Aci sosi pe vremuri fisa

Ion Pillat

Reflectarea în temă a tradiționalismului

Tema poeziei este constituită de TIMP (după cum și titlul sugerează Aci sosi pe vremuri) care
e perceput din două perspective:
1. cea dintâi aduce în atenție curgerea ireversibilă a acestuia și susccesiunea
generațiilor bunici-nepoți
2. cea de-a doua presupune ideea de întoarcere spre trecut ca unic reper salvator, ca
model de armonie în familie

Problematica trecerii timpului este o temă romantică dar tradiționalistul îi imprimă cele două
abordări care particularizează viziunea adepților curentului.

Motivele aferente acestei teme:

 ”Casa amintirii” – metaforă care fixează ideea unui spațiu mitic, sacru ” loc al sacrei
perechi unde ... sosesc cuplurile de îndrăgostiți pentru a da curs recunoscutei inițieri de
misterul nunții”- V. Fanache G. Bacovia Ruptura de utopia romantică. Astfel se
conturează motivul satului natal
 Trecerea timpului este sugerată de starea de părăsire a locuințelor ”zăbrelite” de
păianjeni și de prezența ”obloanelor” precum și de ”ștersele portrete”.
 Motivul haiducului este asociat cu trecutul legendar și transferă spațiului o aură mitică
 Laitmotivul textului este clopotul cel care consfințește evenimentele fundamentale ale
existenței umane și imprimă poeziei note de religiozitate specifice tradiționalismului
care surprinde credința în Dumnezeu. ”Pe vremuri ” și „acuma” clopotul din ”turnul
vechi din sat” a fost și este martorul și ocrotitorul familiei făcându –i pe bunici să
creada că o ” să rămână...” .
 Paralelismul berlină-tăsură, romantismul- simbolismul, absența-prezenta trenurilor
devin un motive ale trecerii timpului.

Viziunea despre viață și lume prin prezentarea celor două planuri

Viziunea despre lume este legată de problematica trecerii timpului

 Trecutul bunicilor este idealizat, luat ca model și astfel poezia se structurează pe un
paralelism trecut-prezent. Ca într-un ritual nepoții repetă idila bunicilor.
 Principiul masculin bunicul/artistul își așteaptă consoarta oferindu-i bucuria de a trăi
fericirea conjugală în spațiul mitic al ”casei amintirii”.
 Principiul feminin întruchipează grația și gingășia sugerate prin ”subțire, - fată în largă
crinolină”; ”subțire calci nisipul pe care ea sări”.
 Berlina și trăsura asociată trenului sunt mijloacele de transport care arată
transformarea societății în aspectele ei superficiale, în timp ce esența acesteia constă în
întemeierea cuplului asupra căruia veghează clopotul din turnul vechi din sat.
 Iubirea se manifestă prin scene romantice ale unor recitări din scriitori romantici (Le
lac de Lamartine, Sburătorul de Heleiade Rădulescu), respectiv simboliști (Balada
lunei de Horia Furtună). Arta asemeni clopotului este fundamentală în relaționarea
cuplului.,asocierile livrești indicând un motiv reprezentativ al cuplului.