PROGRAMA DE PRACTICI
Practica psihoterapiei are o perioadă de răspândire care nu se întinde pe 30, 20 sau 15 ani în urmă.
Programele de tratament, agenţiile publice, spitalele sau chiar practicienii care efectuează terapii de grup sau
individuale trebuie acum să justifice modul de tratare al pacienţilor în faţa agenţiilor externe care verifică plata
taxelor. Această dezvoltare a avut ca rezultat o explozie de rapoatre.
Clinicienii trebuie acum să înregistreze tratamentul efectuat, ce s-a planificar pentru viitor şi care sunt
rezultatele anticipate al intervenţiei. Manualul şi programul ( softwar- ul) acestul Programe de practici este
conceput astfel încât să ajute practicienii să completeze aceste documente în mod eficient şi cu
profesionalism.
Volumele Programei de practică se înmulţesc rapid. Acum, includ nu numai noua ediţie a programei
complete a Tratamentului psihoterapeutic pentru adulţi, Programa de tratament psihoterapeutic pentru copii, şi
Programa de tratament psihoterapeutic pentru adolescenţi, dar şi Programa de tratament pentru domenii
speciale de practică, care includ dependenţa, continuitatea îngrijirii, asistenţa angajaţilor, medicina
comportamentală, terapia cu adulţii în vârstă, consilierea pastorală, terapia de familie, terapia de grup,
neuropsihologia, terapia cu homosexualii şi lesbienele şi aşa mai departe.
În plus faţă de Programa de practică, volumele includ Thera- Scribe, cel mai bine vândut program
de planificare a tratamentului şi bază de date, dealtfel şi cărţi aferente, inclusiv Programa de Teme pentru
un număr larg de clienţi ( Adulţi, Dependenţe, Cupluri, Copii, Adolescenţi, Familie, divorţuri, Grupuri şi terapia
suferinţei) Programa de educaţie a clientului, care oferă o copie gata de utilizat atât în educaţia clientului
şi a serviciilor comunitare, cât şi pentru scopuri de marketing, şi Mapa de Documentare care conţine forme
şi resurse de a ajuta managementul ptracticii sănătăţii mentale, acoperind o populaţie ca: copii, cupluri,
familii, dependenţii de chimicale. Scopul acestor capitole este de a furniza practicienilor resursele de care au
nevoie pentru a oferi o îngrijire de calitate în era contabilităţii sau- să o spunem mai simplu- dorim să petreceţi
mai mult timp cu clienţii şi mai puţin timp completând hârtii.
ARTHUR E. JONGSMA, JR
Grand rapids, Michigan
INTRODUCERE
În mod gradual, încă din anii 1960, planificarea formalizată a tratamentului a devenit un aspect
important al sistemului de sănătate, fie că este vorba de tratament legat de sănătatea fizică, psihică, pediatrie
sau abuzul de substanţe. Ne-am început activitatea în sectorul medical în anii 1960 şi ne-am extins înspre
sectorul sănătăţii mentale prin anii 1970 ca şi spitale, spitale psihiatrice, agenţii şi aşa mai departe, şi am
inceput să cerem acreditare de la agenţii ca si Comisia de Acreditare a Organizaţiilor Spitaliceşti, pentru a ne
califica criteriilor de rambursări din partea unor terţi. Odată cu apariţia managementului a devenit chiar mai
important. Sistemele de sănătate manageriale au insistat ca clinicienii să treacă rapid de la evaluarea
problemei la formularea şi implementarea planului de tratament, îndemnând clientul şi pe cel care aplică
tratamentul să se concentreze pe identificarea şi schimbarea problemelor comportamentale cât mai repede
cu putinţă. Planurile de tratament trebuie în mod special să rezolve problemele prezente, simptomele
comportamentale definite, scopul şi obiectivul tratamentului şi intervenţiile. Planurile de tratament trebuie
individualizate pentru a îndeplini nevoile şi scopul clienţilor, iar obiectivele vizibile trebuie să stabilească
mediile care să poată fi folosite în gradarea progresului clientului. Presiunea venitză din partea unor
contribuabili terţi, agenţii de acreditare şi alte părţi din afară a obligat clinicienii să elaboreze planuri de
tratament eficiente şi calitative într-o perioadă foarte scurtă. Totuşi, multe instituţii medicale au foarte puţină
experienţă în dezvoltarea planurilor de tratament. Această lucrare va clarifica, simplifica şi va accelera
procesul de planificare al tratamentului.
CUI SE ADRESEAZĂ
Planificarea Tratamentului pentru Probaţiune şi Eliberare Condiţionată se adresează practicienilor
din mediul penitenciar şi a domeniilor ce sunt legate de mediul penitenciar) dependenţă, violenţă domestică,
tratamentul infractorilor sexuali). Serveşte ca şi ghid cu un meniu cuprinzător de ingrediente de planuri de
cazuri din care ofiţerul sau medicul poate selecţiona obiectivele infractorului şi/sau intervenţia practicianului
pentru a satisface nevoile criminogene ale infractorului în ceea ce priveşte cazul lui. Efectuarea unei evaluări
corecte a infractorului pentru a determina riscul (actuarial)( în ceea ce priveşte recidiva) şi pentru a identifica
nevoile criminogenice cele mai proeminente ale fiecaruii infractor este o funcţie importantă care trebuie să
preceadă protocoalele de planificare a cazului elaborate în această lucrare.
Sistemul penitenciar ( ex. probaţiunea, eliberarea condiţionată, casele de recepţie după eliberare,
raportarea zilnică) este dinamic şi complex, implicând un mare număr de evenimente critice clinice, în cadrul
oricărei agenţii.Cercetările din ultimii 10 – 15 ani, câteodată raportate la „ Ceea ce funcţionează,” evidenţiază
semnificaţia strategiilor de intervenţie, în termenii reducerii potenţiale a recidivei şi a victimizării. Pe măsură ce
politicienii ascultă de alegătorii lor pe de o parte, şi de analişti şi cercetători pe de altă parte, literatura în ceea
ce priveşte „Ce funcţionează” şi probele au devenit model pentru regândirea comunităţilor penitenciare.
Această traiectorie joacă un rol semnificativ în modelarea cerinţelor unor planuri de cazuri pentru infractori
mai eficiente şi efective.
Planurile de caz, considerate de mult baza de responsabilitate în managementul de caz au stagnat
pentru 20 de ani, evoluând în penitenciare numai recent. Dat fiind apariţia aşa numitelor instrumente de
evaluare a infractorilor de a treia generaţie ( LSI – R), mijloacele pentru identificarea nevoilor criminogene ale
infractorilor acum necesită planuri de caz care sunt adaptate aceloraşi factorii critici. Capitolele din Programă
pot fi fiecare în mod logic, incluse sau identificate cu factorii dinamicii primari de risc (ex. anturaj antisocial,
valori antisociale, relaţii familiare disfuncţionale, abuz de substanţe şi deficit de autocontrol, factori pe care
cercetările recente le-au certificat ca fiind criminogenice. Astfel, Programa ar trebui să servească ca şi punte
de legătură între nevoile infractorilor identificate în evaluări şi planurile de acţiune individualizate, pentru a
satisface acele nevoi specifice şi crimonogenice.
Această relaţie este crucială pentru operaţionalizarea nevoilor şi a principiilor de receptivitate descrise
în cadrul literaturii de specialitate despre „Ce funcţionează”.
