TRANSILVANIA

SCURT ISTORIC:

1141 – incepe colonizarea saseasca in zona de SE = sibiu – brasov

Secui colonizeaza harghita si covasna
1244 – apogeul invaziei tatare. Nu se mai pastreaza arhitectura de zid anterior acestei date
1244 – 1517: arhitectura medievala in transilvania. Ulterior renastere si baroc.

Sasii de religie catolica intre 1141 – 1517 (debutul reformei). Dupa 1517 devin lutherani

FORTIFICATIILE IN TRANSILVANIA:

A. perimetrale oraselor ( civitas ) care erau singurele care aveau dreptul sa

cladeasca fortificatii perimetrale (sibiul)
B. puncte fortificate in zona rurala:
- cetatea taraneasca: constructie fortificata aflata in afara asezarii, de obicei intr-
o zona cu relief mai inalt. Nu a functionat din cauza dificultatii de a evacua intreaga
asezare in caz de atac intr-o incinta aflata la distanta de sat. (Calnicul)
- biserica fortificata:  e un ansamblu : centrul (punct) de greutate al asezarii,
aflat in mijlocul acesteia. Usor de folosit in caz de atac, devine formula uzuala in
Transilvania (Biertanul)
- locuinta fortificata: prezinta dispozitive de aparare proprii tip turn - donjon

Bisericile sasilor din T. au ca model arh de zid romanica sau gotica din Occ.--> bisericile
vor aborda cele 3 tipuri spatiale de baza ale arh Occ:

CATEDRALELE ROMANO-CATOLICE DIN ORASELE TRANSILVANENE

Datorita dreptului de a construi fortificatii perimetrale in oras, bisericile nu

mai necesita fortificatii proprii. Accentul in crearea lor cade pe functia de reprezentare astfel
punandu-se mare pret pe decoratie. Nici una din catedralele pastrate dupa 1244 si finalizate
inspre 1500 nu sunt pure din punct de vedere stilistic. In orase constructia marilor
ansambluri a fost aprox intre anii 1350-1500 iar durata mare a santierului a genrat imbinari
stilistice intre romanic, gotic si uneori chiar renastere.

Tipuri spatiale de biserici orasenesti:

1. SALA: o sg incapere cu deschidere mare si latime mica, formula

preferata de mediul rural unde mijloacele de finantare a bisericii
erau reduse, modeste. Avem deci, o singura nava incheiata cu o
zona de cor si altar tratat continuu(nu exista despartiri ca la
ortodocsi). Mai puteau fi prezente sacristia(haine si obiecte de cult)
pe latura de N (ptr catolici). = diaconicon=ptr ortodocsi. Foarte rar
intalnite si la oras unde se fac demersuri inspre tipuri spatiale mai
complexe.
2. BAZILICAL: (diferentiere in inaltime in fct de importanta) 3
nave: *centrala-suprainaltata *colateralele- mai joase. Patrunde in
Transilvania prin intermediul calugarilor cistercieni, ramura
disidenta a benedictinilor care urmareau intoarcerea la respectarea
regulilor Sf. Benedict, principii de comportare conform dogmei,
 intoarcerea la austeritatea originala. Refuza decoratia excesiva
acceptand numai capitelurile vegetale. Se raspandeste rapid in zona
de S, NE a Transilvaniei. Primele bazilici apar in jurul anului 1350.

Exemple de bazilici orasenesti:

• Alba Iulia – Sf. Mihail. Santierul incepe in 1246 cu 3 nave

cea centrala suprainaltata si colateralele mai joase. 1300 biserica era inchisa
perimetral cu zona altarului. Din dorinta de a reflecta in constructia
bisericii noul gust al vremii se decide demolarea altarului si corului si
inlocuirea lor cu nisete constructii specific gotice. Asfel obtinem
alaturarea a doua faze importante in aceasta biserica. De la transept
inspre V avem o constructie romanica si de la transept inspre E se afla
una gotica, astfel obtinandu-se o impuritate stilistica specifica
bisericilor transilvanene. Acoperire in sistem legat, o travee patrata
principala ce corespunde la doua travei secundare ale colateralelor.
• Sibiu – Biserica Sf. Maria/ Evanghelica:

constructia incepe pe o
formula bazilicala cu 3 nave, colateralele fiind foarte inguste, iar
nava centrala extrem de lata boltita pe ogive simple, turn de vest de
mari dimensiuni si nartex la vest. Inceputa la sfarsitul romanicului
prezinta tehnici de constructie romanice dar interioare gotice. Astfel
se doreste upgradarea sa la preferintele gotice care inclina inspre
unificarea spatiilor si cladirile tip hala, unde colateralele au aceeasi
inaltime cu nava principala. S-a construit o tribuna peste colaterala
sudica(neterminata) si s-a inaltat un spatiu boltit la aceeasi cota cu
nava principala si s-a acoperit in frontoane. In proiect colaterala
nordica urma sa fie transformata la fel dar s-a renuntat la proiect.
Astfel avem o suprapunere de etape biserica fiind jumatate
 bazilica, jumatate hala in urma adaptarilor de pe parcursul
santierului.
• Sebes – Biserica evanghelica: constructia gotica ce
inlocuieste altarul si corul gotic se amplifica introducand o structura
tip hala diferit de nava principala in sistem bazilical producand un
efect spatial total diferit, neexistand o separatie intre nave sau o
ierarhizarea a spatiilor. Corul gotic se contrage pe lungime creand in
plus un efect dinamic de adancime.jumatatea vestica a catedralei
este romaniaca bazilicala si cea estica este gotica tip hala

3. HALA: trei nave delimitate prin siruri de stalpi si cu boltirile la

acelasi nivel. Tendinta a goticului european de a unifica spatiul. Tip
specific spatiului german si Europei Centrala.
4. HALA: plan identic cu cel bazilical dar nu cu diferentieri intre
inaltimile navei. Aici nu se mai face distinctie intre importanta
spatiile, toate sunt acoperite la aceeasi cota urmarindu-se tendinta
de unificare a spatiului, caracteristic goticului central european. Ex.
Biertan

Exemple de biserici tip hala:

• Cluj – Sf. Mihail: hala gotica boltita in sist de plasa specific

goticului tarziu si cu sistem structural apartinand goticului
timpuriu. Anomalii multiple la modalitatea de racordare a peretilor
oblici ai altarului si corului. Proiectat cu 2 turnuri, ajunge sa aiba
numai unul.
• Brasov – Biserica Neagra ( 1385 - a doua jum. sec. 15):
halle cirche cu sistem de boltire baroc, refacut ulterior, care nu se
ia in considerare la incadrarea stilistica. Decoratie interioara mai
bogata decat la alte biserici gotice dar nu se face pasul inspre
dematerializarea peretelui exterior sau la desprinderea contrafortilor
de corpul bisericii pentru a crea un arc butant si nu se duce la
extrem relansarea pe verticala. Nu se ajunge la deplinatea
manifestarii stilistice prezente in occident si se simt continuu
reminiscente ale arhitecturii romanice.

