Sunteți pe pagina 1din 4

Rezumat studiu

Context
Acest raport prezintă rezultatele studiului privind normele sociale care influențează comportamentele de risc
ale adolescenților din România, care a fost realizat de Fundația Romanian Angel Appeal la cererea UNICEF
România în perioada mai 2014-februarie 2015.

Studiul și-a propus identificarea normelor sociale care influențează adoptarea și menținerea de către
adolescenți a următoarelor comportamente: consumul de alcool și tutun, consumul de droguri și inițierea
timpurie a vieții sexuale. Cercetarea a vizat adolescenți cu vârste între 10 și 18 ani care locuiesc în orașele
Iași, Bacău, Cluj-Napoca, Constanța și București.

Scopul studiului este acela de a fundamenta dezvoltarea unor intervenții și elaborarea unor recomandări de
politici destinate adolescenților, care să abordeze într-un mod integrat vulnerabilitățile ce derivă din aceste
comportamente de risc la adolescenți.

Obiective și metodologie
Studiul a avut următoarele obiective:

 Identificarea și analizarea normelor sociale care influențează adolescenții cu vârste cuprinse între 10-
18 ani, băieți și fete, din perspectiva următoarelor comportamente: consumul de alcool și tutun,
consumul de droguri și inițierea timpurie a vieții sexuale (înainte de vârsta de 16 ani);
 Formularea de recomandări bazate pe dovezi pentru crearea unor strategii eficace și eficiente, inclusiv
a unor instrumente și canale de comunicare care să vizeze cele mai importante norme sociale ce
influențează adolescenții din perspectiva comportamentelor menționate;
 Formularea de recomandări privind indicatorii potriviți pentru măsurarea impactului acestor strategii.

Pentru explorarea normelor sociale, am utilizat perspectiva propusă de Cristina Bicchieri (2006), conform căreia
respectarea normelor sociale este o rezultantă a așteptărilor empirice și normative ale individului – adică ce
crede individul că fac ceilalți și ce crede că ceilalți așteaptă de la el. În plus, modificarea celor două tipuri de
așteptări poate duce la modificarea dramatică a comportamentului individului. Din această perspectivă, modelul
operațional utilizat pentru explorarea așteptărilor empirice și normative ale subiecților presupune răspunsul la
următorul set de întrebări:
 Așteptări empirice: Care sunt practicile respondentului? / Care sunt practicile celorlalți? / Ce cred ceilalți
că face respondentul?
 Așteptări normative: Ce crede respondentul că ar trebui să facă? / Ce crede respondentul că ceilalți ar
trebui să facă? / Ce cred ceilalți că ar trebui să facă respondentul?

Abordarea metodologică pe care s-a bazat acest studiu a implicat utilizarea unui mix de metode de cercetare
cantitativă și calitativă menite să asigure complementaritatea datelor culese și să ofere studiului un nivel ridicat
de validitate.

Într-o primă etapă, au fost culese date prin realizarea de focus grupuri și interviuri în profunzime cu trei
categorii de persoane: adolescenți cu vârsta între 10 și 18 ani, părinți de adolescenți și actori cheie din
comunitate, relevanți pentru problematica adolescenților din grupuri vulnerabile.

1
Au fost realizate 30 de interviuri și șase focus grupuri cu adolescenți, două focus grupuri cu părinți și alte trei
cu actori cheie din comunitate. În cea de-a doua etapă, a fost realizată o anchetă pe bază de chestionar
standardizat pe un eșantion de 1870 elevi din școli gimnaziale și licee din cinci orașe.

Principalele rezultate și concluzii


Comportamentele de risc, în sfera cărora intră cele patru comportamente analizate în acest studiu, se însușesc
și se dezvoltă în strânsă legătură cu transformările psihosociale specifice vârstei adolescenței și cu trăsăturile
mediului social în care interacționează și se dezvoltă social adolescentul. Acestea sunt supuse unui proces de
învățare socială și ajung treptat să fie încorporate în structura sinelui social al adolescentului (Becker, 1953;
Matza, 1969).

Per total orașe, în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, se poate constata o prevalență foarte
ridicată a fumatului. Astfel, peste jumătate dintre copiii cu aceste vârste au declarat că au încercat să fumeze
cel puțin o dată, pe primul loc aflându-se capitala (66%), iar pe ultimul loc, orașul Iași (53%). Dintre aceștia,
între 50% și 55% au fumat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. În rândul copiilor de 10-13 ani, prevalența
fumatului se situează între 2% și 7% la nivelul orașelor analizate.

Indiferent de oraș, majoritatea adolescenților au plasat răspunsurile la întrebarea “Câți dintre cei de vârsta ta
crezi că fumează?” în categoriile „mai mult de jumătate” și „toți”, ceea ce sugerează existența unui climat
favorabil încălcării interdicției fumatului. În cazul adolescenților care au, în prezent, între 14 și 18 ani, vârsta
medie la care au încercat prima dată să fumeze sau să consume băuturi alcoolice este situată în intervalul 13-
14 ani, vârstă la care începe să se manifeste acut nevoia de independenţă, de a face lucruri care, în mod
normal, le sunt interzise copiilor.

