MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI SUCEAVA

__COLEGIUL TEHNIC ,,MIHAI BĂCESCU”FĂLTICENI_
Str. N. Beldiceanu Nr.10 Telefon/Fax: 0230.543333 ; e-mail:
mbăcescu@yahoo.com
Nr._ _ din __ 2017

LUCRARE DE SPECIALITATE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE
COMPETENŢE PROFESIONALE
CALFICAREA :TEHNICIAN ÎN TURISM
NIVEL 3

COORDONATOR, CANDIDAT

Prof. Dr. MAFTEI DANIEL OANEA NICOLAE

1
Locaţii, sărbători şi festivaluri ale vinului în România

2
 Cuprins

Argument………………………………………………………………………………….4
Capitolul I. Originea şi Istoria vinului…………………………………….5
1.1Originea vinului……………….……………................................................5
1.2 Istoria vinului………………………………………………………….....5
Capitolul II. Crame şi podgorii ………………….………………………....9
2.1 Podgorii.…………………………………………………………………..9
2.2 Crame... …………………………………………………………………..9
Capitolul III. Locaţii, sărbători şi festivaluri ale vinului în România...…12
Concluzii……………………………………………………………………..13
Bibliografie…………………………………………………………………..14

3
 Argument

Am ales ca temă de studiu pentru lucrarea mea de atestat "Locaţii, sărbători şi festivaluri ale
vinului în România".
Vinul a fost introdus pentru prima dată acum 3000 de ani în Dacia (România de astăzi) de
către greci, în momentul în care au sosit la Marea Neagră. Vinul este o băutură pentru
cunoscători, nu e pentru oricine. e un stil de viață si de aceea am observat un interes foarte
mare din partea iubitorilor de vinuri pentru sărbătorile de acest gen. Se spune că vinul este
toiagul bătrâneţilor şi nebunia tinereţilor .
Vinul este cea mai comună şi în acelaşi timp cea mai sofisticată băutura inventată de oamenii.
Este produs , vândut ,degustat şi sunt posibil puţine locuri civilizate pe această planetă care să
nu deţină o ndustrie cât de mică a vinului.
Cultura viţei de vie şi prepararea vinurilor are o veche tradiţie în ţara noastră.În lume ,puţine
sunt ţările care,din punct de vedere al condiţiilor naturale,deţin potenţial de a produce vinuri
de mare marcă , înţelegând prin aceasta condiţii climate ideale,soluri nealterate ,pretabile
obţinerii de vinuri ecologice ,cunoştinţe vaste în domeniu transmise din generaţie în generaţie
,mare diversitate din soiuri autohtone cât şi străine,bine adaptate în aceste ecosisteme.
România ,care după statistici face parte din primele zece ţări producătoare de vin din Europa
,este aproape necunoscută consumatorului străin ca producătoare de vin , sau în cel mai rău
caz este cunoscută ca un producător de vinuri dulci şi ieftine.
Promovarea vinului românesc de către investitorii străini pe pieţele externe este foarte
importantă pentru toţi viticultorii din ţară ,pentru ca vinul este un produs care se vinde mai
întâi sub o marcă naţională ,şi abia apoi sub numele companiei care l-a produs şi îl
comercializează.
România este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din lume, cu o producție de
aproximativ 545.700 de tone de vin. În ultimii ani, România a atras mulți oameni de afaceri
europeni și cumpărători de vin, datorită prețurilor accesibile atât la vița de vie cât și la vinuri,
comparativ cu alte vinuri produse de națiuni cum ar fi Franța, Germania sau Italia.
În toate provinciile ţării, dar printre cele mai cunoscute sunt cele de pe Târnave, de la
Cotnari, Huşi, Panciu, Odobeşti, Dealu Mare, Murfatlar, Recaş. Suprafaţa viticolă a ţării este
de aproximativ 180.000 de hectare, iar din acest punct de vedere Vrancea este judeţul cu cea
mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, dar şi cu cei mai mulţi oameni ocupaţi în acest
domeniu..

