Capitolul A

Reguli generale pentru proiectarea

instalaÍiilor electrice
A1
Cuprins

1
Metodologie A2

2
Reguli Ûi norme statutare A4
2.1 Definirea treptelor de tensiuni A4
2.2 Reguli A5
2.3 Standarde A5
2.4 Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei instalaÍii electrice A6
2.5 Verificarea iniÍialŸ a unei instalaÍii electrice A6
2.6 Verificarea Ûi testarea periodicŸ a unei instalaÍii electrice A7
2.7 Conformitatea cu standardele Ûi specificaÍiile tehnice A7
a echipamentelor utilizate Ántr-o instalaÍie electricŸ
2.8 CondiÍii de mediu A8

3
Tipuri de sarcini - Caracteristici A10
3.1 Motoare asincrone A10
3.2 Sarcini de tip rezistiv: sisteme de ÁncŸlzire A12
Ûi lŸmpi cu incandescenÍŸ (convenÍionale sau cu halogen)

4
Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ A15
4.1 Puterea instalatŸ (kW) A15
4.2 Puterea aparentŸ instalatŸ (kVA) A15
4.3 Estimarea cererii maxime de putere aparentŸ A16
4.4 Exemple de aplicare a coeficientului de utilizare (ku) A18
Ûi de simultaneitate (ks)
4.5 Coeficientul de diversitate A18
4.6 Alegerea puterii nominale a transformatorului A19
4.7 Alegerea surselor de alimentare A20
 A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 1 Metodologie

A2 Pentru cele mai bune rezultate legate de proiectarea instalaÍiilor electrice se

recomandŸ studierea tuturor capitolelor, Án ordinea Án care acestea sunt prezentate.

A - Reguli generale pentru proiectarea Lista cererilor de putere

instalaÍiilor electrice Studierea unei instalaÍii electrice necesitŸ o ÁnÍelegere adecvatŸ a tuturor regulilor Ûi
normativelor ce o guverneazŸ.
Cererea totalŸ de putere poate fi calculatŸ pornind de la date legate de amplasarea
Ûi puterea fiecŸrui receptor Ûi, de asemenea, ÁnÍelegÊndu-i modul de funcÍionare (ex:
cererea Án regim permanent, condiÍii de pornire sau legate de simultaneitate, etc).
Pornind de la aceste date rezultŸ cu uÛurinÍŸ puterea cerutŸ de la sursa de
alimentare sau (acolo unde este cazul) numŸrul de surse necesare pentru o
alimentare corespunzŸtoare cu energie electricŸ.
InformaÍii locale referitoare la modalitŸtile de tarifare sunt necesare de asemenea,
pentru a permite cea mai bunŸ alegere a conexiunilor cu reÍelele de alimentare cu
energie electricŸ de joasŸ sau medie tensiune.

Conectarea la reÍea
Conectarea poate fi fŸcutŸ Án reÍeaua de:
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de n Medie Tensiune(1)
medie tensiune Un post de transformare tip consumator (abonat) va fi deci de proiectat, construit Ûi
echipat. Acest post de transformare poate fi o instalaÍie exterioarŸ sau interioarŸ Án
conformitate cu standardele Ûi normele Án vigoare corespunzatoare (partea de joasŸ
tensiune poate fi studiatŸ separat, la nevoie). În acest caz, contorizarea este posibilŸ
atÊt pe medie cÊt Ûi pe joasŸ tensiune.
C - Conectarea la reÍeua de distribuÍie de n JoasŸ Tensiune
joasŸ tensiune InstalaÍia va fi conectata la reÍeaua localŸ de energie electricŸ Ûi va fi contorizatŸ
(dacŸ este necesar) Án conformitate cu tarifele pe joasŸ tensiune.

D - Ghid de selectie a arhitecturilor de joasŸ Arhitectura distribuÍiei electrice

Ûi medie tensiune Întreaga instalaÍie de distribuÍie este studiatŸ ca un sistem complet.
Pentru alegerea celei mai potrivite arhitecturi este propus un ghid de selecÍie.
Acesta acoperŸ distribuÍia principala MT/JT Ûi nivelele de distribuÍie de putere pe JT.
Sistemul de tratare al neutrului este ales Án conformitate cu regulile locale, cu
restricÍiile Án funcÍie de sursele de alimentare Ûi tipurile de sarcini.
E - DistribuÍia de joasŸ tensiune
Echipamentele de distribuÍie (tablourile electrice, aparatajul de comutaÍie,
conectarea circuitelor, etc.) sunt determinate de planurile de construcÍie ale clŸdirii,
de amplasarea Ûi de modul de grupare a consumatorilor.
Amplasarea Ûi tipul acestor echipamente determinŸ comportarea lor la diverse
influenÍe externe.

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric

În funcÍie de sistemul de tratare a neutrului utilizat, (TT, IT, TN), se vor implementa
mŸsuri adecvate de protecÍie Ámpotriva pericolului de atingere accidentalŸ directŸ
sau indirectŸ.

G - Dimensionarea Ûi protecÍia conductoarelor Circuite Ûi aparate de comutaÍie

Fiecare circuit se studiazŸ apoi Án detaliu. CunoscÊndu-se curentul nominal al
sarcinii, valorile curenÍilor de scurtcircuit, tipul de protecÍie Ûi, ÍinÊnd cont de tipul de
cablu Ûi de modul sŸu de pozare (care influenÍeazŸ curentul admis de conductor), se
poate determina secÍiunea cablului.
Înainte de a se adopta secÍiunea cablului Án conformitate cu cele menÍionate mai sus
se vor verifica urmŸtoarele cerinÍe:
n cŸderea de tensiune sŸ corespundŸ standardelor Án vigoare;
n pornirea motorului sŸ fie posibilŸ;
n protecÍia Ámpotriva Ûocului electric sŸ fie asiguratŸ.
Se determinŸ apoi curentul de scurtcircuit Isc Ûi se verificŸ comportarea circuitului la
solicitŸrile termice Ûi electrodinamice.
Aceste calcule pot impune utilizarea unui cablu de secÍiune mai mare decÊt cea
aleasŸ iniÍial.
H - Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: CerinÍele impuse aparatelor de comutaÍie vor determina tipul Ûi caracteristicile
funcÍii Ûi selecÍie acestora.
La alegerea fuzibilelor Ûi a dispozitivelor de declanÛare ale Ántreruptoarelor se vor
utiliza tehnicile de filiaÍie Ûi selectivitate.

(1) În Romania, tensiunile cuprinse Ántre 1 Ûi 35 kV sunt denumite MedieTensiune.


J - ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor Án
distribuÍia electricŸ de JT
K - EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ
L - Compensarea energia reactive Ûi filtrarea
armonicilor
M - DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor
N - Surse Ûi sarcini particulare
P - Zone de locuit sau similare Ûi spaÍii
speciale
Q - Compatibilitatea electromagneticŸ EMC
(1) Programul de calcul ECODIAL este un produs Merlin Gerin Ûi este disponibil Án limbile englezŸ Ûi francezŸ.
1 Metodologie
A3
ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor
Loviturile de trŸsnet directe sau indirecte pot avaria echipamentele electrice la
distanÍŸ de cÊÍiva kilometri. Supratensiunile interne de comutaÍie Ûi cele tranzitorii
de frecvenÍŸ industrialŸ pot conduce, de asemenea, la aceleaÛi consecinÍe. Sunt
analizate efectele Ûi sunt propuse soluÍii.
EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia energiei
Implementarea Án instalaÍiile electrice a dispozitivelor de mŸsurare avÊnd sisteme de
comunicaÍie adecvate poate avea avantaje majore pentru utilizatorul sau proprietarul
acestora: reducerea consumului de putere, reducerea costurilor legate de energie,
utilizarea eficientŸ a echipamentelor electrice.
Energia reactivŸ
Compensarea factorului de putere al unei instalaÍii electrice se realizeazŸ local,
global sau printr-o combinaÍie a celor douŸ metode.
Armonicile
Armonicile din reÍea afecteazŸ calitatea energiei Ûi determinŸ numeroase efecte
negative precum suprasarcini, vibraÍii, ÁmbŸtrÊnirea echipamentelor, perturbaÍii ale
echipamentelor sensibile Án reÍelele de calculatoare Ûi telefonice. Acest capitol se
referŸ la originea Ûi efectele armonicilor, explicŸ modul cum acestea pot fi mŸsurate
Ûi prezintŸ soluÍii.
Surse de alimentare Ûi sarcini particulare
Sunt studiate cazuri Ûi/sau echipamente particulare:
n surse particulare precum generatoare sincrone sau invertoare;
n sarcini particulare avÊnd caracteristici speciale, precum motoare asincrone,
circuite de iluminat sau transformatoare de separaÍie JT/JT;
n sisteme speciale, precum reÍele de curent continuu.
AplicaÍii diverse
Anumite aplicaÍii sunt supuse unor norme particulare mai stricte: un exemplu comun
este cel al construcÍiilor tip locuinÍe.
Linii directoare privind EMC
Pentru a se asigura compatibilitatea electromagneticŸ trebuie luate Án considerare
anumite reguli. Nerespectarea acestora poate avea consecinÍe serioase pentru
funcÍionarea instalaÍiei electrice: perturbaÍii Án sistemele de comunicaÍie, declanÛarea
intempestivŸ a dispozitivelor de protecÍie Ûi chiar distrugerea echipamentelor
sensibile.
Programul de calcul Ecodial
Programul de calcul ECODIAL(1) reprezintŸ un instrument de proiectare
pentru instalaÍiile electrice de joasŸ tensiune, Án conformitate cu standardele Ûi
recomandŸrile CEI.
Programul realizeaza urmŸtoarele:
n construieÛte schemele monofilare;
n calculeazŸ curenÍii de scurtcircuit;
n calculeazŸ cŸderile de tensiune;
n optimizeazŸ secÍiunile cablurilor;
n stabileÛte calibrele aparatelor de comutaÍie Ûi a siguranÍelor fuzibile;
n evidenÍiazŸ gradul de selectivitate a protecÍiilor;
n utilizeazŸ tehnicile de filiaÍie ale aparatelor;
n verificŸ condiÍiile de protecÍie a persoanelor;
n prezintŸ Ántr-o manierŸ coerentŸ Ûi completŸ calculele Ûi rezultatele obÍinute.
 A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 2 Reguli Ûi norme statutare

A4 InstalaÍiile de joasŸ tensiune se vor conforma unor reguli Ûi recomandŸri care se

clasificŸ precum urmeazŸ:
n Norme statutare (decrete, etc.);
n Reguli de instalare, norme elaborate de instituÍii profesionale;
n Standarde naÍionale Ûi internaÍionale pentru instalaÍii;
n Standarde naÍionale Ûi internaÍionale de produs.

