micqunele s5lbaticc (Cheiranthus
cheiri), mugtar (Sinupis arvensis) qi nap (Brassica rapa) apar
galbene, pentru albine numai mic~unelelesunt galbene, in timp ce
florile de nap care rispiindesc putin ultraviolet au o uqoarg tent2
purpurie, iar florile de muvtar care reflect5 multe raze ultraviolete
apar de un roqu aprins. Daci macul (Pupuver rhoeas) pentru om este
rogu, faptul cii acesta reflecti ultravioletul, albina il percepe
ultraviolet. Culoarea roqie a florilor de coaciz (Erica ji
Bruckenthalia), trifoiul ro$u (Trifolium pratense) ~i smiirdar
(Rhododendron kotschyzj nu este puri, fiind datii de un roqu purpuriu
amestecat cu albastru ~i ca atare albinele v%d aceste flori ca fiind
albastre. Florile rogii care nu reflectii ultravioletul apar negre $i sunt
ignorate de albine, in schimb, pentru polenizare aceste plante se
adreseazi altor agenfi (fluturi, piisiiri Colibri).
Plantele cu flori, in urma unor variate gi indelungi adaptiiri,
dispun de un perfecfionat cod cromatic de atractie irezistibili a
insectelor polenizatoare. Albinele preferi specii din familiile
Leguminoase, Scrophulariaceae, Lahiate, Papilionaceae, la care se
intiilnesc frecvent culorile galben, albastru gi alb. Viespile prefer2
culorile mate, iar mu~teleculorile verde qi purpuriu inchis de obicei
combinate (tab. 3).
Alituri de stimulii olfactivi, pentru descoperirea nectarului,
albina se folosegte ~i de stimulii vimali reprezentaii dc nuanfele
diferite de culoare care arat5 drumul spre poqiunea secretorie de
nectar. Astfel, nectariile colorate de pe petale forrneazii adesea un
contrast u$or de perceput de vizul albinei.
Preferintele cromatice ale unor agenti polenizatori ai plantelor entomofile
(dupa' Harborne)
Agentii
Culorile preferate Observatii
polenizatori
Nu sunt sensibile la
Albine galben, albastre, albe rogu.
Pot vedea in ultraviolet
culori vii (de preferinfa r o ~ i sau
i -
Fluturi
purpurii)
culori sp81iicite, mohorite
Gindaci Putin sensibili la culori
predomindnd cremul gi verzuiul
Polenizeazg mai ales
Molii rogu, purpuriu, alb gi roz-pal
noaptea
culori mohorbte, maro, purpuriu, Polenizeazii gi flori cu
Mugte
verde culori cadrilate
stacojii, flori bicolore (rogie-
PBsiri Sensibile la rogu
galben)
Viespi mar0 -

Exist5 aprecieri c5 din 94 de specii din flora european5 la 35


de specii nectariile prezintg un contrast galben-albastru, iar la 29 de
specii un contrast alb-albastru. Exist5 insg qi pete invizibile
perceperii umane, puse in evident2 de Thompson, la unele specii de
plante. La o varietate a speciei Rubdeckia hirta ("m5rit5-m5 mam5")
existi douii tipuri de pigmenti galbeni: carotenoizii qi flavonolii care
au roluri oarecum distincte. Primii asigur5 culoarea galben5 a florilor
~i atrag albinele de la distant5, iar secunzii orienteazii albinele
aterizate pe floare c5tre centrul acesteia unde se g5seqte nectarul.
Fenomenul de "dublare" a mesajului vizual prin prezenta simultan5 a
mai multor pigmenti in textura petalelor mgreqte qansa receptgrii
mesajului gi de realizare a polenizirii.
Culoarea florilor poate fi un indicator prefios pentril albinele
culegatoare cu privire la viirsta florilor 9i bogiitia acestora in nectar gi
polen. Astfel, florile tinere de castan (Aescz~lus hippocastanum)
prezinti cite o pat5 galbeng pe fiecare din cele dou5 petale inferioare
care-qi modific5 culoarea pe m5sur5 ce floarea irnb5tr$negte, trechd
in culoarea portocalie gi apoi in roz. Floarea de "nu m i uila"
(Miosotis sp.) are un inel carenal galben pe petalele albastre care
odati cu imbitrinirea florii se decoloreazii in alb.
Cunoaqterea modului in carc albinele receptioneaz5 culorile
prczintg important5 pentru practica apicolii. Pentru a preveni
fcnomenul de ritiicirc a albinelor cu ocazia intoarcerii lucriitoarelor la
stup in afara unor repere (arbori, alte obiecte din peisaj), in stupinele
rnari, fic cii stupi i sunt agezati la anumite distante, fie cii sunt grupali,
cu atit mai mult a~ezatiin pavilioane apicole, se recomandii vopsirca
stupilor in culori diferite, dar bine percepute de albine: albastru,
gdben, alb, negru. intre do1 stupi de aceea~iculoare de pc un rind sc
vor intercala dui stupi de culori diferite, iar in cazul repetiirii culorilor
se alege o nouii ordine deoarece albinele se orienteazii atit dupi
culoarea stupului propriu cit 8i a celor invecinati. Nu este indicat ca
doi stupi aliturafi sii fie vopsifi unul in rovu iar celilalt in negru
deoarece albinele confundii cele douii culori. La alegerea culorilor
albe trebuie s5 se $tie c i albul de zinc absoarbe razelc ultraviolete yi
pentnl albinc apare albastm-verde, iar albul de plumb reflect5 razele
ultraviolctc ~i apare alb-strilucitor.
Cu ajutorul sirntului vizului albinele se orienteazi vi dupii
furma obieclelor sail florilor pe care lc viziteazi. Experientele
intrcprinse de K. von Frisch (ffg. 33) au ar5tat c i albinele au
capacitatea s i deosebeasc5 formele din rsndul A, ins5 nu diferenfiazii
formele din cadn~lrindului B ~i nici pe cele din riindul C, ins;
deosebesc bine orice form5 din rindul B de orice form5 din riindul C.

Fig. 33. Pcrccpcrca formelor obiectelor de ciitre alhine (drrpri K. von Frisclz)
Datoritii particularitiitilor anatomice ale ochilor, albina percepe
rnai bine dacii figurile au conturul tiiiat sau compact ~i are o mare
putere de diferentiere pentru forrnele cu marginile puternic tgiate.
De asemenea, s-a observat c i albinele se a~eaziirnai repede pe
florile cliitinate de v5nt sau pe florile care au conturul mai bogat.
Pentru recunoaqterea florilor unei anumite specii, albinele utilizeazii
rnai intii simp1 mirosului, apoi simp1 viizului, in primul riind dup5
culoare qi abia apoi dup5 forma florii.

2.7.3. Simtul gustului

Receptorii gustativi sunt situati la nivelul aparatului bucal in


faringe, pe maxile, labium qi palpi, dar $i pe antene qi tarsul
picioarelor anterioare.
Albinele pot percepe gusturile dulce, siirat, acru qi in rnai mic5
mgsurii gustul amar. 0 solufie dulce este recunoscutii de albinii numai
dupi ce a venit in contact cu ea, indeosebi prin sensilele situate la
baza glosei. Fat%de 34 de zaharuri sau compuqi chimici dulci pentnl
om, numai 9 sunt dulci pentru albine, intre acestea fiind glucoza,
zaharoza, fructoza, rafinoza care se g%sescin mod frecvent in nectar.
Celclalte zaharuri sunt neatractive pentru albine.
Albinele manifest5 o preferintc? rnai mare pentru solutiile care
contin un amestec de zaharuri fat5 de solutiile care contin numai un
tip de zahgr. Cercetgrile au evidenfiat preferinfa albinelor pentru
soluiiile forrnate din zaharozii, glucozii gi fructoz5 in raportul 2: 1:1.
De asemenea, experimental, s-a stabilit cii cea rnai inici conccntrafie
a solutiilor cu gust dulcc pcrcepute de albinele flc?miinziteeste de I -
2%. Acest prag depindc de modul de hriinire a albinelor cu zahc?r in
perioada anterioarii ~i de viirsta albinelor - cele tinere fiind mai pufin
sensibile la dulciuri.
in mod normal, albinele recolteazri nectarul a cirei
concentratie depiiqeqte 2,8%, dovedindu-se rnai exigenle comparativ
cu fluturii, peqtii qi omul (K. von Fvich). Se pare cii dilufiile rnai mari
de zahir sunt detectate rnai degrabii de sensilele situate pe tars deciit
de cele situate la nivelul aparatului bucal.
Exigenfa albinelor fat5 de zahanirilc dc o anurnit5 concentratic
depinde dc anotimp ~i deci de conditiile de viafa favorabile. Daca
primiivara ~i vara, ciind exist% numeroase plante inflorite, limita de
10 1
acceptare este de 40%, toamna, ~ 2 n dexista mai putine flori, limita de
acceptare estc de circa 5%. Primgvara simful gustului este foarte
sensibil, albinele dovedindu-se capabile sii deosebeascii cu precizie
solufiile cu concentratii de 50, 40, 30 qi 20% zahir, pe care toamna
nu rnai reugesc sH le deosebeascii.
Studiile de comportament alimentar in timpul hriinirilor de
toarnnii cu sirop de zahiir au aritat c i preluarea acestuia de ciitre
albinc nu depinde numai de concentratia siropului ci gi de
tcmperati~ramediului. Cirnu qi Roman raporteazii c5 solutia cu 30%
zah5r estc preluatii ugor la temperatura de 8"C, cu ezitare la 3 - 5°C gi
rcfuzatii la 1"C de citre albine.
in privinta concentratiei solutiei, s-a observat cH cea cu 20%
este preluati, cea cu 10% este preluati facultativ, existgnd albine care
o accepti, unele care ezitii gi altele care o refuzH. Daci solutia contine
numai 5% zahgr, albincle o gustii, dar rehzii s5 o prelueze.
Constatiirile privind acest tip de cornportament prezintii
important2 practici deoarece albinele nu absorb pentru depozitare
solu~iilcde zahir cu concentratie mici, avsnd in schimb posibilitatea
s5 utilizeze asemenea solufii pentru hriinirea proprie imediatii. in
plus, un asemenca sirop de zahir nu poate fi prelucrat gi depozitat ca
rezervii de hranii pentru iernare din cauza efortului prea mare necesar
concentriirii accstuia. Cu clt siropul sau nectarul este rnai concentrat
(mai dulce) cu atiit albinele absorb o cantitate mai mare de hranii in
gug5. Astfel, s-a constatat c5 volumul mediu absorbit la o vizitare
cste de 42 mm' cind concentratia este de 17% qi de 61 mm3 clnd
concentratia solutiei creyte la 68%.
Solufia de zaharin5 nu provoac5 la albine senzafia de dulce, iar
solutia de chinini senzafia de amar. Adaosurile de acizi gi siiruri in
sirop sunt descoperite de albine in concentrafii apropiate de cele
perccputc de om. Totu~is-a constatat cii albinele sunt mai putin
sensibile la acidul clorhidric gi foarte sensibile la acidul acetic.

2.7.4. Simtul tactil

Functia tactilii este indepliniti de organe specializate sub


form5 de perigori gi conuri senzitive (sensile) in care piitrund
terminaiii ale celulelor nervoase dispuse pe antene, la nivelul
aparahilui bucal, picioarelor, dar gi pe alte p5qi ale tegumentului.
102
ExistA o strinsi asociere intre simtul mirosului gi cel tactil deoarccc
cele mai multe organe cu rol tactil se gisesc pe antene, alituri dc ccle
specializate pentru miros.
Acest sinergism asigur5 desEgurarea activitiitii albinelor in
stup in conditii dc intuneric, iar in cgutarea hranei se realizeaz5 un
contact intre antene gi floare, inciit albina percepe detaliile cele mai
fine ale suportului pe care se gAsegte (inclusiv floarea) $i percepe cele
mai fine mirosuri, fiind indrumat5 spre zona secretorie a nectarului yi
I spre polenul florii.

2.7.5. Perceperea ~i emiterea sunetelor

Perceptia sunetelor (auzul) este deservitg dc rcceptori


specializati dispugi pe antene, de tipul sensilelor trichoide care sunt
sensibile la vibratii qi au rol tactil in acelagi timp. Capacitatea de
"auditie" a albinelor este situati in jurul frecventei de 500 Hz.
Producerea sunetelor se realizeazg prin intermediul unor
organe speciale situate pe tibia picioarelor antcrioare numite organe
cordotonale qi pe cel de-al doilea segment a1 antenelor. Seinnalclc
sonore percepute de albine din mediu, sau cmise de alte albine devin
stimuli declangatori de comportamente. Albina care se pregitegte s i
intepe emite un sunet specific care receptionat, excitri pe celelalte.
Sunete deosebite emit albinele in timpul pregitirii pcntru roire sau
cind familia rgmine orfang. Albinele care au dcscopcrit o surs5 dc
hranii emit sunete speciale in timpul "dansului" G r i de care acesta nu
devine mobilizator. Exist5 diferente intre sunetele produse de albinc
intr-o colonie nelinigtit5 fat5 de cele produse intr-o colonie pagtiicri.
' Albinele ~ 2 n dse intorc la cuib inc5rcate cu hranri ernit sunete diferite
ea intensitate ceea cc face ca pamicele s5 nu mai execute verificarea
obiynuita.

2.7.6. Perceperea timpului

I
Albinele sunt fnzestrate cu o asemenca percepfie care permite
I vizitarea florilor cind productia de nectar este maximii gi intr-o
concentratie convenabilg. Nu exist5 o explicafie ~tiinfificc?care sii
demonstreze inzestrarca albinelor cu un sim; al timpului. Se poate
103
doar presupune c5 ar exista repere exterioare cum ar fi pozitia
soarelui pe cer, sau interioarc de tipul unui "ceas intern" sau "ceas
biologic" care ar fi un fel de pilstriitor de timp incorporat albinei a1
ciirui mecanism nu a fost identificat.

2.7.7. Perceperea temperaturii ~i umidititii

Perceperea temperaturii mediului inconjur5tor se face cu o


precizie de 0,25"C. Sediul receptorilor de temperatura se g8sesc in
segmentele de la extremitatea antenelor. Albinele in viirst8 de pin8 la
7 zile prefer5 temperatura de 37 - 38OC, iar cele in viirst5 temperaturi
cuprinse intre 3 1,5 - 36,4"C.
Receptorii pentru umiditate sunt localizafi pe antene vi pe
palpii maxilari.

2.7.8. Perceperea ci3mpului magnetic terestru

Pcrccperea ciimpului magnetic de ciitre albine a fost semnalati


dc J. Gould gi J Kirschvink ( 1 978), iar putin mai tiirziu aceia~iautori au
descoperit c i albinele confin in corpul lor circa 200 milioane particule
de magnetiti cu dimensiuni minuscule de 300 - 350 A. Aceste
particule sub influenta cimpului magnetic terestru au rol de orientare
5i de declanqatori comportamentali.
Cunosciindu-se observatiile lui K. von Frisch referitoare la
"dansul albinelor", M. Lindauer gi H. Martin au observat perturbiiri qi
crori ale dansului in funcfie de pozitia albinelor fa@ de directia
cgmpului magnetic terestru. Albinele supuse influentei unui cimp
magnetic de 10 ori mai mare deciit ce1 terestru construiau celulele cu
o orientare neobignuiti gi igi pierdeau nofiunea timpului.

2.8. COMUNICAREA ~ N T R EALBINE

Mijloacele i mecanismele prin care albinele comunic5


celorlalte congenere inforrnafiile au preocupat foarte multi
cercctgtori. Datorit5 organiz8rii sociale, trofalaxia (schimbul de
substanfc nutritive de la guril la gurii) reprezint8 un important factor
a1 vietii sociale. Actiunea unor feromoni, contactele antenale,
perceperea unor alte informatii datoritii organelor de simt reprezint5
tot atiitea ciii de comunicare prin care circulii informafiile la nivelul
coloniei, attit in interiorul stupului ciit ~i in afara acestuia - legate de
posibilitiitile de explorare a mediului inconjuriitor. Multiplele
activit5ti din interiorul unei colonii de albine nu se desfigoarii la
inifiativa individual5 a membrilor acesteia, ci sunt coordonate de
mecanisme perfect adaptate la viafa socialii.
K. von Frisch a demonstrat cii albinele pot comunica prin
"coduri" tactile, acustice, olfactive gi gestuale, iar ulterior au apiirut
opinii cu privire la existents gi a altor ciii de comunicare.

2.8.1. Comunicarea tactilH

Codul tactil se realizeazii cu ajutorul antenelor, prin palpare.


Unele albine asigurii paza stupului, g5sindu-se la urdinig unde
controleazii identitatea fieciirui individ pentru a - ~ ida seama dac5
apaqin sau nu stupului respectiv.

2.8.2. Comunicarea olfactivi3

Codul olfactiv funcfioneazii datoritg secrefiei glandei lui


Nasonov. Mirosul acestei glande vaporizat En stup va constitui un fel
de "parolii" pentru coeziunea Si recunoagterea albinelor.
Descoperindu-se sursa de hranii gi mirosul ei caracteristic, albinele
aceluia~istup vor fi atrase gi se vor recunoa~teintre ele pentru a
putea zbura impreunii la explorarea sursei respective. Albina
culegiitoare i ~ umple
i guga cu nectarul pe care-1 regurgiteazii in stup,
celelalte fiind ingtiinfate asupra parfumului speciei florale
descoperite. De asemenea, glanda cu venin gi glandele mandibulare
confin o substant5 de alarrnii care avertizeazii lucriitoarele, ficiindu-le
sii infepe in caz de nevoie. Feromonii, despre care s-a vorbit anterior,
au un rol asemiiniitor.
2.8.3. Comunicarea gestualg sau "dansul albinelor"

Codul gestual sau "dansul albinelor " reprezintii descoperirea


principals a lui K. von Frisch - pentru care a fost incununat cu
premiul Nobel.

2.8.3.1. Dansul mobilizator circular

Dacii distanfa intre sursa de hrang qi stup este mai mic5 de


100 m albina exploratoare care intr5 in cuib se elibereazii de
inc2rc2tura adusg, apoi executii n i ~ t ecercuri mici pe fagure, la
inceput intr-un sens apoi, Gr5 pauzii, in sens invers. Aceste deplasari
alternative dureazii aproximativ 30 de secunde. in acest timp,
celelalte albine cauti cu antenele sii tin5 contactul cu abdomenul
dansatoarei. in scurt timp, aceasta se opreSte brusc, apoi pirise~te
stupul urmatii de albinele care au c2patat inforrnafiile, indreptsndu-se
spre sursa de hrang. La rindul lor, dupg reintoarcerea la stup, aceste
albine, prin acela~idans transmit informaliile mai departe.
Acest dans, intr-un sens ~i altul, pe mai multe locuri de pe
fagure, a fost denumit dans mobilizator circular (fig. 34).

Fig. 34. Dansul albinelor


I - dans mobilizator circular; 2 - dans mobilizator balansat

Mesajul transmis prin acest dans se refer5 la:


- existenfa unei surse indestuliitoare de hran5 deoarece cind
sursa este ssracii albina nu executii dansul;
106
- la distanfa micii fat5 de stup deoarece cind distanfa este mare
dansul este de alt fel;
- la concentratia hranei in zahiir, deoarece cind concentratia
este mare dansul este mai amplu gi vioi, iar cgnd este redusii dansul
este strins qi lent.

2.8.3.2. Dansul mobilizator balansat

Dacii distanfa intre sursa de hranii qi stup este mai mare de


100 m, albina care a descoperit sursa executi migciri pe un contur
imaginar asemiiniitor cifrei opt turtite. Prin acest dans se comunicii
distanta gi directia spre locul in care se giisegte hrana.
Presupunind cii albina pleacii din punctul A spre dreapta,
executi un semicerc pin5 in B, apoi se intoarce in linie dreapta pin5
la locul initial de plecare. Parcurge un nou semicerc spre stinga gi iar
revine in A completind astfel cifra opt. Cind albina se deplaseaz5 in
linie dreaptii executi miqciiri de balansare a abdomenului spre stinga
qi dreapta, motiv pentru care dansul a fost numit dans mobilizntor
balansat (fig. 34).
Mesajul transmis de albinele care executa un astfel de dans are
urrniitoarele semnificafii:
- cu cit distanfa piinii la sursa de hrana este mai micii cu atit
numiirul parcursurilor este mai mare. Pentru hrana descoperitii la
100 m albina va executa 11 parcursuri, la 200 m - 8 parcursuri, la
1000 m - 4,5 parcursuri, la 1500 m - 4 parcursuri, la 6000 in - 2
parcursuri;
- cu ciit distanta piing la sursa de hranB este mai mare cu atAt
numiirul balansiirilor abdominale pe porfiunea dreaptii a parcursului
in timpul dansului este mai mare. La 100 m vor fi 2 - 3 balansiiri, la
200 m - 4 balansiiri, la 300 m - 5 - 6 balansgri, la 700 m 10 - 11
-

balansiiri;
- directia ciitre sursa de hran5 este indicatii prin unghiul format
de douii drepte imaginare care pornesc de la urdinig spre soare gi spre
sursa de hran5. Direcfia soarelui este reprezentat5 de partea de sus a
ramei, iar directia sursei de hranii de sensul in care este parcursii linia
dreapts a semicercurilor. Dacii sursa de hran5 se aflii in fafa
urdiniqului pe aceeagi linie cu a soarelui, drunlul drept a1
semicercurilor, va fi parcurs perpendicular pe partea superioarg a
ramei. Cind se aflii opus urdinigului, albina se va indrepta
perpendicular pe partea inferioara a ramei. in situatia c2 hrana se afl8
in partea sting? a liniei soarelui, unghiul va fi spre stiinga de la
perpendi,culara pe ram8 ~i in mod analog in partea inversa ciind se
giisegtc sprc drcapta (fig. 35).
Nu intotdeauna direc!ia dansului este respectat5 de albini in
timpul zborului, intre direcfia comunicatii ~i zbor putiindu-se
inregistra abateri de 9 - 12 grade,

Fig. 35. Pozitia conturului dansului mobilizator pe fagure


indiefind "unghiul solar" (drtpa' K. von Frisch.)
I - stup; 2 - sursa de hranti; 3 - soare

Aceste abateri scad pe m5sur5 ce distanta se reduce, iar albinele


mai in viirstii se dovedesc mai experimentate gi deci mai precise deciit
cele tinere in comunicarea unghiului. Acestea din m a , inainte de a
piirisi stupul, asistii la 6 - 7 dansuri executate de alte albine pentru a
infelege mai bine unghiul comunicat (Esch citat de Winston, 1987).
in situatia descoperirii unei surse de hranii la care se poate
ajunge ocolind un obstacol, albina care comunica prin dans aceasti
descoperire va indica directia ignoriind obstacolul (linia dreaptii), iar
distanta indicatii este cea care trebuie parcursii in mod real, ocolind
obstacolul (K. von Frisch).
Descoperirea lui K. von Frisch a fost completatii de cea a
elevului siu A. Wenner care ariita cii numirul de impulsuri ale aripilor
informeazii cu exactitate asupra concentratiei de zah3r. 0 solutie de
zahir 0,3 M este comunicat5 prin 20 - 26 pulsatii pe secundii, iar una de
1,5 M prin 32 - 48 pulsatii pe secundii. in timpul dansului albinele emit
o serie de sunete propoGionale cu distanp de la stup la sursa de hrani.

2.8.3.3. Dansul de desprindere

Albinele utilizeazg dansurile nu numai in cazul descoperirii


unei surse de hranii ci gi in ajunul roirii. Asemenea dansuri insotite gi
de sernnale acustice particulare poarti denumirea de "dansuri de
desprindere" care indicg pozifia unor posibile suporturi de fixare a
roiului Vig. 36). Dupii plecarea albinelor din stup, ghidate de
cercetage, piing la primul loc de aterizare, unde roiul se prezinti sub
forrna unei mase de albine bine organizate. La suprafafii, roiul
forrneazii o coajg mai dens5 cu o deschidere ciitre interiorul mai
degajat. Din forma aceasta, cercetagele continua sii caute eventuale
adsposturi posibile, descriind pe suprafafa roiului dansuri
aseminiitoare celor de desprindere gi unele aseminiitoare celor care
indicii surse de cules. Cele care gisesc locuri mai bune au un dans
mai viguros gi mai indelungat. Unele din aceste albine care executii
un asemenea dans se intorc la locul respectiv pentru a1 marca cu
emanatiile glandei Nasonov pentru atragerea albinelor.
Receptarea ultravioletului de citre organele viizului la albine
face posibilii orientarea dupi soare In conditii de cer innourat,
deoarece radiatiile ultraviolete str3bat norii. Mai mult, albinele au
posibilitatea sii se orieateze dupii reperele existente in ambiantii gi s(?
utilizeze in acelagi scop organele de percepfie a ciimpului magnetic
terestru.
23. 3.30- J.00
4, !.;1 7 3 I: -g c.3 '4 30. 9:30 -5:40
\.
\
29. 4:CO - 5:00
A . / 943 ?le:aro cane
ESE30ru

Fig. 36. Plecarea roiului conform dansului de desprindere (drip& Lindauer)

D i a ~ , ~ ~ ~indicii
~ n e l direc!iile
c qi distan/ele comunicate prin dansul
de d'csprinclere dc~c.cG/re cerceta.Fe pe .c.zrprafafaroiulzri, la 26 - 30 iunie, ,yi
ujungeren /a conscns" cu pi-ivire la tinta Jinal6 Siigetile indiccj
1,

direcfiile re,c.pcctive/or locuri (yroyuse), lungimeu siigetilor este


propor!ionulG cu diistanfa indicatii de dan,s iar Ififimeu lor indiccj
nurniirtll dc cercefu~e cure danseazii (numir care este indicat qi prin cifie
~ll~1/1,1ri
de ~ i i g e f i~nai
/ ~ late).
TIT
.Arlewaqle luam3
ap qn3ala d u r p un-.r)uj liesqd )so3 nu !!dn)s p u p ~)!ulyul )so3 B
y~el~ruys a!isnys 0 .p.?zppa~a )so3 e ~ ! l ~ a d ~n.rpu!l!=,
sa~ p u ~ JoIaua)u.t?
3
ala u1lr.1.. tS~la3t?
. LIJ 1.1g3Srur urld leuori3ea~ ne ~ e p'lvzr~l3alaau
aurqle raun !nlnuauropqe eaur!qw ap y s ~ l dIepaleur ap rupu1113 ..
un' a~ejS!rn u~ snd IS ielelsu! lsoj e dnls un-JW! p u p wuo!i3aa~
ne nu alaurqlv .3r~palad u r p !nun ~ o .-.[ r r i e ~ qea~eqs!8aml !~ ur~d
II~~UI.IOJU!
.. azauo!jd;Ja.I es al!qede3 Tuns alau!qle e3 eiuapna ul shd
np pglaxa:, a q v -.~olundurg~o!q In!parrrlalrr! upd as!rusueIl !!ierurojur
ap poa on ap ~ n d s !!Ern ~ aIau!qle a/an)sa4 !S an!)nq/lo cq!)mi
al!,rnpog g8uy ad e3 e u r q e aleod as rrirpuo:, .. . eauaruasv ul
. ~ ! ~ e ~soeda~
a;
UJ ale^-e alau!qIe el alEnu!urrp 16 alel!~!l3e UJ aIau!qIe "1 asualu! IBW
llnm nwa ale3 ' ~ p u e qad a3!~ao3amonaala ~oll~iel!aso .. ea-1e.1,s!8&u~
u r ~ d~ ~ U I J T J U O : ,lsoj e eaJelelsuo3 .!bay ap alns e ~ a j ap p ~iua~3a.1~
o n3 ~ r l e u ~ a~ualn:, l ~ e rnun a-ralSeu nep lssue~eq~olezrlrqour .. rnlnsu~p
lndurrl uj ynlnuauropqv alrrienq!~ .. Je! 'p!lels a)~l!3!nl3a1a n3 p m ~ u !as
aIau!qle 'uawopqe IS a3e.10~ap ~01a~eop!d !S ~ o p d ! ~rrlg3a.1~
e y!~olep
'!n~nroqz lndur!) UI ' 0 ~ 6 1u!p g3ul 3n!l!sq 13 nowon3 ap yr~ado3sap
,so3 B I O ~ Z111 alebe Jolau!qIe Imnr ul !nlndrup3o!q eiua)s!x~
..
' ( ~ 8 6 1' u q a s ) ~juelsrpel rrieuuoju!
~olsa3ee a~alrrusuvllap a~aj~us:, . . IS
13ru . a~alernuasr31u . . 3soun3 as
nu ale3ed urp JFP 'alnzps ap lrqasoap prla8.1aua a!jq!~xa ap !mSe~d
el ~u01i3va.1 e ap alrqrlda3sns
. . 'a~e~rwrs
. . aleoldamad arusruv8lo Joun e
eiueoiza.I UJ eamlu! p u p n p o ~ d'aiurrls!p !Jew el e8edoId as a3!8olo!q
alaurs!uvS~o ap a3euyurJalap r..r ~ o l e ~ p salpndurg3 o '(u?~I,~.Ix lnj2a&)
a~ejuauoap eiurpuaq o e a ~ aleod e .. .
1rirpuo3 alrurnue ul ~ e '~lledrsrp
p. . .
la)oe~&un le~aua8ul ale ms!uebo un ap elere8ap e!hauao!a
.~o~gmliro3u~ lnlnrpaur ale a1!qeJoAejau
nes a1!qe~oi\ej J O ~..I I ~. ~ I J EeA !S (a3!80101~d al!~ys :xa) !uralu!
IJOJ~EJ loun eiuanuur qns ernlsa3e a111prjrporu IS urn~aadursrue810
,nun lc luelsu03 3!laeraua lble!iualod Hm!;dxa lndme3o!a . d ~ P 3 0 ! q
- .12!ung ap ~rurnuap'ntdo~dq $ 3 ~ a u ad u r p !nun e pr~rpur . . . !mpag
~ m n f UJ eiualsrxa Hu!wJalap a ~ e 3a3!lau8vuro~l3a1a !!je!pv~ $!ma
. . aleol ~3 leysuourap ne alr~pla3laz~
ala~eolrnjar~ ' a r ~eaurnl u~ lelaua8
UJ 16 aurqls el a~e~runuro:, ap lnuralsrs n3 ~ ~ ~ e u~ 8 $a 0l ~
Acest mod de comunicare la distantii prin intermediul
biocimpului a fost denumit inc5 din anul 1882 de catre W. Mayers -
telepatie - fenomen frecvent intiilnit in lumea animalelor. A. Hardy
sustinea cii fenomenele telepatice la animalele situate pe treptele
zoologice inferioare omului joacii un rol important in viata ~i
comportamentul de grup a1 animalelor sociale, categorie in care se
incadreazii qi albinele. Mai mult, unele studii de comportament la alte
specii (lupi, ciiini, porci, giiini etc) apreciazii cii stabilirea raportului
de dominant5 - supunere in cadrul colectivitiitilor respective, prin
ava- numitul peck-order, nu se poate explica deciit prin comunicarea
telepatic5 a calit5fii de lidcr, ceea ce explic5 de ce unii indivizi, far5 a
f i uneori cei mai puternici, sau mai in viirstii se impun in fata
semenilor doar adoptiind anumite posturi. Plecind de la aceste
considerente, este posibil ca chiar in colonia de albine insii~imatca sii
fic inzestrat5 cu asemenea calitiiti dac5 se fine seama de
dezorganizarca familiei c h d aceasta dispare ~i de calitatea hranei
primite de c5tre matcii care ar justifica influenfa biociimpului generat
de aceasta.
Raliindu-se altor cercetiitori, T. Opri? pune la indoialii
declanqarea comportamentelor animale numai de anumite semnale
chimice, tactile, sonore etc. intrate in zestrea ereditarii a unei anumite
specii. Complexitatea existentei sociale (intr-o colonie dc albine),
1-au deterrninat pe Hardy s5 afirme cii nu ar fi posibil5 asigurarea
extraordinarei coeziuni de grup fir5 interventia telepatiei ca expresie
a unui model energetic a1 speciei. Transferul telepatic a1 informatiilor
$i comenzilor la nivelul grupului are imensul avantaj a1 transmiterii
rapide pe o razii largii de actiune, economisindu-se energia cheltuitg
prin folosirea codurilor de comunicare tactile, olfactive qi gestuale.
Acestea fiind folosite sii contureze, sii precizeze informatia transmisii
telepatic, m8rindu-se astfel fiabilitatea comuniciirii intraspecifice. in
lumea vie exist5 numeroase relatii de comunicare intraspecifice yi
interspecifice extrem de complexe care s-au perfectionat de-a lungul
dezvoltiirii filogenetice a diferitelor specii. Exist5 relatii de
comunicare intre plantele cu polenizare entomofilii ~i albine, cum
exist5 activitgti comportamentale individuale qi de grup in interiorul
coloniei de albine, conduse de mecanisme extrem de complexe ale
c5ror explicatii ridic5 numeroase semne de intrebare. Unii apicultori
afirm5 cii sunt in stare s5 perceapa aqa numitul "spirit a1 stupului", cii
"simt" albinele ~i "pot" comunica cu ele, dar se ridicii intrebarea dac5
aSa ceva este posibil. Este demonstrat c5 in lumea vie existii relalii
interspecifice ~i c5 unii oameni sunt inzestrati cu propriet5ti
telepatice qi perceptii extrasenzoriale doar in mod exceptional, deoarece
aceste proprietilii s-au pierdut in timpul dezvoltiirii filogenetice qi
civilizatiei speciei umane. Din acest punct de vedere animalele se
dovedesc superioare omului, iar ~tiintava trebui sii clarifice aceste
aspecte.

2.9. REPRODUCTIA LA ALBINE

La albine intervin dou5 forrne de inmultire:


- inmultirea familiilor de albine prin roire, proces prin care
matca ~i o parte din albine se separi de farnilia initial5 yi formeazi o
familie nou5;
- inmullirea num5rului de indivizi in cadrul familiei prin
dezvoltarea lor din ou5le depuse de matc5. Aceast5 inmulfire poate ii
sexuat5, cind albinele lucr5toare gi matca provin din ouii fecundate
prin contopirea ovulei cu spermatozoidul qi partenogenetici in cazul
trintorilor care provin din ou5 nefecundate. Sunt citate ins5 gi devieri
de la aceastii regula cind din ouii nefecundate provin fcnlclc
partenogenetice qi chiar iniitci, in special la rasele africanc, cum de
altfel sunt cazuri cind din ou8 fecundate pot rezulta triintori care nu
sunt liisati de albine sii se dezvolte.

2.9.1. Gametogeneza

2.9.1.1. Spermatogeneza

Forrnarea spermatozoizilor incepe inc5 din stadiul de larvii la


vfirsta de 6 zile ~i sunt coinplet dezvo1ta;i cu 4 zile inainte dc ie~irea
triintorilor din celule. Sperrnatozoizii iau naytcre in tubii seminiferi
(testiole). fn secfiune tubul serninifer este format dintr-un perete
subtire de fesut conjunctiv in interiorul ciruia se g5sesc celule de
sustinere ~i celule serninale propriu-zise.
Celulele scminale sunt agezate etajat unele peste altele.
incepiind de la peretele tubului seminifer ciitre interiorul lui se
intslnesc sperrnatogonii, spermatocite, spermatide ~i spermatozoizi.
Sperma este format5 din spermatozoizi gi lichidul spermatic
produs dc veziculcle seminale ~i glandele mucoase. Cantitatea de
sperm5 a unui trgntor ajunge la 1.7 mm3 cu un continut de 7,5 - 9.4
milioane sperrnatozoizi i"ntr-un inm3 .

2.9.1.2. Ovogeneza

La capiitul mai subtire, ovariolele contin o mas2


protoplasrnaticii, multinucleatil, dup5 care urmeazii o porfiune
ciiptuqitii cu un epiteliu gerrninativ din care se vor forma ovogoniile
primare. Algturat lor, dar periferic, se ggsesc celulele foliculare.
Ovogoniile primare inainteazii in lumenul ovariolei, se hranesc ~i
devin ovocite. fntre ovocite se gssesc trofocitele cu rol nutritiv.
Grupul format din ovocit gi trofocit este inconjurat de un strat de
celule mici foliculare. in acest inveli~ovocitul se dezvolt; pe seama
trofocitelor ~i se formeazii camera ovulei gi a trofocitelor. Pe m5suri
ce ovula se dezvoltii, trofocitele se mic~oreazggi in final dispar, iar
celule foliculare care formau inveli~ulse transform; in corionul
ovulei.

Din punct de vedere sexual, mstcile sunt dezvoltate la 6-10


zile de la ecloziune, iar trhntorii la 9 - 14 zile.
in preajma impcrecherii c r e ~ t eagitatia intregii familii. Matca
este hr5nit5, curstit5 prin lingere gi uneori chiar ingr5m5dit; de
albine. fnainte de zborul de imperechere, trhntorii se hriinesc cu
miere. Zborurile de orientare ale m5tcii sunt de scurtii duratii (5 - 10
secunde) qi se fac la distant5 mic5 de stup.
n

In tirnpul zborului de imperechere matca este urm5rit5 de 100 -


300 trhtori, care formeazii un roi in urma ei in formii de viirf de
sigcat;, in frunte cu matca, care se deplaseaz5 in zig-zag cu vitezi
foarte mare.
Imperecherea se face in zile senine yi cglduroase intre orele 13
~i 16, temperatura optim5 fiind de 20 - 2 5 ' ~ ,fir5 curenti puternici de
aer, la iniiltimi de 10 - 30 m gi la distanta de piing la 2 km de stup.
Atraclia principal2 a trsntorilor c5tre matc5 o constituie
mirosul caracteristic a1 substantei de matc5 care se r2spiindegte pe o
raz5 de 100 m in jurul ei.
Zborul de imperechere dureaz2 15 - 30 de minute, timp in care
matca se imperecheaz5 cu 7 - 8 triintori. Sperma este depusi in punga
copulatoare de unde migreaz5 gi se depoziteazii temporar in oviductul
impar gi oviductele pare. Cind s-a acumulat o cantitate suGcient5 de
sperrnii, la ultima imperechere, matca contract5 camera acului yi se
produce detagarea bulbului penisului de organismu1 triintorului.
Bulbul r5mine in camera acului, blocheaz5 tractusul genital a1 miitcii,
impiedicind expulzarea sperrnei. La indepiirtarea bulbului penisului,
care constituie semnul imperecherii, matca este ajutath de albinele
lucr5toare. Sperma migreaz5 gi va f i depozitatii in timp de 12 - 18 ore
la nivelul spermatecii. Dup5 imperecherc, ovarclc se dczvolt5 intens,
incepe ovulatia yi in 2 - 3 zile matca incepe s2 depun5 ouii fecundate.

jnstimrin {area artificialti a mtitcilor


fn vederea obtinerii unor familii valoroase de inaltg
productivitate, s-a trecut la insimiintarea artificiali a rniitcilor.
Aceast5 operafiune se execut5 cu ajutorul unei aparaturi speciale care
comport5 operaliuni de maxim5 f'inete qi const5 in inocularea sperlnei
recoltate de la triintori in tractusul genital femel.
Trintorul se anesteziaz2 cu cloroform, se recolteazii sperma cu
o sering5 special5 de pe penisul r5sfriint a1 acestuia ~i se inoculeazg
in organele genitale ale mitcii.
Matca se insiimiinfeazii la 4 - 10 zile de la eclozionare de doug
ori cu 4 mm3 de sperm5 la interval de 24 de ore. Pent~vinsiimlniare,
matca este anesteziatii intr-un tub de stick sub influenla COz, cu
viirful abdomenului in afara tubului, avind deschis5 camera acului gi
indepgrtata valvula vaginala.
Fig. 37. Recoltarea spermei la trPntor

Fig. 38. ins5mPnfarea artificial5 a m5tcii

2.9.3. Fecundatia

Dupii ce ovula maturii trece prin oviductul par in cel impar are
loc intillnirea cu sperrnatozoizii eliminaii din spermateci. Prin
micropil pgtrund 5 - 10 sperrnatozoizi, din care numai unul ajunge in
protoplasm5 in care are loc procesul de asimilafie reciproci. Ovula
matur5 ca qi spermatozoidul prezint5 16 cromozomi qi din contopirea
celor douii celule va rezulta zigotul cu 32 de cromozomi. in general,
actul fecundgrii este terminat dupc? circa 4 ore de la depunerea ovulei
in celule.
Ou5le ~i mai tirziu, dup5 ecloziune, larvele emit un semnal
(feromon), care blocheazii scoaterea acestora din celulcle fagurelui yi
canibalismul. Canibalismul se manifesa pentru trintorii diploizi care
sunt devorati de lucriitoare in stadiul de larvi.
Matca, in timpul depunerii pontei, este inzestrat5 cu
capacitatea de a depune cite un ou in fiecare celulg, in prealabil
preg5titi de ciitre albinele lucriitoare. Numai in conditii patologice se
intimplii s5 aparii dou5 ouii intr-o celulii sau cind sunt depuse de
albinele lucriitoare ouiitoare din familiile bezmetice (Koeniger,
Abersfelder, 1985).

2.9.4. Metamorfoza

Totalitatea stadiilor de dezvoltare prin care trece albina (ou,


larvii, nimf5, adult) constituie metamorfoza @g. 38).
I

0111in a 3-a z
l

-.
\ Embnonul in v i r s t ~de 3 zile

Fig. 38. Metarnorfoza albiriei (drrpii Dnde)

2.9.4.1. Dezvoltarea embrionari

Dezvoltarea embrionarH dureazii trei zile. fntr-o primii fazii


nucleul se divide in mai multi nuclei care se inconjoarg cu citoplasma
qi migreazj spre periferie. Nucleii formati se turtesc putin ?i'
formeazg la suprafala oului o foit5 subtire numitii blastoderrn.
Pe p a i l e laterale yi dorsale, migrarea nucleilor se face mai
lent, celulele blastodemice fiind mai putine ~i mai plate. Dupa
formarea blastodermului are loc formarea inveligurilor yi straturilor
embrionare, apoi se produc modificiiri externe gi interne. Dupi
formare, embrionul se elibereazii prin ruperea membranei viteline yi a
corionului, producindu-se ecloziunea. fnainte de ecloziune, albinele
doici depoziteazi liiptiqorul de matcii pc fundul celulelor, pentru ca
larvele eclozionate sii aibg la dispoziJie hrana necesar9.

2.9.4.2. Dezvoltarea postembrionari3

La ecloziune larva ia forma caracteristicii indoit3 cu partea


dorsal5 indreptat5 spre peretii celulei, inotind in hrana depozitatg de
doici. in primele trei zile larvele sunt hrHnite cu liipti~or,iar incepind
din ziua a 4-a, larvcle de albine lucrgtoare qi trintorii sunt hr5nite cu
amestec de miere .yi polen.
Dezvoltarea larvelor este foarte accelerat5 inciit pin5 la
sfilrgitul perioadei, greutatea acestora creyte de circa 1400 de ori la
albina lucrgtoare, de 2700 de ori la matc5 yi de 3500 de ori la trintor.
Niiparlirea larvelor. in timpul dezvoltiirii larva nBpirle~tede
4 ori: la 2 - 18 ore, la 36 ore, la 60 ore ~i la 80 - 90 ore. fnainte de
nipirlire, larva inceteaza sii se mai hr5neascB. Durata unei niipirliri
este de circa 8 minute, iar inveligul chitinos vechi p5rZisit de larva
ritmine in celulii.
La 6 zile dup5 ie~irea larvei din ou, albinele doici
administreaz5 larvelor ultima hranii, dup5 care c9pBcesc celulele cu
un cilp3cel poros de cear5 qi piisturit. Dup5 cgpiicire, larva i ~ intinde
i
corpul in lungimea celulei.
ingogoSarea. DupB ciipiicire, larva incepe teserea gogo~iipe
seama glandei sericigene. ingogoSarea se face la un interval de 24 -
36 ore la matci, 48 de ore la albinele lucr5toare qi 72 - 84 de ore la
trintor, dupii care rHmiine in repaus circa 4 ore, apoi nilpirlegte a 5-a
oar3 gi trece in stadiul de prenimf5.
in perioada prenimfala care dureazii 1 zi la matcii, 2 zile la
albinele lucr5toare yi 4 zile la trintor se produc o serie de modific5ri
anatomice dup5 care se transform5 in nimf5.
Nimfa este ultimul stadiu de dezvoltare a albinei in celula
fagurelui. Degi incepe sii scmene cu adultul, in corp se mai produc o
serie de modificiri. Ea consumii rezervele din corpul gras precum gi
o parte din organele larvare - fenomen cunoscut sub denumirea de
1 histolizfi. in acelagi timp are loc formarea de noi tesuturi gi organe
Fistogeneza). in procesul de histolizH nu sunt cuprinse organele de
reproducere, sistemul nervos gi discurile primordiale ale aripilor gi
picioarelor. Organele gi cele trei pHrfi principale ale corpului se
diferentiazii gi scheletul chitinos se intsrevte. Culoarea nimfei este
albi ~i corpul incepe sii se acopere cu perigori care cu timpul devin
cenu~ii.Cu doui zile inainte de iegirea din celulii, nimfa ia culoarea
albinei adulte.

Durata stadiilor de dezvoltare de la ou la insecta adult3


Matca Albina lucrgtoare TrQntor
Stadiul de dezvoltare
(xi l e) (zile) (zi l e)
ou 3 3 3
Larva in celuli necipiciti 5,5 6 65
Larvi ~i nimfa in celulj.
7s 12 14,5
ciipiicita
Total (zile) 16 21 24

Ouile par sii suporte o largi gamii de temperaturti, in timp ce


puietul cip5cit ~i in special nimfele au nevoie de temperaturg ridicatg
yi foarte exact2 (Koeniger y i Ritter, 1977). Pciltru dczvoltarea
normali a puietului, temperatura in cuib trebuic s i fic in liinitclc dc
34 - 36 "C. Prin ridicarea temperaturii cu I - 2 OC, durata dezvoltzrii
se reduce cu 1 - 2 zile vi dimpotrivii, se lungcgtc cfind tcinperatura
scade sub limitele meniionate.

2.10. DINAMICA S E Z O N I E A
~ FAMILIE1 DE ALBINE

Condifiile variabile ale mediului exterior gi cele din ,interiorul


familiei pe parcursul anului sunt corelate cu o serie de modificiiri
cantitative gi calitative in dezvoltarea familiei dc albinc. Lipsa sau
insuficienta hranei in cuib determi115 reducerea pontei miltcii, a
119
creqterii de puiet ~i ulterior de albine. in paralel se schimbii raportul
intre albinele de anumite virste, intre cele doici qi culegiitoare. De
aceea este necesar ca prin tnilsurile tehnice intreprinse, s5 se asigure
corelarea puterii familiilor de albine cu perioadele de cules abundent
gi necesitarea crc~teriiin general a unor familii puternice. Anul apicol
incepe cu perioada de creqtere a albinelor de iernare care urmeazii s5
asigure pcrpetuarea familiei in cursul icrnii gi de starea cireia
depinde productia anului viitor.

2.1 0.1. Perioada de cre~tcrea albinelor de iernare

Perioada de cregtere a albinelor de iernare in tara noastri


corespunde lunilor august ~i septembrie. in accastii perioadi,
comparativ cu lunile anterioare, se reduce intensitatea cregterii
puietului, iar ponta m8tcii se micgoreaz3 la 600 - 800 ou8 pe zi, ca
unnare a rcducerii cantitiitii de hran3 din naturB. in aceste conditii se
impune crearea unor condi;ii optime pentru intensificarea la
maximum a crevterii dc puiet pcntru a asigura ~111numiir c2t rnai mare
de albine tinerc, care vor avea o longevitate de 7 - 8 luni fat5 de
albinele din generaTiile din vari care trSliesc numai 35 - 45 de zile.
Longevitatea se explici prin aceea c i participii in misurii mai mici la
cules ~i creyterea puietului, iar prin consumul de p5stur-8 i ~ i
acumulcaz8 in corpul adipos rezervele necesarc pentru a rezista in
timpul icmii ~i pot produce I5pti~orpcntni hrinirea larvelor la
sfiirgitul iernii.

2.10.2. Perioada repausului de iarn5

OdatB cu ricirea timpului, zborul albinelor sc reduce, iar ponta


m8tcii ~i crevterea de puiet incetcazg. Familia de albine trece in
perioada repausului de iarnii care dureazii de la sfiir~itul lunii
octombrie pin5 la sfir~itullunii ianuarie, cind apare primul puiet in
cuib.
La teinperaturi sub 8°C se formez8 ghemul de iernare de
form5 sferic5 sau elipsoidali, mai nlult sau mai putjn regulati.
Partea exterioarii a ghemului este alc8tuit8 dintr-un strat foarte
dens de albine viirstnice, in grosime de 2,5 - 7 cm, care face ca
pierderile de ciildur8 din interiorul ghemului sii fie ciit mai reduse.
120
Zona interioarii (miezul ghemului) cuprinde matca ~i albinele
tinere. Zona aceasta este rnai afinat5 gi aici albinele produc ciildura
necesarii intregii familii gi hriinesc rnatca. C5ldura este produsii prin
migciiri caracteristice din aripi, picioare ~i abdomen, care deterrninii
un zurnzet specific a1 albinelor in timpul ierniirii.
in functie de nivelul temperaturii inconjuriitoare, ghemul se
stringe sau se afiineazii dupii caz. Temperatura din interiorul
ghemului se modific5 in aga fel incit albinele dispuse in "coaja
ghemului" sii primeascii suficientii csildurii pentru mentinerea vietii.
Temperatura cojii ghemului in timpul iernii se mentine intre
6 - 8"C, iar ridicarea temperaturii in cuprinsul acesteia se produce
numai cind ghemul s-a riicit piing la limita inferioarii.
Temperatura ghemului depinde de stadiul de iernare ~i de
temperatura rnediului exterior.
in prima fazii a ierniirii, care dureazii de la eclozionarea
ultimului puiet gi piing la inceperea ouatului rngtcii, temperatura in
interiorul ghemului este numai cu citeva grade peste temperatura
critic3 de 14°C. Limita superioar5 a temperaturii in interiorul
ghemului depinde de temperatura mediului. La temperatura aerului
de O°C, limita superioarii in ghem nu depiiqegte 20°C, iar ciind
gerurile sunt mai mari se atinge qi se dep5qe~te25°C.
in faza a doua a iernsirii, datoritii cre~teriiactivitilfii albinelor
~i cregterii de puiet, ternperatura in interiorul ghemului se ridicii la
34 - 35°C.
in tirnpul iernii sunt necesare mgsuri pentru asigurarea linigtei
depline a albinelor in stup. Nelini~teaacestora contribuie la cregterea
temperaturii in interiorul ghemului peste limitele norinale, la sporirea
consumului de hran$ iar nlatca igi poate incepe ouatul mai devreme,
ducind la uzura albinelor gi creqterea mortalitifii primiivara.
in cazul in care temperatura ghemului creqte cu citeva grade,
pentru linigtire albinelor le este necesar un timp de 20 - 30 de ore.

2.10.3. Perioada inlocuirii albinelor de iarnii

Perioada inlocuirii albinelor de iarn5 Incepe cu aparitia primului


puiet in cuib. in interiorul ghemului temperatura s-a ridicat la 34 - 35OC,
iar matca, pin5 la primul zbor de curatire, depune zilnic 20 - 100 de 01-15
in poqiunile fagurilor din centrul ghemului. Dupii primul zbor de
cur&ire gi apariria culesului, ponta miitcii se intensific5, ajungind de la
circa I000 ouci ziliiic in luna aprilie, la 1000 - 2000 de ouil in luna iunie.
Odatci cu intensificarea ouatului apar ~i primii triintori in stup.
Datorit5 activitiitii de creStere a puietului qi de culegere,
albinele care au iernat pier treptat ~i locul lor este luat de albinele
tincrc, inciit la mijlocul lunii aprilie se produce inlocuirea lor totali.
Aparitia albinelor tinere ridicZi potentialul de cregtere a puietului.

2.1 0.4. Cre~tereafamiliilor

Intcnsitatea de cregtere sporevte zilnic cu 3 - 4% la familiile


slabe qi cu 10-12% la cele puternice. Dup5 ce albinele ating
greutatea de 2 - 2,5 kg albine, apar qi se acumuleazii albine tinere
care nu sunt ocupate cu creqterea puietului, ajungiindu-se la
sfirqitul lunii iunie la dezvoltarea maximil a familiei (30000 -
50000 de albine).
Cregterea puterii familiei prin sporirea numarului de albine
lucriitoare cit ~i existenfa culesurilor moderate de intretinere,
reducerea spatiului (strimtorgrii) qi ridicgrii tcmperaturii in cuib,
conduc la nianifestarea instinctului de roire (inmullirea natural5 a
farniliilor de albine).

2.10.5. Perioada inmulfirii naturalc

Instinctul dc roire sc manifest5 prin diminuarea ouatului


mitcii, diminuarea activitatii albinelor, cliidirea botcilor de roire gi
creSterea de miitci tinere.
inainte de diminuarea ouatului miitcii incepe cliidirea botcilor,
iar dupi ciiteva zile matca incepe sii depuni ou5 egalonat in botci.
Activitatea albinelor se reduce, culegiitoarele r5min in
majoritate in cuib care se aglomereazii, ventilatia se inriiutiitegte qi o
parte din albine ies din stup qi se striing ciorchine pe sciindura de
zbor. A

In primele trei zile de la ciipiicirea primei botci, jum5tate qi


chiar mai mult din albine gi matca biitriinii pirisesc stupul, rezultind
miul primar. inainte de p5rgsirea stupului, albinele iqi incarcii gu~ile
cu mierea necesarii pin5 la organizarea noului cuib. Populatia de
albine care a piriisit stupul zboarii citva timp in jurul stupului qi
122
- ~ o r ~ oleluoza~d
~ue ln1o1o as-npu~nlal
.. .
'jnrua! n ~ l u a d rrn)@ard anrjsr~alov~e:,! J ~ ~ ~ J ! ~ O U I
nou urp J E ~ E
a u q n ap sll~urej
.. u! 'led~3und
. . sap13 in,nru!lln ~ a ~ e l a 3e dun~a
.aleolg3ayn3 aurqp ap slew Jzurnu
n:, anru~alnda l ~ c o a11111w~j
j .. . ap alejnurn3e luns r~eurrew a1a3 a~a!ur
ap a l a ~ ~ a z'1jgr~rl3e
. a ~. . al[el~oja3[nluaw!J?ap ui aJa!ur ap !cur
1;3 a ~ ~ a z 3.rotrn
. 1 e ~ ~ e l n u r n 3ngu3d
e ledr3ur~d . ..
. . u~ FlejuarJo 3ls3 rar1rurEj
. .
cale11~1l3c '1cl3au ap raiuapunqr! 1ndurq u1 .aqiynuru~ ap . .
rnlnl3urlsur
L ~ ~
E ~ J E ~ I O AyzeoueJj J
os 'a~ro.1nquod ouG1e ap I. ~.I ~. I U I Rna~!le5ard
n3 !eruoo p!3n!oa aledpu!;d al!~nsqn3 3-1123 ul 1nze3 ul .alern)su
I
I..I - .L I ~ - r?popad
u~ le!qo nr?s ednp aoj ale !nlnsaIns epeoj-rad
-alrua~aldap a[e13ads rlnsgw alenI pulnqall 'eri3npo.rd
pzea~oS3!u1 aIedriu!ld lol!lnsa;n3 indru!~ ul l e ~ w e o114!oh
y z ~ o ~ npu!pd ' p s e r o ~gs alcod !-npuy
el .reur!.rd 'a3ru[ar~d
. . a l ~ e o rrirpuo3
j.. . luns p u ~ .ealrul~d
3 1v ~ n r o ~
!S . ~ c ! q!S~ ~ c ! i ~ al nl r o ~rSar
* . aleod ~vprrn3asrnlnro~ . . !!J!S~! a~eolpur~n
an!z ul .pu!dnls u j dm11 .
. 1Sala3u .. .
L I ~q r. S a. ~I. J ~.I O J~ o u nrulun IS vrojcp
alood 5s ! ~ I ~ UJ OI ~ ~ I I UICUI I eiuaza~d-I!qaJonejau 11idm!l ap yv!z.yu!
lsoj e !nl va;l!Sa! pug3 sale reru 'a~aurl . 13lpur
. aqnw !cur nes eun n3 asar
.repun~asInro.1 'lrnuSrqo - A D P U ~ Z ~ I~ZSI O A -IOJ eallop 1e un 'a~eolprrun
rnrz o! alrod 'up'eA irlrrueJ .. p3 ~ m d ep31pu;
j . . IS . re&d in!o.I l~Sal . .e a m
~ I I .IOIII .
P .. IIUIEJ c .; F. I ~ s I . Ia~~~s a~,,.lol
~ .13lgu.1
I E ~ I'F 3alup,, ysa3v .~or~aluv
y1Sa1
. . B ~ J F U I apuudsr_..~ . .
ale3 FI 31lsr~al3e~e3 launs un l!wa 13)oq u~
q ~ ! l n l e ~elu m u n ~ ea1!3j~ru'a~!or op ~iu!pualn3 3u1qle ap a111l!mvj .. UI
.ajeuorzo13aau ajr3lgur ~Srulsrpgs F ~ ~ F eUsIg ~JOA nu alaurqje 'nou urp
IOJ e yeurlnu! alsa IS prrrralnd ap juarnrjns . . . .
ajsa er~rurr?~ gn~a
.!3l~ir13~1ej313341531 . . ne-ZI3.183 UIP 31131oq ad3iu~gs V ~ J ~ ~ U A
ei\ elseonl-? ' ~ n l o qurp ao~rS31 . . ~ d n a. I ~ ) B U I I. ~ U. I I JB~~ J B L I O I Z Oel~ ~ ~
gusd p u e p augurp plro~erlrmr?~ . . . '~em . r ~rnInroJ
.d vxrSar. . pdna
.e3leu1ELJe as auiqje aqu!~dg3ep !emnu 301 eaAe aleod al3arqo
aqe nas 3vdo9 ad su!d rnlnror . . e a ~ c n r j1.. .1 1 a l p B[ a!l~p.~du!
as nvs drqs vj ~ . I O J L I ? as ~ J au!qle L I !a~ p a i o 'a~v3aldap alo!eu? a1nrlo3 . .
~
1 1 gs1il3u~ .. .
alsa ncs rri~~rurrrj~rr ezne3 u!p ape3 elsea3e ~ 3 e !Sp ~olau!q~r!
!nlnsoO' eaaleoayd gdnp Indnls alSasp~gd n3lsl/u .a~a!do~deu ~ p
a ~ n nus
l ~ d o : ,rnun e ~ t i u r ead ~ a u r y ~ ~ o rgzeaxrjn as rod^ IS . .
. raurdnls
UTILAJELE APICOLE

3.1. UTILAJE PENTRU AD~POSTTREAFAMILTILOR


DE ALBTNE (STUPTT)

Stupul rcprezintii utilajul apicol cel mai important cu rol de


adiipost pentru familia de albine, de depozit a1 rezervelor de hran5 qi
recoltg, c8t vi de container pe timpul transportului.
Stupii se impart in douii categorii: stupi orizontali ~i stupi
verticali.
La stupii orizontali extinderea cuibului se executii prin
adhgarea sau intercalarca de noi rame aliituri sau in interiorul
cuibului existent (extinderea se face pe orizontalg), iar la cei verticali
prin adgugarea prin suprapunere, pe linie vertical& de noi corpuri sau
magazine.
La baza constructiei ~i elaborHrii standardelor pentru stupi stau
urrniitoarelc clemente: capacitatea stupului, forrna ~i dimensiunile
ramei, dimensiunile spatiilor de trccere pentru albine vi distanta intre
axele fagurilor.
Capacitatea stupului se calculeaz3 in functie de spafiul necesar
pentru dezvoltarea maxim5 a familiei de albine din lunile de var5, de
spafiul pentru depozitarea rezervelor de hranii qi de cel necesar pentru
depozitarea recoltei dc micrc din timpul culesurilor de productie.
Forma ~i dimensiunile ramei sunt determinate de cerintele
familiei de albine pentru forrnarea ghemului, dc utilizarea in conditii
crit mai bune a ciildurii din stup in timpul sezonului rece, de
economisirea hranei qi de posibilitatea de a c r e ~ t eo cantitate cit inai
marc dc puiet.
Stupii care se construiesc in lara noastrii se caracterizeazii prin
constants lungimii ramei de 435 mm, iar iniiltimea poate fi de 300
mm, 230 mm qi 162 mm, conform tab. 4.
Datele prczentate in taAelul4 au fost obfinute plec8ndu-se de
la faptul c i "lumina interioarii" a unei rame de stup orizontal este de
41 5 x 270 mm, iar pc un dm2 de f a g ~ ~ se r e g5sesc 400 de celule de
albine lucriitoare pe o fafii gi circa 800 de celule pe ambele fete; pe un
em2 se g5sesc 4 celule pe o fa@ qi 8 celule pe ambele fete.
0 celulii de albinii lucriitoare are diametrul de 5,3 - 5,5 mm ~i
adiincimea de 10 - 12 mm, volumul acesteia poate inmagazina 0,40 -
0,43 g miere sau 0,19 g polen. Peretii celulei au grosimea de 0,12
rnm, subiiindu-se ciitre bazii piinii la 0,08 mm.

Caracteristicile ramelor in functie de tipul stupului


Lungimea kniiltimea Suprafata Numiir Capacitate
Tipul ramei ramei ramei fagurelui de maximl
(mm) (mm) (dm2) celule (kg miere)
Ram2 de stup tip
orizontal
435 300 11,2 9000 4,o
(modelul
Dadant)
Ram5 de stup tip
multietajat
435 230 8,3 6600 2,7
(modelul
Langstroth)
Ram3 de
magazin 435 162 5,s 4600 1,5
(de recolti)

Grosimea fagurilor cu celule de albin5 lucriitoare este de circa


25 mm, iar distanta intre faguri de 12 - 12,5 mm. Distanta dintrc
peretii mediani a doi faguri aliiturati este de 37 - 37,5 mm.
fn afara elementelor care stau la baza constructiei qi elaboriirii
standardelor pentru stupi, trebuie sii se mai tin8 seama cZi un stup
corespunziitor trebuie s5 aibii o capacitate minim2 de 100 litri,
existfind posibilitatea regliirii volumului in functie de necesitiitile
coloniei de albine pe care o adipostegte, sii se caracterizeze prin
simplitate in constructie ~i manipulare (mai ales pe timpill
transportului in pastoral), s2 fie uqori, rezistenti, putin costisitori gi s i
asigure conditiile de ternperaturi pe timpul iernii.
3.1.1. Stupul orizontal (STAS 4 17011976)

Stupul orizontal este alciituit din urm5toarele componente


p-incipalc: fimdul (soclul) stupului, corpul cu 20 de rame qi doug
diafragmc, capacul Gfig.399).
Fiind un stup standardizat se caractcrizeazii prin: greutatea de
37 kg, volumul total 0,320 m3, volumul util 0,l 16 in3 (36% din
volumul total), capacitatea de 20 de rame cu dimensiunile de 435 x
300 mrn,
Fundul stupului cste fix, nedemontabil. La partea inferioarg
este prev3zut cu dou%stinghii transversale care-i confer%rezistentii qi
scrvcsc provizoriu ca ?n%lf%toareale stupului fat5 de sol.

Fig. 39. Stupul orizontal - p5rtile componente:


-
I - perete lateral; 2 - briul corpulrri; 3 - fundul stupului; 4 bloc urdini~;
5 - sctindura' de zbor; 6 - Bare transversale de inta'rire; 7 - rame;
8 - sctindurele podi~or;9 - 10 - .capac; 11 - clapeta' orifciu ventila*;
12 - acoperi~capac; 13 - ram& 14 - dispozitiv cle f i a r e a podi~orului~i
ramelor; 15 - tabla' capac; I6 - sit6 ventilare; 17 - balarnale; 18 - foraiher;
19 - miner
126
Corpul stupului este imbinat de fund gi are forrna unei cutii
paralelipipedice cu pereti din cherestea de rgsinoase cu grosimea de
24 mm. Pe partea exterioarii a peretilor laterali se giisesc doua
1 minere metalice mobile necesare pe timpul manevriirii stupilor.
I Peretele frontal, la partea inferioarii este previizut cu douii deschideri
numite urdiniguri, unul rnai mare care deservegte familia de bazi gi
altul mai mic pentru familia ajutgtoare. Dimensionarea urdinigului, in
functie de nevoile momentului se realizeaza cu ajutorul unei gipci din
lernn nurnite bloc pentru urdinig. Inferior fiecgrui urdinig se ggsegte
cite o scindurii de zbor prinsii in balamale de corpul stupului.
I Aceastii scdndurii de zbor faciliteazii circulatia albinelor prin urdinis,
iar in timpul transportului servegte la inchiderea totali a acestuia.
A

In interior, la partea superioarg a peretilor, anterior gi


posterior, se gasesc cite doug falpri, unul ciptugit cu tablii, pentru
sprijinirea ramelor, iar celiilalt imediat superior pentn~sprijinirea
scindurelelor podigorului.
i Capacul este rabatabil, imbraci marginea superioarii a
corpului, sprijinindu-se pe un briu de sciindurii la partea superioari a
corpului.
Partea superioarii a capacului este plan& acoperitii cu tabla
galvanizatii pentru a proteja stupul de intemperii. Piiflile laterale ale
capacului sunt previizute cu douii fante longitudinale lungi de 380
1 mm gi inalte de 30 mm, prevgzute cu clapete de scindurii gi sitii
metalicii. in interior, in dreptul fantelor se giisegte cite o plasii
metalicii fixati oblic. Deschiderile mentionate servesc la ventilafie pe
timpul transportului sau in zilele de varii cu temperaturi prea ridicate.
Plasa oblicii are rolul de a impiedica aglomerarea albinelor la
deschiderile de ventilafie si obturarea acestora.
intre scindurelele podigorului, plasele de sirmii laterale gi
1 plafonul capacului se realizeazii "spatiul de refugiu" necesar albinelor
pe timpul transportului, iar in timpul iernii acest spatiu serveqte la
amplasarea materialelor de protejare termici (saltele din piinzii de sac
umplute cu paie, pliici din polestiren expandat, saltelufe confeclionate
din papur5 etc.).
Ramele sunt confectionate din cherestea de esentii inoale yi
/ au form5 dreptunghiularii. Speteaza superioara este mai lung&
formind "umeragele" cu care rarnele se sprijinii pe falfurile
acoperite cu tabla ale corpului stupului, servitld in acelagi timp in
timpul manipulirii ramelor cu ocazia diferitelor interventii in cuib.
Spetezele laterale sunt mai late la partea supcrioarii formand
"distantatoarclc" cu rolul de a asigura distanta optimii intre rame.
Mgrimea distantatorului pe o parte a ramei este de 6 mm, astfel
incit impreunii cu distantaton11 piqii latcrale a ramei vecine
asiguri distanfa optim5 de 12 - 12,5 mm intre doi faguri aliiturati.
Distantele dintre rame qi perefii stupului trebuie sii fie
urm8toarele:
- distanta dintre spetezele superioare ale ramelor gi scindurclele
podi~oruluide 10 nlm;
- distanfa dintre spetezele laterale ale ramelor qi peretii laterali ai
stupului de 7,5 - 8 mm;
- distanta dintre spetezele inferioare $i fundul stupului de 10 - 20 mm.
Asigurarea acestor distante este obligatorie pentru toate
tipurile de stupi, deoarece numai astfel se realizeazii circulafia
corespunz5toare a albinelor, se impicdicii construirea figurayilor
suplimentari cind distantele sunt prea mari, sau propolizarea
excesiv5 cgnd distantele sunt mai mici, ingreunindu-se manevrarea
ramelor yi cxecutarea operativg a lucriirilor curente.
Stupul orizontal mai prezintg doui diafragme prevgzute cu
umeraSe cu ajuton~lcirora se sprijing pe falpri, ca ~i ramele. 0
diafragmii este de dimensiuni mai mari yi asigur5 separarea etan~iia
cclor doui compartimente pe care le delimiteazii. Datoriti rolului pe
care-l indeplinegte aceastii diafragmi poartii denumirea de perete
despgqitor, servind la delimitarea celor dou5 familii cgnd sunt
4ntrefinute in acela~istup. Cea de-a doua diafragmg este mai putin
inalt5 cu 20 mm, permitind circulafia albinelor intre marginea ei
inferioarg gi fundul stupului. AceastZi diafragmii serve~te la
delimitarea cuibului fafa de restul spatiului, precum ~i la liirgirea sau
reducerea cuibului, asigurind mentinerea regimului termic la nivelul
acestuia.
Podi~orul este format din 6 scindurele cu dimensiunile de
484x130x 10 mrn care se sprijini pe falprile superioare, avind rolul de a
acoperi cuibul la partea superioarg, mentinind mai bine cgldura. in
spatiul creat intre partea inferioarii a podiyorului gi spetezele
superioare ale ramelor, pe timpul iernii, se amplaseazii rezervele de
hrang, iar intre partea superioarii a podigorului gi capacul stupului se
realizeazg un spatiu In care, pe timpul iernii, se pun materialele de
protejare terrnici, iar vara, pe timpul transportului, acest spa!iu
serveqte drept refugiu pentru albine.
Dispozitivul pentru fixarea ramelor in tirnpul transportului in
pastoral este compus dintr-o bar5 de fixare cu sectiunea de 50 x 40
rnm gi lungirnea de 778 m qi din doug stinghii cu sectiunea de 10 x
10 mm. Acestea din urmi se aqeazii lateral pe ambele pgqi, de-a
lungul stupului, deasupra rarnelor, peste care, central, se aveazii
scindurelele podi~oruluisuprapuse cgte dou5. Bara se suprapune
peste acestea qi se fixeazi la capcte cu doug foraibere, presind astfel
podiqorul qi ramele care nu mai pot avea joc in plan vertical.

3.1.2. Stupul multietajat (STAS 8 12811977)

Stupul multietajat este format din trei corpuri idcnticc carc sc


suprapun, fiecare aviind capacitatea de 10 ratne fig. 40).
~ Pgqile componente ale stupului multietajat sunt: fundul, cele
trei corpuri, rarna hrgnitor cu hrgnitorul, rama de ventilatic, podi~orul
Snellgrove, podiqorul propriu-zis, capacul, tijele de fixare, blocul de
urdini~ qi inchizitorul de urdini~.De menlionat cii toate aceste
componente sunt independente.
Volumul total a1 stupului este de 0,253 m3, iar volumul util de
0,126 m y 1 2 6 litri). Grosimea peretelui este de 20 mm. Peretele
frontal gi cel din spate, la fiecare corp, sunt prevZzu5fi in partea
superioar: cu falpri ciptuqite cu tabli de 17 mm iniltime gi 10 mm
adiincime pentru sprijinirea utneragelor ramelor. Peretii laterali, ca qi
toate celelalte anexe, cu cxcepfia capacului, sunt str5pungi pe toat5
inilfimea de ciite un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care se
introduc tijele de fixare a componcntclor pc ti~npultransportului. La
exterior perefii din fati 5i spate ai corpurilor sunt prevZizuti cu minere
tip "scoici" pentru manipulare. Prin aqczarea primului corp pe fundul
stupului se realizeazi urdini~ul,carc are o lunginle dc 380 n ~ mqi o
inaltime de 20 mrn. Fundul stupului cste demontabil ~i ireversibil.
Urdini~ulestc prevgzut cu un bloc de urdini? cu doui deschideri.
Ramele, c5te 10 de fiecare corp, sunt identice, av5nd
dimensiunile exterioare de 435 x 230 inm, iar lumina interioarg de
415 x202 inm.
Podi~orulse prczint5 sub forma unei plan~ctecare se sprijin5
pe ultimul corp a1 stupului. 0 fat5 a podiyorului este perfect plan& iar
129
ccalaltii prczintii o adinciturg de 5 mm datti de rama podigorului. Pe
m a din laturile acestei fete se realizeaza un mic urdini~.in timpul
sezonului activ podigon~lse aqeaz: cu partea plan2 peste rame, iar in
timpul iernii cu cealaltti parte, astfel inciit intre podi~oryi rame se
realizeazii un spatie de 13 mm. i n acest spatiu se introduce deasupra
ramelor (sub podi~or)o de ~erbetpentru completarea rezervelor
de hrani, iar micul urdini~ ce se forrneazii permite evacuarea
vaporilor de a p i ce rezultg din respiratia albinelor datoritii curentului
de aer ce se formeazti intre urdiniyul principal ~i micul urdiniq
mentionat, preintilmpinindu-se formarea condensului.

Fig. 40. Stupul multietajat -


piirtile componente:
I - corpul stupului; 2 - capacul
stupului;
3 - fundul stuprilui; 4 - ramri
hra'nitor;
5 - rama' ventilafie; 6 - podi~or;
7 - podi~orSnellgrove; 8 -
scrindurele capnc;
9 - sciindurele podi~or;I0 -
sciindurelepodi~or
Snellgove; I1 - plutitor hra'nitor;
12 - rame corp;
13 - bloc reductor urdini?; 14 -
inchiz6tor;
15 - invelitoare tabla' capac;
16 - stinghii susJinere hra'nitor;
17 - plusti srirma';I8 - tije jixare ~i
piuli fci.