Majoritatea obiectivelor planurilor de caz pe termen scurt din fiecare capitol orientat spre probleme se
regăsesc de obicei într-o varietate de cursuri de pregătire a abilităţilor comportamentului cognitiv şi aderă la
paradigmele pregătirii comportamentului cognitiv.
Intervenţiile asupra comportamentului cognitiv sunt în mod clar indicate în cercetare ca şi strategie de
tratament preferată atunci când se lucrează cu populaţia penitenciară. Această lucrare este de acord cu
sugestiile de intervenţie care implică pregătirea abilităţilor în cadrul practicii direcţionate.
Presupunem că monitorizarea şi supravegherea necesară a clientului va fi reglementată printr-un
regulament în fiecare agenţie. Cu toate acestea, recomandarea noastră este ca monitorizarea şi
supravegherea necesară să corespundă principiilor de risc, şi anume să se ofere servicii corespunzătoare
nivelelor de risc: cu cât riscul este mai mare, cu atât nivelul serviciilor de supraveghere trebuie să fie mai
ridicat.Planurile de caz sau de tratament pentru clienţi, care vor fi efectuate pe baza acestei lucrări trebuie să
abordeze acea sferă de nevoi criminogene a clientului printr-un plan de tratament secvenţial de acţiune.
Programa este un ghid ambiţios pentru elaborarea unor planuri individuale de acţiune asupra
infractorilor în conformitate cu cercetările actuale şi eficienţa demonstrată.
NOTĂ FINALĂ
Un aspect important al planificării eficiente a managementului de caz este acela că fiecare plan ar
trebui ajustat problemelor şi nevoilor individuale ale clientului. Planurile nu ar trebui elaborate în masă, chiar
dacă clienţii au probleme similare. Puncetel tari, slăbiciunile, factorii unici de stres, reţeaua socială,
circumstanţele familiare şi modelele simptomatice individuale trebuiesc luate în considerare în elaborarea unei
strategii de tratament. Din experienţa noastră clinixcă, am extras o varietate de variante de cazuri. Aceste
enunţuri pot fi continuate în sute de permutări pentru planurile de elaborare ale cazului.
Bazându-se pe propria părere, clinicienii pot uşor selecta enunţurile care se potrivesc indivizilor pe care îi
tratează. În plus, încurajâm cititorii să-şi adaude propriile definiţii, obiective şi intervenţii exemplelor existente.
Speranţa noastră este că Programa va promova o planificare de caz eficientă şi creativă –
Un procedeu din care, în final, vor beneficia clienţii, clinicienii şi comunitatea jusţiei infracţionale.
MODEL STANDARD DE PLAN DE TRATAMENT
PROBLEMA: ANTURAJ INFRACŢIONAL
Definitie: În prezent este asociat cu prietenii şi cunoştinţe care sunt angajate în comportament
infracţional.
Admiră sau se identifică cu persoane care sunt pro- infracţionalitate şi râvnesc modull
acestora de viaţă.
Sunt dornici să protejeze, să acopere şi să accepte responsabilitatea, comportamentul deviant
al anturajului.
Incapacitatea de a stabili şi a menţine un grup de sprijin pro – social.
Scopuri: Reducerea sau eliminarea în mod semnificativ asocierea cu prietenii infractori.
Dezvoltarea unei relaţii de sprijin pro- social semnificative.
OBIECTIVE INTERVENŢII
1. Enumerarea prietenilor şi 1. Cereţi clientului să enumere toţi prietenăă săi şi
cunoştinţelor; plasarea un asterix lângă cunostinţele sale; indicând anturajul infracţional cu un asterix.
aceia care au fost implicaţi în 2. Analizaţi lista clientului cu anturajul său, studiind
comportamente infracţionale. sentimentele şi părerea acestuia în legătură cu numărul
prietenilor cu înclinaţii către infracţionalitate în comparaţie cu
prietenii pro- sociali.
2. Descrierea trecutului şi consecinţelor 1.Examinaţi trecutul clientului şi consecinţele implicării acestuia
comportamentului infracţional cu în implicarea în comportamentulş înfracţional cu prietenii şi
prietenii. cunoştinţele .
3. Enumerarea consecinţelor pozitive şi 1. Explicaţi dinamica presiunii anturajului asupra clientului
negative ale cedării la presiunea ( ex. : dorinţa de a se potrivi) şi consecinţele
anturajului. pozitive( sentimentul de aparteneţă, distracţia, evitarea
conflictelor) şi consecinţe negative( acţionarea împotriva
bunului simţ, posibilitatea de a fi prins, conflict cu prietenii)ale
cedării la presiunea anturajului.
4.Identificarea factorilor care au dus la 1.Arătaţi clientului principalii factori care pot duce la
dezvoltarea relaţiilor cu un anturaj dezvoltarea relaţiilor cu anturajul infracţional (ex.: stima de sine
deviant. scăzută, dorinţa de apartenenţă, curiozitate, căutarea de
senzaţii tari).
2.Ajutaţi clientul să elaboreăe o listă cu factorii personali care l-
au dus la dezvoltarea relaţiilor cu anturajul deviant, reexaminaţi
şi analizaţi lista.
5.Identificarea, utilizarea şi 1.Învăţaţi clientul noi strategii (ex: să-şi stabilească limite clare,
implementarea de noi strategii de să-şi anunţe anturajul infracţional de intenţia sa de a evita
autodistanţare de anturajul infracţional. comportamentul infracţional, să spună nu), pentru a se distanţa
de anturajul infracţional.
2.Jucaţi un rol cu clientul utilizând tehnici noi de distanţare,
oferiţi-i feedback pozitiv pentru efortul său, şi sugestii pentru
îmbunătăţirea implementării.
3.Acordati-i clientului sarcina să aleaga un prieten deviant de
care s-ar simţi bine dacă s-ar distanţa şi implementa noua
tehnică de distanţare cu acea persoană.
4.Discutati cu clientul felul în care noua tehnică de distanţare a
mers cu prietenul ales; oferiţi încurajări şi feedback pentru
realizări.
6.Efectuarea unei liste a valorilor, 1.Ajutati clientul să efectueze o listă a valorilor şi atitudinilor pe
trăsăturilor, atributelor şi atitudinilor care care le consideră importante de luat în seamă atunci când îşi
sunt considerate ca importante atunci fac prieteni noi pro-sociali; evidenţiaţi diferenţele dintre acest
cînd se face noi prieteni pro-sociali, set de valori şi atitudini şi acele atitudini şi valori asociate cu
susţinători. anturajul său infracţional.
7.Implementarea unor noi moduri de a 1,Utilizaţi metoda jocului unui rol, de modelare şi de repetare
începe prietenii susţinătoare. pentru a învăţa clientul noi abilităţi sociale pentru a fi folosite în
începerea unei prietenii noi, susţinătoare (ex.: implicare activă
în povestire, folosind pronumele „Eu”, ascultarea feedback-
ului , punerea de întrebîri deschise, ascultarea comunicării non
– verbale).
2. Admiră sau se identifică cu alte persoane care sunt pro- infracţionalitate şi văd modul acestora de
viaţă ca ceva ce-şi doresc, aşa cum reiese din discuţiile despre acestea, de cinci ori pe
săptămână.
4. Încapacitatea de a stabili şi menţine un anturaj pro- social aşa cum reiese din 5 % din timpul
alocat petrecut cu persoane pro-sociale.
OBIECTIVE
1. Antecedente de accese explozive, agresive la factori de stres care duc la acte de atac sau
distrugere de bunuri.
4. Limbaj corporal definit prin încordarea muşchilor(fălcile încordate, privire izbitoare, sau refuzul de
a avea contact vizual).