4
 Capitolul I.
Originea şi Istoria vinului

1.1. Originea vinului

Originile cultivării viţei de vie şi a producţiei de vin datează din timpuri străvechi. Se
presupune că primul vin, având caracteristici foarte diferite în raport cu vinurile actuale, a
fost produs în Mesopotamia, acum aproape 5.000 de ani. Numeroasele fresce regăsite în
mormintele din vechiul Egipt confirmă că egiptenii s-au ocupat de cultura viţei de vie. Grecii
şi fenicienii au fost promotorii viticulturii şi ai consumului de vin în toată regiunea
mediteraneană.
Opera lor de răspândire a fost continuată de Romani până în Burgonia şi de-a lungul râului
Moselle în Germania.
În Evul mediu, după căderea Imperiului Roman, cultura viţei de vie a fost preluată de
biserică, care a răspândit-o în toată Europa până în Anglia.
Secole au trecut, aristocraţia europeană s-a unit cu biserica şi aceste două clase sociale şi-au
însuşit toate teritoriile consacrate viţei de vie. Anumite regiuni au devenit renumite pentru
caliatea ridicată a vinurilor produse.
La sfârşitul secolului trecut, Louis Pasteur studia comportamentul drojdiilor în fermentaţii şi
cauzele bolilor vinului, punând astfel bazele ştiinţifice ale oenologiei moderne.
Tot la sfârşitul secolului trecut, s-a constatat în Europa distrugerea aproape totală a
patrimoniului viticol de un parazit provenit din america de Nord, Phxlloxera vastratis. De
atunci, viticultorii au început a o combate, ca şi pe alţi numeroşi paraziţi şi insecte care pot
distruge viile.
Actualmente viticultura cuprinde aproximativ 8,2 milioane hectare în 50 ţări, mai ales în
Europa, continent reprezentiand aproape 80% din producţia mondială.
Cultura viţei de vie găseşte cele mai bune condiţii pedoclimatice între paralele 30° şi 50° din
emisfera nordică şi 30° şi 40° emisfera sudică.

5
1.2 Istoria vinului
Cultura viţei de vie şi producția vinului au o istorie de aproape 7000 de ani. Cele mai vechi
dovezi arheologice plasează începuturile acestor îndeletniciri în Mesopotamia antică și mai
apoi în regiunile Georgiei, Armeniei și Iranului de astăzi. Vechii egipteni își înregistrau
recolta de struguri pe pereții mormintelor și chiar își înmormântau faraonii împreună cu sticle
de vin pentru ca aceștia să își poată distra oaspeții în viața de apoi. În Grecia antică, vinul era
considerat o băutură de elită iar românii l-au inclus în dieta lor, determinând astfel apariţia și
dezvoltarea industriei vinului. Vinul era prezent la sărbători, la ceremonii religioase, ca
medicament sau ca antiseptic şi, nu în ultimul rând, ca aliment furnizor de elemente nutritive.
După căderea Romei, vinul a continuat să fie produs în Imperiul Bizantin, în estul
Mediteranei. S-a răspândit spre est în Asia Centrală, de-a lungul Drumului Mătăsii, fiind
cunoscut în China din secolul opt. Răspândirea islamului diminuează în mare măsură
industria vinului din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. În Evul Mediu, în Europa,
mănăstirile şi catedralele deţineau în jurul lor importante suprafeţe cu viţă de vie pe care
călugării le cultivau și produceau vinul, atât pentru ritualul religios cât şi pentru vânzare.

Fig 1.Istoria vinului

6
În timpul Renașterii, apare cererea pentru vinurile bune sub aspect calitativ şi al prezentării
estetice și în Franța, la Bordeaux, demarează cercetările pentru producerea unor noi tipuri de
vinuri, printr-o selecţie mai atentă, vinificare riguroasă și învechire în pivniţă. Cu toate
acestea, în anul 1860, apare în Franţa flagelul „filoxerei” care distruge majoritatea viilor din
Europa. Remedierea se găseşte abia după aproape 40 de ani, când se grefează soiurile de viţă
de vie pe port-altoi American, imun la filoxeră. În secolul XX, consumul de vin din Europa
înregistrează creşteri importante, mai ales după primul şi al doilea război mondial, perioadă
în care cultura viţei de vie se extinde considerabil și în ţările din „lumea nouă”: Statele Unite,
Australia, Africa de Sud şi Noua Zeelandă.
Astăzi vinificația este o industrie la nivel mondial, cu multe țări ale lumii producătoare de
vin, cu o suprafață globală de 7,5 milioane de hectare de viță de vie, cu o producţie anuală de
cca 250 de milioane de hectolitri și cu un consum pe măsură, cuprins între 235 şi 245
milioane de hectolitri.

Fig 2.Vinul in zilele noastre

7
 Capitolul II
Crame şi podgorii

2.1.Podgorii
România are aproximativ 180.000 de hectare ocupate cu viţă-de-vie, din care doar 28% se
află în circuitul comercial, iar diferenţa lasă loc apariţiei unor producători, câteva noi nume
testând producţia în acest domeniu în fiecare an.
România se află pe locul cinci în Europa din punctul de vedere al suprafeţei ocupate cu viţă-
de-vie, iar sectorul a absorbit integral fondurile puse la dispoziţie de către Uniunea
Europeană, ceea ce a permis apariţia de noi vinuri pe piaţă, în special pe segmentul premium,
care a devenit cel mai efervescent din întregul sector.
Podgoria este unitatea naturală și teritorială de gradul II, subordonată ierarhic regiunii
viticole. Se caracterizează prin condiții specifice de climă, sol și relief, prin soiuri cultivate,
prin metode de cultură și procedee de vinificare folosite, care, în ansamblu, duc la obținerea
unor producții de struguri și vinuri cu însușiri asemănătoare. Constituie unitatea etalon cu
care se operează cel mai frecvent în toponimia viticolă a țării și pe plan
mondial.În România există următoarele zone viticole: intracarpatică, pericarpatică și
danubiano-pontică. În cadrul acestor zone viticole sunt 10 regiuni viticole care cuprind mai
multe podgorii compuse din mai multe centre viticole.
Unele dintre cele mai mari podgorii din Romania aunt:

Podgoria Panciu
Podgoria Panciu este extrem de cunoscută în ţară şi lume, cu o întindere de aproximativ
10.000 de hectare. Este situată într-o zonă temperată, ceea ce face ca vinurile atât albe, cât şi
roşii, să aibă o aromă specială. Vinurile din Podgoria Panciu mai pot fi catalogate drept vinuri
cu un caracter vioi obţinut atât din soiuri de struguri autohtoni, precum Plăvaie, Galbenă,
Băbească Neagră, Fetească Albă şi Fetească Neagră, dar şi din alte soiuri de struguri de vin,
precum Fetească Regală, Rieslingul Italian, Aligoté, Sauvignon, Muscat Otonel, Pinot Noir şi
Merlot.
Tot pe teritoriul actualei podgorii se elaborează şi un vin unic, incompatibil, unul dintre cele
mai bune vinuri - vinul spumant după metoda clasică Champenoise.

8
 Fig 3 .Podgoria Panciu

Podgoria Dealul Mare

Podgoria Dealul Mare este una dintre emblemele viticulturii româneşti, fiind renumită mai
ales pentru soiurile roşii. Aflată în zona cu dealuri din Carpaţii Meridionali, podgoria se
întinde pe o suprafaţă compactă de 14.500 de hectare, fiind răsfăţată din plin de soare.
Soiurile cele mai renumite de vinuri roşii sunt Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Pinot
Noir, Merlot, dar şi vinurile albe sunt bine reprezentante, precum Riesling, Fetească Albă,
Pinot Gris sau Sauvignon Blanc. Ele sunt produse în centrele viticole Boldeşti, Valea
Călugăreasca, Urlaţi, Ceptura, Tohani, Breaza, Pietroasa, Merei, Zoreşti.
Existenţa viilor pe acest teritoriu este confirmată de săpăturile arheologice, resturile ceramice
şi toponimia care atestă prezenţa plantaţiilor viticole din cele mai vechi timpuri.

9
Primele documente scrise despre existenţa culturii viţei de vie în această parte a ţării datează
din secolele XIV şi XV.
De-a lungul timpului, cultura viţei de vie a devenit o tradiţie transmisă din generaţie în
generaţie, ea făcând parte din modul de viaţă al satelor de podgoreni. Viile reprezintă și un
mod de valorificare economică a terenurilor mai puţin fertile ale dealurilor.

Fig 4. Podgoria Dealul Mare

Podgoria Târnave
Podgoria Târnave, din judeţul Alba, este iarăşi un nume consacrat, fiind cea mai mare din
Transilvania, respectiv aproape 3.000 de hectare. Ea cuprinde localităţile Blaj, Bălcaciu,
Jidvei, Cetatea de Baltă, Valea Lungă, Şona, Crăciunelul de Jos, Cenade, Ohaba, Roşia de
Secaş. Mai mult de jumătate din suprafaţă o deţine cel mai mare producător din ţară în
domeniu, Jidvei. Printre soiurile cultivate se remarcă mai ales cele pentru vinuri albe:
Feteasca Albă, Feteasca Regală, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling Italian. Între
1972-1974 s-a construit complexul de vinificaţie de la Jidvei. Viile ocupă o suprafaţă de
peste 1.000 ha din care anual se reînoiesc aproximativ 200 ha, odată cu replantaţiile de viţă
făcându-se şi înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele de calitate.

10
Aici se cultivă pe suprafeţe întinse, soiuri precum Feteasca regală, Riesling, Savignon Blanc,
Muscat Ottonel, Feteasca albă, Traminer şi Chardonay, Pinot gris, Ezerfrut.

Fig 5.Podgoria Târnave,

Podgoria Cotnari
Se spune că numele de cotnari este dat de meşteşugul cotitului butoaielor (cot – a coti, a
măsura şi ar – meşter). Primele menţiuni istorice ale podgoriei de la Cotnari dateza din
secolul al XVIII-lea. Nicolaie Costin scrie ca viile Cotnarilor erau cunoscute înainte de
întemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D. Xenopol menţionează existenţa viilor de aici la
1288. Radu Rosetti merge mai departe şi menţionează podgoria la 1250.
O dată cu începutul sec. al XV-lea relatările despre podgoria de la Cotnari devin substanţiale,
din perioada domniilor lui Petru al II-lea (1449-1449), Ştefan Cel Mare (1457-1504) şi
Despot-Voda (1561-1563), când podgoria a atins o cotă maximă atât prin mărirea ariei
cultivate cu viţa de vie, cât şi prin calitatea vinului obţinut.
Primele evidenţe cu privire la suprafaţă de vie pe totalul podgoriei datează din 1830 când 500
de pogoane din cele 720 de la Cotnari aparţineau localnicilor.
Vinul de Cotnari este unul dintre cele mai vândute licori ale lui Bachus, iar acest secret stă în
soiurile deosebite care se cultivă în podgoria de lângă Iaşi