Capacul este plan, acoperit cu tablii zincat5 yi imbrac5 ultimul


corp pe o distant5 de 20 mm. in interiorul capacului, pe perelii
laterali sunt fixate cAte douii yipci cu care capacul se sprijinii pe
podigor. Aceste vipci sunt decupate la mijloc pentru inglobarea
piulitelor tip "fluture" cu care sunt Pnzestrate tijele de fixare. Prin
agezarea capacului se delimiteaz5 un spatiu liber intre podiyor yi
capac in care se amplaseaz5 materialele de protejare terrnici? a
familiei pe timpul iernii.
Podiqorul Snellgrove (podigorul separator) servegte la
separarea familiei de bazii de familia ajutgtoare. Central prezintii o
deschidere de form5 dreptunghiularii, cu dimensiunile de 140 x 60
mm, previizutii cu plasi metalicii dublii care permite uniformizarea
( mirosului celor douii familii, facind posibil5 unificarea acestora,
atunci ~ 2 n deste necesar, Grii alte m5suri speciale. Pe trei dintre
laturile podiqorului Snellgrove sunt decupate in rama acestuia 6 mici
urdiniguri suprapuse cite doui. Unul dintre acestea (partea
superioarii) serve~tela circulatia albinelor in familia ajutiitoare, iar
celelalte servesc la dirijarea pcriodicii a albinelor culegiitoare din
familia ajutiitoare in familia de baz5 pe durata culesului principal.
Rama hriinitorului se folose~teca atare, firii hriinitor, in timpul
impachetiirii in vederea transportului in pastoral, pentru asigurarea
spatiului de refugiu.
Pe peretii interiori ai ramei hriiniton~luise fixeazii, in cAte dou5
scobituri, douii leaturi de lemn carc scrvesc drept supotturi pentru tava
hrinitorului confectionatii din tablii galvanizati. Tava prezintii dous
compartimente (unul mai mic gi altill rnai mare) care comunic5 intre ele
printr-un orificiu situat de partea inferioari. in interiorul ficcsnli
compartiinent se g5sesc douj gritare din lemn care servesc drcpt
plutitoare pentru a evita inecarea albinclor in siropu! care se
I
administreazii. Accesul albinelor la hr5nitor se face prin cele douii fante
1 care se realizeazii intre rama hr5nitorului ~i hrinitorul metalic.
Rama de vcntilatie se utilizeazii pe timpul transportului in
pastoral, prin avezarea peste rama hr5nitorului, aviind rolul de a delimita
spatiul de refugiu gi de a permite ventilarea intens5 a cuibului. Sc
compunc dintr-o ram5 de lemn pe care este fixat5 o plasii metalic8.
Rama prezintii niqte umeraqe pe care se spnjins capacul stupului.
Celc dou5 tije metalice servesc la fixarea piqilor componente. Ele
au un diametru de 7,5 mm qi se introduc dc sus in jos ill 01-ificiilc
practicate in peretii laterali ai tuturor colnponc~ltclorgi anexelor stupului.
Capitul inferior a1 fieciirei ti-jc prezintii un orificiu pcntru
introducerea unui ~ t i f de
t fixare, iar capitul superior este prev5zut cii
filet gi piulitg "fluture". Pentn~ protejarea lemnului, in dreptul
orificiilor atiit la nivelul fundului ciit ~i a rainei dc ventilatie, sc
gisesc ~ a i b emetalice. Fixarea componentelor stupului se realizcaz5
prin infiletarea piulitelor tip "fluture" astfel inciit trepidatiile pe
timpul transportului sii nu duc5 la deplasar-ea componentelor stupului
care ar duce la ieqirea albinelor.
inchiz5torul de urdini~este o gipc3 de lemn dimensionatl
corcspunziitor care serveyte la inchiderea total& a urdiniqului pe
timpul transportului. Prinderea acestuia se realizeaza cu ajutonil unor
foraibere.
Avantajele +i dezavantajele stupului multietajat. Stupul
multictajat permite aplicarea unei apiculturi moderne, pretindu-se
pentnl toate zonclc bio-apicole ale t3rii; prezinti volum util marc,
reglabil in functic dc necesitate; permite obtinerea mierii de calitatc
supcrioarii, pe sorturi florale, datorits dimensiunilor rclativ mici ale
fagurilor; implicii un volum redus de muncii pentru executarea
lucririlor de Fntrefinere; respect3 tendinla natural5 de dczvoltare pe
vcrticalii a familiei de albine. Ca dezavantaj s-ar putea menfiona
num5rul mare de anexe, fapt ce complici manipularea lui, mai ales in
cazul apicullorilor rnai pufin experimcntati.

3.1.3. Stupul vertical cu un corp yi magazine R.A.-1001


Stupul R.A.- 100 I este
alciituit din fund, un corp, doui
magazine gi capac Cfig. 41).
2 Fundul stupului estc
mobil gi reversibil, putiindu-se
3 utiliza pe ambele pirti.
Corpul are capacitatea de
10 rame ale caror dimensiuni
sunt dc 435 x 300 mm (ca la
4
stupii orizontali), la care se mai
8 adaug5 o diafragmii.
5 Magazinul are aceea~i
capacitate, clar ramele au
6 dimensiuni lnai mici (435 x 162
mm).
Atit corpul c2t ~i
Fig. 41. Strlpul RA-1001 magazinele sunt confectionate
- piirtile componentc:
din cherestea de rii~inoase cu
I - capacirl; 2 - krinitorul (situatpe
podi,sor); 3 - magazin; 4 - corpul str4pului
grosimca de 33 mm.
cr4 rame; 5 -fundrrl strrpului; 6 -
sctindrra de zhnr; 7 - niagazin; 8 -
dispozitivfurare pmtru tr~~nspoit
La partea superioari, in interior, corpul prezinti dc jur-
imprejur un fall pe care se sprijinii magazinul care se pune deasupra.
In interior, pe peretele din fat5 qi cel din spate exist5 ciite un falt
cgptugit cu tabla pe care se sprijini umeragele ramelor. La exterior,
aceiaqi pereti sunt previizufi cu miinere tip "scoicc?" pentri~
manipularea corpurilor. Pe perefii laterali, la partea intcrioari, se
gssegte cite o deschidere cu adiincimea de 5 mm unde se prind dous
cirlige sau balamale pentru fixarea fundului de corpul stupului pe
timpul transportului.
Prin aSezarea corpului peste fundul stupului, in partca frontali
se realizeazi urdini~ul care poate fi dimensionat in funclie de
necesitiiti prin intermediul unui bloc de urdiniq. Scindura de zbor
este deta~abilii~i poate fi folositii pe timpul transportului in pastoral
ca inchizitor pentru urdini~prin fixarea cu ajutorul unor foraibgrc.
Capacul este previizut cu un falt care se imbinii cu faltul
corpului sau magazinului. Este plan, acoperit cu tablii zincatc? gi nu
depiqeqte ca suprafat5 celelalte componente. Peretii din spate gi fat5
prezinti dou5 fante dreptunghiulare acoperite cu plasii metalicii care
asigur5 conditiile optime de ventilafie pe timpul transportului. In
interiorul capacului se giiseqte fixati o ram8 dc ventilatie previzuti
de asemenea cu sit5 metalicii. intre podi$oml stupului qi sita metalici
se ageazi materialele de protejarc termic2 pe tinlpul iemii.
Podi~orul este de forrna unci plan~ctc, reversibile, care
prezint5 o deschidere dreptunghiularii in care se poate introduce un
hrinitor de mic5 capacitate. Atunci cind hriinitorul nu se utilizeazii
deschiderea se acoper5 cu un capac.
Datoritg falprilor cu care sunt prevazute componentele acestui
tip de stup, deplasarea acestora in plan orizontal nu este posibilii. Pe
timpul transportului, insg, fixarea componentelor este obligatorie.
Fundul se fixeazi de corp prin intennediul a doui cirlige
metalice laterale, iar capacul se fixcaza dc corp prin doug balamale
sau doua tije metalicc extcrioare cu sistem de infiletare care se
fixeaz5 in par-tea superioara dc un dispozitiv existent in deschiderile
pentru ventilatie ale capacului, iar inferior, de un alt dispozitiv
existent in milnelul tip scoici a1 corpului.
3.1.4. Stupul vertical 1.C.A.-1

Stupul 1.C.A.-I rcprezintii o imbinare intre stupul multietajat


qi stupul R.A.-1001. Fundul stupului, blocul pcntru urdiniq,
inchiziitorul de urdini~,rama de ventilatie, capacul qi sistemul de
fixare cu tije metalice a componcntelor sunt identice cu cele ale
stupului multictajat. Corpul stupului are capacitatea de 10 rame cu
dimcnsiunilc de 435 x 300 mm. Deasupra corpului se pot ad%uga
magazine cu capacitatea de 10 rame a ciiror dimensiuni sunt de 435 x
162 mm, sau chiar un corp de stup multietajat fig. 42).

3
->

Fig. 42. Stupul1.C.A.-1 - pgrtile


5 componente:
6 componente:
-
I - fnvelitoare capac; 2 tavanul
capacului; 3 - rarna capacului;
9
4 - rama de ventilatie; 5 - rami
19 podi~or;6 - capacpodi~or-
hrinitor;
1.1 7 -.fund podhor-hrinitor; 9 -
pere {iimagazin; I0 - pere fii
10 corpului; I
19 I 1 -fund stup; 12 - rame I
magazin; 13 - ranze corp; 14 -
dinfragma;
17 15 - bloc reductor urdini~;I6-
&ci inchidere urdini~; !i
11 17 - tijti de fixare pentru
transport; 18 - coltare; 19 -
15 pkicu {a.
16
i
Podi~orulindepline~tcgi rolul de hrgnitor, fiind format dintr-o
ram5 de lemn cu fundul de P.F.L. impregnat cu parafin5, alc5tuind
trci compartimente paralele separate prin yipci de lemn. Albinele au '
acccs din stup in hrgnitor printr-un orificiu circular care are
posibilitatea dc a fi inchis, iar de aici ajung in a1 doilea
compartiment, unde consum5 siropul, datoritii unei fante la partea
superioarii a qipcii despirfitoare intre cele dou5 compartimente.
A1 doilea compartiment comunicii cu cel de-a1 treilea (in care se
pune siropul) printr-o fanG inferioarii a unei alte yipci despiirtitoare.
Compartimentele 1 yi 2 sunt acoperite cu un capac din P.F.L.
Podigorul - hrinitor serveqte totodat5 la amenajarea spatiului
de refugiu pe timpul transportului in pastoral.
Acest tip de stup prezintg acelea~i avantaje ca yi stupul
multietajat, permipnd realizarea unor sortimente de miere in functie de
flora meliferii qi utilizarea tehnologiilor moderne de exploatare a
familiilor de albine. Este practic, datoritii greutiitii mai mici yi
posibilitiitii de a folosi in locul magazinelor, corpuri de stup multietajat.

3.2. UTILAJE APTCOLE PENTRU EXECUTAREA


L U C ~ R I L O RCURENTE i~ STUPINA

3.2.1. Echipamentul de protectie

Echipamentul de protectic a1 apicultorului estc alcgtuit din


halat de protectie sau salopetii, masc5 apicolii ~i eventual qorf gi
miinuyi apicole ( f g . 43). Halatul ~i salopeta trebuie s5 fie de
preferinfii de culoare albg, deoarecc culorile Pnchise iritii albinele.
Trebuie sii fje inchise pin5 sub biirbie, iar minecile sii fie prcv2zutc
cu elastic pentru a preveni piitrunderea albinelor.

Fig. 43. Echipanie~itde protectic


I - combinezon q i c o l ; 2 - 1nblu8i upicoIe;3 - lttasci upicolri nzefalicri;
4 - masca' upicolli pliantli; 5 - masca' apicola' de voal.
MBgtile apicole au rolul de a proteja fa@ ~i gstul de infepiituri gi
se prezint; sub mai multe tipuri. Conditiile ca o mascii sii fie de calitate
sc rcfcr5 la: asigurarea unei bune vizibilitiiti, motiv pentru care plasa sii
fie de culoare neagr5, sii nu permit5 piitrunderea albinelor gi sii asigure o
bun; ventilafie, mai ales in zilele c5lduroase de var5.

Afumiitorul serve~tela producerca fhmului care determini


albinele s2 se rctragii in spatiile dintre rame, evitindu-se fn felul
acesta agresivitatea lor.
AfumGtorul este format dintr-un corp metalic de fonn5
cilindricii previizut cu capac yi burduf fig. 44). Corpul confine in
interior un a1 doilea cilindru
metalic detagabil, cu fundul
perforat pentru libera circulafie a
aerului, in care se introduce
combustibilul. La partea
inferioari, corpul afumiitorului
comunicc? cu burduhl, destinat s5-1
alimenteze cu aer, ~i sii dirijeze
fumul din directia dorit5 de
apicultor prin orificiul capacului,
situat la partea superioarii.
Fig. 44. Afum5torul apicol

3.2.3. Dalta apicoli

Dalta apicolc? reprezintii unealta cu utilizare frecventii in


stupini, folosit5 cu ocazia interventiilor in cuibul familiilor de albine.
Este confecfionatii din otel ~i are forma literei L. in practica apicolii se
utilizeaz5 o gamii largii de diilfi apicole in ceea ce prive~teforrna .yi
dimensiunile Vig. 45). Este utilizatii la desprinderea podi~orului,a
ramelor, diafragmelor, corpurilor de stup, atunci cind sunt propolizate yi
se manipuleazii mai greu. Capiitul indoit in n g h i drept serveqte la
r k i r e a ramelor, a fundurilor yi peretilor stupilor, de cearii, propolis gi
alte impuritiiti. Dalta apicoli mai poate prezenta un orificiu, fiind
folosit5 drept piirghie. 0 form5 special5 de daltii apicolii o reprezinti
scfirarul sau ridic5torul de rame care este format dintr-o lam5 de otel
136
zirnpt8 cu v2Al curbat, folosit la desprinderea qi ridicarea ramelor din
stup.

Pig. 45. Dglti apicole


I - dalrri apicolci STAS; 2 - daltlr din o?el inoxidabil cu trrciner de lemn;
3 - daItci multipllr; 4 - dalta' Rooth; 5 - ridiclrtor de rame (sca'rar)

3.2.4. Peria apicolii

Peria apicola serveqte la indep8rtarea albinelor de pe faguri,


mai ales c2nd aceqtia se recolteazH pentru extractia mierii. Este
confectionat2 din y2r de cal sau fire de relon de culoare albii cu o
lungime de circa 65 mm. MBnerul este confeciionat din lemn sau
material plastic fig. 46). in locul periei apicole pot fi folosite penele
de aripii de giiscii de culoare alb2.

Pig. 46. Peria apicolH


3.2.5. Lada pentru transportul fagurilor

Lada pentru transportul fagurilor este confectionat5 din


scinduri subfire (pentru a fi u~oaril), placaj sau P.F.L., avind
capacitatca de gase rame. Prezinta un capac mobil, un miiner pentru
transport, un mic urdini~lateral cu dispozitiv de inchidere, iar pe
hndul liiditei este prev5zut5 o deschidere prevazuta cu plas5 metalic5
care servegtc pentru ventilatie. Lgdita in interior prezinti? falpri pe
care se sprijinA ramele fig. 47). in afar5 dc transportul fagurilor in
timpul extractiei mierii, mai serveqte la adipostirea temporarii a
ramelor in timpul interventiilor in stup pentru a evita riicirea puietului
gi prevenirea hrti~agului,pentru adiipostirea temporarii a unui nucleu
cu matcii sau penttu prinderea ~i adiipostirea unui roi natural.

Fig. 47. Ladfi pentru transportul fagurilor

3.2.6. Scaunul apicol

Scaunul apicol se folosegte pe durata executarii unor lucr5ri


mai minutioase, servind in acela~itimp ca lidit5 pentru depozitarea
uneltelor pentru lucriiri curente in stupinii (ciocan, cuie, clegte,
afumator, perie etc.) Cfig. 48).
Fig. 48. Scaun apicol

3.3, UTILAJE PENTRU ~NSARMAREARAMELOR


$I FIXAREA FAGURTCOR ARTIFICIAL1

Uneltele folosite la insirmarea ramelor 7i fixarea corect5 a


fagurilor artificiali in rame sunt: ~ablonul,perforatorul, dispozitivul
pentru insirmarea ramclor, plan~etacalapod, pintenul, t5v5lugul etc.

Sablonul serve~te la marcarea corecti a orificiilor din


spetezele lateralc ale ramelor prin care se va trece sirma, care are
rolul de sustinere a fagurelui artificial qi de a conferi rezistentA
fagurelui.
Sablonul este confectionat din tab15 sau matcrial plastic, avind
form5 asem5nAtoare spetezei laterale a ramei. Pe axul longitudiilal a1
~ablonuluisunt previzutc orificii care arati locurile in care se vor
perfora spetezele laterale ale ramelor.

i5 3.3.2. Perforatorul

Perforatorul este un dispozitiv utilizat la executarca orificiilor


de pe spetezele laterale ale ramclor. Perforatoarelc pot f! foarte
simple, de la sula obi~nuit,?de cismirie, saw ceva mai complexe care

1 permit perforarea cu un ac sau cu un set de ace cu diatnetrul.de 1 mm


f i g 49).
Fig. 49. Dispozitiv de perforat rame (ACA)

3.3.3. Dispozitivul pentru insfirmarea ramelor

Dispozitivul pentru insarmarea ramelor se prezinti sub forma


unui cadru metalic pe care se sprijini sirma in momentul insirmirii.
Cadrul metalic este prevzzut la capete cu 4 role din material
plastic previizute cu canal care servesc la intinderea uniform5 a
ssrmei, iar la unul din capctc sc gisevte o bobini pe care se giseqte
d r m a galvanizatii cu on diamctru de 0,4 - 0,5 mm (/ig 50).

Fig. 50. Dispozitiv de insirmat rame


3.3.4. Plangeta calapod

I
Plangeta calapod se prezint5 sub forma unui suport din lemn
1 de form5 dreptunghiulari, perfect neted, dimensionat inciit s5 incap5
exact in lumina unei rame. Grosimea ei trebuie s5 ajungi la jumitatea
16fimiiunei rame (1 8,5 mm). La partea dorsal5 se gisesc doui leapri
paralele cu sectiunea de 15 x 20 mm care d e p i ~ e s cmarginile cu
20 - 30 mm gi care servesc la sprijinirea ramei in vederea fix5rii
I fagurilor artificiali in rame flg. 51).
l

w
Fig. 51. Planvetfa calapod

3.3.5. Pintenul apicol

Pintenul apicol se folosegte la implintarea qi lipirea s2rmelor


de foaia de fagure artificial. Pintenul apicol este prev5zut cu u11
miner de lemn, iar la un capiit se ggsegte o rotif2 zimtat5 care se
roteyte liber in jurul unui ax, pe circumferinta rotitei zimtate existiind
un canal dimensionat corespunz5tor siirrnei utilizate la insarmarea
ramelor. La folosire, pintenul se inciilzeqte in apii la tempcratura
fierberii. De regul5, tija pintenului se executi din aluminiu, iar rotita
zimfat5din d a m 5 fig. 52).
Fig. 52. Pinteni pentru fixat faguri artificiali
1 - pinten simplu; 2 - pinten electric

3.3.6. Tiiviilugul apicol

T,?vi%lugul apicol cste ascm3n3tor pintenului apicol, cu


deosebirea c l in loc dc rotit5 dintat5 se giise~teun mic cilindru care ~
serveqte la lipirea marginii indoite a fagurelui artificial de speteaza
superioarl a ramei. I
Exist5 pinteni apicoli prevlzu!i cu t5vHlug, precum .yi pinteni
apicoli incllziti clectric cu ajutorul unei rezistente, dar care nu pot fi I
utilizati in conditiile stuplritului pastoral.
Fagurele artificial astfel pregiitit va fi introdus in cuibul familiei
de albine, unde va fi consolidat de ram3 de c5tre albine care construiesc '
celulele de legiitur,?, sau, pentru a veni in sprijinul albinelor, se poate
folosi crcionul apicol.

3.3.7. Creionul apicol

Creionul apicol este confectionat din tab15 zincat5 asemiinittor


unui creion go1 in interior, aviind la v2rf un orificiu de 0,2 mrn prin
care se scurge ceara topitii fig. 53). Scurgerea cerii este cornandat2
prin actiuilea degetului ar3t5tor care optureazii sau lasii liber capgtul
superior a1 creionului.
Fig. 53. Creion apicol

3.4. UTILAJE PENTRU EXTRACTIA


$1 CONDITIONAREA MIERII

1 3.4.1. Cufitul pentru desciipiicirea fagurilor

Cutitul pentru descilpicirea fagurilor este alcituit din lama


cutitului ~i m3ne.ml acestuia care se ggsesc in planuri diferite pentru
ca rama fagurelui sil nu deranjeze in timpul operaiiunii de
descipicire fig. 54).
Lama cutitului este confectionat5 din ole1 inoxidabil cu grosimea
I
de 1 mrn, 2 rnrn sau 2,5 mm, litimea dc 30 sau 40 rnm, iar lungimea de
1 220 sau 230 mm. Lama trebuie sil fie bine lustruitii, ascuiitii ~i se
folose~tenumai incillzit.5.
inciilzirea cutitului se face in apii fierbinte, cu ajutorul
vaporilor de apii sau electric.
Atunci c5nd incilzirea se face in apii fierbinte, pent111 o nlai
mare operativitate se foloscsc alternativ mai multc cutite.
Cufitul pentru desciipiicit, inciilzit cu ajutorul aburului, este
prevgzut cu lam5 cu pereti dubli intre care circulti un flux de vapori.
in lama cutitului pgtrund doug tcvi de cupru cu dia~netrulde 6 mrn,
una de intrare qi alta dc ie~irea vaporilor, ambele trecilnd pritl
mdnerul cutitului.
Vaporii sunt produ~ide un generator cu abur constituit dintr-
un vas cu capacitatea de 3 - 5 litri in care se introduce apa carc
143
trcbuic s2 fiarb2 qi un capac previzut cu o supapi de presiune.
Leg5tura intre cutit qi generatorul de abur este asiguratg printr-un
furtun dc cauciuc cu lungimea de circa 2 m. Ieqirea aburului din cutit
se face printr-un alt furtun indreptat lateral locului de muncii pentru
evitarca oparirii operatomlui.

Fig. 54. Cufite de descgpgcit


1 - cu abur; 2 - simplu; 3 - electric

Cutitul de desciipgcit electric prezinti o lam3 cu o camagi in


care se ggscgte o rezistentg electricii. Prin conectarea in prizii se
asiguri incilzirea lamei. Prezint5 dezavantajul ca nu poate f i utilizat
in timpul extractiei mierii in pastoral unde nu existg curent electric.

Aceste ustensile sunt formate dintr-un infiner (lemn, metal,


material plastic) care se continua cu o placii metalicii latg de 40-50
mm, iar in continuare cu 18 - 20 ace din otel de circa 30 de mm,
dispuse sub forrna unui pieptene. Se prezinta sub mai multe variante
fig. 55) existilnd qi posibilitatea ca furculi~as5 fie incglzit5 electric.

Fig. 55. Diferite tipuri de furculife pentru descgpgcit


Se folosesc cu mai multii eficientii la fagurii a ciiror suprafa@
'
este denivelatii, fiind in prealabil inciilzite in apii fierbinte.

3.4.3. Tava pentru desciipiicirea fagurilor

Servegte ca suport pentru ram5 in timpul operatiei de


desciipiicire gi ca vas colector pentru c5p5celele de cear5 ~i mierea
care se scurge. Este Fompusa din dous tiivi suprapuse cu peretii
oblici, confectionate din tab15 inoxidabila cu grosimea de 0,5 mm,
avtind marginile int5rite. Tava superioarii are fundul previizut cu sit%
metalicii, iar peretii longitudinali sunt prevazuti cu douii locaguri
metalice in care se sprijinii douii stinghii de lemn pe care se sprijinii
rama in timpul operatiei de desciipiicire. Ciipiicelele de cearii sunt
oprite pe sitii, iar mierea se scurge prin ochiurile acesteia, iar de aici

I printr-un gtut lateral intr-un vas de colectare flg. 56).

Fig. 56. Tavii pentru desciipiicit


-
I - suport sita'; 2 - tava' colecfoare;3 - sriport rama'; 4 sit&; S - orificiu de golire
I
1; *
3.4.4. Masa de desciipiicit fagurii

Acest utilaj arc forme ~i m%rimi diferite. Modelul cel mai


uzual se prezint5 sub forma unei liizi cu m2nere 9i capac mobil cu
balamale care se sprijing pe un suport fixat in peretele posterior a1
lizii, care mgregte suprafata de lucru ~i servegte pentru depozitarea
ramelor ciipiicite sau a diferitelor ustensile necesare in timpul lucrului
fig. 57). in interiorul lazii, la paitea superioari existi falpri pcntru
sprijinirca ramelor cu faguri desc5pacifi yi care urmeazg s5 trcac5 la
extractor. Capacitatea liizii este de 20 - 25 rame. Tot pe falprile
mentionate, citre un capiit a1 Iszii, se ggseqte un suport pentru
sprijinirea rnmei in timpul desciipacirii fagurelui. in interionil 18zii, la
partea inferioar8, se afl5 o sit5 metalicii, iar dedesubt un vas colector
pcntn~mierea care se scurge din c&p%celeleoprite pe sitii. Vasul
colector are hndul inclinat ciitre orificiul care permite scurgerea
mierii in bidonul de colectare. La partea inferioarii a 15zii, sub vasul
colector, se g i s e ~ t eun sertar in interiorul ciruia se pot depozita
diferite accesorii.

Fig. 57. Mas3 de desciipiicit (detalii constructive):


-
1 - peretii Interali; 2 - miner; 3 - capac; 4 suport pentru rame; 5 - ramci;
6 - sitti pentru imprrrititi mnri; 7 - sitti finti; 8 - robinet de scurgere;
9 - vas pentru colectarea mierii; 10 - picioare.

3.4.5. Desciipiicitoare mecanice

in vederea creqterii productivitiitii muncii au fost concepute


desciip5citoare mecanice destinate stupinelorfmari, fiind produse de
citre Combinatul Apicol Bucuregti numai la comandii. Exist2 mai
multe tipuri de desciipiicitoare mecanice: tip grebl$ cu cutit vibrator,
cu tamburi cu ace qi desciip5citor pentru ramele aflate in corpuri de
stupi .
Dintre acestea, cel mai utilizat este desciip5citorul cu cufit
vibrator care se compunc din: cutitul pentru desciipiicit, inciilzit cu
ajutorul vaporilor de ap8; un excentric care realizeazii miqcarea
vibratorie a cutitului necesarii operatiei de desciipgcire; un sistem de
articulare a cutitului ~i motorul de aciionare a excentricului Gfig. 58).
Cutitul aviind posibilitatea de a culisa prin sistemul de
articulare, din combinarea miqctirii oscilatorii date de excentric gi a
miyciirii de translatie creatii prin articulatia culisantg, genereazii
miqcarea vibratorie, necesarii operatiei de desciipiicire.
Manipularea ramelor se face manual prin dcplasarea suprafetei
fagurelui in dreptul cutitului de desctipiicire. Rama desciipiicit5 pe
una din fete se rotegte cu 180 grade executindu-se descipgcirea pe
partea cealaltii. Amestecul de cearZi ~i miere se colecteazii ink-un bazin
de unde apoi se colecteazii separat mierea ~i ceara. Productivitatea este
de 200 - 250 rame pe 01-5.

Fig. 58. Mavin5 automat5 pentru descilpilcit

3.4.6. Extractoare pentru miere

Extractoarele pentru miere sunt utilaje cu ajutorul c9ro1.a


mierea este extras5 din faguri dupii desc5piicirea acestora, ffirii sci tie
deteriorati.
Extragerea mierii din celulele fagurelui se realizeazg datoritj
foqei centrifuge, motiv pcntru care extractoarele sunt denuinite
centrifuge pentru miere.
Extractoarele se impart in douii ~naricategorii: tangenride gi
radiale.
Extractoarele tangentiale sunt acelea la care fagurii se ageazB
in pozitic tangenfiali pe circumferinfa rotorului. Are capacitatea de
douZi, trei sau patn~rame gi sunt actionate manual.
Extractoarele radiale sunt accle tipuri la care pozifia fagurilor
este radial5 fati de axul rotorului, spre circumferinta acestuia. Aceste
cxtractoare sunt actionate manual (ciind sunt de micB capacitate) sau
electric.
Extractoarele radiale pot fi de 12, 16, 28, 36 ~i 56 rame, precum
qi extractoare in care se introduc corpurile de stup cu faguri desc5picili.
in stupinele de pPn5 la 200 dc familii de albine cu foarte
bune rezultate se folosegte un tip de extractor, actionat manual,
care poate funcfiona at8t ca extractor tangential, c i t qi ca extractor
radial gig. 59). Ca extractor tangential este utilizat in timpul
extragerii mierii din fagurii de stup orizontal (435 x 300 mm), iar
ca extractor radial i n timpul extragerii mierii din fagurii de stup
multietajat (435 x 230 mm) sau fagurii de magazin (435 x 162
mm). fn primul caz se introduc 4
rame, iar in a1 doilea "I funcfie de
3
- situatie: 12 rame de stup multietajat
.yi 28 rame de magazin.
Un extractor este alc5tuit din 1
trei p2rf.i principale: rezervorul
cilindric a1 extractorului, rotorul $i
mecanismul de actionare.
Rezervorul este confectionat
din tabla zincat5 sau otel inoxidabil,
are fundul conic gi uqor inclinat
intr-o parte unde se gisegte un ~
orificiu de scurgere a mierii
, ,
previnlt cu o clapeti de inchidere-
8 7 deschidere.

Fig. 59. Schema extractorului pentru miere


1 - bazin; 2 - prub fixare punte cu angrenaj;
3 - angrenaj elicoidal; 4 - suport laga'r;
5 - suport rame; 6 - ax; 7 -frmd centrifkga';
-
8 orificiul de golire.

La partea superioari este previizut cu capac din doua jumitZi!i


de fonne semicirculare, iar pe p5qile laterale cu doua mtinere pentru
transport.
Rotorul este alciituit dintr-un ax central in interiorul rezervorului
pe care este montat un schelet metalic pentru sustinerea ramelor.
La partea inferioarii axul rotorului se sprijin5 intr-un lagiir cu
rulmenti montat in centrul fundului rezervorului, iar la partea
superioarii se fixeazii intr-o bar5 transversal5 prinsii la riindu-i cu
douii guruburi de rnarginea superioarii a rezervorului.
Scheletul metalic pentru sustinerea ramelor urm5reqte cotltutzll
cilindric al rezervorului. Atiit in partea superioarii, ciit gi la cea
inferioarii existii practicate in suportul de form5 circularii I5caqe
pentru introducerea ramelor cu speteaza superioar5, ciind se folosc~te
ca extractor radial, sau existii posibilitatea agcziirii a patru plase
rnetalice pe care se sprijinii, prin aliiturare, ramele de tip mare ciind se
folosegte ca extractor tangential.
Mecanismul de rotire se cornpune dintr-un angrenaj de rofi
dintate acfionate manual prin intermediul unei manivele sau mecanic.
Prin intermediul angrenajului sc imprirnii o rnigcare de rotafie a
rotorului phii la obtinerea vitezei de lucru necesari (250 rotatii pe
minut). Datoritii forfei centrifuge mierea va fi aruncati din celulele
fagurilor pe peretii rezervorului de undc se va scurge pe fundul conic
~ide aici prin orificiul de scurgere este colectata in bidoane.

3.4.7. Site pentru strecurarea mierii

Sitele au rolul dc refinere a ciipiicelelor de cearii sau a altor


irnpuritiifi atunci ciind mierea se scurge din extractor. Aceste site fie
ci se suspend5 de orificiul de scurgere a mierii, fie c5 sunt a~ezate
deasupra vasului de colectare a rnierii. Se execut5 in mai multe
variante:
- sita dub15 pentru miere este executatg din douii t-atnc de tabla
cositoritii cu diametrul dc 160 tntn previizute cu site met a 1'ice cu
ochiurile de 2,5 mm gi 1,5 mtn. Ratna cu ochiurilc rnai rnari se
introduce in rama cu ochiurile mai mici ~i are rolul de a opri
corpurile mai grosiere, urmgnd s2i retin3 corpurile rnai mici ce-a de-a
doua sitii;
- sita dublii cu ramii extensibilii este identic2 cu prima, dar in
loc de miinen11 semicircular, este previzutii cu o ram5 extensibilg cc
formeazii un schelet dreptunghiular din siirmii care se poate regla in
functie de deschiderea vasului pe care se sprijin5;
- sita conicii are diametrul la partea superioar5 de I8 cm, iar
in5liimea conului de 15 em. Prezintg avantajul cZi impuritiitile se
aglomereazg la partea inferioar5 a conului, inlesnind strecurarea iar
productivitatea este de 5 ori mai mare fat5 de sitele prezentate
anterior.

Maturatoarclc sunt vase mari in care mierea este depozitatg


dupii centrifugare. Ele permit decantarea, limpezirea ~i in unele
cazuri evaporarea apei in exces gig 60).

Fig. 60. Maturatoare de lniere

Maturatoarele pot fi metalice sail din leinn cu o capacitate de


I00 - 1000 litri de form5 cilindric,? sau tronconicii.
Maturatoarele metalice trebuie confectionate din tablii de ofel
inoxidabil sau din alurniniu. Cele din tablii zincat5 nu sunt
recornandate deoarece oxideaz5 yi dcgradeaz5 mierea. Pentru evitarea
accstui ncajuns sunt recomandate vaselc emailate.
Maturatoarele din lemn trebuie s5 fie parafinate sau ceruite
inainte de folosirc gi intiirite cu cercuri metalice. Pentru
confectionarea rnaturatoarelor se recornand5 leinnul de salciim, tei,
plop, arin. N u sc recomandc? bradul ~i stejarul care degradeazi
micrea.
Fiind vorba de vase relativ mari in care se inmagazincazi o
cantitate mare de miere, toate maturatoarele trebuie strinsc cu cercuri
metalice, iar fundul trebuie sii se sprijine etang pe suport.
Maturatoarele sunt previzute cu doui miinere solide pentru
transport, iar la partea inferioari, lateral la 50 - 100 mm de fund, sunt
previzute cu o canea de golirc gi cu o clapeti de inchidere.
Maturatoarele care au inilfime mica gi o suprafafg mare sunt
finute intr-o camera la temperatura de 25"C, bine ventilati, uyurind
evaporarea rapid5 a surplusului de api, decantarea gi maturarea
mierii intr-un interval de circa 10 zile. Maturarea mierii presupune
aducerea acesteia la o umiditate de 17 - 20%, dupi care se
transvazeazii in diferite vase, bidoane, borcane sau alte ambalaje de
diferite forrne yi capacitifi in vederea pistrgrii, transportiirii sau
comercializiirii ei.
Pcntru transportul mierii se folosesc bidoane rezistente cu
capacitatea de 25 kg miere sau 50 kg miere.
Piistrarea mierii se face in bidoane care s i nu influenteze in
nici un fel calitatea mierii, conditie esenfialii pentru mierea biologic,?.

'3.4.9. Instalatia de conditionare qi imbuteliere a mierii

Aceasti instalafie cste utilizati nuinai ~ 2 n deste vorba de o


cantitate mare de miere care este procurat,? din achizifii. 0 ascmenea
instalafie functioneaz8 in cadrul Combinatului Apicol al Asociafiei
Crescitorilor de Albine.
in vederea comercializirii, mierea trebuie s,? treaci printr-o
serie de operatiuni tehnologice in condifiile nemodificiirii
proprietiitilor orgai~olepticey i fizico-chimice.
Procesul tehnologic de condifionare a mierii sc dcsfagoari in
mai multe etape fig.61).
Preinciilzirea mierii se realizeazi in camere de incilzire unde
se sufli aer cu temperatura de 45 - 50°C asupra ambalajclor carc se
giiseqte mierea, mirind lichefierea qi golirea rapid%a vaselor.
Fig. 61. Schema cinematic3 a unei instalatii pentru conditionarea
vi imbutelierea mierii

Lichefierea ~i omogenizarea. Mierea preincilzitii este


transportati in camera de golire a vaselor cu miere. Camera de golire
cuprindc una sau doui cuve din ofel inoxidabil previizute cu pereti
dubli prin care circul8 apa cald3 la temperatura de 70 - 75°C.
in interiorul cuvelor se afl5 montat un agitator cu paleti din
otel inoxidabil care sc rotcSte cu 15 - 30 rotafii pe minut.
Deasupra cuvei exist3 un gritar incillzit in curent de ap5 caldg
(70 - 75°C) peste care se a~eazgvasele cu gura in jos pcntru golire.
La partea superioar5 a cuvei se afli o aerotermi care realizeazi in
cameri in permanenla o temperaturg de 50 - 60°C. in timpul lucrului
se controleaza automat temperatura mierii care nu trebuie sii fie mai
mare de 45 - 47°C. Aceastii operafie dureazi 4-8 ore, in functie de
sortimentul floral gi gradul de cristalizare a mierii.
Depi~ireaparametrilor de temperaturi yi timp depreciazi
mierea datorit3 aparifiei hidroxil-metil-f%rfurolului - substanti
chimicc?. rezultatii din deshidratarea hexozelor de citre acizii din
miere, paralel cu distrugerea enzimelor yi degradarea vitaminelor.
Filtrarea grosiera' se realizeazg prin impingerea cu ajutorul
unei pompe a mierii lichefiate printr-un filtru cu ochiurile de 0,06
mm.
Maturarea ~i limpezirea mierii presupune corectia umiditiitii
(17 - 20%) in paralel cu limpezirea. Se realizeazii in recipienti cu pereti
dubli prin care circulii apii caldii sau rece dupii nevoie. Maturarea se
realizeazii prin inciilzirea mierii la 45"C, asigurindu-se in paralel
agitarea masei de miere cu ajutorul unui agitator cu palete, excesul de
urniditate fiind inliiturat prin folosirea unei pompc de vid. Limpezirea
se realizeazii dupii maturare in decurs de circa 8 ore prin mentinerea
mierii la temperatura maxima de 45°C. in acest timp, bulele de aer
din masa mierii se ridicii la suprafatii, formiind o spumii care se
culege inainte dc a sc trcce la operatia urrniitoare.
Pasteurizarea se realizeazii cu ajutorul pasteurizatorului cu
plici cu un corp cald ~i unul rece. Mierea este pompat5 cu ajutorul
unei pompe in corpul cald pe fata unei pliici, iar pe fata cealaltii se
pompeazii un curent de a p i la temperatura de 90 - 95°C. Mierea preia
in felul acesta din ciildura pl3cii ajungiind htr-un timp scurt (2 - 3
minute) la o temperaturii de 70 - 80°C. in continuare tnierea trece in
corpul rece, unde pe o parte a pljcii circulii mierea inciilzitii, iar pe
cealaltii apii rece la temperatura de 15 - 17OC. in 4 - 5 minute tnierea
se riice~teping la temperatura de 25 - 35°C. Prin administrarea
acestor ~ocuritermice se asiguri distrugerea microorganismelor din
masa mierii, Grii degradarea produsului.
FiltrareaJinri se face prin csderea liberg a mierii pe filtrc din
otel inoxidabil cu ochiurile de 0,01 mm care permit gi trecerea
particulelor fine de polen.
jmbutelierea se realizeazii cu ambalajc mari dircct dc la
operatia de filtrare finii, in butoaie de 150 gi 300 kg qi in atnbalaje
mici: borcane de sticlii de diferite gramaje sau tuburi, caz in care sunt
utilizate dozatoare volumetrice.

3.5. UTlLAJE PENTRU CO1,ECTAREA


$1 CONDITIONAREA POLENULUI
Polenul reprezintii un produs apicol important din dou5 puncte
de vedere. Pe de o parte polenul reprezintii hrana proteicii a albinelor,
recoltarea lui impunindu-sc pcntru completarea neccsarului dc l~ranli
in perioadele deficitare, iar pe de altii parte, datoritii cfcctului
biostimulator yi terapeutic, poate fi folosit cu bune rezultatc in
alimentatia omului.
Recoltarea polenului cu ajutolul albinelor se executR in
pcrioada in care in natur5 exist5 un cules abundent, ciind cantitatea
adusi in stup depigegte nevoilc familiei. Recoltarea trebuie sii se fac5
prim5vara piin5 la culesul de la salciim, ciind cea mai mare parte a
plantelor infloresc, dar qi vara, intre culesuri.
in vederea colectirii polenului in practica apicolii se folosesc
diferite colectoare care se pot clasifica in colectoare exterioare care
se amplaseazii la urdiniq qi colectoare de polen interioare amplasate
pe fbndul stupului sau sub capaeul acestuia.

3.5.1. Colectorul de polen pentru urdini~

Acest tip de colector cste alciituit din placa activii a


colectorului, corpul colectorului gi sertanil pentnl polen.
Placa activii este confectionata din material plastic (vinidur) gi
este previizuti cu mai multe riinduri suprapuse de orificii cu
diametnll de 4,9 mm, care se a~eaziiin pozitie verticalii in dreptul
urdiniqului, albinele fiind obligate ca la intrarea in stup sii treacii prin
orificiile pliicii active. Polenul transportat de albine in corbicule este
retinut afar5 din cauza diametrului redus a1 orificiilor gi cade in
sertarul de colectare acoperit cu o plasii de siirmii cu ochiurile de 3,5
mm.
Sertarul este previizut la partea inferioari cu o sit5 metalic5 cu
ochiurile de 1 mm care reline grunjii de polen qi pennite o bun5
ventilare a acestora.
Corpul colectorul~~i este confectionat din lemn, are forrna unui
cadru in care se ageaz5 componentele mentionate. Recoltarea
polenului din sertar se face zilnic printr-o deschidere practicatii intr-
un capiit al corpului colectorului.
Acest tip de colector poate fi utilizat la toate tipurile de stupi.
Colectorul se va ageza la urdinig in aqa fel inc2t s3 nu riImSn5
spatii prin care albinele ar putea evita trecerea prin placa activii.
Pe timpul folosirii colectorului, acesta va fi protejat cu o
coperting pentru a proteja polenul de actiunea razelor solare, ciit gi de
piciturile de ploaie care il fac nefolosibil.
3.5.2. Colectorul de polen sub capacul stupului

Acest tip de colector se compune din:


- rama colectorului ale ciirei dimensiuni exterioare sunt
identice cu ale stupului;
- placa activii prin care albinele sunt obligate s5 treacii ~i care
refine polenul;
- sertarul in care polenul este adunat;
- grila care acoperii sertarul colectorului gi impiedicii accesul
albinelor la polen (fig. 62).
Rama colectorului se confectioneazii din lemn gi are o grosime
de 20 mm. Pe una din laturile ei se formeazii urdiniqul sub forma
unui plan inclinat prin care albinele circulii.
Placa activii este a ~ e z a t ivertical deasupra sertarului, bargnd
intrarea in stup a albinelor, obligindu-le sii treacii prin orificiile
acesteia.
Sertarul are dimensiunile de 200 x 394 mm ~i este confecfionat
din s2rm5 galvanizat5. Fundul acestuia formeazii dou5 planuri inclinate
pe care polenul se rostogoleqte spre marginile sertarului. in partca
inferioarg a colectorului, sub sertar se g5se~teo bucat5 de tabla
cositoritii cu grosimea de 0,5 rnrn, care inciilzindu-se ajutii la evaporarea
surplusului de apii din polenul recoltat.

Fig. 62. Schema unui colector de polen sub capacul stupului


1 - urdinipl; 2 - placa activa'; 3 -plan inclinat din interior;
4 - orificiu pentru trintori; 5 - grili metalicci; 6 - ~ i p c ndc rigidizare;
Grila care acoperi sertarul cste din plas5 de sirmii cu ochiurile
de 2 mm.
Amplasarea colectorului la stup se face seara dupi incetarea
zbon~luialbinelor cu 2 - 3 zile inainte de declan~areaculesului masiv
de polen. Se procedeazi astfcl:
- se astupi urdini~ulcu ajutorul blocului de urdini~;
- se roteqte stupul cu 180';
- se ridicii capacul .yi podigorul gi se a~eaziicolectorul cu urdini~ul
orientat in direc!ia urdinigului vechi;
- se ridici placa activi, iar peste colector se ageaz5 podi~orul~i
capacul;
- dupil 2 - 3 zile, perioadc in care albinele se vor obiqnui cu noul
urdini~se pune placa activii.
Pentru zborul trintorilor colectorul mai prezintii un mic
urdini~cu diametrul de 20 rnrn, amplasat opus urdini~uluiprin care
circulil albinele.
Acest tip de colcctor asigurii o rccoltare igienici, protejeazi
polenul de soare qi ploaie $i permite recoltarea din sertar la intcrvale
mai mari de timp.

3.5.3. Colectorul de polen pentru fundul stupului

Cel rnai uzual colector are dimensiunile de 480 x 415 x 95


mm .yi se amplaseaz5 in locul fundului stupului multietajat. Prezinti
un urdini~sub forma unui plan Pnclinat prin intcrrnediul ciiruia
albinclc pot fi dirijatc sii treacii direct in stup sau prin placa activii.
Prin trecerea albinelor prin placa activii polenul cade in sertarul
colectorului printr-o plasi de sarmii galvanizati cu ochiurile de 3
mm. Fundul sertarului este din plasi mai deas5 care permite aerisirea
~i uscarea polenului. Spre partea posterioarg a colectorului exist5 o
ramii de vcntilafie cu o liitime de 140 mm realizati din plasii de sgrmi
cu ochiurile de 3 mm. PC perefii laterali colectorul este previizut cu
orificiilc pentru introducerea tijelor de fixare pe timpul transportului.
Pentru dirijarea circulafiei albinelor se manevreazil clapeta mobili
in h c t i e de sezon ~i de abundenp culesului de polen. in pozitie
orizontal2, albincle vor trece prin placa activi, pozitie oblic5 albinele
vor intra direct sau prin placa activ5 in stup, iar cgnd clapeta este este
15satii h jos vor trece direct in stup (fig. 63).
Fig. 63. Schema unui colector de polen pentru fundul stupului
I - clapetci superioara'; 2 - clapeta' inferioarci; 3 - placci activci; 4 - sertar

Prin folosirea colectorului se retine numai 15 - 20% din


cantitatea de polen adus5 de albine la stup, Grii sB fie afectat culesul
de nectar ~i deci producfia de miere.
Colectoarele se vor folosi numai in familiile puternice care ocupii
7 - 8 rame de stup orizontal din care 4 - 5 rame cu puiet, sau 10 rame de
stup multietajat din care 6 - 7 rame cu puiet.
Colectoarele se vor aqeza seara dupa incetarea zborului, ca a
doua zi cind pleac5 la cules sii treacii prin placa activg pentru a
recunoagte obstacolul. Dupii 7 - 8 zile de cules se ridicii colectorul
pentru a se permite trintorilor sii piiriiseascii stupul, iar seara se
a~eaz8din nou. Dacii placa activii nu este detagabilii sc va ridica
colectorul. fn aceeagi zi se controleazii ~i familia pentru a aprecia
evolutia acesteia. Cantitatea inedie de polen care se poate recolta de o
familie pe zi este de 100 - 400 g.

*
'In vederea pBstriirii, polenul va fi supus unui tratament terrnic
pentru indepiirtarea apei. Un usciitor se coinpune dintr-un rezervor de
forrnii cilindricii de tabla cositoritii, impgrfit in trei compartimente.
Compartimentul de la bazii este prevfizut cu o deschidere circular6
prin care se introduce sursa de cildurii, iar pe pirtile laterale prezint6
dou3 orificii cu capac mobil pentn~reglarea regimului termic. A1
doilea co~npartilncnteste prev5zut lateral cu douii orificii pt-eviizutc
cu piilnii prin care se introduce apa care va fi incilzit5 gi cart: va ceda
cddura necesari usc2rii polenului. A1 treilea compai-tiincnt,care cstc
mai voluminos, este de fapt camera de uscare a polenului. in acest
compartiment sc g l s e ~ t eun stelaj cu sertare mobile de form5 I

circulari din sitii metalica pc care sc va aSeza polenul intr-un strat


gros dc circa I cm.
1
La partea superioarii, usc5itorul este prev5zut cu un capac etan~ 1
din P.F.L. previzut cu doui orificii, pentru evacuarea vaporilor
degajati in timpul uscsrii polenului.
A

In timpul lucrului usc~toruleste agezat pe un stativ dotat cu o


platformil pe care se amplaseazg sursa de cgldura. Uscarea polenului
sc realizeazs la temperatura maxima de 45°C in camera de uscare,
titnp dc 6 - 8 ore pentru o qarjii. Uscarea se considera finalizat5 atunci
~ 2 n dpolenul dintr-un vas cu capacitatea de 1 litru ciint5regte 0,6 kg.
Uscarea polenului la temperaturi mai ridicate conduce la distrugerea
horrnonilor, diastazelor gi vitaminelor, care confer5 practic valoarea
biologic5 qi alimentarg a acestui produs apicol.
Se folosesc gi altc tipuri de uscatoare de polen care
functioneaz2 pe acelagi principiu. Sunt cunoscute usc5toarele de
polen electrice, care usuc5 polenul datoritii curentului de aer cald la
temperatura dc 40 - 45"C, generat de un ventilator care impinge aerul
peste o rezistenfi electric%.
Un asemenea uscztor are capacitatea de 5 kg polen care poate
fi uscat in decurs de 3 ore (adus la umiditatea de 8%).
Exist5 gi usc5toare de polen cu raze infrarogii. Caldura este
produsa cu ajutorul unor becuri cu raze infrarogii de 250 W la 220 V
care sunt montate in plafonul uscitorului la o distanfii de circa 20 cm
de sita cu polcn, excesul de umiditate fiind inlgturat prin ni~te
deschideri laterale ale perefilor usciitorului.
Aceste ultime tipuri prezintg dezavantajul c5 nu pot fi folosite
in conditii de stupiirit pastoral.

3.6. UTILAJE PENTRU EXTRAGEREA


$1 PRELUCRAREA CERII

Ceara reprezinti un produs apicol care se extrage din fagurii


crescufi de albine in acest scop (rame clgditoare), precum gi din
fagurii reformafi, cipiicelele de cearB rezultate la extracfia mierii etc.
Pentru extragerea gi conditionarea cerii la nivel de stupin5 se
folosesc in general utilaje simple, numai la Combinatul Apicol
Bucuregti existind agregate gi instalafii industriale unde se pot
prelucra cantititi mari de cearii, qi are loc confectionarea fagurilor
artificiali in condifii de sanitafie.

3.6.1. Topitorul solar


Este un utilaj simplu care
perrnite topirea fagurilor in
conditii dc stupini folosind
energia solar%. Nu este utilizat
pentru topirea fagurilor vechi care
se refonneazi. Este lormat dintr-o
cutie de lemn de 500 mm lungime
qi 400 mm lc5time. Peretele
posterior este mai inalt cu 100 mm
decit cel anterior.
Cutia topitorului este
inchis5 etang cu ajutorul unei rame
- cu geamuri duble, cu distante intre
Fig. 64. Topitor solar dc ele de 10 - 15 mm (fig. 64).
cearii ACA inclinatia de 15 - 20' a capacului
perrnite razelor solare s5 cad5 perpendicular pe sticlii. Pe fundul plan
a1 cutiei topitorului se giseqte un plan inclinat paralel cu capacul de
sticli, iar in continuarea accstuia un jgheab metalic colector a1 cerii
topite. Pe planul inclinat se giiseqte o tav5 metalici, iar peste aceasta,
o sit5 sau tab15 de aluminiu ondulata.
Topitonll se n~onteazipe un suport mobil care permite
orientarea catre soare. BucZitile de faguri destinali topirii se vor ageza
pe sit5. Ceara topit5, sub influenfa c5ldurii solare acumulate in
topitor, va curge prin sit5 pe tava inclinatii qi se va colecta in jghcab,
in care s-a turnat in prealabil putinii apii pentru ca in momcntul
solidificiirii ceara sii nu se lipeascii de pereti.
3.6.2. Topitorul de cear5 cu aburi
Este un rezervor cilindric cu iniilfimea de 340 mm qi diametrul
de 305 rnm confectionat din tabla zincat5 cositoritii fig,65). in
interiorul acestuia se gilse~tefixat central un tub rnetalic tronconic prin
care se loarni apa in compartimentul inferior a1 rezervorului gi care
prezintii un capac semisferic previzut cu orificii. Compartimentul a1
doilea a1 rezervorului, destinat cerii topite, are fundul Tnclinat spre
exterior gi este prev3mt cu un tub de evacuare a cerii.

3 7
A 1

Fig. 65. Topitor de cear5 cu abur


1 - capac; 2 - capacul co~uluice dirijeazi
abiirul;
/4 3 - spafiu pentru faguri; 4 - baza
c o plui;
5 - spatiu pentru cearci; 6 - apci;
7 - robinet de evacrrare a cerii.

Compartimentul superior este constituit dintr-un vas mobil


previizut cu douii miinere gi cu fundul perforat; aici se introduc buciifile
de faguri destinafi topirii. Topitorul prezintg un capac etang. Pentru a
extrage ceara, se va aSeza topitorul pe o sursii de ciilduri. Vaporii
rezultafi prin fierberea apei din compartimentul inferior vor fi dirijati
in jos datoritii perforafiilor tubului tronconic, vor trece printre faguri
gi vor topi ceara care va curge intr-un vas cu ap5 agezat in dreptul
tubului de evacuare; reziduurile ("bogtina") vor rimine pe fundul
perforat a1 compartimentului superior. Acest tip de topitor este
utilizat pentru topirea fagurilor vechi, destinafi reformgrii.

3.6.3. Presa pentru stors ceara

D e ~ isunt cunoscute mai multe variante de prese (Rooth,


Temnov, Lega etc), presa romiineasci se compune dintr-un corp
cilindric de tab15 de 2 rnrn, cositorit5, o izolatie termic5 interioari
mobil5, realizati din qipci de lemn fixate in cercuri metalice, cu un
piston qi un ax previzut cu miinerul de actionare, preculn qi un vas
colector-decantor de ceari dfig. 66). Dupi umplerea corpului cu
boqtinii fierbinte, se incepe presarea, iar din timp "i timp se va tuma
api fierbinte pentru a se uqura antrenarea cerii spre vasul colector.

Fig. 66. Presi3 de cearg


romPneascii
1 - corp cilindric; 2 - ca'mapi
exterioarri; 3 - ciptu~eali
izolatoare; 4 - placa' de prevare; 5 -
~ u r u bde strcingere; 6 - mciner de
actionare a ~urubului;7 - sistem de
fixare; 8 - sistem de flyare; 9 -
bridi de strcingere; 10 - cnnea de
scurgere; 11 - suport; 12 - cuvi de
colectare; 13 -furtun preaplin

Rcziduurilc rimase dupii presare coniin incii intre 22 - 37%


ceari. Aceste reziduuri ("bogtina") este colectatii qi trimis5 la
Combinatul Apicol unde cu ajutorul solvenlilor organici se extrage gi
restul de ceari.

3.7. UTILAJE PENTRU CREVTEREA


81 TRANSPORTUL MATCILOR
Utilajul necesar pentru cre~tereamiitcilor cuprindc: ~ablonul
pentru confecIionarea botcilor artificiale, spatula sau lanjeta de
transvazare a larvelor de o zi; rama cu gipcile de cregtere, dopurile
pentru fixarea botcilor artificiale, izolatorul pentru match, coliviile
pentlu eclozionarea mitcilor gi nucleele de imperechere.
3.7.1. Vabloane pentru confectionarea botcilor artificiale
Botcilc artificiale se confecfioneazii din ceari de cea mai bung
calitate cu ajutorul iulor qabloane sub forrna unor bastonave din lemn de
tei. Pentni a confectiona simultan mai multe botci aceste bastonave pot
fi montate pe un suport in numiir mai mare (cite 5 - 10 gi chiar 20 de
gabloane). Acestc bastonave au o lungime de circa 10 cm, iar diametrul
dc 8,5 mm, cu ~81511uyor rotunjit vi putin conic pentru a permite
desprinderea botcii confectionate fig. 67).

Fig. 67. $ablon pentru confectionarea botcilor artificiale


A

Inainte de introducerea ~abloanelorin ceara topitii, acestea se


vor fine in ap5 pentru a se evita lipirea cerii de ele. Botcile artificiale
sunt confectionate prin introducerea ~abloanelorin ceara topitii pan5 la
circa 1 cm. Se procedeazti in acest fel de 3 - 4 ori de fiecare datii mai
jos cu circa 1 mm. Dupii ce stratul de cearii a devenit suficient de gros
se introduce ~ablonulcu botca in vasul cu apii rece, iar prin riisucire
botca este desprinsii de pe qablon. Se obfine in felul acesta botca
artificial5 cu fundul mai gros gi cu marginile mai subfiri, ceea ce
confer3 rezistenf5 in timpul lipirii pe suport vi transvaziirii larvelor.

3.7.2. Dopurile de cre~tere

Sunt confectionate din lemn sau din material plastic ~i servesc


drept suport pentn~botcile artificiale. htr-o mica adinciturti la partea
inferioarii a dopului se toarnii cearii topita nu prea fierbinte yi se
aplic5 botca cu fundul acesteia in ceara topiti.

3.7.3. $ipca de cregtere (leat de cre~tere)

Are grosimea de circa 5 mm, este confectionati din lemn in


care la distante egale se g2sesc 13 - 15 orificii in care se introduc
dopurile de cre~tere cu botcile lipite la partea lor inferioar2.
Lungimea yipcii de cregtere dep5qeyte cu 1 cm lungimea interioar5 a
unei rame qi intri in scobiturile speciale ale acesteia.

3.7.4. Ramele de cregtere

Servesc pentru susfinerea qipcilor cu botci in pozitie normal5


@g. 68). Dupii felul intrebuintgrii ,yi perioada folositi se deosebesc
trei tipuri de rame de cre~tere:propriu-zise, izolatoare qi pentru c u ~ t i
de eclozionare. Primele prezint2 pe spetezele laterale adiincits~ride
circa 5 mm in interioml cirora p5tmnd capetele leaplui de cregtere.
Ramele izolatoare prezinti pe o parte ~i alta a ramei gratii izolatoare
din material plastic care nu permit pstrunderea miitcii, dar permit
ptitrunderea albinelor doici care ingrijesc larvele din botci. Ramele de
eclozionare prezinti In locul gipcilor de cregtere nigte gine din tab12
cu marginile indoite in sus care susfin cuytile de eclozionare tip
Zander.

Fig. 68. Rami de creqtere


3.7.5. Spatula de transvazare

Este confectionatii din o!el inoxidabil cu diametrul de 2 mm gi


lungimea de circa 15 cm. Capetele ei sunt uyor curbate ~i liifite sub
fonn5 dc lingurg. Cu ajutorul capc?tului curbat a1 spatulei se
efectueazc? transferul larvei de pe fundul celulei in botca artificiala.
Transfend larvelor din celule in botcile artificiale sc efectueazii dup5
fixarca dopurilor cu botci pe leapri, iar dupi transvazare se introduc
leawrile in ramele de cre$tere.

3.7.6. Izolatorul pentru matcii

Are dimcnsiunea unei raine, cu perefii din gratie despgqitoare


tip Hanemann. Prin amplasarea acestuia peste fagure se poate izola
matca cu scopul de a obiine lame de viirste ciit mai apropiate care vor
fi folosite la transvazare.

3.7.7. Colivia de eclozionare tip Zander

Acest tip de colivie poate fi confectionat5 din material plastic,


lemn sau metal. Peretii laterali sunt perforati pentru asigurarea
ventilafiei. La partea superioarg se ggse~teun orificiu circular in care
se introduce dopul cu botca in vederea eclozionTLrii fig. 69-5).
Coliviile se vor aqeza in lumina interioarii a unei ramc de
cregtere pe supoqi metalici cu marginile indoite pentru susfinere.
Rama preggtitg in acest stadiu se introduce in familia crescgtoare.

3.7.8. Alte tipuri de colivii


e

In practica apicolii se mai folosesc yi alte tipuri de colivii care


semesc la introducerea miitcilor in familii sau nuclee, cu rol de
protectie, pentru transportul acestora, sau pentru iernarea mitcilor in
a h r a ghemului.
Colivia Miller este una dintre cele mai utilizate. Se
confecfioneazii din plasc? metalic5 cu ochiurile de 3 mm. Este
previizutii la una din extremitifi cu un orificiu pe unde se introduce
matca Si pe unde este apoi eliberati de albine. Aceastii deschidere se
acoperi cu un dop de lemn, care dupii 24 - 48 de ore este inlocuit cu
o foitii de fagure artificial perforat pentru a fi ros de albine in vederea
eliberirii miitcii fig.69-6).
Colivia tip capac poate fi de form5 dreptunghiularii sau
circularii. Se confecfioneazii dintr-o ram5 metalicii previzuti la partea
inferioarii cu picioruge care se Pnfing in fagure, iar la partea
superioarii este acoperitii cu sit; metalici. Datoriti faptului cB matca
este inchisi sub acest capac, venind in contact direct cu fagurele, ea
i ~ poate
i incepe activitatea de depunere a pontei, realizsndu-se o
acceptare mai u ~ o a rdei ciltre albine fig. 69-2).
Colivia Titov se prezint5 sub form5 paralelipipedicii cu peretii
laterali din plas5 metalicii. La partea inferioar5 este previzutii c11 un
capac rabatabil din lemn sau material plastic prevgzut pe fafa intern5
cu o mica adiinciturii pentru ~erbetulfolosit ca hran5 temporarii. La
partea superioari se ggsegte un capac culisabil sub form5 de gib5r
care acoperi un orificiu circular cu diametrul de 15 mm gi o fantii
dreptunghiulari de 14 x 4,2 mm. Matca se introduce prin orificiul
circular, se inchide ~ib5rulqi colivia se sprijinii intre spetezele
superioare a doui rame. Dup5 24 de ore se deschide capacul de la
partea inferioari, spafiul eliberat se acoper5 cu o foiti de fagure
artificial perforati care va fi roasil de albinc pcntlu a elibera lnatca
Gfig.69-1).
Colivia Benton este folositi pentru transportul miitcilor
imperecheate. Este confectionat5 din lemn, are form%paralelipipedic5.
Este prev5zut5 cu trei compartimente de fonni cilindrici, carc
comunicii intre ele printr-un canal, din care un compartiment servegte
pentru agezarea ~erbetuluidrept hranc?. La un capgt a1 coliviei se
gisegtc un orificiu cu diamctrul de 9 mm. Pe pijile laterale sunt
previzute doui fante pentru asigurarea ventilatiei. La partea superioar5
cele trei compartimente sunt acoperite cu plasc? de srirmii care se
continui ~i peste orificiul de 9 tnrn prin care sc introduce lnatca gi
albinele de insofire fig. 69-4).
Fig. 69. Diferite tipuri de colivii apicole:
I - colivie Titov; 2 - colivie tip capac; 3 - colivie din lemn ~i {estiturti din
siirmci; 4 - colivie Benton; 5 - colivie Zander; 6 - colivie Miller

Colivia pentru iernarea rnritcilor in afara ghemului, tip Foti,


este confccfionat5 din material plastic cu dimensiunile de 55 x 55 x
85 mm. Peretele frontal culiseazB in sus qi este previizut cu mai multe
orificii. Orificii pentni ventilafie se giscsc yi pe fundul coliviei care
este dispus mai sus fat5 de cei doi perefi laterali care realizeaz8
suportul. Pe peretele din spate, pe fala intern& se g5se~teo adincituri
care permite agezarea unei buciiti de fagure de culoare inchis8
sectionat pe jumitate. La partea superioarii se gisegte un l o c a ~
previzut cu un orificiu cu diametrul de 2 mm. in locay se amplaseazi
un rnic hr8nitor din material plastic in care se introduce miere de
salcim, care poate f i luat5 de c5tre albinele ce insotesc matca prin
orificiul menlionat. HrBnitorul este de form5 cilindricii cu un
diametru de 2 cm qi ingltimea de 6 cm flg. 70). Albinele care
insotesc matca vor fi inlocuite periodic.
Fig. 70. Colivie pentru iernarea mSitcii in afara ghemului
1 - corpul coliviei; 2 - hra'nitor; 3,6 - orificii de ventilatie;
4 - u~ita'glisanta' (peretefrontal); 5 -fa'gura?

3.7.9. Nucleele de imperechere

Pentru imperecherea mitcilor sunt folosite nucleele de diverse


modele ~i m l i m i . in general, in procesul de cre~terea matcilor se
urrniregte aspectul economic care sii permit5 imperecherea unui
numir cit mai mare de mitci, folosindu-se o cantitate c5t mai mic2
de albine.
Pentru conditiile Romgniei, in activitatea de cre~tere a
mgtcilor, se obfin rezultate foarte bune prin folosirea nucleului tip
A.C.A. (S.C.A.S.-2).

Fig. 71. Nuclee pentru imperecherea mgtcilor

Nucleul A.C.A. - (S.C.A.S. -2). Ramele unui aselnenea nucleu


sunt diinensionate la jumiitate din raina unui stwp ~nultietajat( f g . 71).
Fiecare nucleu are dou5 rame, din care una este prevgzut5 la partea
superioara cu un hrgnitor tip jgheab. Fiecare compartiment, in afara
celor dou5 rame, mai prezint5 o ram5 de ventilafie cu sit& un podi~or
din P.F.L. Un ad5post de acest tip pennite cazarea a patru nuclee .yi
este dotat cu ciite un urdinig pe fiecare laturc?, fiecare cu ciite o mici
scinduricii de zbor, corespunziitor fieciirui nucleu. Fiecare fafil a
ad5postului este colorat5 diferit pentru a putea uqura orientarea
miitcilor ~ 2 n dse intorc dup5 zborul de impcrechere.
Adilpostul este prevgzut cu un capac care acoperg toate
nuclcclc cazate.

3.8. UTILAJE PENTRU RECOLTAREA


L;~PTI$ORULUIDE MATCA
,.Invederea obfinerii lilpti~orului de matc5 se folose~te
tehnologia de cre~terea miltcilor, inciit din acest punct de vedere
utilajele folosite sunt
aceleagi. Singura deosebire
const5 c5 larvele nu sunt
lasate s5 se dezvolte,
acestea fiind scoase din
botcile in care se g5sevte
liipti~orul de matc5 cu
ajutorul unei spatule, iar
lilptivorul este recoltat cu
ajutorul unei mici pompe
-
- ----
- - - - - -- - de ~ i d .

Fig. 72. Utilaj pentru extragerea liiptiqorului


de matt5 cu ajutorul dispozitivului de absorbtie

3.9. UTILAJE PENTRU RECOLTAREA PROPOLISULUI

Propolisul, ca produs apicol, se obfine prin r3zuirea sau


raclarea acestuia de pe piesele componente ale stupului, atunci c5nd
temperatura mediului d e p i ~ e ~20°C
t e qi nu este perturbat5 prea mult
activitatea albinelor.
Pentru obtinerea unor cantitiiti mai mari de propolis, apicultorii
au giisit solutiile prin care albinele "sii produc8" mai mult propolis.
Astfel prin liirgirea distantelor intre rame, miirirea distantelor intre
spetezele superioare ale ramelor gi podiqor, distanprea scindurelor
podigorului stupului orizontal la 2 - 3 mm, sau d a d sub podiqorul
stupilor multietajati se introduce un mic distantator pe cele patru laturi
(un biit de chibrit) in toate aceste situatii albinele se vor griibi s8 umple
spatiile cu propolis. in afara acestor solutii simple a fost conceput
colectorul de propolis care perrnite cregterea cantitiitii de propolis
recoltat.
Colectorul de propolis este alciituit dintr-o gratie metalic5
(siirmii sau fiiqii metalice de 8 mm iniiltime care acoperii suprafafa
format5 de spetezele superioare ale rarnelor. Peste aceastii gratie
metalicii se ageazii o plasii din material plastic cu ochiurile de
1 - 2 mm, iar peste aceasta o tesiiturii din piinzii de bumbac (fig. 73).

Fig. 73. Utilaj pentru recoltarea propolisului


1 - prinza colectoare; 2 - plasa' din material plastic; 3 - gritar lamelat

in perioada martie-octombrie in locul podi~omluisc aqeaz5


gratia, iar peste gratie o plnzii. in cazul in care se inentine podiqorul,
se ageazii douii plase din material plastic peste gratie, sub podi~or.
Albinele incep sii acopere ochiurile prin depunerea de propolis.
Periodic, la cgteva zile, se desprind plasele unele de altele, precum gi
de piinzii qi de gratie, creindu-se noi spatii libere care vor fi
propolizate. Cgnd plasele sunt pline, sau la sfar~itul sezonului,
acestea vor fi strinse, apoi introduse in congelator. La temperaturii
sciizutii propolisul devine casant gi prin frecare in mgini deasupra
unor t8vi propolisul se recolteaz8.
169
Prin acest procedeu de la fiecare familie se poate recolta anual
intre I00 qi 300 grame de propolis de cea mai bun3 calitate.
Co/ectorul depropolis tip gritar este confecfionat din gipci de
lemn de esentii tare, incadrate intr-o ram5 de 2 ern litime. Sipcile au
latimca de 1,7 c n ~i~ iniltimea de 0,7 cm, iar distanta intre ele trebuie
s,? fie de 3 mm. Sipcile sunt detaqabile. Gr,?tanll este avezat deasupra
spetezelor superioare ale ramelor, iar albinelc vor propoliza spatiile
liberc dintre ?ipci, dupi care ~ipcilese scot qi se r5zuie dc propolis.
Dupii rccoltare, propolisul este supus operatiunii de
conditionare prin eliminarea corpurilor str3ine (aychii sau rumegug de
lemn, albinc moartc sau resturi ale acestora etc).

3.10. UTILAJ PENTRU RECOLTAREA


VENINULUI DE ALBINE

Aparatura pentnl rccoltarca veninului se compune din:


generator dc impulsuri, sursa electric& grila dc cxcitatic cu caseta
colcctoare de venin ~i conductorii de legiiturii Gfig. 74).

Fig. 74. Utilaj pentru recoltarea veninului de albine


I - generutor rle imnprilsuri; 2 - Itica~ulBateriilor; 3 - grila de excitafie

Generatorul fie iinp~~vrrri


este un aparat electronic, alimentat la o
sursa' de energie de 9 - 12 V, carc produce impulsuri electromagnetice
optime pentnl declangarea actr~luicie intepare qi eliberai-ea veninului.
Declangarea instinctului de intepare se realizeazii prin
impulsuri electrice cu undii complex9 ce are amplitudine pozitivii de
45 V pe o perioadii de 1,5 microsecunde, succedate instataneu de o
amplitudine negativii de 37 V tiinp de 7 microsecunde. Frecventa
impulsului este de 58 Hz. Impulsurile sunt ciclice, sub form5 de serii,
cu pauzii intre serii de 3 sau 6 secunde.
Contactul a una sau doui albine cu firele grilei provoaci
instantaneu reactia de intepare. Alarma datii de primele albine
produce un efect in avalang8 in urma c8ruia in 1-2 minute un numiir
mare de albine se aduni pe grilii gi infeapi membrana. Reactia
albinelor inceteazii la scurt timp dupii intreruperea semnalului stimul;
comportamentul albinelor fiind nonnal pe timpul recoltirii
nesesiziindu-se o cregtere a agresivitiifii albinelor.
Grila de excitatie este constituiti dintr-o retea de fire paralele
neizolate cu grosimea de 0,s - 0,6 mm, distantate intre ele la 4,s - 5
mrn. Cadrul grilei pe care se desfilgoari refeua este executat in doui
variante. La prima variants cadrul este format din douii piese din
material plastic, fixate prin intermediul a douii tije metalice,
desfigurarea retelei de conductori realizindu-se pe o singuri fati.
Cealalti variant5 este sub forrna unei rame din lemn cu diinensiunile
ramei de magazin, pentru a putea fi folositti in toate celelalte tipuri de
stupi, desfigurarea firelor retelei fichndu-se pe a~nbclefcte.
Caseta colectoare de venin se plaseazg sub reteaua de fire ~i
prezintii ca suport o placii de sticli peste care se ageazii o membranii
din plutex (latex) care este ugor penetrabili ~i nu refine acul albinei.
Conductorii pentru racordare asigurii leg2tura intre
generatorul de impulsuri qi grilele colectoare montate la stupi (la
urdiniq, pe sciindura de zbor, in pozifie orizontalii cu pelicula in sus).
Recoltarea veninului se poate face numai in timpul sezonului
activ, din aprilie piing in septembrie, numai de la farniliile puternice.
in cursul unei zile, o familie de albine se poate supune unui
ciclu de 4 excitari a 30 de minute, cu pauze intre ele de 60 minute.
Repetarea recoltirii se poate face de la aceeagi familie dupi 48
de ore.
Casetele de colectare ramiin montate in grila p2n8 la saturarea
cu venin (8 - 10 recoltiiri). Dupi ultima recoltare, casetele sun1
pistrate intr-o inciipere minimum 72 ore pentru ca veninul de sub
pelicul5 sii cristalizeze complet gi abia dupi aceea se procedeazi la
desprinderea peliculei ~i riizuirea acestuia. Pe timpul recoltflrii se vor
lua masuri de protectia muncii, tinilnd seama de toxicitatea veninului,
avAnd grijg ca veninul rccoltat s5i nu fie impurificat. Ambalarea
I
I
I
veninului,se face in borcane de culoare inchis&cu dop rodat. I

3.11. UTILAJE SPECIFICE


PRODUCTIEI DE APILARNIL

Apilarnilul este un produs apicol relativ nou care provine din


larvele de triintor ~i din continutul nutritiv aflat in respectivele celule,
recoltate cu o zi inainte de ciipiicirea celulelor (a ~apteazi de viati
larvarii).
in afar5 de echipamentul curent, produciitorul de apilarnil are
nevoie de rame cliiditoare pentru fiecare stup, spah~lesau o pompii de
vid gi aparatul de recoltare a larvelor din celule, ambalaje pentn~
p2strarea in congelator a larvelor rccoltatc, frigider.

3.12. UTILAJE APICOLE DIVERSE

3.1 2.1. Gratia pentru urdini~

Se adapteaz5 la urdini~ulstupilor toarnna, dup5 ce a incetat


zborul albinelor, mentinindu-se in decursul intregii ierni, pentru a
preintiimpina piitrunderea ~oarecilorin stupi. Este confectionat5 din
metal gi prezintii nigte orificii dimensionate astfel inciit albinele s i
poata face eventuale "zboruri de curiitire" in cazul ciind ar surveni
zile cilduroase in timpul iernii.

3.12.2. Gratia despirtitoare (Hanemann)

Serve~tela impiedicarea accesului matcii intr-o anumitii zoni


din stup, pentru a nu depune ouii in fagurii destinati depozitiirii
mierii, sau in alte diferite imprejuriiri. Se prezintii sub forrna unei
diafragme sau a unui podigor (in functie de tipul de stup la care sunt
utilizate), av2nd ins5 zone alternative de material lemnos qi vergele
metalice; acestea din urrnii, sunt distantate astfel inciit permit trecerea
liberfl a albinelor, dar nu qi a mgtcii.
Serveqte ca sursii de apii pentru albine. Este format dintr-un
rezervor metalic cu capacitatea de 20-50 litri previzut in partea
inferioarii cu un robinet, care asigurii picurarea continui a apei pe un
plan inclinat, pe care sunt fixate nigte gipci in zig-zag, pentru a face
drumul mai sinuos, oferind o suprafafii mare de alimentare cu apii gi
permifind apei s5 se inciilzeascii mai bine la soare.

3.12.4. Csntarul de control

Se foloseqte pentru stabilirea dinamicii culesului de nectar.


Este de tipul unei cutii cu minere, pretabil pentru transportat in
pastoral.

3.12.5. Hriinitoare de diferite tipuri yi capacitsti

Hrgnitoarele servesc la administrarca siropului pentru


efectuarea hrgnirilor stimulente sau a hriinirilor pentru completarea
rezervelor. Sunt confecfionate din lemn sau material plastic qi se
a~eaziilateral cuibului. Stupul multietajat este prev5zut cu hranitor
special care face parte din anexele acestuia.

3.1 2.6. Arziitorul pentru sulf

Serveqte la arderea sulfului in vederea tratiirii fagurilor din


depozit, impotriva moliei cerii.