5. Urmarea unui model pasiv- agresiv(ex.: retragerea socială din cauza furiei, neconformarea
completă sai parţială la regulament sau se plâng de autorităţi în lipsa lor, sau nu participă la
şedinţele care respectă normele comportamentale).
6. Intensitate de furie care duce la confuzie (ex.: gândirea de genultotul sau nimic, utilizarea
progresivă a limbajului abuziv despre sine sau alţii).
7. Hipersensibilitate la criticile percepute la respingeri sau critici care cauzează izbucniri de furie în
comunicare.
8. Evitarea pasivă a conflictelor şi a enervărilor care constittie în cele din urmă la o rapidă şi de cele
mai multe ori la o necorespunzătoare expresie intensa a furiei.
2. Crerşterea abilităţii de a-şi asuma sentimentele de furie într-un mod constructiv, care
îmbunătaţesc funcţionarea zilnică.
4. Accesul şi acceptarea unui mai mare numar de emoţii cu o mai mare flexibilitate şi abilitaţile de a
exprima aceste emoţii în mod constructiv.
13. Cereţi cleintului să separe factorii declanşatori potential in cei interni sau
care isi au originea in interiorul clientului ( ex. gelozie, respingere perceputa,
vina) si cei externi sau care isi au origine ain mediu ( ex. amenintat, i se
incalca drepturile sau este umilit).
7. Înţelegerea pornirilor 11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
şi a modului în care trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
acestea afectează
and Rehabilitation de Ross, Fabiano si Ross, Controlling Anger and
funcţionarea umană
negativ şi pozitiv. Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si Gauzas;
Anger Workout Book de Weisinger; Treating Alcohol Dependence de Monti,
Abrams, Kadden, şi Coney; Criminal Conduct si Sustance Abuse Treatment
de Wanberg şi Milkman).
14. Învăţaţi clientul modul în care pornirile emoţionale/ fizice influenţează
performanţele utilizând noţiunea unei distribuţii sau a unei traiectorii pentru a
arăta modul în care se manifestă la diferite nivele sau atitudini ( pornirile
slabe care duc la performanţe mai puţin optime, nivelele medii sunt asociate
cu performanţe optime, iar pornirile puternice duc la performanţe slabe).
8. Enumerarea semnelor 11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
comune prin care se trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
identifică pornirile şi
and Rehabilitation de Ross, Fabiano si Ross, Controlling Anger and
evaluaţi modul în care
sentimentele de furie ies Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si Gauzas;
la lumina la oameni. Anger Workout Book de Weisinger; Treating Alcohol Dependence de Monti,
Abrams, Kadden, şi Coney; Criminal Conduct si Sustance Abuse Treatment
de Wanberg şi Milkman).
14. Învăţaţi clientul modul în care pornirile emoţionale/ fizice influenţează
performanţele utilizând noţiunea unei distribuţii sau a unei traiectorii pentru a
arăta modul în care se manifestă la diferite nivele sau atitudini ( pornirile
slabe care duc la performanţe mai puţin optime, nivelele medii sunt asociate
cu performanţe optime, iar pornirile puternice duc la performanţe slabe).15.
Efectuati impreuna cu clientul o sesine de brainstorming care sa identifice
semne comune care ar putea sa alarmeze oamenii atunci cand devin furiosi
( ex. i se strange stomacul, i se usuca gura, ii creste ritmul batailor inimii, ii
creste tensiunea, respiratie superficiala, inclestarea pumnului, atitudine
amenintatoare ).
15.Efectuaţi împreună cu clientul o sesiune de brainstorming care să
identifice semne comune care ar putea să alarmeze oamenii atunci când
devin furioşi (ex.: i se strânge stomacul, i se usucă gura, îi creşte ritmul
bătăilor inimii, îi creşte tensiunea, respiraţie artificială, încleştarea pumnului,
atitudine ameninţătoare).
9. Sortarea semnelor 11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
furiei în cele care apar în trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
stadiile de intensificare
and Rehabilitation de Ross, Fabiano si Ross, Controlling Anger and
timpuriu, mediu şi târziu.
Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si Gauzas;
Anger Workout Book de Weisinger; Treating Alcohol Dependence de Monti,
Abrams, Kadden, şi Coney; Criminal Conduct si Sustance Abuse Treatment
de Wanberg şi Milkman).
15.Efectuaţi împreună cu clientul o sesiune de brainstorming care să
identifice semne comune care ar putea să alarmeze oamenii atunci când
devin furioşi (ex.: i se strânge stomacul, i se usucă gura, îi creşte ritmul
bătăilor inimii, îi creşte tensiunea, respiraţie artificială, încleştarea pumnului,
atitudine ameninţătoare).
18. Implementarea unui 11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
procedeu de auto- trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
evaluare pentru
and Rehabilitation de Ross, Fabiano si Ross, Controlling Anger and
evaluarea
managementului furiei. Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si Gauzas;
Anger Workout Book de Weisinger; Treating Alcohol Dependence de Monti,
Abrams, Kadden, şi Coney; Criminal Conduct si Sustance Abuse Treatment
de Wanberg şi Milkman).
15.Efectuaţi împreună cu clientul o sesiune de brainstorming care să
identifice semne comune care ar putea să alarmeze oamenii atunci când
devin furioşi (ex.: i se strânge stomacul, i se usucă gura, îi creşte ritmul
bătăilor inimii, îi creşte tensiunea, respiraţie artificială, încleştarea pumnului,
atitudine ameninţătoare).
11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
and Rehabilitation de Ross, Fabiano si Ross, Controlling Anger and
Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si Gauzas;
Anger Workout Book de Weisinger; Treating Alcohol Dependence de Monti,
Abrams, Kadden, şi Coney; Criminal Conduct si Sustance Abuse Treatment
de Wanberg şi Milkman).
33. Cereti clientului să scrie un plan de acţiune pentru fiecare dintre
resentimentele revenite care să abordeze factori declanşatori, semnele
reducerii furiei, discuţiile despre sine şi auto- evaluarile.
SUGESTII DE DIAGNOSTICARE:
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Demonstrarea unui nivel scăzut de simpatie sau respect faţă de sentimentele altora.
2. Nu arată nici o remuşcare sau grijă faţă de consecinţele negative pe care acţiunile lui/ei le au
asupra celorlalţi.
4. Minciuna şi născocirile sunt parte integrantă din interacţiunea acestora cu cei din jur.
5. Comunicarea interpersonală sau interacţiunile acestora cu cei din jur sunt nesuigure şi
superfficiale.
2.Să recunoască lipsa simpatiei ca fiind rezultatul frecvent al supărării celor din jur.
3. Să dezvolte perspective şi relaţii care să fie mai puţin îndreptate spre ei însăşi.
5.Să adopte un stil de viaţă bazat mai mult pe a oferi decât a primi.
OBIECTIVE – SCOPURI INTERVENŢII TERAPEUTICE
1. Formularea unei definiţii a cruzimii 1.Oferiţi clientului o descriere a elementelor cheie ale cruzimii
şi cum se manifestă aceasta în diferite (vezi secţiunea ”Definiţii comportamentale”) precum şi exemple
domenii ale vieţii.(1,2) care să demonstreze modul în care acest sindrom se manifestă
în muncă, dragoste, joacă.
SUGESTII DIAGNOSTICE
V65.2 Malingering
DEPENDENŢA DE CHIMICALE
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Capacitatea de a funcţiona în arii fundamentale ale vieţii (ex.: familie, vocaţie, sănătate,
domeniul financiar, social) este afectată sau întreruptă semnificativ ca rezultat al
dependenţei de alcool şi alte droguri (AOD).