11
Podgoria Cotnari datează cel puţin de la 1450 şi a cunoscut atât mărime, cât şi decădere, iar
astăzi este din nou pe culmi. Astăzi, podgoria se întinde pe o suprafaţă de peste 1750 de
hectare, aflate în proprietatea producătorului de vinuri Cornari, care a reuşit printr-o politică
managerială foarte serioasă să facă cunoscut în toată lumea vinurile de calitate de aici.
Mare parte din producţie pleacă la export, în Europa, dar şi în ţări precum SUA, Canada,
Japonia, Rusia sau China. Pe lângă soiurile clasice, Grasa de Cotnari, Frâncuşa, Tămâioasa
Românească şi Feteasca Albă.

Fig 6.Podgoria Cotnari

Podgoria Murfatlar
Printre ocupaţiile tradiţionale ale dobrogenilor, cultura viţei de vie a reprezentat din timpuri străvechi o
îndeletnicire de bază. În epoca romană, viticultura a cunoscut o perioadă de înflorire.
Sortimentul viticol se îmbogăţeşte cu soiuri noi, care se vinifică după tehnologii
perfecţionate. Mărturii scrise despre prezenţa unei activităţi viti-vinicole în această zonă
datează şi de la poetul latin Publius Ovidius Naso .

12
În evoluţia sa podgoria a beneficiat şi de unele momente prielnice. Astfel în anul 1907, la
sugestia ministrului agriculturii, V. Buzeanu înfiinţează la Valul lui Traian o plantaţie cu
soiuri din sortimentul Champagne.
Ea era destinată pentru prepararea vinurilor spumante. În anii 1914-1915, din aceste plantaţii,
s-a obţinut primul vin spumant dobrogean, numit "Lacrima lui Ovidiu".
Depăşind epoca stăpânirii otomane şi pe cea a atacului filoxeric, statul român începe din anul
1907 să înfiinţeze în această zonă plantaţii cu vii.
La Murfatlar s-a desfăşurat şi o intensă activitate de cercetare, îndrumare şi organizare a
sectorului viti-vinicol din zonă, ceea ce a făcut ca, într-o perioadă scurtă de timp, podgoria
Murfatlar să intre în competiţie cu cele mai reprezentative podgorii ale ţării.
Se întinde pe aproape 3000 de hectare, pe care şi le împart patru mari producători, Murfatlar
România, Staţiunea de cercetare Murfatlar, Fruvimed Medgidia şi Vinex Cernavodă.
Calitatea deosebită a vinurilor de Murfatlar se datorează, în primul rând, condiţiilor de climă
şi de sol ale regiunii. Podgoria este vestită pentru vinurile sale dulci şi demidulci.
Astfel, soiuri albe precum Pinot Gris şi Chardonnay sau soiurile roşii Merlot şi Cabernet
Sauvignon îşi iau dulceaţa din soare, şi aici, ca şi în Podgoria Dealu Mare, soarele fiind
extrem de generos .La acestea se adaugă Muscatul Ottonel, Tămâioasa Românească,
Sauvignon, Riesling Italian, Columna, pentru soiurile albe, iar pentru cele roşii Pinot Noir şi
Fetească Neagră, paleta fiind extrem de variată, de la vinuri dulci la cele seci.
Fig 7. Podgoria Murfatlar

13
Podgoria Sâmbureşti
Podgoria Sâmbureşti este situată în partea sudică a ţarii, la 44°48″ latitudine nordică şi
24°48″ longitudine sudică, la 30 de km de podgoria Drăgăşani şi deţine o poziţie privilegiată
datorită aşezării sale. Podgoria Sâmbureşti se întinde pe teritoriul a trei comune, situate în
partea de nord a judeţului Olt: Dobroteasa, Sâmbureşti si Vitomireşti. Deşi cantitatea de
precipitaţii căzută în perioada de vegetaţie este mică, datorită apropierii podgoriei de valea
Oltului şi datorită curenţilor existenţi în zona, umiditatea se menţine la valori mai mult decât
favorabile. Calitatea vinului aici depinde în principal de caracteristicile solului și Sâmbureşti
a fost binecuvântată cu soluri excelente.
Aici, se poate gusta un vin făcut tradițional, îmbuteliat în conformitate cu standardele de
igienă cele mai severe. Cele mai bune vinuri rezultă din combinaţia fericită de
tehnologii state-of-the-art și metode vechi.