BISERICILE FORTIFICATE IN TRANSILVANIA:

Biserica fortificata este un ansamblu complex si nu numai corpul propriu zis la bisericii. Compusa
din ferula (corespondent ortodox al pronaosului), nava (naos) altar, transept( corespunzator
absidelor laterale), cor, sacristie. D.p.d.v. decorativ sunt un amalgam de stiluri, ele fiind incepute in
general in maniera romanica si terminate gotic. Ex. Meghinda, biserica romanica la exterior, gotica
in interior si cu un portal renascentist pe latura de nord). Indeplinesc multiple functii:

a. functia religioasa: este indeplinita de biserica propriu-zisa aflata in centrul ansamblului.

Au ca model arhitectura de zid romanica/ gotica din Occident. Exista trei tipuri spatiala
folosite in constructia acestora:

1. SALA: o singura incapere, o nava incheiata cu o zona de cor si de altar tratata

continuu. Ex. Buzd – 1536
 2. BAZILICA: diferentierea spatiului interior si ierarhizarea lui in functie de
importanta navei prin inaltimea superioara a celei centrale si coborarea
colateralelor. Prin cota mai joasa a acoperisului acestora din urma se asigura
stabilitatea structurii navei mai inalte si luminarea spatiului interior. Cu sau fara
turn (unul sau doua) pe fatada vestica.
Ex: Cisnadioara – 1223 prezinta un cor patrat specific romanic, limbaj decorativ
foarte sobru si atentie concentrata asupra portalurilor si ancadramentelor la
ferestre. Un singur turn (initial erau prevazute doua, vizibil in plan) si un drum de
straja inclus in zid si descoperit
3. HALA: plan identic cu cel bazilical dar cu diferentieri intre inaltimile navei. Aici
nu se mai face distinctie intre importanta spatiile, toate sunt acoperite la aceeasi
cota urmarindu-se tendinta de unificare a spatiului, caracteristic goticului central
european. Ex. Biertan – (1490-1522)

b. functia comemorativa: elementele interioare de décor aduc aminte de evenimente

semnificative pentru comunitate, de momente importante. Ex. Panouri cu numele
membrilor comunitatii care au fost deportati, care au decedat in razboaie, care au fost in
pelerinaj in Ierusalem si au adus covoare din orasul sfant care impodobesc biserica.

c. functia de reprezentare: comunitatea isi investeste toate mijloacele materiale in

constructia ansamblului bisericesc si a fortificatiilor fiind o marca a statutului asezarii, a
conditiei economice a membrilor comunitatii.

d. functia defensiva: prezenta in doua ipostaze, prima a constructiilor de aparare

perimetrale (ziduri, turnuri etc.), iar cea de-a doua este fortificare cladirii bisericii.

• Sistemul de aparare perimetral (sistemul major ce inconjoara biserica): este

compus din drum de straja cu crenel(plinul) si merloane(golul de tragere) si
guri de aruncare pentru a proteja zona de baza a zidului, turnuri, dispozitiv de
intrare cu hersa (grilaj ce gliseaza peste intrare) si barbacana. Drumul de
straja poate fi taiat in grosimea zidului, construit pe arcade, din lemn in
consola pe zid, inclus intr-un sistem de boxe ce acopera zidurile de incinta
unde se depoziteaza alimente si sunt amenajate spatii de adapost in caz de
atac (prejmer). Turnurile sunt detasate de zid pentru a permite supravegherea
la 360 de grade a zidului. Ex. Dealu Frumos – turnuri cu forma foarte
neregulata pentru a permite focul incrucisat cu arme de mici dimensiuni.
Barbacana este o zona de filtru detasata la intrare ce are ca scop prinderea
inamicului intr-o zona stransa cu posibilitati minime de manevra, protejand
deci accesul in ansamblu. Aceste sisteme erau proiectate pentru a rezista
atacurilor cu artilerie usoara. Pe timp de pace aceste sisteme primeau alte
roluri, intregul complex fiind implicat in viata orasului.
• Elementele de fortificatie a bisericii (sistemul minor ce apara biserica
propriu-zisa): extrem de elaborate fata de bisericile orasenesti, majoritatea
elementelor exterioare avand ca scop principal protejarea si apararea incintei.
Prezinta turn pentru supravegerea la 360 de grade a zonei din jurul bisericii,
drum de straja si guri de aruncare si tragere fie inglobate in pod, fie
detasate. Interiorul bisericii este destinat cultului in sens functional si estetic.
 VOICE 2

RENASTEREA IN TRANSILVANIA

Renasterea transilvaneana debuteaza la inceputul sec XVI cu un decalaj de 100 de ani fata de
Italia, centrul dezvoltarii stilului. Departarea de acesta si problemele Ungariei cu turcii dupa 1526
rup contactul Transilvaniei cu zona in care formele renascentiste sunt create. Astfel elementele
caracteristice ale curentului sunt receptate filtrat prin intermediul spatiului central european, a zonei
de nord, a Ungariei si a tarilor germanice. Aceste caracteristi se grefeaza pe cu totul alte coordonate
decat cele de origine si se suprapun peste o traditie medievala foarte puternica. Curentul aduce cu
sine un echilibru intre puterea laica si cea religioasa, care se manifesta in aparitia de programe de
arhitectura specifice.

PROGRAMELE DE ARHITECTURA RENASCENTISTE:

• locuinta patriciatului (urban): patriciatul = este patura sociala instarita si

fara titluri nobiliare.(imbogatiti prin comert) Acestia ajung sa concureze cu
patura nobiliara si doresc sa isi exprime statului folosind locuinta pe post de
principal mijloc de reprezentare. Casele sunt constructii medievale + ca
schema generala peste care se suprapun elemente renascentiste ce fac
trimitere la Italia sau la antici. Practic, apar forme decorative renascentiste
grefate pe un fond in esenta medieval. Se mai utilizeaza si extinderea etajului
nobiliar peste spatiul public si sprijinirea lui pe coloane creand un portic care
adaposteste in perioadele de targ comerciantii.
Ex. Casa Haller – Sibiu: este conditionata de tesutul medieval in care s-a
dezv, inspre o forma compacta si o ocupare intensiva a parcelei. Pastreaza o
ramasita a unei foste locuinte turn(donjon). Elementele renascentiste sunt
reprezentate pe fatada principala de ancadramentele ferestrelor si cele ale
cornisei si prin elemente de confort al locuirii la interior.