2.1 Definirea treptelor de tensiuni

Tensiuni nominale standardizate Ûi recomandŸri, conform CEI

Sistem trifazat cu patru sau trei conductoare Sistem monofazat cu trei conductoare
Tensiune nominalŸ (V) Tensiune nominalŸ (V)
50 Hz 60 Hz 60 Hz
- 120/208 120/240
- 240 -
230/400(1) 277/480 -
400/690(1) 480 -
- 347/600 -
1000 600 -
(1) Sistemele avÊnd tensiunea nominalŸ de 220/380 V Ûi 240/415 V vor evolua cŸtre valorile
recomandate de 230/400 V. Perioada de tranziÍie va fi cÊt se poate de scurtŸ Ûi nu va depŸÛi
anul 2008. În aceastŸ perioadŸ, ca etapŸ, autoritŸÍile naÍionale cu rŸspundere Án ceea ce
priveÛte furnizarea de energie electricŸ din ÍŸrile cu sisteme 220/380 V trebuie sŸ aducŸ
tensiunea Án limitele 230/400 V (+6, -10)%, iar cele din ÍŸrile cu sisteme 240/415 V, Án limitele
230/400 V (+10, -6)%. La capŸtul acestei perioade de tranziÍie trebuie obÍinutŸ toleranÍa de
230/400 V ±10%; apoi se va avea Án vedere reducerea acestei limite de toleranÍŸ. Toate
aceste considerente se aplicŸ, de asemenea, Án legŸturŸ cu sistemele existente de
380/660 V Án vederea trecerii la sistemul recomandat de 400/690 V.

Tab. A1: Tensiuni standardizate cuprinse Ántre 100 Ûi 1000 V (CEI 60038, EdiÍia 6.2 2002-07).

Seria I Seria II
Tensiune max. ptr. Sistem nominal Tensiune max. ptr. Sistem nominal
echipamente (kV) de tensiune (kV) echipamente (kV) de tensiune (kV)
3,6(1) 3,3(1) 3(1) 4,40(1) 4,16(1)
7,2(1) 6,6(1) 6(1) - -
12 11 10 - -
- - - 13,2(2) 12,47(2)
- - - 13,97(2) 13,2(2)
- - - 14,52(1) 13,8(1)
(17,5) - (15) - -
24 22 20 - -
- - - 26,4(2) 24,94(2)
36(3) 33(3) - - -
- - - 36,5 34,5
40,5(3) - 35(3) - -
Aceste sisteme sunt Án general cu trei conductoare, dacŸ nu se indicŸ altfel.
Valorile de tensiune menÍionate sunt tensiuni Ántre faze.
Valorile indicate Án paranteze vor fi considerate nerecomandate.
Este recomandat ca aceste valori sŸ nu fie utilizate pentru sistemele ce urmeazŸ a fi
construite Án viitor.
Nota 1: Pentru orice ÍarŸ este recomandat ca raportul dintre douŸ tensiuni nominale
adiacente sŸ nu fie mai mic decÊt 2.
Nota 2: În sistemele normale din Seria I tensiunile maximŸ Ûi minimŸ nu vor diferi cu mai
mult decÊt ±10% faÍŸ de tensiunea nominalŸ a sistemului. În sistemele normale din Seria II
tensiunea maximŸ nu va diferi cu mai mult de +5%, iar cea minimŸ cu mai mult de -10% Án
raport cu tensiunea nominalŸ a sistemului.
(1) Aceste valori nu vor fi utilizate pentru sistemele de distribuÍie publicŸ.
(2) Aceste sisteme sunt, Án general cu 4 conductoare.
(3) Se are Án vedere unificarea acestor valori.

Tab. A2: Tensiuni standardizate peste 1 kV, dar nu mai mari de 35 kV

(CEI 60038, EdiÍia 6.2 2002-07).
 2 Reguli Ûi norme statutare

A5
2.2 Reguli
În cele mai multe ÍŸri, instalaÍiile electrice trebuie sŸ fie Án conformitate cu mai
mult decÊt un set de norme elaborate de cŸtre AutoritŸÍile NaÍionale sau de cŸtre
organisme private recunoscute. Este important de avut Án vedere toate aceste
prevederi Ánainte de Ánceperea activitŸÍii de proiectare.

2.3 Standarde
Acest Ghid are la bazŸ standardele CEI Án vigoare, Án mod special CEI 60364.
CEI 60364 a fost elaborat de cŸtre un colectiv de experÍi din domeniul medical Ûi cel
al ingineriei din Ántreaga lume, pe baza experienÍei ÁmpŸrtŸÛite la nivel internaÍional.
În mod curent, principiile de siguranÍŸ ale CEI 60364 Ûi CEI 60479.1 reprezintŸ
fundamentele pentru majoritatea standardelor din domeniu din Ántreaga lume (a se
vedea tabelul de mai jos).

CEI 60038 Tensiuni standardizate

CEI 60076-2 Transformatoare de putere - CreÛterea temperaturii
CEI 60076-3 Transformatoare de putere - Nivele de izolare, ÁncercŸri dielectrice Ûi distanÍe de izolare
CEI 60076-5 Transformatoare de putere - Capacitatea de Íinere la scurtcircuit
CEI 60076-10 Transformatoare de putere - Determinarea nivelului de zgomot
CEI 60146 Convertoare cu semiconductoare - CondiÍii generale Ûi convertoare cu comutaÍie de la reÍea
CEI 60255 Relee electrice
CEI 60265-1 Întreruptoare de ÁnaltŸ tensiune - Întreruptoare de ÁnaltŸ tensiune pentru tensiuni peste 1 kV Ûi sub 52 kV
CEI 60269-1 SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune - CondiÍii generale
CEI 60269-2 SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune - CondiÍii suplimentare pentru siguranÍe fuzibile Án cazul utilizŸrii lor de cŸtre persoane neautorizate
(siguranÍe fuzibile pentru ÁntrebuinÍŸri casnice sau similare)
CEI 60282-1 SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune - SiguranÍe limitatoare de curent
CEI 60287-1-1 Cabluri electrice - Calculul curentului nominal - EcuaÍiile curentului nominal (coeficient de ÁncŸrcare 100%) Ûi calculul pierderilor - GeneralitŸÍi
CEI 60364 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri
CEI 60364-1 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Principii fundamentale
CEI 60364-4-41 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric
CEI 60364-4-42 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva efectelor termice
CEI 60364-4-43 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva supracurenÍilor
CEI 60364-4-44 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva perturbatiilor electromagnetice Ûi de tensiune
CEI 60364-5-51 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Reguli generale
CEI 60364-5-52 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Cablajul electric
CEI 60364-5-53 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Aparate de comutaÍie Ûi comandŸ
CEI 60364-5-54 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Sisteme de tratare a neutrului
CEI 60364-5-55 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Alte echipamente
CEI 60364-5-61 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - VerificŸri Ûi testŸri - Verificarea iniÍialŸ
CEI 60364-7-701 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - BŸi sau duÛuri
CEI 60364-7-702 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Bazine de Ánot sau alte bazine
CEI 60364-7-703 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Saune
CEI 60364-7-704 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - OrganizŸri de Ûantier
CEI 60364-7-705 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice pentru agriculturŸ Ûi horticulturŸ
CEI 60364-7-706 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Zone cu restricÍii
CEI 60364-7-707 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - CerinÍe de legare la pŸmÊnt Án instalaÍii cuprinzÊnd
sisteme de date
CEI 60364-7-708 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice pentru parcuri de rulote Ûi rulote
CEI 60364-7-709 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Zone marine Ûi aparate de zbor de agrement
CEI 60364-7-710 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice Án mediul medical
CEI 60364-7-711 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - ExpoziÍii, spectacole
CEI 60364-7-712 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Sisteme solare - fotovoltaice (PV) de alimentare cu
energie
CEI 60364-7-713 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - MobilŸ
CEI 60364-7-714 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Sisteme de iluminat exterior
CEI 60364-7-715 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii de iluminat de foarte joasŸ tensiune
CEI 60364-7-717 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - UnitŸÍi mobile sau transportabile
CEI 60364-7-740 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice temporare pentru amenajŸri de
tÊrguri, parcuri de distracÍii, circuri
CEI 60427 Întreruptoare de curent alternativ de ÁnaltŸ tensiune (circuit-breaker)
CEI 60439-1 Ansambluri de aparataj de comutaÍie Ûi comandŸ de joasŸ tensiune. Ansambluri prefabricate - Testate de tip, total sau parÍial
CEI 60439-2 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CondiÍii speciale pentru sistemele de bare capsulate
CEI 60439-3 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CondiÍii speciale pentru ansambluri prefabricate de aparataj de joasŸ tensiune care urmeazŸ a fi
instalate Án locuri Án care persoane neautorizate au acces spre a le utiliza - Tablouri de distribuÍie
CEI 60439-4 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CerinÍe speciale pentru ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune utilizate pentru organizŸri de Ûantier
CEI 60439-5 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CondiÍii speciale pentru ansambluri prefabricate de aparataj de joasŸ tensiune care urmeazŸ a fi
instalate Án exterior, Án locuri publice - Dulapuri de distribuÍie (cable distribution cabinets)
CEI 60446 Principii de siguranÍŸ ale interfeÍei om-maÛinŸ, marcare Ûi identificare - Identificarea conductoarelor prin culori sau numeric
CEI 60479-1 Efectele curentului electric asupra organismelor vii - Aspecte generale
CEI 60479-2 Efectele curentului electric asupra organismelor vii - Aspecte particulare
CEI 60479-3 Efectele curentului electric asupra organismelor vii - Efectele trecerii curentului electric prin organismele vii
(Continuare pe pagina urmŸtoare)
 A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 2 Reguli Ûi norme statutare

