Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Capitolul 6 P. (224-242) PDF

    Încărcat de

    Robert Vieriu
    16 vizualizări10 pagini

    Titlu original

    capitolul_6_p.(224-242).pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    16 vizualizări10 pagini

    Capitolul 6 P. (224-242) PDF

    Încărcat de

    Robert Vieriu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 10
    —————— Ot form careia orice corp tinde si-si mentina directia si vieze smigedrii. Prin reat mecanism, se realizeazA prima faz a traumet in salony! automobilu- Tui, care constd in ciocnirea corpului de piescle interne st partile salonului (tabloul de bord, volan, pedale, retrovizor, parbriz, manere §.a.). in aceasta fark se formeazs leziuni prin contact direct cu piescle interme ale automo- bilului sila distanta, cu traumatizarea viscerclor. jn cazurile accidentelor cu viteze excesive, urmate de ciocnirea auto- smobilelor sau de rsturnarea lor, se produce dislocares périlor interne ale Trbitaclului si comprimarea corpuluiintre ele (faza.aT-2) ier alt factor nu mai pufin important, generator de leziunt, sunt Pat: ticulartatile constructive ale partilor interne ale habitaclului. Cu cat mai dure si proeminente sunt acestea, cu atat mai mare este $ volumu! lezional. jin acest sens, industria automobilisticd contemporana este orientatd spre proiectarea vehiculelor atat din punetul de vedere al confortului, cat si din rival seeurtaii pasagerilor, Aceste particulartati construct ale autove- Ficalelor modeme au generat modificiri ale mecanismului si caracterului traumatismului auto. rea ninimizarea volumului lezional al soferlor si al pasageror sunt folosite centurile de siguranfl si pernufele de aer (airbag), Fare peazi miscarca corpului in interiorul salonult si previ lovirile de piescle retk dure ale salonului, Cu toate acestea, LM. Alpatov si EV. Nikitina [48] fuimit posibilitatea sufocarit conducatorului auto st pasagerului din fata eu pernutele de acr. Pasagerii mijlocului de transport se pot alege cu diverse leziuni spe- cifice, caracteristice si necaractersitice, Localizarea $1 caracterul acestor Teciuni depind de locul ocupat in autovehicul. Indiferent de pozitia in auto- pil tat condueStori, cat si pasageri se aleg culeziunilocalizale fOr prafejele anterioare ale corpului. Mai rar se constat teziuni pe suprafetcle Jaterale si foarte rar — pe cele posterioare. Testun’ formate la conduedtori auto. Leziunile eapul $1 fe{ei la con- ucatorii auto se formeaz’ in rezultatul lovirii lor de volan, parbrizul din fata, tabloul de bord, dupa cum si de alte piese proemincts ale salonului rae obiluls. Prin lovire de parbriz se formeazl excoriati si plagi taiate produse prin cioburile de sticla, avand o localizare Pe frunte, nas, barbie. Este posibild aparitia pligilor contuze si fracturilor porfiunii faciale a rsrniii. Odati cu cresterca vitezei automobilului, sporeste gravitatea —24- traumelor esnela : cease cu implicarea boltii si bazei craniului. Aceste ie Incepua din portiunile anterioare i sunt orientate in directie urile bazei craniului i posterior Erectile se localizeaz3, mai frecvent, in fose- Speci seh ipeciioneny ‘traumatismul conducdtorului auto este formarea leziu- prafata anterioard a cutil toracice prin lovire de volan (fg. 52). Aceste leziuni, erm , reprezentate de echimoze gi excoriati p excoriat it i certitudine locul victimei in momentul impact Deriloneonaraei oe Fig. 52. Excoriatie circular | localizati pe cutia toracie, i de partea central a volanului ‘aulomabilulus (dupa A. ae Bp tees cuts tice este freevent intélnita la traumatismul in salonul Beep, bo urna lovii toracelui de volan, se formeaza fracturi directe p64. Soekin [175] a stabilit fracturi stemnale la 7% din condu- Bens cae cm eliza ma frecvent, in regiunea unghiului sternal at aval Copemieot fracturile stemale, se formeaza si esl