3.12.7. Cabana apicoli3

Servegte ca acliipost pentnl executarea difcritelor lucrari in


conditii de stupgrit pastoral (cxtragerea micrii, fixarea fagurilor
artificiali in raine, transvazarea lawelor i n cregtere artificiali a
m2tcilor etc.). Se execut,? din panouri demontabile, ca material
utilizindu-se scinduri dc brad, placai, P.F.L. etc, fiind acoperitii cu
carton asfaltat. Cabana este dotats cu dugumele din scAnduri, un pat
demontabil, iar fereastra de la ugii este previimt& cu plas5 metalic5
pentru a impiedica piitru~idereaalbinelor.
PROTECTIA MUNCII IN A P I C U L T U ~$1
TEHNICA EXAMINARII FAMILIILOR DE
ALBINE
4.1. MASURT DE PROTECTIA MUNCll
Pentru prevenirea accidentelor cauzate de infepiturile
albinclor, stupinele vor f i amplasate la distante suficient de mari de
drumurile publice qi centrele populate. Pentru a preveni piitrunderea
animalelor qi chiar a persoanelor, stupinele vor fi imprejmuite cu
gard qi pe clt posibil va fi asiguratii paza acestora. in incinta stupinei
este interzisii pgtrunderea persoanelor striiine neinsofite de apicultor.
La pitninderea in stuping, echipamentul de protectie (halat, mascii
apicolii, afumitor) este obligatoriu.
Gste interzis sii se facii zgomot sau s%sc provoace trepidatii in
apropierea stupilor, sii se depozitcze diferite obiecte pe capacul
accstora, s i se clatine sau sil se loveascii stupii, deoarece albinele pot
deveni agresive. Persoanele care vor participa la executarea
controlului familiilor de albine trebuie sii fie imbricate curat gi sii nu
prezinte mirosuri care iritiI albinele (miros de transpirafie, alcool,
parfbm, ceap5, usturoi etc.).
Estc interzisi deschiderea stupilor pentru interventii in cuibul
familiilor de albine, inainte de a se pune in stare de functionare
afumiltorul gi a se imbriica echipamentul de protectie (halatul sau
salopeta, masca). Apicultorii experimentati pot lucra ~i fir8 mascii,
ins2 pentru incepstori utilizarea milqtii este absolut obligatorie,
deoarece albinele iritatc atacii in special fafa.
Nu cste reco~nandabilca interventiile in cuibul familiilor s2 se
facii pe timp ploios, innorat, pe vint, pe intuneric, deoarece albinele
sunt mai agresivc.
in timpul executiirii lucririlor, migcilrile vor fi sigure, calme,
fir2 bruscgri, lovituri sau riisturniiri de materiale, obiecte etc. pentru a
nu irita albinele. Nu se admite alungarea albinelor care eventual
zboar5 insistent in preajma capului, prin agitarca msinilor.
La aprinderea afumiitorului se vor lua toate miisurile de pazii
contra incendiilor; de asemenea, dupii terminarea lucriirilor, resturile
de combustibil din ahmiitor vor fi evacuate numai intr-un loc special
amenajat. in afumiitor nu se vor utiliza declt combustibili care
intretin o ardere lent5 qi Gr5 flaciirii, pentru ca fumul emanat sii nu fie
fierbinte, ceea ce ar produce iritarea albinelor. Pentru producerea
fumului se utilizeazii iascii, buciiti din lemn putred, rgdiicini uscate,
de~euri din material textil (bumbac, in, cilnep5 etc.). Este
contraindicatii utilizarea abuzivii a afumiitorului, pentru cii iritii
albinele.
in atelierele de reparat stupii ~i altc utilajc apicolc, sc vor
respecta cu strictete toate norrnele legate de paza contra incendiilor,
iar lucriirile vor fi efectuate cu atentie, pentru a se evita accidentgrile.
La extractia mierii, apicultorul va introduce qi va scoate
ramele din centrifugii numai dupii ce aceasta s-a oprit complet.
Instalatiile electrice ale centrifugclor, ale usc5toarclor dc
polen, ale cutitelor pentru desciipiicit faguri qi ale oric2ror altor utilaje
apicole actionate electric, vor fi verificate cu grijii pentru a fi in
perfectii stare de functionare qi vor fi legate la piiiniint.
La instalarea stupinelor pe vetrele repartizate in tnasivele
melifere pentru practicarea stupiiritului pastoral se vor respecta
dispozitiile privind paza contra incendiilor.
Transportul stupilor in pastoral se cfectueazii de preferinti?
noaptea, sau foarte de dimineatii, pe timp ricoros yi pe distante inici,
deoarece albinele sunt mai linigtite. Mijloacele de transport trebuie sii
fie in perfect5 stare de functionare, durata transportului va fi limitat5
la timpul strict necesar. Apicultorul qi ccilalfi insofitori ai
transportului vor avea la indemfinii cchipamentul de protecfie, vasul
cu lut moale, uneltele necesare pent11 eventualele interventii sau
reparafii rapide in cazul cfind se constat'? cii ies albinele. Pe tirnpul
transportului stupii vor avea urdiniqurile incllisc gi vor fi prev5zuti cu
dispozitive perfecte de fixare a piriilor componente, pentru a nu se
strecura albinele. Eventualele fisuri din pereti, capacul sau i'undul
stupilor vor fi astupate cu lut moale inainte de inc2rcarea stupilor in
autovehicul. Se vor asigura co1ldi;tiilc de veiltilatic prin deschiderile
laterale la stupii orizontali 8i prin sita de ventilatie la cei multietajati.
Se va acorda o atenfie deosebitii in timpul inanipuliirii stupilor,
atiit la inciircare ciit qi la dcsciircare, cvitindu-sc manipuliirile brutale
sau rgsturnarea lor. incHrc5tura de stupi trebuie sii prezinte o buni I
stabilitate. fn timpul transportului stupii se asigurii contra
risturnirilor sail deplasZrilor nedorite prin legarea cu friinghii in
ambclc sensuri sau amenajarea cu pereti prelungitori a lizii
autovehiculului cu care se efectueazii transportul. Transportul
stupilor se executc? nurnai pe drurnuri cunoscute in prealabil ~i
eventual amenajate in acest scop. DupH cc s-a ajuns la locul de II
destinatie, d u p ~amplasarea pe locurile marcate in prealabil, stupii
vor fi IFisati sii se liniqteasc5 cel putin o jumatatc de 01-5, apoi se va
proceda la dcschidcrca urdini~urilor;aceastii operafie nu trebuie sii se ,
execute de catre persoane neinitiate, personalul necalificat ~i
animalele vor fi indepirtate 'in prealabil. Deschiderea urdiniqurilor se
va face cit mai rapid, stind intr-o parte lateral5 a stupului qi
incepiindu-se cu rindul de stupi din fa@. Este recomandabil ca
deschiderea urdini~urilorsii sc facii inainte de ivirea zorilor.
In cam1 efectuiirii transportului pe cale feratii, vagoanele ,
respective vor fi inchise, cu asigurarea unei bune ventilatii, geamurile
fiind prevgzute cu site metalice. Pe vagon se vor fixa tablife
indicatoare vizibile, avind ca text: "Atentie albine vii".

4.2. TEHNTCA EXAMINARTI


FAMILIILOR DE ALBINE
Pentru efectuarea lucr5rilor planificate la familia de albine, se
preggtesc in primul rind utilajele qi materialele necesare in funcfie de
lucrarile ce unneazii a f i executate, pentru a nu se intrerupe controlul
in scopul procuririi lor. 0 grijii deosebitii trebuie avut5 cu
rnanipularca fagurilor sau a siropului, indeosebi in perioadele lipsite
de cules, ferindu-le de accesul albinelor, pentru a nu provoca
furtigagul. Se aprinde apoi afumiitorul, se imbracc? halatul, se pune
masca, se preg5te~telada pentru transportul fagurilor, dalta apicoli.
A

Inainte de a se deschide stupul se vor da ciiteva rafale de fum prin


urdini~.
Persoana care efectueaz5 controlul familiei de albine se va
aqeza intotdeauna catre una din pgcile laterale ale stupului (de obicei
in partea dinspre cuib), evitindu-se amplasarea in faia urdinigului
deoarece se impiedicii circulatia liberii a albinelor, acestea se iritii ~i
devin agresive. Deschiderea stupului qi descoperirea cuibului se va
face cu migciiri calme, linigtite, ugoare, se va inliitura capacul, perna
176
ern~nlarndt! 14. rr~arur ..
.. . rrjejna~8 ezne3 urp .
. rn1a~nSej eamdtu
g!Aa as porn 4-x UI ' ( g ~'XIJ so[ ut gsua geJua!.ro p u ~ ge l s s a ~
'a~eo!~adns !azalacIs ~ l e ~ i ~ o e!i!zod z ! ~ onou u!p as-nputju!iqo 'sol ul
y~daarperrtjrrr nou urp ysz?~as !ode '~opalxarrpd 'arao!~adns lazalads
]run[ u~ ,OX 1 na a13.rn8e.4 !ode alSa3o.J as 'ye3!pa~a!i!zod UJ tgseas@
as ~s ~ ~ ~ o l r a t!znalads
dns J ~ . I ! lajlse sns ul ydcarp cup e3rp1.1 . . o~
as 'gsndo 1?21.r~dad eu!mexa !S aoleolul as v nquad 'sns uj p~eo!~adns
~zaaladsno 1-nputjuri 'alaj uurp eun ad a~arnflt?~ l~u!urt?xae-s a3 edna
-a.rnZej ad ap epi~!.rdsapas ~s ealnd la a.1~3113ly.u .. r..u a p y d ealellna
nnuad 'yeje uj nu 16 .
. ~nlndnls e~dnseap!emnu au!iuarn en as a1amied
..t_llsorpn
. . q s a I n p a t ! elnle~adwal pus:, !~unje 'alelna.18 epdo~d
qns z?arz?rrnoj3pelrna e n~luadyS alnla3 uyp g81n3s as nu gs 'au!iuo3
o lonluana a.183 ad 'ele~nlewau ea~a!w e3 n~luad'glea!pa~ arilzod ..
UI" .raja4
. ~ n l d a ~u~ . 14
p lnuli . en ezeau!urexa as are3 ala~t18sd
-1n8eS!l.~njel!na e ruluad JoIauIqIe ~nsame
ap 9s-npuuaj '108 dnls ap &o:, un-.quj nes ~ ~ o d s u ruluad e . ~ ~ epo~
ol .le.~odmi)as-npulzaSe I S O ~ Sron8ej .. ' ~ a q !nrieds
~ e!a~3e ru~uad'enop
nss sun aleoss IOA as 'arual no uqd ajsa pdnls TUUI ~ I - L Iel
~ u aIa ~ aJlui
d alaure.1 I!qeleaad irj e p ~ d a p uas j e e.rg a ~ n S eun j aleo3s
EA as nu elepo131~ . . - ~ ~ n awe03ur y - r y ru3n1 $ s a x a3a~eoap'lernlqe
ala~n8ejap 'dnls urp aleox as a3 ala~n8ejad ap Jolau!qle ea~a8urle
el!Aa eA a s .!nlndnls rliarad .. ap lolamer eaqAo1 u r ~ d101 earsill ..
nes ro[au!qp aa1rmls . . vl!~a e tuluad 'a!iuale n3 dws u!p aleox
as IS . ." alaqurs n3 aSsrawn ap ewer pride a s -aIa arlurp InIeAlalur
. rureur
..
uj a1031de rrjlpp ea~a3npoqu1u ~ 'eameolpur~n ~ d ap esurrdsap qsoj e
as ~ d n 'eiunl
p ~m!ld~ o 6 n~zeaseldapas ' l e a r ~lajlse p!ieds ul *(!rn8ej
ruluad epel UJ ~e-lodwalas-npue3nporlu! e~sea3e)lelelaslnru"!nlndrqs . .
e gure.~eurrl1nuad nes 'ze3 1nuryd ul sur8ege!p as-npuptqylul
. .
'lelejary~nur rn~ndn~s~nze:, ui eurrllnuad IS Ewer eu11~1n aguj
nes ( 1 0 0 1 ' ~ nes ' ~ ~eluozrrorn~ndws~nze:, ui) pw8egerp . IS. pure1
ear!lln aqirj y o ~ ! d eeqep 'yodk aJnpoJlu! a s -.~ol~mSej e gleo!laju!
eavsd alds t 9 ~ ~ l 3as. 1ps alauyqle eu!uualap e nJluad lolamem ~n8un1uj
wnj ap ale.jel e ~ a l nep p as 'yruoSypod ealemlyul ~ d n -yepo-rlurp a
airr!Sa.rlirj uj ~nqrnc~ .
. 1.1ado3sap FA as nu ' l e ~ d a e ~ml l q u ~EA as 1ruoSypod
IV~UOZ!.JO ~ndmse~ .!dws ap ~ ~ n d aqepo~ac~ rl ~nze:, ui (~nSrurp~ . .
e301q e e r g ) roqz ap emnpups ap Iurirrds . ... EA as nes 'le~ozimo .
. rnlndnls
ln3edm ul vzaSe EA as 1n~o8rpod.elsaae ad IeWuaAa 3sasg8 as
3.1~3alau!qle e1n)nss e pg 'Iru&!pod yuun u!p alas uj IS .
. ali3alo~d ap
1
Dupi examinarea tuturor ramelor, acestea vor fi apropiate din 1
nou la distanta pcrmisa de distanyatoare, respectlndu-se in general
ordinea inilial3, pentru a nu deranja modul de organizare a cuibului.
,
i

Exist& totu~isituafii clnd ordinea trebuie schimbatj ca urmare a i


faptului cZ unii faguri sunt necorespunzlitori, urmind a f i reformati. 1
in acest scop ace~tiase mutg progresiv cBtre marginile cuibului. j
!

i
1 2 3
Pig. 75. Cercetarea unui fagure pe ambele fefe I

1 - examinarea primei fefe; 2 - rotirea pe vertical6 a fagurelui; I


3 - examinarea fefei opuse I

fn cazul in care la un moment dat albinele dau semne de iritare


sau infeap3, persoana ce efectueaza controlul trebuie sii-gi
stipineascii inigciirile de apgrare prin gesturi bru~te,repezite, s5 pun;
fagurii la loc in stup, incet, cu mult calm, sZi afume apoi albinele
pentru a le liniqti ~i apoi sZi ia m5suri de indepgrtare a acului din locul
unde s-a produs infepgtura. Prin scoaterea c i t mai rapid5 a acului se
reduce cantitatea de venin introdus5 in organism. Cunosciindu-se ci
impreunii cu acul riimine ataqat la piele gi rezervorul cu venin, acesta
continuind sB pompeze veninul chiar dup5 desprinderea de corpul
albinei, scoaterea acului se va face nu prin apucarea cu degetele, mod
care ar contribui la introducerea unui surplus de venin, ci prin riizuire
cu unghia sau cu dalta apicol8.
Pentru incetinirea absorbfiei veninului In organism, atenuarea
durerii qi inflamatiei locale, regiunea lezatg se va tampona cu o
substant5 cu efect vasoconstrictor qi ugor anestezic (apa rece, ofetul,
amoniacul, mentolul in eter solutie 2 - 3%). Locul intepat mai poate
fi frictionat cu o solutie de sare de bucZitiirie, ceapg sau p5tmnjel
verde. Tamponarea cu ap3 a locului unde s-a produs infepitura mai
are yi rolul de a indep5rta mirosul de venin care persist5 $i care poate
atrage noi infep5turi.
in cazul in care o persoan3 a primit un num5r mare de
infepiituri se recomandii administrarea pe cale bucal5 a unui
comprimat de Feniramin, Romergan sau Nilfan. Aceeayi medicatie se
va aplica yi in cazul unei singure intepituri, la persoanele care
manifest5 alergie la veninul de albine. in lipsa unor histaminice, se
poate administra o jumgtate de pahar de ap5 in care s-au ad3ugat 8 -
10 piciituri de amoniac pentru adulti ~i 3 - 6 pic3turi pentru copii.
Alergia se manifest5 nu prin inflamatie local5 (care este
reacfia normal3 a organismului) ci prin fenomene multiple ca:
urticarie generalizat5, prurit intens, dureri de cap, vomismente,
senzafii de sufocare, palpitatii etc. Ca regul3 generala, persoanele
care manifest5 reactivitate alergic5 medie sau intensi, vor evita
contactul direct cu albinele.
Dup3 terrninarea controlului se va ayeza podiyorul, evitiindu-
se strivirea albinelor, perna de protectie (dac3 este cazul), apoi stupul
se va inchide.
TEHNOLOGII DE ~NTRETINERE$I
EXPLOATARE A FAMILI'ILOR DE ALBINE
5.1. TEHNOLOGIA H ~ N I R I ARTIFICIALE
I
A ALBINELOR

in comparatic cu animalele marl, albinele string hrana


necesarii pentt-u familie, o prelucreazii 9i o conservs in vederea
consumului, sub form5 de miere qi piisturii, piistriindu-~i in mare
miisurii independenfa fais de om. Rolul apicultorului este de factor de
reglare, el ajutiind albinele atunci ~ 2 n dfactorii naturali impun acest
lucru ~i ciind urmiireqte obtinerea unui exccdent de productie pe care
si-1 valorifice.
Hrana albinelor este alciituitii din dou5 componente:
componenta energetics asigurati de nectar, miere, zahiir ~i lipidele
din polcn ~i cornponenta proteic5 asigurat5 de polen, pssturi ~i
inlocuitori de polen, la ambele componente adsugiindu-se apa care
reprczinti un element indispensabil pentru activitatea familiei de
albine.
Mecanisinele fiziologice ale hrsnirii naturale a albinelor au
t'ost prezentatc anterior ins5 atunci ciind hrana naturals este la limiti
sau este epuizati trebuie intervenit in scopul asiguriirii necesarului de
substante nutritivc in f ~ ~ n c tde
i c scopul urmiirit.
111 limefie de scopul urmgrit hrsnirile la albine se pot clasifica
in: hr5niri de completare; hrsniri de stimulare care in functie de
componenta de baz5 pot f i energeticii, proteic5 sau energo-proteicci;
IlrBniri de drcsaj ~ ; hrBniri
i medicamentoase.

5.1 .l.Hriinirile de completare

IIr,?nirea de completare presupune asigurarea cantititii de


hran5 ~ 2 n dse constat5 cii aceasta se dovede~teinsuficientii. Se poate
fhce hr5nirca de completare fie cu miere, fie cu zahir.
Hrtinirea crr miere se face folosind fagurii cu miere dc
rczcrv,? de la magazia stupinei, diferentiat in funcfie de sezon. Daci
timpul este rece fagurii se fin in prealabil 8 - 10 ore intr-o cameri
incilziti ~i numai dupi aceea se introduc in stup. Primgvara,
asemenea faguri se introduc in cuib in locul fagurilor goi. Toamna,
daci timpul este cilduros ~i albina este activi, fagurii cu hrani se pun
dupi diafragmi de unde albinele transfer5 mierea in cuib, iar daci
albinele nu au activitate, cind timpul este rece, fagurii se descip5cesc
~i se a ~ e a zin
i apropierea cuibului de iernare.
Dac5 in hrana albinelor se folose~temiere extrasi, aceasta se
administreazi sub formi lichidii diluati in raportul 4 pi@ miere qi o
parte api, iar dac5 mierea este cristalizati se administreaza ca atare,
pus; in tifon sau pe plasi de nylon, deasupra ramelor.

Hra'nirea de conzpletare cu zaha'r se face cind familiile nu $i-


au asigurat rezervele de hrani pentru iernare datoritc? conditilor
neprielnice din timpul culesului, sau datoriti recoltirii unei cantitiifi
mai mici de miere, caz in care deficitul de hrani u m e a z i a fi
completat cu zahiir; in cazul in care in cuib se constat5 prezenfa
mierii de man5, de asemenea se procedeazi la inlocuirea acesteia.
Hrinirea de completare se face imediat dupi ultimul cules
pentru ca prelucrarea zahirului s i fie ficuti de albinele b5trine
pentnl prevenirea uzurii celor tinere.
Cantititile de sirop care se administreazi pentlu completarea
hranei vor fi corelate cu puterea familiilor deoarece cantitiitile mari
duc la depgqirea capacitifii activit5fii grandulare a albinelor qi in
consecintii adaosul de enziine va fi insuficient, nerealiziindu-se in
mod corespunziitor invertirea zahiirului. Acest neajuns conduce la
imbolngvirea albinelor de diaree prin consumarea fazei lichide din
celule, iar cristalele de zahiir din celule sunt scoase afar5 de albine,
inregistrindu-se un consum inutil de zahir.
Se va avea in vedere ca hrana administrati in scop de
completare sii fie concentrat5 de citre albine pe u i ~numar redus de
faguri (pe care va ierna familia), impunsndu-se ca in prealabil cuibul
s5 fie redus in fu~lctiede puterea fan~iliei,care se poate aprecia dupB
numgrul de intervale bine ocupate cu albine.

Prepararea sirnpului pentru hra'nirea de completare


in cazul hrinirii cu sirop de zahir se va avea in vedere c i
dintr-un kg de zahir rezult5 prin transformare 1 kg miere.
Pentru obtinerca siropului de concentratie 1 : 1 se folose~te
cantitatca de 650 g zahiir gi 650 ml ap5. Se fierbe apa qi se adaugi
zahiir, amesteciindu-se piin5 la dizolvare. Administrarea siropului in
hri%nitori.seface ciind acesta are ternperatura de 40°C, in cantitali de
2 - 5 kg la intervalc de 2 - 3 zile in functie de puterea familiei.
Siropul poate fi administrat gi in faguri care se pun dupg diafragmi.
in tabelelc 5 .yi 6 jos sunt redate cantitgtile de zahir gi ap8
nccesare pcntnl pregitirea siropului de diferite concentratii, precum
gi cantitatea de miere care se obfine.
Tabelul5
Cantitatca de sirop obfinut5 in functie de raporturile indicate
(drrpci I. Miloiu, 1990)

Cantitatea de zahir folositii in raporturile indicate


(tiupti I. Miloiu, 1990)
Siropul in concentratie de 1 : 1 se administreazi timpuriu dupi
terrninarea culesului de vari, ciind albinele dispun de suficient timp
pentru preluarea, transforrnarea yi depozitarea acestuia. Dac5 timpul
este inaintat, concentrafia siropului va fi de 2 : 1 (doui p5qi zahir $i
o parte api).
in cazul hriinirii de completare se folosesc adaosuri proteice:
polen sau inlocuitori de polen (lapte praf, drojdie de bere, fiini de
soia, gilbenug de ou etc.). Adiugarea laptelui praf se face dupi
amestecarea acestuia in ap5 rece yi frecarea intr-un vas obtinindu-se
o past5 de consistenfa aluatului.
Drojdia de bere se fierbe cu a p i in clocot circa 10 minute
pentru inactivarea drojdiei sau se amesteci cantitatea de drojdie cu o
cantitate mici de zahir p i n i se obfine o mas5 dc consistenti
smiintsnei, se amestecii cu sirop ~i apoi se fierbe, urnand a f i
introdusfi apoi in siropul sau pasta care se administreazfi ca hrani.
Procentul de drojdie in hrana lichidi trebuie s i fie de ccl mult 5%.
Administrarea hranei se face in funcfie de felul acesteia (de
completare sau stimulare).
Fiina de soia degresati este bine consumati, putindu-sc adiuga
in procente de 5 - 50% in diferite refete. Rezultate mai bune s-au
obtinut cu retete combinate de inlocuitori: zahir + drojdie + laptc praf
-t soia in diferite procente. Dacii in aceste refete se adaugi polen este
imbunit5fit apetitul ~i consumnul. La folosirea inlocuitorilor proteici
trebuie avut in vedere efectul acestora asupra organismului albinelor.
Laptele praf gi pistura influenteazii pozitiv cregterea puietului
primivara, iar drojdia de bere se dovede~temai utilii in hrinirile de
toarnni ciind asiguri acumuliirile de rezerv5 la nivelul corpului adipos.
Hrinirea de completare, cu sau fir,? adaosuri proteice, se poate
face, in afari de sirop, cu tuste din amestec de zah5r ~i miere, din
gerbet sau pl5ci din zah5r candi in carc sc pot introduce produse cu
rol biostimulator sau cu efect terapeutic. Se va avea grij5 ca rezervele
de hrani pentru iarni sii nu contin8 cantitiifi necorespunziitoare de
adaosuri proteice pentru a nu crea o supra?nciircarc a tubului digestiv
a1 albinelor qi in consecint5 imboli~iivirealor de diaree pe tilnpul
iernii.
5.1.2. Hrgnirile de stimulare

Rolul hranirilor de stimulare consti in suplinirea lipsei


culesului pentru asigurarea continuititii dezvolt&rii familiilor de
albinc.
Stimularea se poate efectua cu hranci energeticii, proteicci sau
energo-proteici.

Hra'nirea de stim dare energetics'


llrinirea de stimulare energetics pe bazii de glucide se poate
efectua prin multe metode:
- prin desc6pa'cirea fagurilor cu miere. Fagurii cu cantitgti
mici se desciip5cesc pe poniuni de 1 - 4 dm', in funcfie de puterea
familici gi se a ~ e a z idupii diafragma ~ 2 n deste mai cald sau in
marginea cuibului c6nd temperatura este mai scizuti. Atrase de
miros, albinele incep sii transporte mierea in cuib, declan~ilndo
puternicii actiunc de stimulare a familiei cu efect asupra intensitilii
de cre~terea puietului.
- prin administrarea in hrtinitori a siropului de zaha'r in
concentra?ie de 1 :1, in doze de 300 - 500 g la intervale de 2 - 3 zile;
- prin administrarea siropului in faguri amplasati fie dupi
diafragma', fie direct in mijlocul cuihrrlui. Procedeul introducerii
siropului in fagurele din mijlocul cuibului se dovede~temai bun
intrucit fagurele este curgtat gi lins devenind adecvat pentru
depunerea pontei. Procedura se poate aplica la intervale de 5 - 7 zile,
in funcfie dc dezvoltarea familiilor de albine.
- prin administrarea de zaha'r tos. Metoda prezinti avantajul
economiei de muncci, 1 kg de zahiir fiind suficient pentm o perioadi
de 2 siiptiimgni. Pentru ca albinele sii nu care zahiirul afar5 din
hrgnitori sc pun deasupra zahgrului citeva picgturi de mierc. Efectul
stimulator a1 zahiirului administrat sub aceast5 form5 este mai slab
dcciit in cazul utilizirii siropului.

Hra'nirea de stim ulare proteica'


Tinind seama de momentul efectugrii hriinirilor de stimulare,
existenfa in naturg a unui cules de polen, indiferent de intensitatea
acestuia, miire~teefectul hrgnirilor stimulente. in lipsa culesului
natural de polen se impune fie administrarea de polen recoltat din
anul precedent sau din primiivarii, cind hriinirea de stimulare se
executii toamna, fie de inlocuitori de polen.

Hrrinirea de stimulare energo-proteicri


Aceast5 modalitate de hriinire igi gisegte utilitatea mai ales
primivara timpuriu, ciind albinele nu pot zbura din cauza timpului
nefavorabil, urrn5rindu-se dezvoltarea cit mai rapid5 a familiilor in
scopul valorificirii eficiente a culesului principal de la salciim. Cea
mai la indemiinii modalitate de folosire a acestei metode consti in
ayezarea unor turte din zah5r farin gi miere, gcrbct de zah5r sau ~niere
cristalizat5 in care s-a inglobat polenul sau inlocuitorii de polen.
Polenul sau inlocuitorii de polen pot fi administrati ~i in siropul de
zahir cu acelea~iefecte benefice.
Hrinirea stimulcntii cu o cantitate relativ ridicatg de proteine
nu este periculoas5 pentru albine daci acestea au cfectuat pin8 la
data administriirii zboml de curitire. Pentru inceput se recornand5 un
procent de proteine in hrani mai redus, de numai 5 - lo%, urmind ca
ulterior acesta sii creasci pin5 la 15%. Dacc? la nivelul cuibului are
loc un aport zilnic de nectar $i polen, hriinirea de stimulare n u - ~ imai
are rostul.
Daci in pasta proteic3 administrats albinelor propocia de
polen cregte, in raport cu inlocuitorii de polen, rezultatclc crc~terii
puietului sunt net superioare (tab. 7).
Tabelr~l7
Efectr~lhranirilor stirnulente cu inlocuitori dc polen
qi polen in procente variabile (drrpa' Reauraing, cilaf de MZlaiu, 1976)
Hrana administratl albinelor Numgr de larve crescute
Miere sitnplg 5 75
Miere + f?iinB de soia (1 00%) 2600
Mierc + fjitl5 de soia (88%) + polen (1 2%) 4900
Miere + t2in5 de soia (7.5%) + polen (25%) 5500
Miere + fiini3 de soia (50%) + polen (50%) 71 00
Miere + polen (100%)-- 8600

Din datele prezentate rezultc? efectul hrinirilor stimulente, pe


de o parte gi inalta valoare biologici a polenului introdus in hrana
albinelor, pe de alta parte.
5.1.3. Hriinirile de dresaj
A

In. vederea sporirii productiilor agricole albinele pot fi


"dresatc" sZ1 viziteze tlorile unei anumite culturi in scopul polenizirii
accsteia.
Pentru aceasta, se aplicii o hrgnire cu sirop aromatizat cu
mirosul florilor din cultura cc urrneaza a fi polenizatb. fn felul acesta
se fomeaz5 un reflex conditionat care se p5streazg o perioadii de
timp, chiar dac5 secretia de nectar a culturii respective s-a diminuat.
Deoarece stingerea reflexului condifionat se realizeazii lent, este
necesar sB sc intervinii prin introducerea in siropul cu mirosul florilor
vizitate a unei substanie neagreate de albine (clorurg de calciu),
put3nd preggti concomitent albinele in vederea vizitiirii unei alte
culturi.

5.1.4. Hriinirile medicamentoase

Administrarea medicamentelor la familiile de albine se poate


face prin administrarca acestora in hranii sau in ap5 sau prin
pulverizarea fagurilor. Medicamentelc se administreazg in scop
preventiv, c3t ~i curativ.
Administrarea medicamentelor in scop preventiv are qi rol
stimulent. Astfel, streptomicina in dozii de 250000 UI la litru de sirop
sau ?n apa cu care se face pulverizarea joac5 un rol stimulent.
Rezultate bune in hr5nirea medicamentoasi se obtin prin
folosirea plantelor medicinale. CHtina, miicegul, sunltoarea, pgpidia,
talpa giigtei, murul, zmeurul au acfiune troficii qi stimulentg. Datorita
antibioticelor qi uleiurilor pe care le contin usturoiul, ceapa, coada
qoricelului, muqetelul, sungtoarea, patlagina, pelinul, roinita, izma,
cimbrigorul gi alte plante au actiune antibacterianc?. Actiune
astringent5 (antidiareicii), dezinfectantg qi stirnulent5 asupra
tractusului digestiv prin continutul sgu in tananti gi principii aman ,
prezintg pelinul, roinifa, coada goricelului, izma, cimbri~orul, 1
m8cequl, pgpgdia, stejanil, nucul, salvia etc. E
Rezultate mai bune se obiin atunci ciind se fac combinatii intre a
plante. Extragerea substantelor medicamentoase se realizeazii prin i,
procedee ca infuzia, decoctul qi macerarea cu ajutorul unor lichide
dizolvante: apii, alcool etc.
Infuzia sau ceaiul se preparii turnindu-se doi litri de apci
clocotitii peste 100 g plantii. Dupii 15 minute, timp in care vasul a
fost acoperit, ceaiul se strecoarii yi i se adaugii trei litri de sirop de
zahar in concentratie 2 : 1. Cei 5 litri de sirop rezultati pot fi
administrati la 10 familii de albine.
Toate plantele aromate de la care se folosesc florile .yi frunzele
trebuie preparate ca infuzie pentru a li se piistra principiul lor activ -
uleiul volatil.
Decoctul saufiertura se realizeazii prin fierberea plantei intregi.
htr-un vas in care s-au pus doi litri de a p i se adaugH 100 g planti
maruntit%.Frunzele, florile, tulpina se fierb 10 - 15 minute, co-jile ~i
ridiicinile 30 - 40 minute. Dupi fierbere, decoctul se strecoari, se
completeazii cu apii piin5 la 2 litri, dupii care se administreazi la 10
familii de albine. in acest mod se prepark coada calului, piipBdia, coaja
de stejar, fructe de miceq qi afin. Pentru pistrarea vitaminei C din
hctelc de miice?, acestea se miiruntesc qi se fierb circa 10 minute, iar
cele de afine 30 de minute.
Macerarea sau plirnidcala rezul tii in urma mcntincrii plantei
o anumiti perioadii de ti~npin apii sau solvent. Amestecul rezultat se
strecoari qi se amestecii cu sirop in canlitiitile utilizate in cazurile
inhziei sau decoctului.
Timpul dc macerare variazii de la 30 de minute la 6 ore in
solutia apoasii ~i de la 5 la 10 zile in solutia alcoolicii.
Tratamcntul cu plante medicinalc se folose~tela inceputul
primiverii yi la sfiir~itulverii, ciind albincle nu le giiscsc In natur;.
Aliituri de cele douii componente - energetic5 gi protcicii - din
hrana albinelor, apa se dovedegte indispensabilci. De aceea avezarea
'adip5torului in stupinii, odatii cu primul zbor al albinelor in locuri
mai incglzite qi ferite dc curenti, influcnteazs favorabil dezvoltarea
acestora.
in situatiile In care albinele se aprovizioneazii cu api dc la
distante prea mari, din surse prea reci sau iinproprii consulnului
biologic se inregistreazi o dezvoltare slaba a coloniilor sau chiar
pierderi prin mortalitate. Dacii 711 sezonul dc primgvarii se
administreazi apii caldB ~i s5ratTi (0,8 g sare la litru de apii) se
inregistreazii un ritm mai bun de dezvoltare a familici. Dac5 timpul
este nefavorabil yi nu pcrmite zborul albinelor pent~uaprovizionarea
cu apii se recomandi administrarea apei in interiorul stupului, in
hriini tor.

5.1.5. Retete de hrilnire in practica apicolil

Miloiu, in lucrarea "Hru'nirea ulbinelor " ( 1 990) prezintg mai


multe retete de hrinire a albinelor, dup5 mai multi autori. Iat5 cum se
prezintii aceste retete:

8erbetul de zahiir se poate prepara prin fierberea unui sirop


concentrat de zah5r in proporfia de 2 kg zah2r ~i 3,5 litri ap5 piin5 la
temperatura de 116°C. Se fierbe intr-o oali smBlpit5 pin5 la
densitatea la care din masa topitii, r5cit5 in prealabil in ap5, pot fi
formate "mirgele". La atingerea densitgfii ariitatc, masa se lasi s i se
rilceasci, apoi se freacii continuu cu o lopific5 piin2 la obtinerea
~erbetului.Din gerbetul in stare inc5 cald5 se formeaz5 turte avhnd
grosimea de 1 - 1,5 cm ambalate i n folie de material plastic.

Serbet candi. Se inciilzesc 1,750 litri apa, se adaugii 10 kg


zah5r tos .yi se amesteca pin2 la fierbere, 15siind s2 clocoteasc2 30
minute Grii s5 se agite, dar sputnuind siropul pentru a lua
impuritiitile; apoi se introduce in lichid o linguritii trecutii repede in
api rece dupii care se scoate brusc. Daca siropul se incheag5 qi are o
consistent5 suficienti pentru a face intre dou5 degete o bobif5, este
timpul s5 se adauge 2 kg miere, care este lichefiatii in prealabil in
baia de apii. Se clocotegte intregul amestec timp de 3 minute. in acest
timp mierea se incorporeazii cu siropul, dup5 care se las5 sii se
riiceascii. Cind temperatura este sub 40°C, se incepe amestecarea cu
o lopiific5 numai intr-o singur5 directie; siropul incepe sii se
int8reascii gi se toarn5 repede in forme. Controlul se poate face cu un
termometnl pentru a preciza cind trebuie luat amestecul de pe foc,
Siropul se ia de pe foc ~ 2 n datinge temperatura de 117°C. Serbetul
candi estc foarte bun pentru hr5nirea albinelor, fie pentru completare,
fie pentru stimulare. Pl5cile de ~erbetcandi se oferg familiilor de
albine peste ramele din cuib, sub podiqor.
Siropul de completare (dupii C. Hristea) se poate face cu
ceaiuri din plante medicinale. Ceaiurile sc fac cu plante medicinale
ca: izmii, suniitoare, mugetel, coada voricelului, cimbri~or,tei. Se
asociazii ciite 3 plante din cele menfionate mai sus ~i se pun 2,5 - 3 g
la un litru de apii. Ceaiul se preparii astfel: cind apa clocoteqte se
adaugi cantitatea de plante qi se acoperi imcdiat vasul liisiindu-1 sii se
riceascii. Se obtine astfel un extras care se strecoarii printr-o sit%sau
tifon vi se folosegte la prepararea siropului. Zahgrul din sirop nu se
fierbe, cAnd apa este clocotitii se dii la o parte dc pe foc ~i se toarnii
incet zahirul amesteciind continuu lichidul pentru dizolvarea
acestuia. Dacii se fierbe zahiirul cu apa, in iarnii siropul va cristaliza
in faguri. Se recomandii sH se dea albinelor un sirop invertit. in felul
acesta, albinele prelucrktoare sunt partial scutite de eforturile
glandelor hipofaringiene, care trebuie sii secrcte enzima invertazi
necesarii invertirii zaharozei Cn glucozii gi fructozi. Invertirea se face
cu acid citric (sare de Iiimiiie), recomandiindu-se sub I g la litru de
sirop. Daci se d5 in cantitate mai mare efectul este invers,
producindu-se o puternica cristalizare pe timpul iernii. Pentru
hrinirea de primiivarii se recomandii 1,5 - 2 g acid citric, prevenind
imbolniivirea de noscmozii. Rezultate bune se obcin cind in siropul
oferit albinelor (atiit in hrgnirile de completare, cit ~i in cele de
stirnulare) se adaug5 25 g suc de ccapa la litru de sirop. Sucul de
ceapi este bogat in fitoncide, vitamine, acizi organici. Fitoncidele
sunt substante volatile cu puternicii actiune bacteriostatic5 ~ ;uneori
i
bactericidg. Sucul de ceapii previne diferite afcctiuni cu caractcr
digestiv, vi in plus, miiregte longivitatca albinclor consumatoare.
Sucul de ceapii se preparii in fclul urmiitor: se curiitii ceapa de
foile exterioare qi se rade pe o rBz5toarc; riiziitura sc pune intr-un
tifon qi se preseazg; sucul apare ca o s p u ~ n cei sc toal-ni in siropul
cildut.

Turti de pisturi. Sc administreazii in luna februarie gi se


prepari astfel: se scot ramcle cu pc?sturi din depozit gi se expun 30
minute la ger, ceara din ei devenind sfirtimicioasi. Fagurii se taie in
Bgii longitudinale prin mijlocul alveolelor cu p5stur8, sc frcacii fii~iilc
rhtre palme, iar ceara alveolelor se sfirimi vi r3mtitle pi%stura'Cntreagii,
sub form5 de hexagoane, care se trece printr-o maginZi dc tocat carnc.
Se obtine o pastk care apoi este amestecatii cu o cantilate egali de
miere semicristalizat5. Se fac turte, aviind grosimea de 1,5 - 2 cm gi
greutatca de 350 - 400 g, ambalate in tifon sau pungi de plastic gi se
pun dcasupra ramclor. Pentni ci3 p5stura astfel oferiti ar putea inlesni
prin consumul ei y i o reactivitatc a sporilor de nosema aflati in
intestinul mijlociu a1 albinelor, rnai ales la cele care in anul precedent
au suferit de nosemozii, este bine ca in amestcc sii se puni qi protofil,
2 lingi~rila 1 kg pastii, respectiv 34 ml.
Cercet2torii au stabilit cii pistura are proprietZi!i tnult
diferentiate fat2 de polen. Pastura conline o mulfime de principii pe
care albinelc culcgiitoare lc transmit gr,?iincioarelor de polcn atunci
cind formeaz5 ghemotocul. P2stura confer5 albinelor consumatoare
longevitate deosebitc?. Expcrientele au stabilit c,? albinele
consutiiatoarc de piisturri tr5iesc rnai lnult dcciit celc ce primesc polen
adunat in colectoare.

Verbet de zah5r cii mierc ( p E. Mzrre~an ~i C.


MihLTile,sczr). Pentru 10 kg gerbet sunt necesare: 7,700 kg zahBr pudri,
2 kg miere, 0,300 litri ceai medicinal sau 340 mililitri protofil.
Canlitatca de zahrit. pudr5 se aduce in camera de lucru, la cald, cu cel
p~i,u!in4 ore inainte. in cazul in care zahirul pudrii se prezint2 sub
form2 dc bulgiiri, acesta se zdrobeqtc fin. Micrea ce se folose~te
trebuie sri tie tiecristalizatii ~i in nici un caz miere dc mani. Se
r c c o i ~ ~ a nind ~special folosirea mierii dc salcim, tei sau fineaii,
nefermentatri, proveniti de la familii sBnBtoase. Mierea se incilze~te
putin, atAt c5t sii devinri rnai fluidi ~ ;sei dilueaz5 cu ceaiul preparat in
preelabil. intl--un vas clnailat se punc zahc?rul p~ldt-5,se adaugH
inierea yi apoi se fri1112nti'ibinc cu mina p2nii c2nd devinc ca o pasti
fin5, care nu sc intinde $i nu este lipicioasg. Serbctul astfel preparat
se ambaleazc?in pungi de plastic, in cantitgfi de 500 - 1000 g sail rnai
mari, atiit ciit se apreciazii cii este ncccsar iinci familii de albine.
Turta trebuie sB aibii grosimea dc 1,5 cm pentru a putca fi a~ezati
deasupra rainelor, sub podi~or.

Serbet fiert sau candi (dupa' 6. Mt,n-.qan ji C. Mihiiilescu).


Se poate prepara din zahir cu ap,? sau ceai, sau din zahiir qi iniere de
albine cu apii sail ceai. Pentru prima variant& la 10 kg zahiir se
folosesc 2,300 litri apii sau ceai de plante mcdicinalc.
Pentru a doua variantii, la 10 kg zahiir yi 2 kg miere de albine
se adaug5 1,750 litri apii sau ceai de plante medicinale. Indiferent de
variantii, cantititile indicate se introduc intr-un vas emailat de mare
capacitate, deoarece in momentul prepark-ii, volumul continutului
creqte mult din cauza spumei care se formeazi. Siropul astfel realizat
se pune la fiert la un foc slab qi sc urmiire~temomentul in care incepe
fierberea. Cu un termometru se miisoarii temperatura qi cind aceasta
a ajuns la 116 - 117°C siropul se ia de pe foc. Din lips5 de
terrnometru se poate folosi o metod5 mai simp15 care ne indic5
invertirea zahirului. intr-un pahar cu apii rece se picurii cu o lingorit5
din siropul care fierbe. Dacii piciiturile de sirop nu se amestec5 cu apa
din pahar qi formeaz5 o bobit5, este dovada c5 ~erbetuleste gata. in
cazul cind la prepararea ~erbetuluise foloseqtc $i micrea dc albine,
aceasta se adaugii numai ciind ~erbetuls-a terminat de fiert. Se toarnii
apoi compozitia intr-un vas curat care a fost udat in prealabil cu ap5
rece. in acest mod se impiedicii formarea de cristale mari de zahiir.
Se lasii sii sc riiceasc5, pin5 cind ajunge la 40°C. in acest morncnt se
incepe invirtirea siropului cu un Ecilct, efectuind miqciirile intr-un
singur sens, piing ~ 2 n dsiropul incepe s2-~ischimbe culoarea spre
alburiu qi apoi spre alb, intiirindu-se.
Frecarea ~erbetului cste inchciati, atunci cind siltiind
fic5lep1, ~erbetulcare curge de pe acesta nu se scufundii, ci riimine
la suprafafi. Dup5 riicire se ambaleazii in hirtie ceratg sau folie de
polietilen5, in pachete de 0,5 - 2 kg ~crbet,in func{ic de necesit,itile
familiilor respective.

Serbet cu zahir invertit (dzdpG E. Mure5yan~i C. Mihn'ilescu).


La 25 kg zahiir farin se adaugii o soluiie mamii care sc prepar5 din
5,460 kg zahgr, 2,730 litri ap5 sau ceai gi 11 g acid lactic alimentar.
Zahgrul se pune intr-un vas mai larg unde s5 poati fi fr8mAntat mai
uqor. Cantitiitile indicate pentnl solwtia mam5 se pun intr-o o a k
sm5lpitB gi se fierbe totul la flaciiri mici timp de 30 minutc. Dup5
tenninarea fierberii, siropul respectiv se toam5 peste zahirul pudr5
din vas ~i se frimint5 bine pin5 ciind con~inutulcapat5 aspectul unui
aluat. Serbetul obtinut nu se intiire~teluni de zile ~i poatc fi depozitat
timp indelungat Gr5 sB se deprecieze. Dupii preparare, yerbetul sc
ambaleazii in hirtie ccratg, formind calupuri de diferite greutifi
(0,500 - 1 kg) gi se administreaz5 deasupra ramelor din cuibul
familiilor de albine, dupc? ce in prealabil s-au %cut citeva giiuri in
hiirtia respectivii pentru a u p r a astfel accesul albinelor.

Turt3 de miere cristalizatg yi zah5r (dupa' C. Antonescu).


Majoritatea sortimentelor de miere cristalizeaz3 (mai repede mierea
de rapit3, zmeur, floarea soarelui), iar zahiirul tos este gi el format tot
din cristale. Turtele formate, aviind in components lor cristalele de
miere ~i pe cele din zahilrul tos, pot fi consumate de c8tre albine
numai in parte, restul fiind aruncat pe fundul stupului gi apoi, c2nd
timpul pemite, scos afar8 din stup. Pentru a preveni aceasta se
procedeazii astfel: se folosegte miere lichefiatii sau granulatii fin
(aviind consistenta untului) 7i zahiir pudrii miicinat sau pisat. Mierea
cristalizat,? se lichefiazil. Pentru a nu se denatura prin pierderea
enzimelor gi vitaminelor, apa inciilzitii in care se fine vasul cu miere
pentru lichefiere nu trebuie sB aibii temperatura mai ridicatii de 45°C.
Turta se face in felul urmiitor: mierea preinc8lzit3 se toarn8 peste
zahiirul pudrii (o parte miere gi patru p%qi zahiir), se frilmiintii ca gi
aluatul de piiine pin8 la omogenizarea intregii cantitiiti.
Ciitre sfgrgitul perioadei de iernare gi la inceputul primiiverii
este foarte indicat ca pasta de miere + zahiir sii confinii gi ceaiuri
medicinale pentru albine: cimbrigor, izmi, tei, roinifii, suniitoare,
mu~etel,giilbenele, coada ~oricelului,coada calului, miiceg, soc. Se
iau ciite 4 - 5 g din fiecare plant3 mentionat3 mai sus. Amestecul de
plante se macereazii circa 10 minute cu trei p5qi de ap5 rece. Apoi se
adaugii apii clocotitii piin2 la un litru. Se amestec3 bine gi se las5
acoperit timp de 30 minute. Infuzia rezultatii se strecoari? printr-o
piinz8 curat8. in acest caz pasta se prepar3 din o parte miere + o parte
ceai medicinal + zahiir pudrii dup8 cerinfii (piin8 ce amestecul
dobiindegte consistenfa aluatului de piiine), ad3ugiind 1 g sare de
liimiiie la kilogram. in loc de ceai se poate folosi preparatul protofil,
destinat stimulilrii dezvoltiirii familiilor de albine qi combaterii
nosemozei in dozii de 34 ml la kilogramul de pastii. Pasta se
administreazii sub form5 de turte in greutate de 0,5 - 1 kg.

Turta proteici 1 (dupa' Townsend). Se amestecii 1 kg polen


cu 3 kg fjinii de soia degresatii qi 12 kg sirop de zahiir in concentratie
de 2 : 1 (2 p8qi zahiir la 1 parte apii). Se preparii pasta de polen
adiiugiind putinii apii; apoi se toarnii siropul amesteciind mereu. Se
adaugii fiina de soia care se fr5miintii bine pin&ce se obtine un aluat.
Se fac turte groase de 1 - 1,5 cm, ciint5rind 0,400 - 0,500 kg gi se pun
in pungi de plastic agezindu-se sub podigor, dup5 ce punga a fost
decupat5.
in lipsa polenului, colectat in vara precedent& se poate folosi
polenul rezultat din paniculii porumbului.

Turta proteics 2 (dupG Farvar). La 60 g polen, in prealabil


mgcinat, se adaug5 110 ml apii gi 300 g zahiir pudrii care se amestec5
pini cind se omogenizeazii. Apoi se adaugii treptat 150 g Gin8 de
soia degresatii, friimiintiind totul gi obtiniind astfel 700 g turtg care se
administreaz5 pe buciiti de tifon sau in pungi de plastic, sub podi9or.

Turta proteica 3 (dupii Cale). Se amestecii 750 g fiin5 de


soia degresati, 260 g polen miicinat, 400 g miere sau sirop dens de
zahir. Amestecul se d5 ca turtite de 600 g ~ 2 n din naturii lipse~te
polenul sau nectarul, intretiniind astfel integral puterea familiei.

Turta proteica 4 (dupii Vavtolornei). Sunt necesare


urrnatoarele ingrediente:
- zahiir pudr5 25 kg;
- miere 5 kg;
- drojdie uscat5 - 10 pachete (500 g);
- zeama de la 8 liimii sau 8 fiole mari de vitamina C;
- sare de buc5t5rie - 1 lingurit5;
- vitamina B complex - 30 pastile dizolvate in api;
- izoniazid5 nicotinic5 (hidrazid5) - 20 pastile dizolvate in ap5;
- vitamina B2 - 5 fiole mari;
- vitamina B6 - 5 fiole mari;
- vitarnina B1 - 1 fiolii mare;
- pantotenat de calciu - 8 fiole mari.
intr-un vas se pun 5 kg zahiir pudri peste care se toarn5
celelalte componente din retet8. fntr-un vas emailat de capacitate
mare cu apii clocotit5, se pune drojdia qi se amestecli continuu cu o
lop2tic5 de lemn, amestecind ~i dupii ce vasul se ia de pe foc. Vasul
trebuie s5 fie mai mare pentru cii la fierbere drojdia se umflii. Dup;
ricire, se pune drojdia in amestec gi se omogenizeazg compozitia
pin5 la dizolvarea zahiirului. Se adaug5 treptat restul de 20 kg zah5r
amestecfind mereu. Pasta se preparii cu 2 - 3 siiptgmini inainte de
zboml masiv de curifire ~i se administreazii numai dupii efectuarea
acestuia.

Turta proteicii 5 (dupi Miu).Ingredientele necesare:


- 800 ml (un borcan) de ceai de pelin concentrat;
- 2,3 kg miere (2 borcane);
- 10 kg zah5r pudr5;
- 2 - 4 kg polen (piistrat in amcstec cu zahiir pudrii in proportie
de dou5 piiqi polen qi o parte zahiir).
Se preparg astfel:
- se inciilze~temierea cu ceaiul intr-un vas mare piing se
lichefiazi ~i se amestec5 bine;
- se introduce zahiml in mod progresiv qi se amestecii pin5 ce
se dizolv5 qi se omogenizeazii;
- se intrerupe focul qi se introduce polenul amestecfind ping ce
se omogenizeaz5 bine;
- se strecoari compozitia in forme construite, de dimensiunile
unei coli de hiirtie, cu grosimea de 10 - 12 mm;
- dup2 aproximativ 20 - 25 minute turtele se ricesc ~i se pot
impacheta qi pune la pistrat pinii la folosire.
0 asemenea turti cintireqtc 1,l - 1,2 kg gi se poate administra
cite una sau chiar douii buciiti dacii familia este bine dezvoltatii.

5.1.6. Manifestarea furti~aguluila albine


yi tehnici de prevenire yi combatere

5.1.6.1. Manifestarea furtiyagului

Furtiqagul, ca manifestare instinctivii de insuqire a proviziilor


de miere ale unei alte familii, se produce de obicei cind in naturii
lipse~teculesul de nectar, dar yi din neglijenfa sau nepriceperea
apiculton~luicare nu a luat milsuri corespunziitoare de prevenire.
Declan~areafurtiqagul~zise produce ~ 2 n din stupin5 exist6 familii
slabe, dezorganizate, bolnave sau cu miitci necorespunziitoare, cind
stupii prezintii neetanyitiii, in timpul extraciiei mierii sau a hrinirilor
efectuate negli-jent. Deoarece stupii slabi gi cei bolnavi sunt atacati cu
predilectie, aceastii manifestare constituie ~i un mijloc de riispiindire
a bolilor in stupin5.
Furti~agulsc poate manifesta in trei feluri: lent, linigtit ~i
violent.
Furtiqagul lent apare de obicei neobservat, intruciit albinele
hoate piitrund in familiile slabe fir5 s5 lupte .yi fur5 agoniseala
celorlalte, de multe ori, cu consimtiimintul paznicilor care nu se
apgrii.
Furtiqagul liniqtit se declanqeaz5 numai in perioadele de
toamnii ~i primBvar5 cind albinele hoate intrii in stupii mai pufin
populati, albinele de paz5 fiind retrase pentru inc5lzirea puietului.
Mierea este furati din ramele m5rginage care in general nu sunt
populate de albine.
Furtiqagul violent se observ5 inai uqor la urdini~ulstupului
atacat unde albinele paznice se lupt5 cu albinele hoate care incearcii
s5 intre in stup. Dupii luptcle date in fala urdinigului, piitnlnd in
interiorul stupului, ataciind cu predilectic matca pe care o omoarii,
dezorganizind astfel activitatea familiei care in aceste conditii nu se
mai ap5rii.
Albinele hoate ies din stupul pr5dat cu guqa plin5 de miere
zburgnd la o iniiltime micii din cauza inciirciiturii yi cu picioru~ele
adunate pentru mentinerea echilibrului gi apoi de inalti. Albinele
atacatoare efectueazii zboruri plane, agitate yi gribite, d2nd tircoalc
in jurul stupului cu aglomeriri desebite la crgpiiturile acestuia. Dac3
este prinsii o albinii hoatii ce iese din stupul priidat ~i este striinsii
putin intre degcte, ea elibereazii din guga o piciiturii de iniere care
constituie dovada sigur5 a furtigagului gi se impune instituirea
rnikurilor corespunziitoare de prevenire gi combatere a acestuia.

5.1.6.2. Prevenirea furtiyagului

Pentru prevenirea f~~tigagului, apicultorul trebuie sii respecte


o serie de reguli qi s5 cunoascii misurile ce se impun:
- in stupinii se vor 111entine nutnai farniliile puternice (cu mritci
tinere gi de calitate) capabile s&se apere impotriva furtigagului;
- familiile slabe vor fi unificate, sau in caz contrar num8rul de
faguri s5 fie corelat cu puterea familiei, astfel ca fagurii s8 fie bine
acoperifi de albine;
195
- urdinigurile vor fi dimensionate in funcfie de puterea
fami liei;
- stupii vor fi bine ctanvafi;
- se va p3stra curgfenie exemplar5 in toatii stupina, mai ales in
timpul perioadelor lipsite dc cules;
- ramele cu faguri de rezervg nu trebuie s i fie accesibile
albinelor;
- hranirile se vor face numai seara ciind inceteazii activitatea
acestora qi s2 se evite orice urrn5 de miere sau sirop in afara stupului;
- controlul stupilor in perioadele lipsite de cules se va executa
cu multg atenfie ~i sH fie cit mai scurt. fn cazuri speciale se
recomandii folosirea cortului apicol care inl5tur5 accesul albinelor
hoafe in stupul cercetat;
- in timpul lipsei de cules se vor stimula toate familiile pentru
a nu intrerupe ponta miitcii ~i prin aceasta activitatea din interiorul
stupului;
- aSezarea stupilor se va face in mod corespunziitor pentru a
evita aglomerarea albinelor care ar prcdispune la furti~ag;
- adiipiltorul apicol s5 nu fie a ~ e z a tin incinta stupinei, ci in
afarii, la un Ioc insorit la o distanfii oarecare;
- extracfia mierii s5 se fac5 noaptea in cabanii, iar fagurii
extra$ sii se dea la lins in aceeagi noapte, stupilor la care au fost luafi.

5.1.6.3. Combaterea furti~agului

In momentul instal5rii furigagului, apicultorul trebuie s3


cunoasc5 mgsurile de cornbatere:
- se vor inlitura cauzele care au provocat furtigagul;
- dac5 furtigagul violent este numai sporadic cind se observ5
atacul unei familii, se vor micgora imediat toate urdini~urileca s3
poatii trece numai o singurii albinii, in acest mod potolindu-se niivala
hoafelor gi se ugureazii organizarea pazei stupilor atacati;
- albinele hoaje se vor potoli cu fum sau prin pulverizarea cu
ap3;
- la urdini~ulstupilor agresafi se recornandii a se pune fin sau
iarbZi infoiat5 cu ap8; in felul acesta se dii posibilitatea albinelor din
stupul atacat s5 se organizeze $i s3 se apere rnai bine, iar albinele
hoate c5uthnd mai mult timp urdinigul se incurcii in fire gi sunt ugor
respinse;
- dacii furtiqagul s-a generalizat se vor unge toate urdinigurile
~i peretii frontali ai stupilor atacati cu substante urit mirositoare:
creolin5, acid fenic cu 50% ap5, petrol, eter sulfuric;
- in cazuri mai grave, stupii atacati vor fi inchigi seara sau
mutati in cursul noptii la o departare oarecare;
- inversarea intre ei a stupului atacat cu cel agresor;
- folosirea unor dispozitive sau capcane speciale care se aplic5
la urdinigul stupului atacat incepgnd de la o simp15 plac5 de sticl5
agezatii oblic in fata urdinigului care oblig5 albinele s5 circule lateral
sau altele numite "santinel5" sau "gican5" care obligii albinele s5
intre in stup sii parcurg5 un culoar c3t mai complicat gi sinuos care
incurcii albinele hoate ~i se d5 posibilitatea organiziirii pazei stupului
atacat. Tot cu ajutorul unor capcane albinele hoate pot fi prinse,
tinute infometate gi apoi eliberate.
Depistarea albinelor hoate se poate face prin pr5fuirea
albinelor pe urdiniqurile inciircate cu talc sau fain5 gi uriniirind apoi
unde se duc acestea (numai in aceeagi stupinii).
Pe ling5 vina apicultorului neglijent sau nepriceput in aparifia
furtigagului, cercetarile sustin c5 aceast5 aptitudine se transmite
ereditar de ciitre matc8.

5.2. TEHNOLOGIA ~NTRETINERII$1 EXPLOATARII


FAMILIILOR DE ALBINE i~ PERIOADELE DE
TOAMNA $1 IARNA

S-a ariitat anterior cii anul apicol incepe cu perioada de


cregtere a albinelor pentru ieinarc care din punct de vedere
calendaristic corespunde lunilor august ~i septen~brie, dupii
finalizarea ultimului cules principal. De atentia care sc acorda in
continuare dezvoltarii familiilor de albine pin5 la inlrarea la iernat
depinde productia anului viitor. 0 familie puternicc? ierneazi mai
bine, ajungiind in prim~varc?cu o populatie numeroasi care-i pemite
in continuare D bun5 dezvoltare pentru a valorifica eficient culesul de
la salciim.
Numai familiile care intri in iarni cu cel putin 6 faguri binc
ocupati cu albine (1800 g) pot iegi in primivarc? pe minim 5 rame
(1500 g). Numai o familic de aceasti putere poate creqte minimum
douSi generatii de albine care vor valorifica eficient culesul la salciim
in primiivarii. I

5.2.1. Revizia de toamng qi pregiitirea


familiilor de albine pentru iernare

Dupe finalizarea culesului principal se executi un control


general, apreciindu-se puterea fiec5rei familii, cantitatea de puiet,
I
calitatea mgtcii, cantitatea qi calitatea proviziilor de hranii, starea 1
fagurilor. in functie de modul in care se prezintii fiecare obiectiv
urmiirit se iau miisurile necesare pentru remedierea anumitor
deficienfe. ,
Puterea familiei la controlul de toamnii se apreciazii in funcfie
de num5r-1 dc faguri bine acoperiti cu albine. Sc considers c i o
familie este putcmic5 daci exist5 in cuib cel pufin 8 - 9 faguri bine
acoperiti cu albine; este de putere medie ciind albinele ocupi 6 - 7
faguri qi este slab5 dac3 albinele acoperi in mod complet mai pufin
de 6 faguri. ,
Cu ocazia acestui control se verificii prezenta yi calitatea
m5tcii. Calitatea acesteia influenteazii yi cantitatea de puiet existent5
in stup la data controlului. Familiile dotate cu matci tinere yi
prolifice, mai au de obicei puiet in cuib. Existents puietului indicii
faptul c5 respectiva familie va intra in iarn3 cu generatii tinere de
albine care vor supravieiui pin2 in primiivara anului urm3tor,
asigurind buna dezvoltare a familiilor in primiivarii.
Tot cu acest prilej se face restringerea cuibului in functie de
puterea familiei, deoarece stupii se depopuleazii ca urmare a
disparitiei albinelor uzate participante la cules qi reducerii pontei
m3tcilor. Se scot fagurii necorespunziitori in vederea reformei
acestora, urm3rindu-sc ca in continuare s5 se ia miisurile necesare
pentru a intra in iarnii cu familii puternice, cu multi albinii tiinirii.

5.2.1.1. Miisuri pentru obtinerea unor familii puternice


la intrarea En iarng

Aceste m3suri vizeazii inlocuirea miitcilor necorespunziitoare


sub aspechil miriinii yi calitiitii pontei sau virstei inaintate,
asigurarea permanenti a spatiului pentru depunerea pontei mitcii,
valorificarea culesurilor tardive gi hrinirea stimulenti de toamnii.
R e s t r h e r e a cuihului. in timpul culesului abundent, albinele
au tendinta de blocare cu miere a cuibului, reducindu-se spafiul
pentru depunerea pontci mgtcii. Urrneazi apoi lipsa culesului de
nectar gi polen gi in consecinfi o reducere a ritmului de depunere a
pontei. Ca urmare se procedeazi la o reorganizare a cuibului,
sco@ndu-sefagurii in plus sau necorespunziitori
inlocuirea mdtcilor vrirsnice ~i necorespunzdtoare. Miitcile
tinere provenite din cele mai valoroase familii vor inlocui cel putin
30% din mitcile bgtriine (peste 2 ani), cele cu defecte sau din
familiile slab productive. Mitcile tinere igi prelungesc ponta pgnii
toamna tgrziu qi o reiau primgvara foarte timpuriu, ceea ce va
favoriza obfinerea unor familii puternice, atit in vederea iernirii cit
~i in primiivarii, pentru valorificarea eficientii a culesului de la
salciim. Perioada cea mai favorabili schimbirii mitcilor, ciind
acestea sunt acceptate cu multi ugurinfi, este sf2rgitul sezonului
activ, respectiv la sfirqitul lunii septembrie sau chiar in octombrie.
Operafiunea const5 in indep5rtarea miitcii necorespunziitoare,
familia orfanizgndu-se, urmiind a fi uniti cu un nucleu cu matcc?
noui, de calitate.
Asigurarea spaliului necesar pentru ca matca sd depunii oud
se realizeazi prin misuri de deblocare a cuibului.
La familiile intrefinute in stupi orizonfali sau verticali cu un
corp qi magazine, aceastii mgsuri se realizeazii prin introducerea in
mijlocul cuibului a unui fagure corespunz5tor de culoare mai inchisc?.
Pentru a fi luat mai repede in lucru de citre albine, acest fagure se
umezegte cu sirop de zahiir sau cu miere. Aceea~ioperafie se repeti
dupi circa o s8ptc?mgnc?.Nu se recomandii introducerea unor faguri
noi deoarece sunt ouati de ctitre matcG cu rnai multii greutate.
La familiile intretinute in stupi rnultietajati deblocarea
cuibului se face prin inversarea celor douc? corpuri. Corpul superior in
care se g5segte matca, fagurii cu puiet yi proviziile de hrani se va
aSeza pe fundul stupului, iar corpul inferior cu faguri cu celule goale
se va ageza deasupra.
Lipsa spafiului de ouat qi regimul termic favorabil din corpi~l
superior, dupii cfectuarea inversiirii, va determina nlatca sii se ridicc
in COI-puldc dcasupra qi sii depunii ou5i. Operafiunea dc invcrsarc a
corpului se poate repeta, tingnd seama ca ultima generatie de albine
s5 aibii timpul necesar efectuiirii zborului de curi%$ire piin% la
adunarea albinelor in ghemul de iemare.
ValoriJicarea cules~crilortfirzii de infretinere. Aceste culesuri
asigur5 un nivel ridicat de dezvoltare a familiilor de albine yi
prelunge~teperioada de ouat a miitcii. tn acest scop sunt valorificate
culcsurile tardive: culturi furajere din miri~ti,flora spontans erbacee,
flora din pii~unile~i fanetele din luncile riurilor sau din zonele
inundabile. Unii apicultori dups ultimul cules in pastoral, de reguli
eel de la floarea-soarelui, deplaseazi familiile pentru valorificarea
culesului in zona inundabilii a deltei, reu~indu-seacumularea de
rezerve de hran2 pentru iarni qi o excelenti-i dezvoltare a familiilor,
iar in uncle situafii chiar mierc mart%. Aducerea familiilor pe vatra
permanents se realizeazs abia in luna octombrie, urmind a fi
efectuate celelalte lucriiri pentnl asigurarea unei ierniri
corcspunziitoarc.
Hrrinirea stinzzilativri de toamnri. & lipsa culcsurilor de
intrcfincrc, inccpiind din prima jumiitatc a lunii august, uneori chiar
inai devreme, se impune executarea hri-inirilor stimulative. Acest
lucru sc rcalizcazii, conform mctodologiei prezentate anterior, prin
descipicirea fagurilor cu cantit:$ inici de miere, a~eza$idupi
diafragmii la stupii orizontali yi cei verticali cu un corp y,i magazine,
iar in stupii multietajafi in corpul inferior sau chiar in eel superior
ldngB peretele opus cuibului. in lipsa fagurilor se administreazii sirop
de zahgr 1 : 1, in raiie de 0,2 - 0,3 litri, la intervale de 2 - 3 zile sau
cliinr zah5r tos.
A

In lipsa culcsului natural dc polcn, in sirop sc poate adiiuga


polcn rccoltat din priiniivari sail substituienti de polen in propoqie de
5 - 15%.
Asigurnrea hrnnei proteice asigurg buna dezvoltare a corpului
adipos care condifioneazc? starea biologici y,i fiziologici a albinelor
de iernare qi implicit posibilitatea alirnent5rii cu liiptiqor a puietului
cclozionat la sfir~ituliernii vi inceputul pri~niiverii.
Hrinirile stimulative se vor efectua ci-itre seari, dupii incetarea
zbonllui albinelor pentn~prevenirea f ~ ~ r t i ~ a g u yil u ivor inceta cu
aproximativ trci siiptiimiini inaintc de incetarea zborului albiiiclor
pcntru a sc cvita aparifia imei generafii de albine care sii nu aibii
timpul necesar efectu5rii zborului de curitire, care ar conduce la
imbolnBvirea de diaree in timpul iernii.

5.2.1.2. Asigurarea proviziilor de hranii


pentru perioada ierniirii

Necesarul de h a n g pentru o familie dc putere mcdie (6 - 7


rame sau 5 - 6 spafii cu albine) estc de 18 - 20 kg miere qi 3 - 4 faguri
cu pistur5. in cazuri extreme se poate asigura numai 10 kg miere,
fiind necesar ca la sfiir~itullunii ianuarie s5 se administreze deasupra
ramelor o plac5 de zahir candi sau o turti de qerbet apicol in greutatc
de 1 kg.
in practica apicol5 se utilizeazi doui procedee de asigurare a
rezervelor de hran5 pentru iarns:
- retinerea intregii cantitgfi de miere necesari pentn~icrnare,
in special de salciim, deoarece nu cristalizeazii;
- asigurarea a 50% miere 9i efectuarea hr5nirii de coil~plctare
cu sirop de zahir pe care albinele il transform5 in miere ~i c5pScesc
apoi celulele fagurilor.
in primul caz se aleg fagurii construili corespunziitor, de
culoare bruni deschis, cu miere ciipiicit5, mai intiii cei cu mult5
miere, apoi cu miere mai pufin8, dar nu sub 1,5 kg. Acegti faguri sunt
pistrafi in inciperi cu temperaturi constant5 yi fir5 umiditate sau i n
stupul familiei respective. in timpul culesului, fagurii cu p5stur5 se
vor introduce in cuib pent11 completarea celulelor goale cu miere. Sc
va asigura cite un fagure cu miere pentru fiecare fagurc ocupat cu
albine. *
In a1 doilea caz se utilizeazi hriinirea de completare cu sirop
de zahBr (2 sau 1,5 p5rfi zah5r la 1 p a t e apii), imediat clupii
terminarea ultimului culcs principal pentru ca operatiile de
prelucrare, depozitare ~i cipicire a mierii s5 fie efectuatc de albinele
din varii, deja ozate. in prealabil se restrlnge cuibul la maximum,
urrn5rindu-se concentrarea mierii pe fagurii strict necesari adipostirii
ghemului de iernare.
Cantitatea de zahir necesarii se stabile~tcFinlnd scama c i
dintr-un kg zahiir rezulti 1 kg miere, de num5rul de faguri pe carc va
ierna familia qi c8 fiecare fagure trebuie s i confinii 2 - 2,5 kg miere.
Cantitatea de sirop administrat5 pe zi este de 2 - 5 litri, in
functie de puterea familiei, inciit doza sii fie luatii de albine in cursul
unei nopti pentru realizarea convertirii corespunzitoare a zahgrului in
glucozFi gi fmctozii.
in asigurarea rezervelor de hrang se va evita folosirea mierii
de manii carc arc efect nociv asupra albinelor, provociind grave
imbolniiviri prin diaree, intoxicafii .yi mortalitate ridicatii datoritii
continutului ridicat de slin~riminerale yi alti compu~igreu digestibili.

Identificarea mierii de mani


in condi!ii de stupinii mierea de man5 poate fi identificatii
organoleptic (metodz aproximativ5), sau cu ajutorul unor analize
chimice simple ~i accesibile, in care se utilizeazii ca reactivi apa de
var sau alcoolul etilic de 90". Micrea de man2 are culoarea inchis5 '
(brun5, b~un-ro~cat, brunii-verzui), este vfiscoasil, nu cristalizeazii, are '
un ugor gust de zahiir caramelizat, iar fagurii care confin micre dc
mani de reguli nu sunt c2piicit.i de ciitre albine.
Pentru identificarea mai precisii, se iau probe cu o linguritii de
la cel pufin 20% din familii, de pe 2 - 3 faguri din fiecare familie qi
din diferite locuri din cuib (vor fi vizati in primul rind fagurii
nec5piiciti). Se procedeaz5 apoi la reactia cu hidroxid de calciu (apii
de var) sau alcool.
Reactia cu hidroxid de calciu sc exccutii astfel: intr-o
eprubeti sc introduc 2 cm3 miere ~i 2 cm3 ap2 distilatii sau apii de
ploaie, iar dupii dizolvare, se adaugii 4 cm3 de hidroxid de calciu.
Dupii omogenizare se inciilzeyte pin5 la fierbere. Dacli mierea este de
manii, solutia va deveni tulburc, iar dupii citva timp se va sedimenta
un precipitat. Cu cfit flocoancle care apar sunt mai mari ~i se depun
intr-un strat mai gros cu atit mierea este mai diiuniitoare pentru
albine.
Reacfia cu alcool implicii turnarea intr-o epmbetli a 20 crn3 de
alcool etilic de 90°, peste o solutie constituitii din 2 cm3 miere qi
2 cm3 ap5 distilati. Fiirii a se mai inciilzi solutia va deveni tulbure
dacc?mierca este de manil.
5.2.1.3. Organizarea cuibului vi aranjarea proviziilor dc
hrani pentru a fi accesibile ghemului de iernare

Aceasti operatiune se executi la sfir~itullunii septembrie ~i


urrnireyte dimensionarea cuibului in functie de puterea familiei $i
repartizarea rezervelor de hranti inciit ghemul s i aibi acces la acestea
fir5 a se deplasa pe alfi faguri.
In stupii orizontali Ti cei verticali cu un corp Ti magazine
num5rul de faguri care se las3 va fi egal cu num5l-ul de spatii dintre
ramele ocupate de ghem, plus inci o ramti, iar fiecare fagure trebuie
s i contini minimum 1,5 kg miere. Tinii~d seama c5 albinele
constituite in ghem nu se deplaseazi pe fagurii laterali, ci numai in
sus, se impune ca fiecare fagure s i aib5 miere suficienti pe toati
iniltimea lui.
Deoarece cele mai multe albine sc giscsc pe fagurii din
centrul ghcmului, aceyti faguri vor contine o cantitate mai mare de
miere, cantititile descresciinde citre pil-filelateralc fir2 a se ajunge la
mai pufin de 0,5 kg. Acest mod de organizare a rezervelor de hran5
poarti denumirea de ovganizare centi-alii u proviziilor $i este
considerat proccdcul ccl mai economic fig. 76).
in cazul organiz2ii bilaterale, fagurii cu cantitatea cea rnai
mare de miere sunt dispu~ipe piqile laterale, iar cRtre ccntl-ul
cuibului se a ~ e a z fagurii
i cu cantititi descrescinde de mierc, dar nu
sub 1,5 kg. Accst proccdeu corespunde repartitiei naturale a
rezervelor de hrani in cuibul albinelor.
Organizuvea uniluteralii const2 in orinduirea fagurilor cu
miere in ordine descresciindii incepind dinspre diafragmi, nefiind
permis ca ultimul fagure sti contini mai pufin de 1,5 kg miere,
procedeul folosindu-se in situatia iernirii a doui familii intr-un stup
orizontal.
in stupii mulfietaju{i familiile de albine ierneazi de obicci in
dou2 corpuri cu cite 10 rame fiecare.
fi

In corpul de sus se ayeazi numai fagurii de culoare inchisi


care contin in total 18 - 20 kg miere. Fagi~riicu cantitatea cea mai
mare (3 - 4 faguri plini) se ayeazti lateral, iar spre centru (6 - 7 faguri)
cu ciite 1,5 - 2 kg miere, din care cel putin trei faguri din centru
trebuie sti contin5 yi pisturi.
fn corpul inferior, pe pjqile laterale, se a ~ e a z ifagurii cu
cantititi reduse de miere, iar ciitre centru faguri cu pgsturii qi celule
libere. Ghemul va ocupa partea central: a corpului inferior, aqezat pe
faguri cu, miere putin5, avgnd ins: contact cu rezevele din corpul de
sus. Pe m5sur5 cc albinele consum5 mierea au posibilitatea sii se
ridice in sus pentru a consuma rezervele din corpul superior. fn cazul
in care iernarea familiilor slabe se face intr-un singur corp, rezervele
de hranii vor fi organizate central. Nu este bine ca ralnele s3 fie
complet pline cu miere deoarece albinele constituite in ghem vor
staliona in intervalele dintre rame gi ca atare temperatura convenabili
se va menline pe seama unui consum ridicat de miere.

l
c' D
Fig. 76. ModalitSitile de aranjare a praviziilor de hran5 pentru iernare ~i de
asigurare a unui regim termic corespunziitor
A. Organizarea centrali a proviziilnr
B. Organizarea hilateraln'
C. Organizarea unilaterali
D. Organizarea in stuprrl multietajat
I. ghemul de alhine in familia de bazi la intrarea in iarnn';
2. ghemul de albine in fainilia ajutcitoare;
3. glzemrrl comun al ambclorfamilii la sfir~ituliernii;
4. saltelufe de protejare terrrticci ~i modul de aSezare la fiecare tip de
strrp.
Indiferent de tipul de stup, dacii fagurii contin cantitiiti
aproximativ egale de miere nu este necesarB o preocupare special5
pentru modul de aranjare, important fiind ca fiecare fagure sii contin5
miere suficientii pentru albinele adipostite pe acesta.
Tot in aceast5 perioad5, la sfirgitul lunii septembrie, se
impune efectuarea tratamentului impotriva varroozei prin fumigalie
cu varachet sau prin utilizarea altor medicamente. Tratamentul in
aceastii perioadi este eficace deoarece nu mai cxistii puiet sau acesta
se gsseqte in cantitate micii, repetrindu-se dupii 7 zile, cu respectarea
indicatiilor din prospect.