2. Toleranţa crescută faţă de alcool şi alte droguri rezultată în urma unui ciclu repetat de
consecinţe negative biopshiosociale.
6. Determinarea unui tipar al încercărilor fără succes de a reduce şi/sau înceta folosirea
substanţelor care modifică starea normală a individului.
9. Consumarea repetată de alcool şi alte droguri asociată durerii mentale şi fizice rezultată în
urma consumului repetat al acestora.
2. Stabilirea unei reţelki sociale normale care implică şi susţine un stil de viaţă lipsit de droguri şii
respect faţă de sine.
3. Stabiilirea uni stil de viaţă echilibrat intre nivelul obligaţiilor şi dorinţelor zilnice îndeplinite în
totalitate conform normelor sociale.
4. Minimizarea sau eliminarea consecinţelor negative rezultate în urma unui consum prelungit de
AOD.
SUFERITE ÎN COPILĂRIE
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Amintiri din copilărie care denotă abuz fizic, sexual sau emoţional.
3. Descrierea părinţilor / asistenţilor maternali ca fiind neglijenţi, absenţi, dependenţi şi aşa mai
departe.
5. Frică iraţională, mânie, respect de sine scăzut, depresii sau insecuritate ca urmare a unor amintiri
dureroase din copilărie sau atunci când sunt în contact cu membrii familiei.
1. Reducerea impactului negativ pe care abuzul/ traumele/ neglijenţa din copilărie îl are asupra
funcţionalităţii normale şi a calităţii vieţii.
3. Dezvoltarea abilităţii de a simţi şi exprima o gamă variată de emoţii cum ar fi frica, bucuria,
compasiunea, mânia şi durerea.
4. Capacitatea de a înţelege faptul că traumele suferite în copilărie afectează prezentele relaţii, grija
faţă de sine şi abilităţile parentale.
8. Încurajaţi clientul să îşi aloce atâta timp cât este necesar pentru
a procesa împreună cu dumneavoastră, a oricărei emoţii care
rezultă în urma genogramei.
7. Descrierea creşterii într-o familie 9. Discutaţi împreună cu clientul pe baza genogramei efectuate
normală punctând rolurile fiecăruia precum şi despre cum este să creşti într-o familie normală, ajutaţi-l
şi şabloanele urmate. (9, 10). să identifice şi să-şi clarifice sentimentele.
12.Impunerea unor limite sănătoase 19.Învăţaţi clientul ce sunt limitele , precum şi modalitatea în care
în relaţiile din viaţă actuală(19,20). aceste limite pot fi impuse(ex.: să spună NU) şi când acestea
trebuie să fie flexibile.
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Lipsa controlului asupra unui comportament impulsiv, iraţional şi/sau emoţional fără a ţine
cont de consecinţe.
3. Remuşcare faţă de comportamentul anterior rezultat în urma acţionării fără a ţine cont de
consecinţe.
5. Insatisfacţia faţă de sine datorită incapacităţii de a menţine o calitate dorită a calităţii vieţii
ce rezultă din lipsa capacităţii.
6. Incapacitatea de a menţine un loc de muncă datorită stărilor capricioase şi a nepăsării faţă
de rezultate,
1. Deţinerea unui mai mare autocontrol prin îmbunătăţirea capacităţii decizionale precum şii
importanţa faţă de consecinţe.
2. Bucurăte de relaţii personale strâns bazate pe respect reciproc şi pe importanţa acordată faţă de
sentimentele celorlalţi.
3. Îndeplinirea progresivă a mai multor obiective personale, obligaţii şi ţeluri print-un comportament
prudent şi bine chibzuit.
4. Cunoaşterea încrederii în sine şi pricepere în ceea ce priveşte propria viaţă datorită unui
comportament preventiv.
5.Menţionarea de unde provine mînia 9.Învăţaţi clientul o perspectivă de bază obiectivă care să includă
( antecedente) cum se manifestă instrucţiuni în legătură cu antecedentele mâniei, comportament
(comportament) şi care sunt şi caracteristici fizice asociate cu mânia şi consecinţe ale
rezultatele (consecinţele) care pot mâniei( ex. abecedarul mâniei).
rezulta din acestea (9).
6,Menţionarea câtorva metode care 10.Învăţaţi clientul care sunt instrumentele iscusinţei utilizând
pot fi utilizate pentru a reduce rapid manualul abilităţii de a stopa mânia( vezi În control de Kellner
mânia (10,11). sau Îndemânarea de a Rezolva Problemele pentru cei
jigniţi/ofensaţi de Taymans şi Parese disponibile la National
Institute of Corrections[www.nicic.org]).
Axa I: 314.1 Deficienţe de atenţie/ Tulburări ale hiperactivităţii, Tipul predominant de impuls
hiperactiv.
ANTURAJUL INFRACŢIONAL
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Asocierea frecventă cu prieteni şi cunoştinţe care sunt implicate într-un comportament criminal/
infracţional.
3. Admiraţi sau identificaţi împreună cu alţii care sunt pro-infracţionalitate şi descoperiţi stilul lor de
viaţă ca fiind mizerabil/nedemn de urmat.
2. Învăţaţi cum să manageriaţi o relaţie infracţională prin restabilirea unor bariere pentru a reduce
riscul sau recidiva.
3. Dezvoltaţi o mai mare înţelegere a grupurilor din care fac parte/ aparteneţa la un anumit grup;
cum semenii influenţează şi interacţionează cu comportamentul personal şi cum acesta afectează
calitatea vieţii.
5. Încetaţi orice comportament infracţional, chiar dacă acesta are ca rezultat conflictul cu semenii.
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT INTERVENŢII TERAPEUTICE
1. Întocmirea unei liste cu toţi 1.Rugaţi clientul să noteze toţi prietenii şi toate cunoştinţele,
prietenii şi cunoştinţele; notarea notaţi cu * persoanele care au un comportament infracţional.
cu * a persoanelor care au avut
un comportament nfracţional 2. Revizuiţi lista clientului cu semnii/prietenii, rugându-l pe
( 1,2). acesta să-şi exprime gândurile şi sentimentele despre prietenii
care au un comportament infracţional şi despre cei care au un
comportament social bun.
2. Enumerarea tuturor prietenilor şi 3.Rugaţi clientul să traseze 3 cercuri, fiecare de câte 2 cm., în
cunoştinţelor în funcţie de centrul cercului punând-se el/ea însuşu, apoi în următorul
frecvenţa interacţiunii cu aceştia prietenii şi cunoştinţele pe care le văd aproape yilnic,
( 3). următorul cerc reprezentând pe cei pe care îi văd aproape
săptămânal. Inseraţi mici cercuri ( cu iniţiale) reprezentând toţi
prietenii şi toate cunoştinţele şi schiţaţi fiecare cerc (iniţiale) cu
un arc în funcţie de comportamentul criminal pe care aceştia îl
au, analizaţi însemnătatea şi implicarea acestui desen.
3. Descriea istoricului şi 4.Exploataţi istoricul şi consecinţele implicaţiei
consecinţelor comportamentului comportamentului infracţional pe care el/ea l-au avut împreună
criminal avut împreună cu cu prietenii şi cunoştinţele.
anturajul ( 4,5).
5.Rugaţi clientul să descrie o autobiografie concentrându-se pe
istoricul implicării şi a consecinţelor implicării în
comportamentul infracţional împreună cu prietenii şi
cunoştinţele începând din copilărie sau adolescenţă.
