Sunteți pe pagina 1din 19

FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI

DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL

Avizat,
Inspector de specialitate,
Prof. Ciocoiu Cristina-Maria

Instituţia de învăţământ: : Grǎdiniţa Cioroiu Nou


Denumirea opţionalului: „Micii ecologisti”
Tipul: La nivelul mai multor domenii experienţiale
Domeniul experienţial: DS,DOS,DEC.
Nivel/Grupa: I
Durata: 1 an(2018-2019)
Educatoare: CHIRICIOIU MARIANA MIHAELA

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE:

DA NU DA, cu
recomandarea
I. Respectarea structurii standard a curriculumului:
Argument
Obiective cadru
Obiective de referinţă
Activităţi de învăţare (cel puţin una pentru
fiecare obiectiv)
Conţinuturi
Modalităţi de evaluare
II. Existenţa unei bibliografii
III. Elemente de calitate
Respectarea particularitătilor de vârstă ale
copiilor
Concordanţa cu ethosul grădiniţei, cu
interesele copiilor şi cu nevoile comunităţii
Conţinutul argumentului
* oportunitatea opţionalului
* realismul în raport cu resursele
disponibile
Corelarea obiectivelor cu activităţile de
învăţare
Corelarea obiectivelor cu unităţile de
conţinut: (competenţe de integrare, transfer,
în cazul unui opţional integrat)
Adecvarea modalităţilor de evaluare la
demersul didactic propus.

Avizul conducerii unităţii de învăţământ:

Responsabil Comisie Metodică,


Prof.Morcov Ioana

Unitatea de învǎţǎmânt:

Gradinita : Cioroiu Nou

Director,

Prof. Panait Dan


MICII ECOLOGISTI

- Opţional la nivelul mai multor domenii experienţiale

Grupa Mijlocie

Anul şcolar: 2018- 2019

Autori:
Educatoare: CHIRICIOIU MARIANA MIHAELA

1. Unitatea de învăţământ: Gradinita Cioroiu Nou


2. Denumirea opţionalului – „Micii ecologisti”
3. Tipul opţionalului: La nivelul mai multor domenii experienţiale
4. Grupa: Mare
5. Durata: 1 an şcolar
6. Număr de ore pe săptămână: 1 oră/ săptămână
7. Autorul: Prof.CHIRICIOIU MARIANA MIHAELA
8. Abilitatea pentru susţinerea cursului:
- Prof. CHIRICIOIU MARIANA MIHAELA -Universitatea
din Craiova-Facultatea de Liere.

9.ARGUMENT:

Educaţia ecologică începută în grădiniţă are semnificaţia deprinderii unui


anumit mod de a înţelege relaţia dintre om şi mediul de viaţă care nu este
numai al său, ci şi al plantelor şi al animalelor, a tot ce există pe Pământ, iar
copiii trebuie să conştientizeze şi să exprime respectul pentru mediul natural
de care beneficiem cu toţii şi pe care îl vor moşteni generaţiile viitoare.
Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor,
instinctive. În plus, comportamentele şi convingerile formate la o vârstă cât
mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viaţa.

10.Competenţe generale

 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului, precum


şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia.
 Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a
mediului, în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.
 Formarea unui set de valori şi sentimente specifice unei conduite
civice cu valenţe ecologiste.
 Cultivarea dorinţei de a se implica activ, colaborând cu alţii pentru
rezolvarea problemelor de mediu.

11.Valori şi atitudini

- Conştientizarea asupra importanţei educaţiei ecologice


- Grija faţă de securitatea personală şi colectivă.
- Interesul pentru cunoaşterea regulilor de respectare a naturii
- Atitudine pozitivă pentru respectarea acestor reguli.
- Responsabilitate civică faţă de ceea ce se întâmplă în mediul natural
12Competenţe specifice şi conţinuturi

Competenţe specifice:

 Să perceapă mediul în toată complexitatea sa.