5.2.1.4. Asigurarea temperaturii yi umiditiitii

in stupii orizontali qi verticali cu un corp ~i magazine, cuihul


limitat la maximum se va aranja citre peretele mai insorit al stupului,
iar in partea opus%,dupii diafragmii, se ageazii o saltea de protectie
bine dimensionat5. Deasupra se protejeazi cu aceleaqi materiale
terrnoizolante. Familile mai slabe vor fi protejate lateral qi in cealalt5
parte (opusii diafragmei) cu inc5 o saltelutii tennoizolantii. Fa~niliile
foarte slabe qi nucleele cu miitci de rezervii care ocup5 3 - 4 faguri
vor ierna mai multe in acela~istup, compartimentindu-se etanq, cu
urdiniq asigurat pentru fiecare familie in parte.
Mutarea qi aSezarea acestora in acela~istup se va face numai
dupii instalarea timpului rece, dupii incetarea zborului albinelor. intre
douii sciindurcle ale podiqorului trebuie sii rgminii un spatiu dc 2 - 3
mrn prin care se permite primenirea lentii a aelului qi elilninarea
excesului de vapori de apii rezultati din respiratia albinelor.
Eventualele criipiituri in stupi se vor remedia prin chituire, iar
urdinigurile se vor micqora qi vor fi previizute cu gr3tare metalicc
pentru a preveni piitmnderea goarecilor in stupi.
La stupii multietajafi, protejarea tcrmic3 se face nurnni prin
aplicarea unei saltele de protectie deasupra podi~orului. In cazul
familiilor slabe care nu ocup5 in totalitate un corp, se recurge la
diafragmii pentru limitarea cuibului, dup3 care se introduce o
saltelutii dc protectie. Podi~orulse va inversa, asiguriindu-sc prin
micul urdiniq superior format evacuarea vaporilor de apii Tn exces ~i a
dioxidului de carbon (fig. 77) datoritii curentilor de aer se formeazci qi
antreneazii aerul viciat din stup.
Fig. 77. Schema aerisirii cuibului unei familii de albine pe timpul iernii
I - gkemul de albine; 2 - sensul circuitului de aer proaspit, neviciat;
3 - sensul circuitului de aer viciat

Saltelele de protejare termici sunt confectionate din materiale


cu proprietiiti termoizolante: paie presate, prinse intr-o retea de
tesgtur5 textilfi, pinzii de sac umplutii cu paie, papur5, stuf, etc.
Polistirenul expandat folosit ca saltea de protejare termicj
prezintii neajunsul mentinerii umidititii, d e ~ i se dovede~te un
excelent izolator termic.
La fel de importanti se dovedeyte mentinerea umidiafii in
limitele normale de 75 - 80% in interiorul stupului. Umiditatea
1
exagerati favorizeazi aparitia condensului pe timpul iernii, aparitia
mucegaiului gi a bolilor micotice. Bazat pe necesitatea men$inerii
umidititii in stup la valoarea optimfi au existat preocupiiri de indepsrtare
a excesului de umiditate prin folosirea unor adsorbanti de naturii
anorganics care retin reversibil pe suprafa@ vaporii de a p i (Vornicu qi
colab., 2006, 2007). in acest scop, s-a optat pentru zeolit sintetic de tip
LTA in fonna potasiu cunoscut sub denumirea comercialii "sit2
molecular5 3A" ~i silicagel macroporos, cu care s-au constituit
diafragme de dimensiunea ramelor intre site metalice fine. Prin
monitorizarea temperaturii, a umidit2tii relative qi a punctului de rouii
s-au obfinut rezultate scontate in direciia diminuiirii umiditiitii excesive.
in conditii practice, pentru a preveni stagnarea apei pe fundul
stupilor, ace~tiavor avea o pozitia uqor inclinatii ciitre urdiniy. in
zonele reci, cu vgnturi puternice pentru protejarea exterioari se
recomandii huse exterioare confectionate din polietileni dispuse
astfel ca urdinigurile s i fie libere iar intre stup ~i husii s i existe un
spatiu de circa 1 cm cu sol termoizolant. Husele se aplic2 odatii cu
cgderea zgpezii gi se ridic2 in luna martie.
Cercetirile au aritat c i mentinesea albinelor intr-o atmosferg
mai incircata cu dioxid de carbon "ipiedici uzura ~i slilbirea
familiilor datoriti reducerii proceselor metabolice qi din aceasti
cauzg nu se recomandi o ventilatie prea intens2 a stupilor. in afar3 de
protectia individual2 a stupilor este necesar2 protectia stupinei contra
vinturilor qi curentilor reci. Acest lucru se realizeazi prin amenajarea
unor plantatii de protectie cu arbu~timeliferi, garduri mobile de tipul
paraziipezilor din stuf, tulpini de floarea-soarelui, coceni de porumb,
nuiele etc, sau prin Pmpachetarea colectiv2 a 20 - 25 de stupi (mai
ales cei multietajafi) - sistem de protectie cunoscut sub denumirea de
cojoc". Introducerea stupilor in "cojoc" se face la instalarea
6''

definitivii a timpului friguros (noiembrie sau decembrie).


La fel ca ~i la ceilalti stupi, se iau miisuri de prevenire a
atacului rozitoarelor prin lnontarea gratiilor metalice la urdini~.

5.2.2. intretinerea familiilor Pn timpul iernii

Aprecierea modului in care decurge iernarea se face Erii


deschiderea stupului, prin controlul auditiv ~i examinarea periodic2 a
resturilor de pe fundul stupilor. Se va urmiri ca stupii s i nu fie
r8sturnati de vint, atacafi de diiuniitori sau blocafi de ziipadii sau
gheaf5. Stiirile anormale constatate au la origine o preg5tire
necorespunziitoare pentru iernare.

Fig. 78. Decor de iarns intr-o stupins


207
5.2.2.1. Controlul auditiv al familiilor de albine

Controlul auditiv se executii folosind un tub de cauciuc de


circa 2 m lungime cu un diametnl de 0,8 - 1 cm care se introduce cu
un capgt prin urdiniq, iar ccliilalt se tine in dreptul urechii, fie
folosind stetoscopul medical, fie prin apropierea urechii de peretele
frontal al stupului @g. 79). Zgomotele percepute prin asculta~ieofer5
indicaFii asupra modului in care decurge iernarea familiei de albine:

- un zumzet continuu
~i uniform care la o u~oarii
- .-,a ap -*

lovire se intensificil, apoi


revine la normal aratil c5
iernarea decurge normal;
- un biiziiit pliingiitor,
puternic care la o ugoarii
lovirc a stupului se
intensificii prelung aratii c5
familia a r5mas far2 matc5.
Din cauza nelinigtii cauzate
de lipsa mitcii, familia
consumii mai multii hranii, se
imbolniivegte de diaree, se
epuizeazii ajungindu-sc la Fig. 79. Controlul auditiv
pierderea ei; al familiei de albine
- un zumzet slab, asociat cu un zgomot asemgniitor fognetului
unei hsrtii sau a1 unor frunze uscate denotii lipsa hranei;
- dacii nu se percepe nici un zgomot, se lovegte ugor stupul yi
dacB se aude un biiziiit scurt, puternic care se stinge rapid, familia se
giisegte in stare normalii;
- dacii nu se aude nimic nici la repetarea loviturii in stup,
insearnnii cii albinele sunt muribunde sau chiar moarte.
in functie de constatiiri, se va interveni pentu remedierea situaliei
anormale.
5.2.2.2. Examinarea resturilor de pe fundul stupului

Acest control se efectueazc? prin scoaterea perioadicg a


resturilor cu ajutorul unei tije indoitc fn form5 de "L" inEgurat8 la
capitul care se introduce prin urdiniq in stup cu vat2 sau tifon, pcntru
a nu produce zgomot. La stupii multietajafi sau verticali cu un corp qi
magazin care au urdiniqul pe toatc? ~luiigimea peretelui anterior
colectarea resturilor se face prin scoaterea perioadici a cite un carton
subtire (foaie de control), ainplasat din toarnnc? qi se examineaz,?
resturile c2zute.
A

In urrna aprecierii acestor resturi se pot intilni mai multc


situatii:
- cind pe fundul stupului se g2seqte rumcguq fin de ceari ~i
puiine albine moarte insearnng c5 iernarea decurge normal;
- un numir mare de albine moarte denotg imbolnivirea
familiei, faptul cii aceasta a intrat in iarni cu prea multe albine
b5trine (uzatc), lipsa hranei sau organizarea defectuoass a ghemului
de iernare. Albinele moarte cu trompa "itinsc? arati c2 moartea s-a
produs din lipsa hranei;
- prezenfa albinelor muceggite dcnotii ventilatic
necorespunz2toare gi umiditate prea mare in stup;
- prezenta albinelor decapitate, a s%rimitorilor de faguri ~i a
unor excremente aratc?cc?in stup au pgtnins goareci;
- albinele moarte cu abdomenul voluminos, care la ugoara
ap5sare eliminc?un jet de excremente indicii prezenfa diarcei datoriti
calititii necorespunz2toare a hranei;
- prezenta cristalelor de miere pe fundul stupului arati cii
mierea a cristalizat in faguri gi este grcu accesibilii albinelor.
Controlul auditiv qi examinarea resturilor de pe f~indulstupilor
se executii lunar in prima juin2tatc a iernii la familiile slabe gi la cele
cu provizii limitatc de hrang. fn a doua jumitate a iernii se face
decadal sau sHpt5miinal la toate familiile. & tilnpul iernii se curfit5
scindura de zbor, urdini~ul yi stupii de gheafc? gi ziipad,? pentru
asigurarea vcntilatiei fig. 80). Atit timp cit ziipada este proasput
cizutii ~i afilnatg chiar dac5 stupii sunt acoperiti in totalitate nu exist5
riscul asfixierii albinelor in stup.
Fig. 80. Curitirea de zgpadg a stupilor

Pe vatra stupinei este indicatii impriigtierea de paie, fin, frunze


uscate pentru a permite agezarea albinelor cind ies afar5 din stup
pentnl a executa zborul de curiitire. in caz contrar, agezindu-se pe
ziipadii sau pe piimgntul inghetat r8min amoGite, nu mai pot zbura gi
mor.
in zilele ciilduroase vor fi luate miisuri care sii favorizeze
efectuarea zborurilor de curiitire pentru eliminarea resturilor digestive
acumulate in rect. Asemenea zboruri executate tiirziu in toarnnii gi
chiar in cursul lunilor de iarnii influenteazii pozitiv iernarea albinelor,
iar in primiivarii familiile au o dezvoltare mai bung. Aceastii stare de
lucruri depinde de evolutia vremii in aceastii perioadii, deoarece, cel
mai adesea, zborurile de curiilire se realizeazii ciitre sfiirgitul iernii.

5.2.2.3. Remedierea situatiilor anormale constatate in


familiile de albine pe timpul iernii

Remedierea lipsei de hranii. Epuizarea hranei poate apiirea ca


urmare a unei aprecieri eronate a rezewelor liisate din toarnnii sau din
cauza unui consum prea mare pe timpul iernii. Consumul lunar normal
a1 unei familii de albine este de cite 0,750 kg in lunile octombrie,
noiembrie gi decembrie, 1 - 1,5 kg in ianuarie qi c2te 2 - 3 kg in
februarie gi martie. Remedierea lipsei de hran5 se face prin agezarea
deasupra ghemului de iernare a unei turte din gerbet, past5 de zahiir
farin gi miere in greutate de 1,5 kg sau a unei pliici de zah%rcandi.
Administrarea mierii in faguri nu se rccomandi deoarece
impune intervenfia in camere incdzite gi necesiti volum mare de
munc5. Rezultate foarte bune se obtin prin administrarea mierii
cristalizate sub form5 de turte aqezate pe plas5 de plastic sau tifon
@g. 81) deasupra spetezelor superioare ale ramelor.
Rernedierea familiilor orfane. Dac5 lipsa miitcii nu este
remediata in timp util familia de albine poate pieri p3n5 in primiivarii
din cauza nelinigtirii albinelor gi a consumului exagerat dc hrang care
provoacii diareea.
Cind temperatura nu este prea scSLzut5 (1 - 2' C) se introduce
matca direct pe fagurii din ghemul familiei orfanc, intrucit iama
albinele nu manifest: agresivitate. Dac5 remedierea se face prin
unificarea familiei orfane cu un nucleu cu matc5 de rezervii sau cu o
familie slab5 cu matc5 se descoper5 rapid cuibul dintr-o parte lateral3
qi se introduc fagurii cu albinele gi matca dupii primii doi faguri
marginali ai familiei orfane.

Fig. 81. Re~nedierealipsei de hranii

inliiturarea ~oarecilor. Stupul cu asemcnca prohlcme sc


transport: intr-o camerii incglzitii, se deschide, inlgtur2ndu-se goarecele
care de obicei se ascunde dup5 diafragmg in salteluta lateral8 sau in
partea de jos a fagurilor. Se aranjeazg din nou cuibul, iar dupii liiiigtirea
albinelor se transport5 pe vechiul loc in stupin5.
Remedierea familiilor bolnave de diaree. Pentru remediere
este necesarii crearea conditiilor pcntru efectuarea unui zbor de
curiitire. Stupul in cauzii se intoduce intr-o camer5 cu temperatura de
12OC unde se fine 1 - 2 ore pentru desfacerea ghemului, dup5 care se
transport,? intr-o altii camera cu temperatura de 20 - 25°C yi se
deschide, I5siindu-se albinele s5 zboare. Se inliturg fagurii
necorespunz2tori, inlocuindu-i cu faguri cu miere de calitate sau cu
faguri in carc s-a turnat sirop concentrat de zahgr.
Dupi 2 - 3 ore se acoperii geamurile, lgsindu-se un fascicol de
lumin8 ciitre urdinig pentru a determina albinele s3 intre in stup. Se
transports stupul in camera rilcoroasi pentru reorganizarea ghemului gi
apei la locul s8u din stupina, La sfiirgitul lunii ianuarie se recomandi a
sc face un control a1 stupilor prin ridicarea ugoari a podigorului. Daci
ghemul dc icmare este imediat sub podi~or,familia nu are hrani,
remediindu-se situafia conform celor prezentate anterior.

5.2.3. Iernarea miitcilor de rezervi

Mitcile de rezervii trebuie s i rcprezinte 10 - 15% din efectivul


de familii ~i mentinerea acestora este necesarii pentru remedierea
familiilor orfane gi pentru a putea aplica in sczonul activ metoda de
intretinere a familiilor de bazg cu familii ajutitoare - metodg eficients
pentru sporirea productiei de miere.
Existii doui metode de iernare a mitcilor de rezervii: o metodi
clasici prin care m5tcile sunt iernate in nuclee gi o alta carc const5 in
iernarea in afara ghemului.

5.2.3.1. Iernarea rniitcilor de rezervii 'in nuclee

Un nucleu este constituit din 2 - 3 faguri cu albine gi hran5


impreung cu matca. Aceste nuclee, in numir de 4 - 6, pot fi intretinute
intr-un stup orizontal compartimentat prin pere;i desp5qitori etangi,
asigurindu-se urdinig propriu pentru fiecare nucleu, de preferinti in
directii diferite. in mod similar se procedeaz5 gi la stupul multietajat,
~ 2 n dintr-un corp se pot caza 2 - 3 nuclee. Corpul cu nuclee se va
amplasa deasupra, unei familii puternice, separiindu-se perfect de
accasta prin interrnediul unui podigor, situatie in care nucleele
benificiazg de c5ldura degajati de ghemul familiei putemice.
Iernarea unui nucleu cu matcii de rezervi sc mai poatc face prin
amplasarea intr-un stup orizontal alituri de o familie puternicii, izolat de
aceasta printr-un perete despiiqitor qi cu urdini~propiu. Un asemenea
nucleu, astfel cazat, este cunoscut sub denumirea de nucleu buzunar.

5.2.3.2. Iernarea mgtcilor de rezervi in afara ghemului

Aceastii metodii a fost conceput5 de cercetitorul romiin


N. Foti, fiind foarte economici. Mitcile insotite de 40 - 50 de albine
sunt intretinute in cugti speciale (prezentate la capitolul Utilaje
apicole) denumite cuqfi Foti. Albinele qi matca se ad5postesc in
interiorul cugtii pe un Egurag, dimensionat corespunz5tor, amplasat
pe peretele posterior a1 cugtii, dupi ce in prealabil celulele dinspre
perete au fost inliturate cu un cufit cu lama inciilziti. Prinderea
figuragului de peretele c u ~ t i ise realizeazi cu ajutorul cerii topite,
respectiindu-se orientarea celulelor in fagure.
Alimentarea albinelor din cu~ciise face cu micre de salciim
care se scurge in picgturi fine prin hriiniton~lamplasat la partea
superioarii, in care s-au ad5ugat Fumidil B 1%0 pentru prevenirea
nosemozei. Albinele care insotesc inatca ~i o hriinesc cu Iipti~orse
uzeazii destul de rapid, astfel cii ele vor f i inlocuite dupii o anurnit%
perioadii. Prima serie de albine insofitoare fiind tinere qi neuzate sunt
capabile s5 ingrijeasc5 matca timp dc 40 - 60 zile, dup3 care
schimbarea albinelor se va face la intervale mai sculte astfel inciit in
lunile februarie-martie schimbarea se face la trei sFiptfLtniini, sau clliar
mai devreme, din cauza viirstei ~i uzurii accentuate a albinelor.
Pentru inlocuirea albinelor uzate se parcurg mai multe ctape
de lucru: scoaterea mitcii din cugc5, inlgturarea albinelor uzate din
cu~cii, cur5tirea cugtii, popularea c u ~ t i i cu albine neuzate,
reintroducerea mitcilor.
Mitcile se scot deschiziind perctcle frontal a1 cugtii, apuciind
matca direct cu miina sau utilizgnd o baghet5 de sticli sau lemn care
se introduce sub toracele mitcii, izoliind-o intr-o colivie pentru miitci
sau intr-o cutie de chibrituri, tiniindu-se evidenta ca inatca sii fie
introdus5 in cugca proprie.
Albinele uzate sunt inliiturate prin scuturare intr-o liditi. in
continuare, cu~tilesunt cur5tate de petele de diaree, resturile de cearii
yi alte impurit5fi gi apoi se repopuleazii cu albine noi, luatc din
ghemul unor familii care icrneazg in mod obignuit. Se va acorda
atentie in timpul recoltgrii albinelor pentu a nu deranja ghemul gi
matca care ierneazii.
Urmeazii reintroducerea miitcii in cugcii dupii ce in prealabil a
fost unsii cu miere pentru a fi acceptatii de noile albine.
Cugtile se piistreazii in dulapuri de cherestea cu capacitatea de
20 - 120 dc colivii. Temperatura in camerele de pastrare va fi de 20 -
30°C gi nu va sc5dea sub 16°C pe timpul noptii.
Cu exceptia manoperei gi gradului inalt de calificare, aceat8
metoda se dovedegte eficentii intruciit mortalitatea este redusii (5%
fat5 de 15 - 20% in metoda clasicg), consumul de miere este redus
(0,2 kg fat5 de 4 - 6 kg), iar cantitatea de miere gi de albine pentru
intretinerea unei miitci este foarte micii (0,035 - 0,04 kg miere fat5 de
0,5 - 0,6 kg, respectiv 350 - 400 albine fat5 de 5000 - 6000 albine in
metoda clasicii).

5.2.4. insarmarea ramelor qi fixarea fagurilor artifieiali

Aceastii lucrare se execut5 la sfgrgitul sezonului de iarnii cind


activitatea in apiculturii este mai putin intens%. Acegti faguri sunt
necesari in cuibul familiilor in perioada culesurilor intense, cind
albinele alungesc pereiii alveolelor imprimate mecanic, construind,
prin adiiugarea propriilor secretii de cearii, fagurii propriu-zigi.
Fagurii construiti de albine pe folii de faguri artificiali sunt mai
rezistenti in timpul extragerii mierii sau in timpul transportului in
pastoral, datoritii scheletului de siirmii intins in prealabil; albinele
sunt obligate sii contruiasc5 faguri in care predominii celule de
lucr5toare gi nu celule de triintori.

Fig. 82. Lucrare practicg cu studentii: fixarea in rame a fagurilor artificiali

214
Pentru executarea acestei lucriri se folosesc utilaje speciale
prezentate anterior (vezi 3.3.)
Siirma utilizat5 pentru insiirmarea ramelor trebuie s i fic din
material inoxidabil (pentru mierea biologici), subtire, cu diametrul de
0,4 - 0,5 rnrn; daci se folosegte siirma groasi, la zonele de contact ale
siirmei cu folia de fagure artificial, albinele construicsc celule
neregulate, "de tranzitie", in care matca nu depune ou5, pierzindu-se
astfel inutil un numir de celule de pe suprafa~afagurclui.
Siirmele se intind longitudinal, in patru yiruri la rama stupului
multietajat gi in cinci giruri la rama stupului orizontal. Prima siirmi se
recomandii sii fie intins5 la distanta de 2 cm de la speteaza superioari,
iar celelalte trei la distanfe egale unele de altele. Orificiile de trecere
a siirmei se vor executa exact pe axa de siinetie a fiecilrei speteze
laterale a ramei, pentru a se obtine faguri construiti cu adiincime
normali a celulelor pe ambele fete. Orificiile de pe cele douii spetezc
laterale alc ramei trebuie sii corespundi perfect, in caz contrar, la
intinderea siirmei rama se va deforma.
Siirmele se intind foartc bine (la atingere trcbuic s i vibreze ca
niyte strune) altfel, fagurele artificial se va deforma din cauza
temperaturii ridicate din stup, iar albinele vor construi faguri
defectuoyi, ondulaP. in tipul ins&nnWi, rama se sprijing pe
dispozitivul pentru insiirmare, fixiindu-se bine cu ajutorul arcului cu
care este dotat dispozitivul in acest scop. intinderea bun5 a siirmelor
se realizezi prin manevrarea corespunzitoarc a bobinei pe care se
afli infiyurati sfinna yi a rolelor laterale. Capctele siirmei se vor fixa
prin infjgurare de ciiteva ori in jurul spetezelor laterale ale ramci, sau
prin infigurarea in jurul ciite unui cui ce se bate pe cantul acestora.
Foaia de fagure artificial trebuie dimensionati in ava fel inciit
dupi lipirea ei de sArme, sg r5mAn5 o distanfi de 2 - 3 mm intre
marginile laterale ale acesteia gi spetezele laterale ale ramei yi 5 - 10
mm intre marginea inferioari gi speteaza inferioarii a ramei. Rolul
acestora este de a permite dilatarea fagurelui artificial din cauza
temperaturii ridicate din stup, evitiindu-se ondularea lui, fapt care ar
cauza construirea de citre albine a unor faguri defectuo~i.
Dupi tiierea foliei de fagure la dimensiunile corespunziitoare,
se indoaie marginea superioar5 pe o Iifime de 1 em. Aceasti marginc
va f i lipiti de speteaza superioari a ramei, exact pe mijlocul acesteia,
utiliziindu-se tivilugul apicol sau dalta, incilzite in ap5. Se aveaz5
apoi rama pe planveta calapod cu s5rrnele deasupra. Plangeta calapod
se umecteazii in prealabil cu apii rece, pentru a nu se lipi de ea foaia
dc fagure artificial. Siirmele trebuie s5i vinii "in contact perfect cu foaia
de fagurc. UrmeazZi apoi lipirea sfirmelor de foaia de fagure artificial,
cu ajutorul pintcnului apicol bine "incilzit "in api care fierbe. Se trece
cu pintenul peste fiecare siirrnii, cu o migcare rapidii, continuii, Grii a
ap5sa prea mult gi fir3 a se tine pintenul fixat mult timp intr-un
singur loc, pentru a nu provoca perforarea fagurelui. Pintenul trebuie
potrivit in aga fel incit sirma s5 piitrundg perfect in canalul de pe
circumferinta rotii dintate a acestuia.

5.3. TEHNOLOGIA ~NTRETINERII$1 EXPLOATARII


FAMILIILOR DE ALRINE i~ PERlOADA DE
PRIMAVARA
5.3.1. Zborul de curiitire

Efectuarea acestui zbor, in decursul ciiruia sunt eliminate


resturile nedigerate acumulate in rect pe timpul iernii, prezinti
deosebitii importantii pentru siiniitatea familiilor gi dezvoltarea lor
ulterioar5. De aceea este necesar ca in primele zile ale lunii martie,
cind tempcratura aerului este de minimum 12°C sii se asigure conditii
in vederea efectuiirii zborului de curiilire. De9i zborurile de curiitire
se pot produce qi mai devreme, in functie de evolutia timpului, chiar
~i Grii interventia apicultorului, pentru a favoriza zborul se scot
gratiile metalice de la urdiniguri, urdinigurile vor fi deschise mai larg
~i vor fi deblocate de eventuala prezentii a albinelor moarte, se
indepiirteazii capacele gi materialele de protectie termicii de pe
podigorul stupilor pentru ca razele soarelui s2-1 inciilzeascii direct.
Supravegherea zborului de curiitire oferg indicatii asupra
modului in care a decurs iernarea. Familiile siiniitoase, puternice care
au iernat corespunz5itor au un zbor intens, energic. Familiile slabe
care manifestii anumite deficiente au un zbor cu intensitatea redusii.
Daci exist5 familii care nu efectueazii zborul se face un control
sumar pentru stabilirea cauzelor gi executarea remedierilor necesare.
Durata zborului de cur5tire este de circa o orii, "in timpul
priinzului, dupii care albinele reintr2 in stup unde r5miin piing la
stabilizarea timpului favorabil efectuiirii zborurilor zilnice. Odatii cu
2 16
executarea zborului de cur5tire se instaleaz5 adiipitorul in stupin%
pentru a pune la dispozitia albinelor apa necesara pentru prepararea
hranei puietului.
Dupg terminarea zborului se procedeazii la reducerea
urdinigurilor gi reagezarea materialelor de protecfie termicg gi
gratiilor pentru urdiniguri.

5.3.2. Controlul sumar de primgvarfi

Controlul sumar a1 familiilor de albine se executa dup5


efectuarea zborului de curatire in zilele ~ 2 n dtemperatura depiigegte
12"C, in scopul depistarii gi remdierii unor situatii anormale. Operatia
se execut5 rapid, %r% interventii mari la nivelul cuibului pentru a
preveni r5cirea puietului. Cu ocazia acestui control se apreciaz5:
puterea familiei, prezenta mgtcii, prezenta hranei in fagurii din cuib,
starea general5 a cuibului. Concomitent cu executarea controlului
sumar de primiivar5 se impune executarea curgtirii fundurilor
stupilor, intrucit resturile acumulate pot constitui un mediu favorabil
inmulfirii agentilor patogeni gi aparitiei moliei cerii care distruge
fagurii .
Puterea familiei se apreciazg in functie de numiirul de rame
sau spatii dintre rame acoperite cu albine. 0 familie este considerat3
puternicl cPnd albinele ocupt?7 - 8 rame (6 - 7 spatii), de putere
medie dac%are 5 - 6 rame (4 - 5 spatii) gi slab5 dacz ocup3 lnai putin
de 5 rame (4 spafii). Aprecierca se face fir,? a scoate ramele din stup,
numai prin simpla ridicare a podigorului. Fafa de aprecierea puterii
familiilor la controlul dc toamnii, la controlul de primgvarii, pentru
acelagi calificativ a1 aprecierii se perrnite pierderea pe timpul iemii a
unei rame sau interval ocupat cu albine.
Prezenta m3tcii se stabilegte prin observarea existentei
puietului pe unul din fagurii centrali, GrZ a ciiuta in mod special
matca, degi uneori lipsa puietului poate fi datoritfi sliibirii familiei,
viirstei inaintatc a mgtcii, sau existenfei unor provizii de hrang
reduse.
Prezenta hranei se urmiiregte examinand 1 - 2 faguri
marginali, observiindu-se totodatg dac5 exist5 miere qi pe fagurii
centrali pe care s-ar reface ghemul in zilele reci, qtiindu-se c i
albinele constituite in ghem nu se deplaseazi lateral pentru
valorificarea proviziilor de hrans.
Starea generalii a cuibului se apreciaz5 prin prezenta
excrementelor eliminate pc rame sau perefii stupului, prezenta
mucegaiului, a urmelor lilsate de p5trunderea ~oarecilor.
Curiltirea fundului stupului se face odatii cu efectuarea
controlului sumar de primiivarii, intrucfit resturile acumulate pot
constitui un mediu favorabil inmultirii agentilor patogeni ~i aparifiei
moliei cerii.
La stupii multietajafi Ti cei verticali cu un corp Ti magazine
opera+ se exccuti rapid prin inlocuirea succesivil a fundurilor care
trebuie curitate cu 1 - 2 funduri suplimentare, cur5tirea mecanicii,
spilarea cu solutie fierbinte de sod5 calcinti 5%, limpezirea ~i
uscarea aestora.
La stupii orizontali se face o curiiire paqialii evacuiindu-se
prin urdinig resturile cu ajutorul unei tije indoite in fomii de "L",
unniind sH se facj o curatire complet&u ocazia controlului general
de primBvarB ciind se va putea mentine stupul mai mult timp deschis
~i se vor putea deplasa ramele din cuib in partea opusii a stupului.
DupB indepiirtarea resturilor se vor aduce ramele pe locul initial.
Irnpuritiifile colectate se cern pentru separarea rumegugului de
cear5, care se va topi in vederea valorificirii, iar albinele moarte vor
fi arse.

5.3.3. Controlul general de primivari

Aceastii lucrare const5 intr-un control minutios a1 fiecirei


familii Ti se executii csnd temperatura exterioarii este de minimum
14 - 16°C. fn anumite situatii contolul sumar gi cel general se pot
comasa.
Controlul general de primiivaril vizeazii mai multe obiective,
apreciindu-se: puterea familiei, prezenfa Ti calitatea miitcii, cantitatea
de hranii existent5 in stup, rezistenta la iernare, procediindu-se in
final la reorganizarea qi reducerea cuibului.
Puterea familiei se stabile~tedupii aceleaqi criterii prezentate
la controlul sumar. De obicei la data efectuilrii acestui control, un
fagure de stup orizontal bine acoperit cu albine pe ambele pix$
cuprinde 0,3 kg albine, iar unul de stup multietajat 0,2 kg.
218
Calitatea m5tcii se apreciazii in functie de cantitatea $i
calitatea puietului. La o familie de putere medie, cu matcii
corespunziitoare, trebuie sii cxiste 3 - 4 faguri cu puiet "i partea
central5 a cuibului, dispus intr-o zonii compact5 de formii elipsoidalii.
Aceast5 stare de lucruri se intilne~tecu preciidere in cazul miitcilor
tinere gi de. calitate $i in cuib exist5 faguri corespunz8tori. Puietul
dispus neuniform, in cantitate mic5 sau existenfa unui numiir mare de
celule cu puiet de trantor denotii o rnatcii necorcspunziitoare.
Cantitatea de miere existent5 in stup se apreciazii gtiind cii
un fagure de stup orizontal avind miere ciip5citg pe ambele fete
contine circa 3,6 kg miere, iar la un stup multietajat 2,5 kg sau cii
1 dm2 de fagure ocupat cu miere ciipiicitii, pe arnbele fete, cintireqte
350 g. La data controlului o familie normalii de albine trebuie s5 aibii
in cuib cel putin 4 kg rniere, din care o bun5 parte trebuie sii se
giiseascii deasupra elipsei cu puiet. h plus, trcbuie sii mai existe
rezerve de piistur5 precum ~i polen proaspiit recoltat dc albine in
aceastii perioadii.
Aprecierea rezistentei la iernare se face deterrniniind
difcrentele dintre cantitiitile de albine gi miere giisitc in cuib la data
efectuiirii controlului fatii de cantititile respective care au existat
toamna la ultimul control efectuat. Faniiliile cu cele mai tnici pierderi
de albine $i cel mai redus consum de rniere in timpul iernii care nu
prezintii simptome de boa15 sunt considerate rezistente la icrnare.
Calitatea fagurilor din stup prezintii imporlantii asupra
num5rului de ou8 depuse dc matc5. Cu accst yilej se elirninii fagurii
neacoperifi cu albine gi fir5 miere, cu un numiir mare de celule de
trintori, fagurii deforrnati, cei de culoare prea deschis5 sau cei prea
vechi, cei muceg5it.i. Dacg ace$ faguri mai contin puiet sc vor muta
catre marginea cuibului, urmind a fi scogi dup5 ecloziunca albinelor
tinere. Fagurii care mai contin miere vor fi mutati dupii diafragmg la
stupii orizontali sau in corpul inferior la cei multictajati, dup5
prealabila descgpgcire, pentru ca albinele sii transportc in cuib micrea
pe care o contin, realizindu-se gi o hriinire stimulativg cu consccilite
favorabile asupra dezvoltiirii familiei. Daci lnierea este cristalizatii,
fagurii vor fi pulvcrizati cu ap5 cBldut5 pentru solubilizarea
cristalelor.
Reducerea cuibului const5 in limitarea nurn5rului de ranie
bine acoperite cu albine gi separarea de restul stupului cu ajjuttorul
diafragmei la stupii orizontali ~i cei verticali cu un corp ~i magazine.
La stupii multietajafi reducerea cuibului se face, la familiilc slabe,
prin Colosirea unui singur cot-p, utilizlindu-se qi aici diafrag~nain
firnclie cle situafie. Aceast5 operafiune urm3re~tecrearea unui regim
termic i'avurnbil cregterii puietului.

5.3.4. Remedierea situatiilor anormale constatate cu ocazia


controltlll~ide primsvarii

5.3.4.1. Remedierea familiilor orfane

Familiile rgmasc orfanc (Erg matcii) au un comportarnent


specific: sunt nelini~tite, emit un biziit specific, plingiitor, emit
~ncsa-jcctalind glanda lui Nasonov, nu-gi apiirii cuibul gi nu
construicsc faguri, iar cu timpul familiile sl5besc a.jung2nd la
autodesliiniare dac5 nu se iau m5surile de rigoare.

Remcdicrca yrin uizificnrea cii un nrrcleu


crr mrrlcci rle rezervci
Dac5 familia orfanii are botci de salvarc, acestea se vor
distruge cu 3 - 6 ore inainte de administrarea unei noi mitci. in
rnijlocul cuibului familici orfane vor fi introdugi Sagurii nucleului, iar
matca va fi izolatii intr-o colivie special5 care va fi a ~ e z a t la
i partea
superioarii a unei rame din nucleul de unde provinc. Protcjarea miitcii
in colivie se va face pentru o perioadii de 24 de ore, urmind ca dup5
obi~nuireaalbinelor din familia orfan5 cu prezenp mgtcii, aceasta sc
fie pus5 in libcrtatc.
IJn procedeu mai simplu const5 in qezarea miltcii direct pe un
fagure din ccntn~lcuibului familiei orfane, protejatil sub un capac din
sit2 metalic5 cu dimensiuilile de 15 x 15 cm cu tnarginile indoitc in
unghi drept. Marginile de circa 2 cm in5ltime vor f i implintate bine
in grosimea fhgurclui. Sub capac matca se introduce impreunii cu 30
- 40 dc albinc din nucleul de unde provine ~i locul pe care se
amplaseazii va conline atit celule cu miere, ciit qi celule goale in care
are posibilitatea sfi-~idepunil ponta. Prin acest procedeu, acceptarea
ingtcii sc producc iqor, Grc?nici un fel de probleme.
Remedierea prin unificarea familiilor orfane
cu o familie slabii care are matci
Familia lipsiti de matcii se va apropia treptat de familia cu
care se va unifica, cu ciite eel mult 1 tn pe zi, piing cind cele douci
familii vor f i apropiate. Se va imprima ambelor familii un miros
comun prin pulverizarea acestora cu sirop de zahir aromatizat sau
prin impri~tiereape fundurile ambilor stupi a c$te 5 g naftalini.
Unificarea celor douii familii se face spre searii, ciind albinele
sunt mai liniqtite, matca protejiindu-se intr-o colivie. Fagurii cu
albine din familia orfan5 se vor aSeza in cuibul familiei cu matci la
marginea acestuia. Dupi 24 de ore de la unificare se revizuieqte
familia, se restructureazi cuibul, iar matca este repusci in libertate.
in situalia in care familiile care urmeazci a fi unificate sunt
adipostite in cite un corp de stup multietajat, corpul cu familia orfanii
se a~eazcipeste cel cu matci, separindu-se cele douci corpuri printr-o
coal5 de hiirtie dimensionat5 corespunziitor. Albinele vor roade hrirtia in
decurs de 2 - 3 zile produciind orificii vi o uniformizare a mirosului,
realizindu-se in final o unificare lent5 qi siguri.

5.3.4.2. Remedierea familiilor bezmetice

Familia bezmetici apare ciind riimiine mult timp fir2 matc5 qi


implicit far5 larve din care s5-$ crcasci alta. in aceast5 situatie se
dezvolt5 ovarele la albinele lucri5toare carc vor depune ou2
nefecundate din care se vor dezvolta numai trintori. Oude sunt
depuse in mod neregulat, cite 2 - 3 intr-o celuli, de obicei pe peretii
celulelor, comportamentul albinelor nu mai este normal, nu mai
acumuleazi hrani, devin foarte irascibile $i cu timpul se
autodesfiinteazii.
Remedierea acestei situafii anormale se face extretn de dificil,
intruc$t nu accepti o nouii matcii pe care de obicei o omoat-5.
Familiile bezmetice slabe ~i chiar cele medii se vor dcsfiinfa,
incercsndu-se remedierea numai a familiilor putel-nice.
Remedierea const2 in indcp5rtarea fagurilor cu puiet de trintor
yi introducerea in locul lor a 2 - 3 faguri cu puiet ctipicit. de la o
familie normali, precum qi matca acesteia protejat,? in colivie,
procedindu-se in acela~itimp la inversarea locului celor doui familii
pentru a sc face schimb de albine culeg5toare. Dupri 48 de ore, se
elibereazii matca, astfel PncAt familia bezmeticii riim$ne cu matcii gi
puict chpgcit din carc in scurt timp vor ecloziona albine tinere
precum ~i albinele culegiitoare de la familia normalii. Albinele
ouiitoare . sunt depistate de obicei ~i distruse de albinele care
apaqinuserh familiei normale. Familia normal5 a rimas firii albine
culeggtoare dar se va reface Pn scurt timp, vor f i construite botci din
care va ecloziona o matci nouii sau acestea vor fi distruse dacii se
dispune de o alti matcz.
Remedierea farniliilor bezmetice se dovedegte neeconomic5
din mai multe motive: familia bezmetic5 in foarte pufine situatii
poate f i una puternicii, necesitii un volum de muncii destul de mare ~i
este compromisi familia normali.

5.3.4.3. Remedierea familiilor slabe 1

Depistarea unei familii slabe la controlul de prim5var5 poate


avea la origine mai multe cauze: puterea slabii a familiei respective la 1
intrarea in iarni, hrani insuficienti gi de calitate necorespunzitoare, I
regim termic necorespunzitor ~i ventilafie neadecvatii, matcii I

necorespunz5toare, tulburarea linigtii familiei pe timpul iernirii,


manifestarea unor st5ri de boalii.
0 familie de albine slab5 nu poate c r e ~ t e o cantitate
corespunzitoare de puiet in vederea unei redresiri rapide Pntruciit
lnatca igi limiteazi ponta in funcfie de cantitatea de albine disponibile
pentru hriinirea qi incilzirea puietului.
Pentru remedierea acestui neajuns, familiile slabe se vor
unifica intre ele, liisindu-se una din mitcile mai bune. La unificare
vor f i respectate regulile cunoscute, luindu-se miisurile necesare
pentru asigurarea unui regim termic corespunziitor, prin reducerea
cuibului la maximum sau prin eventuala grupare a mai multor familii
in acelagi stup, asigurgndu-se o bun5 separare a acestora gi urdinig
propiu. Se va asigura hranii suficientii (4 kg miere ~i 1 - 2 faguri cu
piisturi) ceea ce stimuleazii ponta gi se vor face hriniri stimulative.
Daci este posibil se vor introduce in familiile slabe periodic 1 - 2
faguri cu puiet cipicit aproape de ecloziune, luati din familiile foarte
puternice avind grijil ca popula.fia familiei s5 fie suficientil pentru a
asigura protejarea termic5 a puietului in condifiile r5cirii timpului.
5.3.4.4. Remedierea lipsei de hranii

h paralel cu intensificarea cre~teriipuietului qi dezvoltarea


familiei de albine, consumul de hranii cre9te considerabil ajungind la
0,4 - 0,5 kg miere qi 0,l - 0,2 kg polen pe zi, ceea ce conduce la
epuizarea rapidii a rezervelor de hranii din stup. Trebuie subliniatii
importanfa tinerii sub control a asiguriirii hranei necesare, care se
dovede~teesentiali pentru mentinerea familiilor qi dezvoltarea lor
continua pentru a le putea aduce la puterea adecvatii in scopul unei
bune valorificsri a culesului de primiivari.
Lipsa sau insuficienfa hranei se remediazi prin adiugarea a
doi faguri cu miere luafi din rezerva stupinei care se a ~ e a zde i o parte
qi de alta a cuibului, dupii o prealabilii tinere a acestora la teniperatura
de 25°C timp de c2teva ore 9i descHpHcirea pe o zoni dc cite I dm2
pentru ca albinele s i aibi acces la hranii imediat. Daci se constat5
lipsa hranei qi pe fagurii centrali se procedeazii la introducerea in
locul fagurilor goi a unor faguri cu miere luati dc pe parfile laterale
ale cuibului, avind grijii ca ace~tias5 contin5 suficientc celule goale
in care matca sii-~idepun3 ponta.
Dac5 nu exist: rezerve de miere se administreazii t u ~ t edin
yerbet de zahir sau de past5 din zahiir farin yi miere (0,2 - 0,3 kg
miere la 1 kg zahiir), putindu-se adiiuga in turtele respective ceaiuri
de plante medicinale cu cfect benefic asupra albinelor. Se mai pot
ad5uga gi pl5ci de zahir candi care ugureazii activitatea de hrsnire.
Serbetul ~i pasta se a~caziisub form5 de turte aSczate in pungi de
polietileni, pe bucafi de tifon sau coli de hgrtie pcrforate ~i acoperite
deasupra cu polietilenii sau coal5 de hirtie pentru a preintiimpina
deshidratarea turtei 9i pierderile de ciildur5 din cuib. Pe partea care
vine Cn contact cu spetezele superioare ale ramelor se vor practica
crestiituri pei-pendiculare pe rame ale pungilor cte polietilenfi pcntru a
inlesni accesul albinelor la hranii.
0 alt5 solufie de remediere a lipsei dc hran5 constii in folosirea
siropului de zahiir (2 piiqi zah5r qi 1 parte api) care se toarnil in
celulele goale ale unui fagure care se va introducc la marginen
cuibului cu puiet. Aceasti rnetodi se dovede~tefoarte laborioasc?,
existind qi riscul de aparitie a filrtigagului.
Este posibil ca la controlul de primiivarii sii se constatc lipsa
proviziilor de piisturi, situatie carc va fi remediati prin introducerea
unor faguri cu ascmcnca rczerve, sau se vor administra turte de polen
gi miere in p,?rfi egale sau inlocuitori de polen inglobati intr-o turti
din amcstcc dc past3 dc zah3r gi miere intr-un procent ce variazii intre
5 - 20%.

5.3.5. fngijirea familiilor de albine in vederea dezvoltlrii


pentru valorificarea culesului principal de la salcBrn

Pentru valorificarca corespunzatoare a culesului principal de


la salciim sc impunc luarca unor misuri care s i perrnitii o bun5
dezvoltare a familiilor intr-un timp ciit mai scurt prin intensificarea
ritmului de depunere a ouiilor de ciitre matcii vi implicit de cregtere a
puietului. Pentru realizarea acestui deziderat sunt necesare hriiniri
stimulative gi asigurarea in permanent3 a spafiului de creqtere a
puietului, Iiirgindu-sc cuiburilc in timp util, aviind in permanent5 in
atenfie situafia fieciirei familii.

5.3.5.1. Hrlnirea stimulativii

Prin specificul siu, acest tip de hr5nire urmiire~teo hriinire


mai intens3 a albinelor, creiindu-se in familia respectivii o situafie
similar5 condifiilor unui cules natural cind se realizeazii o
intensificare a relafiilor de nutrifie ~i a metabolismului albinelor qi
drept umare, matca cstc alimentat5 mai abundent gi igi intensificii
ritmul de depunere a pontei. Operafiunea trebuie sii inceapii cu cel
pufin 6 siiptiimiini inainte de inceperea culesului la salciim (inceputul
luni aprilie), timp in care se realizeazii un numiir sporit de albine
culegiitoare in perioada infloririi.
Hr3nirile stimulative se fac cu miere, sirop, turte din gerbet
apicol sau past5 din amestec de rniere gi zah3r pudrii, zahiir tos. Daci
lipsegte polenul se administreazi polen sau inlocuitori ai acestuia in
propoqie de 5 - 20% prin hriiniri stimulative la 2 - 3 zile, timp de
2 - 3 siiptiimini.

5.3.5.2. Liirgirea cuiburilor

Operafiunea urmiire~teasigurarea spafiului necesar cregterii


puietului gi mentinerii unui ritm ridicat de depunere a pontei de c5tre
matcii
La stupii orizontali yi cei verticali cu un corp yi magazine se
procedeazii la liirgirea cuibului c6nd fagurii sunt ocupali cu puict in
diferite stadii de dezvoltare, cu exceptia fagurilor marginali.
Operatiunea se rezolvi prin introducerea unui fagure go1 intre ultiinul
care contine puiet $i fagurele marginal cu provizia de micre fig. 83).
Fagurele care se intoduce trebuie sii fie bine conformat $i sii
coniinii celule de albine lucriitoare, sii fie de culoare galbeni-bruni in
care sii mai fi fost crescute 2 - 3 generatii de puiet in anul precedent.
Un asemenea fagure piistreazii mai bine ciildura, fiind preferat de
matcii in acest sezon. La paitea lui superioarii trebuie sii confinii o
zonii cu miere care se va desciipiici; in lipsa mierii, fagurele va fi
pulverizat cu sirop diluat sau cu apii curatii, fiind astfel lnai repede
luat in primire de ciitre albine $i pregiitit pentru ca matca sii depunti
oui in celule.
Aceastii operatiune sc repetii peste circa o siptim2n5, fiind
admisii ~i introducerea unui fagure de culoare mai deschisi, iar
ulterior chiar a unui fagure artificial care va fi cliidit $i ouat de citre
matci. La familiile foartc putemice se pot introduce simultan doi
faguri, de o parte qi de alta, la inarginea puietului.

Fig. 83. Lilrgirea cuibulr~i


A - amplasarea laterald a fagurelui; B - procedeul ",spnrgeriicuibulni"

Odatii cu incjlzirea tiinpului yi stabilizarca acestuia yi dac3 i n


natur5 exist5 cules de intretinere sc poatc aplica procedeul
"spargerea cuihului" care constii in introducerea in mijlocul cuibului
a 1 - 2 faguri goi, intercalafi printrc cci cu puiet, ceea ce stitnuleaza
depunerea pontei de ciitre match fig. 83).
Lirgirea cuibului la stupii mentionafi se face periodic la
intervale de ciite o siiptHmin5.
In cuzul stupilor rnultietujqfi, dacH familiile sunt puternice ~i
cazate in dou3 corpuri, operafiunea de IHrgine a cuibului se executii
cind in corpul supcrior sc gisesc 7 - 8 faguri cu puiet in diferite
stadii de dezvoltare gi const5 in inversarea celor douB corpuri.
Dup5 executarea inversiirii, aerul din stup incllzit de ciitre
albinele aflate acum in corpul de jos ~i ciildura soarelui care
incilze~tecorpul go1 de deasupra, va determina continuarea activitgtii
albinelor in corpul de sus unde au fost obignuite ~i ridicarea m5tcii in
corpul supcrior unde va incepe sH depunii ouH. in functie de puterea
familiei, in 10 - 15 zile sunt umpluli cu puiet 7 - 8 faguri din corpul
superior, timp in care puietul din corpul inferior s-a transformat in
albinl, cliberilndu-se fagurii. in aceasti3 situafie se impune inversarea
din nou a celor douc? corpuri, operafiunea repetindu-se dup5 alte
10 - 15 zile (fic. 84).
in cam1 familiilor de putere medie, perioada de timp intre
doui inversHri poate cregte p2nii la 20 de zile gi se execut5 piing la
inceperea culesului de la salciim.

Provizii de miere Puiet

Ghemul de iernare Faguri goi


a b c d
Fig. 84. Asigurarca spatiului pentru cre~tereapuietului in stupii multietajati
a - situafia cuibului la inlrarea in iarna'; h - situatia cuibuluiprima'vara;
-
c,d inversarea corpurilor; I - 2 - corpurile stupului
A

In cazul familiilor mai slabe care au iernat intr-un singur corp


de stup multietajat sau care la ie~ireadin iarnH au fost reduse la un
singur corp, liirgirea cuibului este necesarii cind in corpul respectiv
exist5 7 - 8 faguri cu puiet. Adiiugarea celui de-a1 doilea corp se face
initial pentru o perioadii de 2 - 3 zile la baz&,timp in care albinelc vor
circula prin el, populindu-1. Dup& acest interval de timp se
procedeazii la inversarea corpurilor, operatia repetsndu-se la intervale
de 20 de zile, pin5 la inceperea culesului de la salcim.
Operatiunea de inversare a corpurilor stimuleazii activitatea de
ouat a miitcii ~i trebuie efectuat5 la timp, Grii inthrzieri pentru a se
asigura spatiu suficient pentru depunerea ou5lor in corpul de sus.
Dacii operafiunea este intirziatii, matca poate fi g5sit5 in corpul de
jos unde a inceput depunerea pontei, dar activitatea acesteia a fost
deja perturbatii. Nu se recomandii nici situatiile de inversare
prematurii deoarece nu se asigurii condifii optime de caldura in
ambele corpuri, reducindu-se ponta miitcii qi implicit a cantitgfii de
puiet gi de miere.
Procedcul de inversare a corpurilor se continu5 Si in perioada
dintre culesuri gi dupii cum s-a ariitat yi in perioada de toamn5, fiind
modalitatea de bazii pentru intiirirea puterii familiilor de albine
intrefinute in stupii multietajafi. Familiile puternice sunt capabile sZi
valorifice eficient principalele culesuri din naturi, fiind necesare in
continuare mZisuri tehnice pentru realizarea unei recolte cht mai bune
de miere.

5.4. TEHNOLOGIA ~NTRETINERII$I EXPLOATARII


FAMlLllLOR DE ALBINE f~ PERIOADA
CULESURILOR

Dacii apicultorul reugeSte sii aib5 familii puternice la declanyarea


culesurilor, iar timpul este favorabil, exist5 prernisele obtinelii unor
recolte bogate de miere.
in funcyie de abundenta c~~lesurilor,acestra pot fi de
intretinere ~ ;de
i productie.
C~/lesurilede htvetineve acoperii numai necesit5~ilezilnice in
alimentafia albinelor ~i sunt asigurate de livezilc dc pomi fructifcri,
vegetafia erbacee spontanii, plantele decorative etc.
Culesuvile de pvoductie, numite ~i culesuri principle, asigur5
in afara necesitiitilor zilnicc pentru albine qi un excedent care poate fi
recoltat qi valorificat de om ca productic marfi.
Dintre culesurile principale enumerate in tabelul 8, cele mai
importante sunt cele de la salciim ~i tei care se caracterizeazii prin cea
mai mare intensitate.
Tabelul8
Principalele culesuri apicole in Romgnia
Perioada de Durata in
Specificare
inflorire zile
Salcim mai-iunie 8 - 20
Zmeur mai-iunie 15 -30
Tei iunie-iulie 15 - 20
Floarea-soarelui iunie-iulie 15 - 3 0
Fbnelele de deal iulie 20 - 30
Zburgtoarea august 15 - 30
Vegetatia erbacee spontanii din zona
august-scptembrie 20 - 40
i1mndabil8a Dun8rii
I

in perioada de valorificare a culesurilor de producrie se va


urm3ri asigurarea spatiului pentru depozitarea mierii, dezvoltarea
intensivii a familiilor de albine gi mentinerea lor in stare activ5 pentru
valorificarea eficientg a culesurilor. ,

5.4.1. Asigurarea spatiului pentru depozitarea mierii

5.4.1.1. Asigurarea spafiului pentru depozitarea mierii


in stupii orizontali

Pentru realizarea acestui obiectiv, inainte de declangarea


culesului principal de la salciim, cuibul familiei se organizeazg prin
agezarea la extremitatea insorit5 a stupului a unui fagure cu pgsturii
dupii care urmeazg, in ordine, un fagure artificial (pe care albinele il
vor clZidi in perioada culesului, iar matca va depune ou5), fagurii cu
puiet, un alt fagure artificial gi 4 - 7 faguri cu celule goale in care va
f i depozitat5 mierea.
Pentru inceput albinele vor depozita mierea in partea superioari
a fagurilor cu puiet, forrniind "coroanele de miere", dup5 care
depozitarea se va face in fagurii goi. Dac5 abundenfa culesului impune
qi introducerea altor faguri, ei se vor amplasa intre ultimul fagure cu
puiet ~i cei umpluti cu miere, ace~tiadin urrni fiind deplasati citre
extremitatea stupului, opus5 zonei cu puiet.
Datorit5 populafiei numeroase de albine, pentru a da
posibilitatea acestora ca pe durata culesului s5 circule prin ambele
urdini~uri,se interpune o gratie desp5qitoare Hanemann intre ramele
cu puiet qi cele cu miere pentru a nu permite accesul mitcii in
compartimentul destinat depozitgrii mierii. Acest aspect se dovede~te
foarte important intruclt trecerea miitcii in spatiul destinat depozitarii
mierii conduce la depunerea ou5lor in fagurii respectivi,
intlmpinlndu-se greutifi la extractie. in plus, prin utilizarea gratiei
Hanemann este limitati, activitatea de ouat a miltcii strict la nivelul
cuibului, albinele neocupate cu cre~tereapuietului treciind mai repede
la activitatea de culegitoare, cresc8nd astfel eficienta culesului.

5.4.1.2. Asigurarea spafiului pentru depozitarea mierii


in stupii multietajati

!n vederca intiiririi puterii familiei de albinc, p l n i la


declan~areaculesului principal se iau m5suri de inversare a corpurilor
pentru intensificarea pontei m5tcii. Fir5 a se mai fine seama de data
inversirii corpurilor, cu 1 - 2 zile inainte de declan~areaculesului se
trece la organizarea cuibului.
h corpul inferior se introduc toti fagurii cu puiet necgpiicit qi
daci mai r5mlne spatiu ~i faguri cSipSiciti. in corpul a1 doilca sc
introduc ceilalti faguri cu puiet cipgcit qi fagurii cu celule goale.
Stupul astfel pregiitit se dovede~tesuficient pentn~familiilc de putere
medie, iar culesul nu este deosebit de intens. in cam1 familiilor
puternice .yi unui cules abundent se adaugi $i corpul a1 treilea.
in timpul culesului, albinele obiqnuite s5 aib5 cuibul in corpul
a1 doilea vor continua s5 depoziteze nectarul in fagurii goi din aces1
corp yi ulterior in fagurii eliberati prin cclozionarea albinelor, La
familiile la care s-a pus qi un a1 treilea corp, imcdiat ce fagurii din
corpul a1 doilea s-a umplut cu micre, iar albinelc au inceput
cipicirea, se procedeazii la inversarea intre ele a corpurilor doi ~i trei.
Dac5 exist5 conditii extrenl de favorabile de cules este
posibili adsugarea ~i celui de-a1 patrulea corp intre corj~ulocupat cu
puiet $i cel superior ocupat cu iniere. in acest mod cste respectat
instinctul natural a1 albinelor de a depozita rezcrvele de hrang
deasupra puietului. fntruciit acest procedeu presupime un voli~mmare
de rnuncii se poate cfectua suprapunerea corpurilor in ordinea
ad5ug5rii
.-. lor.
In mod frecvent la culesul de la salcim se lucreazit numai cu
douh corpuri (culesul fiind timpuriu gi familiile de albine mai putin
dezvoltatc), iar la culesul de la tei ~i floarea-soarelui, cind familiile
sunt bine dezvoltate ~i puietul ocup5 dou5 corpuri se utilizeazii corpul
al treilea ~i eventual a1 patn~leapentru dcpozitarea micrii.

Fig. 85. Asigr~rarcaspatiului pentru depozitarea niierii in stupii rnrrltietsjati


prin intcrcalarea corpurilor
I - 4 corpurile str~pulrri

Adiugarca coi-purilor suplimentare fir5 sB fie absoluti nevoie


determini depozitarea rnierii intr-un numiir inare de faguri, dar in
cantitate micg ~i favorizeazi ~i ridicarea mBtcii in aceste corpuri,
creiindu-se neajunsuri la extractia inierii din cauza puietului. Pentru
limitarca activitiiiii miitcii pe perioada de cules sc pune gratia
Hancmann intre primul corp ~i a! doilea sau intre a1 doilea qi a1
treilea, in functie de cantitatea de puiet. Dup5 finalizarea culesului se
procedeazii la inliturarea gratiei pcntru a da posibilitatea tniitcii s.5
clepunB c2t mai multe 0115.

5.4.1.3. Asigurarea spatiului pentru depozitarea mierii in


stupii verticali cu un corp ~i magazine

Deasupra corpului in care se gc?se$te cuibul sc a ~ e a z i


magazinul (corpul pentru recoltii) pentn~depozitarea mierii. Nectarul
va fi transportat mai intii in partea superioar3 a fagurilor cu puiet din
cuib ~i dup5 aceea vos fi umpluti fagurii din magazin.
Pentru ca matca s5 nu depuni ponta in fagurii din magazin,
ace~tiavor fi a~ezatila o distant5 mai mare intre ei (8 - 9 faguri in loc
de lo), albinele vor iniilf-a perctii celulelor crescilnd grosimea
fagurilor ~i adlncimea celulelor. in celulele astfel modificate matca
nu-~imai poate depune ponta, limitiindu-$i activitatea de ouat numai
pe fagurii din corpul stupului. Prin acest procedeu nu se reduce
capacitatea de inmagazinare a mierii in magazin din cauza cre~terii
volumului celulelor in5ltate.
in timpul culesului, clnd se constat5 cH magazinul este urnplut
pe jumiitate cu miere, se va intercala a1 doilea magazin cu faguri cu
celule goale pentn~ depozitarea mierii intre corpul principal al
stupului ~i primul magazin.

5.4.2. Procedee de intretinere a familiilor de albine in


perioada culesurilor pentru obtinerea unor productii
ridicate de miere

Pentru obfinerea unor productii ridicate de miere este necesar5


existents unor familii foarte puternice care intr-un timp scurt s i poat5
valorifica culesurile de nectar caracterizate prin intensitate mare, dar
de scurtii duratii. Acest l u c ~ u este posibil doar partial intnlciit
potentialul fiziologic a1 mstcii nu perrnite obtinerea unor familii
foarte puternicc pin5 la primul cules principal - cel de salcsm.
Pentru a putea valorifica eficient culesurile principale, prin
folosirea unor procedee diferite se poate asigura in fainiliile de albine
o populatie numeroasii care sfi participe la cules, gtiindu-se din
practica apicol5 c5 de la o familie foarte puternicii sc obtine o
productie de miere superioar5 productiei de la dou5 familii de putere
medie (tab. 9).
Tabeluf 9
Variafia numgrului de alhinc culegiitoare in funcfie de puterea fumiliilor
Puterea familiilor Nrlrniirul cle albine
kilograme Numar dc alhine culcgHtoarc
1 10000 2000
2 20000 5000
Pcntru realizarea unui asemenea obiectiv se folosesc doui
mitci (matca familiei de bazi gi cea a familiei ajutgtoare), obtingndu-
se o cantitate mai mare de albine in preajma culesului sau luarea de
1n3suri ca albina tsniri sii treacii mai rapid la activitatea de
culegiitoare in afara stupului. Procedeele utilizate sunt multiple,
depinzsnd de tipul stupilor utilizati, caracteristicile culesurilor,
perioada calendaristicii etc.

5.4.2.1. Formarea gi utilizarea familiilor ajutgtoare

Formarea familiilor ajuta'toare


0 familie ajutitoare poate fi creat5 special sau poate fi
constituit5 din orice familie care nu a atins dezvoltarea suficienti
pentru valorificarea pe cont propriu a unui cules eficient.
Atunci ciind se urmiiregte fonnarea unei familii ajutiitoare,
dupi culesul de la salciim, ciind in familia de baz5 exist5 o populatie
numeroas5 de albine, o mare cantitate de puiet gi predispozijia spre
roire se iau 4 - 6 faguri acoperiti cu albine din care 2 - 3 faguri cu
puiet c5p8cit care se aqeazi intr-un compartiment de la un cap5t a1
stupului orizontal bine separat de restul familiei. La stupul multietajat
fagurii menfionafi se ageaz3 intr-un corp liber situat deasupra familiei
de bazi, separat de aceasta prin intermediul unui podigor Snellgrove.
Familia nou format5, indiferent de tipul stupului, va primi o matc5
imperecheati qi va avea urdiniq propriu.
Familia ajutgtoare astfel format5 va fi ingrijit5 corespunz5tor,
efectuindu-se la timp 15rgirea cuibului, hr5nirile stimulative, '
urm5rindu-se aducerea lor pgn5 in toarnn5 la o putere de 1,2 - 1,5 kg
albine. intmciit aceste familii sunt slabe, in toamni vor fi unificate cu
familia de bazii prin indepgrtarea diafragmei sau a podiqorului
Snellgrove, obfinindu-se o familie foarte puternic5 care va ierna
corespunz8tor. Matca r8mas5 disponibils va ierna "in afara
ghemului". Familia puternics rezultat5 va fi utilizat5 in anul urm5tor
la forrnarea unei alte familii ajutiitoare care poate avea loc timpuriu,
in perioada dezvoltZirii maxime sau dupj culesul de var5.
Formarea timpurie a familiilor ajutztoare este mai putin
utilizat5, fiind posibili numai dac5 se dispune de familii de bazi
foarte puternice primiivara, constituite din 12 - 14 faguri bine
acoperili cu albine ~i de m5tci de rezervii iernate in afara ghemului.
Aceste familii se formeazi in primele douii decade ale lunii mai, in
conditii meteorologice favorabile, din cel pufin 4 - 5 faguri bine
acoperifi cu albine, respectiind conditia ca in familia de bazi s i
rirniini 8 - 10 faguri cu albine. Procedeul este indicat numai pentni
zonele cu cules timpuriu de la salciim.
Formarea familiilor ajutitoare in perioada dezvoltirii
maxime se face pentru zonele caracterizate prin culesuri principale
tardive (tei, floarea-soarelui, zmeur), dup5 terminarea culesului de la
salciim. Procedeul a fost descris mai inainte.
Formarea familiilor ajutltoare dupi culesul de varg se
realizeazi din 6 - 8 faguri acoperiti cu albine, din care 4 - 5 cu puiet
care se doteazi cu matci imperecheati. Aceste familii intiresc
farniliile de bazi inaintea iernirii, primivara fiind apte pentru
valorificarea eficienti a culesurilor extratimpurii qi tirnpurii.

Utilizarea familiilor ajutitoare


Familiile ajutitoare pot fi utilizate in trei modalitiiti: unirea
efectivi cu familia de baz5 pe tirnpul culesului, orientarca pe timpul
culesului a albinelor culegitoare din fainilia ajutitoare citre familia
de bazi ~i intirirea familiei de bazii cu faguri cu puiet proveniti din
cea ajut~toare.
Unirea familiei de bazl cu familia ajutitoare pe timpul
culesului
i n cazul stupilor orizontali unificarea se realizeazii prin
inliturarea diafragmei ~i inlocuirea ei cu o coal5 de hit-tie
dirnensionati corespunzitor care va fi roasii de albinele celor douii
familii, mciindu-se unificarea treptati fir5 sii se manifestc
agresivitate. in familia unificat5 se va lisa matca inai t5niri protejati
in colivie, iar cu cea viirstnic3 se va realiza un nuclcu, cu trei faguri
din care unul cu puiet, care va fi adgpostit la extreinitatea stupului,
asiguriindu-se urdinig propriu.
fn timpul culesului vor participa la recoltarea nectarului
albinelc culegitoare din arnbele familii, ob!in$ndu-se o productie mai
mare de miere.
fn cazul slupilor mzdtietaja~i,inainte dc declansarea crilesului
principal cu 1 - 2 zile fan~iliaajutatoare care ping in acest moment se
gisea deasupra se va muta pe fundul stupului, rnatca fiind protejalii in
colivie, deasupra a~eziindu-secele doui corpuri ale familiei de bazi,
scparate de familia ajutiitoare prin podigorul Snellgrove.
Matca familiei de bazi va fi utilizatii la formarea unui nucleu care
se aqeaz&intr-un a1 patrulea corp, deasupra celorlalte, bine separat ~i cu
urdini~propriu. h continoare, se va proceda la unificarea celor doui
farnilii prin inlocuirea podi~orului Snellgrove cu o coalii de hiirtie,
asemiingtoare cazului anterior.
Dupll terminarca culesului familiile ajutiitoare se vor reface pe
seama nucleelor, urmiind ca toamna, inainte dc intrarea la iernare,
acestea sii se uneasc5 cu familiile de baz5 iar miitcile disponibile s i
fie iernate in afara ghemului, dupii metoda Foti.

Orientarea albinelor culeggtoare din familia ajutZitoare in


familia de bazi
Accastii modalitatc este specific5 stupului multietajat care estc
previizut cu podigor Snellgrove, previizut cu vase urdiniguri suprapuse
citc douii, situate pe trei laturi ale acestuia. Familia de baz5 ocupi
primclc doui corpuri, iar familia ajutiltoare corpul a1 treilea separat de
cele doui corpri ale familiei de bazii prin podi~orulSnellgrove. Albinele
din familia ajutiltoare, initial, au legitura cu exteriorul circulind prin
urdinivul 1. Cu trei siiptiimiini inainte de data aproximativii a declang5rii
culesului principal se inchide urdinigul 1 $i se deschide urdinigul 2,
situat cu 1 cm mai jos gi care comunic5 cu familia de baz5. Albinele
culegiitoare ale familiei ajutiitoare vor intra prin noul urdini~deschis in
familia de baz5 unde vor depune nectarul aliituri de albinele familiei de
bazii. Acceptarea accstora in familia de bazii se face fir5 probleme din
cauza uniforrniz5rii mirosului datoriti sitei centrale a podi~orului
Snellgrove vi datoritii faptului cB intrii stup incilrcate cu nectar sau
polen.
Fig. 86. Dirijarea albinelor culegiitoare din farnilia ajutgtoare Cn farnilia
de bazi, prin utilizarea podi~oruluiSnellgrove
1 - 6 14rdini~liri

Concomitent pentru ca celelalate albine ale familiei ajutitoare


s5 comunice cu exteriorul, se deschide unul din urdiniqurile laterale
superioare (3) prin care vor circula albinele tinere pe m3suri ce trec
la activitatea de culeggtoare. Dupii 7 zile se Fnchide urdiniqul 3 qi se
deschidc cel situat imediat inferior (4), diind libcri circulatia
albinelor din familia ajutgtoare prin a1 doilea urdiniq lateral superior
(5). La deschiderea celui de-a1 6-lea urdiniq, dupii alte 7 zile, familia
ajutgtoare a cedat familiei de bazB cea de-a treia generatie de albine
culeggtoarc. Operafia de manipulare a urdini~urilorpentru a pennite
orientarea culeg5toarelor din familia ajutiitoare in cea dc baz3 trebuie
incetatii cu 5 - 6 zile inainte de tinalizarea respectivului cules
principal.

Cntirirea familiei de bazH eu faguri eu puiet proveniti din


familia ajutgtoare
Aceasti modalitate se preteazi la toate tipurile de stupi, dar cu
preciidere la cei orizontali. in acest scop, familia ajutatoarc cste folositii
nuinai la producerea fagurilor cu puict care se scot, se scutu~-3de albine
235
gi se introduc in familia de bazg, contribuind la intgrirea acesteia prin
eclozionarea albinelor. Metoda se dovedeyte simpli, dar reclami un
volum rclativ ridicat de munc5. Operatiunea de transfer a ramelor cu
puiet se face la intcrvale de circa o siipt5m3nii.

5.4.2.2. Procedeul unificsrii familiilor de albine pe timpul


culesului

DaccT-familiilede ulbine sunt intrefinute in stzrpi separafi gi nu


au ajuns la dczvoltarea corespunziitoare pentru valorificarea eficientti
a unui cules principal (in special la salcam) accstea vor f i grupate
pereche la o distant2 de cel mult 1 m una de alta. Deoarece aceste
familii sunt slabe, ele se vor bucura de toatil atentia pentru buna lor
dczvoltarc.
Odat8 cu Pnceperea culesului, una din familii se mut2 pe un
loc nou pe vatra stupinei la o distant2 mare de locul ocupat initial, iar
ccalaltii se deplaseazg cu 50 de cm mai aproape de locul pe care 1-a
ocupat initial familia mutat8. in aceast8 situatie, albinele culegtitoare
ale familiei mutate vor popula stupul riimas pe vechiul loc, luindu-sc
mHsura completiirii cu f a y r i a cuibului acestei familii. in acest fel
familia devine foarte puternicii qi poate valorifica culesul principal in
mod eficient.
Familiei mutate, rtimase Erii albine culegtitoare i se va
restriinge cuibul la numarul fagurilor acoperiti cu albine yi cu timpul
se va reface.
Dupii finalizarea culesului, pentru prevenirea intrgrii familiei
puternice in frigurile roitului se scot fagurii cu puiet ciipiicit gata de
ecloziune qi se introduc in familia mutatti in alt loc in stupini, ajutsnd
in acest fel refacerea acesteia din urmti. in final ambele familii devin
apte pentru valorificarea eficientg a culesurilor urmiitoare in mod
independent.
Dacii douii familii de albine sunt adiipostite in acela~istup,
situatie care presupune existenla unor familii slabe care nu pot
valorifica corespunziitor culesurile timpurii, se poate proceda la
unirea lor pentru culesul de la salcim fie prin indepiirtarea peretelui
desptiqitor yi depozitarea nectanilui in comun intr-un magazin de
recoltil, fie mentinerea separatti a celor douii familii prin perete
despilqitor, dar ambele cu accesul albinelor in magazinul de recoltti
comun. in ambele cazuri intre cele doui familii ~i magazin se pune
gratia Hanemann.
in primul caz, cele doui familii sunt intretinute in acela~istup
in mod individual. Cu trei zile inainte de inceperea culesului matca
viirstnicii este PnlBturati, iar cea mai tfinir5 (a celeilalte familii)
impreunii cu 5 faguri cu puiet necspiicit ~i rezerve de hrani se
izoleazi ling5 un cap5t a1 stupului orizontal prin intermediul unei
diafragme mobile fig. 87).

Fig. 87. Unirea familiilor


A - familiilc in acela~istup de unire; B - familiile dupd unire;
C - nucleul format ~ifamiliile unite

Albinele unificate ale celor dou3 familii (fir2 matci), vor


valorifica culesul, introduciindu-se in cuibul lor una sau doui botci de
calitate.
Deasupra familiei se a~eaziiun magazin cu 18 - 20 de rame in
care albinele vor depozita mierea. Dup2 terminarea culesului se
ridicii recolta pentru extractie, iar cuibul se organizeazii ca inainte de
procedura*
de unificare.
In a1 doilea caz, familiile vor tlpgstrate ca atare, dcasupra sc
aqeazii gratia Hanemann qi magazinul comun cu 18 - 20 de rame.
Albinele culegstoare ale celor dous fan~iliidcpoziteazii mierea in
magazinul comun de deasupra.
5.4.2.3. Procedeul trecerii mai rapide
la activitatea de culegitoare a alhinelor

Prin restringerea temporarii a spatiului de ouat a1 miitcii in


timpul culesului, majoritatea albinelor tinere aflate in stup sunt
forfate sli treacii la activitatea de culeggtoare, valorificgnd superior
culesul de nectar. in acela~itimp, menrinlndu-se activitatea mgtcii se
asigurli in continuare puterea familiei gi deci valorificarea
corcspunz2toare a culesurilor urm5toare.
Metoda "cat Pn cuib", specifics stupului orizontal, i ~ i
justifici denumirca deoarece organizarea familiei in vederea
culesului presupune asigurarea compartimentului de depozitare a
mierii in locul cuibului din care matca a fost scoasii gi transferat5 in
partea opus5 a stupului.
inainte de inceperea culesului cu dous sliptiimiini se ridicii
matca impreunii cu 4-6 faguri, din care doi faguri cu ou5 ~i puiet
neciipiicit qi se transfer5 la capiitul opus urdini~ului,izolindu-se de
restul familiei printr-o diafragmii etangii prev5zut5 pe toatii suprafala
cu gratie separatoarc. Fagurii cu puiet din compartimentul mare (Erg
mat&) se a ~ e a z iastfel ca puietul tgn5r sii fie dispus 13ng5 gratia
despiiqitoare, urmat de puietul vhrstnic yi fagurii goi pentru
depozitarea mieri i fig. 88).

Fig. 88. Organizarea farniliei in stupul orizontat dupll metoda "cat in cuib"

Ncctarul recoltat este depozitat in fagurii goi gi in cei eliberati


dupi ecloziunea puietului. Dupii incetarea culesului se inliiturg
diafragma, iar matca impreunii cu fagurii cu puiet se aqeazii intre
fagurii din care s-a extras mierea (in compartimentul pentru recolts).
5.4.2.4. Metoda Layens

Se bazeaza pe reducerea la maximum a volumului de lucgri in


timpul sezonului aviind aplicabilitate in cazul stupului orizontal, i n
zonele cu un cules de durati gi de intensitate redusi. La inceputul
primaverii cuibul se organizeazg in dreptul unuia dintre urdini~urile
stupului astfel: la peretele stupului se a~eaziidoi faguri din care unul
cu miere .yi a altul cu miere gi pisturi, apoi fagurii cu puiet de toate
vfirstele, 2 - 3 faguri cliditi goi, fagurii cu miere, iar spatiul r5mas
liber se completeaz5 cu faguri goi fig.89).
Familia de albine cu acest mod de organizare a cuibului nu se
mai controleazii piing la incheierea culesului ciind sunt sco.yi fagurii
cu miere in vederea recoltiirii. Dup5 recoltarea mierii, cuibului se
organizeazi la unul din urdiniguri, striimtfindu-se in funcjie de
numirul de faguri ocupafi de albine.

Fig. 89. Organizarea familiei de albine in stup orizontal dup3 nietoda Layens

5.4.2.5. Obfinerea unor productii ridicate de micre prin


stupgritul pastoral

Tehnologia prin care familiile de albine swnt deplasate la


sursele melifere in scopul obtinerii unor proclucfii ridicate de mierc
poarta denumirea de stupirit pastoral. in majoritarea cazurilor astizi
nu se mai poate practica o apiculturg stationarii din cauza
insuficientei bazei melifere, apicultorii fiind obligati s&se deplaseze
cu familiile de albine in zonele cu resurse melifere bogate. Succesul
En apiculturi in conditiile actuale depinde de rapiditatea cu care
apicultorii i ~ deplaseazjl
i familiilc pentru valorificarea unor culcsuri
principle, diferite in tilnp ~i ca distantg, putsndu-se realiza un
adcvirat conveer in privinta culesurilor.
Pentn~valorificarea eficicntg a acestor culesuri este necesar5 o
pregstire. minutioas2 a transportului: trebuie identificate resursele
meliferc, gradul dc incircare a zonei respective cu albine, culegerea
de informatii asupra cvcntualelor boli din zoni, procurarea
documcntclor necesare 7i a mijloacelor dc transport adecvate,
stabilirea itinerarului gi a drumurilor dc acces, alcgerea qi amenajarea
vetrclor pc timpul stupiritului pastoral etc. Data dcplasirii in pastoral
sc va alcgc in preajma declanqirii inflorii masivului rcspectiv.