4. Enumerarea consecinţelor pozitive 6.Explicaţi caracteristicile presiunii prietenilor (ex.: dorinţa de a
şi negative cedării sub presiunea se integra) şi pe cele pozitive(ex.: sentimentul de apartenenţă,
prietenilor (6). distracţia, evitarea conflictelor) şi cele negative )ex.: mergând
pe mâna altuia, fiind prins, conflictul cu prietenii) ca fiind
consecinţe ale cedării sub presiunea prietenilor.
5. Identificarea sentimentelor care 7.Exploataţi sentimentele clientului care sunt rezultatul
sunt simţite atunci când sunteţi presiunii exercitate de către cunoştinţe/prieteni.
presat de prieteni să aveţi un
comportament infracţional ( 7).
6. Identificarea factorilor care au 8.Învăţaţi clientul care sunt factorii diverşi care pot conduce la
condus la dezvoltarea relaţiilor cu dezvoltarea unei relaţii cu o persoană cu caracter/
persoane ce au un caracter comportament infracţional(ex.: disconsideraţie faţă de sine,
deviant ( 8,9). dorinţa de apartenenţă, curiozitatea, căutarea situaţiilor
riscante).
9.Ajutaţi clientul să întocmească o listă cu factorii care l-au
determinat pe acesta să dezvolte relaţii cu persoane ce au un
caracter deviant; revizuiţi şi analizaţi această listă, reiteraţi
clientului să se autocunoască mai bine.
7. Enumerea a 10 consecinţe 10.Rugaţi clientul să enumere 10 consecinţe pozitive(ex.:
negative şi pozitive ale relaţiilor cu emoţie, aventură, familiaritate) şi 10 consecinţe negative (ex.:
persoane ce au un comportament anxietate, forţarea de a avea un comportament infracţional)
infracţional ( 10). de a avea prieteni şi cunoştinţe care au un comportament
infracţional.
8. Enumerarea costurilor şi 11.Rugaţi clientul să enumere în scris costurile şi beneficiile
beneficiilor schimbării sau să nu dintre a schimba şi a nu schimba anturajul infracţional.
schimbe anturajul infracţional (11).
9. Compararea valorilor, trăsăturilor, 12.Rugaţi clientul să enumere valorile, trăsăturile, atributele şi
atributelor şi atitudinilor personale atitudinile pe care cei cu un comportament infracţional îl
cu cele ale prietnilor ce au un posedă; revizuiţi lista punctând similarităţile şi diferenţele dintre
comportament infracţional (12). valorile şi atitudinile personale şi cele ale prietenilor şi
cunoştinţelor .
10. Identificarea nevoilor care sunt 13.Identificaţi sentimentele clientului care apar în momentul în
îndeplinite de indivizii ce au un care acesta participă la infracţiuni împreună cu prietenii şi
comportament infracţional care cunoştinţeleş menţionaţi/luaţi în considerare daca există nevoi
pot fi indeplinite şi de cei cu un în cadrul acestui comportament care pot fi îndeplinite şi de un
comportament social normal (13). comportament social normal/adecvat.
11. Formularea deciziilor asociate 14.Identificaţi sentimentele clientului ce reies în urma încetării
sentimentelor care apar în urma de a avea relaţii cu prietenii şi cunoştinţele care au un
încetării relatiilor cu prietenii şi comportament infracţional; prelucraţi sentimentele
cunoştinţele cu un comportament ambivalente sau potrivinice.
infracţional (14).
12. Enumereal motivelor încercărilor 15. Identificaţi încercările anterioare ale clientului de a s e
trecute de a înceta relaţiile cu distanţa de prietenii sau cunoştinţele ce au un caracter
persoanele ce au un deviant, menţionând încercările care au fost nereuşite şi
comportament infracţional care nu identificaţi piedicile (ex.: oamenii, locurile, lucrurile),
au avut rezultate ( 15). ambivalenţa si limitele neclare care au dus la eşec.
13. Identificarea, practicarea şi 16.Învăţaţi clientul noi tehnici(ex.: setarea unor limite clare,
implementarea unor strategii noi menţionarea către prietenii care au un comportament
pentru a se putea distanţa de cei infracţional că nu doriţi să fiţi implicat într-un asemenea mediu,
care au un comportament învăţaţi să spuneţi nu) pentru a se distanţa de prietenii ce au
infracţional (16,17,18,19). comportament infracţional.
SUGESTII DE DIAGNOSTICARE
DEFINIŢII COMOPRTAMENTALE
SUGESTII DE DIAGNOSTICARE
DEFINIŢII COMOPRTAMENTALE
1. Conducerea sub influenţa unor substanţe care alterează starea de spirit ( ex- alcool, droguri,
medicamente).
3. Istoric pentru mai mult de 5 arestări şi copndamnări pentru încălcarea regulilor de trafic.
5. Istoric de conducere cu dizabilităţi fizice ( ex. epilepsie, hipertensiune, probleme semnificative de auz,
probleme de vedere, invaliditate).
6. Istoric de conducere cu dizabilităţi cognitive, de stare de spirit, anxietate sau tulburări de somn (ex.
traumatisme ale capului, demenţă, schizofrenie, depresie, narcolepsie).
7. Ieşiri explozive, agresive ca reacţie la factori stresanţi în timp ce conduce (ex. incidente de tip ” furia
durului”).
8. Istoric de asumare a unui risc exagerat în timp ce conduce; momente cauzatoare de accidente pentru
persoana în cauză sau pentru alţii.
5. Creşterea capacităţii de a ţine sub control sentimentele de supărare într-un mod construcţiv în timp ce
conduce.
2. Primirea de feedback-uri normate( ex. 2.Furnizaţi clientului o interpretare obiectivă şi feedback (ex.
compararea scorului personal obiectiv cu compararea scorului obiectiv personal cu date normate stabilite
date normate stabilite pentru populaţia de pentru populaţia de referinţă) scorului ei/lui şi a profilului de pe
referinţă) instrumentul validat de evaluare a riscului conducerii de automobile.
4.Vizitarea DMV pentru a obţine informaţii 4. Îndrumaţi clientul să viziteze Departamentul de Stat al
legate de cerinţele necesare recăpătării Autovehiculelor cu Motor (DMV) pentru informaţii legate de cerinţele
permisului de conducere.(4). pentru recăpătarea permisului de conducere.
5.Elaborarea unui plan care îndeplineşte 5.Ajutaţi clientul în prioritizarea cerinţelor DMV pentru recăpătarea
cerinţele DMV pentru recăpătarea permisului de conducere.
permisului de conducere.(5,6).
6.Ghidaţi clientul în conceperea unui plan pentru îndeplinirea
cerinţelor DMV în vederea recăpătării permisului de conducer(ex.
cerinţe legate de tratamentul complet, instalarea unor alarme care
împiedică o maşină să pornească fără ca şoferul să sufle într-un
alcometru, ca evidenţă a faptului că şoferul nu a consumat deloc
alcool, obţinerea Sr-22 asigurare de risc special cerută de DMV în
cazul DUI).
6.Identificartea sentimentelor care apar 7.facilitaţi o discuţie cu clientul pentru identificarea sentimentelor
datorită pierderii dreptului de a conduce. apărute datorită pierderii dreptului de a conduce (ex. furie, frustare,
(7) disperare).
7.Modalităţi prin brainstorming de a găsi 8.Ghidaţi clientul în cadrul unei sesiuni de brainstorming să listeze
variante de ieşire (de plimbare) fără a modalităşţi alternative de a ieşi fără a conduce (ex. autobuz, mutarea
conduce.(8). lângă locul de muncă pentru a permite mersul pe jos sau cu
bicicleta).