pis le coastelor, Aceste fracturi se localizeaz preponderent fe pare medio-claviculae, iar uneori linile de fractura unite Bet ce dimcosiuileclruia ut sre olor ole voll Prin ect are loc producerea fracturilor pe linile axilare. —225- ‘Trauma carcasci osoase a toracelui este insofitd side Jeziunile caviti- tii pleurale. Aceste leziuni se formeaza atét prin ovirea cutiei toracice de eilan, eat si prin comprimarea toracelui si abdomenulu in're banchet si veran, Leziunile viscerelor se manifest prin contuzii, ruptut, striviri si paar dislocari. Un rol deosebit in formarea leziunilor organclor interne ii revine factorului hidrodinamic. fn rezultatul fixarii volanului cu degetele mainilor este posibilé forma- rea plagilor smulse ale pliurlor interdigitale I si IT ale mainilor, leziunilor aparatului ligamentar si chiar a luxafiilor fracturilor falangelor degetclor TP aceste leziuni sunt considerate de mai multi autori caracteristice pentru sndueatorit auto. Drept semn de diagnostic al traumel in salonul auto- mobilului, A.P. Ardaskin [51] evidenfiaza prezenta eziunilor (excoriati, Mximove, fracturi) la nivelul coatelos, care apar prin lovires lor de alte mnijloace de transport, atunci cfnd coatele sunt plasate Pe ‘marginea geamu- Tai deschis, sau prin lovire de caroserie. Autorul a observat mit freevent ta fhonea lezituni la coatelg stingi ale conducttorilor auto si mai rar lacele drepte ale pasagerilor din fata Tran ovine de tabloul de bord se pot forma leziuni ale fesuturilor moi ale articulafilor genunchilor. Loviturile puternice pot genera faeitt: ale otulelor, ale tibiilor si ale oaselor femurale. La baza acestor leziuni sta vrceanismul de compresiune. LM. Alpatov si E.V. Nikitin [48] sustin c& fracturile oaselor humeral $i femural apar mai frecvent la ‘conducitorii auto dcoat la pasagerii din fata. jn functie de viteza ‘automobilului, forta de comprimare poate si se transmit asupra oaselor bazinului. Caracteristic pentru accastl traumi este fracturarea marginilor fosei acetabulare de eatre capul osului femural. in afara fracturilor, pot avea loc §i luxatii ale capuli femurului cu lezarea fparatului capsulo-ligamentar, Fracturile mai pot interes oasele pubiene si ischiatice. Pe langa Ieziunile suprafetei anterioare a corpului, 18 conducitorii auto se formeazi si leziuni ale suprafefei laterale stangi, care apar jn rezultatul Joviri corputui de portiera, manere si parbrizul lateral Leziuni formate la pasagerit din fata. La acesti pasageri se formeaz leziuni locaiizate pe suprafefele anterioar si lateral dreapts ale corpului. erntele eranio-cerebrale, Ieziunite membrelor inferioare i ale bazinulut ju un mecanism de formate identi cu celal conducatorului auto Traumele — 226 - cutiei toracice se produc in rezultatul lovirii acestei ; " n steia de tabloul de bord. tessa rian lui A.A. Solohin [175], fracturile sternului s-au inregistrat 5% din numarul pasagerilor. La pasageri, in comparatie cu conducito- fii auto, predomina fracturile coastelor pe dreapta. et Aestoy EN Nikitina [48] afirma cA excoriatiile gi pligile lo- aliat la bza supra palmare a ‘mainii propriu-zise drepte apar doar la Dasageride pe banchet din a8 rezultatul sprijinirii reflectorii 1 ctrl cranio-cerebrale se manifesta in proportie aproape ega- Ia conducdtorii auto si la pasageri, atunci leziunile o ‘ : ‘ rganelor cavitati- lor pleural abdominal predomind la pasageri. Aceasta se explica prin insemnata a corpului pasagerului in interi i nomen aaa pt pase lui in interiorul salonului in in rezultatul lovirii regiunii ga ; giitului de tabloul de bord se form fracturi ale osului hioid, ale catilajelorlaringiene, care pot fi cauza sac Ii lang i moni rin asfixie mecanic’, " eziumile formate la pasagerii din sj Leziunil, : spate sunt mai putin pronuntat decit la cei din fa8, deoarece spatiul lier dintre banchete ste mai mic, isr compl. sessor passe