A6 CEI 60529 Gradele de protecÍie conferite de carcase (codul IP)

CEI 60644 SpecificaÍii pentru siguranÍele fuzibile de ÁnaltŸ tensiune destinate aplicaÍiilor de tip motor
CEI 60664 Coordonarea izolaÍiei pentru echipamente Án sistemele de joasŸ tensiune
CEI 60715 Dimensiuni ale aparatelor de control Ûi comutaÍie. Montare standardizatŸ pe ÛinŸ a aparatelor de control Ûi comutaÍie Án instalaÍii
CEI 60724 Limitele de temperaturŸ la scurtcircuit pentru cabluri avÊnd tensiuni nominale de 1 kV (Um = 1,2 kV) Ûi 3 kV (Um = 3,6 kV)
CEI 60755 CondiÍii generale pentru dispozitivele de protecÍie contra curentului rezidual
CEI 60787 Ghid pentru alegerea siguranÍelor fuzibile de ÁnaltŸ tensiune pentru protecÍia transformatoarelor
CEI 60831 Condensatoare autoregeneratoare pentru instalaÍiile de curent alternativ avÊnd tensiuni de pÊnŸ la 1000 V inclusiv - CondiÍii generale -
PerformanÍe, teste, calibre - CondiÍii de siguranÍŸ - Ghid de instalare Ûi utilizare
CEI 60947-1 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - CondiÍii generale
CEI 60947-2 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Întreruptoare automate
CEI 60947-3 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Întreruptoare, separatoare, separatoare de sarcinŸ Ûi Ántreruptoare cu siguranÍe fuzibile
CEI 60947-4-1 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Contactoare Ûi startere de motoare - Contactoare electromecanice Ûi startere de motor
CEI 60947-6-1 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Echipamente multifuncÍionale - Aparate pentru comutare automatŸ (ATS)
CEI 61000 Compatibilitatea electromagneticŸ (EMC)
CEI 61140 ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice - Aspecte comune pentru echipamente Ûi instalaÍii
CEI 61557-1 SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.a. Ûi 1500 V c.c. - Echipamente pentru testarea, mŸsurarea Ûi
monitorizarea mŸsurilor de protecÍie - CondiÍii generale
CEI 61557-8 SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.a. Ûi 1500 V c.c. - Echipamente pentru testarea, mŸsurarea Ûi
monitorizarea mŸsurilor de protecÍie
CEI 61557-9 SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.a. Ûi 1500 V c.c. - Echipamente pentru localizarea defectelor de izolaÍie Án
reÍelele IT
CEI 61558-2-6 SiguranÍa tranformatoarelor de putere, surselor de alimentare Ûi similar - CondiÍii speciale de siguranÍŸ pentru transformatoarele de izolaÍie pentru
uz general
CEI 62271-1 SpecificaÍii comune pentru standardele aparatelor de comutaÍie Ûi comandŸ de ÁnaltŸ tensiune
CEI 62271-100 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Întreruptoare de curent alternativ de ÁnaltŸ tensiune
CEI 62271-102 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Separatoare de sarcinŸ Ûi separatoare de punere la pŸmÊnt
CEI 62271-105 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Separatoare cu fuzibile
CEI 62271-200 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Aparataj de comutaÍie Ûi de comandŸ Án carcasŸ metalicŸ pentru tensiuni de peste 1 kV pÊnŸ
la 52 kV inclusiv
CEI 62271-202 Posturi de transformare de medie tensiune/joasŸ tensiune prefabricate
(SfÊrÛit)

2.4 Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei

instalaÍii electrice
Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei instalaÍii electrice poate fi asiguratŸ
doar Án condiÍiile Án care:
n este asiguratŸ conformitatea instalaÍiei electrice cu standardele Ûi normele Án
vigoare, printr-o verificare iniÍialŸ;
n echipamentele electrice sunt Án conformitate cu standardele;
n se realizeazŸ verificŸri periodice ale instalaÍiei electrice.

2.5 Verificarea iniÍialŸ a unei instalaÍii electrice

Înaintea conectŸrii unei instalaÍii electrice noi la reÍeaua de alimentare trebuie
realizate teste preliminare Ûi inspecÍii vizuale de cŸtre furnizorul de energie electricŸ
sau de cŸtre agenÍii sŸi autorizaÍi.

Aceste teste se fac Án conformitate cu reglementŸrile locale (guvernamentale Ûi/sau

instituÍionale) care pot diferi Án mare mŸsurŸ de la o ÍarŸ la alta. TotuÛi, principiile
tuturor acestor reglementŸri sunt comune Ûi se bazeazŸ pe Ándeplinirea riguroasŸ a
condiÍiilor de siguranÍŸ Án proiectarea Ûi realizarea instalaÍiilor electrice.

CEI 60364-6-61 Ûi celelalte standarde asociate incluse Án acest ghid se bazeazŸ pe

consensul internaÍional legat de aceste teste care trebuie sŸ acopere toate mŸsurile
de siguranÍŸ Ûi modul de funcÍionare impus, Án mod normal, de clŸdirile rezidenÍiale,
social-culturale, administrative Ûi (Án mare parte) cele industriale. Multe ramuri
industriale au, totuÛi, reglementŸri particulare, proprii, legate de un produs particular
(petrol, cŸrbune, gaz natural, etc.). Aceste reglementŸri particulare nu sunt incluse Án
acest ghid.

Testele electrice preliminare Ûi inspecÍiile vizuale ale instalaÍiilor electrice din clŸdiri
includ, Án mod normal, urmŸtoarele:
n verificarea rezistenÍei de izolaÍiei ale tuturor cablurilor Ûi conductoarelor din
instalaÍia permanentŸ, Ántre faze Ûi Ántre faze Ûi pŸmÊnt;
n verificarea continuitŸÍii circuitelor de protecÍie, a conductivitŸÍii electrice a
conductoarelor, a legŸturilor echipotenÍiale;
n verificarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt;
n verificarea funcÍionŸrii corecte a interblocajelor (dacŸ existŸ);