Turnul bisericii= simbol al puterii clerului

Turnul satului= simbol al puterii comnunitatii/ laice

Renasterea = suprapune forme decorative peste un fond care ramane in esenta medieval

• locuinta nobilului – castelul si curia (rural, extraurban): castelul

indeplineste doua functiuni permanente simultan: cea de locuire si de aparare.
Se diferentiaza astfel de palat, care indeplineste doar functia de locuire, si de
cetate, locuita temporara si construita pentru aparare. Castelul in Transilvania
sec XVI este de doua feluri: castelul-cetate,(cast. Fagarasi) caracterizat prin
rezolvarea la scara mare a fortificatiilor, proiectat pentru a face fata
atacurilor importante, si castelul-locuinta, unde functia de aparare este
atrofiata si destinata numai pentru revolte de mici dimensiuni din partea
taranilor de pe domeniu. In acest ultim caz, apar totusi turnuri de colt (ptr
supraveghere) dar isi pierd din caracteristicile specifice. Configurarea
planimetrica castelelor-locuinta:
* dezvoltata in jurul unei curti interioare generand un plan dreptunghiular ce
inchide curtea, dupa model italian (ex. Iernut),
* fie avand un plan compact(ex. Sanmiclaus).
 Curia este o locuinta nobiliara temporara gandita ca loc de administrare a
domeniului agricol. Rolul sau defensiv este foarte diminuat sau chiar absent.

Palatul- intraurban. Doar locuire

Cetatea- aparare. Locuire temporala

• !!!! sfatul, casele breslelor si scolile...arh locurilor de munca (urban,

orasenesti) sunt programe specifice orasenesti ce subliniaza cresterea
puterii laice in interiorul oraselor, crestere provocata de noua mentalitate
insuflata de renastere. Turnul sfatului devine un simbol al acestei puteri nou
crescute, la fel fiind si sfatul ca sediu al puterii laice. Constructiile de acest
gen vor tine cont de conditionarile impuse de tesutul urban, cum ar fi parcele
de mici dimensiuni, utilizarea la maxim a acestora, dezvoltarea in jurul unei
curti interioare pentru iluminare si ventilatie. Astfel, schemele italiene vor
fi modificate si adaptate la conditiile zonei in care au fost aplicate. La fel de
importante sunt si casele breslelor care aveau un cuvant greu de spus la
nivelul conducerii oraselor.

• programul arhitecturii de aparare (urban): este compus din constructii ce

venau sa completeze si sa modernizeze sistemele defensive (fortificatiile
din per. medievala) ale oraselor, nevoie impusa de (ptr o mai buna
aparare. Adaptarea vechilor fortificatii la noile conditii de lupta)

(datorita) evolutia si schimbarea tehnicilor de lupta prin introducerea artileriei

grea
(1483: un pas inainte in tehnica de lupta. Debutul razboaielor franco –
italiene).
Se dubleaza incinta:
In cazul medieval: zidul cu turnuri(bastioane) detasate, menite sa il protejeze
pe intreaga deschidere, care era deja existent, I se adauga
In renastere: un al doilea inel de fortificatii cu turnuri bastioane, platforme
de tragere, unde cota de calcare dintre cele doua ziduri era aceeasi cu cea a
turnurilor pentru manevrarea usoara a tunurilor si evacuarea eficienta a
gazelor produse de acestea. Acest nou sistem defensiv poarta numele de
schildmauer cu zwinger si putea bloca armatele ce strapungeau primul zid
intr-o zona stramta ce oferea posibilitatea la putine manevre militare.

• Programul religios (urban, rural): medieval + renascentist= idem

patriciat. Interventii pe monumente medievale
-este extrem de sarac in Transilvania. Finalizarea majoritatii marilor santiere
inspre anul 1500 duce la declinul acestui program de arhitectura. Adoptarea
reformei de catre sasi duce si la adaptarea spatiilor de cult, acestia nefiind
interesati de crearea unui nou cadru prentru slujbele religioase ce sa raspunda
strict la cerintele noii lor orientari. Astfel se rezuma la excluderea picturilor,
altarelor secundare si imbracarea constructiilor in decoratie renascentista
peste monumentele romanico-gotice existente, neaparand tehnici tipic
renascentiste si facandu-se numai aluzii la modele italiene.
Ex. Biserica din Bistrita – finalizata in perioada gotica, I se adauga in
renastere o fatada italiana, minimala.
 Capela bisericii din Alba Iulia de pe latura sa de nord este de factura
renascentista dar reprezinta o interventie minimala

MOLDOVA

SCURT ISTORIC

1350 – centralizarea ca stat sub Bogdan I (al doilea descalecat)

1350 – 1450: etapa cautarilor stilistice
1457 – Stefan cel Mare vine pe tronul Moldovei
1450 – 1500: etapa cristalizarii stilului
1500-1600: rafinari ale stilului, influente din T.R si N Europei( se umbla la pictura, lumina,...)
Sec XVII (1600-1700) – etapa unicatelor. Vin cu ceva nou.
1600 - influente din T.R, influente preluate + asimilate, infl baroce, renascentiste tarzii

ETAPA CAUTARILOR STILISTICE

Aparitia primelor biserici. Momentul de alcatuire a modelelor pentru viitorul stil moldovenesc,
aparand doua tipuri de plan si doua forme de acoperire a spatiilor: (2 juma sec 14)

• Biserica Sf. Nicolae din Radauti – 1365

(plan dreptunghiular) adaptarea unei constructii romanice transilvanene la

cultul ortodox. Utilizand unui model bazilical, (pronaos+naos_altar)ea
 prezinta o nava centrala si doua colaterale pe post de pronaos si naos. Este o
bazilica falsa (in sectiune naos inaltat, colaterale mai joase) deoarece
acoperirea se face cu o singura invelitoare, dand la exterior impresia unei
biserici-sala. Prezenta la interior a unor galerii oarbe,(de-a lungul
colateralelor) folosite pe post de tainita(loc de depozitare a obiectelor de
valoare, accesul facandu-se pe o scara elicoidala), creaza imaginea generala
de ierarhizare a spatiilor prin cote de acoperire diferite. Altarul este
diferentiat atat la nivelul planului cat si al volumetriei.
Punct de plecare pentru tipul de plan dreptunghiular.