Fig 8 .Podgoria Sâmbureşti

14
2.2 Crame
România are o ofertă bogată când vine vorba de podgorii întinse şi crame în care sunt stocate
adevărate comori pentru iubitorii de vin. Mai mult, aceste podgorii şi crame pot fi vizitate în
cadrul unor programe speciale care includ şi plimbări prin podgorie, explicaţii de la
specialişti despre procesul de fabricare a vinului şi, cel mai important, degustarea vinului
produs acolo. Multe dintre vizitele la crame au şi componentă gastronomică, aşa ca în bună
tradiţie de prietenie între vin şi mâncare.
Unele dintre cele mai mari crame din România sunt:
Crama Lacerta
Crama Lacerta e pe un domeniu superb in judetul Buzau, la doar 100 de km de Bucuresti. Are
un salon de degustare, 2 terase pentru momente de relaxare intr-un peisaj de vis, o pivnita cu
multe vinuri si o curte in care incap aproximativ 200 de persoane.

Fig 9. Crama Lacerta

15
Crama Bauer
Crama Bauer este în zona viticolă Oltenia, în podgoria Drăgăşani, zona unde turismul
oenologic este însoţit de peisaje frumoase şi de experienţe captivante pentru pasionaţii de vin.
Bauer funcţionează după sloganul “Creativitate naturală”, proprietarii având ţelul de a
redescoperi şi de a arăta potenţialul uimitor al soiurilor româneşti. Vinurile Bauer cauta acele
soiuri rare de stuguri sau nedescoperite încă şi cu această pornesc apoi intru arta
vinificaţiei. Crama Bauer poate fi vizitată în orice sezon, cu programare, şi puteţi degusta
vinuri la care să faceţi paring cu anumite preparate, să asistaţi la activităţi culturale, ba chiar
să vă programaţi şi vizite la nişte puncte turistice emblematice din zonă.

Fig10. Crama Bauer

16
 Cramele Recaş
La Cramele Recaş, un alt mare jucător pe piaţa vinurilor din România, puteţi face vizite
speciale la crama. Veţi păşi într-o zonă bănăţeana în care legenda spune că aici s-a născut şi a
copilărit însuşi Bachus, zeul vinului.
Vizitele includ următoarele “obiective”: vizita în plantaţia de vită de vie cu prezentarea
tehnologiei de cultură; vizita complexului de vinificaţie cu prezentarea fluxului tehnologic;
vizita hrube – prezentarea procesului de baricare şi prezentarea expoziţiei de vinuri
îmbuteliate. La final, degustarea vinurilor cu prezentarea tehnicii de degustare plus
posibilitatea de a alege şi un meniu de mâncare sau o gustare.
Soiurile de struguri cultivate de Cramele Recaș sunt: Merlot, Pinot Noir, Cabernet
Franc, Syrah , Zweigelt, Cadarcă, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Fetească
Albă, Pinot Gris, Viognier, Muscat Ottonel, Furmint, Riesling Italian, Riesling de Rin.

Fig 11.Crama Recaş

17
Crama Ştirbey
Crama Ştirbey este un loc cu tradiţie, vinurile familiei princiare având o istorie de peste 300
de ani. De pe site-ul oficial citite: “crama de vinificaţie a domeniului Stirbey din Drăgăşani,
în dimensiunea sa actuală, a fost concepută de Prinţul Barbu Alexandru Stirbey la începutul
secolului XX, pentru prelucrarea strugurilor dintr-o suprafaţă de aprox. 20 hectare de vie, sau
70-80.000 litri de vin pe an”.
Vizitele la crama din podgoria Drăgăşani includ şi degustarea vinurilor Stirbey alături de
specialităţi olteneşti.

Fig 12 .Crama Ştirbey

18
Crama Avincis
Crama Avincis înseamnă 40 de hectare de vie într-o zonă de origine controlată, ca la francezi.
Crama Avincis a fost proiectată cu ajutorul unui mare oenolog pentru ca proprietarii să se
asigure că via lor va fi una specială. Avincis e la aproximativ 200 de km de Bucureşti, în
judeţul Vâlcea pe dealurile Drăgăşanilor.

Fig 13.Crama Avincis

Crama Dobra
Vinul de Dobra este un vin cunoscut și apreciat de mulți consumatori, pentru calitățile
deosebite oferite de condițiile climatice și geografice ale zonei. Satul este renumit pentru
producția de struguri pe dealurile ce-l înconjoară, încă din anii 1500.
Odată cu venirea toamnei viticultorii se pregătesc să culeagă roadele pentru care au muncit
atât de conştiincios tot anul.
Se pare că anul acesta va fi unul foarte bun pentru viticultorii din judeţ şi în special pentru cei
din Dobra, un sat în care tradiția vinului a rămas neschimbată în ultimele trei secole.
Odinioară aici se culegeau struguri pe o suprafață de peste 300 de hectare. Acum, terenurile
cultivate s-au înjumătățit, iar viile nu mai domină dealurile dimprejur, așa cum o făceau
odinioară. Cu toate acestea, întreținerea viilor și culesul strugurilor (”sureti-ul” cum îl numesc
localnicii) rămân principalele repere după care se organizează viața dobrenilor și, sub acest
aspect, satul lor rămâne unul de referință în județul Satu Mare.