Misnri organitatorice yrivind impachetnrea stupilor ~i


transl)ortlrl acestora in pastoral
Pentru ca transportul sii se desfiqoare in conditii
corespunzitoare vor fi luate misuri in ceea ce privcqte pregitirea
interiorului stupului. Se inlocuiesc fagurii plini cu miere, cci dc
curfind cipiciti ~i proaspiit cli%di!i cu al!i faguri goi, deoarcce existi
riscul n~perii gi pribugirii din cauza greutitii proprii ~i
zdruncin~turilor pe timpul transportului. Se fixeazc? ramele
corcspunz3tor pentru a cvita neliniqtea ~i strivirea albinelor prin
intermediul pcnelor de lemn, cuielor, fixarea diafragmei ce
delitniteaz,? cuibul, coinpletarea cu rame a spatiului ncutilizat, iar
pentru evitarea deplasirii rainelor in plan vertical la stupii orizontali
se aplics deasupra umera~elorspetezelor superioarc ale ramelor a
dou5 stinghii de lemn.
La stupii multictaja[i fixarea ralnelor se face prin interrnediul
corpului de deasupra. Vcntilatia sc asigur5 prin deschiderea oritjciilor
de ventilatie, scrindurclclc podiqului se pun c5te dou5, suprapuse, la
rni~jloculstupului orizontal qi se fixeazii cu bara special5 de fixare. La
stupii multictajafi spa!iul pentru refugiu qi volurn sc asigui-2 prin
rama hr5nitorului, sita dc ventilatie qi podi~or,iar piqilc coinponente
sunt fixate intre fund ~i capac cu cele dou5 tije metalice. Dupi
pregitirea in acest mod a stupilor, dupii incetarea zborurilor albinelor
qi rctragerca acestora in stup se inchid urdiniqurile in modul specific
pentru ficcarc tip de stup. Dac5 albinelc vi dupi Iisarea intunericului
nu s-a11 retras de pe sc2ndura dc zbor vor fi obligate s i intre in stup
cu ajutorul f u m ~ ~ l fir8
u i ca aceasta s5 intre in stup sau prin stropirea
lor cu ap5.
Fig. 90. Stupi pregititi pentru deplasarea in pastoral
inainte de inchiderea urdinigurilor

Se procedeaz5 la astuparea tuturor neetan~itiitilor pentnl


prevenirea ieqirii albinelor din stup pe timpul transportului. Etanyrea
se face frecvent cu lut moale. Dup5 o ultiini verificare stupii se
incarcB cu atentie pe platforrnele autovehiculelor, cu ramele paralel
cu directia de inaintare, iar cind din cauza drumurilor denivelate se
realizeazii o lcginare a inc5rc5turii, stupii se vor aqeza cu ramele
perpendicular pe dircctia de inaintare a vehicolului. Stupii se
transport5 la vehicul, de infinere, prin folosirea unor tBrgi sau
c5rucioarc speciale, iar incBrcarea sc face nlanual sau prin folosirea
unor macarale destinate special acestui scop.
in tirnpul inc5rcBrii stupilor, urdinigurile vor fi orientate sprc
inapoi pentru a observa eventualele ie~iriale albinelor. Transportul
este bine sii se faca cu mijloacc mecanice cu deplasare rapid3
(autocamioane), pe timp de noapte, iar pe timpul acestuia stupii
trebuic s2i fie cit mai bine fix+ cu frgnghii rezistct~te,obloane inalte,
pentn~ a se evita deplasarca qi lovirea intre ei. Se string ~i se
impacheteazii utilajele $i inatcrialelc necesare efectu5rii lucririlor de
intretinere pe timpul stupBritului pastoral.
Dup5 ajungerea la destinatie se instaleazii adiipiitorul, stupii se
descarcii, se aqeazi pe noua vatrii, dupii care se deschid urdinigurile.
Seara, dupii linigtirea albinelor, se ageazii podigoarele, urrniind
ca ulterior sii se execute despachetarea qi organizarea cuiburilor.
Dupii terminarea stuperitului pastoral En vederea readucerii
stupilor pe vatra permanent5 a stupinei se procedeazii in mod similar.

5.4.3. Intensificarea dezvoltihii familiilor de albine dup5


culesul principal de la salcim in vederea valorificiirii
celorlalte culesuri

ingriJirea familiilor de albine dupg culesul principal de la


salciim ~i extragerea mierii are ca obiective favorizarea dezvoltirii in
continuare pentru valorificarea culesului urrnitor (tei, floarea-
soarelui) ~i luarea m5surilor adecvate pentru combaterea fenomenului
de roire naturalii.

5.4.3.1. Misuri pentru dezvoltarea familiilor de albine

fn vederea dezvoltgrii familiilor En aceaste perioad5 se va


asigura m5tcilor spafiul necesar pentu depunerea pontei.
La familiile adiipostite in stupi orizontali, dupii extragerea mierii
se va introduce in mijlocul cuibului 3 - 4 faguri cu celule goale, printre
fagurii cu puiet din cuib. Se continuii apoi periodic operaiia de Igrgire a
cuibului cu cite doi faguri amplasaii in mi~loculcuibului, separati prin
cite 1 - 2 faguri cu puiet. I

Lu farniliile adiipostite in stupi multietaja!i dacii in perioada


culesului s-au utilizat gratii Hanemann pentru limitarea activitglii de
ouat a m5tcii numai in corpul inferior, aceasta se va indepiirta diind
posibilitatea matcii s5-qi inceapa ponta gi in corpul a1 doilea. Dac5 nu
s-a utilizat gratia Hanemann, la terminarea culesului in stup va exista
urm5toarea situatie: matca a trecut in corpul superior reu~inds5
ocupe cu ou5 ciiiva faguri chiar dac5 aportul de nectar a fost
abundent in timpul culesului, in timp ce in corpul de jos s-a acumulat
o cantitate mare de pisturii in locul puietului care a eclozionat. in
aceasti situatie, la asemenea familii, se va face inversarea corpurilor.
in continuare, in mod periodic, la intervale de 2 - 3 s5ptiimini
se procedeazi la inversarea corpurilor pin5 la declan~areaculesului
de la tei sau floarea-soarelui ciind cuibul se va organiza din nou in
vederea asiguririi spafiului pentru depozitarea mierii.
La stupii verticali cu un corp yi magazine se va face in mod
periodic liirgirea cuiburilor ca $i la stupii orizontali, iar magazinele
care contin faguri cu celule goale, se vor mentine deasupra corpurilor
pentru a se adiposti in ele albinele culegitoare care neaviind
activitate de cules ar aglomera in mod inutil cuibul, favoriziind
intrarea familiei in frigurile roitului.
Indiferent de tipul de stup, daci in aceasti pcrioadi nu cxisti
cules de intretinere, se va proceda la hrtinirea stimulativti pentru
intensificarea pontei mitcilor.

5.4.3.2. Misuri pentru prevenirea roirii naturale

in conditii naturale, dupi culesul dc la salciin familiile de


albine ating dezvoltarea maximti. Populatia numeroasi dc albinc estc
alcituitii in majoritate de cele tinere care sunt specializate pentru
funcfia de doici. Datoritii culesului abundcnt din naturi se va ajungc
la blocarea cuibului cu miere ~i in consecinfi sc reduce activitatea de
ouat a mitcii ~i In continuare cantitatea de puiet. in aceastti situatie
albinele tinere sunt lipsite de activitate, producindu-se o aglon~erare
in stup intrucit respectivele albine nu au trecut inc5 la activitatea de
culegiitoare. Astfel, in familia respectivi apare un dezechilibru care
conduce la instalarea instinctului de roire naturalii.
Intrarea familiilor de albine in stare de roire duce la
diminuarea productivit5tii, producindu-se o perturbare general,? a
activitifii in stupi. Daci roirea se produce, puterea fainiliei roite
scade in aSa miisurii incit culesul urm5tor este compromis.
Miisurile pentru prevcnirea roirii naturale se refer3 la
inliturarea factorilor hvorizanti care in general sunt intr-o str2nsZ
interdependenti: dezechilibrul intrc numiin11 rcdus de larve care
necesitii a fi alimentate gi nutn3rul marc dc albinc tincrc, capacitatea
nesatisficitoare a stupului, tctnpcratura prca ridicatii in stup, lipsa
ventilatiei corespunzZitoare, existenla unei rn'itci viirstnice la care
secretia feromonului substantZ de matci este diminuati gi existenta
unei predispozifii ereditare.
Pentru prevenirea roirii ilaturalc sc ilnpunc luarea unor milsuri
care pot fi grupate in miisuri cu carracter general ~i iliiisuri speciale.
Mssurile generale se referi la inl3turarea sau diminuarea
influentci factorilor favorizanfi:
- Iilrgirea la timp a cuiburilor, asiguriind albinelor spatiu
suficient pentru desfi~urarea diferitelor activitiiti, precum qi
asigurarea unei densitgti normale pe faguri, evitiindu-se ridicarea
temperaturii in stup;
- ridicarea periodic5 din familiile foarte puternice a unor
faguri cu puiet ciipiicit aproapc de ecloziune qi albinele de acoperire
qi utilizarea lor la intarirea familiilor mai slabe, la forrnarea de familii
noi, nuclee cu mgtci de rezervii sau familii ajutitoare;
- asigurarea ventilatiei intense prin deschiderea larg5 a
urdini~urilorgi umbrirea stupilor prea expugi la soare;
- preocuparea permanent3 de inlocuire a miitcilor virstnice cu
altelc tinere etc.
Dacii la unele familii s-a instalat starea de roire gi au construit
botci, acestea vor fi distruse pe mssura aparitiei lor. Acest procedeu
nu face altceva deciit s5i am2ne ieqirea roiurilor sau poate duce la
evitarea roitului daci apare in natur5 un cules intens, instinctul de
acumulare in aceast5 situatie fiind mai puternic deciit cel de roire.
Mgsurile speciale vizeazii divizarea familiei care se
pregitcgte pentru roire, fiind necesar un anumit timp pentru o nou3
organizare qi dezvoltare, perioad5 in care familia iese din starea de
roire.
0 primii metodi consti in divizarea temporara' a familiei in
cadrul aceluia~istup cunoscutii sub denumirea de metoda Demaree,
procedeele fiind diferentiate in functie de tipul stupului ~i o a doua
metodg care const5 in formarea din familia care se pregiite~tepentru
roire a uneifamilii noi intr-un alt stup amplasat in alt loc din stupin5.
Divizarea temporara' a familiei fn cadrul aceluia~istup. Daci
familia de albine aflatii in preajma roirii este adiipostitii fntr-zrn stup
orizontal se ia fagurele pe care se g3scgte matca gi incs 2 - 3 faguri cu
puiet tgn5r necapiicit gi se amplaseazii in celslalt capiit a1 stupului,
separandu-se cu gratia despiqitoare Hanemann, deschiziindu-se
urdiniqul secundar. intre cuibul nou format qi cel inilia1 se interpun 7
- 8 faguri cu celule goale qi faguri artificiali care vor fi cliiditi de
ciitre albine. Albinele din cuibul initial se vor simti orfane qi vor clidi
botci pentru creqterea unei m5tci noi.
wlew yln8an ap ~s-nputp.?~ 'garirur
. . . a .r l. r w ~n3j euwvo~wy!un alaod
3s nBs aJeolyys auIs ap augmgl ajeod arlrwej .. ysea3v -!n~qarnd
~areuo!zop3 upd 33~~3.1 BA as e!ialndod le! 'es~emy o u o al&s
I$-t! nlluad y o q r t u ~ s u oJOA ~ sIau!qle JVUIJOJ nou ~ n d n ~uls
.1nq!n3 y 3 ~ ~ ~!bps 3 . 1 ala8!lqo putg ' i ~ r o rap
FaJnls u!p sar apu!qle pow lsaae ul -!le!ag!ve !m8113 na gznajaidmo3
3s [ n q ! n ~-&s 11 a~olu! as am; a ~ e o ) p ~ a l nalau!qle 3 alenu!luoj
ul ajSaur1~d!S e3jeur alSasg2 3s ale3 ad l r 3 ~ d ~jarnd 3 n3 gurw
gln8u!s o auzwpl d q s lnlq3a~111 'gu!dn)s ui 301 $1" un-~luileseidure
dnjs )IF! un-qui m p o q as rSWar!radoae ap aIau!qle !S la!nd no
..
1un4ej ~ p~ ~J I ~
! i o l .~ .g as O Jw u a d alSa)@a~das ane3 e111wej .. u!a
Bup&s ut 301 q a uj pzaasaldurn as arm !ou !!lpq/
p u n n !nlnl?or vu$t)ard uj pjb,tJa DT~TU~DJ u!p varuurro~
-nolpwnn Insap3
juapya E~IJ!JOI~A BA ale3 p l ~ u a l n d a!I!uraj o puglnzaJ 'prguy
!em e3lmu as-npugsg 'rr1rurvj .. . pnop a133 y3yrun as !S anvol!&dsap
v!1v18 gnn)glu! as '1rra1m .. . sana4arlna rujuad alebss as eal!op la lnc1-103
~vdr3ur~d .
. . rnlnsaln:, ea~euruual~ d n -ruarux a.. . va~al!zodap tu~uadunwo:,
n!ivds 113 eal!op Ie [n&o3 ~ s o l o jA !!l!luq p o p rop3 alau!qIy
-!nptdn~s a a~eopadnsvapid el S.l u. ~ p ~un n a p a ~ a ~asd geqnzan
..
ar~rmaj cnou tuluad -13l~urIOU raun ea~alSa-13nrluad 'alualsrxa
a ~ a u !a~a/ual
~ u!p ploq !rulsuo:, no^ !S aua~rorjmrs . . JOA as p3law ap
alcloz~as-npugua ealrall la 1nd.103 u!p alauFqlv -pnop alamy~dalsad
pzaaSe as p n d na !In& !Soramnu !em !a3 au!iuo3 are3 1n&o3
-!i!py3
y "A aria:, ~. I E. I ~. ~ J Itnn8aj
V . ~ ! e~riy:,IS. 11narur
.. . eanajrzodap ruluad apo8
aln1a3 n3 !nn8aj n3 uqd val!op 1" 1nclro3 aunda~dnsas ' u u e w a u e ~
1a1le~8
. . e~dnseap' h o 3 )sans alsad 'dnls ap dp lsa3e tuyuad u u a w a u a ~
~ ! p n f 3z ~ 1~3311
3 ui 1.4 pursoloj sor ap lndro:, ul pzealozr as rla~3gr1,~e
pnsaj e~!ies!ile IS al!radoae ap alsu!qle !S ppdp3au l&nd ns !nnkeJ
E - z !ile na gunaidurl e3law alSasp8 as a m ad ewe1 'r01!3~oq J O J ~ W
a g~lq~1aand aana8tu)s1p ~ d n p')u/b3allntu znlndnls 1nza3 u~
. I ~ I enop
~ I a lano ap ! ! i ~ j ! ~ ~ p ewnn
e u! E;leqnzar
p!uralnd arlrurej.. o puylnzar 'tggugl 1134sm as-npu~sgl'rrlrwaj .. . pnop
10193 a a r a 3 ~ ~ ua1 n gzaapa30.1d as 'IIJIOJ s l ! q a ~ o ~epaor~ad a~ ln3a.q
e ale3 ui d u g '!ugwpldps - gdna .!~nq!n3 anop a133 a q u ~ plntiads
ul unwo:, u! ~ r u e l ~ aalyzodap u .. .
JOA rrlrwej alaqwe u ~ pa[au!qlv
rnai tiniri. Aceast2i metodii se utilizeazii cu prec2idere in cam1
slztptlor verticali cu un corp qi magazin.

54.4. Producerea mierii in secfiuni

Producerea mierii in seciiuni reprezinti o modalitate de


diversificare superioari a n~ieriidatoritg cre~teriivalorii comerciale a
acesteia. Secliunile se prezinti sub forma unor Gguraqi mici
cunoscuti sub dcnumirea de secfiuni care la r2ndul lor ocupg o rami
standard.
Datoriti dimensiunilor rcduse fvaguragii sectiunilor sunt
unlpluti cu acelagi sortiment de miere. Cel mai bine pentru obtinerea
mierii in secfiuni se preteazii culesurile de la care se obfine o miere
deschisi la culoare gi care nu cristalizeazii sau cristalizeazii foarte
greu. Faptul cii figura~uleste cipiicit uscat in totalitate face ca
seciiunea respectivii s i aibi o culoare deschisi, s i pistreze aroma
fin5 a florilor din care provine mierea yi in general s5 aibit un aspect
pliicut, care confer5 produsului rafinament.
Ramele - sectiuni sunt confectionate din lernn de esentii moale
(tei) avind spetezele respective mai late decit ramele obignuite
pentru protejarea fagurilor cu miere impotriva strivirii gi cu poqiuni
decupate care permit trccerea albinelor printre sectiuni. Ramele
secfiunilor au cel mai adesea forme dreptunghiulare cu dimensiunile:
lungimea 102 mm, iniltimea 129 mm, liifimea 33 mm ~i grosimea
2,5 mm.
Fagurii artificiali introdugi in ramele-secfiuni sunt mai subfiri
decit cei obi~nuitiqi de culoare deschis5. Fixarea acestora in ramele -
secfiuni dupii dimensionarea lor corespunziitoare, se face cu ajutorul
unui calapod care trebuie udat sau uns cu ulei pentru a evita lipirea
fagurilor. Dupii agezarea fagurelui in rama sectiune se procedeazg la
lipirea cu ajutorul crcionului de lipit. Pentru a menfine ramele -
sectiuni curate este indicatii parafinarea acestora la cald cu ajutorul
unei pensule la inceput pe toat3 suprafata exterioarg, iar dupii
montarea in magazin numai in poqiunile expuse contactului cu
albinele.
Secfiunile se ageazii ciite patru, in rame susfingtoare care se
sprijinii pe falprile magazinului. Aceste rame sustinitoare pot fi
netede sau cu crestgturi in stinghia de sus gi cea de jos, corespunziitor
decupajelor pentru trecerea albinelor prin ramele - sectiuni. Pentru ca
albinele s5 nu construiasc5 faguri de leggtur5 intre rgndurile de
sectiuni, intre acestea se aqeaz5 separatoare care asigur5 o grosime
uniform5 a sectiunilor. Dac5 sectiunile sunt lipsite de decupaje pentru
trecerea albinelor se utilizeaz5 separatoare sub forma unor grile
orizontale prin care albinele pot circula, unite intre ele prin stinghii
verticale sau pot fi folosite separatoare continue din lemn la care se
fixeaz5 in dou5 p5qi stinghii transversale.
Un alt procedeu const5 in folosirea unor magazine cu supoqi
din tab15 sub forma literei T rgsturnate (I)pe care se a ~ e a z 5
sectiunile, fir5 rame sustin5toare (fig. 91).

Fig. 91. Modul de ayezarc a secfiunilor in magazin

La obfinerea mierii in scctiuni sunt folosite familiile foarte


puternice ad5postite de regul5 in stupi multictajati qi verticali cu un
corp ~i magazine. Momentul adecvat treccrii la depozitarea mierii in
magazinul cu sectiune cste cind fagurii din cuib sunt plini cu puiet
sau puiet gi miere. La inceputul actiunii de producere a mierii in
sectiuni, familiile respective sunt reduse la un singur corp pestc care
s-a a~ezatcorpul cu secti~mi.Acest lucru se realizcazg prin scoatcrca
fagurilor cu puiet ~i miere care se introduc in alte falnilii pentn~
intZirirea acestora.
Faptul c5 exist5 acum o cantitate mai mic5 de puiet, doicile
vor fi obligatc s5 treacg la activitatea de culegiitoare, participiind la
umplerea sectiunilor cu miere, al5turi de celelalate culegitoare.
Dup5 ce figuragii din magazinul de deasupra cuibului au fost
pe jumiitate cl8diti se aplicii deasupra acestuia ccl dc-a1 doilca
magazin. Ciind in primul magazin a 'inceput ciipiicirea fagurilor se
face inversarea celor doug magazine. Albinele vor definitiva
cipicirea magazinului plin ~i vor continua cu depunerea nectarului in
magazinul de deasupra cuibului. in momentul in care fagurii din
acest magazin sunt umpluti pe jumiltate cu miere, se a~eaziia1 treilea
rnagazin peste primele douii.
Recoltarea magazinelor, cu sectiunile respective, se face cind
figura~iiau fost c5p2cifi complet. indepartarea albinelor de pe
sectiune se face cu ajutorul fumului gi prin periere u~oar2,pentru a nu
deteriora c2p2celele figuragilor, sau prin utilizarea unui izgonitor de
albine. De asemenea, recoltarea trebuie s i se faci in tirnp util intruciit
prin activitatea culegZitoarclor qi trecerea repetat5 a lor peste sectiuni
se ajunge la inchiderea culorii, datorit2 polenului sau a altor
impuritiiti de pe suprafafa corpului albinelor.
Sectiunile care la terminarea culesului nu a fost finalizate se
scot ~i se ageaz5 in alte magazine sau se dau altor familii puternice
pcntru a le finaliza intr-un timp c2t mai scurt.
Dupii recoltare, magazinele cu sectiuni sunt depozitate in
inc5peri corespunzZitoare, G r i posibilitifi de atac din partea unor
d5un2tori (giiselnifii, furnici, etc.).
Pentru a f i evitatii tendinta de cristalizare a mierii, temperatura
in inciperile de pistrare trebuie sii fie cuprinsii intre 21 gi 32°C .yi s2
se mentinii constanti, G r i variafii prea mari.
Ambalarea secfiunilor se face prin vidare cu celofan sau pungi
de polietilenii, insistindu-se pe asigurarea unui aspect igienic .yi
comercial a1 mierii sub aceasti form%de prezentare.
TEHNOLOGIA ~NMULTIRIIFAMILIILOR
DE ALBINE
Fenomenul de roire se manifest2 ca un instict natural de
inmultire prin diviziunea repetati a unei familii de albine ajunsi la
dezvoltarea maxim2 in scopul perpetugrii speciei. Sporirea numiirului
de familii de albine prin roire poate avea loc pe cale naturali sau pe
cale artificial%.

6.1. ROTREA NATURALA

Roirea natural5 este determinatii de instinctul de conservare a


speciei ~i se manifest5 in momentul atingerii dezvoltirii maximc a
unei familii traduse prin blocarea cuibului cu provizii qi puiet, lipsa
spatiului, temperaturii prea ridicatii in stup, ventilalia
necorespunziitoare, virsta inaintatii a miitcii, predispozita ereditarii a
albinelor spre roire etc.
in conditiile Rominiei, roirea naturali are loc dupe culcsul dc
la salciim, avind ca dezavantaje compromiterea culesului urm%tor$i
reducerea cre~teriipuietului. in plus, desfi~uriindu-se intiimplitor
impiedicii activitatea de selectie $i neccsits personal suplimentar
pentru supravegherea permanenti a fainiliilor $i prinderea roiurilor.
Pe ling5 dezavantajele men$ionate, roirea natural5 prezint5
avantajul obtinerii unor familii noi, singtoasc, fir5 nici o interventie
din partea apicultorului.
Modul de manifestare a roirii naturale a fost prezentat anterior
in cadrul dinamicii sezoniere a familiilor de albine.
Dupg aqezarea roiului, recuperarea acestuia trebuie s5 se facs
in cel mai scurt timp deoarece el poate pleca in orice moment. La
recoltarea roiului se folosegte roinita, care poate fi un recipient
oarecare, in care albinele roiului sunt scuturate qi pistrate pan5 la
introducerea lor intr-un stup. Trecerea albinelor din roiniti in stup, se
face spre searii dup5 ce in prelalabil in stupul respectiv s-au introdus
4 - 5 faguri artificiali.
Operafiunca se execut3 fie scuturhd albinele peste fagurii
artificiali ~i apoi cu ajutorul fumului se aranjeazg uvor podi~orul~i
capacul, urdini~ulfiind larg deschis, fie prin rgsturnarea roinitei pe o
pSnz%i n f a p urdini~uluila o distant2 de 30 - 40 cm. Pentru a ugura
oricntarea vi pfitrunderea albinelor in stup este bine s5 se pun5 o
planvet5 intre piinz,? gi scindura de zbor sub forma unui plan inclitiat.
La inceput albinelc zboarii dczoricntate in toate directiile dar
rnajorilatea lor, atrase de mirosul ihgurilor artificiali, patrund in stup
lansiind mesaje din glanda Nasonov, ciit ~i tnesaje sonore catre
cclclalte albinc.
A

In ~irurilede albine care se indrcapti spre urdini~poate fi


observat,? matca sau mai multe miitci 'in cazul roiurilor sccundare sau
teuiare, din care unele pot fi recupcrate de apicultor dupii ce s-a
asigurat cii cel putin una a intrat in stup.
ingrijireo roi~lrilorie~itein perioada normali de roire qi in
prezenta unui culcs cste simplificatfi, deoarece dezvoltarea estc foarte
rapid8 ca urmare a cncrgiei de lucni caracteristice.
La 24 dc ore dup2 instalarea roiului i n stup se verific5i
prczcnfa niiitcii, iar in cazul roiului prinlar inceperea ouatului (la
roiul primer cxistl matca vdrstnic5 fecundata). in lips5 de cules se va
asigura roiurilor de cel pufin de dou5 ori pe siiptiimSn5 hrgniri cu
700 - 800 g sirop de zahiir care deierminii o stimularc a mitcii ~i
realizarea rapid5 a 5 - 6 faguri cu puict inainte de a incepe perioada
de criz5 carc sc instalcazii la trci s2ptZtmiini de la fixarea roiului ca
urnlare a disparitiei unor albine prin moartea lor ~i lipsei albinelor
tincrc. Dupi aparitia propriilor albine, roiul capat2 un nou avant in
dczvoltare ~i trebuie si-i asigurim faguri artificiali ~i hriniri
stimulative. in condilii normale, un roi primar i e ~ i in t primele doui
decade ale lunii iunie, trebuie s i aibi la inceputul lunii septelnbrie 8
I'aguri clidifi, din carc 5 - 6 faguri cu puiet ~i o parte din proviziile de
liranii pentru iernare.
in cazul roiurilor secundare, dezvoltarea lor cste mai lenti din
cauza faptului c,? apar mai tiirziu ~ L 7I - 8 zile deciit cele prirnare,
precum ~i datoritg faptului c5 cste necesar,? o perioad5 pentru
maturarea, fccundarea ~i declan~area ouatului m2tcii carc poate
cuprinde alte I0 - 15 zile. Pentru buna dczvoltare a accstor roiuri este
ncccsat-5 asigurarea unei cantitiiti de 1,5 kg albine ~i vcrificarea la
fiecare 2 - 3 zile pentru urmirirea realizirii imperecherii mitcii ~i
inceperea ouatului, urrnind ca dup5 10 - 12 zilc s5 se verifice
calitatea imperecherii m5tcii dup5 modul de cipiicire a puietului
(puiet de lucr5toare sau de trintor). Aceste roiuri vor intra in iarni
mai slabe dec5t cele primare, dar cu perspectiva unei bune dezvolt5ri
in anul urrniitor, datoriti tinerefii m5tcilor.
Productivitatea roiurilor este determinatii de data iegirii
acestora.
Roiurile timpurii ies cu 50 - 55 zile inaintea culesului, aviind
posibilitatea de a c r e ~ t edoui generatii de albine p i n i la declan~area
culesului principal, devenind puternice, iar familiile car au roit au
timp suficient pentru refacere.
Roiurile tQrzii ies cu 5 - 10 zile inaintea culesului. Aceste
roiuri sunt recuperate gi adspostite apoi in stupi echipati cu o ram5 cu
puiet necipicit, rame cu faguri cu hran5 gi rame cu faguri artificiali.
Stupul se instaleazi pe locul familiei care a roit, iar accasta se muti
pe un loc nou in stupin5.
0 alt5 varianti const5 in scoaterea m5tcii din roi $i
introducerea ei in familia care a roit, iar roiului i se repartizeazi o
botcii c5p5citi aproape de ecloziune. Dac5 roiurile nu sunt suficient
de puternice in preajma culesului se procedeazi la unificarea a 2 - 3
roiuri, iar surplusul de m5tci se valorificg in alt scop.
Roiurile ieyite la date medii, cu circa 25 - 30 zile inaintea
culesului, nu pot valorifica culcsul fiind slabe ca qi familiile care au
roit. in acest caz qi roiurile yi familiile pot fi utilizate cu precadere
pentru cliidirea fagurilor, putiindu-se obfine pin8 la 20 de faguri
clidifi.
Dac5 apicultorul are sub control procesul de roire natura1'a, va
lua mjsurile necesare ca familia de albine sii nu produc5 mai 111ult de
unul sau dou5 roiri, pentiu ca acestea s5 fie suficient de puternice, iar
familia s5 nu sl5beascii prea mult. Dupi ie~ircaultimului roi se
verifici familia pentru a constata cvcntuala prezenfs a i~neimitci
eclozionatc urmiind s5 fie distruse toate botcile sau dac2 nu exist2 sc
va lisa o botcil din care va rezulta o mntci noui. in continuare
familiile roite vor bencficia de ingrijiri corespunzitoare pcntru a se
reface cit mai rapid.
Roirea artifical3 const3 in dirijarea procesului natural de
inmultire a fa~niliilorde albine. in cam1 roirii artificiale trebuie s5 se
actioneze pentru inceput asupra familiilor care vor servi la
producerea de roiuri, in sensul dezvoltgrii maxime a acestora, urrniind
ca ulterior, in scopul prevenirii roirii naturale, s3 se procedeze prin
difcritc tehnici la obiinerea unor roiuri c2t mai timpurii yi cit mai
puternice care in toamn3 vor forma unit3ti biologice puternice,
urmind sii deving productive in anul urmiitor.
Prin aplicarea metodelor de roire artificial2 se realizeaz2 o
selectie corespunz2toare prin alegerea pentru inmultire a celor rnai
valoroase familii sub aspectul insugirilor productive, fiind necesarg
obtinerea de miltci cu care vor fi dotate roiurile pentru a se inregistra
dezvoltarea scontati.
Metodele dc roire artificiali sunt multiple, in funcf-ie de
situatic qi condifii, apelindu-se la cele mai accesibile.

6.2.1. Roirea prin stolonare

Roirea prin stolonare sc practicii dupii terminarea culesului de


la salciim, cind familiile sunt foarte puternice, prevenindu-se roirca
naturalii.
in acest scop se ridicB 1 - 2 faguri cu puiet ciipiicit qi albinele
de acoperire dintr-o familie (stoloni individuali) sau de la mai multe
familii (stoloni colectivi) qi se introduc intr-un stup gol, dezinfectat,
preg2tit in prealabil. Ramele cu puiet in numgr de 2 - 4, se aqeazii in
mijloc, iar de o parte qi de alta se aqeaz2 cite o ram2 cu provizii.
Pentru intgrirea roiului qi evitarea depopulgrii, se vor scutura albinele
tinere de pe 1 sau 2 faguri cu puiet din alte familii. Roiul format se
ageazi? pe un loc nou in stupin3 cu urdini~ulredus la 1 - 2 cm. La
aproximativ 6 ore de la formare, roiul va primi o matc2 imperecheatg,
protcjat2 in colivie, iar d a d nu se dispune de matc2 imperecheatg,
dup2 24 de ore se va da o botcii ciipiicitii fig. 92).
Fig. 92. Schema roirii prin stolonare

in primul caz, roiul se va forma rnai putemic cu patru faguri


cu puiet, iar in cel de-a1 doilea, mai slab cu numai doi faguri cu puict.
Roiul neavind albine culeg5toarc, se recornandB turnarea a
circa 250 ml apii in faguri, urmind ca dupii citeva zile sii fie ajutat cu
1-2 faguri cu puiet c5piicit, Er5 albine, pentru intirire.
Aceasti metodi prezintii ca avantaje faptul c i nu conduce la
sliibirea familiilor din care se foimeazii qi cii se poate practica gi mai
tirziu Tn vari sau chiar spre toamnii.

6.2.2. Roirea prin divizare

Metoda const5 in ridicarea unei jumiitiiti din fagurii cu puiet,


provizii gi albinele care se gisesc pe aceqtia gi introducerea lor intr-
un stup preggtit anterior. Cei doi stuyi se agcaza dc o partc ~i de alta a
locului pc care 1-a ocupat farnilia initial5 la o distant3 dc 0,5 m, unul
de altul, cu urdini~urilcmult micqorate. Albinele culeg'atoare nu vor
mai glisi vecl~iulurdiniy ~i se vor distribui intre cei doi stupi in mod
aproxitnativ egal. Citre sear2 roiul fir2 tnatcg va primi o matcii
protejata in colivie sau se va incastra o botci cip5cit5 intr-omargine
a unui fagure co puiet. in zilele urmiitoare stopii se vor deplasu
treptat cu cite 0,5 m zilnic spre locurile definitive pe carc Ic vor
ocupa in stupini Gfig. 93).
Metoda se dovede~tesimpli gi prezintii avantajul c i cele doui
familii posed5 de la inceput albinc tinere, puiet gi albine culeggtoare
intr-un raport normal, iar ca dezavantaj faptul c5 ambele familii sunt
relativ slabe.
in zonele unde culesul principal este salctimul este necesar ca
familia de baz5 s5 participe ca atare la cules, diviziunea s5 se facii
imediat dup5 cules, prevenindu-se in acest fcl roirea natural5.
in zonele caracterizate prin cillesuri principale tardive (tei,
fAncte, floarea-soarelui) se recornand2 ca divizarea s i se faci cu
40 - 50 zile inaintc de inceperea culcsului pentru ca familiile rezultate
s,? beneficieze de timp suficient pentru refacere.

Fig. 93. Schema roirii prin divizare

6.2.3. Roirea artificial5 prin mutare simplg

intr-o prim2 variant& familia de albine se deplaseazii intr-un


loc nou in stupini iar in locul acesteia se amplaseazg un stup echipat
cu 5 - 6 rame cu faguri artificali gi cliiditi. Din familia de bazg se
ridicg matca gi fagurele cu puiet pe care aceasta se giisegte gi se
transferi in stupul preggtit. Culegiitoarele, obi~nuitecu vechiul loc,
se intorc Si vor popula noul stup, ggsind matca, iar datoritii faptului
c5 nu exist5 puiet de crescut, vor recolta cantitiifi mari de nectar.
Stupul cu familia de bazii, Erii matcii, dar cu puiet de toate virstele gi
albine tinere, va primi o matc5 imperecheatii protejat5 in colivie sau o
botc5 ciipiicit5 gi se va reface rapid.
in a doua variant5 se folosesc dou5 familii puternice. Din
cuibul unei familii se ridicii 3 - 4 rame cu faguri cu puiet Erii albine
~i 2 rame cu provizii care se introduc intr-un stup go1 care se va a7eza
in locul celei de-a doua familii de la care va primi albinele
culegiitoare (jig. 94). Familia a doua se va muta intr-un alt loc din
stupins. Familiei nou fonnate i se dH o matcB impercheat8. in locul
ramelor cu puiet ~i provizii ridicate de la prima familie se vor
introduce faguri clgditi pentru refacerea cuibului.

Fig. 94. Schema roirii artificiale prin mutare sirnplii:


A, B -familii de baza'folosite pentru roire: R - roirrl;
A,, BI -pozitia familiilor fn urma roirii prin mrrtare

6.2.4. Metoda familiilor perechi sau a roiului c"leg5tor

La aplicarea acestei metode participii dou5 familii de albine


puternicc, amplasate pe vatra stupinei aproape una dc cealalt5. Cele
douii familii se indepgrteazii aqezandu-se pe un loc nou in stupin&,iar
in locul lor se a~eaz,?un stup go1 in care se pun juinitate din ramcle
cu puiet, provizii qi albine provenite dc la cele doui fatnilii. Mgtcile
rirniin in familiile lor, iar roiului dupii 24 de ore i se dii o botcg
c5p5citii. Roiul prime~tetoate albinele cclor dou5 familii, care au fost
mutate in alt loc. h timpul culesului deasupra roiului se a ~ e a z dou5
i
magazine sau un c o p , realizilndu-se cantitiiii tnari de miere datoritii
intreruperii cre~teriipuietului din cauza lipsei miitcii, majoritatea
albinelor tinere trecAnd la activitatea de culeggtoare Cfig, 95).
Familiile de bazii se vor reface pe baza activitiiFii propriilor miitci dar
activitatea de cules estc inai redusti.

Fig. 95. Schema roirii din familii perechi:


A, R -familii de bazi cure pierd alhinele culegcitoare
~ijumitate din fagurii cu prciet; R - roiul

6.2.5. Roirea prin metoda evantai

Pentru aplicarea acestei metode serveqte o familie foarte bine


dczvoltat5 care va fi orfanizat2. in acest scop se scoate matca cu un
fagure cu puiet ~i cu miere ~i un fagure artificial care se trec intr-un
stup go1 care va fi amplasat in fala vechiului stup, la circa I m sub
forma unui prim nucleu. Restul familiei de albine din stupul initial se
a~eaz5pe vechiul loc. La trei zile dupii orfanizare se procedeazg la
distrugerea larvelor din botci ~i eventual la recoltarea liipti~orului.
Aceastii operalie obligii albinele sii creasc5 alte mgtci care vor fi
hr5nite mult mai bine din cauza numirului mai redus de larve. Dup5
12 zile de la orfanizare, familia de albine se divide in 4 - 5 nuclee in
functie de num8rul de faguri cu puiet din cuib.
Fiecarc nucleu aqezat in stup separat va f i alcgtuit dintr-un
fagure cu puiet cgp8cit sau necipiicit, o ram5 cu provizii de hrani, o
botci cip5citi yi albinele de acoperire. Pentru ca qi albinele
lucr2toare s2 fie impirtite intre nuclee, aqezarea acestora se va face
sub form5 de evantai in jurul locului vechiului urdinig. Nucleele
rezultate vor fi urrniirite cu atentie pentru ca accesul culeg5toarelor in
ele s5 se facii in mod aproximativ egal prin apropierea sau
indepartarea lor. Dac5 un nucleu prime~teprea multe albine, stupul
respectiv se va retrage iar dac8 se intiimp18 invers se va apropia.
in urmiitoarele zile nucleele se deplaseaza clte putin pentru a
perrnite efectuarea zborurilor de orientare ale albinelor gi m5tcilor.
Dup5 5 - 6 zile de la aparitia m5tcilor locul stupului nu se mai
schimbi. Fiecare nucleu va fi urm5rit individual privind eclozionarea
gi imperecherea mgtcilor, cit gi in privinta dezvolt5rii,
administriindu-se siipiitmiinal circa 1 kg sirop de zahiir.

6.2.6. Metoda nucleelor

Metoda nucleelor poate fi practicati in dou5 variante: prin


piistrarea familici de baz5 gi prin desfiiniarea acesteia.
in varianta pdstrdrii familiei de ha=& dupa finalizarea
primului cules principal se face un contol stabilindu-se numirul de
rame cu puiet necesar familiei de bazii, iar cu restul se vor forrna
nuclee. Fiecare nucleu va fi fonnat dintr-un fagure cu puiet gi un
fagure cu hranii impreun5 cu albine, la care se adaug8 ciite o botci
ciip5cit5.
in varianta deSfiin~driifmiliei de bazd se procedeaza tnai
intiii la intiirirea familiei de baz8 cu o familie ajut5toarc. Pentru
inceput se ia matca cu o ram3 cu puiet gi albine 9i un fagure cu
provizii care se introduc ktr-un stup scparat, urmiind ca apoi din
restul fagurilor s5 se formeze celelalte nuclee in functie de numirul
ramelor cu puiet. La 24 de ore dupii instalarea nuclcelor li se vor
administra botci cipiicite. Dup5 realizarea imperecl~eriimitcilor ~i
inceperea pontei, nuclcele sc int%rcsc cu 1 - 2 faguri cu puiet din
familiile puternicc, iar cuibul se 15rge~tepentru asigurarea spaiiului
pentu depunerea ouglor.
Neajunsurile acestei metode constau in repartizarea
neuniform5 a culegiitoarelor intre nuclec gi mentincrea rcpartitiei
initiale a acestora, Pentru evitarea neajunsurilor mentionate, nucleclc,
dup5 formare, sunt tinute inchise timp de 36 - 48 ore la loc ricoros,
urrnind a fi agezate c&t mai depade de stupini, la cel putin 2 km,
dup5 care se deschid. Este tnai indicat ca familiile din care se
257
formeaz5 nucleele s i fie mutate la distanja menlionati, iar dupii
formarea nucleelor accstca s%fie mutate pe vatra pe care s-au crescut
miitcile.
in general nucleele obtinute prin aceastii metodii sunt slabe,
motiv pentru care forrnarea lor trebuie s%aib%loc c5t mai timpuriu, in
primiivarii, pentu a avea suficient timp pentru dezvoltare. Aceastti
recomandare este ingreunat5 de posibilitiitile mai reduse de asigurare
a miitcilor imperecheate pentru I-luclee. Din aceasta cauza se
administreaz5 botci ~ 5 ~ i i c i obtinute
te chiar in familia mama sau in
alte familii.

6.2.7. Metoda roiului pachet

Denumirea metodei vine de la faptul cil albinele ~i matca care


alciituiesc roiul sunt ambalate intr-o lad5 pachet ca sii reziste pe
timpul tranportului la distanjii.
Aceastii mctodii este larg riispiinditii in t%rica SUA, Canada,
Rusia etc. in care este rnai convenabilg sacrificarea albinelor toamna
in zonele mai reci gi cumpiirarea altora in primiivaril din zonele din
sud, rnai calde, sub forrna roiurilor pachet.
in tars noastrii metoda este mai putin utilizatii $i poate fi totu~i
aplicatii in zonele cu un cules timpuriu de la salciim, urmat de o
perioad5 indelungatg fir5 cules (sudul Olteniei, Ciimpia de Vest)
c8nd in familiile de albine apare un excedent de albine care poate
favoriza intrarea in frigurile roitului sau care ar determina un consum
mare de hranii.
Formarea roiurilor pachet urm5re~te valorificarea acestui
surplus de albine dupii terrninarea culesului de la salciim.
Lada pachet este confec[ionaG din cherestea de r5~inoasecu
pereiii laterali din plas5 de s8rrnB cu ochiuri de 2 mm. La partea
superioarg a Iidilei se giisegte un orificiu circular prin care se introduce
roiul ~i se f ~ e a z hriinitorul
5 fig. 96).
Fig. 96. Lidit5 pentru roiuri pachet:
1 -placii pentru inchiderea orificiului liidifei; 2 - orijiciu pentru hrinitor;
3 -plus& de drmii; 4 - hrinitor

Pentru inceput se fixeazii colivia cu matca, cu sau Grii albine


insotitoare, in partea superioarii a liiditei, iar cu ajutorul unei pglnii se
va scutura cantitatea de albine necesari, dupii care se amplaseazg
hr5nitorul de form5 cilindric5 perforat la partea inferioarii pe unde se
prelinge siropul care va fi consumat de albine. Dup5 umplerea cu
sirop a hriinitorului se pune capacul gi se lipegte.
Pachetele forrnate se tin la umbrii, iar transportul se face de
preferinfii noaptea la cel putin 3 km distant5 de familia sau familiile
de forrnare.
Dup5 transport, 15ditele cu roiurile pachet se introduc in
camere riicoroase pentru lini~tireaalbinelor, iar apoi se introduc in
stupi echipati in prealabil cu faguri artificiali sau faguri cliiditi. Se
elibereazii albinele prin scoaterea ciipiicelelor de lemn, a hriinitorului
cu sirop, a coliviei cu matcii care se fixeazg pc un fagure din stup,
dupii care stupul se "ichide. Albinele ies din cugca de transport
aqezat5 liingii ultimul fagure din stup, se ridicii pe faguri, eliberiind
matca izolatii in cugcii. in ziua urm5toare l5ditele de transport se scot
din stupi gi roiurile se lasii liniytite pentru organizarca cuibului. Dacii
nu exist5 cules in naturii, se face hrgnirea periodic5 cu sirop de zahiir.
Dacii se doreqte ca aceste roiuri sii devinii productive la culesurile
urrniitoare, in sezonul de roire sunt ajutate cu faguri cu puiet ciipscit
luati din familiile intrate in frigurile roitului sau din alte familii
putcrnice din sh1pin5.

ingrijirea ulterivari'i a roiurilvr


Succesul oricarei metode de roire artificial5 depinde de
ingrijirea ulterioar5 carc se acordii familiilor de albine nou forrnate.
Dupi organizarea noului cuib, in centru vor fi ramele cu faguri
cu puiet, apoi dc o partc yi de alta se pune c2te o ram5 cu fagure
artifical, in lateral Iingi acestea cite o ram5 cu provizii de hranii.
Prczenta puietului c5p5cit are o important5 dcosebiti deoarece
prin eclozionarea noilor albinc nu se ajunge la situatia de crizii a
roiului, asigurindu-sc continuitatea dezvol t5rii.
A

In lipsa culesului natural, la intervale de 3 - 4 zile, se


administreaz,? cantit5{i de 600 - 700 g sirop de zahiir in hriinitor.
Activitatea in intimitatea fiecirui roi format trebuic urm5ritB
foartc atcnt penlru ca matca s5-vi inceap5 depunerea pontei. Daci
nucleele ail fost fornlatc cu mgtci neimpcrccheate ouatul trebuie s5
inccapc? dupc? ccl mult 15 zile, iar daci nucleelor le-au fost
administrate botci cipicitc ouatul lrebuie s5 inceap5 la 25 de zilc.
Daci dupii datele rnenfionate nu sunt obscrvate ouii, roiurile
respectivc sunt lipsitc dc matci ~i situatia trebuie imediat remediati
inaiiite ca liirnilia respectivc?s5 a-j~ngc? bczi~~ctici.
Roiurile lormate pe patru rame c11 faguri vor trcbui s5 ajung5
in intcrval dc 60 de zile la cel putin 10 ratne cu faguri acoperifi cu
albinc, din care 7 - 8 rarne cu faguri cu puiet.
P c ~ ~ t rcau roiilrile forrnate sii ierneze corespunz5tor se asiguri
canlit2[ilc dc hranB necesare ~i se iriipacheteazi corespunz5tor,
urmind ca in sezonul urrn5tor s5 dcvin5 productive.
AMELIORAREA GENETICA A FAMILIILOR
DE ALBINE

7.1. PARTICULARITATILE EREDITARE $1


VARIABILITATEA ALBINET MELIFERE

Ereditatea gi variabilitatea reprezintii insugiri fundamcntale ale


organismelor vii care permit atiit conservarea caractcrelor qi
insuqirilor specifice fieciirui individ, dar qi imbuniitiitirea acestora, in
contextul general a1 evolutiei speciilor.
Cunoagtcrea mecanismelor de transmitere a caracterelor, de
manifestare a acestora in conditiile interactiunii bazei ereditare a
organismelor cu factorii de mediu, constituie premisa amel ioriri i
genetice a caracterelor utile din p~unctde vedere economic.
Ereditatea gi variabilitatea albinei melifere prezint5 unele
particularitgti fati de alte specii cauzate de manifestarea unor
fenomene genetice gi negenetice specifice: poliandria mStcilor,
dezvoltarea partenogeneticg a trhtorilor, fenomenul de polialelie in
determinarea sexelor gi existen!a mutatiilor cu unele particularitgti de
transmitere a acestora in descendentii.

7.1.1. Poliandria

Poliandria consti in imperecherea niitcilor cu mai multi


trhtori (de obicei 7 - 8), astfel c%,in sperrnateca mitcilor se va giisi
materialul seminal a1 tuturor masculilor participan~i la actul de
imperechere. Eliberarea sperrnatozoizilor din spermatcc5, in timpul
depunerii pontei de cgtre matc$ se va face in ordinea inversii
depozitiirii.
Datoritii acestui fenoinen, desccndentele dintr-un stup sunt atit
surori bune (aceeagi matc5 vi acclagi trgntor), ciit qi semisurori
(aceea~imatcii gi alt triintor). Astfel, gradul de ascmBnare genetici
intre surorile bune este de 50%, iar intre semisurori de 25%. DacB la
26 l
inrudirea direct5 (ascendente - descendentc), se mai tine cont qi de
inrudirea colateral5 (frati, nepofi, veri etc.), gradul de homozigotie
intr-o familie de albine cste ridicat. Aceasti5 situatie va determina ca
unele gene, la indivizii dintr-o familie, sii fie in stare homozigoti, cu
consccinte favorabile, dar ~i nefavorabile asupra populatiei de albine.
Deci, variabilitatea in cadn~lpopulaiiei respective este indusii prin
materialill seminal diferit, provenit de la triintorii cu care s-a
imperecheat matca, precum ~i prin recombin2rile genetice care au loc
in cursul procesului de ovogenez,?la mate%.

7.1.2. Partenogeneza

Partenogeneza reprezintii fenomenul prin care dintr-un ovul


nefecundat se dezvolti5 un organism viabil qi normal. Triintorii se
dezvoltii in urma partenogenezei din ou%le nefecundate depuse de
citrc matcii, in aceastii situatie ei nu au tatii, ci doar bunic pe linie
matern5.
Trintorii primesc, dc la genitorul unic - mama, o serie
haploid5 de 16 cromozomi, care dupii inceperea procesului de
segmentare va fi distribuiti la toate celulele organismului, acegtia
fiind haploizi (n). Datoritii fenomenulului de partenogenezii, tori
sperrnatozoizii produ~ide un triintor sunt identici din punct de vedere
genetic, ei aviind o copie a setului haploid, de 16 cromozomi, initial
existent. La trintori, deoarece nu exist5 diviziune meioticii, nu se
manifest5 fenomcnul de recombinare genetic%, care sii inducii
permanent variabilitatea.
Matca qi albinele lucriitoare rezultii din oui fecundate, avind
un set diploid de cromozomi (2n = 32), jumgtate de la matcii - mamii
qi jumitatc de la triintorul - tat&

7.1.3. Polialelia in determinarea sexelor

Pe ling5 existents stirii diploide sau haploide, ca bazii


cromozomialH in determinarea sexului femel sau mascul, intervin gi o
serie de gene alele, aflate pe unul dintre cromozomii care poart5
denumirea de cromozom sexual (crcmozom X).
Se remarc5 astfel c5, la albine, nu exist5 o diferentiere a
cromozomilor sexului, ei fiind identici cu restul garniturii
cromozomiale, fenomen caracteristic in general organismelor
inferioare "i scara zoologic5 (amfibieni, pegti, insecte etc).
in aceast5 situatie diferentierea sexelor la albine apare gi sub
influenta unor alele sexuale multiple (notate Xa; Xb; Xc; Xd;
Xe ...etc), situate pe cromozomii sexului, nediferenfiati genetic.
Prezenta in stare homozigotii sau heterozigot5 a alelelor
sexuale condifioneaz5 aparitia sexului mascul, dup5 cum urmcazi
fig. 97):
a) dac5 se realizeaz5 starea de heterozigofic a alelelor sexuale
(Xa Xb; Xa Xc; Xa Xd ... etc), vor rezulta organisme femele diploide;
b) dacii se manifest5 fenomenul de partcnogenezi, vor rezulta
organisme mascule (triintori) haploide (n);
c) in cazul st5rii de homozigotie, pentru una din alelele
sexuale (Xa Xa; Xb Xb; Xc Xc), vor rezulta masculi (trintori) care,
inc5 din stadiul larvar, sunt eliminati de ciitre albinele lucritoare.

F?

xcxc

Femeln FemelA hlascul Mascul Femrln Mvia\cul dlplold


diploida diploida pm+eaogenetic partalogenetic diploid3 ne~.iabil
hetflozi~ot~Itetrrozipots haploid nonual haploid ilolmal heterortgota

Fig. 97. Schema de transmitere a alelelor sexuale la albing cu formarea


organismelor mascule ~i femele in descendenti (adaptat dupa' Prost, 1987)
Trhntorii homozigoti diploizi sunt devorati dc albinele
lucrgtoare din stup datoriti producerii de ciitre larvele mascule
diploide a unui feromon canibalic pe care lucrgtoarele il percep
imediat ce tgniira larvii eclozioneaz,?, incitiind lucritoarele la
devorarea lor. intr-o colonie obignuit5, indivizii diploizi homozigoti
nu ating niciodat3 maturitatea.
Disparifia precoce a diploizilor homozigoti lasi goluri printre
celulele cu puiet din faguri. in aceste celule, eliberate prin devorarea
larvelor, matca va depwne din nou ouii din care vor rezulta larve cu 3
- 4 zilc int2rziere fat8 de cele iegite din ouile din depozifia anterioark
Decalajul de timp intre cele doui serii va deterrnina aparitia larvelor
imprkjtiate printre celulele ciipicite, ceea ce explicii fenolnenul de
cuib lacunar (fig. 98).
fmperecherile intre rudele apropiate, care presupun cresterea
gradului de consangvinizare, intr-o familie de albine, va asigura
posibilitatea ca numiirul de alele sexuale s i se reduci, ceea ce va
favoriza aparifia unui numiir mare de organisme homozigote pentru
alele de sex, cu consecinte pregnante asupra viabilitgtii (deoarece
albinclc 1ucrBtoare devoreazi indivizii homozigoti). De aceea, este
necesar,? mentinerea unei variabilitiili suficient de mari in cadrul
familiilor de albine, iar gradul de consangvinizare a mgtcii, in
interiorul familiei respective, poate fi apreciat prin numirul golurilor
existente in cuib (puiet lacunar). Cu cit numiirul celulelor goale pe
fagurele cu puiet este mai mare, cu atst gradul de consangvinizare
este rnai mare ~i invers.

Fig. 98. ZonS cu puiet Jacunar pe un fagure


Fatii de cele prezentate, rezultii douii actiuni contradictorii,
asupra genofondului populatiilor de albine. Pe dc o parte, prin
producerea dirijatii a mgtcilor se realizeazii o conservare a unui
genofond "limitat", care va garanta "puritatea" rasei, cu consecinfe
asupra productivitiifii coloniilor de albine. Aceastii direcfionare a
selectiei trebuie judicios orientatii, deoarece cregterea gradului de
homozigotie va influenfa ~i alelele sexuale, cu consecinte nefaste
asupra aparitiei unei proporfii mari de masculi diploizi homozigoti.
Pe de alt5 parte, se intervine prin canibalismul 1ucrStoarelor care,
eliminiind homozigotii, anuleazii efectele consangviniz5rii.
in acest sens, in cadrul fieciirei rase sau ecotip, trebuic
efectuatii o alegere judicioas5 intre cregterea gradului de homozigotie
gi mentinerea unei variabilitiiti optime, pentru a contracara aparitia in
numiir mare a triintorilor diploizi.
Astfel, poliandria, partenogeneza gi polialelia se interpiitrund
qi se completeazg reciproc, rcprezetitiind baza de actiune ~i de
manifestare atiit a ereditstii ciit gi a variabilitiitii unor caractere la
albinele melifere.

7.1.4. Existenta mutatiilor ~i particularit5tile de


transmitere a acestora in descendent&

Pe Iiing5 variabilitatea indusii de recombingrile genetice, o altSi


cale de modificare a variabilitiifii o reprezintii mutatiilc.
Mutafiile rareori induc efccte favorabile pentru anumite
caractere, deoarece afecteaza un nurniir redus dintr-o populatie, sunt
recisive ~i greu de depistat, dar cunoa~tereapal-ticularit5filor lor de
manifestare poate crea premisa identificiirii unora care se dovcdcsc
economic utile.
La albina melifer5 sunt citate 37 mutaiii naturalc: 21 asupra
culorii ochilor; 3 - privind forma acestora; 3 - culoarea corpului; 3 -
pilozitate; 6 - forma, dinlcnsiur~ilc ~i nervatiunea aripilor ~i 1 -
viabilitatca.
Toate aceste alele mutante sunt rccesive fal2 de alelele
standard sau de tip "s%lbatic" existente ia gellomu1 albinelor. DaloritG
stirii de recesivitate, manifestarea in fenotip a acestora se va realiza
doar in stare de homozigotie, pe alela mutant;, in cazul organismclor
femelc (matcii, albinc? IucrGtoare) care sunt organisme diploide.
fn cazul masculilor care sunt haploizi, manifestarea i n fenotip
a unei alele mutante se va realiza odat5 ce gena existi in genotip, in
conditiile manifestarii fet~omenului de hcmizigotie (determinarea
unui cara.cter de catre o singur8 gen5 in can11 organismelor haploide
sau a genelor heterozomale).
0 altti caracteristicii in transmiterea qi manifestarea unor gene
mutante la albine o constituie faptul cii, la masculii haploizi, setul de
gene pe care-1 defin provine doar de la forma maternii, iar in
descendenti va fi transmis doar organismelor femele (albine
lucritoare qi miitci). Acest tip de transmitere a caracterelor,
aseminitoare transmiterii caracterelor inlinpite cu sexul, la
mamifere, se numeqte moqtenire c"ncruciq sau criss-cross fig. 99).
Aceste particularitii$i in transmiterea caracterelor ~ irespectiv,
,
a genclor sunt spccifice albinelor, ceea ce asiguri qi modalit5{ile
proprii de identificare a unei mutatii qi de fixare a ei intr-o populafie.
Astfel, pe liingi o consangvinizare apropiatii (insimfinlarea artificial5
a unei miltci cu spermi de la un trantor descendent) se pot urmiiri ~i
utiliza la incrucigiri triintori care manifest5 o alelii mutanti recesivi,
in vederea fixiirii mutatiilor utile.
Cunoscind aceste elemente, in manifestarea 7i transmiterea
caracterelor se pot utiliza mutatiile in urrnirirea unor caractere de
productie, care au un nivel de manifestare benefic. Astfel, se pot
identifica anumite alele mutante (culoarea alb5 la ochi la triintori -
spre exemplu) ca markeri genetici pentru caracterele determinate de
genele cu efect favorabil, datoriti existentei unei asocieri (raporturi
de linkage) intre markerii genetici qi genele responsabile de
manifestarea unor caractere utile.
d 6 9 9 0
Fig. 99. Schema de transmitere in descedentg a unei gene mutante
(A-matca este hetcrozigotii; B-matca este homozigotii;
cerc negru-gena mutantii; cerc alb-gena normalii)

7.1.5. Determinismul sexelor $i diferentierea castelor

Mecanislnele prin care se dezvolti indivizii de un sex sau altul


au fost prezentate anterior, insii asupra modului de difereniiere a
castelor sunt necesare o serie de preciziri. Pentru inielegerea
mecanismelor puse in joc, trcbuie luate in considerare trci nivele
distincte de reglare: comportamentalii (pregeneticg), gcnetica gi
fiziologici.
Reglarea comportamentalfi (pregeneticfi) este determinata
de preghtirea fagurilor in care inatca iqi depune ponta. Mecanismele
prin care albinelc lucritoare construiesc fagurii cu celule de un
anumit tip sunt, in general, complexe, depinzind, in mare miisur5, de
calitatea miitcii, inclusiv secrctia de feromoni a acesteia.
De asemenea, se cunoa~tec i matca are posibilitatea, in
momentul eliberiirii ovulei, sii permit5 deschiderea canalului
spermatccci, pentru elibcrarea spermatozoizilor necesari fecundarii
owlei. Daci fecundarea se realizeaz5 intern sau dup5 depunerca
ovulci in celula, exist5 opinii contradictorii. in functie de tipul
celulei, exist5 opinii c i matca "ar ti" sii depunii ou5 fecundate sau
nefecundate sau ovule care intilnesc sau nu spermatozoizii, in funcfie
de actiunea mecanicii asupra abdomenului mitcii, determinat5 de
volumul celulei in momentul depozitiei.
Existenla celor trei tipuri de celule, de forme, dimensiuni qi
orient5ri diferite, joac5 un rol direct, dar qi indirect, in crearea
condifiilor necesare care determinii, pe de o parte, bipolaritatea
sexual2 indus5 genetic, iar pe de altii parte separarea celor dou5 caste
femele, este deterrninati hormonal yi neurohormonal. Familia de
albine nu poatc interveni in modificarea informaliei genetice care
determini dichotomia sexual5, dar poate interveni qi deci modela
numiirul indivizilor de un anumit sex qi tip, la un moment dat,
reglindu-se astfel ponderea castelor yi eliminiindu-se trintorii
diploizi, necorespunziitori din punct de vedere genetic.
Reglarea genetic5 se produce pe premisele create de reglarea
pregcnetici. Din ovulele nefecundate se dezvoltg partenogenetic
numai triintori, iar din ouile fecundate apar femele, c2nd exist5
heterozigotie pentru genele de scx (Xa-Xb, Xa-Xc etc) yi tr2ntori
diploizi ~ 2 n dalelele sunt in stare homozigotii (Xa-Xa). Aceast5
reglare reprezintii primul nivel dc separare sexualii.
Reglarea fiziologicii este mediatii prin hrana administrat5
larvelor de c5tre albinele doici. fn cazul trintorilor sunt hr5niii qi
crescuti numai trintorii haploizi, in timp ce trintorii diploizi sunt
eliminati. in cazul larvelor femele, activitatea de hrinire, de ciitre
albinele doici, este mult mai complexii. in primele trei zile de viati,
toate larvele sunt hriinite cu liptiqor. in continuare, larvele din botci
primesc ca hranii lgptiqor, ceea ce induce viitoarelor miitci
dczvoltarea ovarelor qi alte evolutii particulare, datoritii valorii
biologice a liptigorului de matcii. Larvele de lucriitoare care primesc
ca hrani miere, polen qi api se dezvoltii ca fiind inapte pentru
imperechere, dar cu alte perfectioniri adaptate la viata sociali.
Transformarea larvelor femele in lucriitoare sau in matts
depinde gi de unele reglementgri hormonale, dependente la riindul lor
de calitatea hranei gi relatiile de nutritie intre indivizi. Existi opinii
c i hormonul juvenil (Hj), sintetizat de corpora allata qi secretiile
glandelor protoracice qi retrocerebrale regleazii metamorfoza ~i alte
manifestiri fiziologice gi de comportament.
Diferentierea intre cele douii caste depinde de titrul de Hj la
puietul larvar. 0 concentratie mare la larva femel5 de 3 - 5 zile va
determina dezvoltarea unei m&tci, iar mai sciizutii a unei lucritoare.
Hormonul juvenil intervine mai t6rziu in rnaturarea comportamentali
qi fiziologicii a albinelor adulte qi regleazi diviziunea muncii la
lucritoare.
Informa~iagenetic5 continuti in oude depuse de ciitre rnatc5,
substantele cu rol nutritiv gi hormonal din hrana administrati
larvelor, precum gi mediul reprezentat de celulele fagurilor in care
are loc depozitia ouiilor qi dezvoltarea larvelor intervin intr-o
succesiune a cauzalitgtii care induc sexul gi diferentierea celor trei
caste.

7.2. AMELIORAREA ALBTNELOR

in activitatea de ameliorare a coloniilor de albine trebuie sii sc


tin5 seama de particularitiitile biologicc ale speciei. in comparatie cu
alte specii de interes zootehnic, aincliorarea albinelor prezintii atit
specificitate, c6t qi un anumit grad de dificultate. Pe de o parte,
num3rul mare de dcscendenti din toaie castele, perioada scurtii de
dezvoltare a mitcilor, inrnultirca partenogenetici a triintorilor, carc
posed3 din insu~irilc ereditare ale mitcilor din carc provin,
influenteazii favorabil activitatea de ameliorare. Pe dc alta pat-te,
actiunea de ameliorare cste dificilg datoriti poliandriei miitcilor,
dificultitilor in aprecierea cu exactitatc a insuqirilor productive ~i
dependenlei rezultatelor intr-o iniisurii covfirqitoare de evolu!ia
conditiilor de n~ediu~i cules.
Sub influenta conditiilor de mediu, albincle au suferit de la o
genera!ie la alta modificsri folositoare vietii care cu timpul au
269
dcvenit ereditare. Adaptarea organismului albinelor la conditiile de
mediu specifice diferitelor arealuri geografice ~i transmiterea in
descendent& a insugirilor dobiindite s-au realizat prin actiunea
selectiei ,naturale in urma czreia s-au dezvoltat actualele forme (rase,
populatii) cu insugiri morfologice qi biologice caracteristice.
intre rasele qi populatiile create sub influenta selecfiei naturale
exist5 o mare variabilitate in ceea ce prive~teproductivitatea, motiv
care a determinat interventia omului pe linia dezvoltiirii ~i
consolidirii caracterelor economic utile. Ca atare, selecfia naturalii
aciioneazg i n folosul organismului albinelor, iar selectia artificialii,
prin interventia omului, se refer5 la folosirea modalitiifilor de
mentinerc ~i inmultirc a familiilor de albine cu insuqiri biologice gi
productive valoroase.
A

In acest sens, lucriirile de ameliorare in apiculturi vizeazi


imbun5tifirea calitS[ilor ereditare ale miitcilor yi albinelor provenite
de la acestea in scopul cre~teriiproductivit5fii lor, imbuniitiifirea
insugirilor biologice proprii (sistem nervos, simturile de orientare ~i
organele de acumulare a hranei). Pentru materializarea obiectivelor
propuse este necesarii asigurarea conditiilor de mediu care s i pcrmiti
evidentierea insuqirilor economice (intretinerea in stupi
corespunzitori, faguri cliditi corect, asigurarea condifiilor de cules
etc.) ~i luarea miisurilor tehnice impuse de dezvoltarea
corcspunzitoare a familiilor de albine.
Ca gi la celelalte specii de animale, amelioarerea albinelor se
realizeazi prin selecfia in interiorul rasci sau populatiei, incrucigarea
intre rase, populafii sau linii consangvine, dar ~i prin modalititi
specifice cum ar fi ameliorarea albinelor in populatii inchise pentru a
avea controlul asupra calit5fii matcrialului genetic.

7.2.1. Selectia la alhine

Cea mai utilizatii metodii de ameliorare a albinelor este


selecfia artiticialii care const5 in alegerea yi inmultirea acelor familii
care rispund dezideratelor urmirite de apicultor, datoritii variabilitiitii
in privinta productivit5tii dar Si a unor insu~iri biologice care
clctermin5 n i v c l ~ acesteia.
~l
Rczultatclc activititii de se:ec[ie depind de profesionalismul
apicultorilor pentru c i nu toti stip2inesc cunoytinfele necesare.
270
Multi apicultori procedeaz5 la piistrarea roiurilor ieyite din
stupi care acoperii pierderile de colonii pe tilnpul iernii, alfii fac
selectie pentru anumite caracterc Grii importantii prea mare (mirimea
albinelor, culoarea lor etc). Apicultorii cu pregiitire adecvatci
procedeazi la alegerea celor mai bune familii gi multiplicarea lor,
concomitcnt cu eliminarea familiilor slab productive.

7.2.1.1. Criteriile de selectie

Alegerea familiilor de albinc cele rnai valoroase in scopul


inmulfirii lor, ciit y i pentni cre~tereamitcilor gi triintorilor se face pc
seama a douii categorii de criterii de selecfie: principale ~i secundarc
la care se mai adaugii insu~irilemorfologice.

Criteriile principale de selecfie


Productia de miere. Cu ciit instinctul de acurnulare a
rezewelor de hranii este mai mare cu atiit familia se dovede~temai
valoroasii.
Cantitatea total5 de miere realizatii de o familie de albine in
cursul unui an reprezint5 randamentul anzral sau productia brutti de
miere.
in calculul productiei totale de miere intr5 cantitatea de miere
extras3 (producfia marfi), cantitatea de miere l2satZi in cuib pentru
iernare, fondul de rezervii, cantitatea de micrc cedatj altor familii ~i
productia de micre a roiurilor rezultate din falnilia mamii in anul
respectiv.
in aprecierea randamentului, in afar5 de capacitatea albinelor
de bune culegGtoare, trebuie s3 se tin8 seama de sursa culcsului,
durata de inflorire, condi!iile de mediu in timpul culesului,
amplasarea stupilor pentru prevenirea riticirii albinelor ctc. Pentlu
stabilirea productiei de miere trebuic s5 se !in8 evidenfa pe lige
pentru fiecare familie in parte.
Deterrninarea cantitHtii de micre se facc prin c5nGrirea fagurilor
inainte ~i dup3 extractie, Eciindu-se apoi dil'erenta, S ~ L prin
I aprccierc,
~tiindu-secii o ramg plini cu miere, cgpgcitii pe ambele fete, cu
di~nensiunilede 435 x 300 rnm confine 3,5 - 4 kg, de 435 x 230 rnm
contine 2,5 - 3 kg, iar ranla de lnagazin 1,5 - 2 kg miere.
Pentru determinarea cantitsfii de miere care nu se extrage din
fagurii care ramin in stup sau cu ocazia diferitelor aprecieri, cAnd
fagurii nu sunt plini, se poate folosi rama Netz. Aceasta este o rams
obiqnuitii la care sau intins pe orizontalii qi verticalii, intre spetezc,
sSrme din 5 Pn 5 cm carc dctcrininH pitrate cu suprafala de 25 cm2.
Intr-un asernenea piitrat sunt cuprinse 100 de celule de lucriitoare
care contin 44 g miere cZip5cil5 sau 25 g miere necgp5cit5 pe o
singiirii fats. Cunosciindu-se numiirul de pgtrate, se poate deterrnina
cantitatea de mierc din interiorul cuibului fieciirei familii. Un
decirnetru patrat de fagure cu miere cZip3cita pe ambele fefe
cint2reqte 350 g.
intrucit acest criteriu este dcstul de dificil de apreciat prin
metodologia prezentatii anterior, s-au incercat metode mai simple.
Spre exemplu, in S.U.A. s-a procedat la prelevarea a cgte trei grupuri
de c3te 50 de albine in virst%de o zi pe familie din mai multe colonii.
Fiecare gnip a fost introdus in c8te o cuqcii care continea un fragment
de fagure qi aceeaqi cantitate de sirop de zahgr intr-un hriinitor.
Cuqtile au fost tinute in laborator, in incubator, notiindu-se timpul
necesar pentru transportul siropului care a variat de la 4 la 12 zile de
la un grup la altul de albine. Gnipul de albine cel mai activ transports
siropul in cel mai scurt timp qi provin din colonia cu cel mai puternic
randament. Albinele care lucreazg rnai incet aparfin familiilor slab
productive.
0 altii modalitate de apreciere constii in determinarea
continutului de zahiir In hemolimfa lucriitoarelor. Bounias M.
(I.N.R.A.), pe baza faptului cii energia pentru fiecare animal rezultii
din oxidarea zaharurilor din organism, constatii cii mierea strinsii de
albinele unui stup este, ping la un anumit punct, in raport direct cu
conTinutul de zahiir (glucoz5 ~i fructozii) din hemolimfa albinelor.
Acest procedeu este probabil singurul care aratii corelatia intre
randamentul de cules a1 albinelor cu rapiditatea transportului
siropului de zahiir qi cu continutul in zahiir al hemolimfei, pentru cii
piing in prezent nu s-au putut stabili corelatii pozitive sau negative
intre productivitate qi unele caractere morfologice (culoarea mgtcii,
indicele cubital, indicele tarsian etc.).
Productia de cearg se stabile~teprin insumarea cantitgtilor de
cearg obfinute de la o familie de albine "i timp de un an, luindu-se in
calcul, ceara adiiugatii de albine la cliidirea fagurilor artificiali (70 g
pentru rama de 435 x 300 mm, 55 g pentru rama de 435 x 230 mm gi
35 g pentru rama de magazin, 435 x 162 mm), cantitatea de cearii
rezultatii prin folosirea ramelor cliiditoare, ceara rezultatii de la
extragerea mierii (1 kg cearii la 100 kg miere), ceara provenitii din
urrna curiifirii periodice a stupului.
Aprecierea cantitiifii de cearii prin determiniirile de mai sus se
dovedegte foarte laborioasii, motiv pentru care in practica selecfiei,
cind se urmgregte acest criteriu, se poate folosi rama cliiditoare.
in acest scop, familiile apreciate dupii acest criteriu sunt aduse
la aceeagi putere, iar din momentul introducerii ramei clgditoare
familiile sunt hriinite cu aceeagi cantitate de sirop timp de 1 - 2
siiptiimiini, dup5 care se procedeazii la punctarea familiilor. Astfel, o
ram5 cl5diti complet este apreciatii cu 4 puncte, pe 314 cu 3 puncte,
pe 112 cu 2 puncte qi 114 cu 1 punct.
Prolificitatea miitcilor este exprimatii prin cantitatea de ouii
dcpuse de ciitre matcii in unitatea de timp. in acest sens se apreciaza
cantitatea de ouii depuse de ciitre matc5 pe zi, cind ponta unei miitci
de calitate poate atinge 1900 - 2000 de ouii, sau cantitatea de ouii
depuse dc matcii intr-un sezon apicol care poate ajunge la 180000 la
miitcile cu prolificitatc ridicatii. De prolificitatea miitcii depinde buna
dezvoltare a familiilor de albine, urmiirindu-se obfincrea de miitci cu
prolificitate timpurie pentru a asigura un numir ciit mai mare de
culegiitoare pentru culesul de la salcim, dar ~i la sfirgitul verii pcnfi-u
asigurarea albinelor pentru iernare. in acela~itimp, prin concentrarea
ovulatiei se creeazii conditiile ca dupii doi ani mstcile sg fie itllocuite.
Pentru deterrninarea mgrimii pontei unei miitci intr-un sezon
apicol se folosegte rama Nctz la intervale de 12 zile, apreciindu-se
suprafafa ocupatii cu puiet cipgcit, gtiindu-se cii intr-un piitrat cu
latura de 5 cm se giisesc 100 de celule cu puiet.
Rezistenta la iernare se apreciaz2 in functie de consumul dc
hran5 in timpul iemiirii, mortalitatea albinelor in aceea~iperioadil ~i
dupg starea generali a failliliilor de albine la controlul de priil15var5.
Aprecierea familiilor de albine dup5 acest criteriu se
dovedegte extrcm dc important5 in condifiilc in care iernilc sunt
relativ lungi (1 10 - 140 dc zile), motiv pentru care apicultorul trebuie
sii intre in iarng cu familii puternicc la care s5 se asigure hrani
suficient5 qi sii fie protejate corespunziitor. Pentn~ aprecierea
comparativg a rezistenfei la iernare, familiile trebuie sii fie de aceeagi
putere gi aprovizionate cu aceea~icantitate de hrani.
Consumul de hranfi in perioada dc iernare se stabile~teprin
diferenta dintre cantitatca de provizii din stup la sffirgitul toamnei ~i
cea gnsitii in primiivari.
Mortalitatea albinelor se apreciazii in mod similar sau se
poate dctermina greutatea albinelor moarte pe fundul stupului la
controalele periodice din timpul iernii prin folosirea foilor dc control
gi greutatea albinelor ciizute pe fundul stupului cu ocazia controlului
de prirniivarii. Aceste determinari sunt destul de relative, in practicii
inregistriindu-se pierderi cu ocazia zborurilor de curitire sau albine
moarte scoase afarii din stup. fn executarea acestei aprecieri trebuie
s2 se fin&seama de calitatea albinei de iernare pentru c5 intrarea in
iarnB cu albine viirstnice, uzate cregte mortalitatea.
Starea generala' a familiilor se apreciazi prin prezenta sau
absenta petelor de diaree gi a mucegaiului din stup.
Sunt considerate familii rezistente la iernare, acele familii care
inregistreazii consumuri de hrani ~i mortalit5fi reduse.
Rezistenta la boli. Selectia dupi acest criteriu, poate fi
eficienti in cazul in care caracterul este determinat genetic, intruciit
s-a constatat c i exist5 familii de albine considerate igienice, iar altele
neigienice. Aceste caractere determinate de gene sunt in strfinsii
1egaturZi cu starea de boalii. Rothenbuhlev, citat de Coman (2004),
referindu-se la loca american5, boa15 produs5 de Bacillus larvae,
caracterizatii prin moartea larvelor in celuli, arati cii in familiile cu
albine igienice sunt deschise celulele cgpgcite yi Pndep5rtate larvele
moarte iar boala inceteazii dup5 disparitia agentului cauzal. Dacii in
stup existi indivizi lipsifi de aceste calitiifi, contaminarca se face
rapid, ca urmare a persistenfei surselor de infecfie reprezentate de
larvele moarte care nu au fost indepiirtate in timp util.
incrucigiind m5tci gi trintori din cele douii tipuri de albine
(igienice gi neigienice), autorul a constatat la descendentii din prima
generafie un comportament neigienic, demonstriindu-se dominanfa
accstui tip de comportament gi recesivitatea comportamentului
igienic.
~ncrucigandu-se reproduciitori din prima generatie cu alfii
apaqinind tipului igienic, s-au obfinut rezultatele prezentate in fig.
100.
Fig. 100. Modelul segregiirii caracterelor independente la albine

Din 29 de familii, 8 s-au dovedit neigienice, formate din


indivizi care nu desciipiiceau gi nu indepiirtau larvele moarte, 6 nu
descipticcau dar indcpirtau larvele moarte, 9 deschideau cclulclc
liisiind in interior larvele moarte, iar 6 familii au fost igienice,
executiind in totalitate desciipiicirea celulelor gi indepirtarea lawelor
moarte (comportamentul rccesiv).
Rezultatele prezentate au demonstrat cii tipul de
comportament igienic este determinat de douii gene diferite, una care
determinii descapacirea celulelor (d) ~i alta care determi115
indepiirtarea larvelor inoarte (i). Pentru obtinerea unui comportament
igienic, eficient gi complet este necesarii manifestarea concomitentii a
efectelor celor douii gene. Comportamentul neigienic este determinat,
de asemenea, de douii gene distincte, una care este responsabila de
neindepartarea larvelor moarte (I) ~i alta de nedesciipacirea celulelor
(D). Aga cum se deduce ins5gi din notarca lor, alclele ncigienice sunt
dominante (DDII), iar cele igienicc sunt recesive (ddii).
Calitatea albinelor igienice reprezintii un criteriu de selec1ie
pentru starea de siiniitate. Albinele curgtitoare se apreciazg dupg
starea de curgtenie a sciindurii de zbor, prezenta in faTa stupului a
albinelor sau larvelor moarte, compactitatea puietului in fagure, lipsa
micozelor, g5selniTei gi curiitenia de pe fundul stupului ( D e Guzman
citat de Bura, 2005).
Selecfionarea familiilor de albine pentru rezistenp la boli a
devenit in rnomentul de fatii o practicii destul de frccvent5. Pnlocuirca
275
miltcii unei farnilii atacate de ascosferoz5 (puiet v5ros) cu o matca
selectionat5 rezistent2 la aceasti boali deterrnin5 vindecarea familiei
respective dup5 circa 2 shpt8m$ni, d e ~ in i familie mai exist5 spori ai
ciupercii Ascosphera apis. La fel se procedeazg in cam1 varroozei,
obtintlndu-se fa~niliirezistente la acestii parazitozg.
Pentru testarea capacitgtii de curiitire, respectiv de apreciere a
rezistcntei familiilor la o serie dc boli se procedeaza practic la
recoltarea unei anumite poQiuni de fagure (lox 10 cm) numai cu puiet
c5pacit prin secfionare cu un cutit .yi introducerea acesteia in
congelator pentru distrugerea puietului, dup2 care poqiunea
respectiv2 se incastreaz5 la loc in fagurele cu puiet din familia
testat2. Dac5 dupii 24 de ore albinele au desc2pgcit gi curZifat celulele
cu puiet mort, se consider2 c5 familia are o bun2 rezistenti fat5 de
bolile puietului.
Rezistenp la boli trebuie s5 fie in atenfia apicultorului pe tot
parcursul anului, evitindu-se inmultirea familiilor la care apar boli
sau numai urme ale acestora, indiferent dac5 ele se ins2n5togesc cu
folosirea sau fir5 folosirea medicamentelor, fiind piistrate numai
familiile la care nu apare nici un semn de boal5.
in atentia amelioratorului va sta selectia dup5 acest indicator,
avindu-se in vedere cii insuqirea are o determinare genetic2.
Modul de depozitare a mierii. Familiile de albine care in
mod permanent iqi asigur5 in jurul puietului coroane de miere qi
p8stur5 sunt considerate familii de calitate, deoarece in acest mod
cuibul este organizat corespunz5tor, desfi~urindu-seo activitate bine
organizat2 a albinelor. in timpul culesurilor principale, prin
depozitarea mierii in cuib, se produce blocarea paqial2 a acestuia, se
reduce ponta mgtcii, iar albinele doici eliberate de la activitatea de
hr2nire a puietului vor trece mai timpuriu la activitatea de
culeg2toare, crescind productivitatea in timpul culesului.
Predispozitia la roire. Roirea ca fenomen natural de
inmulfire a familiilor de albine produce in general pagube atunci
cind se urrn5regte obtinerea unei producfii mari de miere. Deoarece
aceastii insugire este ereditar2 qi se manifest5 diferit de la o familie la
alta, se vor opri pentru producfie familiile de albine care se mentin in
continu2 activitate in tot cursul sezonului activ .yi la care instinctul de
roire este mai pufin pronuntat, f j r i finalizare. Eliminarea constant5 a
m2tcilor familiilor care manifest2 friguri de roire gi inlocuirea lor cu
miitci din suqe neroitoare conduce treptat la o schimbare liniqtitii a
miitcilor. Aceastii caracteristicii asigurii descendcnfi care moqtenesc
insuqirile valoroase de comportament qi de productie ale familiei
mamii.

