Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Compilație Porcedură Civilă

    Încărcat de

    Ana-Maria Tolea
    0 vizualizări282 pagini
    DREPT PROCESUAL CIVIL 1

    Titlu original

    Compilație porcedură civilă

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    DREPT PROCESUAL CIVIL 1

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    0 vizualizări282 pagini

    Compilație Porcedură Civilă

    Încărcat de

    Ana-Maria Tolea
    DREPT PROCESUAL CIVIL 1

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 282
    2 een incaz de dsjungere, dosarul nou-format se repartizear3 acelulasicamplet pentru respec ‘area princpislu continuitai Cu toate acestea, disjungerea nu poate fi dspusa in cazurlle anume previzute de lege sau dacs judecarea ambelor cererise impune pentru slutionarea united a proce. sul fat 20 alin. (2}teza ata Cproc.ch J De exemplu,legea nu admite posibiitates isjungericelor dous cerer In procesele de divor art. 916 alin (2) C.prot ev, Subliniem €& in doctrina"! si jurisprudenta dewoltate sub imperil Codului de rocedur8 cid din 1865 se admitea, chiar lin lipsa unor cspocti similare cel ale rt. 20 alin. (2) Cprocciv., c& dslungerea nu este posiblé in cazl in care rezolvarea Corerireconventionale este iti logata de soluta ce sar pronunta cu privie la cererea ‘rincipald.in acest sens s-a ardtat cl exit o strdnsi legitud intre cererea reconven. ‘ona si cererea principal, impunindu-sesoluionarea untar a procesul, tunel cdnd ererea principal are ca object dexbatere succerorall sparta} jutar, ‘ar cea recom ‘veional8 vzeaz8 pretenile parael cu prvre la compunerea ras succesorae, inti. erea dreptariior mostenitonlor si madaltatea de impirire. In acest car, csjungeres ‘ceterireconentionale nu este posbil, find potrivncsintereselor mostenitorl. e asemenea, csjungerea nu ar putes fi dispuss nici atunci cand pretentite celor ‘dovs piri decurg din aceasi ti Cererea reconventionalé va trebul solutonats, chiar daci reclamantul a renuntat la nce saute dept subiecty prot Su cr carer de cma in judecat a fost Fespinsé ca presris, anulatd ori (ups ce a fost cisjunsd) sa perimat Tn cazul une! czter reconventionale subsidiare, dacé se respinge cererea de chemare in judecats _stunci se va respinge i cereresreconventionala, a lipsité de obiect sau Ge interes. §5. Masurile asigurdtoril 5.2. Precizati preatabile Masurileasigustori sunt mijfoace procesuale al cdrorscop este indlsponibilizareo $i conservorea bunurilor urméribile ole debitarlui sau ale bunutlor core formeats ‘blectulprocesulu, pentru a se evita degradarea sou disparitia lor (in cazul ecfumior ‘eale) on, dvpd coz, diminuorea activuluipatrimonial al debitorul (i cazuleefunior personae}, "Masurile asigurStori nu sunt masuri de executare silt, ci mijloace procesuale care Intrdin continutu actiuni chiles care au ca scop doar asigurarea pati prin indisponi. bilizarea bunarlor urmaribile ale debitorulul sau a celor ee formeazé obiectul tigi, 6, Sono, od 200,335; VM, Cosa 6, B00, TE hers select 201, 9.285216, A se velea, spe exempl: Ti. prem, cee 83/1970, th C1970, pk; doc 889/977, th CO. 1977 p.196; CS, omy dere 887/991, h Dept Wf7/2992¢ 918, Wh, ‘Soca 3 3 dee ne 321/995 md, 298 p27, CA Pale doe oe oa s996 ee om, 11995, 9.269, 2 Ti Soren, 5c, dem STIS, CO. 3873, 9.382; CSL, dee: 4/200, n #8 42003, pT jad Cova, ev 85/1983, LR. i984. S. "cNEcth In 6 own (oor), Nol Cod de proce ca Camera Pe ata, wl 8a Iman Bucur 2013 (eat canst ul Cov Hp #5, use prelinstante 20 spre rejudecare, De asemenea, apreciem cS, in princpiu, cererea reconventionals nu ‘este admisibila nici in cazul cast sau anulért cu trimitere spre rejudecare ls prima instant, chiar sin ipoteza casar totale cutrimitere™. Este adevirat 8, potrivit dispo- ziilor art. $00 alin (1) C.procciv., hotdrdcea easatd nu are nicio putere, insé trebuie ‘bservat 3, prin ipotezs, chiar gi in cazul cari totale cu trimitere spre rejudecare la prima instant, termenul de formulare a cererii reconventionale este depisit. Pe de ‘lt parte, trebuie avut in vedere si faptul c& rejudecarea dup casarea cu trimitere este consecinta controlului udiciar realizat prin eile de atac de reformare. Prin urra- re, pentru ae asiguraefieenta acestuia, tebuie ca rejudecarea dup8 casarea cu trimi- tere s8 iba loc in limitele acoliasi cadru procesual atat subiectv, ct si obiecti. Tn plus, trebuie avut in vedere si faptul c8, att in cazul anulSril hotdariiprimel instante Cutiimitere spre rejudecare, in conditile art. 480 alin. (3) tera alka Cproc.cwv, cat sia ‘2 casi totale a hotérérilinstantel de ape sa sentingel prime petenta amoelor instante, nu se va relua etapa scrisi premergatoare judecs Incat este exclisd posiblltates (ormuliitIntampinéri4i e eererilreconventionale. 0 singurd rezerva trebuie facutd pentru cazl in care trimiterea spre rejudecares-a facut, in conciile art. 480 alin. (3) teza_a Ira C.proc.ci, In urma constatari de etre instanta de apel a feptului c¥ péritul care a lipit nu a fost legal citat in tot cursul judecatil in fata primel instante. In acest caz, apreciem c& paratulul trebule s8 i se acorde posi- biltatea dea formula intémpinare si, datd cu aceasta, s cerere reconventional. jn cazul rejudecériifondulul ca urmare a admiteriicontestatei in anulare, cererea reconventienal ar putea i admis exclusivin acele situatiin care obiectul cal extraor dinare de atac La consttuit 0 hotdrdre pronuntata in primd instanga, deci nual in cazul contestaie in anulare de drept comun, si doar atunci cind nelegala citare, care a constitut tivul de contestate in anulare,/- privit pe para. Cererea reconventionala se comunicd reclamantululs), dupa cat, persoanelor che mate in judecaté pe aceostd cale, pentru a formula intémpinare, find incidente gi dis: poaiile art. 201 C.proc.clv, reeritoare la fxarea primului termen de judecat8. Aste, Feclamantul i, dups cat, persoanele chemate in judecat8 prin cererea reconventionals sunt obligate s8 depund intdmpinare in termen de 25 de ale de Ia comunicarea aces- tela, sub sanctiunea decideri din dreptul de a propune probe side a invoca excepti, in afara celor de ordine public in raport de pretentile din cererea reconventiona. In- tiimpinarea formulat ee va comunica pirdtulu-reclamant, care este obligat si depund réspuns ta intémpinare in termen de 10 zile dela comunicar. Potrvit art, 210 C.proccv, cererea reconventional8 se judect odati cu cererea prin- cipal, nss,atunei eénd numa cererea principal este in stare de a fijudecata, instanta poate dispune, prin incheiere!™, dsjungerea si judecarea separatd o cererii reconven- tionale, car se va face tot de eBtre aceeasl instant, deoarece, sub acest aspect, efectele teventualei arorogiri de competent3 subzsta si dupa ce + dispus disjungerea. Mai mult, potrvt art. 99 alin, (4) din Regulamentul de ordineintericar&alinstanfelorjudecstoresi, "sens n aul n eve notre este alt, respect ast panty necompetent 3 outa ste retnt sou, dp et, is spre rjdcare fa pia insta, exer econenional a pate f formic sin tap elude a eves M Thatch, Bree procsse eo 2013, vl 108, 368 Tipe tenet art 465 © proccineelerea pn cates pus cjunerea ru poste tat Ea uscata Incldentate 5 achite suma datoratd cu ttl de tax judciard de timiru gi va stabil un fermen in acest scop, iar, dacd pans la termenulstabilt de instants tvlarul cereri hu Indeplineste obligatia de plats a taxel,actiunea oti cererea va fi aula in intregime sauin pare, potrivitregullor generale prevazute de O.U.G. nr. 80/2013, Subliniem €8, in cadrul procesului civil, legea recunoaste dreptul de a formula cerere reconventional8 doar pérdtului din ceerea intial, Desi reclamantul gin cererea Iniald devine pardt tn cererea