este protejat de banchetcle din faf, care amor- izeaza partial forfa impactului. in funetie de pozitia (pe ai cs a fora i et witia (pe dreapta sau Based) pasagerilor din spate, va varia si localizarea leziunilor pe suprafta corpului. in momentul traumatismului auto, corpul pasagerilor se lovest de banchetele din fata si de portiere. mee =e de locul ocupat in habitaclu, tofi ocupanfi mijlocului de ees peas ler vertebro-medulare de ,,whiplash”. Dotarea auto: lelor cu rezematoare pentru cap va preveni aj . i ee 2 eveni aparijia acestorleziuni. freee prin comprimarea intre pirtle automobiluluisialte obiec- Be seas pends ars se inregistreazA in special in cazurile de istunare amiloacor de sport sui rezultatul comprimarii corpului pests, copa nao dp de traumatism auto, leziunile se formeaza Boece compre coun vieiet tte automobil si diferite obiecte mobile, parcurgind doui faze: 1) interacfiunea partilor automobilului cu cor- ~ pul; 2) comprimarea corpului intre automobil si diverse obiccte. Caracterul, localizarea si volumul leziunilor depind de masa automo- biluk Sa supa compresive, pozitia victimei, regiunea (sau si(e) comprimarii, caracterul obiectului are loc comprimarea corpului. Saad -ni- ee Leziunile tesuturilor moi sunt nesemnificative si, de reguld, nu sunt specific sau caracteristice. Cu toate acestea, uneori se pot imprint forma *f dimensiunile pieselor proemineate ale autovehiculul si ale hainelor, jn acest tip de traumatism auto pot fi observate leziuni inregistrate $i sn traversarea corpului cu rofile. Gradul lor de exprimare va fi determina tle masa vehiculului cu care are loc comprimarea. Diagnosticul diferential oe ga efectua in baza leziunilor si urmelor specfice $i caracterstice peri se eeeire eu rotile, care vor lipsi in cazul conprimaii intre automobil s diferite obiecte imobile. in acest sens jnformativa va fi si suprafata lezi- unilor; fiind comprimaté intre automobil si un obiect imobil, ea devine mai mare. in comprimare lipseste faza de trdre a corpului pe carosabil si respectiv nu se inregistreaza leziunile caracteristice acestei faze Comprimarea corpului poate avea loc si prin piesele intemne dislocate ale habitaclului automobilului. Diagnosticul diferenjial se va baza pe tota- ae eet lovtuni specifice si caractristce pentru trauatismul in salon. automobilului. ‘ Diagnosticul diferential al diverselor tipuri de traumatisme $310 este difeil, Expentilor li se inainteazA tot mai multe cerinfe de argumen- tare practico-stinjfica a concluziilor. Medieli legisti trebule $8 ulilizeze Jntregul spectru de cunostin{e si investigatii de laborator, st stabilease’ noi directii de cercetare stiintific? in acest context, A.A. Solohin si R-H. ‘Abdukarimoy [178] propun si se aplice in practica medico-legali, pent abilivea tipului concret al traumatismului auto, metodele matematice 1 de programare computerizata a informatici stabilite pe cadavru. jin acest Scop, in programul de analiza a informafci se vor include semne-criterii ‘ale fiecdrui tip de traumatism auto. {in baza leziunilor stabilite pe cadavru, programul va indica tipul coneret al traumatismului. Autor a stabilit 0 eficacitate de 100% a metodei propuse. Dupi cum rezult& din ecle menjionate, stabilirea tipului concre! de traumaticm auto si a diagnosticului diferenfial cu alte tipuri se. va bora pe depistarea complexului de leziuni formate prin diverse mecanisme, dar aracteristice pentru fiecare tip de trauma in parte. pust de A.V, Permeakov [149]. Conform acestei clasifictri, deosebim ur- matoarcle tipuri de traumatism moto: 1. Ciocnirea motocicletei cu alt mijloc de transport T Lesiuni produse conducdtorului prin cioeniren motocicletel _ caderea pietonului pe carosabil; >: Jeu pietonul 3, alunecarea corpului pe carosabil Toonirea motovieletei 1. lovire de obstacol; 2, [Croce re oeile |, bascularea corpulul si cierea pe carosabil