19
Fig 14. Crama Dobra

Fig 15.Vinul de Dobra

20
 Capitolul III

Locaţii, sărbători şi festivaluri ale vinului în România

Ziua vinului este o sărbătoare publică , care consemnează obiceiul de a sărbători sfârșitul
recoltării strugurilor și producerea vinului nou.
În timpul festivității se organizează concursuri-degustări ale vinului produs în anul respectiv,
precum și a strugurilor de diferite soiuri. La sărbătoare participă meșteri populari și colective
folclorice din mai multe regiuni ale țării.
Începând cu 2013, Ziua Națională a Vinului are loc în primul weekend al lunii octombrie.
Festivalul sărbătorește bogatele tradiții moldovenești de vinificație care datează din secolul
XV.
Pe parcursul anului se organizează sărbători şi festivaluri ale vinului în diferite judeţe şi oraşe
ale României.
Cele mai importante sarbator şi festivaluri ale vinului românesc :
Sărbătoarea vinului -Valea Călugărească
Este recunoscută pentru podgoriile sale de vii, făcând parte dintre localitățile pe unde
trece Drumul Vinului, un traseu rutier turistic ce leagă mai multe localități din zona
podgoriilor Dealul Mare și a celor din împrejurimi. În fiecare an, la sfârșitul lunii septembrie,
în localitatea de reședință are loc un festival al vinului.
Fig 16. Sărbătoarea vinului -Valea Călugărească

21
 Festivalul viei şi vinului dn Mehedinţi
Când spui Vânju Mare, spui tradiţie în viticultură. Situat într-o regiune de câmpie îngemănată
cu dealuri cu soluri fertile, oraşul este cunoscut de mai bine de un secol pentru potenţialul
viticol.Acesta a ajuns la editia XXVIII.

Fig 17.Festivalul viei şi vinului dn Mehedinţi

Festivalul vinului la Vrancea

Terenurile agricole ale județului Vrancea se întind pe fâșia cuprinsă între malul drept
al Siretului și poalele dealurilor subcarpatice ale Munților Vrancei.
Deși clima este corespunzătoare culturilor de câmp, mai propice este cultura viței de
vie (9,95% din podgoriile României) și producția de vinuri, Vrancea fiind cel mai mare județ
viti – vinicol al țării, exportator în Europa, America și Japonia.
Sărbătoarea se organzeaza în preajma sărbătorii crestne Sf.Dumitru.

22
 Fig 18.Festivalul vinului la Vrancea

Sărbătoarea vinului de la Pietroasele

Această sărbătoare are loc la inceutul lunii Setembrie e anotimpul mustului şi pălinciilor, se
pregătesc butoaiele, se culeg viile, încep clăcile şi sărbătorile.Vinul timpuriu este celebrat la
Pietroasele, judeţul Buzău, printr-un festival tradiţional, "Sărbătoarea Tămâioasei", dedicat
roadelor pământului, în primele zile ale lui Răpciune.
Tămâioasa de Pietroasa” este catalogată de oenologi drept cel mai aromat sortiment din clasa
tămâioasei româneşti, avantajul fiind generat de poziţia geografică a versanţilor pe care sunt
înfiinţate culturile de viţă de vie.
Mai precis, dealurile de curbură sunt însorite de dimineaţa şi până la apus iar calcarul din sol,
înfierbântat în timpul zilei, degajă căldură şi pe timpul nopții. Boabele de struguri câștigă
astfel o cantitate mai mare de zahăr.
Un astfel de vin apreciat de toată lumea trebuie sărbătorit cum se cuvine. Astfel, bucuria de a
culege recolta de struguri este serbată în fiecare an la Pietroasele, în luna septembrie, de
podgorenii din zona dealului Istrița.