• Biserica Sf. Treime din Siret –

Primul exemplu pastrat de biserica pe plan trilobat (2 abside semicirculare in dreapta + st
naosului) triconc (triconc – cu articulatie (pe dir ortogonala)intre naos si altar, treflat – fara
articulatie), model plecat direct din traditia bizantina. Compusa din pronaos, naos, abside
laterale, absida altar, proscomidia N (ofrandele folosite la impartasanie) pe latura nordica si
diaconiconul S (carti de cult, imbracaminte preoteasca) pe cea sudica. Ritmata si articulata
pe suprafete mari cu firide oarbe. Prima folosire a arcului in consola, element devenit
caracteristic pentru arhitectura religioasa moldoveneasca. Acest arc ce nu se prelungeste pana la
baza zidului printr-o pila (ca in T.R), ci sta sprijinit in consola pe piese de piatra oprindu-se la
punctul de nastere a boltilor.(tipic in M) Acoperirea e in sarpanta dar cu evindentierea la
interior a unei bolti peste partea centrala a naosului.
ETAPA CRISTALIZARII STILULUI

Tipurile de plan, de structuri si de maniere de tratare a exteriorului dau nastere anumitor imagini
incadrabile in stilul moldovenesc ce se bazeaza pe modele obtinute in etapa cautarilor stilistice.
Stilul este o suma de caracteristici comune unor opere dintr-o perioada delimitata de timp.
Cristalizarea stilului moldovenesc are loc in perioada domniei lui Stefan cel Mare care in urma
pacii incheiate cu turcii incepe sa construiasca un numar foarte mare de biserici. Urmand vointa
unui singur domnitor in crearea bisericilor, imaginile arhitecturale obtinute exprima coerenta si
unitate plecand de la modele anterioare.

Astfel biserica Sf. Nicolae din Radauti a generat urmatoarele biserici:

• biserica Dolhestii Mari
• biserica Sf. Nicolae, Balinesti
• biserica Volovat

Fiecare dintre acestea prezinta un caracter propriu si formule noi, grefate pe schema stabilita
anterior care este comuna tuturor. Toate sunt create pe modelul planului dreptunghiular : pronaos
naos si absida altarului separata prin iconostas (panoul de lemn pe care sunt icoanele) de naos!
(precedat de o absida poligonala in cazul bis. de la Balinesti). + proscomidie + diaconicon
Din exterior se citeste o forma dreptunghiulara (desi in int exista naos+pronaos)
Functiunile sunt dispuse in acelasi fel, au aceeasi repartizare si aceeasi expresie in volum.
Acoperirea se face in bolta semi-cilindrica longitudinala sprijinita pe arce dublouri care sunt fie
in consola (Balinesti), fie prelungite pana la baza si adosate zidului (Dolhestii Mari; Volovat)

Pronaosul si naosul sunt cele cuprinse in corpul paralelipipedic, altarul fiind detasat si ca
acoperire si in volum.
 Tratarea fatadelor se face diferentiat pe trei zone: zona de soclu, de camp din piatra sparta si de
cornisa unde apar siruri de ocnite.

Catapeteasma= draperia ce inchide iconostasul

Biserica Sf. Treime din Siret da nastere unei categorii de biserici printre care:
• biserica Patrauti - (modeleaza spatiul interior si exteriori prin
acoperirea in bolta moldoveneasca)
• biserica Voronet - ( pictura adaugata ulterior)
• biserica Milisauti - (apar contrafortii in dreptul zidului dintre naos
si pronaos)

Ele sunt dezvoltate pe plan trilobat cu pronaos plasat in extrema vestica de dimensiuni
dreptunghiulare sau patrate, continuat cu un naos bordat de doua abside laterale si finalizat cu
absida altarului bordat de cele doua anexe(sapate in zid) Proscomidia si diaconiconul au
dimensiuni variabile, putand fi uneori atrofiate considerabil. Se face o separare foarte stricta intre
naos si pronaos printr-un zid care prezinta un gol central, generand un anumit timp de volumetrie,
una alungita.
Acoperirea este discontinua: o sarpanta peste naos si pronaos, apoi o turla peste spatiul central al
naosului si ulterior acoperirea altarului in forme variate. Se introduce astfel un ax de compozitie
vertical (prin turla) care in acelasi timp dezechilibreaza volumul prin plasarea asimetrica a turlei<==
ptr toate cazurile in moldova
Turla (mereu acoperita cu cupola: nu exista denumirea „ turla cu cupola) asezata pe un tambur, este
plasata peste un etaj de arce piezise ce descarca peste arcele in consola incastrate in zid si dublate
sau nu de contraforti. <== ptr toate cazurile in moldova
Fatadele sunt impartite in 3 zone: soclul, cea de camp tratat cu piatra sparta, si cea de cornisa
decorata cu ocnite. Turla este si ea decorata cu firide. <== ptr toate cazurile in moldova
Aceste trasaturi care au devenit caracteristici ale stilului moldovenesc au fost incluse in Biserica
Manastirii Neamt – 1497- Stefan cel Mare:

o planimetrie: trilob, triconc, functiunile dispuse in ordinea obisnuita, pridvor inchis,

pronaos, naos, altar si anexe(diaconicon+proscomidie), introducand gropnita (incapere
 destinata inmormantarii domnitorilor, necropola voievodala) intre pronaos si naos, nefiind
separata de aceasta din urma decat la nivelul boltirii prin arce si cupola. Aceasta alcatuire
reprezinta sinteza cautarilor stilistice din perioada lui Stefan cel Mare. Apare o separare
brutala intre pronaos si gropnita prin intermediul inui perete opac de mari dimensiuni
o structura: centralizarea eforturilor sunt preluate de contraforti (o pereche prezenta
in pronaos, alte doua in naos, doi contraforti oblici in pridvor si unul in altar preluand golul
ferestrei ceea ce ne sugereaza ca sistemul structural moldovenesc este unul intuitiv si nu
unul calculat. Acoperirea se face fie in cupole ,fie in turla (cupola ce sta pe un tambur
cilindric) pe arce piezise.
o decoratia: tratare in trei campuri, zona de soclu este pronuntata si este din piatra
slefuita, zona de camp din piatra sparta si caramida sfefuita iar la nivelul cornisei se afla
doua randuri de ocnite marginite in partea de sus cu ceramice smaltuite. Zonele plate si
cele curbe sunt tratate separat, iar alcatuirea exterioara a incaperilor este exprimata la exterior
prin contraforti ( la bisericile unde acestia nu sunt prezenti, separarea se face prin intermediul
bosajelor). Apare o incercare de gradare a luminii, fiind cel mai prezenta in pridvorul
puternic perforat, descrescand treptat pe masura ce ne apropiem de naos.