Traversarca cu rojile | 1. comprimarea corp intre roa i carosebil 5- | motocicletei 2, traversarea corpului cu roata, | re si din tabelul 4, vietime ale trau- i vede din clasificai Det hi de ao mod egal pot fi atat conducdtorii si ‘matismului produs de motociclete in ii motocicletei, cat si pietonii. rarer ocaivea motocicletel cu un alt mijloc de transport (mai frecvent cu un automobil), corpul conducttorului si corpurile pasagerilor motoe™” Cletei sunt proiectate in directia miscdrii motocicletel, din care cauzi Toc lovirea partilor de corp de piesele automobilului si cAderea pe earosa™ cu deplasarea ulterioar& pe suprafata acestuia. Leziunile se caracterfest® print gravitate inalti, De regula, sunt inregistrate traume asociate i Iui $i membrelor. — oe coon din motocicleté se formeazA leziuni prin lovire atat depic- sole motocicletei, cat si de suprafata carosabilului, Leziunile formatt Tovire de piesele motocicletei se localizeaza pe suprafetele antero-metrt & ale membrelor inferioare. Prin lovire de carosabil si alunecare pe supralal -m- ui se produc excoriatii liniare, fracturi ale oaselor membrelor si traume asociate ale capului si corpului Ciocnirea motocicletei cu pietonul va genera, in primul rand, leziuni prin piesele proeminente ale motocicletei (roata din fata si cea a atasului, volanul, suporturile pentru picioare, corpul atasului etc.). Leziunile produ- se de roti si suporturile pentru picioare se localizeaza la nivelul gambelor si articulatiilor talo-crurale ale pictonului. Volanul va conditiona leziuni la nivelul regiunilor lombara si abdominala ale pietonilor adulti si la nivelul capului copiilor, Corpul atasului actioneaza asupra regiunii bazinului, unde si formeaza leziuni. Prin caderea pietonului pe carosabil se formeaza trau- me eranio-cerebrale, iar prin alunecare si frictiune de carosabil — excoriatii liniare si paralele, Sunt posibile fracturi ale oaselor membrelor superioare (fracturi ale radiusului in loc tipic) prin cadere. Mecanismele, volumul si localizarea leziunilor provocate prin ciocni- rea motocicletei de obstacole imobile sunt asemanatoare celor inregistrate la ciocnirea motocieletei de alte mijloace de transport. Traversarea corpului cu rotile motocieletei este extrem de rar int 18, grafie particularitailor sale constructive (motocicleta este un mijloc de transport relativ instabil, iar masa ei este cu mult mai mica decit a auto- mobilelor). Dupa cum rezulta din cele mentionate, condueatorii motocicletei, pa- sagerii si pictonii vor fi traumatizati atit prin piesele motocicletei, cat si la lovire si alunccare pe carosabil. Avind in vedere ca aceste leziuni sunt diferite dupa caracter §i localizare, A.V. Permeakov [149] le divizeaza in: 1. leziuni provocate pietonilor prin lovire cu piesele motocicletei; 2. leziuni provocate conducatorului si pasagerilor motocicletei prin lovi- rede piesele vehiculu leziuni provocate conducatorului si pasagerilor motoeicletei prin lovi- rede piesele altor mijloace de transport si cddere sub acestea; leziuni provocate conducdtorului si pasagerilor motocicletei, pietoni- lor si ciclistilor la cddere pe carosabil Volumul si gravitatea leziunilor corporale sunt determinate de viteza isearii motocicletei, particularitiqile carosabilului, Jocul ocupat in vehi- tipul traumatismului moto. Dintre tofi ocupantii motocicletei, conducd- acesteia este supus celui mai inalt rise si volum de traumatizare, fapt itioneazai o mortalitate mai inalt& a conducdtorilor fata de pasageri. —233-— © serie de factori, cum ar fi cistile protectoare, micyorexz8 considerabil ‘numarul leziunilor grave ale capului la motociclisti sila pasageri. 