Conformitatea echipamentelor cu standardele
asociate Án vigoare poate fi certificatŸ Án mai
multe moduri
2 Reguli Ûi norme statutare
n verificarea numŸrului recomandat de prize pe un circuit;
A7
n verificarea secÍiunii tuturor conductoarelor cunoscÊndu-se valorile curenÍilor de
scurtcircuit Ûi ÍinÊnd cont de dispozitivele de protecÍie asociate, materialele Ûi modul
de pozare (Án aer, Án tub, etc.);
n verificarea modului de legare la pŸmÊnt a tuturor pŸrÍilor metalice expuse;
n verificarea distanÍelor de izolare Án bŸi, etc.
Aceste teste Ûi verificŸri sunt de bazŸ (dar nu exhaustive) pentru majoritatea
instalaÍiilor electrice, Án timp ce numeroase alte teste Ûi reguli sunt incluse Án
regulamentele ce se referŸ la cazurile particulare, de exemplu: sistemele de tratare a
neutrului TN-, TT-, sau IT, instalaÍii avÊnd clasa 2 de izolaÍie, circuitele de siguranÍŸ
cu tensiune foarte joasŸ, zonele speciale, etc.
Scopul acestui ghid este sŸ atragŸ atenÍia asupra unor caracteristici principale ale
diferitelor tipuri de instalaÍii Ûi sŸ indice regulile esenÍiale care trebuie respectate
Án scopul obÍinerii unui nivel satisfŸcŸtor de calitate, ceea ce ÁnseamnŸ siguranÍa
Ûi continuitatea Án funcÍionare. Metodele recomandate Án acest ghid, modificate,
dacŸ este necesar pentru a corespunde oricŸror cerinÍe impuse de cŸtre autoritatea
localŸ furnizoare de energie electricŸ urmŸresc satisfacerea tuturor verificŸrilor Ûi
inspecÍiilor preliminare.
2.6 Verificarea Ûi testarea periodicŸ a unei instalaÍii
În multe ÍŸri instalaÍiile aferente tuturor clŸdirilor industriale, socio-administrative
Ûi comerciale, ÁmpreunŸ cu cele publice trebuie verificate periodic de cŸtre agenÍi
autorizaÍi.
Tabelul A3 aratŸ frecvenÍa recomandatŸ a verificŸrilor, Án conformitate cu tipul de
instalaÍie Án cauzŸ.
Tip de instalaÍie FrecvenÍa
verificŸrilor
InstalaÍii care necesitŸ n zone Án care existŸ risc de degradare, anual
protecÍia angajaÍilor de incendiu sau de explozie
n instalaÍii provizorii sau organizŸri
de Ûantier
n zone Án care existŸ instalaÍii de MT
n zone restricÍionate unde se foloseÛte
echipament mobil
alte cazuri la fiecare 3 ani
InstalaÍii Án clŸdiri publice Án funcÍie de tipul Ûi de capacitatea de la 1 la 3 ani
unde este necesarŸ clŸdirii
protecÍia Ámpotriva incendiilor
sau a riscului de panicŸ
InstalaÍii Án clŸdiri rezidenÍiale Án conformitate cu reglementŸrile locale
Tab. A3: FrecvenÍa recomandatŸ a verificŸrilor pentru o instalaÍie electricŸ.
2.7 Conformitatea cu standardele Ûi specificaÍiile
tehnice a echipamentelor utilizate Ántr-o instalaÍie
electricŸ
Certificarea conformitŸÍii
Conformitatea unui echipament cu standardele asociate poate fi certificatŸ astfel:
n printr-un marcaj de conformitate oficial acordat de cŸtre organismul de certificare
implicat;
n printr-un certificat de conformitate eliberat de un organism de certificare, sau
n printr-o declaraÍie de conformitate a producŸtorului.
Primele douŸ modalitŸÍi nu pot fi aplicate pentru echipamentele de medie tensiune.
DeclaraÍia de conformitate
În cazul Án care echipamentele Án cauzŸ vor fi utilizate de cŸtre personal autorizat
sau instruit, declaraÍia de conformitate a producŸtorului (care este inclusŸ Án
documentaÍia tehnicŸ) este, de obicei recunoscutŸ ca un atestat valid. Acolo unde,
ÁnsŸ, competenÍa producŸtorului este pusŸ la ÁndoialŸ, va fi elaborat un certificat de
conformitate pentru a susÍine declaraÍia producŸtorului.
 A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 2 Reguli Ûi norme statutare

A8 Note: Marcajul è
Directivele Europene cer producŸtorilor sau reprezentanÍelor autorizate sŸ ataÛeze
marcajul è pe produse, pe rŸspunderea lor. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ:
n produsele Ándeplinesc condiÍiile legale;
n se presupune cŸ pot fi comercializate Án Europa.
Marcajul è nu reprezintŸ nici o garanÍie a originii Ûi nici o marcŸ de conformitate.

Marca de conformitate
Marca de conformitate se ataÛeazŸ aparatelor Ûi echipamentelor utilizate, Án
general de persoane neautorizate Ûi neinstruite (ex.: Án cazul aparatelor pentru uz
casnic). Marca de conformitate este eliberatŸ de un organism de certificare dacŸ
echipamentul ÁndeplineÛte condiÍiile unui standard aplicabil Ûi dupŸ verificarea
sistemului de management de calitate al producŸtorului.

Certificatul de calitate
Standardele definesc cÊteva metode pentru asigurarea calitŸÍii care corespund mai
curÊnd cÊtorva situaÍii, decÊt diferitelor nivele de calitate.

GaranÍia
Un laborator de testare a unor mostre nu poate certifica conformitatea unui Ántreg
lot de fabricaÍie: aceste teste se numesc teste de tip. În cazul anumitor teste care sŸ
ateste conformitatea cu standardele, mostrelele sunt distruse (ex.: cazul fuzibilelor).
Doar producŸtorul poate certifica faptul cŸ produsele au, de fapt, caracteristicile
specificate.
Certificatul de asigurare a calitŸÍii are ca scop sŸ completeze declaraÍia iniÍialŸ sau
certificatul de conformitate.
Ca o dovadŸ a faptului cŸ toate mŸsurile necesare asigurŸrii calitŸÍii fabricaÍiei
au fost luate, producŸtorul obÍine certificarea sistemului de control a calitŸÍii care
monitorizeazŸ fabricaÍia produsului Án cauzŸ. Aceste certificate sunt elaborate de
organisme specializate Án controlul calitŸÍii Ûi au la bazŸ standardul internaÍional
ISO 9000.
Aceste standarde definesc trei modele de bazŸ de control a asigurŸrii calitŸÍii
corespunzÊnd mai curÊnd unor situaÍii diferite decÊt unor nivele diferite de calitate:
n Modelul 3 defineÛte asigurarea calitŸÍii prin inspectarea Ûi verificarea produsului
finit;
n Modelul 2 include suplimentar inspectŸrii Ûi verificŸrii produsului finit, verificarea
procesului de fabricaÍie. De exemplu, aceastŸ metodŸ se aplicŸ producŸtorilor
de fuzibile ÁntrucÊt, Án acest caz, nu poate fi verificatŸ calitatea produsului fŸrŸ
distrugerea sa;
n Modelul 1 corespunde modelului 2, dar cu cerinÍa suplimentarŸ ca Ûi calitatea
procesului de proiectare sŸ fie riguros urmŸritŸ; de exemplu, acolo unde nu se
intenÍioneazŸ sŸ se fabrice Ûi sŸ se testeze prototipuri (cazul execuÍiei unui produs la
cererea beneficiarului, Án conformitate cu cerinÍele acestuia).

2.8 CondiÍii de mediu

Sistemele de management al mediului pot fi certificate de cŸtre un organism
independent dacŸ acestea corespund cerinÍelor stipulate Án ISO 14001. Acest tip
de certificare se referŸ, Án special, la locaÍiile industriale dar pot fi, de asemenea,
acordate mediilor unde produsele sunt proiectate.
Un “eco-design” este o abordare de dezvoltare durabilŸ cu obiective ca proiectarea
produselor/serviciilor sŸ corespundŸ cÊt mai bine cerinÍelor clienÍilor, Án acelaÛi
timp reducÊndu-li-se impactul asupra mediului Án timpul Ántregului lor ciclu de viaÍŸ.
Metodologiile utilizate Án acest scop conduc la alegerea arhitecturii echipamentelor
ÁmpreunŸ cu componentele Ûi materialele ÍinÊnd cont de influenÍa produsului
asupra mediului pe parcursul Ántregii sale durate de viaÍŸ (ex.: producÍie, transport,
distribuÍie, dupŸ perioada de utilizare, etc.).
În Europa au fost publicate douŸ directive:
n Directiva RoHS (Restriction of Hazardous Substances, restricÍii ale substanÍelor
periculoase), care se aplicŸ ÁncepÊnd cu 01 iulie 2006 (intrarea Án vigoare a fost 13
februarie 2003, dar data de aplicare a fost 01 iulie 2006), are ca scop eliminarea a
Ûase substanÍe periculoase: plumbul, mercurul, cadmiul, crom hexavalent, bifeniluri
polybrominate (PBB) sau eteruri difenil polybrominate (PBDE).
2 Reguli Ûi norme statutare

n Directiva WEEE (Waste of Electrical and Electronic Equipment - deÛeuri ale

A9
echipamentelor electrice Ûi electronice), care se aplicŸ ÁncepÊnd cu august 2005
(intrarea Án vigoare a fost 13 februarie 2003, dar data de aplicare a fost 13 august
2005), are ca scop urmŸrirea deÛeurilor la scoaterea din uz a echipamentelor de uz
casnic Ûi nu numai.
În alte pŸrÍi ale lumii, noi iniÍialive legislative urmŸresc aceleaÛi obiective.
ÎmpreunŸ cu acÍiunile producŸtorilor orientate Án favoarea fabricaÍiei unor produse
“eco-design” contribuÍia Ántregii instalaÍii electrice la o dezvoltare durabilŸ poate
fi semnificativ mŸritŸ prin modul de proiectare a instalaÍiei. Astfel, s-a arŸtat cŸ o
concepÍie optimŸ a instalaÍiei electrice care Íine cont de condiÍiile de funcÍionare, de
amplasare a posturilor de transformare MT/JT Ûi de sistemul de distribuÍie (tablouri
electrice, bare capsulate, cabluri) poate conduce la o reducere substanÍialŸ a
impactului asupra mediului (reducerea consumurilor de materii prime, de energie,
etc.).