In urma sintetizarii caracteristicilor moldovenesti in constructia bisericii manastirii

Neamt se pot trage concluzii referitoare la trasaturile generale ale lacasurilor de cult din aceasta
perioada. Ele prezinta o elansare pe verticala, o alungire excesiva longitudinala, un accent
vertical amplasat asimetric si o decoratie cu tendinta de conturare a fiecarei zone in parte. Pe langa
aceasta schema clasica, apar variatii pe tema, caracteristici proprii fiecarui monument in parte, cum
ar fi de exemplu ancadramente gotice la ferestre. Decoratia este pur arhitecturala, creata prin
retrageri de planuri si materiale de culori diferite. Unde nu exista contraforti, colturile sunt tratate
prin bosaje.(tratare plastica)
VARIATII PE TEMA (lui Stefan cel Mare) – TRATAREA PRIDVORULUI
Limita sec 16-17

Se incearca tratarea diferira si particularizata a zonei de extremitate vestica. Lipsa modelelor clare
pentru zona pridvorului deschide posibilitati multiple de rezolvare a acestui spatiu. Cateva exemple
ale acestei varietati compozitioanale:

o biserica Arbore – 1504: pridvorul este de fapt o nisa rezultata din prelucrarea peretilor
laterali ai pronaosului, nisa in arc in plin cintru agatand la partea superioara a acestiua

clopotul bisericii.

o Biserica Parhauti – 1522: pe modelul nisei de la Arbore se introduce un plan orizontal

intermediar, separand zona de acces de zona clopotului si amplificandu-se nisa clopotului se
obtine privorul deschis. (Tratat din exterior diferit)

o Biserica Humor – 1530: dispare clopotnita din biserica, aceasta fiind montata in turnul de
poarta al manastirii din care face parte. Golurile pridvorului se largesc foarte mult, dar
prezenta unei pile in axul central al fatadei face ca accesul in biserica sa se faca prin laterala.

o Biserica Moldovita – 1532: se elimina pila din axul central si se inlocuieste cu un gol. Astfel
apar trei goluri pe fatada vestica, devenind un spatiu puternic perforat. Marcheaza cele trei
puncte de acces in pridvor cu un sistem de goluri segmentate: golul usii avand la partea
superioara o ampla fereastra dezvoltata pe verticala.
 Pridvoare deschise: fara ancadramente si fara ferestre =1532+1530+1522

o Biserica Probota – 1530: singurul exemplu de pridvor pur gotic din Moldova.structura sa
este una scheletica inlaturandu-se orice parte inutila de perete prin minimalizarea masei de

zidarie
o
SISTEME DE BOLTIRE IN ARHITECTURA RELIGIOASA MOLDOVENEASCA

Exista trei tipuri de boltiri, toate plecand de la arcul in consola. Au ca scop accentuarea inaltimii,
verticalitatii in biserica, afectand atat imaginea interioara cat si cea exterioara si au fost elaborate si
consacrate in perioada cristalizarii stilurilor. Ele sunt: (peste naos drept.)

• bolta pe arce piezise – naosul se prezinta in general pe un plan

dreptunghiular. Pentru amplasarea unei cupole, sau a unei turle
este nesear de un plan patrat. Astfel se introduc pe directie
transversala doua arce in consola foarte late, iar pe directie
longitudinala doua foarte inguste care stau pe aceleasi console,
realizandu-se astfel atat suportul pentru cupola cat si forma patrata
necesara inscrierii acesteia. Deoarece deschiderea este de
dimensiuni foarte mari se mai introduce un al doilea nivel de arce,
rotit la 45 de grade, care micsoreaza deschiderea acoperirii,
permitand o elansare mai buna a verticalitatii. Aceste arce sunt
late in zona de cheie si se ingusteaza treptat inspre zona de
descarcare. Deasupra acestora se plaseaza fie tamburul turlei, fie
direct cupola.

• bolta pe arce incrucisate – in esenta foarte asemanatoare cu bolta

pe arce piezise cu exceptia intercalarii (intersectarii) unei alte
perechi de arce piezise pe directie normala. Astfel se obtine o
intersectie in 8 colturi.
 • bolta pe arce etajate - caracteristica de baza a acestui tip de bolta
se afla la primul nivel de arce in consola. Este folosita cand
deschirerea arcelor tranversale este foarte mare, iar rezultanta
fortelor de descarcare generate de arcele piezise si turla este foarte
mare. Astfel se utilizeaza o retragere in trepte a arcelor
transversale, asigurand astfel o mai buna stabilitate.

SECOLUL XVI – ETAPA RAFINARILOR STILULUI

Petru Rares!

In etapa rafinarilor se aduc modificari la zona pridvorului, a gropnitei, a luminii si a picturii.

Prezenta gropnitei in manastiri se generalizeaza, domnitorii dorind sa fie ingropati in biserica fiind
in general sumontata de tainita. (camera tezaurului) (doar Neamt are gropnita)

In timpul domniei lui Petru Rares (prima per a sec 16) apare pictura exterioara, caracteristica
specifica exclusiv domniei acestuia. Schimbarea de ideologie fata de etapa anterioara in care
decoratia era pur arhitecturala, exteriorul bisericii este pictat in functie de importanta fiecarui spatiu
in parte, codificat si cu clare conotatii politice (asediul Constantinopolului de catre persani a fost
reprezentat conform vremurilor inlocuind asupritorii persani cu turcii, amenintarea Moldovei la
acea vreme).
In acelasi timp se incearca gradarea luminii din zona de maxima intensitate a pridvorului, inspre
cea mai opaca incapere, cea a naosului.

Trecderea 16-17
De asemenea, prezenta domnitorilor ce provin din Tara Romaneasca (Petru Schiopu) marcheaza
aducerea influentelor muntenesti, concretizate prin biserica manastirii Galata.