Majoritatea respondenților, indiferent de grup, de vârstă sau de prezența în repertoriul de comportamente al


celui de consum, consideră alcoolul ca fiind distructiv pentru sănătate. Totuși, la adolescenții respondenți din
categoria de vârstă 14-18 ani, experimentarea consumului de alcool nu este considerată în afara normei,
consumul ocazional este relativ blamat, însă consumul frecvent este respins de majoritate.

Când trebuie să aprecieze opinia celor de aceeași vârstă față de consumul de alcool, adolescenții îi consideră
mai înclinați spre susținerea comportamentelor prohibite decât sunt ei înșiși, opinia lor fiind mai moderată când
se evaluează credințele prietenilor lor și foarte dezaprobatoare față de alcool, când se determină atitudinea
părinților. Un procent important (Constanța 17% - București 32%) consideră că părinții sunt de acord cu
consumul ocazional și moderat de alcool.

Grupul de prieteni are o influență determinantă în alegerea frecvenței și cantității consumului de alcool. Datele
colectate arată că, de obicei, există un consens asupra regularității consumului de alcool, adolescenții care
sfidează regula animând reacțiile membrilor prin care se încearcă uniformizarea. Cultura grupului, prin
specificul activităților în care se implică membrii săi, poate susține sau nu consumul de alcool.

Adolescenții din orașele incluse în studiu, în majoritatea lor, declară fie că nu pot aprecia câți prieteni sau
semeni consumă droguri, fie că, după părerea lor, nici unul nu consumă droguri.

Capacitatea de a estima numărul celor care consumă droguri este cu atât mai scăzută cu cât este vorba despre
alte droguri decât marijuana. Acest rezultat trebuie analizat suplimentar, pentru a stabili sursele lui: nivelul
scăzut de expunere al adolescenților la consumul de droguri? lipsa de cunoștințe despre tipurile de droguri și

2
efectele lor? conștiința caracterului ilegal al consumului de droguri în România și teama de a vorbi despre acest
subiect?

Alte cauze? De asemenea, dacă datele permit, ar fi recomandată analiza diferențiată a acestui aspect în rândul
celor care nu au experimentat droguri, comparativ cu cei care au experimentat sau declară că au în cercul de
prieteni persoane care consumă substanțe stupefiante.

Majoritatea respondenților au internalizat credințe care favorizează respingerea consumului de droguri. Cu


toate acestea, atitudinile lor față de acest subiect sunt mult mai fragmentate, variind pe un continuum de la
negativ (respingere) la pozitiv (acceptare). Atitudinile și credințele adolescenților în ceea ce privește momentul
debutului vieții sexuale reflectă în mare măsură atitudinile populației, cu excepția cazurilor în care viața sexuală
a fost deja începută. Adolescenții intervievați sunt de părere că viața sexuală ar trebui începută atunci când
persoana este matură și poate să își asume consecințele unei relații sexuale – sarcina. În cercetarea calitativă
unii adolescenți au asociat acest moment cu vârsta majoratului; cu toate acestea, întrebați în cercetarea
cantitativă despre “cea mai potrivită vârstă pentru debutul vieții sexuale”, adolescenții au indicat în medie 16-
17 ani pentru băieți și 18-19 pentru fete. Norma percepută este însă diferită de practică, debutul efectiv
înregistrându-se la 14-15 ani în cazul băieților și la 15-16 ani în cazul fetelor.

Contextul practic al începerii vieții sexuale este unul de oportunitate și mai puțin de planificare. Adolescenții
intervievați au indicat faptul că începerea vieții sexuale s-a produs în momente mai speciale marcate de lipsa
adulților și, uneori, de consumul de alcool (zile de naștere, excursii, accesul la spații private). Acest lucru este
semnificativ, mai ales dacă îl corelăm cu răspândirea redusă a mijloacelor contraceptive. În același timp,
posibilitatea actului sexual este ceva ce este în multe cazuri discutat înainte și apare în contextul unei relații,
mai ales pentru fete.

Grupul de referință cel mai important este cel al prietenilor, iar practica și atitudinile prietenilor par să
influențeze (sau cel puțin să se coreleze cu) momentul debutului vieții sexuale.

Surprinzător, părinții nu sunt un partener semnificativ de discuție sau o sursă importantă de informații, ci mai
degrabă prietenii și media. Și părinții, și copiii evită în mod sistematic discuțiile deschise și oneste despre
sexualitate, iar cele care au loc se rezumă, în final, la pericolul sarcinii. Băieții învață că pot face ce doresc
atâta timp cât nu lasă o fată însărcinată, iar fetele învață că propriul corp este ceva care se află sub asalt și
trebuie păzit, fără informații precise despre cum ar putea face asta (în afara abstinenței).