A se vedea capitolul D Án legŸturŸ cu amplasarea postului de transformare Ûi a

tabloului general de distribuÍie de joasŸ tensiune.
 A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice
A10
Examinarea cererilor de putere aparentŸ a
diferitelor tipuri de sarcini: un pas preliminar
necesar Án proiectarea unei instalaÍii de joasŸ
tensiune.
Puterea nominalŸ a unui motor, exprimatŸ
Án kW (Pn) este o mŸsurŸ a puterii sale
mecanice echivalente la ieÛire.
Puterea aparentŸ, exprimatŸ Án kVA, (Pa)
furnizatŸ motorului este funcÍie de puterea
nominalŸ a motorului, de randamentul Ûi de
factorul de putere al motorului.
Pn
Pa =
η cos ϕ
3 Tipuri de sarcini -
Caracteristici
Analiza valorii puterii aparente absorbite de fiecare receptor permite stabilirea:
n cererii declarate de putere care determinŸ contractul de furnizare de energie
electricŸ;
n puterii nominale a transformatorului MT/JT, acolo unde este necesar (permiÍÊnd
eventuale creÛteri de consum);
n valorile curentului de sarcinŸ la nivelul fiecŸrui tablou de distribuÍie.
3.1 Motoare asincrone
Curent absorbit
Curentul nominal Ia al unui motor se calculeazŸ cu urmŸtoarele formule:
n motor trifazat: Ia = Pn x 1.000/(√3 x U x η x cos ϕ)
n motor monofazat: Ia = Pn x 1.000/(U x η x cos ϕ),
unde:
Ia: curentul nominal al motorului (A)
Pn: puterea nominalŸ a motorului (kW)
U: tensiunea de linie, Án cazul motorului trifazat, respectiv tensiunea la borne,
Án cazul motorului monofazat (V). Un motor monofazat poate fi conectat Ántre o
fazŸ Ûi nul sau Ántre douŸ faze
η: randamentul motorului, exprimat ca kW ieÛire/kW intrare
cos ϕ: factorul de putere al motorului, exprimat ca: kW intrare/kVA intrare
Curentul la conectare Ûi reglajul protecÍiilor
n Valoarea de vÊrf a curentului la conectare al unui motor poate fi foarte mare:
valorile tipice sunt Ántre 12 la15 ori curentul efectiv al valorii nominale Inm. Uneori
aceastŸ valoare poate ajunge la de 25 de ori Inm.
n Întreruptoarele automate Merlin Gerin, contactoarele Telemecanique Ûi releele
termice sunt proiectate astfel ÁncÊt sŸ suporte porniri de motoare avÊnd curenÍi de
pornire de valori foarte mari (curenÍi de pornire de vÊrf de pÊnŸ la 19 ori Inm).
n DeclanÛŸrile intempestive ale protecÍiilor la supracurenÍi Án cazul pornirii
motoarelor semnificŸ existenÍa unor curenÍi la pornire mai mari decÊt limitele
normale. Ca urmare, anumite aparate de comutaÍie pot fi intens solicitate, prin
urmare durata lor de viaÍŸ se va reduce sau chiar se pot distruge. Pentru a evita
aceste lucruri se poate avea Án vedere o supradimensionare a aparatelor de
comutaÍie.
n Aparatele de comutaÍie Merlin Gerin Ûi Telemecanique sunt proiectate pentru a
asigura protecÍia starterelor de motoare Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit. În funcÍie
de riscul de defect, existŸ tabele care aratŸ combinaÍia de Ántreruptor automat, releu
termic Ûi contactor care trebuie utilizatŸ Án funcÍie de puterea motorului, pentru a
obÍine coordonare tip 1 sau 2 (vezi capitolul N).
Curentul de pornire al motorului
DeÛi pe piaÍa pot fi gŸsite motoare cu randament ridicat, curenÍii de pornire ai
motoarelor performante au valori la fel de mari ca cei ai motoarelor standard.
Prin utilizarea pornirilor stea-triunghi, a soft-starterelor sau a variatoarelor de turaÍie
se pot reduce semnificativ valorile acestor curenÍi de pornire (exemplu: 4 Ia Án loc de
7,5 Ia).
Compensarea puterii reactive furnizate motoarelor asincrone
Este, Án general, avantajos din motive tehnice Ûi financiare sŸ se reducŸ curentul
furnizat motoarelor. Aceasta poate fi realizatŸ utilizÊnd condensatoare, fŸrŸ
consecinÍe asupra puterii mecanice a motoarelor.
Aplicarea acestui principiu Án funcÍionarea motoarelor asincrone este cunoscutŸ, Án
general Án termeni de “compensarea energiei reactive“ sau “corecÍia factorului
de putere“.
AÛa cum se prezintŸ Án capitolul L, puterea aparentŸ exprimatŸ Án kVA care se
furnizeazŸ motorului asincron poate fi semnificativ redusŸ prin utilizarea unor
condensatoare conectate Án paralel. Reducerea puterii aparente (kVA) furnizate
ÁnseamnŸ, Án mod corespunzŸtor Ûi reducerea curentului de lucru (atÊt timp cÊt
tensiunea de alimentare rŸmane aceeaÛi).
Compensarea puterii reactive este, Án mod special, recomandatŸ pentru motoarele
care funcÍioneazŸ la putere redusŸ perioade lungi de timp.
Cum s-a menÍionat mai sus, deci o reducere a puterii aparente
la intrare va conduce la creÛterea (ÁmbunŸtŸÍirea) valorii cos ϕ.
3 Tipuri de sarcini -
Caracteristici

Curentul furnizat motorului dupŸ corecÍia factorului de putere, I'a, este dat de:
A11
cos ϕ
I'a = Ia
cos ϕ'
unde cos ϕ este factorul de putere Ánainte de compensare, iar cos ϕ’ este factorul de
putere dupŸ compensare, Ia fiind curentul iniÍial, Ánainte de compensare.
De menÍionat faptul cŸ variatoarele de vitezŸ realizeazŸ Ûi compensarea energiei
reactive.

Tabelul A4 de mai jos indicŸ, Án funcÍie de puterea motorului, curenÍii standard

nominali ai motorului, la diferite valori ale tensiunii de alimentare.

kW CP 230 V 380 - 400 V 440 - 500 V 690 V

415 V 480 V
A A A A A A
0,18 - 1,0 - 0,6 - 0,48 0,35
0,25 - 1,5 - 0,85 - 0,68 0,49
0,37 - 1,9 - 1,1 - 0,88 0,64
- 1/2 - 1,3 - 1,1 - -
0,55 - 2,6 - 1,5 - 1,2 0,87
- 3/4 - 1,8 - 1,6 - -
- 1 - 2,3 - 2,1 - -
0,75 - 3,3 - 1,9 - 1,5 1,1
1,1 - 4,7 - 2,7 - 2,2 1,6
- 1-1/2 - 3,3 - 3,0 - -
- 2 - 4,3 - 3,4 - -
1,5 - 6,3 - 3,6 - 2,9 2,1
2,2 - 8,5 - 4,9 - 3,9 2,8
- 3 - 6,1 - 4,8 - -
3,0 - 11,3 - 6,5 - 5,2 3,8
3,7 - - - - - - -
4 - 15 9,7 8,5 7,6 6,8 4,9
5,5 - 20 - 11,5 - 9,2 6,7
- 7-1/2 - 14,0 - 11,0 - -
- 10 - 18,0 - 14,0 - -
7,5 - 27 - 15,5 - 12,4 8,9
11 - 38,0 - 22,0 - 17,6 12,8
- 15 - 27,0 - 21,0 - -
- 20 - 34,0 - 27,0 - -
15 - 51 - 29 - 23 17
18,5 - 61 - 35 - 28 21
- 25 - 44 - 34 -
22 - 72 - 41 - 33 24
- 30 - 51 - 40 - -
- 40 - 66 - 52 - -
30 - 96 - 55 - 44 32
37 - 115 - 66 - 53 39
- 50 - 83 - 65 - -
- 60 - 103 - 77 - -
45 - 140 - 80 - 64 47
55 - 169 - 97 - 78 57
- 75 - 128 - 96 - -
- 100 - 165 - 124 - -
75 - 230 - 132 - 106 77
90 - 278 - 160 - 128 93
- 125 - 208 - 156 - -
110 - 340 - 195 156 113
- 150 - 240 - 180 - -
132 - 400 - 230 - 184 134
- 200 - 320 - 240 - -
150 - - - - - - -
160 - 487 - 280 - 224 162
185 - - - - - - -
- 250 - 403 - 302 - -
200 - 609 - 350 - 280 203
220 - - - - - - -
- 300 - 482 - 361 - -
250 - 748 - 430 - 344 250
280 - - - - - - -
- 350 - 560 - 414 - -
- 400 - 636 - 474 - -
300 - - - - - - -

Tab. A4: Puteri Ûi curenÍi nominali pentru motoare asincrone (continuare pe pagina urmŸtoare).
 A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 3 Tipuri de sarcini -
Caracteristici

A12
kW CP 230 V 380 - 400 V 440 - 500 V 690 V
415 V 480 V
A A A A A A
315 - 940 - 540 - 432 313
- 540 - - - 515 - -
335 - - - - - - -
355 - 1061 - 610 - 488 354
- 500 - 786 - 590 - -
375 - - - - - - -
400 - 1200 - 690 - 552 400
425 - - - - - - -
450 - - - - - - -
475 - - - - - - -
500 - 1478 - 850 - 680 493
530 - - - - - - -
560 - 1652 - 950 - 760 551
600 - - - - - - -
630 - 1844 - 1060 - 848 615
670 - - - - - - -
710 - 2070 - 1190 - 952 690
750 - - - - - - -
800 - 2340 - 1346 - 1076 780
850 - - - - - - -
900 - 2640 - 1518 - 1214 880
950 - - - - - - -
1000 - 2910 - 1673 - 1339 970

Tab. A4: Puteri Ûi curenÍi nominali pentru motoare asincrone (sfÊrÛit).

3.2 Sarcini de tip rezistiv: sisteme de ÁncŸlzire Ûi

lŸmpi cu incandescenÍŸ (convenÍionale sau cu
halogen)
Curentul absorbit de sarcini tip aparate de ÁncŸlzire sau lŸmpi cu incandescenÍŸ
se calculeazŸ rapid Án funcÍie de puterea nominalŸ datŸ de producŸtor (cos ϕ = 1)
(vezi Tab. A5).