 Să poziţioneze elementul uman ca parte integrantă a mediului, nu
superior acestuia.
 Să identifice efecte ale intervenţiei omului asupra mediului.
 Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi
protejare a mediului, aplicând cunoştinţele dobândite.
 Să dovedească responsabilitate pentru acţiunile sale zilnice.
 Să se integreze în echipe de lucru ce rezolvă probleme de mediu
specifice nivelului său de vârstă.
 Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi
protecţiei omului şi naturii.

Conţinuturi
- Reguli de protejare a naturii:
- Nu aruncam gunoiul pe jos
- Nu deterioram copacii
- Nu calcam iarba
- Nu poluam natura
- Protejam si incurajam ocrotirea ei
- Ce inseamna natura pentru sanatatea omului
- Ce inseamna mediu poluat
- Efectele malefic si benefice ale mediului inconjurator

13.Sugestii metodologice

În ceea ce priveşte metodologia de abordare a acestui tip de


opţional propun utilizarea unor strategii activ-participative care presupun ca
metode de învăţământ: conversaţia euristică, expunerea cu oponent, jocuri de
rol, brainstorming-ul, diversificarea formelor de organizare şi integrarea în
activitate a unor mijloace de învăţământ eficiente.
Exemple de activităţi de învăţare:
- exerciţii de receptare a explicaţiilor şi exemplelor
- întrebări şi răspunsuri pe teme de educaţie ecologica
- recomandări, exemplificări, dezbateri
- exerciţii de audiere a unor texte cu teme adecvate
- exerciţii practice de identificare a ce inseamna un mediu curat sau
poluat
- observarea comportamentului celor aflaţi în natura
- aprobări, dezaprobări, evidenţieri
- redarea prin desen, lucrări practice, povestiri, jocuri de rol cu
subiecte întâlnite în natura
- vizionări de filme, diafilme pe temele educaţiei ecologica
- iniţierea, organizarea şi participarea la concursuri
Prin evaluarea continuă va fi înregistrat progresul copiilor pe linia
formării deprinderilor de a respecta regulile de respectare a mediului
inconjurator
Se vor utiliza modalităţi diverse pentru evaluarea nivelului de
cunoştinţe, priceperi şi deprinderi:
- chestionare
- concursuri
- confecţionarea unor machete
- iniţierea şi desfăşurarea unor jocuri de rol
- amenajarea unor expoziţii
- întocmirea portofoliilor tematice
- realizarea unor afişe, postere pe această temă

Vor fi informaţi şi consiliaţi părinţii pentru a continua dezvoltarea


competenţelor copiilor astfel încât deplasarea pe drumul spre şcoală să se
realizeze în deplină securitate.

14.Bibliografie
1. Acatrinei G.: “Poluarea si pritectia mediului ambiant”, editura
Universitatii “Al. I. Cuza”, Iasi – 1994
2. Barnea M., Calciu Al.: “Ecologie umana”, editura Medicala,
Bucuresti – 1979
3. Martinescu G., Ciuhodaru L.: “Fise medicale de igiena”, editura
Bit, Iasi – 2001
4. Revista Invatamantului Prescolar nr. 3-4-2000 “Educatia in anul
2000”, Bucuresti
5. Cucuteanu I., Grunzu M., Rusu T., Luca O. “Indreptari pentru
suflet de copil”, editura Pim, Iasi – 2003
6. Revista copiilor isteti “Ariel” editata de Comitetul National Raman
UNICEF nr. 1-2, Bucuresti - 1995
SEMESTRUL I