8.Pariciparea şi completarea unei evaluări 9.Refiţi clientul către o agenţie sau specialişti calificaţi în evaluarea
AOD ( alcool şi alte droguri).(9) AOD, pentru o evaluare iniţială tip „ screening” şi dacă se consideră
oportun o evaluare întreagă diferenţială.
9.Cooperarea cu un referent psihiatric. 10. Refriţi şi realizaţi aranjamentele necesare pentru participarea la
(10, 11). o evaluare psihiatrică dacă este indicat, incluzând o evaluare a
factorilor emoţionali, cognitivi, fizici sau legaţi de medicaţie care pot
influenţa siguranţa conducerii de automobile.
12.verbalizarea unei înţelegeri clare a 14.Însărcinarea clientului să citească despre legile de trafic/condus
legilor de trafic/condus.(14). (ex. Responsabile Driving de American Automobile Association) şi
procesarea inţelegerii lui/ei a materialului.
15. Verbalizarea şi înţelegerea cauzelor şi 18.Însărcinarea clientului să citească despre „furia drumului” şi a
remediilor pentru „furia drumului” şi condusului agresiv (ex. Road Rage and Aggressive DrivingŞ
condusul agresiv.(18, 19, 20, 21). Steering Clear of Highway Warfare de James şi Nahl; Drive Right de
Johnson, Crabb, şi Opfer; Road Rage to Road Wise de Larson şi
Rodriguez; Bullies Behind the Weel: How Your Reactions to
Aggressive Drives can Cause Road Rage, or Prevent It! De Shorey).
16.Demostrarea şi înţelegerea folosirii 22.Învăţarea clientului a tehnicilor simple (ex. respiraţii adânci,
„ reducătorilor rapizi de furie” numărarea inversă, imagini plăcute, „warry stone”) pentru reducerea
( mecanismelor de reducere a furiei). exacerbărilor furiei ei într-o varietate de situaţii, incluzând „ înainte
(22,23). de” sau „ în timpul „ conducerii de autovehicule.
17. Participarea la Victim Impact Panel” 24.Instruiţi clientul să participe la „ Victim Impact Panel” unde
(4). victimele accidentelor de circulaţie sau membrii familiei descriu
mâhnirea sau furia cauzată de răni sau moarte.
20.Verbalizarea „trigeer-ilor” comuni care 28.Ghidaţi discuţiile clientului într-o sesiune de brainstorming care
declanşează condusul nesigur pe care identifică „triggerI” comuni care împiedică oamenii să fie şoferi
omul îl experimentează şi care îl reşţine în siguri( preocuparea cu evenimente emoţionale, conducertea sub
a deveni un şofer sigur.(28). influenţa alcoolului şi a drogurilor, reacţii exagerate asupra altora de
pe drum).
21.Sortarea „trigger”-ilor în interni versus 29.Cereţi clientului să sorteze aceşti potenţiali „triggeri” în categorii
externi.(29) interne ( ex. lipsă de răbdare, preocupare, distragere) şi externe
( ex. a fi ameninţat, folosirea unui telefon mobil, folosirea unei maşini
prost întreţinute).
23.Identificarea „self-talk”-ului distorsionat 32.reiterarea şi elaborarea unui model comportamental A-B-C- prin
ce influenţează condusul nesigur.(32, 33, explicarea rolului „self-talk” în influenţarea implementării
34). comportamentului pozitiv sau negativ.
24.Formularea în scris a câtorva căi de 35.Facilitarea inventarierii tip brainstorming a propriilor declaraţii
reformulare a „self-talk”-ului care asupra situaţiilor de trigger pe care clientul le găseşte cel mai
reprezintă obstacole în modificarea cu frecvent asociate cu condusul nesigur (ex. Conduc destul de
succes a condusului nesigur.(35) repede,; Cineva care nu conduce sigur n-ar trebui să mă facă să
conduc şi eu nesigur; Mai bine opresc pe galben decât să fac un
accident).
SUGESTII DIAGNOSTICE
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Administrarea relaţiilor cu membrii familiei pro- infracţionale prin stabilirea graniţelor în scopul de a
reduce riscul de recădere sau recidivă.
2. Câştigarea unei înţelegeri mai mari despre modul în care interreacţiile familiale afectează
alegerile comportamentale.
3. Dezvoltarea şi menţinerea unor relaţii sănătoase, prosociale cu membri familiei prosocială.
4. Comunicarea nevoilor sau a dorinţelor către membri familiei într-un mod constructiv.
5. Terminarea reacţiilor prin comportament infracţional la conflictele familiale.
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
2. Istoric de comitere a abuzului fizic, emoţional sau psihologic într-o relaţie personală.
4. Istoric de ieşiri explozive, agresive ca reacţii la conflictele relaţionale, ce duc la acte de atac sau
distrugere a proprietăţii.
5. Hipersensibilitate de a primi dezaprobări, respingeri sau criticism care pot cauza eşecuri de
comunicare.
6. Evitarea pasivă a conflictului şi a iritărilor care contribuie în cele din urmă la colapsul relaţiei.
4. Învaţă în mod efectiv şi personal aptitudinile de rezolvare a problemelor de a face faţă stresului
inevitabil din cadrul relaţiilor.
5. Învaţă să identifice recursorii violenţei ca făptuitor sau ca victimă şi importanţa lor în aplanarea
tensiunilor.
ELIBERAREA MORALĂ
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Menţinerea valorilor personale care sunt frecvente , suportive, serioase şi persistente într-o
activitate infracţională.
4. Evaluări de bază a conduitei personale „bune intenţii” destul de reale în actualul comportament
dăunător.
8. Deformarea imaginii personale pentru accentuarea totala a fiecarei identităţii pozitive sau
negative absolute
16. Verbalizarea superficialităţii, lipsa 31.Definiţi cu clientul superficialitatea (ex. şarm ,abilitate,
remuşcării, resentimente, emaptiei, superficialitate, înţelegere totală a altor sentimente, fără
indiferenţă.(31, 32) remuşcare, [ ex. vină fără conştiinţa morală, fără
sentimente]).
SUGESTII DE DIAGNOSTICARE
1. Exagerările înfumurate într-o manieră grandioasă, recurgând la minciuni directe, pentru a-şi umfla
imaginea chiar dacă pare expedient.
2.Are sentimente de îndreptăţire, convingerea că regulile ordinare pe care le aplică altora sunt
inaplicabile lui/ei.
4.nu menţine loialitatea şi voinţa, dacă se iveşte oportunitate, exploatează încrederea altora.
6.Este arogant şi dispreţuitor şi/sau răzbunător faţă de victimele comportamentului său exploatant.
7.Este indiferent faţă de bunăstarea altora şi lipsit de empatie pentru sentimentele lor.
6.Dobândirea unei discipline mai bune şi autocontrolul asupra emoţiilor, în special furia şi mâhnirea.
2.Stabilirea unei relaţii de încredre cu 3.Evitarea slăbiciunilor din ochii clientului, prin abţinerea de
terapeutul.(3, 4, 5, 6) a pune întrebări directe despre sentimentele lui/ei şi emoţiile
anterioare în acest tratament.
SUGESTII DE DIAGNOSTICARE
3.Deseori se recurge la un comportament infracţional ( ex: jaf, crimă, tâlhărie, furt.) pentru a rezolva
problemele personale, economice sau alt tip de probleme.