6.4. Traumatisme produse prin transport cu senile Din transportul inzestrat cu senile fae parte tractoarele si blindatele Mecanismele traumelor produse cu ele sunt in mare masurd aseminstoare cu cele ale traumatismului auto. Ele se clasifica in: 1. ciocnirea vehiculului cu pietonul; caderea din vehicul; traversarea cu senilele vehicululuis trauma in salonul vehiculului; comprimarea vietimet intre vehicul si un obstacol imobil, trauma combinat’; trauma atipic’. Particularitatile distinctive ale acestor traumatisme sunt determinate dde-viteza micd gi masa mare a mijlocului de transport, precum si de spec- ficul constructiv al senilelor. ‘Mecanismele formarii leziunilor prin lovire de piesele proeminente ale vehiculelor si saloanelor sale, precum si prin cidere din mijlocul de trans port aflat in migeare, sunt similare celor descrse in traumatismnal ae Diferente evidente se observa la actiunea senilelor asupra hainelor $i corpului-vitimelor traversate cu acestea. Asemene leziuni¢urme poar tin varacter specific, deoarece permit a identifica tipul senilelor cu care a vat loe traversarea si respectiv unitatea de transport. Senilele sunt alcdtu- ‘te din mai multe plici de metal articulate. Aceste placi au dows supralete de contact! intemnfi — orientaté spre rotile de metal, si externa orientati spre carosabil, pe suprafafa cAreia sunt situa pintenil, care servese la fi- sarea senile! $i propulsarea autovehiculului. Presiunea exercitata de pin toni la traversarea corpului cu senilele este de zeci de ori mai mare decit presiunea exercitat de intreaga placa metaica. Din aceste considerert Jeziunile vor fi produse preponderent de pinteni in momentul traversarii corpului, pintenii fixeaz i tractioneazd corpul sub senile, plcile de metal se fxeazi pe suprafata corpului, iar peste ele se deplaseaza rotite de metal. ‘Astfel, presiunea se exercita ciclic de eatre fiecare roati in parte. Compr aye ee —234— marea corpului intre senil ie mare - nt a eal i i ices se caracterizeaza printr-o actiune Leziunile din regiunile traversate se caracterizeazi prin volum si pro- funzime marcata, fiind reprezentate de plagi, striviri, rupturi si zdrobiri atat ale {esuturilor moi si oaselor, eat si ale organelor interne. Prin actiunea pintenilor pe tegumentele corpului se formeazii imense excoriatii, echimoze si chiar plagi smulse, strivite, orientate perpendicular fata de banda de comprimare. Distanta dintre aceste leziuni corespunde cu distanta dintre pinteni. Tesutul muscular este strivit, avand zone extinse de hemoragii. Organcle interne se strivesc, se rup si se deplaseazi dintr-o ca vitate spre alta. La nivelul oaselor traversate se produc fracturi cominutive. Sv in vedere masa semnificativa a mijloacelor de transport cu senile, se proce aplatizarea si deformarea esenfiala a tuturor portiunilor de corp ‘Acelasi factor va determina si volumul semnificativ de leziuni in cazul comprimarii corpului vietimei (pietonului, pasagerufui sau conducstoru- lui) intre carosabil si vehiculul rasturnat 6.5. Traumatisme feroviare Factori lezionali in traumatismele feroviare sunt piesele proeminente ale locomotivelor, ale vagoanelor, rotile metalice si sinele. Circumstantele de producere a traumatismelor feroviare sunt cele mai diverse si cuprind atat accidente solitare (Iovirea cu trenul, traversarea cu rofile), cat si catas- trofe feroviare soldate cu numeroase vietime. Riscul catastrofelor feroviare reste odaté cu viteza de deplasare a trenurilor. Trenurile modeme se de- plaseaza cu o viteza de circa 300 km/h, atfel cele mai neinsemnate deraieri si defectiuni se soldeaza cu catastrofe extraordinare si victime omenesti Traumatismele feroviare se clasifica in: ciocnirea trenului cu vietima; cAderea din tren (din geamuri, de pe acoperisuri); traversarea cu rojile trenului; comprimarea victimei intre vagoane; trauma in salonul vagonului; trauma combinati. aveeee —-26- ————“‘ .;D”””””rmrrre V.L. Popov si coaut. [155] deosebese inc’ dou forme de traumatism feroviars 1) ciocnirea corpului pietonului urcat pe acoperisul vagonului de obiecte (constructii) feroviare imobile; 