NR.
CRT.
Perioada Competenţe specifice Tema
1. Sapt.1 Să identifice soluţii la „Paşi spre un mediu
problemele de mediu ivite; mai curat!”
Să participe activ la acţiunea
de curăţenie a curţii
grădiniţei;
2. Sapt.2 Să observe parcul în „Semnele toamnei”
anotimpul toamna;
Să cunoască factorii de mediu
care influenţează aspectul
copacilor, florilor din parc;
3. Sapt.3 Să colecţioneze frunze uscate; „Alergând după o
Să clasifice frunzele în funcţie frunză”
de formă, culoare, mărime. -joc didactic-
4. Sapt.4 să obţină efecte plastice prin „Culorile toamnei”
combinarea culorilor sau alte
tehnici (fuzionare,
presare,suprapunere);
să denumească culorile
obţinute;
5. Sapt.5 Să cunoască aspecte din viaţa « Am sadit un
copacilor pe parcursul celor
copacel »
patru anotimpuri;
Să sesizeze hărnicia copiilor -lectura educatoarei-
care plantează copaci în
curtea grădiniţei;
6. Sapt.6 Să manifeste respect faţă de „Salvăm copacii!”
natură;
Să conştientizeze necesitatea
de a recicla hârtia;
7. Sapt.7 Să arate prin mişcări ceea ce „Copacul însufleţit!”
simt faţă de natură, faţă de -pantomima-
copacul „adoptat”, prin
pantonimă.
8. Sapt.8 Să enumere animalele „Copiii – prietenii
domestice şi sălbatice; animalelor!”
Să facă distincţia între
caracteristicile animalelor
redate în poveşti şi realitate;
9. Sapt.9 Să participe la amenajarea „Acvariul din sala
acvariului din sala de grupă; de grupă”
Să denumească peştii care
sunt în acvariu;
10. Sapt.10 Să interpreteze cântecul în „Restaurantul
colectiv; păsărelelor”
Să înţeleagă de ce trebuie să -cantec-
dăm mâncare păsărelelor o
dată cu venirea iernii;
11. Sapt.11 Să enumere faptele bune „Fapte bune” de
redate în textul poeziei; Victor Tulbure
Să manifeste grijă pentru
păsările care rămân la noi,
presărând firimituri pe
pervazul ferestrei, realizând o
faptă bună;
12. Sapt.12 Să înţeleagă de ce bradul este „Legenda bradului
înfrunzit tot timpul anului; de Craciun”
Să precizeze importanţa -povestea
copacilor în menţinerea educatoarei-
echilibrului ecologic;
13. Sapt.13 Să confecţioneze clopoţei, „Bradul împodobit!”
globuri şi ghirlande pentru -activitate practica-
brad din materiale reciclabile
(hârtie, deşeuri din plastic);
Să manifeste creativitate în
realizarea lucrărilor;
14. Sapt.14 Să sesizeze efectul picăturilor „Povestea unei
de ploaie asupra plantelor, picaturi de apa”de
vieţuitoarelor; M.Ghiviriga
Să argumenteze rolul apei în
menţinerea sănătăţii;
15. Sapt.15 Să enumere stările apei în „Circuitul apei în
natură; natură”
Să cunoască factorii care
poluează apa;
16. Sapt.16 Să cunoască formele în care „Apa călătoare”
se găseşte apa pe pământ(
râuri, fluvii, mări, oceane);
Să înţeleagă care este
importanţa apei pentru viaţa
oamenilor, plantelor şi a
animalelor;
17. Sapt.17 Să înţeleagă importanţa „Tot ce e pe lume”
fiecărui lucru existent pe -cantec-
pământ;
Să exprime starea sufletească
creată de muzica audiată;