INFLUENTE MUNTENESTI (Tara rom) IN ARHITECTURA RELIGIOASA MOLDOVENEASCA

Petru schiopu

Biserica manastirii Galata suprapune influentele muntenesti, venite probabil prin intermediul
mesterilor adusi de Petru Schiopu, peste traditia si stilul tipic moldovenesc. Astfel, aceasta
constructie prezinta elemente apartinand ambelor culturi, ce s-au dezvoltat similar dar totusi diferit.
Reprezinta un moment de cotitura facand trecerea inspre secolul XVII in care obiectele de
arhitectura realizate sunt unicate, prezentand particularizari proprii suprapuse peste un tipic
cristalizat in secolul anterior.
Elemente moldovenesti la biserica manastirii Galata:

Caracteristici moldovenesti pastrate:

o forma planului este trilobata
o pastrarea functiunilor si ordinii lor in alcatuirea constructiei, formula elaborata in timpul lui
Stefan cel Mare si rafinata in timpul domniei lui Petru Rares (pridvor, pronaos, gropnita
surmontata de tainita, naos, altar bordat de proscomidie si diaconicon)
o formulele structurale: pastrate si ele: turla ce sprijina pe o serie de arce incrucisate, aparente
si la exterior, ce sublinaza, accentueaza elansarea, inaltimea si verticalitatea bisericii, prin
structura, micsorarea eforturilor.
o Baza stelata a turlei
o prezenta tainitei peste gropnita si accesul inspre aceasta facut printr-o scara elicoidala
sapata in zid
o Silueta: Biserica ingusta, lunga + inalta
o silueta specifica este pastrata subliniind elansarea pe verticala, alungirea pe orizontala si
ingustimea laterala

Elemente muntenesti la biserica manastirii Galata:

o iluminarea spatiului interior este omogena, nu este gradata ca in timpul lui Petru Rares
o apare o separare ferma intre gropnita si naos prin introducerea unor pile cu arc in plin
cintru
o aparitia celei de-a doua turle simetrice peste pronaos de o parte si de alta a gropnitei,
echilibrand compozitia si anuland asimetria tipic moldoveneasca
o omogenizarea modalitatii de tratare a fatadelor de jur-imprejur cu arcaturi indiferent de
planeitatea sau curbura suprafetelor (nu mai exista diferentierea intre zone plane si curbe)
o aparitia braului median ce separa fatada in doua registre: unul inferios si unul superior
o prezenta paramentului bizantin: utilizarea asizelor orizontale de caramida combinate cu cele
de piatra.

- Imbinare a 2 traditii apropiate dar diferite.

UNICATELE SECOLULUI AL XVII-LEA
In secolul XVII, bisericile incep sa prezinte un puternic caracter propriu, avand numeroase
particularitati si fiind extrem de diferite unele de altele. Aceste particularitati sunt grefate tot pe
scheletul traditional obtinut prin cautari, cristalizari si rafinari intamplate in secolele anterioare. Ele
demonstreaza permeabilitatea Moldovei la influente variate si lipsa de reticenta in utilizarea de
elemente noi, in general de import. Sunt unicate ce pornesc de la traditie, influentele exterioare
ajungand filtrat in alcatuirea lor. Exemple de biserici unicat din Moldova:

• biserica manastirii Dragomirna – 1609: planul bisericii pleaca de

la formule structurale moldovenesti avand o bolta cu arce
incrucisate si piezise care sunt de fapt nervuri. Fatada este
impartita in doua si prezinta o suprapunere la cornisa lombarda,
asemanatoare ocnitelor neinchise. Nu mai exista arcaturi de jur
imprejur

• biserica 3 Ierarhi , Iasi – 1639: preia elemente de sinteza de la

Galata. Exteriorul este imbracat intr-un décor marunt de inspiratie
orientala ceea ce schimba total perceptia asupra volumului.
Prezinta de asemenea doua turle, una deasupra naosului si alta
peste pronaos care sunt de aceleasi dimensiuni si de acoperiri
similare.
• biserica Golia, Iasi – 1650: pune in aplicare formula clasica
pridvor, pronaos, gropnita, naos, altar pe plan trilobat cu abside
sapate in grosimea zidului si decorata in stil renascentist.
Pronaosul si naosul sunt identice ca dimensiuni si procedee de
boltire. Prezinta doua turle rezemate pe trei registre de trompe de
tipul ‘cocosnicelor’. Ansamblul are tenta renascentista si baroca
cu coloane angajate clasice la ancadramentele ferestrelor. Un fel
de transpunere a ordinului colosal.
TARA ROMANEASCA (muntenesc)
-modele sud dunarene, bizantine, sarbesti

1330 – Basarab I intemeiaza statul valah Tara Romaneasca

1330 – 1400: etapa cautarilor
1400-1550: etapa cristalizarii stilului muntenesc (o supa de stiluri)
1550-1700: etapa rafinarilor
Dupa 1700 – domniile fanariote

Coerenta dezvoltarii arhitecturii in T.R. este mult mai redusa decat cea din Moldova. In parte acest
lucru se datoreaza unui numar mult mai mare de domnitori ce au venit pe tronul tarii, fiecare
incercand sa impuna un stil propriu ducand astfel la o incadrare mai greoaie a monumentelor de
arhitectura religioasa, decat in cazul Moldovei.

Tipurile de plan si boltirile sunt asemanatoare cu cele moldovenesti dar silueta generala a bisericii
este foarte diferita. Silueta: Biserica se prezinta ca o constructie mult mai joasa si destul de
imprastiata (mai lata in dimensiuni). Boltire: Nu se foloseste bolta moldoveneasca, iar arcul in
consola este introdus tot de moldoveni de-abia in sec XVI si este folosit cu reticenta ulterior, T.R.
dovedindu-se a fi mult mai opaca, mai reticenta la influentele exterioare.

Petru Musat
CRISTALIZARII Basarab Mircea cel Batran

ETAPA CAUTARILOR =?

Bisericile de inceput au enuntat, ca si in cazul Moldovei, modelele ce cuprindeau tipurile de plan,

decoratia si volumetria generala a monumentelor ulterioare.
Astfel se creeaza un model avand la baza planul trilobat triconc si un altul bazat pe o planimetrie in
cruce greaca inscrisa.