2) comprimarea corpului intre pie- sele transportului si obiectele (constructile) feroviare imobile: Mecanismele de formare leziunilor in traumatismul prin transport feroviar corespunde (in linii generale) celor din traumatismul auto. Cu toa te acestea, mecanismul specific de formare a leziunilor este traversarea cu rotile trenului. El este determinat de particularitatile ransportului eroviar (masa insemnati a acestuia) si ale edilor feroviare ‘La traversarea corpului are loc comprimarea acestuia intre roata si sina etalied, Contactul primar este realizat de rebordul rotii, care procmin8 fata de roata, comprima corpul si il sectioneaza ca foarfecele (fig: 54. Fig. 54, Mecanismul lezirit esuturilor Ia traversarea cu rofiletrenului (dupa O.H. Porkseian). Rebordul comprima corpul in doud direetii ~ inferioaré si laterala — din care motiv suprafafa de comprimare a rotii este mai mare decat a sinei. in afara rebordului, o comprimare pronuntata este realizaté $i de suprafata. roti, Aceste mecanisme, tipice doar pentru transportul feroviar, generea7 striviri, deformari si amputiri de corp (fig. 55). — 236 — Fig. 55, Traversare cu rotiletrenului peste — regiunea gitului (decapitare); abdomen (dezmembrare). OH. Porkseian [158] atribuie la leziuni tipice prin traversarea cu roti trenului urmatoarele: 1) banda de comprimare; 2) banda de stergere; 3) detasarea capului de corp (decapitare); 4) leziuni insemnate ale capuli cu decolarea piclii; 3) dezmembrarea corpului; 6) detasarea membrelor cu formarca fracturilor tipice ale oaselor tubulare. -~2i- lll Banda de comprimare se formeaz prin acfiunea rofii si sinet asupra corpului si se localizeazt la nivelul detasdiicompului, eapului si membrelor jin cazul dezmembrarii corpului, banda de comprimare se va depista doar pe cea portitune a corpului care, in momentul traversarii, era situati in afara ci forte, Marginea care corespunde cu rebordul este mai regula si poate fi cu Gepuneri de ulei, pe end marginea opusd este relativ mai curati st neregula- ti Aceasta se explicd prin actiunea de sectionare a rebordului roti. ‘Pe marginea suprafefei supuse actiunii roti pot fi stabilite lambour! unghiulare, varfurile cirora sunt orientate in direetia deplasSrittranspor- tului feroviar. jn locul contactului primar, pe suprafata benzii de comprimare se for- meaza o excoriafie numita piscdturd primara, care indica poritia vietimel jn raport cu trenul. Gradul de exprimare a benaii de comprimare este direct proportional ‘cu caracterul hainclor de pe corpul vietimei. Pe suprafata benzii de compri- mare se pot observa ruptur} ovale sau rotunde ale piclii Banda de stergere se formeazii in urma stergerit suprafetelor laterale ale roti de piele sau de haine. Benzile de stergere pot fi observate de am- bele parti ale benzii de comprimare. Comprimarea corpului intre sin8 si roatd genereaz distrugeri insem= nate ale fesuturilor moi si os0s la acest nivel si formarea unui defect cune iform, Forma defectului este determinata de diferenta dintre latimea sine! sia rotii, Defectul cuneiform are in sectiune formé triunghiulars si este orientat cu baza spre roati. Stabilirea diagnosticului pozitiv al traumatismului feroviar si a dia- gnosticului diferental cu alte traumatisme nu prezint& careva dificult # se efectucaza in baza semnelor specifice si caracteristice. 6.6. Traumatisme aviatice “Tratumatismul aviatic se poate produce atat Ia sol, cat si in timpul de colarit, zborului si aterizirii aeronavei. Din transportul aerian fac parte mnijloacele cu motor si fir motor. Aeronavele pot fi propulsate de mote anretice si de motoare cu propulsie reactivé. Aeronave fir motor Suni planoarele, aerostatele, dirijabilele s.2. —238— __ In literatura de specialitate intélnim mai multe clasficai ale trauma- tismuluiaerian, insé clasificarea propust de V.L. Popov [151] euprinds

    S-ar putea să vă placă și