4. Inabilitatea frecventă de arecunoaşte sau a defini problemele în timp suficient astfel reuşind să
evite pericolul care ar da naştere unei situaţii conflictuale dăunătoare şi scăparea de sub control.
5.Bazarea ireală pe magie sau pe dorinţele gândite pentru a găsi soluţia de rezolvare a problemelor
cotidiene cu care se confruntă.
2.Recunoaşteţi şi clasificaţi probelemele într-un mod adecvat şi cât mai rapid posibil.
3.Investigaţi problemele în profunzime astfel încât deciziile ulterioare să fie bazate pe informaţii căt
mai corecte.
4.Definiţi în mod clar factorii esenţiali care au dus la crearea acestor probleme.
5.Experimentaţi progresivitatea unei relaţii sănătoase, a unor rezultate financiare mai bune ca rezultat
al unei bune rezolvări
17.Demonstrarea şi înţelegerea tehnici HALt şi 24 Învăţaţi clientul tehnica HALT ( vezi, dacă eşti
influenţa practică a acestei tehnici care poate vreodată înfometat, nervos, singur sau obosit,
avea abilităţi în rezolvarea problemei.(24, 25, stopează şi remediază situaţia înainte de a încerca
26) să rezolvi o problemă) ca un exemplu al unei tehnici
ajutătoare precondiţionată în ajutarea rezolvării
problemei.
SUGESTII DE DIAGNOSTICARE
PSIHOZA
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Experienţele bizare, implauzibile sau nonbizare (ex. implicarea în situaţii neplăcute în viaţa
reală) deziluzii.
3. Tulburări ale vorbirii şi ale gândirii (ex. incoerenţă verbală, repetarea cuvintelor,).
4. Experienţele trăite din cauza halucinaţiilor (ex. auz, gust, miros,).
2. Folosirea abilităţii de copiere în momentele de stres sever a tuturor metodelor precipitate din
cauza psihicului ridicat.
15.Revenirea în mod gradual la cel mai înalt 29.Monitorizaţi nivelul zilnic de funcţionare al
nivel de funcţionare şi acceptarea clientului(ex.: interacţiune socială, igienă personală,
responsabilităţii şi atenţiei pentru nevoile de orientare în realitate şi influenţele corspunzătoare)
bază.(29,30). şi oferiţi feedback care redirecţionează sau
încurajează progresul).
295.XX Schizopfrenie
DEFICIENŢE DE AUTO-COCEPŢIE
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Imposibilitatea de a-şi identifica propriile trăsături sau realizări pozitive.
2. O imagine proastă despre sine care duce la asocierea cu un anturaj de proastă calitate.
4. Frică puternică de respingere sau critici care contribuie la dificultatea de a spune Nu celorlalţi.
5. Păreri proaste şi critice despre sine cu un ansamblu pesimist asupra abilităţilor şi viitor.
6. Lipsa acută de încredere în sine şi în abilităţi, care inhibă iniţierea de noi activităţi sau căutarea
de prieteni prosociali, de succes.
7. Evită interacţiile interpersonale din cauză că se vede pe sine ca inferior, inapt social, incapabil sau
dezagreabil.
8. O autoevaluare nerealistă, care duce la stabilirea de obiective mult prea ridicate, rezultând în
eşecuri care întăresc sentimentul de incapacitate.
2. Dezvoltarea unui model cognitiv , pozitiv şi sănătos despre sine şi despre lume.
MODELE COMPORTAMENTALE
ALE AUTORESPINGERII
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
6. Listaţi obiectivele pe termen scurt 8.Asistaţi clientul în stabilirea obiectivelor pe termen scurt
relatate pentru terminarea schimbării relatate pentru schimbarea comportamentului de
comportamentului de autorespingere autorespingere.
(8).
7. Explicaţi înţelegerea procesului de 9.Explicaţi clientului procesul de recidivă care inclunde un
recidivă.(9,10,11). factor minim de declanşare, o situaţie de risc maxim, decizii
care par neimportante, căderi şi recidive.
Axa II:
2. Completarea evaluării riscurilor 3.Efectuaţi clientului o evaluare completă de risc care include un
devierilor sexuale care include un interviu clinic cu instrumente obiective de evaluare (ex.: Static
interviu clinic cu instrumente de 99 developed de Canadian Government, Minnesota Sex
evaluare validate (3). Offender Screening Tool – Revised [ MnSOST-R] de Epperson,
Level of Service Inventory [ LSI] de Andrews şi Bonta, Adult
Sustance Use Survey [ ASUS] de Wanberg, Pszchopathy
Checklist – Revised [ PCL – R] DE Hare); furnizaţi feedback-ul
privind rezultatele testului către client şi alţi specialişti implicaţi.
3. Complianţa cu tratamentul sau 4.Raportaţi clientul pentru investigaţii mai amănunţite, dacă este
cu monitorizarea medicală indicat, în zonele cu legătură ( ex.: alcool/ droguri,
recomandată rezultată din evaluare managementul mâniei, pshiopatii).
(4).
4. Cooperarea cu monitorizarea 5. Raportaţi clientul la monitorizarea electronică, rapoarte zilnică,
electronică, rapoartele zilnice sau ordine „ no- contact” sau alte intervenţii comportamentale, dacă
ordinale fără contact „ no-contact” sunt indicate de rezultatele evaluării riscului ( cu cât riscul este
recomandate (5). mai mare cu atât esta mai mare cantitatea acestor rapoarte);
monitorizarea complianţei şi furnizarea feedback-ului către alţi
specialişti implicaţi.
5. Complianţa la evaluarea naturii 6.Raportaţi clientul pentru evaluarea excitaţiei sexuale
grsdului de excitaţie sexuală deviante folosind PPG ( Penile Plethysmograph) sau ABEL,
deviantă folosind un furnizaţi feedback catre client sau alţi specialişti implicaţi.
Plethysmograph Penile sau
Instrumentul de Evaluare Abel
(ABEL) (6).
6.Implicarea în antrenamente pentru 7.Raportaţi clientul la antrenamente de dezvoltare a aptitudinilor
dezvoltarea aptitudinilor comportamentale cognitive conduse ăntr-un grup prestabilit sau
comportamentale cognitive în de terapie multisistemică; monitorizare pentru complianţă şi
cadrul unui grup prestabilit.(7,8). progres.
SUGESTII de DIAGNOSTICE
302.9 Parafilie
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Abilitatea de a manageria timpul în mod eficient astfel încât toate obligaţiile personale sunt
îndeplinite.
2. Dezvoltarea aptitudinilor necesare priotizării obligaţiilor personale.
3. Dezvoltarea şi conştientizarea abilităţilor personale pentru evitarea senzaţiei de suprasolicitae
cu obligaţii.
OBIECTIVE PE TERMEN INTERVENŢII TERAPEUTICE
SCURT
1.Descrierea unui istoric de 1. Exploraţi istoricul clientului în legătură cu incapacitatea de
incapacitatea a managementului management al timpului şi consecinţele pe care el/ea le-a
timpului şi consecinţele acestei experimentat, consecinţe datorate managementului neadecvat
incapacităţi(1). al timpului.
SUGESTII DIAGNOSTICE
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Trăieşte în mod constant într.un mediu cu influenţe criminogene excesive (ex.: anturaj criminal,
abuz de substanţe, violenţă) şi este într-un risc mare de recidivă.