18. Sapt.18 Să cunoască reguli de minimă „Vreau să ştiu!”


protecţie a naturii;
Să înţeleagă efectele
secundare, negative ale
activităţii omului asupra
mediului;
19. Sapt.19 Să identifice manifestările „Nu faceţi ca ei!”
neadecvate faţă de mediu ;
Să adopte un comportament
care să nu provoace apariţia
unor probleme de mediu;
20. Sapt.20 Să participe alături de adulţi la „Suntem mici, dar
acţiuni de colectare selectivă a harnici!”
deşeurilor;
Să înţeleagă importanţa
colectării selective;
21. Sapt.21 Să confecţioneze mărţişoare „Eco-mărţişoare!”
din materiale reciclabile;
Să găsească o utilitate
obiectului realizat;
22. Sapt.22 Să recite poezii cu conţinut „Primăvara – o rază
adecvat temei; de soare în sufletul
Să interpreteze cântece în copiilor!”
colectiv;
Să exprime prin jocuri
sentimentele de bucurie pentru
venirea primăverii;
23. Sapt.23 Să înţeleagă importanţa apei „Apa este viaţă! Nu
pentru continuitatea vieţii pe o risipiţi!”
pământ;
Să înţeleagă necesitatea
economisirii apei;
24. Sapt.24 Să aplice în situaţii noi „Pădurea şi prietenii
tehnicile de lucru învăţate ei!”
pentru realizarea unor
compoziţii originale;
Să valorifice lucrările în
amenajarea unei expoziţii;
25. Sapt.25 Să descrie fenomenul de „Se întorc păsările
migrare al păsărilor călătoare; călătoare!”
Să precizeze necesitatea
protejării şi ocrotirii mediului
specific de viaţă al păsărilor;
26. Sapt.26 Să confecţioneze măşti din „Carnaval în lumea
materialele puse la dispoziţie; păsărilor!”
Să utilizeze măştile la
carnavalul păsărilor;
27. Sapt.27 Să înţeleagă mesajul poeziei; „Strigat de durere”
Să manifeste sensibilitate faţă poezie
de natură;
28. Sapt.28 Să enumere elementele „Pământul e ca un
necesare vieţii pe Pământ; copil, ce trebuie
Să enumere cauzele care îngrijit!”
determină dezechilibre în
natură;
Să găsească soluţii pentru
salvarea planetei şi implicit, a
animalelor şi a plantelor;
29. Sapt.29 Să participe, alături de adulţi, la „S.O.S.- deşeurile
acţiunea de ecologizare a sufocă Pământul!”
parcului;
Să distribuie „fluturaşi” cu
mesaje ecologice, trecătorilor
din parc;
30. Sapt.30 Să numească tipurile de „Cei trei R”
materiale care pot fi reciclate,
refolosite, recondiţionate.
Să cunoască modalităţi de
reducere a cantităţilor mari de
gunoi, materiale considerate
deşeuri.
31. Sapt.31 Să înţeleagă care sunt factorii „Ce este poluarea?
ce poluează oraşul; Cauze şi efecte.”
Să exprime modalităţi concrete
de combatere a poluării;
32. Sapt.32 Să exprime în desen aspecte „Parcul visat de
din parcul „visat”; copii!-desen-
Să ilustreze modalităţi de
protecţie a mediului;
33. Sapt.33 Să observe condiţii optime de „Secretul florilor”
dezvoltare a plantelor;
Să găsească măsuri de protecţie
a plantelor pentru o bună
dezvoltare ;
34. Sapt.34 Să precizeze norme şi reguli de Aşa da! Aşa nu!
comportare atentă faţă de
natură;
Să compună mesaje de
protecţie a naturii şi respectare
a formelor ei de manifestare;
Fapte bune
de Victor Tulbure

De pe-acuma fapte bune


Cate poti sa faci, ti-ai spune
Poti sa dai la porumbei,
Cate-o strachina de mei.

De la-nec albina poti,


Intinzand un pai s-o scoti
Poti sa treci cu stropitoarea,
Sa ajuti sa creasca floarea.

Poti sa treci fara sa strici,


Musuroiul de furnici.
Iar pisoii mici si dragi,
Poti de coada sa nu-i tragi!

POVESTEA UNEI PICATURI DE APA


de M. GHIVIRIGA

- Nicu! Nicu!. Nicu!