reconventionals, totus, potrit art. 209 ain, (7 Coroc.civ, acesta nu poate formula cerere reconventional la cererea reconventionale 4 pérdtul initial. Cu toate acestea, dae’ sunt intrunite conditile art. 208 C proc. dupé primirea cereri reconventionale, nimlc nul va impedica pe reclamant sii mo. aifcecererea de chemareinjudecat n eaneliile at. 208 C.proc.civ!"In cas contrar, ‘eventualelepretenti ale relamantului fd de cererea reconventionala formulatd de irdt pot fvalocficate numai pe calea unui proces separat Este admisibil formularea lunai caret reconventionale de cite parile din itigul inal Indreptate Impotrve intervenientulu! principal. in schimb, intrucat interventia accesorie ru reprezints o vertabila cerere de chemare in judecatd, ci prin intermediul s4u se spriin’ doar ap8. ‘area uneia dintre par, partie nu pot formula o cerere reconventionalimpotriva im tervertielaccesor Cereres reconventionala se depune, sub sanctiunea decSderi,odaté cu ntdmpina- ‘rea sau, dacd paratul ny este obigat la intdmpinare, cel mai rz la primul termen de Judecoté.Cind reclamantu sia mocifiat cererea de chemare in judecata in conde art 204 C.proc.civ., cererea reconventionala se ve depume cel mai tértiu pind later. ‘menul ce se va incuvinta pérétuul in acest scop,dspasiile art 209 alin. (3) Cproc.c find apicadie Termerul stabiit de lege pentru depunerea cereri reconventionale este un termen roceduralimperativ absolut, astfel incat nevespectarea acestula este sanctionats co decéderea 28m din dreptul dea formula cerere reconventionals. Agadar de lege lat, spre deosebire de regiementarea anterioarS, 0 cerere reconventionala depuss peste termen va i respins3 ca tardiv, iar nu dslunsésjudecatd separst” "Nu este permis ca parétuls8introducs 0 cerere recenventionaa direct fo ape! sou ‘in recurs, deoarece s- incilca prevederie art. 478 alin, (3) C.proc.civ, la care face tr. mitere sat. 494 Cproc.cv. Numal in materia divortulu, art. 816 alia. (3) Cproc. permite pirdtulls8 formuleze cererea reconventionals direct in apel, in cazul in care otivele de divorts-au wit dupa Inceperea dezbaterilor asupra fondului la prime instant sin timp ce judecatacereri principale se ald in ape, In ceea ce priveste posibiftatea formulérii unei cereri reconventionae in cursul ‘eucectr upd cosare,o astfel de cerere nu este admisibilé in cazul easdri cu retinere INlnsens serio 2 eva gM. THelack, Dep process 2013, vl 9. $n terra de specaltate (6. OL. Bhan, Nou Cad 301, p23} 2 sine cb ners ecto termerull formule a cere reconvericnale ev contecitarespnger caste ca sees a "imei pe pss tormulece ales: retentive tv ecsreantn es, Descane sro aciue inodsd pe cle sept, I, uteri, sb sofetecontrares poe fonda 139 Coos, agumetat ess liu dine cee dub eaute neces cose cia ‘cain eter fas deo asemenea nerpretare a preveerir at 29 al) Cpacon, enone ‘scans ais, prac hr elect antones dere prevent Ge onl nemons dea ant eee rte pe ila uni proces sierra poate spe oneaten. ect ia ea pein 3 litgitor avénd ca obiect actin! posesorii,sunt inadmisibile cererea reconventional si orice alte cerer prin care se solicit protect unui dreptintegatura cu bunul in itigiv” Fiind 0 cerere incidental, cererea reconventionald este de competenfa instontel sesizate cu cererea principal (art. 123 C.proc.cv.), chiar daca, in acest fel, s-arincalea ‘norma de competent materiald sau teritoriald exclusiva, cu exceptia cererilor previ- zute la art, 120 C.proc.cv.