Criteriile secundare de selecfie


Modul de ciipgcit-e a mierii reprezintii un criteriu care sc
transmite ereditar, fiind preferat rnodul de ciipgcire uscat5 a mierii in
detrimentul ciipiicirii umede, din motive comerciale. Albina
romineascii Apis mellifera carpafica ciipgcc~temiere atit uscat c8t gi
umed, recornandindu-se consolidarea prin selectie a caracterului de
cspiicire uscatg.
Calitatea albinelor reprezintii un indice deteminat de
insumarea mai multor insu~iri, dintre care se disting hiirnicia,
intensitatea zborului albinelor in timpul culesului qi intensitatea
zborului albinelor in condifii mai pufin favorabile.
Cu cit albinele ies din stup mai devreme qi i y i incheie
activitatea mai tirziu, cu atit familia respectivg se dovedcqte mai
harnicii.
Intensitatea zborului albinelor in tiinpul culesului se stabileqte
prin numiirarea albinelor care se reintorc de la cules (intrii in stllp)
intr-o anumit5 perioadii de tirnp. Operatiunea se execut5 in
momentele de intensitate maximi a culesului de 3 ori pe perioade de
cite 5 minute, cu un minut pauzii intre ele. Pe baza datelor obtinute ~i
cunoa~terea cantitiifii de albin5 in familiile apreciate se poate
determina intensitatea de zbor la kg albine (1 0000 albine).
Aprecierea intensitiifii zborului albinelor in condifii rnai putin
favorabile se executa in mod similar, notgndu-se ora incepcrii qi
incetirii zborului albinelor, temperatura la care are loc zborul,
conditiile atmosfcrice etc.
Pentni lucririle de ameliorarc se aleg familiile care manifest:
o activitate mai intens5 in condifii de zbor mai putin favorabilc.
Longevitatea albinelor este influentat5 de nivelul cantitativ ~i
calitativ a1 liranei asigurate de doici in timpul dezvoltirii larvare $i dc
baza lor ereditari. in situafia in care o albinii trgiegte 42 - 45 de zile, 1111
plus de 4 - 5 zile de supraviep~iremiireyte carititatea de culeg5toarc cu
0,8 - 1,2 kg pe familie, care reprezint2 intr-un sezon apicol circa 25% din
culegiitoare, care determini obtincrca unci cantitiili mai mari de miere.
Rlindetea albinelor este legat5 de instinctul de ap5rare care
se manifest8 diferit de la o familie la alta. 0 familie de albine este
considerata bliindii ciind la interventia apicultorului in cuib cu sau
tXr2 fum, acesta nu este urngrit gi atacat, Sunt preferate albinele
blinde deoarece acest caractcr se coreleaza pozitiv cu nivelul
producfiei. Din acest punct de vedere albina noastri Apis rnellifera
curputica se caracterizeazii printr-o blinde!e deosebitg. Exist5
preocupiri de selectie pentru acest criteriu mai ales in teritoriile
ocupatc de albina neotropicalii (albina africanizatii), recunoscut5
pentru agresivitatea sa. Sunt folosite nigte stegulete din piele neagrii
de anumite dimensiuni care sunt agitate un timp anume desupra
stupului deschis, iar in functie de rapiditatea atacului ,yi de numiirul
dc intepiituri (ace) se apreciaz5 agresivitatea albinelor. Un alt
procedeu const5 in indepartarea apicultorului atacat la anumitg
distant; (25 m) de stupul cercetat gi in funcfie de multimea albinelor
urmiiritoarc se apreciazg agresivitatea. De mentionat c5 viteza de
reactie la albina africanii este de circa o secund3 fa@ de 10 secunde la
albina europeanii. Albina africanii urmiiregte omul piinii la un
kilomctru, in timp ce albina europeanii piing la o distant5 de
10-25 m.
Comportamentul pe faguri in timpul manipulirii ramelor
reprezintii o insu,yire care se transmite ereditar, selectionindu-se
familiile ale ciiror albine riimiin pe faguri gi igi continua activitatea
imediat dupi inchiderea stupului. Acest caracter este bine exprimat la
albina romineascii Apis rnellijiera carpatica.
Cliidirea fagurilor. Este recomandabil ca aprecierea
familiilor de albine s2 tin2 seama de accst indice, deoarece albinele
care cliidesc fagurii mai rapid ridicii capacitatea de ouat a mZitcii, in
timp ce altele cliidesc fagurii mai incet vi ajung mai repede in pragul
roirii.
Amplasarea rezervelor de hrani. in timpul culesurilor de
mare intensitate se urmiire~tedezvoltarea capacitiilii albinelor de a
depune mierea in afara cuibului, ceea ce contribuie la cliidirea
fagurilor, acumularea mierii ,yi deci la combaterea roitului.
Fenomenul nu influenteazii negativ depunerea hranei pentru iernare
deoarece instinctul dc conservare oblig5 albinele s 5 - ~ iorganizeze
cuibul corespunz5tor pentru sezonul rece.
fnsusirile morfologice
Reprezintii o alt3 categorie a criteriilor de selectie apreciate pe
baza examenelor biometrice care utilizeazi microscopul adaptat
corespunz5tor pentru astfel de determingri. in plus, pentru asemenea
deterrniniiri este necesarii preggtirea corespunz5toare a probelor.
Probele de albinii se recolteaz5 in borc5nagc de sticlii in care se
introduc cel putin 100 de albine provenite de la aceea~ifamilie,
recoltate din interiorul stupului ~i nu de la urdiniy. Deoarece
examinarea albinelor nu este posibilii pe albine vii, acestea vor fi
omorite prin introducerea lor in recipienti in care s-a introdus in
prealabil o bucatii de vat5 hidrofilii imbibat5 in acetat de etil, la
temperatura de 25 - 30°C.
Acetatul de etil prezinti5 avantajul, fair? de alte substante
toxice, intruciit nu produce regurgitgri in momentul rnoqii, cu
condifia ca albinele s5 fi fost supuse totugi unei diete de 24 de ore
(Fresnaye).
Dacg determiniirile biometrice nu se executii imediat, albinele
omoriite se introduc in ap5 fierbinte timp de dou5 sau trei minute, se
scot, apoi se usucii pe hgrtie sugativr?, dup5 care se introduc in vase
de sticlii cu dop rodat peste care se adaugti alcool sanitar de 70".
Dupii inchiderea gi parafinarea saw ceruirea dopurilor, probele sunt
individualizate prin etichetare.
Pentru efectuarea determiniirilor, din probele astfel preggtite,
se recolteazii albine pentru executarea de preparate in funcfie de
insuqirile apreciate.
Printre cei mai utilizati indici morfologici deterrninati pe baza
unor determiniri biometrice sunt: lungimea trompei, culoarea
albinelor, pilozitatea, lungimea qi lG!imea aripei anterioare, indicii
cubital qi tarsial etc.
Toate aceste determiniri oferi indicatii asupra unor caractere
de rasi sau aratii corelatiile intre valoarea insuqirii inorfologicc
apreciate cu productivitatea familiilor dc albine. Astfcl, lungimea
trompei oferii posibilitatea aprecierii calitgtii albinci de bun3
culegiitoare ~i polenizatoare a culturilor enlomofile; pilozitatea gi
mirimea indicelui tarsial aratii capacitatea albinei dc buni culegiitoare
de polen; indicele cubital capacitatea de zbor a albinei, etc.
Aprecierea iilsugirilor morfologice aratr? in ce mhsurh aceste
caractere sunt corelate cu unele insugiri productive sau in ce mZsurfi
caracterele de rash ail fost conservate. Ca urmare, pentru reproducfie
trebuie s5 fie alese familiile cu indicii cei mai valoro~i.

Din cclc prczentate, num(iru1 de caractere care pot face


obiectul selectiei este cxtrem dc numeros ficind foarte dificili
aprecierea acestora. Ca atare, in elaborarea unui program de
arneliorare la accast3 specie trebuie s i se tins seama de posibilitatea
reduccrii numirului de criterii, stabilirea corelatiilor intre criteriilc
tnenfionatc pentru a putea reduce numirul de aprecieri.
Aga spre exemplu la apicultorii americani ~i francczi culoarea
prezintii mai pufin% importanti, dar primeazi nivelul productiei,
115rnicia, rezistenta la iernare ~i calitatea mitcii (P.J. Prost, 1987).
Pentru producitonil apicol, o colonie de albine se dovede~te
de calitate dacB insu~irilemenfionate se manifest2 corespunzBtor,
ins5 amelioratorul este interesat daci insu~irilevaloroase alc acesteia
sunt transnlisc in dcscendenfg.
Rezultatele obtinute piin3 in prczcnt cu privire la
heritabilitatea unor caractere utile sunt neconcludente, ins2
observatiile efectuate in Franta la Stutiunea Hyeres au evidenfiat
fidclitate in ceea ce prive~tetransmiterea in descendent: pentnl unele
caractcre ca sensibilitatea la ur~iidiunitori, slaba tendint8 de roire,
productia mare de Iiipti~ordc matci ~i in mai mic5 misurii asupra
randamcntului in miere (P.J, Prosf, 1987).

7.2.1.2. Metodelc de selectie litilizate in apiculturi

I\

In vederea ameliorgrii genetice a coloniilor de albine sunt


utilizatc do112 mctodc de selectie: selectia de mas3 ~i selectia
individualc?.

Metoda are ca scop imbunstiifirea sistematici a caracterelor


valoroase ale familiilor de albine Pn vederea ridicirii productivititii
acestora.
Lucrilrile impuse de aceasti metodi de selectie vizeazii:
- alegerea pentru reprocl~~c$iea celor mai productive familii
dupi criteriile prezentate anterior;
- asigurarea conditiilor optime pentru intensificarea
manifestiirii insugirilor valoroase;
- cregterea miitcilor gi trintorilor din familiile alese pentru
reproductie;
- schimbarea materialului biologic necorespunziitor din
stupinii cu unul valoros, produs in mod dirijat;
- prevenirea imperecherilor inrudite intre miitcile gi triintorii
din aceeagi stupinii.

Etapele de lucru Pn selectia de mas3


a. In primul an sunt identificate familiile cele mai valoroase
cu care se va alciitui grupa de priisilii cu o pondere de 10 - 15% din
numiirul total aflat in stupinii. Din aceste familii se va creqte
reproduciitori, miitcile fiind Solosite in celelalte fa~niliicare alciituiesc
grupa de productie (85 - 90%). in permanenfii in grupa de priisilii
familiile mai slabe sunt inlocuite in permanent5 cu alte familii care
s-au evidenfiat in timpul sezonului.
6. In a1 doilea an, grupa de priisilii, odat5 forrnatii, se folosegte
in continuare pentru producerea dc miitci gi trintori gi pentru
cregterea miitcilor.
Pentru producerea larvelor destinate creqterii de mitci sunt
alese familiile recordiste ale grupci de priisil5. Pentru produccrca
trintorilor sunt alese familiile situate ca valoare imediat sub familiile
fumizoare de larve pentru miitci. h stabilirea numHrului de familii
produciitoare de trintori se va tine seaina cii o astfel de familie
trebuie sB asigure prin trintorii produgi iinperecherea a 50 - 75 miitci.
MBtcilc imperecheate sunt folosite pentru inlocuirea a 50% din
miitcile familiilor necorespunziitoarc existente in grupa dc producfie.
in paralel, la sfirgitul anului a1 doilea sunt eliminate din gi-upa
de priisilii familiile care s-au situat sub media stupinei ~i sc inlocuiesc
cu altele care s-au evidenfiat in cursul sczonului.
c fn anul 01 ireilea se desfi~oariiaceleayi lucrst-i ca in anul
precedent, procediindu-se la inlocuirea restului de tngtci din gmpa de
productie iar in gillpa de prhsilii se introduc noi familii valoroase,
eliminiindu-se cele cu producfia sub medie.
d fn alpatrulea an se continu5 cu aceleaqi lucriri efectuate in
anii a1 doilea gi a1 treilea. Pentru evitarea imperecherilor inrudite se
procedeazii la efectuarea schimbului de material biologic de la o altii
stupin5 in care se desf"a~oar5o activitate de selectie, amplasat2 la o
distant&de cel putin 15 - 20 km pentru a se evita efectele nedorite ale
consangvinitfitii ~i exploatarca fenomenului heterozis.
Prin selecfia de rnas5, apicultorul schimb5 periodic mZitcile la
un interval cle Z sau 2 ani, asigurindu-se in permanent5 o prolificitate
maxim5 a mfitcilor, iar in decurs de 2 - 3 ani se produce inlocuirea
total,? cu rngtci selectionate care asigur5 creqterea nivelului productiv
a1 familiilor de albine.

Selecfia individ~~alii
Selecfia individual2 este o metodii mai avansatii care se
practicg in stupine specializate gi const5 in crearea unor linii de inalt5
productivitate care se predau pepinierelor pentru producerea yi
difuzarea in teritoriu a miitcilor selectionate.
Metoda const5 in identificarea in zona bio-apicolii a familiilor
cu cclc mai valoroase insugiri, gruparea acestora, cregterea de
descendenti ~i verificarea gradului de transmitere la descendenti a
insugirilor respective.
Etapele de lucru in selectia individual5 se succed pe o
perioad2 dc 3 ani.
a. fn primul an, din stupinele aflate in arealul unei anumite
zone bio-apicole sunt alese cele mai valoroase 15 - 20 de familii care
vor forrna grupa de prgsil5, pentru care se vor asigura conditii de
cules caracteristice zonei in care se desfigoar5 lucr5rile de arneliorare
a albinelor.
6. i n a1 doilca an, din grupa de pr5silii se aleg 3 - 4 familii de
albine cu cele mai valoroase insugiri care se vor folosi pentru
lucrgrile de creytere a miltcilor gi trintorilor in scopul obtinerii de
mgtci fiice imperecheate care se vor introduce in farnilii de aceeagi
putere, fiecare grup de rn5tci surori constituind o grup5 de verificare.
in cadn~lverificMi se stabileqte gradul de transmitere la descendenti
a insuyirilor valoroase ale piirinfilor.
Activitatea de creytere a triintorilor este demaratii mai devreme
cu 15 zile deciit a crcyterii m2tcilor. Pentru aceasta in familia tat5 se
introduc 1 - 2 faguri cu celule de triintori in care matca igi va depune
ponta. Pentru a beneficia de triintorii produgi in familia tat5 se vor lua
mssuri de evitare a pgtrunderii triintorilor strgini sau aceytia se vor
creyte in puncte izolate unde nu se ggsesc alti trintori.
in fiecare din cele douii sau trei familii materne se cresc cite
45 - 65 miitci fiice care se vor imperechea in puncte de fmperechere
controlat5 cu triintori din familii tats.
Pentru a urm5ri in ce miisurii perechile initiale de farnilii-
piirinti transmit la descendenti insuqirile lor valoroase se formeazii
grupe de verificare cu 30 - 50 familii cu miitci fiice ale ciiror rezultate
vor fi comparate cu cele obtinute in grupa martor (acelayi numir de
familii, aceeagi putere gi aceleayi conditii de intretinere),
Pentru verificarea miitcilor rapid, intr-un singur sezon, Mdrza
gi Nicolaide (1990) prezintii metoda elaboratii de Muzalevschi.
Conform acestei metode din fiecare pereche initial5 de familii-piirinfi
supus5 verificiirii se cresc 4 - 6 mgtci. Dupii imperechere, miitcile se
introduc in familii obiqnuite unde vor incepe sii-gi depunii ponta.
Cind puietul incepe sii fie c5piicit, se ridicii din fiecare familic,
ramele fir5 albine gi se introduc separat in cite un corp de stup,
previzut la partea inferioarii cu plass de sirmil prin care albinelc nu
pot trece, care se ageazii deasupra cuibului unei familii puternice.
Ciind albinele au virsta de 3 - 5 zile se folosesc la formarea de
familii gemene cu greutatea de 0,5 - 1,O kg albine. De la fiecare
matcii supusii verific5rii se forrneazii 3 - 5 astfel de familii in care se
introduc miitci tinere imperecheate (de preferin@ surori). Cuiburile se
echipeazii gi se organizeazii identic in funcfie de indicii controlati,
dup5 care familiile se expun in stupinii.
Dacg se urmiireqte producfia de miere, familiile se formeazg in
preajma unui cules principal, se echipeaz5 cu faguri cliidifi, iar ouatul
miitcii se limiteazii pe 1 - 2 faguri cu ajutorul gratiei Hanernann.
Dupii 21 de zile (inainte de ecloziunea albinelor noi) se determinii
cantitatea de miere obtinut5 de fiecare familie, stabilindu-se care din
miitcile supuse verificsrii au realizat cea mai mare productie de
miere.
Dacii indicele urmiirit se refer% la capacitatea albinelvr de a
cregte ~i hriini puietul, cuibul fanliliilor de albine se fortncaz,5 din
faguri cliidifi corect cu celule de albine lucriitoare, iar dupii 21 de zile
se determinii cantitatea de puiet crcscutci in fiecare familie cu a-jutorul
ramei Netz.
Fig. 101. Schema de organizare a selectiei (dupd Rarac ~i Foti)
A - stupine de producfie, B - stupind de elitci, C - fmperecheri controlate,
D - verificarea ma'tcilnrfiice, E -pephiera de difuzare

Dacii se urrniireqte productia de cearii, cuibul familiilor se


echipeazii cu un fagure cliidit qi 4 faguri artificiali, iar dupii 21 de zile
se aprcciazii suprafata de faguri cliidifi de fiecare familie.
Pentru valorificarea insu~irilorvaloroase ale mgtcilor, din
familiile initiale care au fost folosite pentru reproductie, se cresc in
continuare m5tci-fiice inainte incii de a obtine rezultatele verificiirii
descendentilor. Dup5 obtinerea m5tcilor imperecheate din familiile
folosite pentru reproductie se formeazii prin divizarea albinelor qi
puietului 2 - 4 familii noi in care se introduc mitcile fiice. in felul
acesta ereditatea familiilor este foarte apropiati de a familiei initiale
care a fost folositii la reproductie qi a ciirei descendenti sunt
verificati.
Dacg din familia initial5 matca nu mai existii, pentru
continuarea lucr5rilor de selectie se folosegte una din familiile cu
matca-fiic5 care s-a evidenfiat prin valorile insugirilor urmiirite.
c. i n a1 treilea an sunt urmiirite familiile din grupele de
verificare, iar la sfargitul sezonului se analizeazg aceste rezultate
comparativ cu cele ale familiilor din grupa martor. Familia de albine
folositii la reproductie, ale ciirei miitci fiice au obtinut cele mai bune
rezultate, se utilizeazii pentru inmullire gi continuarea selectiei.

Selectia pe bazi de linii


Grupa de familii de albine la care sunt consolidate caracterele
de productivitate gi transmise cu fidelitate in descendents este
cunoscutii sub denumirea de linie. in functie de caracterele urmirite,
in procesul de selectie in cadrul unei rase pot apare mai multe linii,
fiecare specializati pentru un anumit caracter. Realizarea acestui
deziderat ins5 nu este simp13 deoarece pgn5 la realizarea liniei
respective sunt necesare m5suri tehnice complexe gi de fineye. in
primul rand, selectia presupune obtinerea genitorilor de calitate, iar
apoi cuplarea genitorilor ~i ininultirea in continuare in cadrul liniei
respective pentru a putea fi consolidate caracterele. Ulterior, prin
incruciqarea m5tcilor fiice ale unei linii cu trintori din alt5 linie se
obtin descendenti cu insugiri valoroase superioare celor dou5 linii
inifiale datoritii efectului heterozis.
fmperecherea miitcilor dintr-o linie cu trfintorii din altB linie se
organizeaz5 in purlcte de imperechere controlat3. DupB imperechere,
miitcile se introduc in familii cu insuqiri valoroase carc vor fi supuse
verifichrii. Familiile supusc vcrificiirii vor primi o ingri-jire adecvatg
in conditiile de cules specifice zonei in care se dcsfa~oar2munca dc
ameliorare. in paralel cu misurile intreprinse se executi o intens5
selectie, elirniniindu-se familiile de albine cu insugiri
necorespunzi3toare.
Seleclia in linii consanpine. Pentru consolidarea unor insu~iri
valoroase se practic3 consangvinizarea sau imperecherile inrudite.
Descoperirea unei mitci de calitate trebuie s3 fie urmatii de
inmultirea ei ~i de fixarea caracterelor avantajoase cu care este
inzestratii. Pentru realizarea acestui deziderat sunt necesari trintori
din aceea~icolonie, dintre fratii noilor miitci care vor fi folositi la
inskniintare artificial5 sau o matcii va fi impiedicatii sii ias5 la
imperechere, ea va incepe s5 depunii ouii nefecundate din care vor
i e ~ itrintori de la care se va recolta sperma pentru insilmintarea
mamei. $i intr-un caz gi in altul miitcile insiimiinfate artificial vor
depune mai putine ou5 din care se vor cregte noi m2itci.
Acest procedeu se dovede~tecel mai tehnic, adecvat pentru
fixarea caracterelor de conservat, dar nu intotdeauna avem
posibilitatea ins5miinfiirii artificiale gi atunci se apeleazii la metodele
clasice.
Prin aplicarea consangvinitgtii se obtin reproduciitori (miitci qi
trilntori) provenili din familii cu insugiri extrem de valoroase pe care
le transmit la descendenti, iar acegtia la rindul lor le transmit mai
departe.
0 consangvinitate striinsg Si de lung5 duratg poate avea efecte
diiuniitoare datoritii depresiunii de consangvinizare.
Pentru evitarea acestui neajuns se recornand3 obtinerea de linii
de albine consangvine de inaltii productivitate qi apoi imperecherea
reproduciitorilor masculi qi femeli proveniti din aceste linii.
Folosirea liniilor consangvine in ameliorarea albinelor
presupune:
- identificarea familiilor de albine cu cele mai valoroase
insuqiri;
- formarea grupei de pr5silii gi valorificarea insu~irilor
valoroase a familiilor din gtup5;
- alegerea celor douii familii cu cei mai buni indici pentru
forrnarea liniei materne gi a liniei pateme;
- cre~tereade m2itci din familia mamii ~i separat din familia
tati;
- mentinerea qi consolidarea liniei materne qi a liniei paterne;
- obtinerea miitcilor de productie prin incruci~areamiitcilor
fiice din linia maternii cu triintori din linia patern5;
- valorificarea mitcilor fiice in productie.
Din punct de vedere tehnic, lucririle de ameliorare prin
incruciqarea dintre linii consangvinc se desEgoar5 in urrngtoarea
succesiune (M2rza yi Nicolaide, 1990):
a. In primul an, din stupinele aflate intr-o anumit5 zon5 bio-
apicol5 se aleg cele mai valoroase familii de albine cu carc se va
forma lotul de pr5sil5. Acest lot se imparte in dou5 grupe, cu scopul
de a identifica pe baza productivit5lii ~i urm5rirea altor insu~iri,cele
mai valoroase familii care vor sta la baza fom5rii liniei materne $i a
celei paterne.
b. i n anul urmritor, pe baza rezultatelor verificirilor din
primul an din fiecare grup5 se stabile~tec8te o familie cu indicii cei
mai valoroqi.
Una din aceste familii se foloseqte pentru formarea liniei
paterne ~i se va transporta intr-un loc izolat. Din aceast2 familie se
cresc m5tci fiice cu care se schimb5 m5tcile varstnice din c8teva
familii paterne care devin familii tat5. Pentru p5strarea liniei tat2 se
formeazg citeva nuclee in care se introduc m%tci sau botci obfinute
de la familia mgtcii tat% Miitcile tinere se iinperecheazi cu trintorii
din familiile paterne - nepotii lor. in acest fel se realizeazs o
consangvinitate foarte str8ns5 in cadrul aceleiaqi linii. Aceste miitci
sunt folosite pentru pgstrarea liniei tats.
Cealalt5 familie se folose~tepentru formarea liniei mam5 gi va
fi transportat5 intr-un alt loc izolat in care urmeaz5 s5 se execute
creqtcrea m2tcilor din larvele luate de la matca mam5. M5tcile fiice
rezultate se introduc in nuclee pentru a se imperechea cu triintori din
familiile cu m5tci obtinute de la matca mami, adicii cu proprii fii sau
nepoti. Ca ~i in cazul precedent se realizeazil o consangvinitate
str8ns5. Aceste familii sunt p5strate pentru mentinerea liniei mamSi.
in urmiitoarea etap5 se urmiire$te obtinerea mHtcilor de
producfie ktr-un alt punct dc imperecl~erecontrolatii undc miitcilc
obfinutedin linia matern: se imperecheazi cu trintori din linia patemi.
Matcile astfel imperecheate se introduc in familii putemice, iar
rezultatele obfinute sc colnpara cu rezultatele unei grupe de familii
neameliorate, ambele gnipe beneficiind de conditii dc intrctinere qi dc
cules similare.
in cazul in care familiile supuse verificgrii nu coresdund, unn
din linii, dc prcferat linia mam8, se inlocuiegle. in aceasti situntie
lucririle de ameliorare se prelungesc cu UII an.
Indiferent de metodele dc selectie utilizate in apiculturii,
acestea au in vedere caracterele care au mcut obiectul selectiei ~i le
perpetueazg intr-o form3 irnbuniitititi, dar nu creeazg ~i deci actiunea
sclectici sc dovede~telimitatri.
Un alt proccdeu de ameliorare este fncruci~areasau hibridarea
care presupune cuplarea genitorilor apaqiniind la dou5 rase diferite.
Produvii rezultafi din fncrucigarea a doui rase acumuleaz3 insu~irile
valoroase ale raselor parentale ~i se caracterizeazii printr-o ereditate
imbuniitZ$itii, dar nestabil5, care se poate adapta cu uqurinf3
conditiilor de mediu. Rezultatele superioare obfinute in unna
incrucigiirii sau hibridiirii se datoreazi efectului heterozis. Spre
deosebire de alte specii de animale, la albine efectele incrucigiirii nu
totdeauna s-au dovedit bencfice, ncfiind previzibile decilt dupi
efectuarea lor
Astfel, dupg Ruttner, incrucigiirile dintre A.m. cypria ~i A.m.
carnica, intre A.m. cypria gi A.m.mellzfera, intre A.m.ligustica vi A.m.
carnica, nu s-au dovedit favorabile in direcfia imbun3t2tirii
randamentului in miere. Hibrizii cei mai frecvent realizati asociazi
caracterele a douii, trei sau patru rase de albine:
- hibridul dublu A.m. ligustica x A.m.mellfera (albina neagri);
- hibridul triplu (A.m.ligustica x A.m. rnellfera) x
A.m. mellifera;
- hibridul triplu (A.m.ligustica x A.m. caucasica) x A.m
rnellifera mellifera obtinut de Fresnaye a dat cel mai bun randament
in miere;
- hibridul cu patru linii (starline) a fost obtinut in S.U.A. de
Dadant gi $ii:
AxB CxD

ABCD
in privinta incruciq5rii albinelor cu diferite caractere, acestea
se impart in dou5 categorii:
- caractere dominante, vizibile la descendenti din prima
generatie gi la toate filiatiile urrnitoare;
- caractere recesive care nu se manifest5 in prima generaiie,
dar susceptibile s5 reapar5 incepiind cu a doua filiatie.
Amelioratorul care\va vrea sii juxtapun5 calitgfile unor colonii
diferite va trebui s5 cunoasci Vi s i gtie s5 manevreze caracterele
dominante .yi recesive dac5 vrea s5 obtini o noui ras5 stabil5 ~i
avantajoas5 economic.
Efectul heterozis nu se traduce htotdeauna prin calit5ti
favorabile pentru apicultor. Spre exemplu, din incn~cigareaalbinelor
afiicane A.m. scutellata cu albina local5 brazilianii s-au obtinut hibrizi
extrem de agresivi.
Degi in unele situatii rezultatele hibrizilor au fost superioare,
hcerc5rile nu s-au extins prea mult din cauza particularitiifilor de
inmullire a albinelor gi lipsei unui control cert din partea amelioratorului
~i a rezultatelor contradictorii. Spre exemplu, m5tcile hibrizilor tripli
americani, incercate in Franta nu au dat rezultatele agteptate, in timp ce
hibrizii tripli obfinuti in Franta dau de dou5 ori mai multi mierc decit
familiile atestate de ras5 A.m. mellijera (Pvost, 1987).
Pentru condifiile Romiiniei se dovedegte mai importanti
mentinerea gi conservarea fondului genetic valoros a1 albinei
autohtone, degi au existat numeroase cercetiiri care au atestat
superioritatea hibrizilor (MGvza, Dviigan etc).
in vederea realiz5rii imperecherii controlate a m5tcilor in
cadrul lucr5rilor de creare de linii pure sau a realizarii unci
incrucig5ri in care cunoaqterea exact5 a p5riniilor este absolut
necesari se impune folosirea ins5miIntiirii artificiale a m5tcilor cu
spcrma recoltat5 de la trintori cu origine cunoscuti, lucrare care
trebuie efectuata dc speciali~tiin unitzti specializate, aspecte care
sunt in ateniia Institutului de Cercetare -Dczvoltare pentru Apiculturii
Bucuregti.

7.2.3. Ameliorarea albinelor in populatii inchise

0 populatie inchis5 este o populatie de cre~terecare este feritr?


de introducerea necontrolatii de material gcnctic. fntr-o asernencn
populafie in care nu se vine cu aport de gene striine, prin selecfie
permanenti sc ajunge la fixarea caracterclor valoroase care fac
obiectul selec~iei.Astfel dc populatii pot fi mentinute prin izolare
geograficg completi sau prin insiimAn@riartificiale. Exist5 ins5 riscul
crcyterii gradului de consangvinitate ~i aparitia efectelor nedoritc alc
acesteia. Din accast5 cauzg numirul de fatnilii de albine trebuie s i fie
suficient (50 - 100) pentru evitarea acestui neajuns pentnl o perioadg
de n~aximum20 de generatii.
Difuzarea continua intr-o anumiti zoni a n~aterialuluibiologic
recordist obtinut in cadrul populafiei inchise amelioreazg continuu pe
linia dorit,? materialul biologic din zona respectivi (Mirza ,yi
Nicolaide 1990).

Reterva!iile naturale pentru protec!ia albinelor


Organizarea rezervafiilor naturalc este necesari pcntn~
pgstrarea in rasii curat,? a celor mai valoroase populafii de albinc
autohtonc. Accasta acfiune estc ncccsar2 din mai multe cauze:
- sc2dcrea productiilor apicole ca urmare a segregirilor unor
caractcre in urma incrucigirii initial favorabile. incmciS2rile in
continuare fir3 nici un control din partea amelioratorilor acestei
specii determini obfincrea de rezultatc nesatisfjcitoare;
- existenfa in stupine a unor familii de albine din populafiile
locale cu insu~iri biologice q i economice necorespunzi3toare.
Poliandria ~i imperecherea in aer liber a condus la extinderea
combinatiilor nedorite, cu influent,? negativg asupra productivitifii
fanliliilor de albinc.
Pentn~indreptarea acestei stiri de lucruri s-a impus infiinfarea
de rezervatii naturale pentnl protectia albinelor. Aceste rezervatii se
organizeazi cu rczultate bune in v5ile izolate ale munfilor sau in alte
zonc cu posibilitifi de izolare undc exist2 populatii dc albine cu
insu~irivaloroase crescute in rasii purg yi condifii corespunziitoare de
climii ~i cules. i n accstc locuri se bonitcaza familiile, iar cele
necorespunz5toar-e se elimin5 din ace1 teritoriu, concomitent cu
introducerea in perimetrul rezervafiei a unor noi familii valoroase din
regiunile apropiate. La familiilc din rezervatic se organizeazii o
riguroasi selectic ~i lucriri privind crearea de linii ~i incnlci~area
intre linii dc inaltz productivitatc. Pentru asigurarea impcrecherii
dirijate a miitcilor se organizeazi puncte de impercchere controlati ~i
se iau misuri de preintiimpinare a accesului unor alte familii de
albine striiine in rezervatie.

Mrisuri indirecte care .favorizeaz& arneliorarea farniliilor dc


albine
Producitorul apicol trebuie sii Pnvefe c%dintre familiile sale de
albine va trebui sii le elimine pe cele slabe $i s i le multiplice pc cele
valoroase.
Superioritatca unei colonii nu rezidi numai in zestrca ci
ereditarii, abundenfa liiptigorului de matcii primit de viitoarea matcii
in cursul vietii ei larvare conteazii la fel de mull ca gi ereditatea. Ca
urmare, prin limitarea numiirului de botci de crevtere se asigurii o rnai
bung hrinire cu liptigor ~i deci vom obtine mitci mai valoroase.
Pentru mirirea randarnentului albinelor sale, apicultorul poatc
apela la unele piirghii mult mai accesibile decBt lucriirile propriu-zise
de ameliorare: apirarea sinitifii albinelor, aportul de provizii
complementare toamna, hrinirile stimulative, ciiutarea locurilor cele
rnai bune in timpul stup2ritului pastoral, aplicarea celor rnai bune
metode de intrefinere vi inmullire a familiilor de albine.
Pentru transmiterea insugirilor familiilor selecfionate este
necesarii cregterea reproduciitorilor masculi gi femeli din a ciiror
Tmperechere s5 rezulte o descendenfc? valoroasii care sii riispundii
exigentelor urmilrite prin criteriile de selectie.
Un factor determinant in cregterea productiei apicole il
reprezinti cregterea m&tcilor, intrucit calitiitile acestora influenteazii
prolificitatea, puterea familiilor gi alte numeroase insugiri care se
transmit in descendenti, toate acestea fiind influenfate in mare
miisurii de conditiile de mediu.
Cre~tereamgtcilor se impune datoritli inlocuirii acestora dupi
doi ani, ceea ce presupune c& in fiecare an 50% din miitci sunt
schimbate, adiiugindu-se un procent de 10% pentru pierderile pe
timpul iernii, circa 20% pentru sporirea efectivului de familii de
albine, iar dacii se apeleazii la diferite tehnologii cu folosirea de miitci
ajut&toare,numiirul de m5tci necesare este gi mai mare.
Cregterea trintorilor, din punct de vedere genetic, se
dovedegte la fel de important5 datoritli aportului de gene cu care
participg Fn descenden@
in consecinJii, cregterca reproduciitorilor se dovedegte extrem
de important3 gi presupune cuno~tinfetemeinice de specialitate.

Lucriirile de cregterea trintorilor incep cu trei siiptiimini mai


devreme de inceperea cregterii miitcilor.
in familiile de prgsili pentru producerea trintorilor se introduc
la inceputul lunii aprilie 1 - 2 faguri cu celule de trintor in care matca
depune ou5, asigurindu-se in luna mai trintori maturi cu valoare
biologics ridicatg necesari pentru imperecherea miitcilor.
Cuibul familiei paterne se reduce corespunz3tor, se protejeazii
termic gi se asigurii hriiniri suplimentare cu turte de polen gi miere
sau sirop de zahiir cu adaos de polen sau inlocuitori ai acestuia.
Periodic, in familia patern5 se introduc faguri cu puiet c5picit
din care va rezulta albin5 tinir5 care s5 hr5neasc5 corespunziitor
puietul de trgntor. Ramele cu puiet de trintor pot fi trecute la
familiile doici sau crescstoare de trintori, in locul lor introduciindu-
se alte rame pentru PnsZirnintare. Familiile doici trebuie s5 fie
putemice, cu mult5 albin5 t2n5r5 pentru a asigura o bun5 alimentare a
larvelor. Trecerea fagurilor din familia patern5 in familia doicii se va
face dup5 eclozionarea larvelor, deoarece riscul mincarii ou5lor de
ciitre albine este mai ridicat. Atiit familiile paterne cit ~i cele doici
vor fi hr5nite in permanent5 in mod corespunz5tor.
Pentru asigurarea stupinei numai cu triintori doriti obiinuti in
familiile paterne se vor lua urm5toarele miisuri:
- se vor elimina din cuibul celorlalte familii toti fagurii cu
celule de trintor gi in locul lor se vor intoduce faguri artificiali;
- se vor aplica gratii la urdini~urilecelorlalti stupi pentru a
impiedica iegirea trintorilor nedoriti;
- se vor distruge suprafetele cu puiet de trintor care se g5sesc
pe ramele cu faguri normali la celelalte familii.
Pentru ca imperecherea s5 se fac5 cu triintorii doriti este bine
ca declangarea cre~teriitrintorilor s5 se fac5 mai devreme cu 10 - 14
zile fat5 de cre~terilenorrnale, dac5 conditiile de inediu permit, astfel
inciit imperecherea reproduc5torilor sii se fac5 inainte de aparitia
primilor trintor maturi in stupina de productic sau in stupinele
apropiate din zon8.
Un alt mijloc de realizare a imperecherilor dorite il constituie
folosirea punctelor de imperechere controlatii, infiintate in locuri
complct izolate, unde nu exist5 posibilit5ti de pitrundere a triintorilor
str5ini. La alegerea acestor puncte se are in vederc ca pe o razii de
12 - 15 krn s5 nu se giiseasci alte albine. Pentru sigurant5, acest lucru
se testeaz5 cu 1 - 2 nuclee cu m5tci neimperecheate. Dacii dupg 15
zile m5tcile nu au inceput ouatul sau a icgit puiet de trintor, inscamnrl.
c%zona respectiva permite amenajarea unor asemenea puncte.
in vederea obtinerii materialului imperecheat se transport5 la
acest punct familia patern5 gi nucleele de impcrechere cu mitcile
neimperecheate, Dup5 15 zile m5tcile imperecheatc se rccolteaz5, iar
in locul lor se introduce o alt5 serie pentru imperechere, ur~nfindca la
sfiir~itulsezonului de imperechere, punch11 respcctiv s5 fie desfiintat.
in general, punctele de imperechere controlati sunt amplasate
in zone montane, inalte, pe v2i ferite de curenti, in poieni sau pe
platouri unde albinele beneficiazi de un cules abundent, iar
reproduciitorii de condilii optime pentru efechiarea zborurilor de
imperechere,
Controlul imperecherii miitcilor se poate realiza mai eficient
prin aplicarea insiimint8rilor artificale. M2tcile ins5minfate artificial
sunt destinate pentru a cunoagte exact originea trfintorilor de la care
s-a recoltat sperma pentru insirniinlare. Prin insimintarea artificial2
sc pot obfine 4 - 5 generafii de produqi dc origine cunoscutz.
M%tcile ins2mintate artificial se deosebesc de cele
inlperecheate natural cu trintori printr-o vitalitate mai micg gi o
pcrioadi scurtii de fecundare, puietul are un aspect imprigtiat gi
familiile nu pot atinge dezvoltarea maxim%, in schimb, calitatea
miitcilor insirnilntate artificial se apreciazii prin calitatea
descendenlei, adic2 dupi? calitatea mitcilor fiice.
A

In cazul pepinierelor care produc mi?tci pe tot timpul sezonului


activ, la intervale de ciite 7 zile se va introduce in familiile paterne
cite un fagure care sB fie ouat pentru a avea in perrnanenlii trintorii
necesari pentru imperecherea m5tcilor.
Lucrgrile de creqtere a trintorilor inceteazg cu 21 de zile
inainte de darea in cre~terea ultimei serii de larve pentru obtinerea
mitcilor.

Cregterea mitcilor se poate realiza pe cale naturals gi pe cale


arti ficalii.
Cregterea naturali este ocazionatii de disparitia din anumite
motive a mitcii, situafie in care familia devine orfang. fn acest caz,
albinele cliidesc botci de salvare, iar mitcile rezultate sunt de calitate
inferioarg deoarece provin din schimbarea destinatiei unor lame
v5rstnice de albine lucrgtoare. 0 alti situafie in care familia de albine
creqte mitci pe cale natural5 are loc cind aceasta se pregiitegte pentru
roire. Mgtcile provenite din botcile de roire sunt de calitate
superioarii, ins2 transmit in descendent5 insugirea de roire sau
nechalia care nu este doritii de apicultori.
Sunt preferatc familiile de albine care prezinti insuqirea de
schimbare lini~titia mitcilor. in acest caz, in familia respectivi,
albinele clidesc un numiir redus de botci de salvare, iar crevterea
viitoarelor mitci incepe incii din stadiul de ou, larvele eclozionate
fiind hrinite din abundenp cu liiptiqor. Miitcile rezultate sunt de bunti
calitate, iar daci are loc imperecherea pot s i apari outi de la ambele
mitci, ins3 nu dupii mult timp matca vlrstnicti va dispare.
Situatiile prezentate pot fi create in mod artificial prin
interventiile apicultorului, fofliind familia de albine s i produci mitci.

8.2.1. Creyterea mfitcilor in condifii gospodfireyti

in condifiile gospodiregti, clnd apicultorii au un num5r redus


de familii de albine, mitcile care se cresc nu sunt numeroase 9i pot fi
obtinute in mai multe situatii sau modalitifi.
a) i n situatia in care in stupina apicultorului existi o familie
cu matci de calitate, dar vdrstnici, exist5 posibilitatea s5 se obtin5 din
ea o matcii fiicii. in acest scop, apicultorul indepirteazii matca, iar
albinele simtindu-se orfane construiesc botci. Dup5 2 zile se distrug
botcile, l5slndu-se doar 2 - 3 care sunt mai bine dezvoltate. Deoarece
vlrsta larvelor poate s i fie necorespunz8toare, se procedeazii la
hlocuirea acestora prin transvazare cu larve tinere de 24 - 36 ore, luate
din celelalte celule. Dupi 9 - 10 zile, apicultorul controleaz5 familia,
distruglnd eventualele noi botci apirute, precum ~i cele crescute
necorespunz5tor din cele 2 - 3 lasate anterior. Ecloziunca initcii are loc
la 16 zile, iar imperecherea in urmiitoarele 10 - 14 zile, dupii care matca
iqi incepe ponta. Daci sunt mai multe botci reuqite, cea in plus se
recolteazii qi se introduce in alti familie cu probleme.
b) in situafia h care in stupinti exist6 o familie cu Znsuqire
de schimbare liniqtitff a mitcii sau cu instiizctul de roire fa'ra'
fializare se procedeazii ca gi in cazul descris anterior, cirld botca
sau putinele botci de calitate obtinute se implanteazii in familiile cu
probleme sau in roiuri dupii orfanizarca lor prcalabilg.
c) Introducerea in familia crescitoare a fagurelui cri lar~rele
obfinute intr-o familie cu matc6 de calitate. Rama cu fagurele cu
larvele respective este adus5 intr-o camerii in care se asigurii
temperatura de 24 - 25°C qi urniditatea de 85%. Se taie treimea
inferioarii a fagurelui astfel incrit de-a lungul tiiieturii sii riiminii un
295
rind dc cclule cu larve de o zi. Pentru a se crea spafiu suficient
construirii 9i ingrijirii viitoarclor botci se procedeazi la distrugerea
altcrilativA a c6te unei celule cu law5 (una se distruge, alta se las8
v.a.m.d.): Rama astfel pregHtit5 se introduce intr-o familie
cresciitoare, orfanizatii in prealabil, iar dup: 9 zile botcile sunt
recoltate ~i utilizate unde este nevoie.
d) Metoda Miller, intr-o ram5 goal5 se fixeazi de speteaza
superioar5 4 - 5 buciti de fagure presat av6nd f o m i triunghiulari cu
baza de prindere de 7 - 8 cm. Rama astfel preg8titii se introduce
intr-o familie sclcctionati intre dou8 rame cu puiet c5p5cit aproape
de ecloziune, impreuni cu matca, restul ramelor cu puiet fiind
indcpirtatc prin repartizarea la alte familii. De o parte yi de alta a
cuibului sc a~eaziirame cu miere qi p5stut-5. in cuibul astfel pregitit,
lipsind spafiul pentru depunerea pontei, albinele vor cl5di in ciitcva
zile rama de creytere, iar matca va incepe sil depuni ou5.
Rama cu fagurele insilrnintat, dupi aproximativ o siptHmiin8,
se scoate din cuib gi se introduce in cuibul unei alte familii puternice
orfanizat3 complet ( E r i matci yi fir%puiet), dar cu provizii de hran5
suficiente. Albincle din familia orfanizat5 vor lua in creytere larvele,
rezultind numeroase botci, dintre care dupH 9 - 10 zile se aleg cele
mai bine dezvoltate yi se utilizeazi unde este cazul. Dac8 sunt
necesare mai multe serii de m5tci se introduc succesiv mai multe
rame cu faguri in familia producitoare de larve.
e) httroducerea in familia crescGtoare a larvelor cu propriile
celule decupate din fagurele unei familii materne. Pentru obtinerea
lawelor in virsti de o zi (12 - 36 ore) se introduce in mijlocul
cuibului familiei materne un fagure corect conformat, protejat intr-un
izolator. Matca se introduce sub izolator (cite o gratie de plastic
Hanemann care acoperg rama pe ambele pi$, izolind numai matca
pe fagure, albinele avind acces) yi in scurt timp ea va incepe s i
depunH ou5. in a patra zi de captivitate a miitcii, pe fagurele din
izolator se vor gisi numai larve in v6rst5 de o zi. Se scoate fagurele,
se transport%intr-o inc8pere unde cu un cufit ascufit yi incilzit in ap8
se taie in f i ~ ide
i cite un r6nd de celule care se vor scurta la o treime
din in5ltimea lor pe una din fefele fagurelui (in care se giisesc
larvele), iar pe fafa opus5 se scurteazg piing aproape de baz8. Fiecare
f i ~ i eobfinut8 se taie in fragmente care delimiteazii numai o celul8
intreagg cu larvi de o zi, care ulterior va fi tranformatg in botc5.
mnr Celulele respective se fixeazi pe cite un suport de tipul unor dopuri
:ade material plastic. Dopurile cu celule lipite se introduc in orificiilc
;i practicate in trei leapri de creqtere care se monteazi in interiorul unei
e rame de creqtere a miitcilor. Rama de creqtere se introduce intr-o altii
t familie numiti familie crescstoare sau doici care continua
alimentarea larvelor, va construi qi definitiva botcile, ingrijindu-le
I pin5 la eclozionarea miitcilor.
Ovganizarea familiei cresca'toare in vederea introducerii
ramei de creqtere se face in funcfie de tipul stupului.
fn stupul orizontal, prin intermediul unei diafragme prcvixute
cu gratie despiirfitoare, se realizeaza douii compartimente. Primul
compartiment, din dreptul urdinigului, va contine cuibul familiei
cuprinziind faguri cu puiet, matca, fagurii goi pcntru depunerea
ouiilor, iar lateral faguri cu provizii de hranii (in total 12 faguri). Cel
de-a1 doilea compartiment, situat dupa diafragma cu gratia
despiirfitoare care impiedicii accesul mgtcii, reprezintii
compartimentul propriu-zis de cre~terea miitcilor. Aici, rama de
creStere se introduce central, fiind flancatii de o parte ~i de alta de
cite doi faguri cu puiet nec5piicit ~i cite 1 - 2 faguri cu provizii de
hranii (in total 7 faguri).
Fagurii cu puiet neciipicit din acest compartiment atrag
albinele tinere capabile s5 secrete laptivor dc matc3 cu care vor
alimenta larvele din botci. in acelaqi timp aceste albine pcrcep in mai
mici misurii substanta de matci datoritii prezentci diafragmei cu
ratna despgrfitoare qi ramelor de provizii, adoptind un comportament
similar albinelor orfane: vor incepe transformarea cclulelor din rama
de crevtere in botci, alimentiind larvele de o zi in mod corespunziitor.
Pe toat5 durata perioadei dc crqtere a matcilor in ambele
compartimente se va administra in hrgnitoare sirop de zahjr.
fn stupul multietajat cuibul se va mcnrinc in corpul inferior,
iar in corpul superior se va organiza compartimeiltul de crcgtcre a
miitcilor, intre celc doui corpuri introducindu-se o gratie
despgcitoare.
Indiferent de tipul stupului utilizat, se va avea in vedere ca in
compartimentul de crevtere s2 existe qi puiet cip5cit din care sii
eclozioneze albine tinere care sc? alinlenteze abundent larvcle din
botci cu lipti~or.
Numgrul de matci care se obtin prin folosirea acestci metode
cstc relativ mic, in comparatie cu numirul de 45 de larve care s-au
intodus inifial pe cele trei leabri de creqterc ale ramei.

8.2.2. Creqterea mgtcilor in conditii intensive


Cregtcrea intensivii a miitcilor se realizeaz5 in unititile
specializate de tipul stupinelor pepiniere, obtinindu-se miitcile
necesare pentru livrare ciitre beneficiari. Pentru obtinerea acestor
mitci sunt utilizate familii recordiste de la care se folosesc larvele
sau ouile fecundate prin folosirea unor biotehnologii speciale in care
se parcurg mai multe etape de lucru: preggtirea botcilor artificiale,
pregitirea familiilor mateme, transvazarea larvelor, pregiitirea
familiilor starter (pornitoare), pregatirea familiilor cresciitoare
(finisoare), marcarea mitcilor, imperecherea mitcilor.

8.2.2.1. Pregiltirea hotcilor artificiale

Confec!ionarea botcilor artificiale a fost argtatii intr-un capitol


anterior (vezi 3.7.1.).
Botcile artificiale confectionate se fixeaz5 pe dopurile de
creStere, care la rindul lor se introduc in orificiile leaprilor de
cregtere, iar acestea in rama de cregtere.

8.2.2.2. Preggtirea familiilor materne

Familiile materne, cele mai valoroase, au rolul de a asigura


ouiile sau larvele tinere de 12 - 36 ore apte pentru a fi folosite in
cregterea mitcilor. Pentru ca in cuib s i existe intotdeauna necesarul
de larve pentru transvazare, cu ajutorul diafragmei se delimiteazs in
corpul a1 doilea un compartiment care va cuprinde inceplnd de la
peretele stupului un fagure cu miere gi piisturii, un fagure cu puiet
foarte tlniir, un fagure de culoare inchis5 pentru ouat qi un alt fagure
cu puiet tlnir. fntre primul yi cel de-a1 doilea corp se pune o gratie
despirfitoare. fn compartimentul format se introduce matca familiei.
Fig. 102. Ram5 cu puiet bine acoperit5 cu albine dintr-o familie matern5

Dupii patru zile, in rama introdusii pentru ouat se vor giisi


larvele apte pentru transvazare. Dupii intrebuinfare, acest fagure este
inlocuit cu altul, aviind grijii ca in permanent5 pe fagurii laterali sii se
ggseascii puiet foarte tiiniir care stimuleazii ponta miitcii.
Se mai poate proceda ca in situatia precedentii, c2nd fagurele
pentru ouat este protejat in izolator, sub care se introduce matca care
va incepe sii depunii ou$ urmgnd ca in a patra zi sii se obtinii larvele
de o zi necesare transvaziirii.
Prolificitatea miitcii familiei materne este influenfat5 de
puterea familiei, respectiv de un numiir ciit mai mare de albine tinere
doici care sii hriineascii matca qi larvele. fn cuib trebuie sii existe
cantitiitile necesare de miere qi piisturii, recomandiindu-se sii se facii
qi hriiniri stimulative cu cantitiifi mici de sirop de zahiir.
V2rsta materialului biologic, respectiv momentul transvaziirii
lawelor in botcile artificiale, influenteazii calitatea viitoarelor miitci.
Cercetiiri efectuate in acest sens au ariitat obfinerea unor rezultate
mai bune 'in privinta greutiitii la ecloziune a miitcilor cu ciit v2rsta
lawelor a fost mai micii (Laza'v ~i colab., 1995). Cele mai bune
rezultate in privinta greutiitii medii a mgtcilor la ecloziune s-au
obtinut la cele provenite din ouii de 3 zile (195,8 mg), urmate de cele
din larve de 1 zi (19 1,68 mg), 2 zile (1 79,13 mg), 3 zile (161$5 mg).
8.2.2.3. Transvazarea larvelor

fnainte de tranvazare este bine dacii leap-ile cu botcile


artificiale se introduc in cuibul familiei starter cel putin 6 ore pentru
ca albinele sii ~i le insugeascii, pregiitindu-le pentru cregtere prin
fasonare, curiitire qi lustmire.

Fig. 103. Fixarea botcilor artificiale pe vipcile ramei de creytere

Rama cu materialul biologic destinat transvaziirii, cu larve de


o zi, se scoate din cuibul familiei materne, se invele~teintr-un prosop
umed gi se transport5 in laboratoml unde se face transvazarea, in care
temperatura trebuie sii fie de 24 - 25°C gi umiditatea de 85%. Rama
respectivii se tine intr-o pozitie care sii favorizeze o bun5 vizibilitate a
larvelor pe fundul celulelor. in cazul in care rama este noua se ageaz5
pe un fond negru. Operatiunea de transvazare necesitii experientii gi
indetninare pentru a se lucra rapid Era sii se riineascii larvele atunci
cind sunt scoase din celule. Pentru transvazare sunt folosite spatule
fine sau lantete confectionate din material inoxidabil cu lungimea de
10 ern gi liitimea de 1 mm, putin Fnclinate la virf, in unghi optuz.
Spatula se sprijinii uSor pe unul din peretii celulei, urmiirind fundul
celulei gi introducerea virfului spatulei sub larva cu foarte mare
atentie pentru a nu-i riini tegumentul. Larva ridicatii din celulii este
trecut5 in botca artificial%printr-o apiisare uyoar5 a spatulei pe fundul
botcii ~i retragerea imediatii a acesteia.
Fig. 100. Rama izolator cu larve preggtite pentru transvazare

Pentru a fi eliminat riscul infometiirii larvei transvazate se


poate practica dubla transvazare. La prima transvazare se urrniiregte
doar agezarea substratului nutritiv de ciitre albinele doici, calitatea
materialului biologic nu are importantii deoarece se eliminii dupii 24
ore, in locul acestuia se transvazeazii larvele de o zi, de calitate,
provenite din familiile materne. Pentru cea de-a doua transvazare se
pot utiliza gi ouiile, obfiniindu-se rezultate mai bune, intruciit oriciit
de tiin5r5 ar fi larva care se transvazeazii in perioada de la ecloziune
gi piing in momentul transvaziirii ea a fost hriinitii de c5tre doici
pentru a deveni albinii lucriitoare.
Metoda ovotransvaziirii a fost pus5 la punct in 1960 de ciitre
Oviisi Pal.
Transvazarea ouiilor se dovedegte foarte laborioasii, dar
prezintg important5 deoarece se obtin miitci calitativ superioare.
intluciit incii din stadiul embrionar se declangeazii formarea
viitoarelor organe gi cii inainte de ecloziune albinele depun in celule
liipti~or,astfel inciit larva eclozionatii are la dispozitie imediat hrana
necesarii, procedeul de transvazare a ouiilor ar fi cel mai indicat.
Ou5le str5ine sunt mai greu acceptate de ciitre albine deoarece
sunt inliiturate din botci cu ocazia curiitirii acestora. De aceea se
recornand5 introducerea o d o r aproape de eclozionarea larvelor din
ele, la un interval de o or5 de la introducerea in starter sau familia
cresciitoare. fn acest sens este necesarii giisirea modalit5tilor prin care
sii fie cunoscutii cu destul5 exactitate vilrsta ouiilor Pn celulele
fagurelui.
Fig. 105. Transvazarea larvelor
1 - ridicarea larvelor din celule in vederea transvaza'rii;
2 - transvazarea in botci artificiale

Pentru transvazarea de ou5 se scurteaz5 peretii celulelor cu


ou5 piing aproape de baz5 pe ambele fete, dup5 care cu ajutorul
creionului de transvazat sunt decupate rondelele de cear5 pe care se
giisesc ousle, care vor f i agezate in botcile cu 15ptigor eliberate prin
indepgrtarea larvelor deja acceptate la prima transvazare. in toat5
aceast5 manoper5 oul trebuie protejat cu foarte mare atentie,
c5utlndu-se ca impreunii cu rondela de cear5 s5 vinii in contact cu
hrana larvar5 din botcii.
Lgptigorul din botc5 inmoaie corionul, favorizlnd ecloziunea
tinerei larve gi contactul imediat a1 acesteia cu hrana.

8.2.2.4. Pregatirea familiilor starter (pornitoare)

Familiile starter sunt familiile orfanizate cu rolul de a accepta


larvele date spre cregtere qi de a incepe cregterea botcilor. in acest
scop se aleg familiile puternice cu multii albin5 tiiniirii. Din familia
destinat5 obtinerii starterului se scoate matca impreun5 cu 1 - 2 faguri
de puiet gi cu albina care acoper5 acegti faguri cu care se va forma un
roi care va fi amplasat intr-un alt loc in stupin5. Ceilalti faguri cu
puiet ai familiei sunt repartizati la familiile mai slabe din stupin5.
In stup vor r5mlne 4 - 5 faguri cu hranii aqezati inceplnd de la
peretele stupului astfel: o ram%cu miere, un spafiu gol, o ram5 cu
p5sturi gi miere, un spatiu gol, o ram5 cu miere gi p5stur5, un spatiu
gol, o ram5 cu miere gi un hr5nitor. in cuibul astfel format se scuturz
albinele de pe ramele care urmeazii a f i repartizate la familiile mai
slabe. Familia astfel pregiititii se lasii circa 6 ore linigtitii pentru a se
orfaniza. in acest timp albinele se aglomereazii in spariile goale dintre
faguri, astfel cii in momentul introducerii ramelor de creytere port-
botci, acestea vor fi acoperite rapid de ciitre albine, incephnd hriinirea
gi fngrijirea larvelor.

Fig. 106. Introducerea ramei de creytere in starter

intr-o familie starter se pot introduce simultan 2 - 3 rame port-


botci (90 sau 135 botci), in functie de puterea acesteia, iar ?n hriinitor
se administreazii sirop. Dupii 24 de ore se scot ramele de cregtere
port-botci, se perie ugor de albine, se duc in laborator yi se verificii
rnodul de acceptare a1 botcilor, eliminhnd pe cele neaceptate (nu a
fost introdus lgptiyor de matcii in ele ~i larvele s-au dezhidratat), in
locul lor introduchndu-se alte dopuri cu botci acceptate din alte rame.
Rama astfel pregiititg, se invelegte intr-un prosop umed, urmhnd sg
fie trecutg in familia crescgtoare, iar fn locul ramelor scoase din
starter se va introduce o serie nouii.

Pig. 107. Controlul acceptarii iarvclor in starter


Investigatiile intreprinse de Laziir gi colah. (1993) au relevat o
reducre a procentului de acceptare a botcilor in starter, dup5 primele
serii de cre~tere(86,66%, 88,80% ~i 84,40%) piini la 55,50% in seria
a VI-a datoriti reducerii numilrului de doici in starter. Procentul de
acceptare este rnai rnic cu ciit num5rul botcilor cu lame transvazate
au fost mai mare; in cazul introducerii a 25 botci s-a obtinut un
procent de acceptare de 96%, iar in cazul introducerii a 100 botci
procentul de acceptare a fost de 72%.

8.2.2.5. Pregiitirea familiilor cresciitoare (finisoare)

Familiile cresc2toare (finisoare) au rolul de a definitiva


cregterea botcilor inceputi in starter. Asemenea familii se pot
organiza in functie de puterea familiei in momentul folosirii.
in cazul in care familia nu a ajuns la dezvoltarea maxim2 pe
dou2 corpuri se introduc botcile in mijlocul cuibului intr-o ram5
izolator. Aceast5 ram5 este incadrat5 de o parte gi de alta de rame cu
puiet foarte tgn5r gi apoi in continuare cu puiet mai in viirst5 gi hran5.
Flancarea ramei izolator cu rame cu puiet tiinir atrage un numir mare
de albine doici care vor lua in cregtere larvele din botcile aflate in
izolator.

1 2
Fig. 108. Pozitia ~ipcilorde creqtere in izolator (1)
yi introducerea acestora in familia cresciitoare (2)

Dac5 familia de albine a atins dezvoltarea maxim&


organizarea se executg folosind ambele corpuri. Cu cel pufin 6 ore
inainte de folosire, in corpul de jos a1 stupului se trece matca
impreun5 cu fagurii cu puiet aproape de ciipiicire yi cu puiet ciipiicit yi
rame goale in care matca iyi va depune ponta. Peste corpul de jos se
pune o gratie separatoare prin care matca nu poate trece ~i apoi se
ayeaz5 corpul a1 doilea care va cuprinde fagurii cu rezerve de hranii gi
faguri cu puiet neciip5cit Pntre care, in mijlocul cuibului, se introduce
rama cu botci.
in familia cresciitoare, botcile sunt tinute piin5 in a zecea zi de
la transvazare, dup5 care se izoleazii in colivii speciale de eclozionare
(colivii Zander) pentru a preveni distrugerea tuturor botcilor de c8tre
prima matc5 eclozionatii. Dopul de material plastic de care este
prins5 botca devine capacul coliviei Zander. in colivie se punc putin5
miere cristalizatii, recomandiindu-se ~i introducerea a 4 - 5 albine
tinere luate de pe botci care vor consuma hrana din cuyci, urrniind s5
hriineascii cu liiptiyor matca care va ecloziona.

Fig. 109. Controlul cre~teriibotcilor in familia crescatoare

Eclozionarea rna'tcilor se produce la 12 zile de la transvazarea


larvelor, ?n colivia Zander. Rama cu colivie se trcce mai spre
marginea cuibului sau in afara acestuia in termostatc sau 'I"n alte
familii, eliberindu-sc familia crescitoare pentru pri~nireaunci noi
serii de cregtere.
Pcntru a mentine familia crescgtoarc in stare de funcfionare, la
7 zile, in corpul de sus sunt aduse rame cu puiet tinir, iar in corpul
de jos sunt transferate ramele cu puiet care a inceput s5 fie c5picit in
corpul de sus.
OdatTi cu obfinerea primelor botci cgpgcite yi a primelor miitci
eclozionate se procedeazg la trierea acestora in scopul introducerii in
nucleele de iinperechere a unui material biologic de calitate. S-a
constatat c2 nu exist5 nici o corelatie iiltre mirimca botcilor qi
3 05
greutatea mitcilor eclozionatc din ele; din botcile mari cu pereti grogi
se dezvoltii de obicei miitci mici, iar botcile foarte mici gi cu aspect
atipic trebuie indepiirtate.
Mgrimea miitcilor determinii calitatea lor. Miitcile cu o
greutate corporali rnai mare pleacii rnai devreme in zborurile de
imperechere ~i au o capacitate de ouat rnai mare.

Fig. 110. Rama cu cuqti Zander pentru eclozionare

Rezultatele unor cercetiiri proprii au ariitat cii procentul de


miitci crescute este rnai mare cu cat numiirul de botci introduse in
familia cresciitoare a fost rnai mic datoritii unui numiir de doici rnai
mare care revenea pe botcii. Greutatea miitcilor la ecloziune a fost
rnai mare cind in familia cresciitoare s-au crescut un numiir rnai mic
de miitci. Nu au existat diferenfe semnificative pin5 la 45 de miitci,
dar pe miisurii ce numiirul de m5tci crescute a fost rnai mare greutatea
acestora a sciizut cu piing la 15,7% (Laziir yi colab., 1993).
S-a constatat o reducere a greutiitii corporale a miitcilor dupii
ecloziune care influenfeazii, rnai mult sau rnai putin, momentul
pleciirii in zborul de imperechere, iar dupii imperechere greutatea
miitcilor incepe s5 creascii cel putin din douii motive: hr5nirea lor
abundentii cu liiptigor de ciitre doici qi din cauza dezvoltiirii ovarelor,
astfel cii la 2 - 3 zile de la imperechere incepe depunerea pontei.

8.2.2.6. Marcarea mgtcilor

Operatiunea se executii pentru a cunoagte virsta miitcilor gi


pentru o identificare rnai bun5 a miitcii in familia de albine, fiind rnai
ugor observatii pe fagure.
Marcarea consta in aplicarea pe partea dorsal5 a toracelui cu
ajutorul ggm5liei unui ac a unei mici picgturi de vopsea cu uscare
rapidi. Sistemul international de marcare a fost adopatat gi de tara
noastr5 prin folosirea a 5 culori in functie de ultima cifrii a anului
calendaristic: 0 gi 5 - albastru; 1 ~i 6 - alb; 2 gi 7 galben; 3 gi 8 -
rogu; 4 gi 9 - verde.
Operatiunea de marcare se executg inainte de introducerea
matcilor in nucleele de imperechere. in cazul in care in nucleele de
imperechere se folosesc botci, marcarea se face dup5 imperecherea
matcilor, imediat ce se recolteazi, inainte de a fi introduse in cugtile
de transport Benton.

imperecherea are loc incepgnd cu a 10-a zi de la ecloziune,


uneori chiar mai devreme (a 6-a zi) in functie de greutatca lor
corporal5 la ecloziune.
Pentru a asigura condifiile minime necesare pentru
imperecherea m5tcii se folosesc nucleele de imperechere care
reprezintii unititi biologice de putere redus5 (cu un numar redus de
albine) care asigur5 dupg eclozionarea ~i introducerea miitcii in nucleu
maturizarea acesteia, imperecherea gi inceperea depunerii pontei.

Formarea ~ifolosirea nucleelor de imperechere


in conditiile {Hrii noastre cele mai bune rezultate se oblin
folosind nucleul model ACA (SCAS-2), dimcnsionat pentru o ram5
de stup multietajat sectionat5 pe verticali in doui p5qi egale.
Nucleele, in num5r de 4, sunt qezatc intr-un adapost
compartimentat pentru dou5 jumgt2ifi de ram5 de stup multietajat din
care una este rama hriinitor. Fiecare nucleu are urdini~propriu situat pe
unul din cei patru pcreti ai adiipostului, colorati in mod diferit pentru o
mai bun5 orientare a miitcilor gi albinelor.
n

In primul an, suprafefele de fagure sc obfin prin secfionarea pe


vertical5 a unui fagure cu puiet Si introducerea celor doui junlititi in
cele doug rame de nucleu, fixiindu-le cu s8rmii. Dup5 terminarea
operatiei, cele dou5 rame rezultate se ansambleaza sub forma unei
rame de stup multietajat, rcintroduciindu-se in familia de unde provin
in vederea fixarii fagurilor pe rame.
307
Operatia propiu-zisc?de forrnare a nucleelor constii in ridicarea
accstora cu puietul ~i albinele dc acoperire qi introducerea lor in
nuclee.
Se scot dintr-o familie patru rame de nuclee ~i se introduc in
compartimentele mcnfionate, dupii ce in prealabil s-au Inchis
urdini~urileqi se introduc aliituri ramele hriinitor care au la partea
superioarii (sub speteaza superioarii) o fiqie de fagure artificial. Dupii
aceste operatiuni se procedeazii la scuturarea unor albine
suplimentare, in aga fel incit in fiecare nucleu sii fie 150 - 200 g
albinc .
Adiposturile cu nuclee, dupii agezarea sitelor de ventilatie, se
fin la loc racoros $i intuneric timp de 24 ore pentru orfanizare, dupi
care se amplaseazii in teren la o distant%de cel pufin 3 km pentru
cvitarea,.depopuliirii acestora.
In nuclee se introduc miitcile In colivii Miller, cu dop de lemn,
care se fixeazii pe o zoni cu celule cu hranii. in hriinitor se pune
intotdeauna sirop de zahir, zahgr umectat sau ~ e r b e tde zahir cu
miere.
Dupii 24 de ore se controleazii din nou nucleele, se inlocuiesc
dopurile de lemn cu fiiyii de fagure artificial la miitcile acceptate, se
inlocuiesc cele omoriite qi se refac nucleele depopulate. Un indiciu a1
acceptiirii mitcii este faptul cii albinele din nucleu incep sii hrineasci
matca ~i este luatii in creqtere fQia de fagure artificial din rama
hrinitor.
A

In continuare, din doui in douii zile, se urmiresc


imperecherile, se inlocuiesc pierderile la imperechere, se recolteazi
miitcile imperecheate qi se introduc noi serii de miitci
neimperecheate. Prezenfa ouiilor este un indiciu suficient cii matca a
fost imperecheatii.
Pentru a menfine nucleul puternic se va sigura hrana necesari
prin administrarea siropului de zahiir din douii in douii zile, iar
periodic miitcile imperecheate vor fi Iiisate mai mult timp in nuclee
pentru a depunc o cantitate mai mare de ouii din care va ieqi albini
tiniirg.
in practica creqterii miitcilor se pot folosi ~i alte tipuri de
nuclee sau nuclee amenajate in stupi orizontali sau in corpul a1 doilea
a1 stupilor multietajati compartimentafi in 2, 3 sau 4 compartimente,
asigurindu-se urdini~uri proprii, pentru fiecare compartiment,
orientate in directii diferite. Nucleul se mai poate adiiposti gi in stupul
orizontal, aliituri de familia de bazii, asiguriindu-se urdini~propiu.
in afar5 de procedeul prin care se introducc in nucleu matca
izolatii in colivie Millcr, se poate introduce botca cu matca
neeclozionatii incii, incastriindu-se botca in a 10-a zi de la
transvazare, urmiirind ca matca sii eclozioneze in nucleu, sii fie
acceptatii qi ingrijitii in vederea imperecherii ~i dupii imperechere
piing la recoltare. La incheierea sezonului de creqtere a miitcilor, care
din punct de vedere calendaristic corespunde lunii septembrie, se
procedeazii la dcsfiintarea nucleelor
Recoltarea rn6tcilor fmperecheate se face prin intoducerea
acestora in colivii de transport Benton, previizute cu pasta de zahar gi
miere acoperitii cu o foil2 de plastic. Popularea coliviilor se face cu
10 - 12 albine sgniitoasc provenite dintr-o familie orfanizatii in acest
scop, albine preluate din familia starter, deseori procedsndu-se la
introducerea in colivie a unor albine din nucleul de unde a fost
recoltatii matca.
0 asemenea matcii, ajunsii la destinatie, urmcazii sii fie
introdusii in familia cu probleme (fir2 matcii sau matcii
necorespunziitoare).