- Cine ma striga? intreaba Nicu speriat. Stia doar ca este singur in bucatarie.
- Pic, pic, pic. Nu ma lasa sa cad, Nicule, am sa alunec pe canal si mi-e frica, prinde-ma.
Baietelul prinde picatura de apa pe o farfurioara.
- iti multumesc, Nicule...
- De unde stii cum ma cheama?
- Sa-ti povestesc...
Odata locuiam impreuna cu alte picaturi de apa intr-o oala care fierbea pe aragaz. Din
cauza caldurii focului, unele picaturi se prefaceau in aburi. Pe fereastra deschisa, aburii
fugeau repede afara si se ridicau sus, sus de tot spre soare. In oala raminea din ce in ce
mai putina
apa.
- Unde s-a dus apa? ai intrebat-o pe bunica. Ea ti-a aratat cum deasupra apei care fierbe
se formeaza aburi, care se ridica in sus. Prefacuta in aburi m-am ridicat si eu din oala
aceea. Am trecut pe langa tine, am iesit pe fereastra si m-am inaltat spre vazduh.
Acolo sus m-am intilnit cu alte picaturi mici, transformate in vapori de apa (tot un fel de
aburi). Stii de unde veneam?... Din pamintui udat de ploaie, din apa riurilor si chiar din
marea cea mare.
Din cauza caldurii dogoritoare a soarelui, apa se prefacuse, ca si mine, in vapori de apa.
Acum locuiam impreuna un numar foarte mare de vapori de apa si stateam unul langa
altul. Vintul ne purta incoace si incolo.
Stii cum se numesc gramajoarele acestea de vapori care se vad pe cer? Nori. Cu timpul
ne-am strins mai multi unul langa altul si, impreuna cu praful din aer, ne-am transformat
din nou in picaturi de apa.
Am pornit-o cu repeziciune sp/e pamint. Eram un strop de ploaie. Stii tinde m-a aruncat
vintul? chiar in Marea Neagra.
Ce frumos ma jucam eu cu nenumaratele mele surori pe crestele valurilor!
M-am apropiat de tarm si tu, care erai pe plaja, ai intrat in apa si m-am prins de bratul tau.
Dar vai... nici nu m-ai observat. Din cauza soarelui dogoritor, m-am evaporat din nou. Si
iarasi sub forma de vapori de apa, intr-un nor mare; vintul m-a purtat in inaltul cerului.
Ploaia m-a aruncat pe pamint, iar din el m-au luat plantele insetate. Le-am ajutat sa
creasca si sa rodeasca.
Ah, stai sa-ti povestesc ce mi s-a intimplat intr-o
iarna...
Eram sus, de tot, in vazduh, cu alte picaturi de apa. Ne-am indreptat apoi spre pamint. Pe
drum ne-a cuprins un frig teribil. Ne-am pus haine pufoase, albe si am inceput sa ne
jucam plutind incet.
Te-am recunoscut intr-un grup de copii care strigau: ninge! ninge!... si m-am asezat pe
manusa ta albastra. Eram atunci un fulg de zapada. Ai suflat spre mine. Mi-era cald. Mi-
am aruncat haina cea alba si am devenit din nou o simpla picatura de apa.
Dragul meu prieten noi ne-am intilnit de mai multe ori. Intr-o dimineata de vara m-ai
gasit aninat pe o fereastra de o frunza fiindca... In noptile de vara, cand vaporii de apa
ating frunzele reci, ei se prefac in stropi mici de roua... Iar intr-o dimineata de toamna ai
privit bruma si n-ai stiut ca si eu ma gasesc acolo.
Nicusor, as putrea sa-ti povestesc multe, multe din peripetiile mele.
Odata am intrat in pamint de unde am iesit afara for-mind cu alti frati un izvor.
Oamenii capteaza apa din aceste izvoare si o duc prin tevi la robinetele din bucatarie si
baie. Pe acest drum am ajuns si eu la tine. Dar... Nicusor, nu vezi ce mica am ramas? Ma
evaporez...
- Mai stai putin, te rog, Pic!
Spune-mi, cand ne mai vedem?
Restaurantul pasarelelor
Iarna a venit /
Intalnind copaci golasi/
Gerul cu-ale sale suliti/
S-a lasat peste oras/
Pe o creanga o cascioara/
Ce o fi intr-ansa ghici?/
Pasarile-ncoace zboara/
E restaurant aici/
A venit o pasarica /
Bate-n geam cu ciocul mic/
Intra,intra fara frica/
Hai mai repede ca-i frig/
A intrat noua venita/
Ochii-s doua gamalii/
Si se plimba fericita/
Prin grauntele-aurii.
Legenda bradului de Craciun
Cea mai frumoasa dintre legende este legenda populara romaneasca care povesteste ca
"demult, tare demult, cand picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai paseau pe acest
pamant, s-a iscat din senin o furtuna, cum nu se mai pomenise. Grindina era cat oul de
porumbel, vantul smulgea pietrele din loc, iar cerul se intunecase ca la venirea noptii,
macar ca era miez de zi.