23
 Fig 19.Sărbătoarea vinului de la Pietroasele

Sărbătoarea vinului de Cotnari

Se spune că numele de Cotnari este dat de meșteșugul cotitului butoaielor (cot – a coti, a
măsura și ar – meșter). La 1599 Cotnariul (cu 3.500 de fumuri) era unul dintre cele mai mari
târguri ale Moldovei, după Suceava și Bacău.Primele mențiuni istorice ale podgoriei de la
Cotnari datează din secolul al XVIII-lea. Nicolaie Costin scrie că viile Cotnarilor erau
cunoscute înainte de întemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D. Xenopol menționează existența
viilor de aici la 1288. Radu Rosetti merge mai departe și menționează podgoria la 1250.
Terenul din zona Cotnari, perfect adaptat culturii vitei-de-vie, alcatuit din dealuri domoale,
constituie una dintre cele mai pitoresti parti ale judetului Iași.
Fig 20 .Stema Cotnari

24
Sărbătoarea Vinului în Podgoria Miniş-Măderat
Această sărbătoare are loc în luna Setembrie. Podgoria Miniş-Măderat este una dintre cele
mai vechi podgorii de pe teritoriul României. Numeroase mărturii arheologice şi istorice
atestă faptul că viticultura ocupa un loc important în viaţa locuitorilor din această zonă.
Judeţul Arad are o istorie veche în ceea ce priveşte cultivarea viţei de vie, Podgoria Aradului
fiind atestată documentar la începutul secolului al IX-lea.

Fig 21.Sărbătoarea Vinului în Podgoria Miniş-Măderat

Festivalul ‘’Polobocul de aur’’

Festivalul „Polobocul de aur” are drept scop popularizarea vinului artizanal, a tradiţiilor
naţionale de fabricare a acestuia şi produselor gastronomice autohtone; promovarea culturii
de producere și consum, efectuarea schimbului de informaţii între producătorii de vin de casă
și stabilirea relațiilor de colaborare cu întreprinderile specializate
În cadrul Festivalului sunt expuse vinurile participanților înscriși la concursul ,,Polobocul de
aur”, iar vizitatorii vor avea ocazia să desemneze, prin degustare, cel mai bun vin la categoria
„Preferința consumatorilor’’.

25
 Fig 22.Festivalul ‘’Polobocul de aur’’

Festivalul PROVINO
Conceput sub forma unui eveniment expoziţional în jurul căruia a fost creată o reţea de
activităţi conexe care promovează cultura vinului prin asociere cu artă şi gastronomia,
PROVINO este un festival inovativ pentru industria vitivinicola din România.
Acesta are loc în Cluj și Iaşi.
Fig 23. Festivalul PROVINO

26
Sărbătoarea Recoltei și Vinului Dobrogean
Aici se găsesc belşug de legume, fructe, conserve, murături, dulceţuri, miere, preparate de
carne, brânzeturi şi afumături, vin, must, tincturi naturale, veselă din lemn şi ceramică, straie
populare şi răsaduri.
Evenimentul deja devenit deja tradiție ajunge anul acesta la cea de-a zecea ediție.

Fig 24.Sărbătoarea Recoltei și Vinului Dobrogean

Ghioroc - "Sărbătoarea Vinului" în Podgorie

Ghiorocul avea și în trecut una din cele mai vestite podgorii din țară și tot aici era și nodul de
cale ferată ce deservea trenul electric, fiind prima cale ferată electrificată din Europa de Est
și a opta din lume, având rolul nu numai de a transporta călătorii spre piața din Lipova,
Pâncota sau Arad, ci mai ales de a transporta produsele viticole (vinul) spre Europa acelor
vremuri, pentru că la curtea din Viena a Imperiului Austro-Ungar se consuma vin din
Podgoria Aradului

27
Tot aici la Ghioroc și Miniș putem spune că este “cota zero” în podgorie deoarece încă din
Epoca de Aur aici este înființată o Stațiune de Cercetări Vini-Viticole, iar la Miniș se
păstrează tradiția școlii cu profil viticol continuare a primei școli de „vințeleri” (viticultori).
Sărbătoarea Vinului” este o sărbătoare tradițională aici , iar când începe a rugini frunza din
vii, începe și culesul strugurilor din întreaga podgorie și atunci se pornește un adevărat ritual
la culesul strugurilor. Când se sfârșește culesul viei, iar mustul este în butoaie mari de mii de
litri, podgorenii încep pe rând “Sărbătoarea Vinului” celebrând rodul muncii lor de peste an
și rând pe rând comunele podgorene sunt în straie de sărbătoare de la Păuliș la Ghioroc, de la
Șiria și Covăsînț până la Pâncota.