8.2.3. Consideratii privind introducerca rnatcii in familia


de albine

Comportarea albinelor fat% de mgtcile care se introduc in


familii este influentatii de condiiiile de mediu, starea familici $i starea
miitcii.

8.2.3.1. Influenfa conditiilor de mediu

Prirniivara timpuriu in timpul culesurilor abundente sau


toamna tiirziu rniitcile introduse sunt acccptate ugor de c5tre albine.
Miitcile introduse pe timp frumos, ciilduros, Gr8 vsint sunt
acceptate mai uSor decit cele introduse pe timp nefavorabil.
Miitcile introduse scara sunt acceptate mai ugor decAt celc
introduse in timpul zilei.
in conditiile de cules abundent inatcile sunt acceptate mai iqor
decst in perioadele lipsite de cules cGnd primirca devinc foarte
dificilg. Situatia poate fi corectatfi prin administrarea cu ciiteva zile
inainte de sirop de zahiir din abundentii.

8.2.3.2. Starea familiei de albine

Prim2vara timpuriu odat5 cu zborul de curatire, cind incepe


dezvoltarea familiei prin creSterea de puiet de albin; lucrgtoare
aceptarea iniitcii se face uqor.
in luna aprilic, odat5 cu aparitia prirnilor triintori, introducerea
mitcilor este mai dificili.
La sfiirqitul lunii mai, ciind are loc o intend activitate de
cl5dire a fagurilor, acceptarea m5tcii se face mai greu.
in pcrioada manifestkii instinctului de roire, cdnd se reduce
ouatul mitcii, albinele nu accepti nici o matcii striini.
Pe mBsurii ce instinctul de roire dispare, albinele manifest;
interesul dc a ingriji o inatci neimpcrecheatg ~i s-o pregiteasci
pentru zbo~ulde imperechere. in aceasta faza nu accept5 nici o matc5
imperechcatu.
Dup; stingerca iilstinctului de roire, albinele preocupate de
crc~tcrcapuictului dc albina lucriitoarc in cantitate mare are o
comportare favorabilii acceptiirii unei miitci imperecheate.
Oclatii cu consolidarea familiilor ~i intreruperea sau reducerea
creyterii triintorilor, introducerea mitcilor Pmperecheate este dificil5.
A

111 timpul izgonirii din stup a triintorilor, introducerea m5tcii


imperecheate este imposibilii, iar dupii alungarea acestora, cind
familia c r e ~ t epuiet de albine lucritoare se poate realiza introducerea
miitcii imperecheate, dar cu atentie.
incepbnd cu lunile septembrie gi octombrie, cind scade sau
inccteazii ponta mitcii ~i cregterea puiets~lui,acceptarea m5tcilor se
face mai uqor.
fi

In afar5 de feromonul substanta de matci care inhiba cliidirea


botcilor ~i dezvoltarea ovarelor la albinele lucritoare, se presupune
c5 puietul necgpicit ar produce feroinoni care determi115 o stare a
albinelor favorabilg acceptgrii mgtcii. Dacii unui roi i se pune un
fagure cu puiet necipgcit acesta nu mai pgr5seqte skpul, iar dacii
raina esle c11 puiet ciipicit, roiul va piir5si stupul.
Orfanizarea fainiliei prin interventia apicultorului determinii
modificarea comportamentului albinelor. Dupii 3 - 6 ore de
orfanizare albinele acepti mai ugor matca dec6t dupi o perioadii de
orfanizare mai lungi, iar dupi ce albinele lucritoare au inceput sii
depuni o u i aceptarea mitcii este aproape imposibil5.
Albinele tinere accepti mai ugor mitcile decit cele virstnice.
Daci familia de albine nu este deranjati cu 3 - 4 zile inainte de
introducerea miitcii, aceasta va fi acceptati mai ugor.

8.2.3.3. Starea m5tcii

Premisa unei inlocuiri reugite a mitcilor consti in realizarea


aceleiagi stiiri fiziologice ambelor mitci (a celei corcspunzitoare cu a
celei care se va inlocui). 0 matcii imperecheat5 are o alti stare
fiziologicii deciit o matci neimperecheatii astfel c i ele nu se mai pot
inlocui reciproc.
Albinele accept5 mai uyor miitcilc imperecheate care au
inceput ouatul, fafi de mitcile care ail intrcrupt activitatea de ouat un
timp mai indelungat.
h cazul mitcilor neimperecheate, albinelc accept; mai ugor matca
introdusii in primele 6 ore de la ecloziune, fa@de una cclozionatii de mai
mult timp.
Introducerea m5tcii stresate, care se manifestii prin agitare,
declangeazii din partea albinelor o atitudine ostili ~i uneori, chiar
dupi o acceptare initial&, mitcile sunt @site moarte pc fuildul
stupului sau scoase din stup in fafa urdinigului.

8.2.3.4. Metode pentru introducerea miitcii

Mitcile pot fi introduse in stup sub formi de botcii sau de


matci. in caml introducerii botcii in locul nlatcii necoresponz5toare,
se procedeazii la orfanizarea familiei, iar la circa 6 zile sc distrug
toate botcile, introducgndu-se botca datoritfi. Dup5 cclozionarc rnatca
tAn5ri se imperecheazi qi i ~va
i inccpe ponta.
in caml introduccrii mgtcilor exist: douii metode.
Metoda directii consti in introducerea miitcii f i r i a utiliza
materialele dc protecfie impotriva albinelor lucritoare. Sc aplic%prin
mai multe procedcc cu rezultate mai mult sau nlai pufin pozitivc:
pulverizarea cu sirop, procediind prin surprindere, niicl8irea in micrc
sau in liptigor, scufundarea miitcii in apil, introduccrea prin pudrarea
311
cu fiini, it~troducereacu ajutorul fumului, alcoolului, cloroformului,
introducerea direct3 a mgtcii pe rame cu puiet E r i albinc, sau cu
rame numai cu provizii ctc.
Metnda indirectti const3 Pn introducerea mitcii fn colivii
special confectionate in vederea protcjarii qi izolgrii ei de albinele
lucr5toare. Cele mai utilizate tipuri de colivii sunt: Miller, Titov,
Benton, Zander sau tip capac etc. Coliviile sunt confec!ionate din
plasc? din sirmi cu ochiuri cu diametrul de circa 3 mm prin care
albinele lucr3toat-c din familia primitoarc s5 poatg avea un contact
permanent cu matca. Dac5 in colivie nu se introduce hranii, matca
este obligati sii solicite hrani de la albinele lucritoare din familie.
Odati cu hrana se va primi gi mirosul familiei, iar albinele vor putea
s i ling5 substanfa de matc3.
O~icarear fi tipul de colivie, se recornand5 introducerea unui
hrinitor cu sirop de zahiir, chiar in prezenta unui cules in naturii. in acest
fel albinele sunt preocupate de recoltarea siropului, acordiind mai putin8
atenfie mitcii. Este bine s5 se realizeze o orfanizare completii prin
indepiirtarea m3tcii necorespunziltoare, iar puietul s i se introduci in alte
familii. in aceste condi(ii primirea va fi uqoaril, matca igi va incepe
ouatul, restituindu-se apoi fagurii cu puiet.
MENTINEREA SANATATII
FAMILIILOR DE ALBINE

Asupra albinelor actioneaz5 numeroase boli, diunitori yi


substante toxice, care aliituri de neasigurarea conditiilor interne gi
externe necesare familiei de albine, constituie factori limitativi in
creqterea albinelor gi a productiilor apicole,
Meniinerea sinititii familiilor de albine presupune asigurarea
unui complex de misuri profilactice de ordin organizatoric, biologic
gi igienic qi misuri curative - dupa aparitia bolii.

9.1. MASURI ORGANIZATORTCE

Stupina trebuie s i fie ferit5 de vinturi, iar vatra stupinci


trebuie s5 beneficieze de caldura soarelui, mai ales in sezoanele de
primivari, toamnii ~i iarn5, iar in sezonul de vari sunt necesare
m5suri pentru umbrirea stupilor.
Locul trebuie sii fie uscat, cu nivelul pinzei freatice la cel
putin 1,5 m, cu posibilitiiti de scurgere a apelor provenite din
precipitatii.
Stupinele trebuie amplasate cat mai aproape de baza rnclifcri
pentru o c5t mai bun5 valorificare a culesurilor.
Stupii vor f i amplasati paralel cu masivul melifer gi nu
perpendicular pe acesta; aqezarea stupilor pe vatrii se va face in
grupuri mici de 30-40 familii Fi trebuie s i asigure o bun5 orientare a
albinelor. Agezarea stupilor se va face in "?ah", in riinduri distantate
intre ele la 6 m, iar distanta intre stupi pe rind la 4 m, fie in grupe de
2 - 3 stupi la distanta de 1 m intre stupi, cu urdinigurile orientatc
diferit, iar distanta intre grupe de 8 - 10 m. Aglolnerarca stupilor
sporevte riscul de riticirc a albinelor ~i de riispindire a bolilor.
Se va evita agezarea stupilor in raza de zbor a albinelor care
apartin altei stupinc.
Vatra stupinei va fi dezinfectatg periodic prin siparea adgnci a
terenului $i prin stropirea cu clorur3 de var, iar pcntru aprecierea
stiirii de skiitate, in fafa fieciirui stup se va amenaja "oglinda
stupului" (o suprafatii curatii, neinerbatii, pe care se pune nisip pentru
a putea analiza resturile scoase din stup, mortalitatca etc).
Este necesar5 o bun5 pregitire profesionalii a apicultorului.
Acesta nu va face schimb de utilaj apicol intre stupi firii sii aibii
certihidinea c5 nu riispiindegte o serie de boli, iar prin intewentiile
sale s5 nu predispuni la aparitia furtigagului.
Sii asigure condifii optime pentru efectuarea zborurilor de
curfitire, culcsuri continue de intretinere, iar pe timpul iernii, rezerve
de hran3 suficiente ~i de calitate.
Sii aibii pregiitirea necesarii pentru efectuarea tuturor lucririlor
la timp, in condifii tehnice ~i de igienii optime.

9.2. MASURI DE ORDIN BIOLOGIC

Se refer3 la acele miisuri care in final vor conduce la situaiia


ca in stupinii sii nu se giiscascii decit familii puternice cu m3tci tinere
yi valoroase, care au o mare capacitate de apiirare fat2 de boli.
in acest sens, se face selecfie, eliminindu-se familiile care
prezinti o slab5 rezistenfi la boli, iar prin misuri tehnice se
urmiregte obfinerea unor familii puternice. Prin alegerea pentru
reproductie a familiilor in care grupa albinelor curiititoare este
numeroasii ~i foarte activii, acestea sunt capabile s i depisteze
afectiunea, s5 curefe celulele, sfi elimine puietul bolnav inainte de
agravarea bolii. Cre~tereade m3tci trebuie s3 se faci numai din
familii sgn3toase. Familiile de albine slabe, neingrijite corespunziitor,
reprezintg un teren favorabil pentru aparifia bolilor, constituind
focare yi sursc de riispindire a maladiilor.

Familiile de albine, roiurile gi miitcile care se introduc in


stupinii vor f i perfect s5ngtoase.
Anual, stupii, utilajele gi materialele de lucru se dezinfecteazg,
de regulg in cursul lunilor septembrie-octombrie, cu solufie de form01
2 - 4%, cu solutie de sod& caustic5 2 - 5% sau cu solutie de sod5
calcinat5 5%. Materialul astfel dezinfectat va f i sp5lat cu peria ~i ap5
fierbinte. Pentru evitarea unor boli ai c5ror agenti patogeni prezintii
form5 sporulat5 se recornand5 qi flambarea. Tot pentru dezinfecrie in
apicultur5 se mai folose~teacidul acetic glacial qi sulful, mai ales
pentru dezinfectia fagurilor.
Pernele de protectie terrnic5 se supun tratamentului cu vapori
de formol, se usuc5 gi dac5 este necesar se schimb5 materialul de
umplutur5.
Nu se vor introduce in stupin5 stupi ~i utilaj apicol folosit
anterior, fir5 ca acesta s5 fi fost bine cur5fat ~i dezinfectat. Se vor
reforrna fagurii din cuib la cel mult trei ani de utilizare, iar fagurii de
rezerv5 se vor dezinsectiza qi dezinfecta in fiecare an.
Toate resturile rezultatc de la curifirca stupului ~i a
inventarului apicol, precum .yi albinele moarte gi resturile colectate de
pe fundul stupului se vor aduna cu atentie .yi vor fi arse.
Se va asigura in fiecare stupin5 o sursfi de ap2 permanent5 cu
ajutorul adiip5toarelor apicole care vor fi dezinfectate periodic.
La aparitia bolilor in unele familii, acestea vor fi izolate $i
tinute in carantinii, iar aplicarea tratamentului medicamentos, atit in
scop preventiv ciit ~i curativ, se va face la recornandarea personalului
de specialitate.

9.4. MASURI DE ORDIN CURATIV

Aceste m5suri vizeaz5 tratarea bolilor dilpj instalarea lor in


familiile de albine. Agentii patogeni care provoac5 boli sunt foarte
numero~i:virusuri, bacterii, mice$, protozoare ~i parazifi.
Pe l h g 5 agentii etiologici mentionati care conduc la starea de
boa12 a albinelor, mai intervin gi altc cauze limitative lcgatc de
existents unor diungtori, apoi cele datorate diferitelor actiutii ale
omului, care pot conduce la pierderi datorate intoxicatiilor ca urrnare
a folosirii unor insecticide, pesticide qi creqterii gradului de poluarc,
9.4.1. Bacteriozele

9.4.1.1. Loca europcang

Loca european5 este o boa15 infectocontagioas5 a puictului


necgpgcit care apare primiivara ~i in prima jumiitate a verii la
farniliile slabc, intrc.finute necorespunziitor. Lipsa hranei sau
insuficienta ei, asociate cu tirnpul nefavorabil favorizeazii aparitia
bolii.
Etiologia locii europene este complex5, datoritii faptului cii in
intestinul larvelor bolnave sau moarte de acestii boa15 se intilnegte o
flor5 microbianii patologic2 apaqinind speciilor Mellissococus
plmtonius, Bacillus alvei, Bacterium ezirydice, Baci1lu.s orpheus gi
Streptococcus apis.
Agenfii patogeni piitrund in organismul larvelor pe cale bucalii
prin hranii ~i se disemineazii prin furtiqag, trintori, schimb de
inventar etc. fnmultirea microbilor se face pe seama hranei existente
in intestinul larvei, toxinele piitrund prin peretele intestinului in tot
organismul producilnd grave perturbgri fiziologice, inbolngvirea gi in
final moartea larvelor.
Simptomologie. Debutul sau forma ugoarii de boalii apiirutii la
albine nu pot fi sesizate uyor intruciit activitatea farniliilor se
pgstreazi nemodificatc?, iar mitcile reugesc sii inlocuieascii larvele
bolnave eliminate de ciitre albine. Boala devine aparentii numai dupi
o perioadii de timp in care se produce depopularea familiei de albine
~i prin mirosul acru sau de putrefaclie ce se degaji la deschiderea
stupului.
in cele mai frecvente cazuri, boala atinge larvele tinere de 3-4
zile gi acestea mor inainte de ciipiicire. La larvele mai viirstnice gi la
puietul ciipiicit sunt mai rare cazurile de Pmbolniivire.
Dacii la inceput aspectul fagurilor este normal, dupg
declangarea maladiei se constatii o depunere neuniforrnii a puietului,
datoriti insiiminfiirii celulelor mai tirziu, dupii ce albinele au reugit
s3 elimine puietul bolnav.
r.

In prima fazii a imbolniivirii, larvele devin initial mai


transparente, apoi suferii modificgri de pozitie. Pe miisurii ce procesul
patologic avanseazii, larvele bolnave sau moarte igi schimbii culoarea
care devine la inceput galbenii, a-poi galbenii-cafenie, mar0 inchis ~i
chiar negricioasii. Confinutul corpului se descompune ~i apare mirosul
caracteristic. De regul5, corpul larvei nu se transform5 intr-o masii
vgscoasii gi filantii gi nu aderii pe perefii celulelor fig. 111).

Fig. 11 1. Larve moarte din cauza locei europene (dupa' Bogdan T. ~i colab.)
1 -pozitia larvelor bolnave in celule; 2 - cojitele rrimase in celule

Pentru precizarea diagnosticului se recolteazii pooiuni de


fagure (10 x 10 cm) cu puiet bolnav, Grii miere, care se ambaleazii ~i
se trimite la laboratoarele veterinare.
Se recornandB unirea familiilor slabe, schimbarea miitcilor,
dezinfecfia riguroasii a stupilor gi aplicarea tratamentului specific cu
streptomicind administratii in hranii, sau prin pudraj, in dozii de 0,5 g
pentru o familie, repetatii de 3 ori la intervale de ciite 7 zile. in cazuri
de infeclie, sau infectie mixtii cu locii europeanii + locB american8,
pentru tratament se utilizeazii teramicina, care are un spectru
antibacterian mai larg, dupii procedeul anterior, la toate familiile din
stupinii.
9.4.1.2. Loca arnericanii

Loca americanZi apare in general dupii culesul de la salciim .yi


imbolnive~tepuietul c5picit. Agentul patogen este Paenibacillus
larvae.
Contaminarea se face pe cale oralii. Odatii cu hrana
administrat5 dc albinele doici, sporii piitrund in intestinul larvei, iar
din a gasea zi se multiplic5 foarte repede produciind moartea in 3 - 4
zile. Albinele tinere, incercind sii indepiirteze cadavrele din celule, se
contamineaz5 qi vehiculeazii apoi sporii la alte larve.
Difuzarea bolii de la o familie bolnavii la alta siiniitoasii,
precum $i de o stupin5 la alta se face prin furti~ag,triintori, adiipare,
unelte din stupinii, diferiti paraziti (molia de cearii), trecerea fagurilor
de la un stup la altul qi prin hriinirea cu miere infestat%.
Simptomatologie. Fagurii cu puiet imbolniivit au aspect
caracteristic: ciip5cele infundate, de culoare mai inchisii qi uneori
perforate, cadavrele riispiindesc un miros asemiiniitor cleiului de
tiimpliirie fiebinte. Larvele moarte i ~ pierd
i forma qi culoarea, se
increfesc gi se ing%lbenesc, devenind apoi crem gi in cele din urmii
brune. Coniinutul lor se transform5 intr-o mas5 viiscoasii care se
intinde sub form5 de filament. Pe m5sura trecerii timpului, larvele se
usucii, masa viiscoas3 se reduce treptat piing se transform5 intr-o
cojitii dispus5 in lungul peretelui inferior a1 celulei, de care este
striins lipits, ceea ce face s5 nu poatii fi scoasii afar5 de c5tre albine
(fig. 112).
Pentru precizarea diagnosticului se procedeazii ca in cazul
locii europene, trimitiindu-se probe la laboratorul veterinar.
Loca american3 se dovede~teo boa15 extrem de gravii datoritii
capacitgtii agentului patogen de a sporula, rezistentei mari a sporilor,
aderenfei larvelor moarte la peretii cclulei ~i participiirii albinelor la
incerc5ri de eliminare a maselor viiscoase ~i crustelor formate -
factori care conduc la riispiindirea infectiei atiit in stup ciit gi in
exterior.
Trutumentul vizeazii douii obiective. Pe de o parte, inactivarea
forrnei bacilare a agentului patogen qi crearea unor conditii improprii
pentru germinarea sporilor, iar pc de altii parte, asanarea stupilor prin
distrugerea sporilor.
Primul obiectiv se realizeazii prin tratament medicamentos qi
are ca rezultat incetarea mortalititii la puiet qi restabilirea capacitiitii
productive a familiei bolnave, iar a1 doilea obiectiv poatc fi atins prin
distrugerea materialului infectat, prin transvazarea albinelor qi prin
dezinfecfie; el urmind sii impiedice reaparitia bolii in stupinii dupi
fncetarea tratamentului medicamentos.
in tratamentul locii americane suyamido-terapia ~i antibio-
terapia omoarii sau impiedicii inmultirea Paenihaccilus larvae, fir5 a
avea influen@asupra sporilor.
Cantitiifile de medicamente pentru tratamentul unei familii de
dezvoltare medie sunt in general de 3 g substant2 activ2 pentru
sulfamide qi 1,s g pentru antibiotice. Doza folositii consti din 1 gram
substantii activii, repetat5 de 3 ori la interval de 7 zile pentru sulfamide
yi de 0,5 g repetatii tot de 3 ori din 7 in 7 zile, pentru antibiotice.
Medicamentele se administreazi sub formii de solutie sau suspensie in
sirop de zahiir, fie in past5 sau in zahiir pudrii.
in tara noastrii a fost realizat produsul Locamicin, care contine
2,5% tevurnicinii in zahir pudri 9i se administreazii in 5 - 6 doze a
ciite 100 g la intervale de 5 zile.
in mod practic tratamentul se va desfaqura dup5 urmiitorul
protocol:
- controlul tuturor familiilor de albine pentru identificarea
cazurilor de boalii;
- distrugerea familiilor bolnave, in cazul in care sunt slabe,
precum ~i a fagurilor cu puiet bolnav din familiile cu populatie
normal%;
- unirea familiilor slabe;
- aplicarera tratamentului medicamentos la toate familiile din
stupin%;
- mutarea familiilor in stupi dezinfectanfi, dupB disparitia
semnelor de boalii;
- in cazl~lin care sunt putine familii bolnave se recomandi
transvazarea albinelor yi reformarea intregului echipament de faguri
pentru lichidarea focarului de infectie ~i de asemenea pentru
scurtarea perioadei de carantin5;
- dezinfectia stupilor infcstati qi a echipamentului lor dupii
mutarea familiilor sau transvazarea albinclor;
- dezinfectia profilactic5 a tuturor stupilor cu ocazia punerii la
iemat, c5nd se va scoate ,yi reforrna un num5r c2t mai mare de faguri
din cuib din fostcle colonii bolnave. DaciX este posibil se vor reforrna
toti fagurii acestor familii, urmiind a fi inlocuiti cu faguri cu miere ~i
polen proveniti din familii siiniitoase;
- in anul urmitor, stupina va fi tratati chiar dacii nu au ap5rut
semne dc boalii.

Fig. 112. Loca americang


(dupa' Bogdan T. ~icolab.)
(1-6)- ciipiicelele celulelor
7 cu puiet sinitos yi bolnav;
1-puiet sa'na'tos;
2-puiet bolnav (ca'pa'celul este
infundal);
3, 4 -puiet bolnav (ca'pa'celul
este perforal);
5 - cadavrul unei larve;
6 - cadavrul unei nimfe;
(7-12) - larve;
7-larva sa'na'toasci;
8, 9, 10, 11 - diferite stadii de
dezvoltare a lawelor bolnave:
12-cojifci uscatri a unei lawe;
(13-18) - nimfe;
13-nimfe sa'na'toase;
14, 15, 16, 17 - diferite forme
ale corpului nimfei bolnave;
Loca americanii este o boalii declarabil5 care atrage carantina
pc o perioad5 de 60 de zile dc la disparitia semnelor de boa12 $i dup5
cxccutarea dezinfectiei finale.

9.4.1.3. Septicemia

Septicemia este o boa15 caracteristicg a albinelor adulte gi


poate s5 aparii in tot tirnpul sezonului activ, Grii caracter epizootic,
grav qi de duratii. Boala este favorizat5 de conditiile de intretinere
necorespunziitoare, mai ales in locuri umede $i umbrite.
Agentul patogen Bacillus apisepticz~s,degi intiilnit frecvcnt in
stup, in anumite conditii, i ~ exalt5
i vi~vlenfa~i p5trunde prin stigmc,
trece in he1nolimf5, unde se inmulte~terapid, producAnd rnoartea prin
septicernie.
Simptomatologie. Albinclc manifest5 n1igc2ri Icntc, nesigure,
se tAr5sc afar5 din stup qi ncmaiputind zbura, mor. Cadavrclc
albinelor sunt fragile, iar articulatiile se desmetnbreazii.
Combaterea acestci boli se realizeazi prin imbuniit2tirea
conditiilor de intretinere ale famililor de albine, prin impi~ternicircagi
stimularea acestora, prin schimbarea m5tcilor. Un tratamcnt specific
nu a fost stabilit, ins2 folosirea antibioticelor d5 rezultate
mulfumitoarc, impicdicind apariria unor evetituale complicatii.

9.4.1.4. Paratifoza (Salmoneloza)

Paratifoza apare sporadic, favosizatii de condiliile de


intrcfincre necorespunziitoare. Agentul patogen este Rur~il1u.s
pawtyphi alvei, intiilnit frecvent in tubul digestiv al albinelor
siiniitoase, care in condiiii favorabile igi exalt5 virulciita.
Transtniterea suqei rnicrobiene cu virulent5 exalli~tZde la u albini la
alta sc face pe cale bucal5. i n ititestinul acestora, bacilul se inrnul[eqle
intens, pitrunde in hemolimfii 7i determini nloartea prin septicemie.
Salmoneloza aparc de obicei primgvara gi numai rarcori vara,
in special clnd survin perioade de ploi reci y i prelungite. in
majoritatea cazurilor evolufia este loarte ugoari, vindecarea
producindu-sc adesea spontan, odatii cu irnbuniit%&irea condiiiilor de
viat5 ale familiilor de albine.
Simptomatologie. ManifesGrile patologice nu sunt specifice,
ele putgnd fi intdnite ~i in alte maladii ca nosemoza sau acarioza.
Albinele nu mai pot zbura au abdomenul balonat, prezintii diaree,
paralizeazii ~i mor.
Diagnosticul se pune numai prin examen de laborator.
Combaterea se realizeazg prin mssuri de igienii, prin intiirirea
familiilor bolnave gi prin tratament medicamentos prin folosirea
ternrnicinei gi streptomicinei,la fel ca in cazul locei europene.

9.4.2. Viroze

9.4.2.1. Puictul saciform (puietul in sac)

Puietul saciform este o virozii a puietului, mai putin


riispiinditg, care evolueazii in aceea~i perioadii cu locile, fiind
favorizatg dc aceiagi factori. Boala este determinatii de un virus
filtrabil preluat prin brans gi prin incercarea albinelor de a scoate din
celule puietul mort sau bolnav. in organismul larvelor contaminate,
celulele epidermice reactioneazii printr-o secretie abundentii, ce se
acumuleazii in interiorul corpului, transformindu-1 intr-un fel de
pungii cu lichid. Lichidul la inceput limpede, cu timpul se tulburg
datorits descompunerii tesuturilor.
Simptomatologie. Puietul moare de regulii dupg cipiicire. Pe
fagure, puietul are aspect imprii~tiat,celulele cu cHp5cele infundate,
perforate, mai inchisc la culoare, adesea desciipiicite fig. 113).
Modificgrile pe care le suferii larvele oferg semnele cele mai
importante despre cunoagterea bolii. Din albe-sidefii, cum erau
initial, acestea devin treptat galbene, cenu~iigi apoi brune, capul
aviind o culoare mai inchisii deciit restul corpului.
in prima fazH larva are aspectul pungii pline cu lichid,
confinutul ei sciizind cu trecerea timpului. Continutul nu este viiscos
sau filant ~i nu are miros. Larvele moarte nu aderg la peretii celulei.
Prin uscare, corpul se transform2 intr-o crust%neaderentii la peretii
celulei, cu partea cefalicil curbatii in sus, luiind forma unei bilrci sau a
unui "papuc chinezesc".
Fig. 113. Fagure cu "puiet in sac" (dupci Bogdan T. ~i colab.)
I-larva' srina'toasti; 2, 3, 4 - larve holnave in diferite stadii;
5, 6 - cojife ra'mase de la larvele moarte.

in vederea tratamentului se folosesc tetraciclina, sulfatiazol


combinat cu streptomicina' sau numai cu teramicina', administrata in
hranii. Pentru c5 este vorba de un virus, tratamentul vizeazii
anihilarea unor germeni secundari qi prevenirea unor confuzii a bolii
cu una din cele douii loci.
in majoritatea cazurilor sunt suficiente asigurarea unui bun
cules qi aplicarea unor miisuri de igiena cum ar fi: topirea fagurilor cu
puiet bolnav, intSirirea familiilor bolnave prin unirea lor, stimularea
activitgrii de curii.fenie a albinelor prin restrfingerea cuibului,
schimbarea miitcii etc.
n

In cazuri grave se recomandii transvazarea albinelor, tratament


medicamentos, dezinfeclia cu api fiartti sau flambarea cu lampa de
benzinii a materialului leinnos, topirea tuturor fagurilor, iar in cazuri
323
extrcme familiile slabe puternic afectate trebuie distmse. Mierea
extras3 din fagurii infectati se va inciilzi la 7 5 ' ~timp de 30 minute,
fir,? a fi folositil in hrana albinelor.

Boala neagra se refer5 la rnai multe complexe de manifestiri


patologice care au ca simptome comune depilalia qi culoarea neagri a
albinclor bolnave. Exist5 dou3 forme de boalii neagrii a cirei
etiologic estc putin liimuriti?: boala neagrii congenital5 qi boala neagri
sail boala de psdure.
Boala neagrii congenitali se manifest2 prin aparitia unor
albine lucioase, rnai mici decGt cele obivnuite, aviind aspectul unor
furnici. TrGntorii sunt neviabili. Manifestirile melanice pot fi
constatate nu numai la albinele lucritoare ci gi la trsntori gi matcii.
Raportul dintre albinele bolnave qi cele s3niitoase este aproximativ
egal. Caracterul ereditar a1 bolii este dovedit prin aceea c i nu se
propag2 la familiile din jur, iar schimbarea mstcii antreneazi
disparitia semnelor anormale.
Bnala neagri sau boala dt. pidure se caracterizeazii prin
depilarea qi inegrirea albinelor, corpul albinelor bolnave fiind ceva
rnai mic deciit a1 albinelor sgnitoase. Fiind urmgrite in stup, albinele
bolnave se rcfugiazii deasupra ramelor sau in partea opus5 urdinigului
de unde sunt tsriite afar5, manifestand un comportament pasiv,
resemnat. La urdinig existi in permanen12 un numir mare de albine
care impiedicc?pe celc bolnave sii intre in stup.
Cauzele bolii nu se cunosc cu certitudine, fiind emise mai
multe ipoteze. Fie c5 este vorba de recolta de mani, fie de o serie de
toxicoze provocate de mierea de mani, nectar sau polen toxic, sau a
unor carenle proteice datorit5 unui cules slab de polen. Se mai sus~ine
c5 boala se datoreaz3 miitcii, sau cii este produsi de un virus.
A

Intrucat nu exist5 o medicatie specifici, se recornand5


schimbarea mFitcilor, administrarea vitaminei C in sirop sau in apa de
bsut, administrarea de sirop cgldut cu adaos de lapte fiert lo%, care
combate eventualele intoxicatii sau carenle proteice qi stiinuleazii
familiile de albine.
9.4.2.3. Paralizia albinelor

Paralizia albinelor se manifest5 in pcrioada mai-iunie, ea


putiind s i dureze numai chteva zile gi s5 se vindecc de la sine, sau sa
persiste timp de mai multe luni, provociind pagube prin mortalitatea
albinelor adulte.
Agentul paraliziei este un virus filtrabil.
Simptornatologie. Albinele bolnave prczinta o agitatie
continuii manifestati prin tremuraturi ale antenelor, aripilor gi
picioarelor, nereugind s i zboare. Abdomenul este dilatat gi prezinti
migciiri respiratorii accelerate, iar acul este cxteriorizat. Tegumentul
este acoperit cu o substant5 care degaj5 un miros de pegte, fapt ce
determinii albinele s5n5toase sii le scoati din stup. Din cauza
incercarilor de a fi scoase afar5 din stup, albinele bolnave igi pierd
pilozitatea, ciipithnd un aspect negru str5lucitor. in cele din urmii
paralizeaz5 ~i mor cu aripile deviate in lateral ~i in jos.
Tratamentul paraliziei nu a fost pus la punct. Singurele mgsuri
recomandate sunt cele care vizeazii intiirirea rezistentei naturale:
unirea familiilor slibite de boali, restriingerea cuibului gi asigurarea
unui cules continuu. 0 u~oariiameliorare a fost observati in urma
administrgrii timp de 10 - 15 zile de sirop c%ldutin care s-a amestccat
vitamina C (un cornprimat la un litru de sirop).

9.4.3. Micoze

9.4.3.1. Ascosferoza (puietul vliros)

Ascoferoza estc o micoz5 a puietului nec$p&cit sau cipiicit


produsii de Ascosphacva apis, care se gisegte sub form5 saprofitfi in
stup. Sporii ciupercii p r i n ~ ipe corpul sau intestinul lawelor, dau
nagtere unui miceliu ce p5trunde gi se ramificii in tesuturi, invadind
intregul organism gi provoc&nd moartea larvei dupii c5pSicirca
acesteia. Boala apare de obicei in lunile aprilie-mai, evolueazii
progresiv in iunie gi descre~teca intensitate in iulie-august, deseori
familiile puternice inregistriind vindeciri Gri3 intcrventia
apicultotului. Aparitia bolii este favorizat5 de utnezeala din stup.
Fig. 114. Puiet atacat d e Ascosphera apis (dupb Philippe M.J.)

Simptomatologie. Larvele infectate se ingilbenesc, igi pierd


scgmentatia, tegumentul se asprevte ~i se intgregte. in jurul lor ia
navtere o pungi de rnucegai, care ocupii tot spatiul din celulii, Iiisind
liber numai capul larvei, care apare ca un buton uscat. Prin
evaporarea apei, larva igi reduce volumul, se desprinde de perelii
celulei gi se intgregte, ajungiind la consistenla unei pietre moi de
culoare albg. Pe fagurele infestat larvele mumificate sunt riispiindite
in mod neregulat, dind un aspect de "mozaic". Ele nu aderi la peretii
celulelor putfind fi scoase gi indepirtate de c5tre albine. La scuturarea
fagurelui se aude un zgornot aseminitor unor boabe agitate intr-o
cutie de carton. Diagnosticul poate f i pus pe seama simptomelor
descrise gi prin riispindirea cadavrelor mumifiate in fata gi pe fundul
stupu lu i.
Tratamentul bolii nu este bine pus la punct. Se recornand5
indepgrtarea fagurilor cu puiet bolnav gi cu pisturi mucegiitii,
mentinerea unor familii puternice gi condilii corespunziitoare de
ventilaiie a stupului. De reguli, pentru tratament se utilizeazi
micocidinul prin executarea de pulverizalii, produs care prezint5 in plus
gi proprietiiti stimulatoare. Se administreazg 100 - 150 g preparat prin
impriigtiere printre rame, peste albine. Tratamentul se repet5 de 3 - 5 ori,
primele doui la interval de 2 - 4 zile, iar urrnitoarele la interval de 7
zile.
9.4.3.2. Aspergiloza (puietul pietrificat)

Aspcrgiloza este o micoz5 care atac5 animalelc, p5s5rile (in


general cele din gr5dinile zoologice) gi chiar omul, localiziindu-se la
pllmlni. in stup boala apare mai rar, ins5 evolutia ei este mai gravii
deoarece, in afara puietului, afecteaz,? gi albinele adulte.
La albine aspergiloza se datoreaz5 speciei Aspcrgillus.fklvus gi
uneori gi speciei Aspergillus niger. Ciuperca fiind foarte r5spiinditB in
naturi este adusi in familia de albine odati cu polenul recoltat, ceea
ce explicii frecventa mai ridicatii a bolii in timpul recoltclor
abundente de polen pe care albinele nu mai au timp s5-1 prelucreze gi
s5-1 indese bine in celule.
Contaminarea larvelor se face prin intermediul hranei. Sporii
p5trungi in intestin germineaz,?, dau nagtere la miceliu, care
invadeazi intregul organism, provocind moartea atiit prin actiunea
mecanicii, cfit gi prin toxinele produse.
Simptomatologie. Larvele atacate igi pierd consistenla gi
culoarea normali, se inmoaie, segmentafia dispare, iar confinutul lor
devine cremos. Miceliul ciupercii infii~oar,?larva, inccpfind de la cap
intr-o tes,?turii galben5-verzuie, care umple tot spatiul celulei. La fel
ca in ascosferoz5, larvele mor dup5 ciipgcire, se mumificii prin
deshidratare gi pot apiirea colorate in alb-giilbui sau in galben-verzui.
Miceliul care le inconjoari ader,? striins la perctii celulei, inciit larvele
nu pot f i extrase gi inlaturate de citrc albine. in celulele desciipicite
miceliul poate fi atit de abundent incfit poatc fi confundat cu un
polen galben-verzui. Adesea ciuperca iese din celuli gi se intinde
peste celulele din jur, apiirind pe fagure sub forma unor pl5gi sau
insule.
Contaminarea albinelor se face pe cale digestiv,?. Miceliul
traverseaz,? peretele intestinal, sc inmulte~tein cavithtilc corpului $i
omoar5 insecta prin distrugerea organelor cfit ~i prin toxincle
produse. Albinele afectate sunt agitate, zboarii greu sau nu mai pot
zbura, paralizeazii qi mor in ciitcva ore. Corpul se int5rc~tctreptat,
miceliul iese la suprafala lui prin deschiderile naturale yi apare, ~ 2 n d
atmosfera este umedh, sub form,? de pete mici verzi.
Sc recomandii indephrtarea ramelor cu puiet bolnav, iar in
cazul in care gi albinele adulte sunt atacate, familia de albinc sc arde.
in cazul interventiilor, personalul trebuie sa-yi protejeze ciiile
respiratorii prin purtarea unei piinze sau tifon inmuiate intr-o solutie
antiseptic&

9.4.3.3. Melanoza

Melanoza este o boali de naturi micoticii care afecteaz5


aparatul genital a1 mgtcii, produciind sterilitatea acesteia. Agentul
patogen poate infesta ~i albinele adulte, ins9 pierderile in riindul
acestora sunt neinsemnate.
Agentul patogen este Melanosella mors apis. Infectia m5tcilor
se face pe cale bucalii de la albinele lucriitoare prin liiptigor, iar la
albine prin schimbul de hran5.
Simptomatologie. Miitcile bolnave inceteazii depunerea ouiilor,
prezintii o mobilitate redusi, iar la partea posterioar5 a abdomenului
prezint2 un dop format din excremente uscate. Ovarele sunt atrofiate
gi prezintii aglomeriiri pigmentoase de culoare inchisg.
Tratamentul nu este cunoscut, recomandiindu-se inlocuirea
mitcilor bolnave.

9.4.4. Parazitoze

9.4.4.1. Varrooza

Una dintre cele mai grave boli parazitare este varrooza,


provocatii dc acarianul Varroajacobsoni.

Sistematica acarianului Varroajacobsoni


Descoperit pentru prima data in anul 1904 in insula Jawa de E.
Jacobs a fost dcscris gi denumit mai tiirziu de A.C. Quedemans, dupii
descoperitorul siiu Varroajacobsoni.
Conform pozifiei pe care o acup5 in lumea animal5 Kj. face
parte din increngiitura Artropode, clasa Arahnidae, ordinul Acarieni,
subordinul Gamasidae, familia Dermanyssidae.
in anul 1984, Deljinado-Baker gi Aggarwal propun familia
Varroidae pe considerentul absentei excrescentei digitiforrne pe
chelicere (prezentii la Dermanyssidae), gnatosoma cu peri diferiti ca
num2r de avezare, picioarele qi pedipalpii cu foarte putini peri,
peritreme diferite ca forrnii $i dimensiuni de cele ale altor gamasidae.
Familia Varroidae cuprinde dou2 genuri: genul Varroa cu
specia Varroa jacobsoni qi genul Euvarroa cu specia Euvarroa
sinhai care paraziteazii specia Apis cerana. in anul 1987, aceiagi
autori au descoperit a nouii specie a genului Varroa pe care au
denumit-o Varroa undenvoodi de dimensiuni mai mici decit Varroa
jacohsoni (Vj.) care paraziteaz9 specia Apis cerana.

Morfologia acarianului Varroajacohsoni


Schema privind morfologia general2 a unui acarian este
prezentatg in j?g. 115, fiind descrise 1700 gcnuri gi peste 30000 de
specii de acarieni, diferentiati morfologic, comportamental ~i in
functie de biotopurile preferate.

place b~ace
anala genltovsntrale

Fig. 115. Schema general3 privind morfologia unui acarian


Varroa jacobsoni se dezvolt2 in cadrul unui ciclu de
metamorfozi%complet prin care se parcurg stadiile de ou, larvii, niinf%
qi adult.
La adult exist9 diferenticri intre ccle dou5 sexe at6t din punct
de vedere morfologic, cit gi fiziologic.
Femela. Are corpul de form2 oval5 cu dialnctrul anlero-
posterior de 1,04 - 1,098 mm, iar cel latero-lateral de 1,515 - 1,580
mm, liitimea fiind mai mare dec2t lungimea fig. 116,). Culoarea este
mar0 de diferite nuante.
Corpul este acoperit de un tegument de naturii chitinoasa
alcstuit din cele trei straturi: cuticula, hipoderrna qi membrana bazalii.
Grosimea tegumentului este mai mare la nivelul scutului dorsal fati
dc cea de la nivelul gnatosomei gi scuturilor ventrale. Scutul dorsal
este convex, striat transversal, este acoperit cu perigori, iar cei situati
la partea anterioarii sunt mai lungi. Fata ventral5 este plata. Aici se
deschid aparatele respirator, excretor, digestiv qi genital. Pe marginile
fetei ventrale se insera coxele celor patru perechi de picioare.
Picioavele. Sunt in numiir de patru perechi, scurte, curbe gi
aplatizate, fiind greu observabile de pe fata dorsalii, cu exceptia
primei perechi.
Picioarele sunt alcatuite din gapte articole: coxa, trocanter,
femur, patela (genua), tibia, tarsul, pretarsul. Toate picioarele se
terming cu ventuze care servesc la locomotie.
La nivelul tarsului, picioarele anterioare, care se migc5 pe tot
timpul deplasirii parazitului, se ggsesc numeroase sensile cu rol
olfactiv gi de chimioreceptori.

Aparatul bucal este adaptat pentru intepat gi supt, fiind putin


vizibil de pe partea dorsal&.
330
La nivelul gnatosomei, in jurul aparatului bucal, se g5sesc
doui perechi de apendice: chelicerele gi pedipalpii. Fiecare cheliceri
este plasati intr-o teaci proprie, putindu-se migca independent una
de alta.
Chelicerele sunt alcituite din cite trei segmente, terrninindu-
se cu un deget mobil (digitus mobilis) scurt ~i puternic, in form5 de
stilet, previzut cu doi dintigori la partea apical5.
Pedipalpii au articolele bazale (coxelc) liitite qi sudate intr-o
placi coxali unici pe fafa ventrali a conului bucal, fomind
hipostomul. Hipostomul impreunii cu chelicerele formeaz5 un tub
aspirant prin care hemolimfa albinei parazitate ajunge la faringele gi
esofagul parazitului.
Baza cavitilii prebucale este constituitii din corniculi (apofize
masticatoare) ~i de laciniile interne. Sub aparatul bucal, pc cuticul5,
se gisegte un apendice bifurcat, mobil cu funclie tactilii, numit
tritostern.
Aparatul digestiv este alcituit din trei p@i: intestinul anterior
(stomodeum), intestinul mediu (mezcnteron) qi intestinul posterior
(proctodeum).
Intestinul anterior cuprinde faringele musculos de tip
"sugitor" care se continua cu esofagul. La nivelul intestinului
anterior se deschid glandele salivare.
Intestinul mijlociu cuprinde ventricolul (stomacul) qi trei
perechi de cecumuri. Digerarea hranei se realizeazii la acest nivel cu
ajutorul enzimelor secretate.
Intestinul posterior se deschide la exterior prin orificiul anal
lipsit de valvuli analii, fiind alcatuit din intestin 5i rect. La nivelul
jonctiunii dintre intestin gi rect se deschide aparatul excretor alc5tuit
dintr-o pereche de tubi Malpighi.
I-Irinirea parazitului se face cu hemolimfa gazdei. Tubul
digcstiv fiind neextensibil, hrinirea se repeti de mai multe ori qi
drept urmare nun15rul intepgturilor este destul de mare. Cel mai mare
consum de hemolilnfi se inregistreazs in timpul verii gi la femelele
de Kj. tinere.
Anumite proteine din he~nolimfasuptii sunt absorbite fir8 ilici
o prelucrare din partea parazitului. Mai mult, se pare c3 femelclc dc
K j . absorb gi excrementele lawei dc albinti ~i unele substante
nimfale.
Aparatul respirator este de tip trahean, cu numeroase
ramificatii care ajung la toate organele interne. Exist5 un trunchi
principal de la care pleacii nouii ramificaiii (Marc, 1991) iar dupii alfi
autori opt ramificatii (Aximov ~i colah.). La baza peritremei, sub
atrium se giseqte stigma alungitc? de la care pleaci tubul peritremal
de forrna unei anse striinse.
Weissenberg, citat dc Cosoroahci arati cg ridicarea capacit5tii
respiratorii $i reglarea acestei functii se datoreazi unor formatiuni
spiniforme, numitc chctoizi, care se g5sesc pe fafa interns a
peritremei $i a primei p5qi a tubului peritremal. Tubii peritremali la
K j . sunt ataqali fn tegument prin intermediul unor membrane mobile,
cre2nd posibilitatea acestora s5-qi modifice volumul in funcfie de
activitatea femelei acarianului qi de compozitia atmosferei in care
accasta triiicgte (libcrii in stup sau in celula ciipiicitii).
Sistemlrl newos la V j . consti intr-o mas5 "concentrati" de
tcsut ncrvos ("creier") care ocupi pgrfile central5 $i ventral5 a
proterosomei, de la care pornesc ramificafii nervoase. "Creierul" este
format dintr-o mas5 nervoas5 supraesofagian5, alta subesofagianii gi
o pereche de ganglioni segrnentari. La periferia "creierului" se
g3seqte un strat cortical gros (cortex sau neurilema) a cc?rei zon5
medular5 este constituitii dintr-o refea de filete care traverseazi
"creierul" legiind perechile de ganglioni din stiinga ~i dreapta, ciit vi
cele dou5 regiuni cerebrale. Din masa subesofagiana se desprind o
serie de nervi care inerveazii picioarele, papilari (nervi anteriori) qi
splanchnici (nervi posteriori); tot din partea anterioar5 a masei
cerebrale pleac5 gi nervii chilicerelor.
Aparatul reproduciitor a1 femelei V j . este alcituit dintr-un
ovar, situat in partea posterioarii a opistosomei, in pozifie dorsali,
alciituit din circa 25 de ovocite.
in prelungirea ovarului se afl5 un oviduct (uter) care la riindul
s5u se prelunge~te spre vagin qi se termin& printr-o deschidere
acoperitii de un scut genito-ventral. Deasupra ovarului este situati
spermateca cu rol in depozitarea spermatozoizilor, dup8
imperecherea fernelei.
Masculul. Spre deosebire de femel5, acesta are dirnensiuni
mai reduse (0,752 - 0,830 mm) Tegumentul este de culoare cenu~ie~i
este slab chitinizat. in toate stadiile sale de dezvoltare, masculul
r i m h e in cclulclc cipiicite ale albinelor gi in consecintii este foarte
rar observat. El nu se hriine~te~i la scurt timp dupi imperechere,
moare. Chelicerele masculului diferii de cele ale femelei, palpul
mobil a1 acestora este transformat intr-un apendice sub forrni de
jgheab, cu extremitatea asemiiniitoare unei linguri, iar spermatoductul
este adaptat pentru transportul spermatoforilor in timpul acupliirii.
Aparatzil genital a1 masculului este alc5tuit dintr-un testicol
situat medio-caudal de la care pornesc douii vase deferente unite
ventral in canalul ejaculator.
in ceea ce prive~testructura intern5 a masculului, aceasta
diferi neesenfial de cea a femelei.
Ouile sunt relativ mari, de culoare alb-liiptoasii, ovale, cu
dimensiunile de 0,6 x 0,4 - 0,5 pm cu membran5 subtire 9i vitelus
semilichid.
Larva are 6 picioare qi mHsoar5 0,5 - 0,6 mm. in stadiul de
protonimfi nu exist5 diferenfe in ce priveqtc miirimea intre cele douii
sexe, pe c2nd in stadiul de deutonimfZ, femelele sunt mai mari fat5 de
masculi (1 x 1,3 mm fafi de 0,7 - 0,8 rnrn). La deutonimfele mascule
extremitatea mobilii a chelicerelor este deja modificatii pentru
transportul spermei.
Nimfele au o mobilitate foarte redusii, picioarele sunt
mentinute intinse, iar ventuzele pretarsale sunt slab dezvoltatc.

Bioecologia acarianului Varroajacobsoni


Gazda naturali a acarianului Varroa jacobsoni este Apis
cerana care este rgsplnditii in Asia. intre Apis cerana $i V.j. de-a
lungul unei foarte indelungate perioade de conviepire s-au dezvoltat
relafii specifice gazdii-parazit, in care nici unul dintrc parteneri nu
este dezavantajat. Apis cerana este sensibilii la prezenta acarianului,
perfectiongndu-~iun comportament de curitire individual sau de
grup, acarianul fiind prins qi inlgturat din stup.
in ceea ce priveste parazitul, una din adaptirile cele mai
importante se refer5 la comportamentul de reproducere.
Reproducerea sc desfXqoar5 in interiorul celulclor cu puiet
cHp5cit, dar ceea ce este mai important, cg parazitul se multiplic3
selectiv pe puietul de trhtor, nedecimhd puietul de lucritoare care
reprezints fo$a productivii a coloniei de albine.
Trecerea parazitului de pe Apis cevana pe Apis mellifkra s-a
produs cind apicultorii qi-au pus in contact albinele cu cele din Asia.
htr-o carte de apiculturSl scrisg in anul 1915 de japonezul
Suekichi Suwa se descrie c i "piduchele albinei este de culoare ro~ie-
maronie, rotund qi lat, parazitind albinele adulte ~i larvele, fiind greu
de combitut". Se apreciazi c5 piduchelc mentionat nu poate fi altul
deciit Varroa jacobsoni, tinfind scama de forma sa, c5 paraziteazg
albina adult5 ~i larvele gi cii alfi paraziti cum ar f i Braula coeca nu au
fost g2siti in Japonia. Din aceasti descriere reiese c5 incg din acele
timpuri K j . este prezent in Japonia, insi oficial este declarat in
aceastit tar3 abia in anul 1956, in fosta U.R.S.S. in 1964, in Bulgaria
in 1967 gi tot in aceasti perioadi a fost semnalat in America Latin5
(Paraguay, Argentina) undc a fost introdus prin importul de m5tci din
Japonia. Ulterior, acarianul s-a extins ~i in alte zone, fiind detectat in
1978 in Brazilia $i Tunisia, in 1977 in Germania, dar gi in alte fgri:
Ungaria, Iugoslavia, Italia, Franta, Rominia, Israel etc.
Atunci cind un parazit pstrunde intr-o zonii nouii, unde devine
asociatul altei gazde, absenta rclatiilor stabilite in mod natural
exercitii efccte negative asupra gazdei. Apis mellfera este lipsit5 de
sensibilitatc fati de prezenta parazitului qi de comportamentul de
curitirc, in timp ce V j . gi-a pierdut proprietatea de a selecta celulele
cu puiet de trintor pentru depunerea pontei. Faptul c i acarianul
manifestii totu~i o preferin@ pentru celulele de trintor pentnl
depunerea pontci, iar aceste celule sunt dispuse pe marginile
fagurelui, s-a apreciat cii temperatura ar fi factorul care ar deterrnina
selectivitatea acarianului pentru puietul de trAntor. Alte surse
bibliografice arati cii triisgturile celulelor joaci un rol important,
fiind gisiti un numir mai mare de acarieni in celulele mari decit in
cele de dimensiuni mai mici, unde de reguli intr-o celulg de trintor
pot f i depistafi p2na la trei acarieni, in timp ce majoritatea celulelor
de lucritoare detin un singur acarian. in general se apreciazii cii
infestarea cuprinde 40% din celulele de trintor gi numai 10% celule
de lucrgtoare (Issa g i Goncalves, 1985).
Preferinfa parazitului pentru puietul de trintor este motivatii
de Laurant gi Santas datoritg mirimii larvelor care permit o mai bun5
hrinire a femelelor parazitului inainte de ponti yi a descendentei sale
gi duratei mai mari cu trei zile a stadiului de nimfi la trintor, care
permit deutonimfelor de acarian sii atingii stadiul de adult.
inaintea reproducerii, acarienii femeli pirisesc albinele adulte
~i intr5 in celulele cu puiet inainte de cipiicire, cind larva are virsta
de 5 - 6 zile. Femelele parazitului pitrund in hrana larvarii,
ascuzindu-se sub larvi, riminind captive aici, din cauza continutului
sciizut de oxigen, timp de 15 - 40 de ore. Ele sunt eliberate dupii 6 -
20 de ore de la ciipiicirea celulei prin consumarea hranei de citre
larva de albinii. Dupii eliberare femela K J . incepe s i se hriineascii,
sugind hemolimfa larvei, timp in care sunt elaborate qi se matureazi
ouiile.
Depunerea ouilor incepe la aproximativ 60 de ore dupB
ciipiicirea celulelor. Depunerea oului este precedati de o hrgnire
intensi a parazitului qi se realizeazg numai la a 5-a nipirlire a
viitoarei albine, ceea ce presupune cii actul este declan~atde un
factor chimic.
La fiecare 30 de ore se depune cite un ou. Numirul maxim de
oui depus este de 6 intr-o celulg de albinB lucritoare qi 7 - 8 intr-o
celuli de trintor. Din primul ou depus se va dezvolta o femelii, din al
doilea un mascul, iar din urmitoarele numai femele. Aceasti situatie
se realizeazi cind femela care depune ouiile a fost fecundatii. Daci
femela nu a fost fecundati, din primul ou depus se va nagte un
mascul care va fecunda femela (deci mama sa), care dupi
descipgcire aceastii femelii va initia un ciclu normal, fiind
demonstrat5 existenla partenogenezei de tip arenotoc la V j . (Ruijtev,
1987).
Ponta este influentat8 de durata perioadei larvare ~i nimfalc a
albinei (lucriitoare sau trintor), de temperaturi $i umiditate. Degi
ultimii factori variazi foarte putin in functie de sezon, totuqi
prolificitatea maxim3 se realizeazii in sezonul cald. Dezvoltarea
ouglor acarianului in afara limitelor de temperaturi de 31 - 37°C nu
este posibilg.
Dupg 24 de ore de la depunerea oului, larva este formati, dar
nu piirise~teoul: dupii 48 de ore, larva nipirlegtc qi se transform5 in
protonimfk' care are o mobilitate u~oar5,transfomindu-se apoi in
deutonimfi dupii 2 zile. Ciclul de dezvoltarc con~pletiia parazitului
dureazii 7 112 zile pentru fen~elii gi 5 112 zile pcntru mascul.
Fecundarea femelelor de catre mascul se produce in celula ciipiicitii
ill care s-au n5scut. in momentul eclozionirii albinei, femelele
neadulte ~i masculii mor. Femelele fecundate pot fi: femelele tincrc
fecundate de frajii lor care au murit in celul5, (fcmele care vor initia
un nou ciclu) qi femela fondatoare fecundatii de fiul siu (care poate
dcsfigura mai multc cicluri). Femele nefecundate care s i initieze un
prim ciclu partenogenetic de intiilnesc mai rar.
Robaux gi Schultz citati de Cosoroaha' prezintii un indice
global de reproducfie de 1,5 - 2 gi respectiv 1,6 - 1,8 pentru o femelii
matur3 de T j . in puietul de lucritoare gi de 2,5 - 3 gi respectiv 2,9 -
3,2 pe puietul de trintor. in prima situatie, la ecloziunea albinei in
celulii se giisesc: femela de K j . fondatoare, o femeli tiniirii fecundatii
rezultat3 din primul ou, masculul mort dupi fecundare rezultat din a1
doilea ou, o fernel5 nefecundatg sau o deutonimfi din oul a1 treilea, o
deutonimfi din oul4 gi protonimfii din oul5, care toate vor muri.
in a1 doilea caz, cind femela fondatoare a piitruns in celula de
trintor, datoritii evolutiei mai lungi a triintorului, ponta femelei
acarianului este rnai mare, ajungiind la 7 ou&
in consecin!8, la ecloziunea albinei in celulii se vor ggsi:
femcla fondatoare, 2 femele tinere fecundate gi posibil una
nefecundatg. in rest, ca gi in cazul precedent, masculul qi restul
descendenlei nemature vor muri.
Procentul de fertilitate la acarienii obtinuti pe puietul de
trintor este superior acarienilor obtinu!i pe puietul de lucriitoare.
Kulincevic gi Rinderer au gisit 30% acarieni infertili pe puietul de
albinii lucriltoare gi numai 3% pe puietul de trintor. Riispunziitor de
aceasti situafie ar fi secretiile horrnonale ale corporei allata,
respectiv hormonuljuvenil secretat de puiet.
Hanel (1983) sustine cii prin tratarea nimfelor cu respectivul
hormon, se induce la femela de Kj., prezentii in celuli, o ponti
superioarii fat5 de cea norrnali. S-a aritat anterior cii inceperea
depunerii pontei de ciitre V j . se realizeazii dupg a 5-a niipiirlire, odati
cu trecerea viitoarci albine in stadiul de prenimfi, ciind parazitul iqi
intensificg hriinirea cu hemolimfi (Laurant y i Santas, 1987).
Acarienii care nu se hriinesc suficient in acest stadiu nu depun ouii.
Aceastii situatie ar putea fi justificatii de durata stadiului de
'ingogogare gi a stadiului de prenimfi diferite la cele trei caste.
ingogoSarea se realizeazii la un interval de 24 - 26 ore la matc8, 48
ore la albinele lucritoare gi 72 - 84 de ore la trintor. Dup5 o perioadii
de repaos aparent se realizeazii a 5-a niiptirlire gi se trece la stadiul de
prenimfi. Perioada prenimfali dureazii o zi la matcii, 2 zile la
lucriitoare qi 4 zile la trintor, ceea ce acrediteazii ideea unei hriiniri
mai bune pe puietul de trantor.
Hanel apreciazii cii actiunea hormonului juvenil este
indispensabilii acarianului in doui momente. intr-un prim moment,
femela acarianului, dupii iegirea din celulii, va parazita preferential o
albini adult5 cu o cantitate mai mare de horrnon juvenil, care permite
maturarea organelor sale sexuale, posibilii nuinai in primele 10 zile gi
declangarea activitiiiii de vitelogenezg dupii pitninderea femelei
acarianului in celulii in vederea reproducerii. A1 doilea moment se
realizeazi dupii a 5-a niipirlire, cgnd se declanqeazii depunerea pontei
acarianului qi cind cantitatea de hormon juvenil trebuie s i fie
suficient de crescutii.

Aspecte privind comportamentul parazitului Varroa


jaco bsoni
Femela de Fj. se orienteazii in interiorul celulelor cu ajutorul
sensilelor numeroase de pe prima pereche de picioare. Apropierea de
larvii sau inalnirea cu un obstacol este sernnalizatG prin miqcgri
accentuate ale primei perechi de picioare, perceperea obstacolelor
realizindu-se la o distanp de numai 4 - 5 mm. Principalii stimuli care
deterrninii percepiia sunt vibraiiile, mirosul ~i sunetele emise de albine.
Adultii de Kj. sunt atraqi de curentii de aer, orienandu-se spre sursa
acestora.
La atingerea unei albine, acarianul se prinde foarte uvor cu
ajutorul ventuzelor ultimului tarsomer a1 picioarelor. Odati ajuns pe
corpul albinei, parazitul se deplaseazii foarte rapid gi caut5 locul
convenabil pentiu fixare qi intepare. De regulii acesta se fixeaz5 intre
primele sternite abdominale qi mai rar la nivelul zonelor de unire a
abdomenului de torace sau a toracelui cu capul. in ceea ce priveqte
preferinta acarianului fat3 de albinele de diferite vsrste, Cosoroabii
raporteazi cii dup5 6 ore de contact, 60% din V j . s-au ataqat pe
albine doici, 35% pe culegitoare ~i 5% pc albincle foartc tinere.
Repetarea testului pe albine moarte a dat, respectiv, 55%, 35%
gi 10% ceea ce indicii c5 recunoa~tereagazdei de c5tre parazit se face
pe cale chimicii.
Temperatura reprezintii un factor de bazi care contribuie la
orientarea parazitului. Capabil sii perceapii diferente dc teinperaturi
de 1°c,parazitul piiriise~tealbinele tinere pentru a trece pe cele mai
varstnice care produc o cantitate mai mare de csldut-2 qi o productic
mai mare de horrnon juvenil.
Preferinla parazitului pentru puietul de trintor a fost
demonstrat2 de Issa gi Gonsalves: 67,476 la puietul de trintor qi
15,5% la puietul dc lucrlltoare. Intensitatea infestarii calculatii prin
deterrninarea raportului dintre num5rul de paraziti qi numiirul de
lawe a fost de 0,24 la lucratoare gi 0,97 la triintor. 0 situatia
asemhatoare s-a constatat gi la trintorii adulfi, mai puternic infestati
decit lucritoarele, ciind intensitatea infestiirii a fost de 0,291 fafii de
0,060. Legat de vfirsta albinclor, intensitatea de infestare a fost de
0,103 la albinele de 3 - 6 zile ~i de 0,049 la albinele de 17 - 21 de
zile.
Comportamentul de hriinire a1 parazitului presupune mai
lnulte etape. 0 prim5 etapii const3 in detectarea cu ajutorul sensilelor
de pe tritostern gi pedipalpi a zonelor vulnerabile ale tegumentului
albinei la nivelul membranelor intersegmentare. A doua etapa
presupune activitatca propriu-zisii de iniepare prin adoptarea unei
pozitii a gnatosomei in unghi drept, deplasarea chelicerelor gi
perforarea cuticulei cu ajutorul corniculilor. Urmgtoarea fazii consti
Pn introducerea in plag3, odat3 cu laciniile interne ~i comiculii, a
labiumului, dupii care hemolimh este aspirati cu ajutorul mi~ciirilor
faringelui previzut cu o musculaturii puternicii.
Aceste etape se succed cu sau Grii finalizare deoarece au fost
observate tentative repetate de perforare a cuticulei tegumentului
gazdei. Faza de hriinire propriu-zisi devine observabilii prin miyc5rile
caracteristice ale acarianului.
Pentru femelele de J?j. care se hr5nesc cu hemolimfa nimfelor
de albine s-a putut determina durata de suctiune a hemolimfei piin5 la
15 minute, intervalul dintre douii prize de hranii fiind de la 4 minute
la 3 ore. Faptul cc? hrgnirea se face in mai multe prize presupune, pe
de o parte, cc? de fiecare datii cantitatea de hemolimfi este egala cu
25 - 40% din greutatea sa, iar pe de altii parte, pentru hriinire
parazitul executi mai multe intepiiri care dezavantajeazii qi mai mult
gazda parazitatii.

Consecin,tele parazita'rii ca urmare a consumului de


hemolimfz
Consumul de hemolimfi de ciitre parazit conduce la reducerea
cantitiifii de hemolimfi in sistemul circulator a1 albinei gi implicit la
rcducerea nivelului de proteine din hemolimfi, cu consecinte asupra
greutiitii gi duratei viefii albinelor. Cgnd in celula cu puiet se giisesc
mai mulii acarieni se produce mortalitatea acestuia in stadiile dc
prenimfi gi nimfi.
in situatii la fel de grave, greutatea albinclor eclozionate este
mai mica yi se produc malforrnatii la nivelul aripilor cand acestea
apar atrofiate gi deformate, apar malformafii la nivelul picioarelor,
uneori acestea putiind sii lipseascii. Glandele hipofaringiene prezint5
acini atrofici de dimensiuni ~ n a reduse
i cu 13 - 30% in comparafie cu
albinele neparazitate, abdomenul mai pufin dezvoltat gi in general o
greutate mai mica a albinelor la eclozionare. Parazitarea albinelor
adulte scurteaz5 durata de viati a acestora la jumiitate, ceea ce
inseamni cii la fiecare dou&albine una moare.
Studii mai aprofundate au ariitat producerea unor modific5ri
de ordin biochimic ale proteinelor care perturb2 concentratia de acizi
nucleici in fesuturi yi biosinteza unor proteine ca urmare a unor
substante toxice eliberate de paraziti. Astfel, in hemolimfa albinelor
parazitate s-a constatat disparitia lizoziinului, reducerea numiirului de
hemocite gi reducerea puterii fagocitare. Toate acestea aratii cil prin
acfiunea sa parazitarii, Kj. distruge mecanismele de protectie ale
albinei, favorizgndu-se infectiile de naturi bacteriani ~i viroticii care
pot provoca moartea albinelor infestate. Prin numeroasele intepgturi
cauzate albinelor de ciitre parazit se crcazii numeroase portite dc
pitrundere in organism a microorganismelor, dc aceea se considcrii
c5 parazitul reprezint5 un vector mecanic de rispiindire a Immeroase
boli. Agenfii incriminati 7n producerea acestora sunt: virusul
paraliziei acute (V.P.A.) yi alte microorganisme responsabile de
aparitia septicemiei (Bacillus asepticus), locilor (Mellissococus
plutonius, Streptococcus apis, Bacillus alvei, Paenibacillz4s larvae,
Bacterium eurydice etc), aspergilozei (Aspergillzdsflavus, Aspergillus
niger), ascosferozei (Ascosphaeru apis), nosemozei (Nosema apis)
etc.
in plus, excitatia pennancnt5 a albinelor de cetre acarieni in
cadrul ghemului de iernare conduce la cregterea temperaturii in cuib,
aviind drept consecinte declan~areapontei mitcii, creindu-se condifii
de multiplicare a parazitului pe puictul nou apgrut; cre~terea
consumului de hranii ~i ca atare rezervcle se epuizeaza rapid, tubul
digestiv se incarc5, favoriziindu-se aparifia diareei. Mai mult, se
ajunge la modificarea compo~tamentului social a1 albinelor,
reducindu-se capacitatea lucr5toarelor de a se ocupa de creSterea
puictului qi de a apgra colonia de eventuale atacuri, iar in ultimii ani a
ap9rut yi s-a cxtins fcnomenul de depopulare masiv5 a coloniilor cu
consecinte asupra scgderii productiilor apicole.
Parazitarea puictult~ide trfintor deterrninc?reducerea numgrului
acestora, o viabilitate sc5zut5 ~i reducerea potentialului sexual a1
acestora.
Parazitarca matcii estc nlai rar intiilnitii, dar ciind apare
provoac'? lulburiri de reproductie, deseori matca ramiinind
nefecundat5.

C o n e i i favnrizante ale ra'spiindirii acarianulul Varroa


jacohsoni
i n interion11unui teritoriu ~i uneori ocazional, de la o tar5 la
alta, practicarea stup3ritului pastoral, transportul legal sau ilegal de
albinc (colonii, nuclee, roiuri la pachet, m,?tci cu albine insotitoarc
etc) intlucn{caz2 gradul de rispindire a parazitului in zon5.
Fetion~enul natural dc ritgcil-c al albinelol- influenteaz2
rsspiindirca acarianului. Albinele care se r,?t,?cesc intr-o stupin5
sta!ionarii ciitrc un alt stup reprezintc? circa 6%, in timp ce intr-o
stupini a flat5 in pastoral albinele r5tiicite ciitre alte familii reprezintii
piin5 la 1896, in Suncfiede densitatea coloniilor.
Furt i yagul reprezint5 un al t factor care favorizeazii rgspindirea
parazitului. Pan~iliilesliibite, infcstatc sunt cxpuse furtitjagului ~i in
consccinti rispindirca este favorizat5.
Posibilitatca dc r(?sp,=lndirea acarianului este influenfat2 de
caractcristicilc tcrcn~~lui, f'iind lnai marc pe cursul viilor unde zbonll
albinclor cste rnai frecvent ~i rnai redus.? pe dealuri.
Condifiilc climaticc care influen~eaz.? cre~tereapuietului o rnai
lung.? perioadii de tiinp il~flucnfcaziipozitiv diii~zarcaparazifilor. Cu
cit nurnirul de generatii de puiet este mai mare cu atit nuin5n1l dc
gencratii dc acarieni apfi s5 se difuzeze este mai mare. $i din acest
punct dc vcdcre, la altit~~dinilc joasc pericolul de infestare este rnai
mare clecAt in 7onele de munte.
Dcpistarca acarianului in fazele incipiente ale infestiirii
I'amilici cste foarte clificilii. De lnulte ori depistarea se face odatii cu
disparit-ia familiei respective.
Diagnosticarea infesta'riifamiliilor de alhine de ca'lre Varroa
jacobsoni
Aceasti operafiune se dovedegte extrem de important5 pentru
cii existenla a numai 30 - 60 de acarieni la inceputul primiverii se
dovedesc suficienli pentru a determina disparitia familiei de albine
pin5 la venirea iernii. Alte surse sustin c i ajung 10 acarieni Vlj.
pentru a distruge o familie de albine in numai 3 ani.
Diagnosticarea infestirii se bazeazii pe numirarea acarienilor
cizuti dupii un tratament cu o substant5 acaricidg, pe observarea cu
ochiul liber a acarienilor pe trintori sau albine lucriitoare sail
cunosciind preferinia acarianului pentru puietul de trgntor sc
examineazii larvele extrase din celulcle care au fost desciipicite,
putiindu-se observa uSor parazitii datoriti contrastului de culoare.
0 familie de albine parazitati arc o activitate mult diminuati,
inclusiv ponta mitcii, puietul are un aspect imprtigtiat pe faguri,
uneori cipicelele sunt infundate sau perforate, puictul intens
parazitat are aspectul asemin3tor celui intilnit in loca americani. in
unele celule pot fi observate nimfe moarte, in putrefacfie, uriit
mirositoare, iar in altele nimfe cu aspect normal, se v8d femele de
V,j. pe nimfe gi excrementele lor sub form5 de dire albicioase, pe
sciindura de zbor $i pe fundul stupului se gisesc albine gi niinfe
moarte.
Diagnosticarea precoce a varroozei este extrem de importanti
pentru o combatere eficace.
0 metodi eficientii de diagnosticare a prezentei parazitului in
stupini se bazeazii pe efectuarea unui tratament cu o substantii
acaricidi, controlindu-se o familie din 5 la stupinele de 25 de stupi
sau o familie la fiecare 10 familii ciind stupina este mai mare.
Pentru a putea determina gradul de infestarc, literatura de
specialitate gi Federatia Tnterna~ionalFi "Apimondia" recoinandci
aSezarea inainte de tratament pe fundul stupului a unei plan~etecare
se unge in prealabil cu vaselin5 sau folosirea unor stupi prcv8zufi
prin constructie la nivelul fundului cu un sertar care se scoate
posterior cu posibilitatea de a insera o folie de plastic stivezic pent11
a perrnite vin~alizarea elementelor cizute. Folia se unge cu o
substanti grasi (vaselinii) care are rolul de a fixa cventualii acarieni
ciizu~i.in alternativg se poate folosi o rama inalti de 7 mm, protejata
deasupra de o plasc? de material plastic cu ochiuri de 2,5 mm, cu
fundul din folie de material plastic care se unge cu vaselinii qi cu
posibilitatea de a fi scoasi din rami. Sertarul se introduce in stup ~i
este scos dupii o pcrioada de timp pentru a controla acarienii c5zuti.
Aprecierea numrirului de acarieni existenfi in stup se face
astfel: daci in 10 zile de stafionare a unei rarne cu vaselinri in stup
sau strins 300 de acarieni, adicii 30 pe zi, cei prezenti in stup vor f i
de aproximativ 30 x 100 adici 3000 de acarieni.
Prin folosirea produsului acaricid in cazul in care tratamentul
se face in perioadele c11 puiet va ciidea doar 25% din parazifii
prezenfi in stup (cei aflafi pe albine), iar in lipsa puietului vor c5dea
aproape toti.