Modelul planului trilobat triconc – biserica manastirii Cozia, sf. sec. XIV (Mircea cel B )

Acest model planimetric este asemanator celor prezente in zona Moldovei dar volumetria este
diferita, elevatia(diferente) prezentand o biserica mult mai joasa si o turla mai coborata,
neutilizandu-se arcele piezise pentru sublinierea verticalitatii. Naosul este impartit in trei
elemente distincte, unul central, deasupra caruia se ridica turla si doua laterale, acoperite cu cate un
semicilindru. Turla (mult mai coborata) sta pe patru arce, doua inguste longitudinale si doua late,
trasversale. Aceste arce nu sunt in consola ci descarca prin pile pana la baza peretelui, generand
nise. Astfel de nise sunt folosite in zona altarului pentru a sugera proscomidia si diaconiconul.
Modelele par a fi luate de pe valea Moraviei din Serbia si readaptate.
In M: spatiul naosului e foarte curat.
Biserica Cozia este generatoare de trei tipuri de biserici: (dezv planului trilobat)
- model de pe valea Moravei (sud de dunare)
- nu avem nave cap coada cu acelasi tip de boltire
(la cruce greaca inscrisa spatiile acoperite diferit )
- naosul in cruce greceasca inscrisa: altarul+anexe -->sunt adaosuri la
aceasta cruce greceasca.
- In elevatie: 2 bolti semicil egate, intersectate turla.
- Colturile sunt mult mai joase(boltire)

o biserici care ii respecta tipul variindu-l putin

o biserica Episcopala din Curtea de Arges, 1517 – planul bisericii cuprinde doua parti
esentiale care se deosebesc foarte bine atat in exterior cat si in interior. Un naos in forma de
 trilob cu trei abside egale – cea a altarului precedata de o travee in flancurile careia sunt
amenajate proscomidia si diaconiconul si un pronaos dezvoltat de forma dreptunghiulara
iesit fata de naos, care interpreteaza in forme usor diferite principiile structurale de la Cozia.
Turla foarte inalta este de sectiune octogonala atat la exterior cat si la interior si sprijina pe
scheletul sau de arce prin intermediul a patru trompe de colt. De forma dreptunghiulara cu
latura mai lunga perpenpendiculara pe axa mare a bisericii si depasind cu mult in largime
naosul, el cuprinde 4 parti distincte. Un vestibul dreptunghiular in fata intrarii. Apoi un
spatiu central patrat delimitat de 12 coloane destinat credincioasilor si lateral cuprinse intre
colane si zidurile exterioare locuri de ingropaciune care este partea cea mai originala. Cele
12 coloane sustin o turla cu baza piramida continuata cu un trunchi de con. Alte doua turla
mici incoroneaza partea de apus corespunzatoare celor doua gropnite. Fatadele sunt
impartite ca la dealul in doua registre, iar elementul separator braul este format dintr-un
ciubuc gros de piatra sub forma de franghie decorata cu flori. Registrul inferior este decorat
cu o serie de panouri dreptunghiulare incadrate cu rame formate din cate trei ciubuce
rotunjite de piatra. Ficare tablou cuprinde cate o fereastra dubla pe fetele pronaosului si
simpla, alternand cu una oarba pe fetele absidelor. Registrul superior este decorat cu un lant
de arcaturi inguste si inalte. Turlele prezinat panouri decorative cu ferestre incadrate cu rame
inflorate. Turla mare are panouri terminate in arc de cerc iar cornisa si poala invelitoarei
urmeaza curbura lor. Genereaza un tip de biserica reluat de:
- biserica manastirii Radu Voda
- biserica Patriarhala a Mitropoliei
- biserica manastirii Cotroceni

o biserica manastirii Dealu, 1500 (Radu cel Mare)– Naos+ altar= idem cozia..pile pe care
descarca turlele
pronaosul reproduce ca structura si forma cu proportii modificate, in scopul de a imprima
monumentului o mai mare zveltete, planu astilobat al Coziei, avand o forma inedita,
prismatica, impartit prin intermediul unui puternic arc dublou in doua compartimente
inegale. Compartimentul mai ingust cuprins intre zidul despartitor dintre naos si pronaos si
arcul dublou este incoronat cu doua turle mici ridicate prin intermediul unor minusculi
pandantivi. Compatimentul mare dinspre apus este boltit cu un semicilindru dispus in sensul
lungimii bisericii. Turla centrala este de dimensiuni mai mari in comparatie cu alte biserici
contemporane.plastica decorativa prin intermediul fatadelor sunt construite in intregime din
piatra faltuita si profilata sunt impartite in doua registre prin intermediul unui brau plasat la
jum inaltimiii bisericii. Fiecare registru are fata vibrata de un lant de arcaturi oarbe inguste si
inalte terminate cu arce in plin cintru. Mai exista o cornisa puternica bogat profilata, urmata
de o poala continua retrasa ce incunueaza ca al cozia partea superioara a zidurilor.
Volumului simplu si echilibrat I se adauga trei turle mai bogat decorate. Cea din mijloc,
dominanta, este pe o baza cubica, iar celelalte doua pe o prisma unica dreptunghiulara.
Printre bisericile generate de aceasta se numara:
- biserica Gura Motrului (matei Basarab)
- biserica Caldarusan
Tipul spatial planimetric in cruce greaca inscrisa
Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Curtea de Arges, 1352 (curte domneasca)
Crucea greaca prezinta toate bratele egale si inscrise intr-un patrat. La intersectia lor se gaseste turla
care descarca pe pandativi. Aceasta marcheaza caroul central, iar altarul, proscomidia si
diaconiconul sunt un adaos la planul crucii. Acelasi lucru se intampla si cu pronaosul si pridvorul.
In volumetrie, crucea este clar exprimata prin doua bolti semicilindrice, colturile patratului fiind
acoperite la o cota inferioara.

Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Curtea de Arges, 1352 este prima ce utilizeaza influentele bizantine
pentru a prelua planul in cruce greaca si decoratia exterioara din siruri de caramida alternate cu
lespezi de piatra, generand un model pentru prototipurile din secolul XVI. Acestea sunt:

o Biserica manastirii Snagov, 1512 (caz aparte)– prezinta un pronaos foarte dezvoltat, de
forma patrata, este separat de naos printr-un gol strapuns de 3 goluri are aceeasi dipozitie ca
si naosul cu patru stalpi dispusi in centru sub forma de patrat meniti sa sustina o turla.
Boltirea este diferita totusi. Cei patru semicilindri care in naos formeaza bratele crucii, in
pronaos sunt redusi la 4 arce late numai cat capitelul stalpilor pe care se sprijina. Partile
laterale cuprinse intre arcade si pereti marginasi sunt acoperite cu bolti in sfert de cilindru
care se intersecteaza la colturi dupa muchii intrande. Pronaosul a fost conceput initial
deschis, arcadele fiind ulterior umplute cu zidarie. Fatadele sunt decorate cu doua serii
suprapuse de arcaturi.
o Mitropolia de la Targoviste, 1518 (partea de V-neagoe B, partea de E :Mircea)- este
asemanatoare cu Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges, si croita dupa modelul acesteia.
Prezinta o incapere de primire, un exonartex deschis cu pereti formati dintr-o serie de arcade
marunte si scunde sprijinite pe stalpi si coloane robuste de caramida. Centrul acestui
exonartex era ocupat de patru masive coloane de zidarie pe care se sprijineau patru bolti
semicilindrice si o turla. In naos colturile cuprinse intre boltile cilindrice acoperite cu cupola
determinau in spatiu crucea greaca inscrisa. Fatadele simple erau construite din caramida si
tencuite, partea mai veche avand cornise subliniate de un sir de arce in plin cintru pe
console. Astazi daramata.
INFLUENTE MOLDOVENESTI IN ARHITECTURA TARII ROMANESTI

Biserica manastirii Stelea, Targoviste (plan moldovenesc decorat muntenesc) reprezinta ctitoria lui
Vasile Lupu( ctitorul bisericii 3 Ierarhi din Iasi(o copiere)) iar constructia sa are loc ca o incununare
a rezolvarii disputelor intre domnitorii celor doua tari. De plan triconc, cu turle pe naos şi pronaos,
cu pridvor închis, biserica prezintă faţadele din zidarie de cărămidă tencuită, sprijinite pe şapte
contraforturi masive dupa moda moldoveneasca, fiind împărţite în două registre decorative cu
firide arcuite şi cu un brâu de piatră tipic moldovenesc, care încinge întreaga biserică.

Pridvorul, dreptunghiular, relativ îngust şi foarte înalt, acoperit de două bolţi cu muchii ieşite,
susţinute de console, este separat de restul interiorului printr-un perete plin, intrarea în pronaos
făcându-se pe sub un impunător portal, care susţine pisania slavonă încadrată de doi baluştri.
În interiorul bisericii se poate pătrunde prin trei intrări scunde, dintre care una principală, pe latura
vestică şi două laterale. Golurile intrărilor, în arc frânt, sunt decorate cu nervuri de piatră împletite.
Uşile au deasupra câte o nişă, în cea vestică aflându-se icoana hramului bisericii.

Pronaosul este spaţios şi monumental, de formă pătrată, luminat prin patru ferestre deschise în arc
frănt. În peretele sudic, un acrosoliu bogat sculptat în piatră, încadrat de un arc ogival, ar fi adăpostit
- conform tradiţiei - mormântul tatălui domnitorului Vasile Lupu. Zidul despărţitor dintre pronaos şi
naos a fost înlocuit cu trei arcade rezemate, prin intermediul unor capiteli, pe stâlpi octogonali,
ridicaţi pe postamente masive.

Naosul este încăperea cea mai spaţioasă. Pe laturile de nord şi de sud se deschid cele două abside
luminate de câte trei ferestre. Sistemul se susţinere al turlei Pantocratorului este identic cu cel din
pronaos, prin arce piezise. Absida altarului, circulară în interior şi marginită în exterior de şapte
laturi, luminate de trei ferestre încadrate în arce înalte, este acoperită cu o semicalotă. Cele două
nişe, proscomidiarul şi diaconiconul, flanchează altarul.

Altarul este despărţit de restul bisericii printr-o catapeteasmă de lemn policromat, de o remarcabilă
valoare artistică.

Pe partea inferioară, un soclu cu o profilatură puternică, protejat de o baghetă de piatră, accentuează

impresia de robusteţe. Registrul inferior, decorat cu firide înalte, înconjurate cu câte un ciubuc
arcuit, este străpuns de cele câteva goluri ale uşilor şi ferestrelor. Ferestrele, ale căror deschideri
sunt terminate cu un arc în acoladă în partea superioară, au ancadramente de piatră de factură
gotică. Decoraţia registrului superior constă în firide formate din arce gemene, dispuse mult
deasupra brâului, sub cornişă, ce amintesc de ognitele moldovenesti. Cele două turle, egale ca
înălţime, sunt ridicate mai întâi pe baze scunde, a căror singură decoraţie o constituie un şir de
cărămizi dispuse în formă de zimţi şi care susţin un al doilea rând de baze, de secţiune stelată, având
pe unele feţe câte o firidă terminată în arc frânt. Circulare în interior, turlele au cele opt feţe
exterioare cu firide lungi, gemene.
Bumbii şi elementele ornamentale din ceramică plasate în interiorul ocniţelor şi firidelor, dau
turlelor o notă de particularitate; ele vor servi ca model ctitoriilor viitoare ridicate în Muntenia.
ANSAMBLURILE MANASTIRESTI

Apar prima oara in Dobrogea cand extinderea imperiului bizantin a adus acest modelin secolele 5-6.
Perioada lor infloritoare este totusi de-abia in sec. XVI. Ansamblul monastic raspunde mai multor
functiuni ca si in cazul bisericilor fortificate. Astfel avem:

1. functiunea religioasa este indeplinita de trei constructii: prima este biserica centrala, apoi
un paraclic (capela destinata unor slujbe speciale) si biserica bolnitei anexata spitalului care
se afla langa cimitir.

2. functiunea de aparare – manastirile sunt gandite sa faca fata asediilor, iar dupa ce turcii
interzic fortificatiile oraselor in secolul 16, ele devin puncte de refugiu in caz de atac alaturi
de curtile domnesti si boieresti. Echipate mult mai rudimentar decat bisericile fortificate din
Transilvania au ziduri de dimensiuni mult mai mici si turnuri de aparare din loc in loc.
Prezinta drum de straja inglobat in pod si un dispozitiv defensiv de acces. Se foloseau de
inaltimile naturale si de relieful accidentat pentru a-si spori avantajele tactice pentru a face
fata posibilelor incursiuni. Ex. Manastirea Tismana, situata in varful dealului.

3. functiunea de locuire – este alcatuita din trei tipuri de constructii:

o casa domneasca – locuinta temporara destinata ctitorului sau domnitorului

o casa staretului / staretie / casa cumeneasca
o corpul de chilii. Chilia este unitatea de locuit destinata membrilor manastirii
repective
o cuhnia(bucataria) si capeza(sala de mese) si spitalul si cimitirul afalt in afara
incintei(functiuni anexe)