(cererile privitoare la insolvenga sau concordatul preventiv). ‘Din punct de vedere al continutului,cererea recorventionala trebuie sa indepit nease’ concitile prevézute pentru cererea de chemare in judecaté (art. 209 alin. (3) Croc. ‘Asadar, cererea reconventionalé trebule s8 cuprinds elementele prevézute la art. 194 C.proc.cv, Totodata, trebule sa se indice instanta de judecata céreie aceasta i se adreseazi, Dat find caracterul siu incidental, In cererea reconventionalé trebuie sé se fac’ referire la cererea principals, deci este necesar sé fle mentionat si numarul dosarululincare este depusd cererea incidentala ‘ind cererea reconventionalt este introdusd de un reprezentant al parStulu, se va rmentiona aceastd imprejurare $e va alatura dovada caltsii de reprezentant, dispo- ile art. 181 Cprocciv. find aplicabile ‘Avand natura juridicd 3 une vertablle cereri de chemare in judecata,cererea recon ventional este, in toate cazurile, supusa comunicari [art 209 ain. (5) C.proc.civ). Tn ‘acest scop, cererea reconventionala trebule sé respecte si cerintele refertoare fa numa ul de exemplare necesar pentru comunicare (cite unul pentru fiecare parte, exceptand azul in care partie au un reprezentant coun sau parteafigureazd in mat multe calitsti juridice, cind se va face un singur exemplar si, Intotdeauna, 3i un exemplar pentru instangd). Tot astel, prevederile at. 150 C.proc.cv. (referitoare la insersurile anexete) 51 cele ale art. 152 C.proc.civ. (privind cererea gresit denumita) se aplic8 in mod eorespun- tor si cereal reconventionale, “Tot ca oconsecint& a naturi sae juriice de veritabild cerere de chemare in judecat’, cereree reconventionala este supusé taxelorjudiciare de timbru, cu exceptie previ zute de lege. Astfel, potrivt art. 3 alin (3) din O.U.G. nr, 80/2033, ,cererile reconven- fionale (.) se taxeaz8 dup ragulileaplicabile obiectulul cere, dacd aceasta ar fi fost cxercitaté ce cale principals” (deci nu cu aceeasitaxd casi cererea principal, ceea ce inseamné cS, la stabilirea taxei judiciare de timbru,se-va avea in vedere obiectul cererit reconventianale, dup’ cum acesta este sav nu evaluabil pecuniar, urmand s8 necesite fie 0 tax la valoare, fe 0 taxa fix3, dup& caz. Se observ insé cd, in ipoteza cereri re conventionsle, ca, de atfel, sa cererlor de interventie avnd natura juriics de cerere de chemare in Judecati, mentionate de art. 34 alin. (3) din 0.U.G. nr. 80/2013, legea nu prevede care este procedura de stabilice a taxei de timbru, precum i, in ca2 de ne- ‘ndeplinire a obligatiei de timbrare, cea de anulare, In situatia fn care aceste cereri nu sunt timbrate sau sunt timbrate insuficent la momentul depuneri lor. Sub acest aspect, trebuie subliniat cf disporitile at. 33 alin. (2) din 0.U.G. nr. 80/2013 nu sunt aplicabile in acest caz, deoarece, asa cum am aratat,cererile incidentale, aga cum este 51 cererea raconventionala, nu sunt supuse procedurli regulrizari. Prin urmare, tn ceea ce ne priveste, considerdm c& ar trebuis3 fie aplicate, prin analogie, prevederile art. 36 din 0.U.G, nr, 80/2013 referitoare la stablirea taxei judiciare de timbru in situatia in care pe parcursul procesulul apar elemente care determin8 0 valoare mal mare a obiectulul cereri, astel Incit instanta va pune in vedere titularului cererii Cererea reconventionalé poate avea si un caracter subsidirfan8 de cererea prin ipo, pératulsoicitand admiterea cereri econventionale numa tn ipateran care ar fi acmisi 5 cererea principal (de exemplu lao cerere tn revendicare, piratul spur- de solciténd respingerea cere ca neintemeiat ins, nsubsiciar, cee ca, in eventus ltatea admiterit cere recamantului, acesta s4 fle oblgat si pateasc sua ce re- retin chetuele pe care pirétul pretinde clea fSeut cu repararea imobulu in litigi)" Ateoi la cererea de chemare In judecats,piratul rispunde printro cerere care prezintdn parte caracterul une intimin, ir in parte caracterl une! ceren recon. ‘ventional inttulat in practic .intémpinare-reconventionald’. Into astel de situa. ti, tebuie stabil cu exactitat ce element ale cre aldtuesc cererea reconventio. nal, intrucdt aceasta se timbres casi cererea de chemare In udecata, adied dups reguile aplictile fn cazul in cae arf fost exercitatspe cae principal, in timo ce pen {ru TntSmpinare nu se platejte nici tnd judelard de Umtra inprircpi, cerereareconventional ae caracter facultati,In sensulc& pardtul are posibiitates 8 aleogs inte veloricarea pretetilorproprit pe cala incidentalé a ce. ‘eri reconventonal sau pe cale uneiceer principale, cae si declangeze un at pro- es, Alegerea ci ncidetale prezintsanumite vantaje: ~asigurdsolujonarea pretentilorcelor dou’ pari int-unsingur cadru procesual determing relzarea unor economi de tins cheltuel ~ ofr condi pentru © mai bund judecaa,instanja find pus in situata de a ‘cunoase,in complextatea lor, raporturle juice substaniale dine pir ~evtdposbitatea pronunti unor hota contradictri Enis ns si cazu expres previzute de lege in care pirat este obligat 58 valo- ‘ice pretepile sale pe calea cererreconventionale. Un astel de exemplu i constitule procesu ce dvor, in cadrulcula soul part, dac8 dorestes8 obtinadestacerea casa. {ori din ving exclusiva a sotlu reclamant, este obigat s4 depund cerere reconven- tional png la primultermen de judecat la care a fst citat in mod legal, pentru fap. tele petrecute inante de acest moment, ar, pentru faptelepetrecute dupa acest mo- ment, pink lainceperea dezbateriorasuprafondulu in cerereareclamentull.n potera In care metvele civortuli sau Wt dup incepereadezdaterllorasupra fonda prima insta gl’ timp ce judecata prieicerer se ff In apel,cereea pardtli va putea f ‘cutdcrect instant investi cujudecares ape. Nentraducerea cerelreconven tionale in termenel ardtate atrage decdderea soul prt din dreptul de a cere divortul pentru acele motve.Dacdcerere relamantull a fost respinsd, soul part poate ere divortul pentru motive vite ulterior art 916 ala. (1) 2) (4) proc.cv} ‘nanumite materi, legea nu permite formlarea de cite part 8 unor preter pro bri impotva recamantuli, dearind cererea reconventionoldinadmisbilé™ Aste, ott art 1042 ain. (1) Cproccw, in materia proceduri speciale a evacus din imo. bill folste sau ocupate fr8 ares, pirStul nv poate formula cerere recanventional, de chemare in judecatd a altel persoane sau tn geranti, pretenile sale urmand @ f valorifcate mumai pe cle separate, conform at. 1003 alin, (2) proc, n adul 6, Coo 2001p. 334 "iy acste ena, evertualle pret prop le pu pote reamantl pot f vlna soe pecle pina separa Prin introducerea unel cererireconventionale se poate urmdiri ~ neutratizareo obligatiei pe care reclamantul a formulat-o impotrva p&rdtulul; de ‘exemplu, tn cazul in care reclamantul cere executarea unui contract inchelat cu par3- tl, acesta din urmd solicit anularea,rezolutiunea, rezilierea contractull respectv; ~ atenvorea obiigatle) paratului fa de reclamant, cum ar ficererea pirdtulul debi tox, care, prtinzindu-se si el creditor al reclamantulu,exige in contra acestula lich’ darea creanei sale, cu condlio ca aceasté creants s& derive din acelagiraport juridic ‘precum pretentia reclamantulu sau 53 fie in strnsé logaturS cu aceasta (prin ipotez3, prdtul nu ar putea opune, in acest caz, compensatia legals, deoarece creanta sa mu este ned lichida) = obtinerea unei obiigari la platé si @ reclomantul, spre exemplu: cererea locata- ‘ull pardt, chemat in judecaté de citre proprletar pentru a evacua Imabitul ce for mase obiectul unui contract de locatlune, prin care solicit instanfei 8 il oblige pe reclamant la plata contravalori reparatillor aduse la imobil; a cererea prin care pro- pretarul unui imobil solicits instanfel $8 constate ca a seven, prin acceslune, pru prietaru lucéiiedificate asupra imobilului siu de cétre parat, acesta din urms cere instante ca reclamantul si fle obligats8 Tl despSgubeascé potrivit modalitStilor arevi- tute de lege, eventual, si | se recunoasca si un drept de retentie cu privire la lucrrile respective ‘Asa cum am ardtat cu 0 altd ocazie, uneor, pentru ca paratul s8 poatd obtine re-

    S-ar putea să vă placă și