Mijlaace de lupta' impotriva parazitului Varroajacobsoni


Metodele de combatere a varroozei pot fi clasificate in:
metode chimice, metodc biotchnologice bazate pe diferite tehnici ~i
metode biologice.
De la inceput trebuie precizat c5 nici una din metodele care se
utilizeazii nu are o eficacitate maximi, pentru c3 in ciuda tuturor
eforturilor de combatere a acestei maladii, varrooza tinde s i se
extindi in continuare qi deci apicultura va trebui s5 se practice in
condifii de conviefuire cu acest flagel.
Metodele chimice se dovedesc cele mai eficace in cazul unor
infestgri puternice. Utilizarea acizilor organici (formic, oxalic,
lactic) ~i a timolului in unele f5ri ale Uniunii Europene a devenit o
practicii curentii Pn tratarea varroozei, iar acidul formic qi timolul
reprezintii substanfe chimice admise in stupiritul ecologic. Folosirea
acaricidelor, care in acela~itimp se dovedesc ~i insecticide, trebuie
folosite cu discernimint deoarece atunci cind nu sunt respectate
dozele, ele devin nocive pentru albine qi uneori las5 reziduuri in
produsele apicole (miere, ceari). in plus, prin folosirea repetate a
unor acaricide se poate ajunge la creqterea rezistentei parazitului, ori
din acest punct de vedere se recomandi inlocuirea acaricidelor gi
combinarea metodelor chimice cu celelalte metode.
Fenotiazina se folose~tesub form5 de comprimate (1 - 3
comprimate) in funcfie de puterea familiei care se aprind pe un suport
~i se introduc prin urdiniq, dupi care stupul se inchide pentru 20 - 30
de minute. Operafia se repeti la 7 zile. Eficacitatea tratamentului este
apreciatii doar in proportie de 50%. Fenotiazina este o substantii care
permite instalarea rezistentei gi care se dovedegte toxic2 pentru
matc5.
Sulful sub form5 de pudr2 se presarg deasupra spetezelor
superioare ale ramelor, cite 100 - 200 mg de fiecare fagure cu albine.
Operaria se repet5 de dou5 ori, la interval de 12 - 14 zile. Se atrage
atentia c5 sulful este nociv atit pentru puietul necSp5cit c2t gi pentru
albinele adulte cind nu se respecti doza qi dac5 temperatura
exterioar2 dep2qeqte 30". Tratamentul cu sulf se intrerupe cu 3
s5ptZimini inaintea culesului gi a preg5tirii familiilor de albine in vederea
ierngrii.
Sulful se mai poate folosi sub form5 de fumigatii uqoare cu 0,2
glcolonie, de 2 - 3 ori pe lung. Acest procedeu folosit in Japonia, are o
eficacitate apreciati la 50% gi prezint2 dezavantajul unui dozaj foarte
delicat.
Tutunul (nicotina) este folosit cu precidcrc in China. Se
folosegte fie fumul de tutun introdus prin urdiniy, toarnna, cu o
repetare la 7 - 10 zile (o tigareta pentru un corp de stup), fie prin
depunerea de picgturi de nicotini din 5 in 5 cm pe o sugativ5 care
este agezat5 pe fundul stupului.
Folosirea tutunului prezint5 avantajul c5 acarienii mor in
propoaie de 90%, nu las5 reziduuri in miere qi ccari3, iar albinele se
dovedesc relativ rezistente la nicotinii, in co~nparatiecu ou5le gi
larvele care sunt mai sensibile.
Napalina este utilizat5 frccvent in f5rile asiatice. Cristalele de
naftalin5 se pun intr-o cutile metalic5 care se introduce prin urdini~,
fiind lgsate in stup toat5 iarna cind nu exist5 puiet. Exist5 riscul ca
naftalina s5 se evapore prea rapid cind temperatura este mai mare de
20°C ~i sii determine p5rasirea stupului de c5tre albine.
Se mai pot executa pudr5ri cu doza dc 0,59 g intre rame, de
dou5 ori, la interval de 2 zile sau chiar fumigatii cu doza de 2 g
naftalinji pus2 pe carbuni aprin~i intr-un alirmitor, dup5 ce in
prealabil s-a scos matca, operatia repetiindu-se dup5 7 - 10 minute.
Acidul lactic, dac5 este utilizat adecvat, reprezintii un produs
foarte eficace in lupta impotriva varroozei, mai ales ~ 2 n dcste utilizat
in absenra puietului. in acest caz, eficacitatea este de circa 80%. !n
conditiile prezenfei puietului ciipacit, procentul cstc doar de
20 - 30% (Imdor- 1989)
Solufia de acid lactic 12% se aplica sub form5 dc aerosoli cu
ajutorul unui pulverizator in cantitate de 8 ml pentn~o fat5 a unui
fagurc (16 ml pentru un fagure) c8nd este bine acoperit cu albine sau
5 ml respectiv 10 ml ~ 2 n dfagurele este mai pufin populat.
Administrarea se face de 2 - 5 ori la intervale de 6 zile in
functie de gradul de infestare, ciind temperatura depiiqeqte 7' C.
Prepararea solufiei de acid lactic 15% se face in funcdie de
concentratia acidului disponibil:
1 litru acid lactic 90% diluat cu 6 litri a p i distilatii;
1 litru acid lactic 80% diluat cu 5,2 litri ap8 distilatii;
I litru acid lactic 70% diluat cu 4,3 litri apii distilatii;
1 litru acid lactic 60% diluat cu 3,4 litri apii distilatii.
Irndorf raporteazg obtinerea unor rezultate excelente de
98, 2 O/o eficacitatc prin aplicarea a 3 tratamente cu acid formic qi
douii tratamente cu acid lactic.
Acidul formic. Tratamentul varroozei cu acid formic este
permis in stupiiritul ecologic 3i trebuie executat in afara sezonului de
culcs.
Dupii Stanirnirovit qi colab. citati de Bura gi colab. (2005) se
poate utiliza tratamentul cu acid formic in concentratie de 60% de 3 -
4 ori la intervale de 4 - 7 zile. Concentrafiile solufiilor de acid formic
se realizeazi comform schemei oferite de SanimiroviC in tahelul10.

Tabelul I 0
Schema obtinerii concentratiilor dorite de acid formic
Doza de acid formic se stabile~teprin asigurarea a 2 ml de
substant5 pentru un interval cu albine. Se imbib5 cu 25 ml substant5
o cirp5 buretoasii cu dimensiunile de 20 x 20 x 0,5 cm care se a~eazB
fie pe fundul stupului, fie deasupra ramelor.
Indicatiile privind tratamentele de scurtii duratii cu acid formic
sunt prezentate in tahelul 11.
Tratamentul cu acid formic a1 varroozei are o cficacitate de
61 - 98 % cind temperatura este de 12 + 25" C.

Tahelul I1
Protocolul privind tratamentul de scurti durati cu acid formic
(dupi Stanimirovit citat de Bura, 2005)
SubstaniB activi acid formic - termen scurt
Aplicare evaporare pasivi de pe matcrialul absorbant
inceput: dupi cules
s f i r ~ i tdepinde
: de ternperatura mediului inconjurritor
Timpul tratamentului
indicatii: 1. bloc de tratamente - inceputul lunii august
2. bloc de tratarnente - sfir~itullunii septembrie
Numar tratamentc 2 - 3 tratamente pe bloc
12 - 20°C - tratamcnt in timpul zilci;
Tetnperatura zilei 20 - 25°C tratament seara sau dimineata;
-

> 25°C - tralement dimineala dcvrcmc


tratament dcasupra rarnelor - 60% acid formic;
Concentratie
tratarnent dedesubt 60% acid fol-niic
-

1 corp 2 corpuri
(dipindc de deasupra 20 - 30 ml(25) 40 - 50 ml(50)
mgrimea stupului)
dedesubt 20 - 30 ml(30) 40 - 60 ml(60)
burete de vdscozR (evaporare lent@;
Material absorbant carton moale fiblos (evaporare rapida);
plici de fibre lemnoase.
Suprafata de
aproximativ 20 x 15 x 0,5 cm
evaoorare
rnasurarea mortalititii naturale a parazitilor.
Controlul eficacitiltii inceput - 14 zile dupa ultitnul tratamcnt
tratamcntului durat5 - 2 s5ptZim;ini
> 1 parazit/zi - se rccomandg inc5 un tratarnenl scurt
--

MBsuri de sigurantii in
ochelari de protectie, manuqi de cauciuc, ap3.
tinlnul aolicarii

Dup5 aceia~iautori, se poate executa gi un tratameilt de 1ungZ1


duratil, pe o pcrioada de peste 21 de zile prin aplicarea mai multor
metode:
- introducerea pe fundul stupului a unei casete din material
plastic in care s-a introdus 3 litri acid formic 15%, pentru o durat5 dc
21 -28 zilc;
345
- stropirea fundului stupului cu 15 ml acid formic 60% cu
ajutonll unei seringi sau a unui piston, dup3 afumarea foarte bine a
urdini~uluipentru a evita omorirea albinelor. Se executri 5 - 6
tratamente la intervale 1 - 4 zile;
- aqezarea unor vaporizatoare din material plastic, in care s-au
introdus ciite 15 - 20 ml acid formic 6096, deasupra ramelor, la
primul tratament care se executii dupii extractia mierii. La a1 doilea
tratament, care se face dup2 hrgnirea de completare, in vaporizator se
introduc 6 - 10 ml acid formic 60%. Se consider5 cite un vaporizator
pentru un corp. La familiile dispuse pe un corp, vaporizatorul este
agezat ciit mai departe de urdinig, iar la familiile dispuse pe 2 corpuri
vaporizatoarele vor fi agezate in diagonalg;
- introducerea acidului formic 60% sub form5 de aerosoli fini
prin urdinig cu ajutorul unui fumigator (ECO FOG 2000), metodii
care are o eficacitate de 99%.
Intruclt acidul formic iqi indeplineqte scopul dupri 24 de ore,
dupii Imdorf (1995), tratamentele de lung5 duratii nu igi g2sesc
justificarea.
in manipularea acidului formic, apicultorul va trebui sri poarte
echipamentul de protectie adecvat (ochelari de protectie, mrinugi gi
goq rezistente la acid, imbriiciiminte cu miineci lungi, cizme de
cauciuc); sB se asigure o ventilafie corespunzritoare, mai ales ciind se
lucreaz5 in spatii inchise; acidul formic sii fie r5cit la +4"C qi sii
existe la indemin5 ap8 gi prosoape curate.
Acidul oxalic se prezintri sub formri cristalizatii cu o
concentratie de 71,4% substanti activri. Fiind vorba de un acid
trebuie respectate normele de protectie pentru aceste substante (vezi
acidul formic).
Tratamentul impotriva varroozei se face prin 2 metode
(Stanirnirovid,2004):
- stropirea albinelor cu aerosoli fini de acid oxalic. Metoda
constri in stropirea albinelor cu sirop de zahrir 11: 1 in care s-a dizolvat
acid oxalic (14 g acid oxalic la 500 ml sirop de zahiir irnc5lzit la
37°C). La familiile puternice se aplicii 50 ml sirop, la cele de putere
medie 40 ml, iar la cele slabe 30 ml;
- picurarea acidului oxalic pe intervalale ocupate de albine
presupune picurarea siropului de zahiir (1,67 1 sirop, rezultat din
dizolvarea unui kilogram zahrir intr-un litnl de ap5, in care s-au
introdus 75 g acid oxalic), cu ajutorul unei seringi a 5 ml solutie,
pentru ficcare interval de albine.
fntrucit acizii formic qi oxalic nu produc reziduuri in miere ~i
in celelalte produse apicole, mai ales daci tratamentele sunt efectuate
dupi extragerea mierii, Liebig (2004), prezinti un protocol prin care
varrooza poate fi combituti prin efectuarea a douii tratamente cu acid
formic 85%, aplicate, prirnul in luna august inainte de hriinirea de
completare gi a1 doilea in luna septembrie, dupii terminarea acestei
hriiniri. Urmeazii un a1 treilea tratament cu acid oxalic, aplicat
toarnna tirziu, cind in familie nu mai exist5 puiet, dup5 care urmeazii
un a1 patrulea tratament, cind ghemul de iernare se strope~tecu
solutie de acid oxalic 3,5% in sirop de zahiir.
Din cele ariitate privind utilizarea acidului formic, tratamentul
se dovedegte eficient cind temperatura aerului depiigegte 15°C ~i in
absenta puietului ~i prin urmare, in aplicarea tratamentului trebuie sii
se tin5 seama de conditiile admosferice.
Pentru a preintiimpina asemenea neajunsuri se folose~teacidul
oxalic, cu care au fost imbibate buciifi din material textil care se a ~ e a z i
peste ramele familiei de albine. Contactul cu acidul oxalic, omoari
acarienii, dar efectul metodei este scizut ciind exist5 mult puiet gi ca
atare tratamentul se va face numai toamna. Liebig, propune ca
tratamentul cu acid oxalic imbibat in material textil sii inlocuiascii
tratamentul a1 doilea cu acid formic din luna septcmbrie gi tratamentul
de stropire cu acid oxalic in sirop efectuat toarnna tgrziu.
Timolul este o substant5 chimicii care aliituri de unii acizi
organici este agreatii de standardele Uniunii Europene in practicarca
stupiiritului ecologic.
Tratamentele cu timol se efectueazii prim5vara gi vara dupii
extractia mierii, cu conditia ca temperatura sii fie cuprinsg intre 13 -
27°C. Timolul se poate procura din come$ sub form&cristalizatc?$i se
poate aplica in tratamente sub form3 de cristale qi sub formii lichid5.
Aplicarea sub forrna de cristale const5 in agezarea cristalelor
deasupra ramelor in nigte capace din material plastic cu diametrul de
5 -7 cm. Capacele se ageazi in diagonali cite 2 pcntru fiecarc stup,
doza fiind de 4 grame timol pentru fiecare capac de material plastic.
Aplicarea tratamentului cu tiinol sc repetil de 2 - 3 ori la intervale de
8 zile.
Timolul se mai poate introduce gi in s5culeti in cantittiti de 11
- 15 grame la o familie - in timpul sezonului apicol aviindu-se grij5
sB se coinpleteze periodic cantitgtile sau se pulverizeaz5 substanta
deasupra spetezelor superioare in cantit5ti de 0,25 gIram5, de dou5
ori la interval de 7 zile sau de 3 ori la interval de 4 zile cind
infestarea este puternic;.
Aplicarea sub form5 lichid5 a timolului presupune dizolvarea
acestuia in alcool 75% pe materiale absorbante deasupra ramelor. Se
aplici deasupra ramelor fiecgrui stup dou5 buc5Ii de material
absorbant (6 x 4 x 0,5 cm) imbibate cu cgte 4 grame timol dizolvat5
in 4 ml alcool. Tratamentul se execut5 2 - 3 ori la intervale de 8 zile.
In afara celor mai accesibile produse chimice cu efect acaricid
prezentate anterior, pe scar5 larg5 se folosesc substante chimice cu
acelagi efect, care stau la baza unor produse folosite la eradicarea
varroozei.
Apiguard este un produs pe baz5 de timol sub form5 de gel
produs de firma VITA (Europe) Limited UK, utilizat in combaterea
varroozei. Forma de gel favorizeaz5 eliberarea constant5 a vaporilor
de timol gi in cantitiiti sigure. Se poate folosi Apiguardul in t5vite
(fig. 117) la care se desprind capacele gi care se agaz5 desupra
ramelor dup5 care se acoper5 la loc stupul. Dup5 dou5 sgptiimini se
repet5 tratamentul cu o a doua t5vit5 gi se las5 2-4 s5pt5mini. Se
poate folosi Apiguardul gi la tub din care se aplic5 gi cantitiiti de 50
grame in t5vite de dozare la aceleasi intervale de t i r n ~ .

Fig. 117. Administrarea Apiguardului in tivite de dozare deasupra ramelor

348
.Ie$uozrroIndrqs ru~uad1rtq31d p IS 1 ~ 3 1 p a
drqs ap 1nd.103 ru~uadrweurd '~efe~aqlnm . . dnls ap 6103 un ruluad
a!inlos 1mrq3!d z ap a$& arapre ap erpFq ad yaa~ldt?leredard ap ezop
'n1d1sul;d u~ .InIn~uaure3rpaurIrqoadso~dui are)uazard iuns a u n ~ i
ap la3 ;S ~ n ~ h e ~ e dle a radr e z ~ ap~ ~InpoN
n .ual!xo ap Joleuop aIpzy
ap el!iosul 'xj~!loe eiuelsqns im 5 ap ealelpede3 n3 ainlo!,s q a!inIos
ap puuoj qns xjzearAr1 as erupuoa uj 1~~0103 l n ~ a y 3 ~ ~
.rn1tqrze~edale aseoluau 16 a31~emrzua
a111i3unj pue3olq 'adelequ~ 16 re1nsa1om 13eJuo3 U I J ~ 'raurq1s
1n&03 ad ap Iraq11
. . molri~zered'erdnse pu~uori3e'rlosorak ap'e&oJ
qns IS .. .
. 11ie81mnj uud xjbride as ZDJJZZUDap xjzeq ad alasnpord
. I n I o ~ e d e nes
a 1nueis!dv g Je mn3 asnpo~droqe
ea~ez111)nap yardo~deaqsl13e3ga % ~ 6 - 5 8el yzearqrs as p~en8rden3
!nIn)uakele~le&n ul alnuhqo alamlnzaa .dms ap kun3s epeopad o
tuluad ~nlnsnpoldr ~ r ~ ~ s ~ lndmrq u k u ~ade r1ole& ~aluode aradrua~lul
o l e ~ a s q oe-s .lomll malsrzar '1ua~ape k m a d !n~nms!ue810
a111iaunj e3g1pour &eod d-nu ir&zered aaareoap a~eiroyoads . .
eljkul o p ~ e ~ e'1eraua8' a ~ 1em lInm alsa elnisase le aun1i3e
ap 1npom .a~elnla3alasa30~dgzeapaje are3 &alord ~olerweuap
un e3 ezeauori3e 1nlounL 3.5 1 alSaSedap emlerad&al p u p 'era~sa3e
e a ~ 4 q e 3eleGaje g n; e w u a d !ua!m e ala3npo~dap !apeo!rad
e ~ eulj euu1eo1
~ FS e ~ e ~ g m eln8ar
y ~ d ap aqSaso1oj as 1npren2!dv
Aplicarea tratamentului se face mai ugor prin aplicarea benzii
de hiirtie pe o plasii de sgrmii sau un suport special din tabla care se
introduce yrin urdiniq dupii aprinderea benzii fumigene ~i astuparea
urdini~uluitimp de 15 - 20 minute. Tratamcntul se dovedeqte eficient
in lipsa puietului, rccomandindu-sc ciitc dou5 tratamente prim'avara
~i toarnna (septembrie sau octombrie) la intcwal de 7 zile, ciite un
lratament lunar (obligatoriu dupii extraclia micrii), in conditiile unei
tcrnperaturi mai mari de 15°C.
Foarte eficacc sc dovede~tefolosirea aerosolilor cu ajutorul
unor aparate speciale, cu ajutorul c5rora substanta activi, aflati in
solutii de slab5 concentraiie, este dispersat2 in particole foarte fine cu
diametru de 0,5 - 5 pin care ating practic fiecare albinii. Ccata creatii
in stup persist5 10 - 30 minute, iar a e n ~ cald
l (nu mai mult dc 40°C)
are rolul dc a dispcrsa albinelc cliiar $i adunate in ghcm. Mctoda de
acrosolizare termic,? prezints avantajele utiliziirii unei cantitiifi mici
dc acaricid (50 mg), riscul aparifiei reziduurilor mic, efectuarea
tratamentului ~i pc ti111puI iernii in absenta puietului, nu necesita
dcscliidcrea stupului (aerosolii se introduc prin urdini~),timpul de
aplicare foal-te scurt, doar de 1 minut.
Perizinul eslc un acaricid produs de firma Bayer (Germania)
pe bazii de couinaphos 3,2% substantii activii. La efectuarea
trata~nentuluise amesteci I0 mi perizin in 490 ml apii qi se distribuie
pic,?tur,? CLI pic,?turi pe albine, intre rame, cite 50 ml la un slap.
Albinele se curiitii rcciproc, produsul ajunge in guqi ~i datoritii
relafiilor de nutritie ajunge in hcmolin~fatuturor albinclor. Doza de
acaricid, preluatii de paraziti odat5 cu hemolimfa consu~nati,se
dovcde~tclctali pentn~acegtia. Daci produsul In dozii administrati
nu prezinti pcricol pentru albine, se pare cB lawele se dovedesc mai
sensibile. Din acest rnotiv tratamentul sc va face in lipsa puictului.
Rcziduurilc in micre nu sunt periculoase pentru om.
Tratamentul se face cu doza prezentatii anterior qi sc repeti
dupii 7 zile. Eficacitatca tratamentului eslc apreciatii la 80 - 98,73%.
Folbexzd KA. este produs de firma Ciba - Geigy (Elvetia) qi se
prczintii sub form5 de benzi hmigene dreptunghiulare care contin cite
350 ing hromopropilat, substan@activi afolbexului. Banda de hsrtie se
aprinde la un capat qi se introduce in interiorul stupului, consuni2ndu-se
in 10 - 15 minute. Pe timpul arderii benzii cu acaricid qi in continuare,
urdiniqul se {ine inchis 30 minute. Fu~nuldegajat actioncaz,? asupra
acarienilor. Doza este de 2 - 4 glcolonie, de 4 ori, primgvara yi toamna.
Eficacitatea este apreciatii la 80%.
Apitolul este un preparat produs de firma Ciba-Gcigy pe bazii
de hidroclorurZ de cimiazol yi se prezinti sub forma unor granule, pe
bazii de zah&r,solubile in apii.
Produsul se poate administra sub doui forme: piciiturii cu
piciituri cu ajutorul unei seringi direct pe albine in spatiile dintre
rame sau sub formi de solulie inglobati in siropul de zah5r. in cazul
primei metode sc preparii o solutie apoasa cu 30% zah&r,din care se
iau 100 ml in care se adaugi 2 g apitol. Aceasta reprezinti doza
pentru o colonie. Se administreazi intre rame, de 2 ori, la interval de
7 zile.
in cazul celei dc-a doua metode (metoda oral%), cantitatea
total&necesarii de apitol se dizolvii intr-o cantitatc micg de apii (o
lingurii) qi se amestecii cu siropul de zahgr 50%, dupi dozajul: l , 2 , 3,
4 g apitol in 250, 500, 750 yi respectiv 1000 ml sirop. Este suficient5
o singurii administrare de solufie proaspit preparatii. Produsul
actioneazg ca yi perizinul, ajuns in hemolimfa albinelor este preluat
de paraziti in doza letal5.
Apistanul este un acaricid care contine un pirctrinoid de
sintezg, ,fluvalinat, impregnat in doz5 de 0,8 g produs activ, intr-o
bandeletg de material plastic de 25 cm lungime, 2,4 cm Iiitime ~i 0,5
mm grosime care se introduce intre rame. Contactul albinelor cu
fluvalinatul yi apoi contactelc ilumeroase intre albine, face ca
preparatul sii fie riispiindit in toat2 colonia yi parazitii vor fi eliminati
treptat. 0 eficacitate bung a tratamentului se obtine ~ 2 n dsubstan@
activi se menfine in stup cel pufin 30 de zile, Acarienii cizufi vor fi
prinyi cu ajutorul unei planyete lipicioase (piinzi, hih-tie), care se va
schimba la intervale de 3 zile penttu precizarea diagnosticului in
stabilirea eficientei tratamentului. Tratamentul cu apistan nu se face
in timpul culesurilor principale. Cele mai bune rezultate se obtin cind
tratamentul se cxecuts primivara cu 30 - 40 zile inaintea primului
cules principal yi toamna,
Mavrirolul este un acaricid tot pe bazi de jl~tvalinat care
blocheaz: funcliile el~zimaticcgi respiratorii ale parazifilor. Produsul
se utilizeaza sub formi de benzi textile fmpreunate cu acaricid, iar
dup&7 zilc benzile se introduc vertical itltre ramele 3 4 yi 7 - 8.
-

Perioada optimii de utilizare a mavirolului este in prima jumtitate a


lunii august qi sunt menlinute in stup timp de 6 siiptiirniini, dupii care
se scot. Nu se foloseqtc in timpul culesurilor principale. Remltate
mai bune se obtin cind tratamentul este completat qi cu fumigatii cu
varachet cind nu mai existii puiet in cuib. La roiuri sau familiile slabe
se dovedegte suficient5 o singur5 bandii cu mavrirol a~ezatil la
marginca puietului.
Bayvarnlul este un produs a1 firrnei Baycr avind ca substant9
activc?Jlurnethrin. Prczentarea comercia15 este sub forrna de 4 benzi
impregnate, substanp activ5 trecind spre albine prin contact direct.
Aceste bcnzi se at5rn5 intre rame o singurii datii pe an, timp de 5-6
siipt5miini. Se poate folosi tot anul, cind nu exist5 cules.
Api-life-var este un produs Bayer format dintr-un amestec de
uleiuri volatile ce impregneazii nigte pliici de evaporare. Se face un
tratament in toamn5 introducind pl5cile in stup pe o perioad5 de 5-6
s5ptZim3ni. Temperatura cxterioarg a mediului trebuie s5 dcp5$easc5
1 2 ' ~pc toat5 pcrioada tratamentului. Alte conditii deosebite nu sunt
specificate. in Romiinia acest medicament este folosit pe scar5 largii
in stupinele care produc miere biologicii. Componentele principale a
medicamentului sunt timolzrl (70%), ulei de eucalipt, mentol Si
camfor (in varianta initialii).
in afari de principalele preparate cu efect acaricid prezentate,
in practica apicoli mondial5 se folosesc ~i altele mai mult sau mai
I
putin eficiente.
Metode biotehnologice. Aceste metode se bazeazii pe
utilizarea unor mijloacc tehnice apicole cu rolul de a actiona in stupii
atacati de Vj.. 0 reducere semnificativii a numiirului de acarieni se
realizeazii prin "tehnica fagurelui capcanG7'. Activitatea miitcilor de
depunere a pontei este limitatii la un singur fagure prin utilizarea a
dou5 gratii separatoare. Prin acest procedeu se manipuleazii trei sau
patru faguri $i se distrug fagurii imediat dup5 ciipiicirea celulelor
Aceastii metodii este deosebit de laborioasii gi neeconomicii
deoarece se distruge o cantitate insemnat5 de puiet de lucriitoare.
Metoda se dovedegte aplicabilii in perioada de cregtere a triintorilor.
Cu remltate bune se folosegte aga numita ram5 "TIT3 care const5 in
"

imp5qirea ramei "i trei sectoare, pentru inceput urmiirindu-se


depunerea e~alonat5a pontei miitcii cu ouii nefecundate din care vor
ieqi trintori. in momentul in care un sector va ajunge sii fie ciipiicit,
acesta se taie pentru inlgturarea acarienilor. Fiind vorba de trei
sectoare in care unul este indicator, a1 doilea este receptor iar a1
treilea este capcanii, dupii scoaterea sectorului capcan%,fiecare sector
va trece la functia urmiitoare: indicatorul devine receptor, receptorul
devine capcanii, iar capcana devine indicator. Acest schimb continuii
cit timp colonia de albine crevte trlntori qi este bine ca metoda sii fie
intreruptii clnd urrneazii un cules principal.
in conditiile Romlniei, cind apicultorii urrniiresc in
permanents dezvoltarea cit mai bung a familiilor de albine, aceste
metode ivi vor g5si foarte greu adepti. Mult mai simplii se dovedc~te
metoda prin care se foloseqte rums cliiditoare la marginea cuibului
cu puiet ~i distrugerea periodic%dupii ciipiicire a puietului de trintor
care ia naqtere in ace@ faguri, puiet pentru care femelele de V j . au o
afinitate deosebitii.
Metodele biologice nu au fost incii puse la punct. Acestea
vizeazii perturbarea fiziologicii sau feromonalii a depunerii ouBlor de
ciitre parazit, giisirea unor priidiitori specifici acarianului (alti parazifi,
bacterii, virusuri) fir5 influent5 asupra albinelor, selectia albinelor in
direclia consolidiirii unor linii rezistentc la varroozii etc.
Acest ultim aspect este de luat in considerare deoarece s-a
constatat cii nu toate familiile de albine dintr-o stupinii se infestcazg
cu V.J. qi c%reproducerea acarienilor variazii de la colonie la colonie.
Noguira ~i Goncalves citati de Cosoroubu' arats o rezistenp rnai mare
la Kj. a albinelor africanizate care este explicatil, pe de o parte,
faptului cii acestea produc mai multi trfintori, iar pe de altB parte,
faptului c%ciclul de dezvoltare a1 albinelor este mai scurt. Reducerea
cu o or5 a perioadei de c3piicire a puietului atrage dupa sine
reducerea procentului de parazitare cu 8,7%.
in literatura de specialitate este prezentatH metoda termicii de
luptii impotriva varroozei, care const5 in tratarea termic%a familiilor
de albine plecindu-se de la constatarea cii acarienii se dcsprind de pe
albine la 46 - 48°C ~i cB albinele nu suportii temperaturi mai mari de
49 - 50°C. Metoda se dovedeqte laborioasli yi cu eficacitatc tnai
redusi decst in cazul tratamentelor chimice.
Ramirez raporteazi despre folosirea ')rafirlui in inlaturarea
"

acarianului de pc albinc. Particulele foarle fine de praf se depun la


nivelul pulvilului (ventuzei) de la membrcle acaricnilor ~i in fclul
acesta iqi pierd stabilitatea de pc albinB sau alt suport ~i cad pe fundul
stupului, unde ar putea fi imobilizafi pe o plangetc? unsc? cu vaselitla.
Substanfele care ar putea fi utilizate in acest sens ar putea fi: talcul,
glucoza, polenul mgcinat, fiina, amidonul, laptele praf, inlocuitori de
polen etc.
Din cele prezentate, nici una din metode nu au o eficacitate
mai mare de 9596, ceea ce dc fapt inseamna ca este extrem de dificilii
cradicarea varroozei, deoarece tratamentele sunt eficace numai
asupra parazi!ilor aflali pe albine, iar parazitul are o incredibilii
posibilitate de refacere.
Combaterea prin mijloace chimice reprezinti modalitatea cea
mai eficace, dar nu a fost g5sit5 substanla care s i asigure eliminarea
total5 a acarienilor, iar existents unor supravieyitori va conduce la
aparifia rezistenfei la acaricid, aspect care deja a fost semnalat.
Pentru preintiimpinarea acestor neajunsuri este bine s i fie combinate
metodele chimice cu cele biotehnologice de combatere (tehnica
fagurilor capcan5, eliminarea puietului de trgntor etc.), iar periodic
substantele se vor inlocui cu altele pentru a preveni aparitia
rezistentci la acaricid.
Pcntru o lupt5 serioasil impotriva lui K j . apicultorul trebuie sii
faci diagnosticarea prezenlei acarianului in stup. A numiira parazifii
cizuti in urma efectuilrii testului insearnnil a cunoagte gravitatea
infestgrii ~i pentru a stabili tratamentul cel mai eficace.
Apiculton~ltrebuie s5 evite ca parazitii cizufi dupi tratament,
dar care nu au murit, sil nu revin5 pe albinii. Rama dublii de fund, sau
fundul mobil, se dovedesc indispensabile din acest punct de vedere.
Tratamentele i ~ g5sesc
i eficacitatea in perioadele fir5 puiet.
Orice tratament e aproape inutil dacii in stup se afli puiet deoarece
parazi[ii sunt protejati in celulele cipiicite ~i reuSesc sil se salveze.
Dupi ce albina eclozioneazii, stupul va fi infestat foarte grav in ciuda
tratamentelor efectuate. Dupi extragerea mierii se va mai face un
tratament.
Distrugcrea sistematici ~i rafionalii a puietului de triintor, degi
dificili, inseamn5, fie a lua parazitului posibilitatea de a se reproduce
in ritmuri vertiginoase, fie a extermina generatii periculoase de
acarieni, limitilndu-le puternic dezvoltarea qi foqa distructivi.
Miitcile vor fi schimbate mai des. Prezenta parazitilor in stup
reprczinti un factor de stres pentru albine care sliibe~tefamilia ~i
faciliteazg proliferarea viru~ilor .yi bacteriilor. Folosirea miitcilor
tinere, siiniitoase gi prolifice ajutii la evitarea slgbirii ~i pierderile
familiilor de albine.
Tratamentele impotriva varroozei se vor face intotdeauna la
temperaturi adecvate. Pentru tratamente temperatura exterioarg nu
trebuie s5 fie mai micii de Io'c, dar nici mai mare de 2 5 " ~ Vor . fi
evitate excesele de umiditate care favorizeazii dezvoltarea lui Kj.
Apicultorii vor urrngri in permanent; sii aibii farnilii puternice,
capabile sii se apere impotriva furtigagului. Albinele hoate aduc in
stup, odatii cu mierea furatii, ~i o cantitate mare dc acarieni.
Lupta impotriva varroozei devine eficacc atunci cind
tratamentele se executg simultan de citre apicultorii din aceeagi zoni
geografici. Contactul continuu al apicultorilor cu Asociafia
Cresciitorilor de Albine gi implicarea mai accentuatii a acestei
organizatii profesionale sunt indispensabile pentru obtinerea unor
rezultate bune impotriva varroozei.
in aplicarea tratamentelor chimice trebuie folosite numai
produse autorizate deoarece existi riscul apariiiei unor reziduuri
toxice in produsele apicole. Respectarea cu strictefe a dozelor
prescrise impiedicii acest incovenient, deoarece exist5 riscul
intoxiciirii puietului gi miitcii.

9.4.4.2. Nosemoza

Apare de reguls la inceputul primgverii gi uneori reapare


toarnna. Boala este produsii de parazitul unicelular Nosema apis care
se localizeazii gi se inmulfe9te in celulele intestinului mijlociu al
albinelor. Cind conditiile nu-i sunt prielnice parazitul sporuleazii,
formii sub care are o mare putere de rezistentii. in lnomcntul in care
sporul ajunge in intestinul albinei, el se transform2 in parazit adult,
care intrii Pn celulele epiteliale ale peretelui intestinal, unde se
hriinegte, se inmulteqte ~i produce toxine, impiedicrind digestia gi
asimilafia.
Contaminarea albinelor se face prin ingerarea sporilor odati
cu hrana. Boala se transmite prin miere, polen, faguri contaminali,
furtigag, trsntori, inventar contaminat etc.
Actiunea iritativii ~i inflamatoric a parazitului asupra
epiteliului intestinal se exteriorizeazfi prin diaree, in timnp ce toxinele
actioneaz2 pc cale nervoasii, producand tulburiri de locomotie
urmate de paralizie.
Prezcnta parazitului nu declangeazii in toate cazurile boala
dcoarece rezistenta familiei este mai mare decfit foqa de multiplicare
a parazitului. Infectia deregleazi? o serie de procesc metabolice,
limitfind digestia hranei in ventricol, inhibarea productiei de liiptigor
in glanda hipofaringiani, ceea ce afecteaz5 longevitatea lucriitoarelor
cu circa 5096, favorizeazii aparitia diareei in timpul iernii, reprimii
crevterec? puietului gi dezvoltarea familiei primgvara timpuriu.
Familiilc cu mitci infectate igi schimb5 matca sau roiesc.
Simptomatologie. in formele latente de nosemozii, familiile
bolnave se deosebcsc putin de cele s5n5toase. Singurele semne
anormale sunt frecventele schimb5ri linigtite ale mitcilor, dezvoltarea
inegali a familiilor din stupin5 gi mortalitatea ceva mai crescuti a
albinelor.
A

In timpul sezonului activ boala se manifestii in general sub


form5 latenti., ascunsii, albinele moarte fiind inlocuite datorit5
prolificittiiii ridicate a mitcii. Boala poate deveni totugi evident5
numai in cazul unor lungi perioade de timp rece gi ploios care obligii
albinele sii r5min8 in stup, favorizeazii defecarea albinelor bolnave gi
contarninarea in mas5 a albinelor.
in prima parte a perioadei de iernare, boala se manifestii
latent. Spre sfiqitul perioadei de iernare, consumul de hranii gi
metabolismul albinelor se miiregte, tcmperatura in cuib se ridicii,
incepe cregtcrea puietului, care va fi hriinit cu continutul proteic a1
glandelor hipofaringiene gi corpul gras. Se creazii condifii prielnice
pentru gcrrninarea sporilor parazitului gi inmultirea acestuia. Albinele
din familiile atinse de boalii incep s5 se agite, executii zboruri de
curiitire chiar pe timp nefavorabil vi manifest5 apetit gi sete
exageratii. Ele prezint5 frecvent diaree, eliminind excrementele in
piciituri sau in jet. Excrementele sunt apoase, de culoare brunii-
gglbuie, cu miros acru ciind sunt proaspete qi de tutun cind sunt
uscate. in timpul gi dup2 zborurile de curiitire se remarcii o mare
mortalitate care sliibegte gi mai mult familiile respective.
in fata stupului se vHd numeroase albine care incearc5 sB
zboare qi nu izbutesc, paralizeazi ~i mor cu aripile intinse, cu
membrele adunate sub cavitatea toracicii ~i cu abdomenul umflat.
Diagnosticul precis a1 nosemozei se poate stabili pe cale de
laborator prin punerea in evident5 la microscop a sporilor de Nosema
apis. in acest scop se trimit 40-50 albine bolnave, in stare vie, sau
omorite in spirt.
Tratamentul medicamentos trebuie sii tin5 seama c5
medicamentele nu actioneaz5 decit asupra parazifilor din organismul
albinelor, nu gi a sporilor gi nu afecteazii germenii rispindifi pe
faguri, in miere, polen, sau pe peretii stupilor, fapt ce impune rniisuri
de profilaxie privitoare la dezinfectia materialului apicol.
Dezinfecfia fagurilor se face, numai la cei noi qi bine crescuti,
cu formol, acid acetic glacial sau sulf. Fagurii finuti o s5pt5m5nii sub
actiunea vaporilor de acid acetic glacial 80% in cantitate de 120 ml
pentru un corp de stup, devin sterili. Se va proceda la reformarea
fagurilor pitati de diaree, inlocuirea dupii maximum trei ani a
echipamentului de faguri, arderea albinelor moartc, inlocuirea
miitcilor, dezinfectia de necesitate gi profilactic5 a stupilor, anexelor
qi a vetrei stupinei.
Dintre medicamentele utilizate impotriva nosemozei, cel mai
cunoscut este preparatul Fumidil B. Confinutul unui flacon de
Fumidil B (25 g substanf5 total5 ~i 0,5 g substanti activii -
fumagilin~)se amestec5 cu 20 litri sirop de zahiir 1:1, din care se va
administra fieciirei familii de albine ciite 1 litru, de 4 ori la intervale
de 7 zile. Acest tratament se execut5 in pcrioada aprilie-iulie. Cele
mai eficiente tratarnente sunt cele care se fac in toamn5 - prim5var8,
cind in cursul lunii august cu ocazia hrinirilor de completare, fiecare
familie va primi cite 3 gratne fumidil administrate in sirop 2: 1 (un
flacon la 8 familii), iar in februarie 2 grame fumidil pe familia de
albine (1 flacon la 12 familii).
Tratamentul nosemozei in tara noastrii se face cu Protofil, un
produs indigen care prin extractele de plante, vitaminele gi macro-
elementele pe care le confine stimuleaz5 secrcfia cnzimaticii digestivfi
a albinelor yi larvelor, inhibii flora patogen5 intestinal5 ~i ilnpicdic5i
realizarea ciclului evolutiv a1 Nosemei apis. Produsul se
administreazi in sirop in dozele de 17 ml la un litru de sirop qi 34 de
ml la un kg de past5 de zahiir. Adtninistrarca se facc toamna gi
primiivara ciind se fac hrinirile de coinpletarc ~i stirnulare. Cantitatea
de protofil administrat9 unei familii intr-un anotimp variazh i'ntre 50 -
80 ml, in functie de puterea gi starea fkn~ilieirespectivc.
9.4.4.3. Amibioza

Amibioza este o etldoparazitozl?, a albinelor adulte produs5


de protozoarul unicelular flagelat Malpighainoeha rnellifzcae, care
i$i pctrccc viata i n intestinul albinelor, localiz2ndu-se in lumenul
tubilor lui Malpighi, spre deosebire de nosema, care triiie~tcin
epiteliul intestinal. Amiba constituie forma vegetativh a
parazitului, dar in anumite imprejuriiri dii nastere la forme de
rezistenfs numite chigti, asemHnHtori functional sporilor altor
specii microbiene sau parazitare. Chiqtii ajung odatii cu hrana in
intestinul albinelor, aici germineaza gi dau na~tere formei
vegetative care se deplaseazii cu ajutorul pseudopodelor, piitrund
in tesuturile peretelui intestinal unde se inmulfesc prin diviziune.
~mboln~vireasc produce datorita leziunilor fesuturilor
intestinale cauzate de ciitre parazit, prin infecfiile secundare
ocazionate de aceste leziuni qi prin acfiunea toxicii a produselor de
dezasimilafie ale parazitului. Tulburiiri importante se produc prin
obturarea de citre amibe a tubilor lui Malpighi, impedicgnd excretia.
Simptomatologia se manifesti? prin abdomen mgrit, fecale
diaereice cu miros foarte nepliicut, tulburiiri nervoase qi albine moarte sau
bolnave in fa@stupului.
Diagnosticul precis a1 amibiozei se stabileqte numai in
laborator prin examinarea la microscop a1 intestinului mijlociu a1
albinelor in vederea depistiirii chiqtilor.
Lupta impotriva amibiozei se reduce la aceleagi miisuri de
profilaxie recornandate in cazul nosemosei, nefiind descoperite
medicamente eficiente.

9.4.4.4. Acarapioza

Acarapioza este o endoparazitozii a albinelor adulte qi miitcilor


produsi de acarianul Acarapis woodi, care se localizeazii in c5ile
respiratorii ale albinei fig. 119).
FEMELA MASCUL

1 2 1 2
Fig. 119. Acarapis voodi fernel5 gi rnascul: 1 -fafa dorsal;; 2 -fafa ventraki

Femela acarianului pitrunde in prima pereche a traheelor


toracice, unde depune un numiir redus de ouii - maximum 10. Ciclul
de dezvoltare este complet (ou, larvi, nimfi, adult) qi are o duratii de
11 - 16 zile. Acarienii infeapii peretii traheali ,yi provoacii scurgerea
hemolimfei, cu care se hr5nesc. Moartea albinelor se produce in
majoritatea cazurilor prin sufocare in urma astupiirii traheelor cu
paraziti qi cu crustele de hemolimfi care se formeazi la locul
intepiiturilor. La producerea moqii mai contribuie probabil infecfiile
secundare provocate la nivelul mucoasei traheale lezionate, pierderea
unei cantitiiti apreciabile de hemolimfj ~i toxinelor clirninate de
parazifi.
Simptomele unei parazitiri masive se manifest5 prin zbor
greoi, albinele cad la piimiint qi nu mai pot zbura, corpul uneori este
cuprins de tremurituri, aripile sunt depirtate, abdomenul este umflat,
intr-o fazA mai avansatg, albinele bolnavc se adun3 in gr3mezi mici qi
mor.
Tratamentul se executii prin fumigalii cu h l b e x de 6 ori la
intervale de o siptiimiini. Boala inc5 nu a fost semnalati5 la noi in
!aria
9.4.4.5. Brauloza

Brauloza este o parazitozii care afecteaz5 populatia adult5 a


familiei de albine, mgtcile fiind cele mai afectate.
Agentul patogen este o insect8 din ordinul Diptera numitii
Brazilu coecu, numitii popular qi pgduchele albinelor, care i ~petrece
i
toati viata in interion11 farniliei de albine (fig. 120).

1 2
Fig. 120. Albini psrazitati de Rralila coeca ( I ) $i paraziti Bracrla coeca (2)

Fc~nclase imperecheaz5 primivara qi incepe sii depuni ouii pe


fhta inter~i,?a cGp5celelor fagurilor cu miere. Din o u i ies lawe care i ~ i
sap5 in ccara fagurilor o retea de canale in care triiiesc ~i se hrinesc
cu amestec de ccari gi polcn. in continuare, larvele se transforms in
nimf5 ~i apoi in adult, durata ciclului de evolufie fiind de 21 zile.
Adullii sc rixcazi cu ajutorul cirligelor ~i ventuzelor de la cele trei
pesechi de picioare de peri~orii de pe toracele albinelor. Ei se
alimcnlcazc'l cu hrana proveniti din g u p albinelor, pe care ~ i - oiau in
mo~ncnlulin carc acestea o trec de la una la alta, sau uneori provoacii
la gazdii reflexul de regurgitare, excitind cu membrele anterioare
apal-atul bucal al albinci.
Parazifii se aduni in numir mai mare pe corpul mitcilor, unde
i ~ ;pot
i procul-11 mai uvor lirana. Ei pot trece foarte uvor de la o albini
la alta, iar in interiorul stupinei se riispindesc prin schimbul dc
faguri, furtigag, trintori etc.
Tratarnentul cel mai eficace se realizeazii prin fu~nigatiicu
fenotiazii, tufun, prin presiirare de naftalinii, cawfor, seara pe o hiirtie
agezatii pe fundul stupului (10 - 20 g) care se ridicii dimineata cu
p5duchii ciizufi; sau prin utilizarea tirnolului care se imbibii intr-o
bucatii de tifon, agezatii pe fundul stupului care se scoate dup5 2 - 3
orc impreunii cu hirtia pe care sunt ciizuti piiduchii.
Perioada optimii pentru executarea taratamentului este in
lunile septembrie-octombrie. Tratamentul sc repetii de mai multe ori
in urmiitoarele 21 zile intrucit influenteazii numai asupra adultilor,
nu gi asupra formelor evolutive.

9.4.4.6. Senotainioza

Senotainioza este o parazitozii produsii de larvelc unei mugte


numitii Senotainia tricz4,~pis.Musca atacii albinele la cules sau cind
ies prin urdinig gi depunc pe corpul acesora cite un ou din care iese
larva, care va piitrunde in musculatura toracicii hriinindu-se cu
hemolimfi gi tesuturile moi ale albinei. Cind stadiul de dczvoltare ia
sfirgit, corpul albinei moarte este piiriisit ~i se ingroapi in piiiniint ,
unde se transform5 in nimfj din care va i e ~ musca
i adults.
Combaterea mugtei se face prin capcanc (apii cu petrol,
insecticide) in farfurii agezate pe capacul stupului.

9.4.4.7. Triungulinoza

Triungulinoza este produsii de larvele caleoptcrelor Melog


verigatus ~i Meloe yroscarabeus, care triiiesc ascunse printre flori ~i
care se prind pe corpul albinelor atunci cind acestca se giiscsc in
activitatea de cules, piitrund in cavitatea abdominal5 unde consum5
hemolimfa gi contuzioneazii tesuturile. Parazitoza se recunoayte prin
prezen!a in fata stupului de albine cu mi~ciiri convulsive, care
incearcg sii-gi perie corpul cu picioarele. Privite de aproape se pot
observa pe ele triungulini.
Tratamentul se face prin presirarea pe fuildul stupului a circa
10 g naftalinii sau prin filmigatii cu fcnotiazinii.
9.4.5. Bolile necontagioase

9.4.5.1. Puietul riicit

Puietul rgcit este o boa15 nemolipsitoare cauzat5 accidental. Se


produce in special atunci ~ 2 n dexist5 un dezechilibru intre cantitatea
de albine de acoperire gi cantitatea de puiet. Rgcirea puietului se
produce gi in cazul interventiilor in stupi in timpul zilelor reci de
primsvars.
Puietul mort din cauza riicelii este situat totdeauna pe ramele
miirgina~esau la periferia fagurilor, larvele nu sunt lipite de peretii
celulelor gi nu au miros gi nu sunt filante. Larvele bolnave igi pierd
luciul ~i culoarea lor devine cenu~ie.
La examenul microscopic se constatii absenta
microorganismelor, fiind exclusii confuzia cu bolile bacteriene ale
puietului, chiar data exist5 celule cu copiicelul perforat.
Se recornand5 restriingerea cuibului pentru realizarea unui
regim termic corespunz5tor.

9.4.5.2. Diareea albinelor

Diareea albinelor se manifest5 in timpul ierniirii prin


eliminarea de excremente de culoare castanie, cu miros de
putrefactie. Cauzele determinate sunt: mierea necorespunziitoare,
zgomotele, lipsa miitcii, oscilaiiile de temperaturs. 1

Pentn~tratament trebuie stabilitii cauza gi apoi eliminarea


acesteia. Pentru prevenirea infectiilor secundare se administreazii
sirop cildut cu penicilinii.

9.4.5.3. Tntoxicatiile albinelor

Dupii imprejuriirile in care apar, intoxicafiile sunt grupate in


1
F
douii categorii: intoxicafii de origine naturalii provocate de polen,
nectar sau cu miere de man5 qi intoxicatii provenite in urma
activitiitii umane.
,i
Intoxicafiile de origine naturalii apar de regulii ciind hrana nu
este de calitate, albinele fiind obligate s5 culeag5 $i s5 consume
nectar ~i polen de la unele plante toxice, pe care in conditii climatice
favorabile nu le viziteazii. Se poate intimpla ins5 ca, in anumite
condifii, in urma procesului de conservare a hranei de ciitre albine, in
urma unor procese biochimice sii devini toxic5. Consumul de miere
de man3 pe timpul iernii se dovedeqte toxic.
Dintre plantele erbacee ~i arborii care pot produce secretii
toxice se citeazi nemtiqorul de camp (Consolida regalis), miseliirifa
(Hyosciamus niger), laptele cucului (Euphorhia cyparissias),
steregoaia (Veratram albun), omagul (Aconitum napellus), floarea-
broqteascii (Ranunculus acer), tutunul (Nicotiana tabacum), ricinul
(Ricinus communis), stejarul (Quercus robur), teiul (Tilia sp.),
castanul (Aesculus hipocastanum) etc.
Chiar teiul care asigurii cules principal (teiul cu frunza lat5 qi
teiul argintiu in unii ani produc nectar, polen sau manii toxic5,
deterrninind la albine somnolenti, pierderea capacitiifii de zbor qi
paralizie.
Prima oar5 ~ 2 n dlipseqte mierea din stupi, iar culesul de
intretinere este ncsatisficiitor, albinele viziteazii unele ranunculacee
(piciorul cocoqului, floarea-broqteascii etc.) culegind nectar ~i polcn
a c5ror toxicitate ar fi responsabilii de aparitia "bolii de mai ".
"Boala de mai" se manifest5 ca un ansamblu de simptoame
produse de timpul neprielnic, alterarea polenului in faguri, lipsa apci
~i lipsa indelungatg a culesului. Tratamentul acestei maladii const5 in
Pnliiturarea cauzelor.
Cind intoxicatia se datoreazii polenului, ea afecteazii in primul
rind albinele tinere qi larvele, iar ~ 2 n dse datoreazii nectan~lui
afecteazii albinele culegiitoare.
Prevenirea intoxicafiilor de origine naturali este greu de
realizat, Se recomandii hriiniri suplimentare pentru coinpensarea
lipsei hranei din naturii qi hriiniri in scop curativ pentru diluarea
efectului hranei necorespunz5toare recoltate de albine.
Intoxica~iile provenite in uvma activititii zrutiane pot fi
provocate de substante chimice folosite in agriculturg gi silviculturii
(insecticide, fungicide, erbicide etc.); prin poluarca mediului
inconjuriitor in urma activitiifilor industriale; prin folosirea
nejudicioasii a unor medicamente.
Diagnosticarea intoxicatiilor chimice se face pe seama
scmnelor clinice - mortalitate masiv5, bruscg yi general5 precum ~i
prin examene toxicologice de laborator.
Tratamentul intoxicafiilor chimice este fir5 efect.
Tratamentele chimice folosite in agriculturii gi silviculturii trebuie sii
se execute cu respectarea legislatiei in vigoare, existind
obligativitatea anuntgrii apicultorilor asupra tratamentelor ce se vor
efectua. in situatia in care existii riscul inevitabil de otriivire a1
albinelor se recomandg transportarea familiilor din zona respectiv8 la
o distanfg de cel pufin 5 krn, sau introducerea stupilor in incgperi
intunecoase gi r8coroase.
Dacg nu este posibil aya ceva, se recomandg avezarea desupra
fieciirui stup a unui corp sau magazin cu faguri goi, peste care se 1

pune o sitii metalicg sau o sitii de ventilafie peste care se pune apoi
capacul. Se are in vedere a se asigura apa necesarg qi hranii dac5 este
cazul. Pe timpul execut5rii tratamentului .yi a perioadei de remanenf5,
urdini~urilese fin inchise, albinele neavind acces la exterior.
Prevenirea intoxicafiilor medicamentoase se face utiliziind ,
medicamentele conform instructiunilor. Mai sensibil la asemenea
intoxicatii se dovedegte puietul.

9.4.6. Diunitorii albinelor

9.4.6.1. Giselnita sau molia cerii

Giselnif-a sau molia de ceari produce deteriorarea gi


distrugerea fagurilor de cearii. Giiselnifa mare (Galleria rnellonela) gi
g5selnita mic5 (Achroea grisella) sunt doi fluturi, care se deosebesc
prin miirime, din ordinul Lepidopterae, familia Pyralidae.
Ggselnija mare este un fluture de culoare gri-inchis, cu lungimea
de 9 - 17 mm. La scurt timp dupB iegirea din gogoagii, fluturii se
imperecheazg, dup8 care femela p5trunde noaptea in stupi sau in
inc5perile cu faguri de rezervii depunfind circa 1000 de ouZi. DupZi circa
10 zile ies larvele, care timp de circa 30 zile, se hrgnesc cu cear$
provociind mari pagube.
Giiselnija micii are dimensiuni mult mai reduse (maximum 10
mm), cu aripi de culoare argintie. Fernela depune circa 300 de ouii din
care ies larvele care se hrgnesc cu cearii.
Fig. 121. Molia cerii
1 - larvci; 2-gogoapi cci nitnfci in interior; 3 - adrrlti;
4 - aspect dintr-un stup atacat de griselnitci

Pentru prevenirea dezvolt5rii giselnitei se recomandi


intrefinerea unor familii puternice de albine, dezinsectizarea
fagurilor, precum vi dezinfectarea anuali a acestora, folosindu-se
anhidrida sulfuroasi remltati prin arderea sulfului gi acidul acetic
glacial.

9.4.6.2. Fluturele cap de mort (Acherontia atropos)

Este un fluture mare prezentind pe partea dorsal5 un desen


aseminitor unui craniu de unde i se trage denumirea. in tinlpul
zborului produce un zgomot specific care se face perceptibil de la
distant% El pitrunde noaptea prin urdiniy consumind miere ~i
deranjind albinele.
Pentru a impiedica accesul fluturelui in stup se recornand%ca
urdinigul s5 nu aib5 o iniltime mai mare de 8 mm qi s i fie redus in
funcfie de puterea familiei. La instalarca ti~npuluirece se pun gratii la
urdini~.

9.4.6.3. Viespile

Sunt cunoscute mai lnulte specii de viespi care produc pagubc


apiculturii : Vespu craho, Vespa gevmarzica, Vespa gallica, Vespa
silvestris, Vespa media etc. Viespile atac3 albinelc din familiile slabc,
in special toamna pent111 a le consuma mierea.
Vespa crabo sau girgiunul p2ndegte albinele la urdiniq, le
atacg din zbor gi le consuma.
Atacul vicspilor se produce cu predilectie dimineata, cgnd
tirnpul este lnai racoros qi albinele sunt mai putin vioaie pentnl a se
putea apgra.
Viespile triiiesc in colonii adiipostite in scorburi, soproane,
poduri sau sub piimiint.
Combaterea se face prin depistarca gi distrugerea cuiburilor cu
insecticide sau prin folosirea unor curse din sticle in care s-a pus
sirop.

9.4.6.4. Lupul albinelor (Philanthus triangulum)

Lupul albinelor seaming cu viespile dar este mult mai mare.


Atac5 albinele la urdiniq in zbor qi pe flori, le prind, pe unele le
consum5 iar pe altele le duc ca hran5 larvelor. Triiieqte in cuiburi
%cute in p&nint, silp8ndu-gi mai multe galerii. Se combate ca gi
viespile sau prin omorgrea direct2 cu o palet5 in timp ce zboarg prin
stupini, aviind un zbor greoi.

9.4.6.5. Furnicile

Fumicile produc pagube in stupi datorit5 consumului de


mierc, distrugerii puietului de albine gi atacului asupra lemnului
stupilor.
Ele p5trund in stup prin crfipilturi, urdinig, pe la podiqor
putgnd consuma pAn5 la 1 kg de miere pe zi.
Pentru combaterea furnicilor se pun momeli otriivite, ferindu-le
de accesul altor animale; se folosesc insecticide de-a lungul potecilor
folosite de furnici sau se introduc in mu~uroaieleacestora; ungerea
suportilor stupilor cu piicurii, fenol, pudrarea cu naftalin5, sulf etc. in
cazuri grave, de atac masiv din partea hmicilor se mut5 stupina.

D e ~ ip5s5rile sunt considerate folositoare in lupta contra


insectelor, in anumite conditii pot provoca pagube apicultorilor.
Prigoria (Merops apiaster) cunoscutii gi sub denumirea de
albiniirel care prefer5 albiuele, putind consuma intr-o zi 60 - 80 de
albine. Prezenta acestor piisiiri in preajma stupinei este periculoasii in
perioada de imperechere a miitcilor, perioadii care coincidc cu
perioada cregterii puilor, cind atacul este mai frecvent $i pagubele
mai mari.
Ciociinitoarea datoritii specificului siiu de a-gi procura hrana
poate sii perforeze iarna stupul gi sii distrugii colonia de albine.
PiJigoiul (Parus major) deranjeazii familia de albine cind
ciocinegte in stupi ciiutsnd sii atragii albinele la urdini~pentru a le
prinde.
Toate aceste piisiiri vor fi tinute la distantii de stupine prin
amplasarea diferitelor sperietori.

Broagtele la fel ca $i ~opiirlelepot provoca pagube, postindu-sc


lingii scindura de zbor, prinzind cu dibicie albinele carc vin in zbor ~i
aterizeazii. Combaterea se face prin amplasarea stupilor pe suporfi la o
iniiltime de 25 - 30 cm gi piistrarea locului curat dc vegetaiie in fap
stupului.

9.4.6.8. Unele mamifere

Dintre acestea cele mai mari pagube sunt produsc de goareci


iar in anumite regiuni de urgi.
J'oarecii piitrund in stupi toamna pe la urdinig sau pe la alte
neetan~itiifi,unde consumii miere, piisturii, distrug fagurii gi prin
intregul lor comportament din stup deranjeazii albinele.
Pentru a evita pgtrundcrc goarecilor in stupi, la urdiniq se pun
gratii sau rcduciitoare de urdini~,astfel la deschiderea acestuia pe
vertical5 sii nu depg~eascii8 mm.
Combaterea ~oarccilorgi gobolanilor se face pe cale mecanicii,
chimicii sau biologic& cele mai utilizate fiiild mijloacclc chimice prin
folosirea unor substante redenticide.
Urjii produc pagube stupilor amplasate in zona de munte.
Apicultorii se vor apjra de atacul urgilor cu ajutorul ciiinilor care fac
mult zgomot sau folosind gardul electric.

9.4.6.9. Unele plante

Existii unele plante care reprezint3 diiuniitori ai albinelor.


Existii plante inzestrate cu ariste sau dispozitive specialc in care se
prind albinele. h asemenea cazuri albinele se zbat pentru a se elibera
dar sunt imobilizate qi mai sever, murind din cauza inanitiei.
Alte plante elibereazii secretii adezive cu care fixeazi albina,
iar dup2 moartea acesteia o descompun in substante folositoare
plantei.
Dintre plantele diiungtoare albinelor sc enumeri: mohorul
(Setaria verticillutu), roua cerului (Drossera rotundifolia),
aldroranda (Aldrovanda vesiculosa), otrii{clul de baltii (Utriculuriu
vulgaris) etc.
Cele mai la indeminii metode de combatere sunt cele
mecanice.
Capitolul10

RESURSELE MELTFERE

Sursele principale de hrani ale albinelor sunt reprezentate de


nectarul gi polenul florilor. Albinele mai recolteaza secretiile dulci
ale glandelor extraflorale dispuse pe diferite p5qi ale plantelor
precum gi mana care reprezintg produsul de excretie a1 unor insecte
care se hrgnesc cu seva plantelor parazitate.

10.1. SECRETIA DE NECTAR

Denumirea de nectar a fost datg de J. Ruelius in 1543 ~i a fost


adoptatg in biologie sub aceeagi denumire datoritii lui A. Caesulpini
in 1583.
Nectarul este secretat de nigte organe speciale denumite
nectarii sau nectarine. Dupi locul unde sunt situate aceste nectarii, in
flori sau in afara lor, existi nectariiflorale gi extrafirale.
Cantitatea dc zahir din nectarul florilor variazi in funcfie de
specie gi numeroqi alfi factori, put2nd ajungc la 108,33 mg zahsr pe
floare la dovleacul alb (Curcuhita maxima).
Referindu-se la nectariile $orale, A. Fahn (1967) a pus in
evident5 6 elemente florale care pot gszdui aceste glande:
- inveliguri florale nectariferc situate la baza acestora
(Ranunculus, Althaea, Fritilaria) sau in pinteni (Orhis, Aconitum,
Linaria etc);
- discuri nectarifere pe receptacul (Curcubitaceae,
Campanulaceae, Labiatae, Crucifere etc);
- stamine nectarifere (Dianthus, Silene, Papilonaceae, Viola
etc);
- ovare nectarifere (Genfiafa,Liliaceae, Arnaryllidaceae etc);
- stile nectarifere (Umhellfereae, Helianthus, Calendula etc);
- nectarii trihomice, pe tubul corolei (Lonicerajapunica etc);
Pozifia nectariilor Pn florile unor plante este prezeiltatj in
fig. 122.
Functia secretorie a glandelor nectarifere intr5i in activitate
imediat dup8 fnflorire ~i dureazii pgnii in mornentul in care are loc
polcnizarea. F~incfiilenectarului in viafa plantelor sunt multiple.
Ch. Iluiwin mcntiona c5 psutul nectarifer nu are numai rolul de a
, din 1719, J. Pontedera
atragc insectele En vederea polenizgrii ~ iinc5
emisese p3rerea cB nectarul ar servi la hrinirea ~i dezvoltarea
cmbrionului. J. Buvck a descoperit c5 aparitia nectarului favorizeazi
deshidratarea anterclor. De ascmenea, exist5 opinii c i secretiilc
glandulare nectarifere ajut5 la dezvoltarca tuburilor polinice ~i
asiguri imunitatca florilor.

Fig. 122. Poxitia nectariilor (N) in florile diferitelor plante (dupa' Zander)
1. Acer p1antanoide.s; 2. Prunus aviuin; 3. Rharnrnus frangula;
4. Cnllirna vnlguri,~;5. RuAus idaeus; 6. Rubus caesiiis
Glandele nectarifere extraflorale sunt dispuse pe nervurile
frunzei sau intre nervuri (bumbac), stipele (bob, mgziiriche), la baza
frunzei (piersic, cais), petiol (vigin, c i r e ~ )~i prezintii, in general,
important5 redusii pentru apiculturg.
Secretia gi productia de nectar variazc? in funcfie de: plantii
(specie, soi, varietate, viirsta plantei, stadiul de inflorire etc); sol
(compozitia chimicii, gradul de fertilitatc, umiditatea, nivelul apei
freatice, agrotehnica aplicatii etc); conditiile meteorologice.

10.1.1. Influenfa factorilor legafi de planti3 asupra


secrefiei de nectar

Dupii potentialul melifer, plantele din tara noastrii au fost


grupate in 5 categorii, din care doar primele trei prezintii interes:
- plante cu pondere apicolg foarte marc: salciimul alb, teiul,
floarea-soarelui, zmeurul;
- plante cu pondere apicolii mare: coriandrul, muqtarul,
zburiitoarea, jugastrul, salcia, alte specii de salciim, molidul (pentru
manii) etc;
- plante cu pondere apicolii mijlocie carc asigurii culesuri de
intretinere gi dezvoltare, iar i n conditii favorabile chiar qi culesuri de
productie: iarba neagr3, iarba garpelui, sulfina, cilnepa albi, pomii
fructiferi, bostiinoasele etc;
- plante cu pondere apicolii mic2 care asigurii numai culesuri
de intretinere: anghinarea, trifoiul etc;
- plante fir3 pondere economic5 apicolii, care furnizeazii doar
sporadic ~i pentru perioade scurtc de timp culesuri de intrekinere:
unele specii din flora spontang, inul, liliacul etc.
Sintetiziind datele oferite de inai multi autori, Eva Crane a
clasat plantele in 6 grupe (clase) pe baza potcnlialului melifer al
ace~tora.
I-0-25kg/ha, 11-20- 50 kg/ha, In- 5 0 - 100 kgha, IV - 101 -
200 kglha, V - 201 - 500 kglha, VI - peste 500 kgha.
Varietatea, mai ales la plantele cultivate, joacSi un rol csetlfial.
Existii varietiifi in cadrul aceleiagi spccii la carc cantitatea de nectar
variazg dc la simplu la triplu in cazul n~c?nilui,ciregului, florii-
soarelui etc. Exist5 preocupiiri in directia sporirii cantitlitii de ncctar
prin selec$ie pentru imbun5tiitirea potenfialului melifer la unele specii
cultivate carc bcncficiazii dc polenizarea entomofil5.
Vdrstaplanfelor.La arborii din masive, secretia cea rnai mare
de nectar sc inregistreazii la cei de viirstii mijlocie de 20 - 40 de ani,
in limp ce arborii din pgdurile dc peste 80 de ani prezinta in general o
secretie rnai slab3.
Vhrstaflorii influenteazi secrefia de nectar. Astfel, florile de
tei b5trane secret&rnai mult nectar decat cele tinere, dar cantitatea de
zah3r este aproximativ acceaqi. La mum1 de camp secretia maxim3
are loc in primele 60 de ore, iar la trifoiul violet secretia maxim5 se
realizeazg in momentul in care floarea incepe s5 se ofileasc5.
Pozifia florii pe plant2 influenfeaz5 secretia. La facelia florile
de la baza inflorescenfei au glandele nectarifere rnai mari qi secret5
rnai mult nectar deciit. cele de la varful inflorescenfei. Florile de tei
situate pe ramurile inferioare secretii rnai mult nectar deciit cele
situate pe ramurile superioarc, dar in privinta concentrafiei situafia
este invers5.
Durata fnfloririi influenteaza cantitatea de zaharuri secretat5
in timpul infloririi. Cu ciit durata este rnai mare, cu atiit valoarea
melifer5 este rnai mare qi creqtc atractivitatea pentru albine. La teiul
cu frunza mare (Tiliaplatyphillos) durata infloririi poate fi piing la 13
zile, la teiul cu frunza mic3 (Tilia cordata) piing la 17 zile, iar la teiul
argintiu (Tilia tementosa) piin3 la 1 1 zile. fn conditii nefavorabile
durata infloririi se reduce pin5 la 6 - 8 zile sau chiar mai putin.

10.1.2. Influenta factorilor legati de sol


asupra secretiei de nectar

0 serie de insuqiri ale solului ca: naturafizicti, adhncimea qi


cornpozi!ia chimica' ale acestuia intervin in secretia de nectar a
speciilor melifere yi in compozifia chimic5 a nectarului. Aceste
insuqiri au o acfiune complex8, consideriindu-se c5 o plant%este rnai
bun3 melifer3 cu cat creyte intr-un sol care-i convine din punct de
vedere a1 compozitiei qi structurii sale. Trebuie avut5 in vedere
acliunea direct5 a solului asupra dezvolt5rii plantei qi actiunea asupra
infloririi ei pentru c5 o plant5 care nu se dezvolt3 corespunziitor va
avea rnai putine flori qi deci rnai putin nectar.
Teiul pe terenurile nisipo-argiloase gi hrigca pe terenurile
nisipoase secret5 mai mult nectar. Trifoiul alb, sulfina, lucerna qi
mugtarul alb secret5 rnai mult necatr pe soluri bogate in calciu (T.
Bogdan ~i colab).
~ngriSiminteleadministrate in sol influenfeazii secretia de
nectar. in cazul rapitei care a beneficiat de ingriigiiminte potasice se
obtin rnai multe flori, dar productia de nectar in fiecare floare este
aproximativ aceeagi.
in cazul unui dezechilibru creat prin administrarea in acces a
azotului gi prea putin fosfor gi potasiu, plantele produc prea multe
fmnze gi mai putine flori, reducindu-se astfel productia nectariferg.
Microelementele din sol influenteazi asupra secrefiei de
nectar din flori gi implicit asupra recoltelor. Folosirea borului qi
manganului la culturile de hrigcg, floarea-soarelui, sparcetii qi lucernB
a contribuit la m5rirea considerabilii a secrefiei de nectar la culturile
mentionate (Sesik citat de Avetisian, 1978).
Metodele agrotehnice care contribuie la o rnai bunii cregtere gi
dezvoltare a plantelor influenteaz5 pozitiv secretia de nectar.
Umiditatea solului acfioneaza diferit asupra secretiei
nectarifere a plantelor in funcfie de cerintele fiziologice specifice.
Lipsa de ap5 din sol un timp indelungat are ca efect o stare de ofilire
permanent5 a plantei care conduce la deshidratarea puternicii a
tesuturilor ~i oprirea cre~terii.Lipsa de ap5 din tesuturi asociatii cu
actiunea temperaturii ridicate duce la o suprainciilzire care conduce la
intoxicarea plantei. in timpul ofilirii, stoinatele se inchid, fiind astfel
friinate procesele de fotosintezii ~i transpiratie, precum qi secretia dc
nectar.
Se cunoagte deja cii lipsa precipitatiilor in toamn5 gi iarn5
influenteaz5 negativ secretia de nectar in anul urmator la mai multe
specii de interes melifer major (salciim, tei, floarea-soarelui).
Trifoiul alb (TriJblium repens) produce o cantitate mai mare
de nectar in conditiile unui sol cu o urniditate rnai mare. in acclea~i
condiiii, tubul corolei la trifoiul roqu (Trifolium protense) este rnai
adiinc, productia de nectar este rnai mare, insZi albina nu poatc recolta
eficient acest nectar datorit5 unei lungimi insuficiente a trompei.
10.1.3. Influenfa condifiilor meteorologice
asupra secretiei de nectar

Temperatura reprezintii cel mai important factor care


influenteaza secretia de nectar. in general, secretia nectamlui lncepe
la temperatura de 10 - 12"C, devine optimg intre 20 - 32"C, apoi
scade treptat pgn5 la 35"C, dup5 care secretia inceteazg.
FafA de numeroasele plante de interes melifer existl o
variabilitate larg%a temperaturilor optime privind secretia nectarului.
in acelasi timp, algturi de temperaturl, actioneazl si alti factori ca:
umiditatea atmosfericii, cantitatea de precipitafii, seceta, viintul a
ciiror influent5 acfioneaz5 sinergic sau antagonic fat5 de efectul
temperaturii.
Productia de nectar nu este continug, ea urrneazii un ritm
nictemeral, adic5 variaz5 in cursul zilei dup5 un ciclu legat de
alternanta zi-noapte. in functie de plant& nivelele maxime gi minime
se realizeazii in anumite momente ale zilei.
Observatiile efectuate in unele masive de salciim din tara
noastri, in timpul infloririi acestuia, au ariitat c l dupl noptile reci sub
12"C, secretia nectarului incepe dupii orele 7 - 7,30 dimineafa, iar
dupi nopfile calde cu temperaturi de peste 16 - 18°C secretia este
abundentii, albinele incepiind culesul devreme, uneori chiar inainte de
rgsgritul soarelui.
in cam1 teiului, noptile ricoroase influenteazg pozitiv secretia
de nectar din timpul zilei, dar nu gi noptile reci care au o influent5
nefastii asupra nivelului secretiei.
Evolutia zilnic5 a temperaturii aerului are influent5 coviirgitoare
asupra secrefiei de nectar. Cregterea diferentei intre temperatura maxim5
gi cea minima influenteazg secretia nectarului, in timp ce nivelarea
acesteia are un efect invers.
Temperaturile scgzute de 10 - 12°C in timpul noptii, in lipsa
procesului de fotosintezg, determinii depunerea zahiirului gi
acumularea acestuia in diferite plqi ale plantei, mai ales in glandele
nectarifere. fn aceste conditii, respiratia gi cresterea sunt atenuate,
reduciindu-se consumul hidratilor de carbon. 0 mare parte din
zaharurile asimilate in cursul zilei ramiine sub form5 de rezervii
pentru ziua urrniitoare. Coboriirea temperaturii in timpul nopfii piing
la nivelele mentionate nu influenteazii negativ culesul, dacii
temperaturile maxime in timpul zilei sunt cuprinse intre 24 - 32"C,
iar umiditatea aerului este cuprinsi intre 40 - 80% (Eftimescu ~i cola17
1982).
Lumina solar6 are influent5 pozitivg asupra secrefiei de
nectar. Razele solare directe gi intense provoac5 ofilirea plantelor gi
diminuarea secrefiei de nectar. La unele plante care au nectariile
ad5postite in profunzime, cum ar fi trifoiul rogu (Trifolium pratense),
cantitatea de nectar cregte de 2 - 5 ori, in timp ce plantele cu
nectariile la suprafati, ca hrigca (Fagopyrum sagitaturn) gi mugtarul
(Brassica alba) secrefia de nectar este mai buni in zilele cu o
nebulozitate mai mare.
Cantitatea de precipitatii poate influenp diferit secrefia dc nectar.
Astfel, ploile linigtite in zilele premnerg5toare infloririi plantelor
influenteac favorabil secrefia speciilor melifere forestierc gi a celor
cultivate. La floarea-soarelui (Helianthus annuus), in asemenea conditii,
cregte productia de nectar gi se prelungeqte durata hfloririi, creiindu-sc
prernisele unei recolte abundente de miere.
Ploile intermitente gi linigtite ciizute in timpul culesului au in
general un efect favorabil. Cele mai abundente culesuri sunt realizate
in zilele senine gi c5lduroase ce alterneaz5 cu zile in care cad
precipitatii moderate.
Ploile torenfiale qi repetate in timpul infloririi degradeazi
florile, calamiteazii culesul gi impicdici zborul albinelor. Efectul
d5un5tor a1 ploilor este gi mai accentuat ciind sunt insotite de
sciderea temperaturii sub limitele normale, in timpul fui-tunilor sau a
ciiderilor de grindink
Cind ploile sunt abundente ~i de lung5 durati se produce
diluarea sau chiar sp5larea nectarului. in urna determin5rilor efectuate
intr-o culturi de facelia (Phacelia tanacetifolia) in prima zi de inflorire
maxim5, dup5 o ploaie torentialii in noaptea precedcnt5, produclia de
nectar pe floare a fost de 1 - 3 mg cu o concentratic de 12 - 18% zahgr,
iar in ziua urmitoare, care a fost hmoasii, cantitatea de nectar a fost
aproximativ aceeagi, dar cu o coi-lcentralic dc 48 - 52%, in plus
inrcgistrgndu-se gi un zbor foarte intens de cules a1 albinclor (Maria
Eftimescu gi colab., 1982).
Ar~ilelemari in tiinpul infloririi la tci, floarca-soarclui, salcriln
qi la alte plante de intercs tnelifer conduc la un cules foarte slab din
cauza diminuirii secretiei de nectar, ca apoi dup5 o ploaie moderat2
care influenfeazii umiditatea solului ~ ; ceai atmosfericii, secretia de
nectar s5i creascfi.
in timpul perioadclor prelungite cu temperaturi excesive, f i r i
precipitatii se poate ajunge la vestejirea sau chiar la uscarea florilor,
mai ales la culesul dc la salciim.
Viintul influenteazg secretia ~i concentrafia nectarului. Reactia
gi sensibilitatea florilor fat%de actiunea vgntului variazii in funcfie de
specie, gradul dc inflorire, structura floralii, pozifia glandelor
nectarifere etc. Adierilc slabe de vant influenteazi favorabil cre~terea
concentrafiei in zaharuri a nectarului. La viteze ale vhtului de 4 m/s
se inzegistreazii reduceri moderate, iar la 7 m/s reducerile sunt
sernnificative.
in zilele toride ~i secetoase, ~ 2 n dviintul este uscat ~i fierbinte,
secretia de nectar inceteazii aproape 'in totalitate.
Pe baza analizelor tuturor datelor privind influenfa factorilor
care determinii potentialul melifer la principalele culesuri din fara
noastrii (salciim, tei, floarea-soarelui) s-a alciituit un tabel sinoptic
(tab. 12) din care cel mai important factor se dovedeqte temperatura
maxim5, ceilalfi factori aviind un rol corector a1 secrefiei
(Laza'r, 2002).
Tabelul12
Factorii de influientg ai secrehei de nectar la culesurile principale de la s a l c h , tei ~i floarea-soarelui
(LazBr, 2002)
Factori limit an6 Culcsul principal Fact ori fa\~orizanu
Ternperatma 1 5 C (35 -
'
32' C);
Ternperatmi sub 15" C; Vant slab sub 2rn s;
Tint cutitezepeste Tm 3; Urniditatea aerului SO%;
Precipitag sub 20 rnm. Recipitafii slabe sau 2
L.
-
moderate de scurta dmati
m a t e dezile senine @
-2
I
->!
s a
- calduro ase. x
-
E
5 1
- s
d
.
'
x
3 3
3 W e cu temperaturi C) 3
a? ' y L
'3
r Zile reci cu temperatmi sub 18' C rnaxirneZS - 3 2 ' C ; c
.-- -Z
'= -"
E 2j <-
\rant u 9 0 ~
.z
d
.a chiar dac5 ceilalti fadorisunt in 6
k t e l e favorabile secreuei de r Firaprecipita$iintimpu!
--
=I L
5 E: nectar. infloritului sauploi p
-
u
I
'
lini~iiteinnlele c
r
=
---
iC .4
C prerneqitoare i n f l d u i . '2
3 -*
p
4
-.--.* .-5 .=-
m
4
.-
4