Școala oferă puține oportunități de discuție și informare și nici acelea nu sunt luate în serios de către
adolescenți. În ciuda faptului că în școli există o infrastructură pentru informare și că mulți dintre adolescenți
au indicat nevoia de a discuta cu o persoană mai în vârstă despre sex și sexualitate, școala joacă un rol minor,
aproape inexistent în educația sexuală a adolescenților. Din nou, informația (adeseori sub formă de pseudo-
informații) pare să ajungă la adolescenți dinspre media (în special website-uri și jocuri), via prieteni.

Recomandări
Având în vedere relatările respondenților adolescenți care minimizează eficacitatea programelor de prevenție
al căror focus e „terorismul despre sănătate”, mai precis accentul pus pe consecințele negative ale fumatului
sau consumului de alcool asupra stării de sănătate, ca și discursul, cu obiectiv similar, care are tentă
moralizatoare, apare necesitatea unor strategii diferite de comunicare cu acest grup.

3
Strategiile pentru prevenție ar trebui să-și fixeze drept scop ruperea corelației dintre comportamentele asociate
cu această perioadă și fumat/ consum de alcool, adăugându-le acestora din urmă o valență negativă,
indezirabilă. Indezirabilitatea ar trebui să se construiască prin contrast cu valorile promovate de această
perioadă formativă – independență, experimentare, autenticitate, temperament „cool”, imperturbabil.
Mesajul ar trebui livrat de persoane etalon din aceeași generație, știindu-se faptul că acesta este grupul de
referință esențial. Deja o parte dintre adolescenți îi consideră pe cei care exagerează cu consumul de alcool ca
fiind „penibili”, „fără demnitate”, „fără control”. În perioada adolescenței, managementul imaginii de sine este
foarte sensibil la toți factorii care ar putea influența negativ imaginea socială a adolescentului.

Dezvoltarea și implementarea unor programe de dezvoltare a inteligenței emoționale la copii și


adolescenți pe toată perioada de școlarizare – Aceste programe ar putea fi implementate în școli, dar și
în cadrul organizațiilor neguvernamentale, care ar putea colabora cu inspectoratele școlare. Acest tip de
programe ar preveni consumul problematic de alcool, putând oferi instrumente de gestionare afectivă pentru
cei care traversează perioade dificile.

Dezvoltarea unor programe de formare continuă dedicate personalului didactic – Scopul acestor
cursuri ar fi dezvoltarea de abilități necesare pentru recunoașterea semnelor de consum problematic de alcool
și de fragilitate psihică la adolescenți (care poate determina apariția consumului excesiv de alcool). De
asemenea, personalul didactic ar putea fi informat despre procedura de referire către rețeaua de servicii
gratuite de asistare psihologică din mediul guvernamental (direcțiile de asistență socială și protecția copilului,
serviciul public de asistență socială etc.) sau mediul nonguvernamental și către alți furnizori. Acest tip de
program ar putea fi implementat prin inspectoratele școlare sau externalizat, în baza unei colaborări cu
furnizorii de cursuri din mediul privat, acolo unde există această posibilitate.
Dezvoltarea de servicii de petrecere a timpului liber dedicate adolescenților – Mediul
nonguvernamental care are în sfera de activități lucrul cu copii și adolescenți ar putea concepe servicii cu scop
educativ, care să sprijine dezvoltarea responsabilității și a spiritului critic, sau construi medii de socializare pe
tematici diferite, care să ajute procesul de identificare și să îl ghideze într-o manieră adaptativă.

Dezvoltarea unor intervenții de identificare rapidă, consiliere și referire către servicii specializate
a părinților/tutorilor care prezintă consum problematic de alcool – Aceste intervenții pot fi dezvoltate
în cadrul cabinetelor de medicină generală, spitalelor, serviciilor sociale generale sau specializate (de exemplu,
cele destinate grupurilor vulnerabile, persoanelor sărace), pe lângă structuri de educație timpurie. Una dintre
cele mai frecvente credințe raportate de respondenți este aceea a unei ierarhii a adicțiilor, în care consumul
de droguri (de orice tip și cu orice frecvență) este mai nociv decât adicția de tutun și alcool. Această credință,
deși poate fi protectivă împotriva debutului consumului de droguri, poate facilita inițierea și continuarea
consumului de alcool și de tutun în rândul adolescenților. Sunt necesare intervenții care să ajute la corectarea
acestei credințe.

Adolescenții vor continua să se raporteze la grupul imediat de prieteni și să îl folosească ca sistem de sprijin și
informare. Recomandările noastre au în vedere crearea unui sistem de informare și suport care să suplimenteze
și să orienteze sistemul existent, având ca obiective: creșterea, în rândul adolescenților, a gradului de
cunoștințe despre corpul uman, sexualitate, metode contraceptive, relații bazate pe respect reciproc și mai
ales respect față de propria persoană; creșterea, în rândul părinților, a gradului de cunoștințe despre corpul
uman, sexualitate, metode contraceptive, relații bazate pe respect reciproc și, mai ales, respect față de propria
persoană; conștientizarea rolului pozitiv pe care ei l-ar putea avea asupra adolescenților aflați în grija lor.