Fig 25.Ghioroc - "Sărbătoarea Vinului" în Podgorie

28
 Concluzii

Pe parcursul acestei lucrării am învăţat foarte multe noutăţi despre cultura vinului în România
şi despre sărbătorile dedicate viţei de vie.
În primul capitol am vorbit despre istoria şi originea vinului de la începuturile sale.
Vinul a fost introdus pentru prima dată acum 3000 de ani în Dacia (România de astăzi) de
către greci, în momentul în care au sosit la Marea Neagră.
Cele mai vechi dovezi arheologice plasează începuturile acestor îndeletniciri în Mesopotamia
antică.
În capitolul II am scris despre Locaţii, sărbători şi festivaluri ale vinului în România unde
annual se organizează diferite sărbători şi festivaluri pentru iubitorii de vin.În acest capitol
am enumerate câteva locaţii unde se organizează cele mai mari sărbători ale vinului în
România..
România are aproximativ 180.000 de hectare ocupate cu viţă-de-vie, din care doar 28% se
află în circuitul comercial, iar diferenţa lasă loc apariţiei unor producători, câteva noi nume
testând producţia în acest domeniu în fiecare an.
În capitolul III am scris despre cele mai mari şi renumite crame şi podgorii din România.
România se află pe locul cinci în Europa din punctul de vedere al suprafeţei ocupate cu viţă-
de-vie, iar sectorul a absorbit integral fondurile puse la dispoziţie de către Uniunea
Europeană, ceea ce a permis apariţia de noi vinuri pe piaţă, în special pe segmentul premium,
care a devenit cel mai efervescent din întregul sector.
În România există următoarele zone viticole: intracarpatică, pericarpatică și danubiano-
pontică. În cadrul acestor zone viticole sunt 10 regiuni viticole care cuprind mai
multe podgorii compuse din mai multe centre viticole.
România este o importantă ţară europeană producatoare de vin, dispunând de un mare trecut
istoric şi de bogate tradiţii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de această
băutură,considerată, pe drept cuvânt, olicoare divină.
Astăzi, ţara parcurge o perioadă de profunde schimbări, construindu-şi un viitor
inconsonanta cu cel al Uniunii Europene şi va deveni un membru apreciat al comunitatii
internaţionale a vinului ca producător al unor preţuite vinuri de înaltă calitate
Vinul este cea mai comună şi în acelaşi timp cea mai sofisticată băutura inventată de oamenii.
Este produs , vândut ,degustat şi sunt posibil puţine locuri civilizate pe această planetă care să
nu deţină o ndustrie cât de mică a vinului.

29
România este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din lume, cu o producție de
aproximativ 545.700 de tone de vin. În ultimii ani, România a atras mulți oameni de afaceri
europeni și cumpărători de vin, datorită prețurilor accesibile atât la vița de vie cât și la vinuri,
comparativ cu alte vinuri produse de națiuni cum ar fi Franța, Germania sau Italia.
În toate provinciile ţării, dar printre cele mai cunoscute sunt cele de pe Târnave, de la
Cotnari, Huşi, Panciu, Odobeşti, Dealu Mare, Murfatlar, Recaş. Suprafaţa viticolă a ţării este
de aproximativ 180.000 de hectare, iar din acest punct de vedere Vrancea este judeţul cu cea
mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, dar şi cu cei mai mulţi oameni ocupaţi în acest
domeniu.
Vinul este un produs căutat în România, fiind cantitativ al doilea tip de băutură alcoolică
vandutdupa bere. Vinul este cumpărat de o gamă foarte largă de persoane. Transferul vinului
de la producător la consumător se face într-o proporţie covârşitoare prin intermediari : firme
de comerţ cu ridicată sau cuamanuntul.
Un număr relativ mic de sticle de vin sunt cumpărate direct pentru consum de
catrecolectionari sau diverse persoane. Cea mai mare parte a vinului trece mai întâi printr-un
magazin inaintede a ajunge în paharele oamenilor.
Deși vinul este comercializat internațional nu există o piață internațională a vinului în sensul
curent al pieței internaționale. Aceasta deoarece țările consumatoare sunt în același timp
producătoare asigurânduși aprovizionzrea în proporție de 100%.Piața vinului cuprinde mai
multe segmente.
Segmentul cel mai important este cel al vinurilor stabilizate care poate fi divizat în mai multe
grupe: vinuri de calitate medie cătremediocre și vinuri de calitate superioară supusă desigur
unor reglementări și specificații stricte.
Piața vinului în general dar în particular cea europeana se caracterizeaza prin excedente
structurale. Producția de vin depășește potențialul de consum național și eventualele
cantitățidestinate piețelor internaționale
Astfel, din punctul de vedere al producatorulu, majoritatea vinuluieste vândut firmelor de
comerţ. Din punctul de vedere al acestor firme de comerţ, vinul este apoi vandutdirect
consumatorilor. Peste trei sferturi din populaţia României consumă vin , mai des sau mai rar
infunctie de mai multe elemente.

30
 Bibliografie

1. www.crameromanesti.ro
2. www.capital.ro
3. www.abplus.ro
4. .www.bautura-online.ro
5. www.stiriagricole.ro
6. festivaluri-romanesti.ro
7. ro.wikipedia.org
8. Cartea Vinurilor , Editura: Paralela 45, 2011,Matthew Jukes
9. Pivnite de vinuri , Editura: Casa , Dr. Janki Ferenc, Kérey Csilla
10. Vinurile lumii. Editia a II-a, Editura Litera ,2013,
11. Istoria vinului , Editura Baroque Books & Arts .2017, Ian Tattersall, Rob DeSalle
12. Atlasul mondial al vinului Editura Litera ,2015 , Hugh Johnson,Jancis Robinson

31