Iisus Hristos si Sfantul Petru tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei paduri si
au cerut adapost copacilor, care insa se ascundeau, care mai de care mai zgribuliti si mai
infricosati. Mandrii stejari si fagi nu au vrut sa-i primeasca la adapostul lor, pentru ca
abia isi puteau pazi frunzisul bogat de urgia cerurilor - unde sa-i mai adaposteasca si pe
cei doi calatori? Merii si perii au spus ca trebuie sa-si apere fructele, salciile si plopii s-au
facut ca nu-i baga in seama si au tacut.

Dintre toti, doar bradul s-a invoit sa le ofere adapost. El a spus: Fructe mandre pe care sa
le apar nu am, frunzisul meu e facut din ace ascutite care nu se tem de grindina, oamenii
ma ocolesc si ma socotesc nefolositor, dar daca vreti sa-mi cinstiti acoperamantul cu
prezenta voastra, eu va voi primi cum voi sti mai bine si am sa invelesc trupurile voastre
cu ramurile mele dese.

Zis si facut. Domnul Iisus si Petru au fost paziti cum nu se poate mai bine de bradul cel
vrednic. Apoi, furtuna s-a oprit, iar soarele a rasarit din nou, mandru pe cer.

Atunci, iesind din adapostul cetinei, Iisus cuvanta astfel catre brad: Dintre toti copacii, tu,
bradule, ai fost cel mai vrednic, iar eu, prin voia Tatalui Meu, te voi rasplati. Fie ca de
azi inainte, iarna, tu sa nu-ti mai lepezi frunzisul ca ceilalti copaci, ci sa-l pastrezi
vesnic. Apoi, fie ca acele tale intepatoare sa capete o mireasma care sa-i bucure pe
oameni, sa le dea putere si sa le vindece bolile, astfel incat ei sa te pretuiasca cum se
cuvine. Cat despre lipsa ta de rod, fie ca in miez de iarna, cand toate fructele pamantului
se vor fi terminat, oamenii sa te impodobeasca si sa puna pe ramurile tale toate
bunatatile, iar atunci cand se vor strange in jurul tau, ei sa se gandeasca la Mine, pentru
ca tu esti copacul cel mai drag Mie.

Numai ce zise acestea si Iisus disparu, impreuna cu Petre, intr-o geana de lumina. A
ramas in padure insa bradul cel falnic, cu darurile sale nemuritoare, precum si aceasta
poveste murmurata de frunzisul copacilor, infiorati de minunea dumnezeiasca".
Strigat de durere
Aud cum plânge firul ierbii
Şi fluturii pe înserat,
Căci omul azi, cu nepăsare,
Distruge tot ce-a fost lăsat.

Pâng florile de pe câmpie


Şi păsărelele în zbor,
Plâng pomii arşi de prin pădure
Şi dulcea apă de izvor.

Ascultă tu, dragă copile,


Te rog, ascultă glasul lor
Şi nu lăsa planeta dragă,
Să geamă de dureri şi dor!

Tot ce e pe lume

Tot ce e pe lume
Are-un rost anume:
Parul ne da perele,
Marul ne da merele,
Norii ne dau ploaia,
Lana ne-o da oaia.