Putere Curent nominal (A)

nominalŸ monofazat monofazat trifazat trifazat
(kW) 127 V 230 V 230 V 400 V
0,1 0,79 0,43 0,25 0,14
0,2 1,58 0,87 0,50 0,29
0,5 3,94 2,17 1,26 0,72
1 7,9 4,35 2,51 1,44
1,5 11,8 6,52 3,77 2,17
2 15,8 8,70 5,02 2,89
2,5 19,7 10,9 6,28 3,61
3 23,6 13 7,53 4,33
3,5 27,6 15,2 8,72 5,05
4 31,5 17,4 10 5,77
4,5 35,4 19,6 11,3 6,5
5 39,4 21,7 12,6 7,22
6 47,2 26,1 15,1 8,66
7 55,1 30,4 17,6 10,1
8 63 34,8 20,1 11,5
9 71 39,1 22,6 13
10 79 43,5 25,1 14,4

Tab. A5: Curentul nominal al sistemelor de ÁncŸlzire rezistive Ûi al lŸmpilor cu incandescenÍŸ

(convenÍionale sau cu halogen).
 3 Tipuri de sarcini -
Caracteristici

Curentul nominal se calculeazŸ cu relaÍiile:

A13

n pentru un sistem trifazat:

n pentru un sistem monofazat:

unde U este tensiunea de alimentare la bornele echipamentului.

Pentru lŸmpile cu incandescenÍŸ, utilizarea halogenului creazŸ o sursŸ de luminŸ
mult mai concentratŸ. Fluxul luminos este superior iar durata de viaÍŸ a lŸmpii se
dubleazŸ.
NotŸ: La conectare, filamentul rece creazŸ un vÊrf de curent de valoare foarte mare
dar de duratŸ foarte micŸ.

LŸmpi fluorescente Ûi echipamentul aferent

Puterea Pn (W) indicatŸ pe lampa fluorescentŸ nu include Ûi puterea disipatŸ Án
balast. Curentul absorbit este dat de:
Pbalast + Pn
Ia =
U cos ϕ
unde U este tensiunea de alimentare la bornele echipamentului.
DacŸ nu este indicatŸ valoarea pierderilor Án balast, aceasta se va considera 25%
din Pn.

LŸmpi fluorescente tubulare standard

AvÊnd (dacŸ nu este indicat altfel):
n cos ϕ = 0,6 fŸrŸ condensator pentru compensarea(2) factorului de putere (FP);
n cos ϕ = 0,86 cu compensarea(2) factorului de putere (FP) (unul sau douŸ tuburi);
n cos ϕ = 0,96 pentru balast electronic.
DacŸ nu sunt indicate pierderi de putere pentru balast, o valoare de 25% din Pn
poate fi luatŸ Án considerare.
Tabelul A6 indicŸ aceste valori pentru diferite tipuri de balast.

Aranjamentul Putere Curent (A) la 230 V Lung.

lŸmpilor, lampŸ Balast electromagnetic Balast tub
starterelor (W)(3) electronic (cm)
Ûi balastului FŸrŸ condens. Cu condens.
pentru pentru
compensare compensare
Un singur tub 18 0,20 0,14 0,10 60
36 0,33 0,23 0,18 120
58 0,50 0,36 0,28 150
DouŸ tuburi 2 x 18 0,28 0,18 60
2 x 36 0,46 0,35 120
2 x 58 0,72 0,52 150
(3) Puterea Án W indicatŸ pe lampŸ.

Tab. A6: Curentul nominal Ûi puterea consumatŸ de cŸtre lŸmpile fluorescente uzuale
(la 230 V, 50 Hz).

LŸmpi fluorescente compacte

LŸmpile fluorescente compacte au aceleaÛi caracteristici Án ce priveÛte durata de
viaÍŸ Ûi economia de energie ca Ûi lŸmpile fluorescente clasice.
Ele sunt utilizate Án locurile publice permanent iluminate (ex.: holuri, baruri, coridoare
de trecere) Ûi pot fi montate Án locuri altfel iluminate cu lŸmpi cu incandescenÍŸ (vezi
Tab. A7 de pe pagina urmŸtoare).

(1) Ia exprimat Án A, U exprimat Án V, Pn exprimat Án W. DacŸ

Pn este exprimat Án kW, atunci relaÍia se ÁnmulÍeÛte cu 1.000.
(2) “CorecÍia factorului de putere” se referŸ adesea la
“compensare” Án terminologia lŸmpilor de iluminat cu
descŸrcare.
Cos ϕ este aproximativ 0,95 (valorile “zero” ale tensiunii Ûi
curentului sunt aproape fazate), dar factorul de putere este
0,5 datoritŸ formei Án impulsuri a curentului, al cŸrui vÊrf apare
„tÊrziu”, la fiecare jumŸtate de perioadŸ.
 A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 3 Tipuri de sarcini -
Caracteristici

A14
Tip Putere lampŸ Curent la 230 V
lampŸ (W) (A)
Cu balast 10 0,080
separat 18 0,110
26 0,150
Cu balast 8 0,075
incorporat 11 0,095
16 0,125
21 0,170

Tab. A7: Curentul absorbit Ûi puterea consumatŸ de cŸtre lampile fluorescente compacte
(la 230 V, 50 Hz).

Puterea Án W indicatŸ pe tubul unei lŸmpi cu LŸmpi cu descŸrcŸri

descŸrcŸri nu include Ûi puterea disipatŸ Án Tabelul A8 indicŸ curentul nominal al unei lŸmpi echipate cu aparatajul auxiliar.
balast. FuncÍionarea acestor lŸmpi depinde de descŸrcarea electricŸ luminiscentŸ care
are loc Ántr-un gaz sau vaporii unui compus metalic, Ánchis ermetic Ántr-o incintŸ
transparentŸ, la o presiune prestabilitŸ. Aceste lŸmpi au un timp de pornire lung Án
timpul cŸruia curentul Ia este mai mare decÊt curentul nominal In.
Puterea Ûi curentul sunt date pentru diferite tipuri de lŸmpi (valorile medii tipice pot
varia uÛor de la un producŸtor la altul).

Tip Putere Curent In (A) Pornire EficienÍŸ DuratŸ Utilizare

lampŸ (W) cerutŸ (W) FP FP Ia/In PerioadŸ luminoasŸ medie de
la necomp. comp. (min.) (lm/W) viaÍŸ (h)
230 V 400 V 230 V 400 V 230 V 400 V
LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de sodiu de ÁnaltŸ presiune
50 60 0,76 0,3 1,4 la 1,6 4 la 6 80 la 120 9000 n iluminat holuri mari
70 80 1 0,45 n iluminat exterior
100 115 1,2 0,65 n iluminat public
150 168 1,8 0,85
250 274 3 1,4
400 431 4,4 2,2
1000 1055 10,45 4,9
LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de sodiu de joasŸ presiune
26 34,5 0,45 0,17 1,1 la 1.3 7 la 15 100 la 200 8000 n iluminat autostrŸzi
36 46,5 0,22 la 12000 n iluminat de siguranÍŸ
66 80,5 0,39 n platforme, depozite
91 105,5 0,49
131 154 0,69
LŸmpi cu descŸrcari Án vapori de mercur + halogeni metalici
70 80,5 1 0,40 1,7 3 la 5 70 la 90 6000 n iluminat suprafeÍe
150 172 1,80 0,88 6000 foarte mari cu ajutorul
250 276 2,10 1,35 6000 proiectoarelor
400 425 3,40 2,15 6000 (ex.: stadioane, etc.)
1000 1046 8,25 5,30 6000
2000 2092 2052 16,50 8,60 10,50 6 2000
LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de mercur cu substanÍŸ fluorescentŸ (fluorescent bulb)
50 57 0,6 0,30 1,7 la 2 3 la 6 40 la 60 8000 n ateliere cu plafoane
80 90 0,8 0,45 la 12000 foarte Ánalte (ex.: holuri,
125 141 1,15 0,70 hangare, etc.)
250 268 2,15 1,35 n iluminat exterior
400 421 3,25 2,15 n iluminat de
700 731 5,4 3,85 intensitate redusŸ(1)
1000 1046 8,25 5,30
2000 2140 2080 15 11 6,1
(1) Înlocuite cu lŸmpi cu vapori de sodiu.
NotŸ: Aceste lŸmpi sunt sensibile la cŸderile de tensiune. Ele se sting dacŸ tensiunea de alimentare scade sub 50% din valoarea
nominalŸ Ûi nu se mai reaprind Ánainte de rŸcire (aprox. 4 minute).
NotŸ: LŸmpile cu vapori de sodiu de joasŸ presiune au o eficienÍŸ luminoasŸ superioarŸ altor tipuri de lŸmpi. TotuÛi, utilizarea acestui
tip de lampŸ este restricÍionatŸ ÁntrucÊt datoritŸ culorii luminii emise, galben-oranj, factorul de redare a culorii este scŸzut.

Tab. A8: Curentul absorbit de diferite tipuri de lŸmpi cu descŸrcŸri.