2. Membrii familiei sau colegii de cameră sunt implicaţi ăn comportament criminal.
3. Are un istoric de mutări frecvente, relaţii conflictuale şi somaj repetat.
4. Frecvent fără casă sau trăind în adăposturi comunitare.
5. Depinde de alţii pentru adăpost, alimente şi îmbrăcăminte.
6. Traieşte într-un mediu unde este un risc mare de abuz susţinut: fizic, sexual sau emoţional.
7. Eşec în plata chiriei, creditului sau utilităţilor, ducănd la pierderea rezidenţei.
SUGESTII DIAGNOSTICE
COMPORTAMENT VIOLENT/AGRESIV
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
SUGESTII DIAGNOSTICE
DEFICIENŢE VOCAŢIONALE
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. Nevoia de angajare permanentă(full-time).
2. Nu a fost angajat full-time cel puţin 50% din perioada anului trecut, sau nu şi-a menţinut un
serviciu full-time mai mult de un an.
3. Afost angajat numai în posturi care i-au oferit puţine sau niciun benficiu, şi a fost remunerat cu
salariu minim.
4. În prezent este angajat într-un mediu de muncă cu puternice influenţe criminogenice(ex. anturaj
infracţional, abuz de droguri, violenţă) şi risc de recidivă.
5. Acces limitat la oportunităţi de muncă din cauza cerinţelor de a prezenta cazierul.
6. Aşteptări nerealiste în ceea ce priveşte cerinţele unui posibil loc de muncă (ex. obiceiuri de
muncă cerute la locul de muncă, , participarea în echipă şi interacţiuni cu autorităţile).
7. Aşteptări de la sine nerealiste şi incredere supraapreciată (peste şi sub) în ceea ce priveşte
potenţialul de performanţă în noul post.
8. Mediul de viaţă haotic, relaţiile sociale instabile, boală sau boala unor rude contribuie la conflicte
vocaţionale.
9. Deficite de aptitudini, educaţiei şi de învăţare care reprezintă obstacole pentru alfabetizare
(engleză sau computer), aptitudini interpersonale sau competenţe vocaţionale
generale(matematică).
1. Menţinerea unui loc de muncă full-time stabil într-un mediu de muncă prosocial.
2. Dezvoltarea unui set de aşteptări realistie legate de muncă în ceea ce priveşte cerinţele de
performanţă şi abilitatea de a îndeplini aceste cerinţe.
6.Identificaţi ţeluri vocaţionale concrete, pe termen lung şi scurt care să reflecte un model de carieră
realist.
12.Obţinerea unui Permis de 16.Oferiţi clientului informaţiile necesare pentru obţinerea Permisului
Muncă valid, a unui permis de de Muncă, permisului de conducere şi a Cărţii de Identitate.
conducere şi a Cărţii de
Identitate.(16)
13. Verificarea punctualităţii 17.Monitorizaţi punctualitatea clientului în iniţierea strategiei de
implementării strategiei de cautare a unui loc de muncă şi prezentaţi acestuia procentajul de
căutatre a unui loc de muncă. punctualitate, subliniind modul în care a respectat timpul propus.
(17)
14.Enumeraţi vulnerabilitatea la 18.Discutaţi probele (ex.evaluări oficiale, trecut infracţional,
influenţele criminogene şi rezultatele altor teste) care ar putea ajuta clientul să înţeleagă mai
modul în care locul de muncă bine ce influenţe îl pot conduce către un comportament infracţional.
poate prezenta situaţii de risc
legate de aceste influenţe. 19.Efectuaţi împreună cu clientul un procedeu de prioritizare a
(18,19) primelor 2 probleme criminogene; evaluaţi modul în care aceste
probleme pot apărea în mediul de muncă.
15.Identificarea primelor 3 20.Explicaţi clientului rolul „factorilor declanşatori” şi a situaţiilor de
situaţii importante de risc de la risc (pentru recidivă [droguri AOD, alcool, infracţionalitate]).
locul de muncă (pentru recidivă.
AOD, sau comiterea de 21.Ajutaţi clientul să-şi identifice situaţiile de risc predominante în
infracţiuni) şi efectuarea unei problemele criminogene.
sesiuni de role – play cu 22.Utilizaţi metodele joculde rol , modelare şi reptare a
strategii alternative de a face comportamentului pentru a învăţa clientul modalităţi de a face faţă
faţă fiecărei situaţii.(20, 21, 22, situaţiilor de risc dela locul de muncă.
23,)
23.Încurajaţi clientul să solicite feedback de la un prieten prosocial pe
măsură ce manifestă un comportament adecvat situaţiilor de risc de
la locul de muncă.
16.Prezentarea a cel puţin 3 22.Utilizaţi metodele joculde rol , modelare şi reptare a
alternative la recidiva AOD, sau comportamentului pentru a învăţa clientul modalităţi de a face faţă
infracţionalitate pentru fiecare situaţiilor de risc dela locul de muncă.
situaţie majoră de risc de la
locul de muncă.(22, 23, 24) 23.Încurajaţi clientul să solicite feedback de la un prieten prosocial pe
măsură ce manifestă un comportament adecvat situaţiilor de risc de
la locul de muncă.
22. Elaborarea unui CV 30. Învăţaţi clientul fundamentul întocmirii unui CV şi a unei scrisori
complet. (30, 31) de intenţie.
28.Utilizarea resurselor 38.Iniţiaţi reţele de socializare între surse specializate pentru clienţii
specializate de căutare a unui cu dizabilităţi.
loc de muncă pentru cei cu
dizabilităţi.(38)
SUGESTII DE DIAGNOSTICARE
1. Cât la % din timpul curent se asociază cu prietenii care sunt implicaţi în infracţionalitate.
2. Verbalizarea acceptării unui comportament infracţional procentul din timp în care au oportunitatea
de a comenta.
3. Admiră sau se identifică cu persoane care sunt proinfracţionalitate şi îşi doresc modul de viaţă al
acestora ca ceva ce-şi doresc aşa cum reiese în....................................sesiuni/săptămână.
4. Este încurajat şi uşor de influenţat de către anturaj să aibă un comportament infracţional aşa cum
reiese din......................, care se întâmplă de.........................../săptămână.
5. Participarea împreună cu prietenii la activităţi infracţionale .........................../săptămână.
6. Dorinţa de a proteja, a acoperi şi a accepta responsabilitatea pentru semenii cu un comportament
deviant............% din timp se ivesc oportunităţile.
7. Verbalizarea sensului de loialitate şi identificare a unei găşti.........................../săptămână.
8. .........% din incercările prioritare de a menţine distanţa de un anturaj infracţional au dat greş.
9. Inabilitatea de a stabili şi de a menţine un suport prosocial dintr-un grup de semeni ......% din
timpul petrecut cu persoane prosociale este luat ca drept dovadă.
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG
12. Până la data de................................se listează 15.Evaluaţi încercările din trecutul clientului de a se
motivele care conduc la terminarea relaţiilor cu distanţa de prietenii şi cunoştinţele cu un
prietenii infractori care sunt fără succes.(15)
comprtament deviant, evaluând motivele pentru
care încercările din trecut nu au avut succes şi
identifcaţi factorii de declanşare( persoane, locuri,
lucruri) ambivalenţa şi limitele neclare care au dus
la eşec.
13. Până la data de...........................identificarea, 16.Învăţaţi clientul noi strategii (ex.se fixează o
practicarea şi implementarea noilor limită clară, se explică anturajului ţelul propus de a
strategii ................................( se specifică
evita comportamentul infracţional,spunând „Nu”), de
strategiile) pentru distanţarea proprie de anturajul
infracţional. (16,17,18,19). distanţare a anturajului infracţional.
SUGESTII DE DIAGNOSTICARE