Tot ce e pe lume
Are-un rost anume:
Somnul ne da visele,
Caisul-caisele,
Grau ne dau ogoarele
Si lumina soarele.

Tot ce e pe lume
Are-un rosr anume:
Flori ne dau gradinile,
Oua dau gainile,
Miere dau albinele,
Omul ne da binele!
Am sadit un copacel

Am sadit un pomisor, si-o sa creasca marisor. Apa-i torn la radacina Si cu var dau pe
tulpina. Ca omida rea, flamanda, Pe la frunze sa n-ajunga. Asa canta Ionel in timp ce-si
ingrijea pomisorul si de fiecare data il masura sa vada cat a crescut. Dar intr-o dimineata
baietelul nostru cazu pe ganduri. Copacelul lui nu crestea deloc.
- L-am udat, l-am ingrijit, dar el n-are decat doua frunzulite. Uite la copacelul ala mare,
ce frunze si ce tulpina inalta si groasa are! Oare cum o fi crescut? se mira Ionel, ciocanind
pe ici, pe colo tulpina groasa. Deodata, pe neasteptate, frunzisul copacului incepu sa
fosneasca si sa sune ca din sute si mii de clopotei verzi si un glas ca o soapta se auzi
atunci:
- Vrei sa stii cum creste pomul? Creste-ncetisor ca omul. Din tulpina copacului, Ionel
vazu, ca-n poveste, cum s-a deschis o portita. Si asa se trezi intr-un fel de padure ciudata.
Aici copacii pareau a creste cu crengile in pamant.
- Uhum-uhum! auzi Ionel un vuiet necontenit.
- Hm! parca as fi intrat intr-o padure fara frunze. Si de unde vine zgomotul asta?
De buna seama ca n-o sa-ti pot raspunde la doua intrebari in acelasi timp, chicoti cineva
ce se invartea ca un sfredel in loc.
- Aoleu, ce urata mai esti, il lua pe Ionel gura pe dinainte.
- Oi fi, raspunse rama, in schimb muncesc zi si noapte. Afanez pamantul, iar tu te afli in
Padurea Radacinilor si zgomotul ce-l auzi e inima copacului. Te rog, fii atent cum
pasesti, sa nu calci perisorii...
- Ce perisori?
- Perisorii lucreaza ca niste mineri: scot din pamant apa si sarurile minerale.
- Aoleu, striga Ionel, trezindu-se aruncat intr-o gramada de saculeti si butoiase.
- Ti-am spus sa nu calci pe perisori, calatorie lina, acum o sa pleci spre tulpina. Mai
apuca sa auda chicotul subtirel al ramei, apoi se pomeni intr-un fel de ascensor, printre
saculeti pe care scria saruri minerale si butoiase care contineau apa. Ascensorul urca lin,
fara oprire. Glasuri nevazute sopteau din timp in timp:
- Radacina a trimis materi prime...
- Laboratorul din frunze le-a primit... Preluati serele... Pe langa ascensorul care urca,
Ionel vazu altul care cobora. Deodata, ascensorul se opri si baiatul se pomeni intr-o
incapere minunata, cu pereti verzi, transparenti, luminati puternic, in care o multime de
fiinte mititele, cu tichii verzi, se invarteau in jurul unor ceaunele de sticla sub care
scanteiau mici luminte. Tichiutele verzi cantau:
Noi avem aici de toate:
Apa, aer si lumina
Bucatarul Clorofila
Pregateste dulci bucate.
- Ha, ha, incepu sa rada Ionel, pentru ca din nenumarate ceaune ieseau balonase care
zburau de colo-colo, ca un tiuit subtire.
- Oxigen! tipau speriati bucatarii si, cum puneau mana pe balonase, le aruncau afara, prin
ferestre...
- la sa prind si eu un balonas, zise Ionel, dar cum se agata de el zbura cu el cu tot pe
fereastra. ... si se trezi afara, sub copacul cel mare care inflorise.