Puterea instalatŸ este suma puterilor
nominale ale tuturor receptorilor din instalaÍie.
În practicŸ, aceasta nu reprezintŸ totusi,
puterea necesarŸ a fi furnizatŸ.
Puterea aparentŸ instalatŸ se presupune a
fi suma aritmeticŸ a puterilor aparente a
sarcinilor. Puterea maximŸ estimatŸ, Án kVA,
necesarŸ a fi furnizatŸ nu este egalŸ, totuÛi
cu puterea totalŸ instalatŸ, Án kVA.
(1) Pentru o mai bunŸ precizie trebuie sŸ se ÍinŸ seama de
coeficientul de maximŸ utilizare, aÛa cum va fi explicat pe
pagina urmŸtoare, Án 4.3.
4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie
electricŸ
Pentru a proiecta o instalaÍie electricŸ, trebuie stabilitŸ sarcina maximŸ, realŸ,
A15
posibilŸ, care va fi solicitatŸ sistemului de alimentare.
A proiecta o instalaÍie electricŸ doar pe baza sumei aritmetice a tuturor sarcinilor
existente este absolut neeconomic Ûi dovedeÛte o insuficientŸ practicŸ inginereascŸ.
Scopul acestui capitol este de a arŸta modul Án care pot fi stabiliÍi coeficientul de
simultaneitate (funcÍionarea nesimultanŸ a sarcinilor) Ûi coeficientul de utilizare (de
ex. un motor nu funcÍioneazŸ, de obicei, la Ántreaga sa capacitate de ÁncŸrcare) al
tuturor receptorilor existenÍi. Valorile recomandate se bazeazŸ pe experienÍŸ Ûi pe
ÁnregistrŸri ale consumurilor unor instalaÍii existente. Suplimentar faÍŸ de datele de
proiectare aferente fiecŸrui circuit, rezultatele vor furniza o valoare globalŸ pentru
Ántreaga instalaÍie, pentru care se va solicita alimentarea cu energie electricŸ (din
reÍeaua de distribuÍie, transformator MT/JT sau grup electrogen).
4.1 Puterea instalatŸ (kW)
Marcajul majoritŸÍii echipamentelor si aparatelor electrice indicŸ puterea lor
nominalŸ (Pn).
Puterea instalatŸ este suma puterilor nominale ale sarcinilor din instalaÍie. În
practicŸ, aceasta nu reprezintŸ totuÛi, puterea necesarŸ a fi furnizatŸ.
Acesta este cazul motoarelor electrice Án care puterea nominalŸ se referŸ la puterea
livratŸ la arborele maÛinii.
Puterea consumatŸ de motor este, evident mai mare.
LŸmpile fluorescente Ûi cu descŸrcŸri Án vapori de gaze, asociate cu balasturi
reprezintŸ alte cazuri Án care puterea nominalŸ indicatŸ pe lampŸ este mai micŸ
decÊt puterea consumatŸ de lampŸ ÁmpreunŸ cu balastul aferent.
Metodele de stabilire a puterilor consumate de motoare Ûi corpuri de iluminat au fost
prezentate Án secÍiunea 3 a acestui capitol.
Cererea de putere (kW) este necesarŸ pentru alegerea puterii nominale a grupului
electrogen sau a bateriilor. Pentru o sursŸ de putere provenitŸ de la reÍeaua publicŸ
de joasŸ tensiune sau printr-un transformator MT/JT, se vorbeÛte despre puterea
aparentŸ, Án kVA.
4.2 Puterea aparentŸ instalatŸ (kVA)
Puterea aparentŸ instalatŸ se presupune a fi suma aritmeticŸ a puterilor aparente a
sarcinilor. Puterea maximŸ estimatŸ, Án kVA, necesarŸ a fi furnizatŸ nu este egalŸ,
totuÛi cu puterea totalŸ instalatŸ, Án kVA.
Puterea aparentŸ a unei sarcini (care poate fi un singur aparat) se obÍine din
puterea sa nominalŸ corectatŸ, dacŸ este necesar, aÛa cum s-a menÍionat Án cazul
motoarelor, etc.), prin aplicarea urmŸtorilor coeficienÍi:
η = randament = kW ieÛire/kW intrare
cos ϕ = factor de putere = kW/kVA
Puterea aparentŸ kVA cerutŸ de sarcinŸ va fi:
Pa = Pn/(η x cos ϕ)
Pornind de la aceastŸ valoare, curentul nominal Ia (A)(1) absorbit de sarcinŸ va fi:
pentru o sarcinŸ monofazatŸ conectatŸ Ántre fazŸ Ûi neutru
pentru o sarcinŸ trifazatŸ echilibratŸ, unde:
V = tensiunea de fazŸ Ántre fazŸ Ûi neutru (V)
U = tensiunea dintre faze (V)
Se menÍioneazŸ totuÛi cŸ, teoretic, totalul puterii aparente, kVA nu este suma
aritmeticŸ a puterilor individuale calculate, kVA (dacŸ nu toate sarcinile au acelaÛi
factor de putere).
Este o practicŸ comunŸ de a face o simplŸ sumŸ aritmeticŸ; rezultatul va da
o valoare Án kVA care este superioarŸ valorii reale, reprezentÊnd o “marjŸ de
proiectare“. CÊnd nu se cunosc, parÍial sau total caracteristicile sarcinilor, valorile
indicate Án Tab. A9 pot fi utilizate pentru a da o valoare estimatŸ aproximativŸ a
puterii aparente cerute, VA (sarcinile individuale sunt, Án general, prea mici pentru a
fi exprimate Án kVA sau kW). EstimŸrile sarcinilor de iluminat se fac pe baza unitŸÍii
de suprafaÍŸ de 500 m2.
 A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie
electricŸ

A16 LŸmpi fluorescente (corectate la cos ϕ = 0,86)

Tip de aplicaÍie Putere aparentŸ estimatŸ (VA/m2) Nivel mediu
pentru o lampŸ fluorescentŸ de iluminare
cu reflector industrial(1) (lux = lm/m2)
Drumuri Ûi autostrŸzi, suprafeÍe de 7 150
depozitare, lucrŸri intermitente
CondiÍii de lucru speciale: fabricarea 14 300
Ûi asamblarea pieselor foarte grele
Activitate de zi cu zi: birouri 24 500
Ateliere de asamblare de 41 800
ÁnaltŸ precizie
Circuite de putere
Tip de aplicaÍie Putere estimatŸ (VA/m2)
Aer comprimat pentru staÍii de pompare 3 la 6
Ventilarea spaÍiilor 23
Radiatoare prin convecÍie:
n case 115 la 146
n apartamente 90
Birouri 25
Dispecerate 50
Ateliere de asamblare 70
Ateliere de service auto 300
Ateliere de picturŸ 350
InstalaÍii de tratamente termice 700
(1) Ex.: Pentru o lampŸ de 65 W (fŸrŸ balast), fluxul luminos este de 5100 lm, eficienÍa luminoasŸ
a lŸmpii = 78,5 lm/W.

Tab. A9: Estimarea puterii aparente instalate.

4.3 Estimarea cererii maxime de putere aparentŸ

Nu toate sarcinile individuale funcÍioneazŸ neapŸrat la puterea nominalŸ totalŸ Ûi
nici Án acelaÛi timp. CoeficienÍii ku Ûi ks permit determinarea cererii reale de putere Ûi
putere aparentŸ Án vederea dimensionŸrii instalaÍiei.

Coeficientul de utilizare (ku)

În condiÍii normale de funcÍionare, puterea consumatŸ de sarcinŸ este, uneori, mai
micŸ decÊt cea indicatŸ ca fiind puterea nominalŸ ceea ce justificŸ aplicarea unui
coeficient de utilizare (ku) pentru estimarea valorii reale.
Acest coeficient trebuie aplicat pentru fiecare sarcinŸ, cu o atenÍie specialŸ Án ceea
ce priveÛte motoarele electrice care funcÍioneazŸ foarte rar la capacitatea nominalŸ.
În instalaÍiile industriale acest coeficient poate fi estimat, pentru motoare, la cca. 0,75.
Pentru lŸmpile cu incandescenÍŸ, acest coeficient este totdeauna egal cu 1.
Pentru circuitele de prizŸ, acest coeficient depinde Án totalitate de tipul de
echipament ce este conectat la prizŸ.

Coeficientul de simultaneitate (ks)

Este cunoscut din practicŸ faptul cŸ sarcinile electrice ale unei instalaÍii electrice nu
funcÍioneazŸ niciodatŸ simultan; de aceea, Án scop de estimare, este luat totdeauna
Án calcul un coeficient de simultaneitate (ks).
Coeficientul de simultaneitate se aplicŸ pentru un grup de sarcini (ex.: alimentate
de la aceeaÛi barŸ de tablou general sau secundar). Valoarea acestui factor este
responsabilitatea proiectantului, deoarece impune cunoaÛterea detaliatŸ a instalaÍiei
Ûi a condiÍiilor Án care fiecare circuit funcÍioneazŸ. Din acest motiv nu este posibil sŸ
se recomande anumite valori pentru aplicaÍii generale.

Coeficientul de simultaneitate pentru un bloc de apartamente

CÊteva valori tipice aplicabile pentru consumatori casnici alimentaÍi la 230/400 V
(trifazat, 4 conductoare) sunt prezentate Án Tab. A10. În cazul consumatorilor
utilizÊnd instalaÍii electrice de ÁncŸlzit cu acumularea cŸldurii pentru ÁncŸlzirea
spaÍiilor, se recomandŸ un coeficient de simultaneitate de 0,8 indiferent de numŸrul
de consumatori.
4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie
electricŸ

NumŸr de consumatori Coeficient de

A17
simultaneitate (ks)
2 la 4 1
5 la 9 0,78
10 la 14 0,63
15 la 19 0,53
20 la 24 0,49
25 la 29 0,46
30 la 34 0,44
35 la 39 0,42
40 la 49 0,41
Peste 50 0,40

Tab. A10: CoeficienÍi de simultaneitate Ántr-un bloc de apartamente.

Exemplu (vezi Fig. A11):

Pentru un bloc de apartamente de 5 nivele, cu 25 de apartamente, fiecare avÊnd o
putere instalatŸ de 6 kVA. Puterea instalatŸ totalŸ a clŸdirii este:
36 + 24 + 30 + 36 + 24 = 150 kVA.
Puterea aparentŸ necesarŸ clŸdirii este: 150 x 0,46 = 69 kVA.
Din Fig. A10 este posibil sŸ se determine valoarea absolutŸ a curentului Án diferite
secÍiuni ale tabloului general care alimenteazŸ toate etajele. Referitor la coloanele
electrice verticale alimentate de la parter, secÍiunea acestora poate fi, evident, redusŸ
de la etajele inferioare cŸtre cele superioare.
Aceste schimbŸri ale secÍiunii conductoarelor se realizeazŸ, Án mod convenÍional, la
un interval de 3 etaje.
În exemplu, curentul coloanei verticale, la nivelul parterului este:
, x 103
150 x 0.46
= 100 A
400 3
Curentul de intrare la nivelul etajului al treilea este:
, x 103
(36 + 24) x 0.63
= 55 A
400 3

Fig. A11: Aplicarea coeficientului de simultaneitate (ks) unui bloc de apartamente cu 5 nivele.
 A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie
electricŸ

A18
Coeficientul de simultaneitate pentru un tablou de distribuÍie
Tabelul A12 prezintŸ valorice ipotetice ale lui ks pentru un tablou de distribuÍie
care alimenteazŸ un numŸr de circuite pentru care nu existŸ nici o indicaÍie asupra
modului Án care sarcina totalŸ se Ámparte Ántre ele.
DacŸ circuitele sunt preponderent circuite de iluminat este prudent sŸ se adopte
valori ale ks apropiate de 1.

NumŸr de Coeficient de
circuite simultaneitate (ks)
Ansambluri testate Án totalitate 0,9
2 Ûi 3
4 Ûi 5 0,8
6 la 9 0,7
Peste 10 0,6
Ansambluri testate parÍial 1,0

Tab. A12: CoeficienÍi de simultaneitate pentru tablourile de distribuÍie (CEI 60439).

Coeficientul de simultaneitate Án funcÍie de destinaÍia

circuitului
Tabelul A13 prezintŸ factorii de simultaneitate utilizaÍi pentru circuite care
alimenteazŸ sarcini uzuale.

DestinaÍie circuit Coeficient de simultaneitate (ks)

Iluminat 1
ÎncŸlzire Ûi aer condiÍionat 1
Prize 0,1 la 0,2(1)
Lifturi Ûi echipament n pentru motorul cu
de ridicat(2) puterea cea mai mare 1
n pentru motorul cu
puterea urmŸtoare 0,75
n pentru toate motoarele 0,60
(1) În anumite cazuri, Án special Án instalaÍiile industriale, acest coeficient poate fi mai mare.
(2) Curentul de calcul este egal cu valoarea curentului nominal al motorului majorat cu o
treime din valoarea curentului de pornire.

Tab. A13: Coeficientul de simultaneitate Án funcÍie de destinaÍia circuitului.

4.4 Exemple de aplicare a coeficienÍilor de utilizare

(ku) Ûi de simultaneitate (ks)
Tabelul A14 prezintŸ un exemplu de estimare a cererii maxime de putere aparentŸ
kVA la toate nivelele unei instalaÍii, pornind de la fiecare sarcinŸ Ûi pÊnŸ la punctul
de alimentare.
În acest exemplu, puterea aparentŸ totalŸ instalatŸ este 126,6 kVA ceea ce
corespunde unei valori maxime reale, estimate la bornele de joasŸ tensiune ale unui
transformator MT/JT de doar 65 kVA.
NotŸ: Pentru a alege secÍiunea cablurilor pentru circuitele de distribuÍie ale
instalaÍiei, curentul I (Án A) prin circuit se determinŸ din relaÍia:
kVA x 103
I=
U 3
unde kVA este valoarea puterii maxime aparente aferentŸ circuitului respectiv, iar U
este tensiunea de linie (Ántre faze) (Án V).

4.5 Coeficientul de diversitate

Termenul de “diversity factor” aÛa cum este definit Án standardele CEI are aceeaÛi
semnificatie cu ks din prezentul ghid, secÍiunea 4.3. În anumite ÍŸri de limbŸ englezŸ,
“diversity factor” este inversul lui ks, deci este supraunitar.
 4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie
electricŸ

A19

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3

Utilizare Putere Coef. de Putere Coef. de Putere Coef. de Putere Coef. de Putere
aparentŸ utilizare aparentŸ simultaneit. aparentŸ simultaneit. aparentŸ simultaneit. aparentŸ
(Pa) max. cerutŸ cerutŸ cerutŸ cerutŸ
kVA max. kVA kVA kVA kVA

Tab A14: Exemplu de estimare a puterii maxime pentru o instalaÍie (valorile utilizate pentru coeficienÍi sunt doar demonstrative).

4.6 Alegerea puterii nominale a transformatorului

În cazul Án care o instalaÍie electricŸ este alimentatŸ direct dintr-un transformator
MT/JT Ûi puterea aparentŸ maximŸ a acesteia a fost determinatŸ, parametri nominali
ai transformatorului se pot alege luÊnd Án considerare urmŸtoarele (vezi Tab. A15):
n posibilitatea de ÁmbunŸtŸÍire a factorului de putere (cos ϕ) al instalaÍiei (a se
vedea capitolul L);
n extinderile anticipate ale instalaÍiei;
n constrÊngerile impuse instalaÍiei (temperaturŸ, etc.);
n puterile nominale standard ale transformatoarelor.

Putere aparentŸ In (A)

kVA 237 V 410 V
100 244 141
160 390 225
250 609 352
315 767 444
400 974 563
500 1218 704
630 1535 887
800 1949 1127
1000 2436 1408
1250 3045 1760
1600 3898 2253
2000 4872 2816
2500 6090 3520
3150 7673 4436

Tab. A15: Puteri aparente Ûi curenÍii nominali standard pentru un transformator MT/JT.
 A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie
electricŸ

A20 Curentul nominal In la bornele de joasŸ tensiune ale unui transformator trifazat este
dat de urmŸtoarea relaÍie:

unde:
Pa = puterea aparentŸ nominalŸ, Án kVA, a transformatorului
U = tensiunea Ántre faze, Án V (237 V sau 410 V) Án gol
In este exprimat Án A.

Pentru un transformator monofazat:

unde:
V = tensiunea de la bornele transformatorului, Án gol.
RelaÍia simplificatŸ pentru 400 V (sarcinŸ trifazatŸ):
In = kVA x 1,4
Standardul internaÍional pentru transformatoare de putere este CEI 60076.

4.7 Alegerea surselor de alimentare

ImportanÍa menÍinerii neÁntrerupte a alimentarii cu energie electricŸ conduce la
necesitatea utilizŸrii unei surse de alimentare de rezervŸ. Alegerea Ûi caracteristicile
acestei surse alternative depind de arhitectura aleasŸ aÛa cum este descris Án
capitolul D.
Pentru sursele de alimentare normale alegerea se face, Án general, Ántre conectarea
la o reÍea publicŸ existentŸ de medie sau joasŸ tensiune.
În practicŸ, conectarea la o reÍea publicŸ de medie tensiune poate fi necesarŸ acolo
unde sarcinile depŸÛesc (sau se preconizeazŸ cŸ vor depŸÛi) un anumit nivel - Án
general de ordinul a 250 kVA, sau Án condiÍiile Án care calitatea serviciului cerut este
mai mare decÊt cea normalŸ disponibilŸ Ántr-o reÍea de joasŸ tensiune.
Mai mult, dacŸ instalaÍia conectatŸ la reÍeaua de joasŸ tensiune este posibil sŸ
cauzeze perturbaÍii consumatorilor invecinaÍi, autoritatea furnizoare poate propune
alimentarea din reÍeaua de medie tensiune.
Alimentarea din reÍeaua de medie tensiune poate avea cÊteva avantaje importante;
de fapt, un consumator pe medie tensiune:
n nu va fi afectat de posibile perturbaÍii produse de alÍi consumatori, aÛa cum se
ÁntÊmplŸ Án cazul consumatorilor pe joasŸ tensiune;
n poate alege orice sistem de tratare a neutrului pe partea de joasŸ tensiune;
n are o gamŸ mai largŸ de alegere a tarifelor;
n poate suporta creÛteri masive de putere.
Trebuie menÍionat totuÛi faptul cŸ:
n consumatorul este proprietarul staÍiei MT/JT Ûi, Án unele ÍŸri, acesta trebuie sŸ
suporte cheltuielile de construcÍie Ûi echipare. Autoritatea furnizoare poate, Án
anumite cazuri sŸ participe la aceastŸ investiÍie, relativ la linia de medie tensiune,
de exemplu;
n o parte din costurile de conectare pot fi recuperate, de exemplu de la un alt
consumator care se va conecta ulterior la respectiva staÍie;
n consumatorul are acces doar la partea de joasŸ tensiune a instalaÍiei, accesul
la partea de medie tensiune fiind rezervat doar personalului calificat al autoritŸÍii
furnizoare (citirea contoarelor, diverse manevre, etc.). TotuÛi, Án anumite ÍŸri
Ántreruptorul de medie tensiune (sau separatorul cu fuzibile) poate fi manevrat de
consumator;
n tipul Ûi amplasarea postului de transformare se vor decide de comun acord Ántre
consumator Ûi autoritatea furnizoare.