Sunteți pe pagina 1din 192

CAIETUL

PROFESIONAL

al educatoarei

Moto:

()ricâlld te Râlldeşti di IIU te pricepi. că IIU eşti p/"()t"esiollisi îll re ali-;area ullui

IIU eşti p/"()t"esiollisi îll re ali-;area ullui lucru. miu-li 11l1lill/e că UII IIeproJesiollislli COlls

lucru. miu-li 11l1lill/e că UII IIeproJesiollislli COlls truit " Arca lui Noe " şi UII pr{�/i:siollisl

" Arca lui Noe " şi UII pr{�/i:siollisl a COlIStruit " T i t a n

a COlIStruit " Titanicul " .

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale Române

Caietul Profesional al Educatoarei / Horatiu Catalano, Silvia Borţeanu, Rodica Brănişteanu, Mariana Feldrihan

Bucureşti: OMFAL ESENŢIAL 2006

ISBN (10) 973 - 88062 - 0-8; ISBN ( 13) 978 - 973 - 88062 - 0-7

1. Catalano Horaţiu

II. Bolţeanu Silvia

III. Brănişteanu Rodica

IV. Feldrihan Mariana

37L� : 373.24

Referent ştiinţific

MIRCEA VLAD -

Ministerul Educariei şi Cercetării

VIORICA PREDA -Ministerul Educriei şi Cercetării

Colectiv de lucru:

HORAŢIU CATALANO (coordonator)

- Inspectoratul Scolar Judeţean Bistriţa-Năsăud

SILVIA BORŢEANU - Gradiniţa Nr.197, sect.6, Rucureşti RODICA BRANIŞTEANU - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 Bistriţa EMILlANA CHIRA - Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 12 Bistri.ta DANIELA DANEA - Şcoala Generală Nr. 4 Bistrita MARIANA FELDRIHAN -Scoala Gt'IIerală "Arram Iancu" Bistriţa

Colaboratori:

Mirela Adam .- Grâdinita cu Program Normal Viisoara (ieorgeta Biriş - Grădini!lI I"U Program Prelungit Nr. 4 Bi.Hriţa Raveca Brătfălcan - Grădini/a cu Program PrelungiT Nr. 4 BiSTrita Ana Bodiu - Grădiniţa ('u Program PrelungiT Nr. 4 Bistriţa Antoaneta Botez - GrădiniTa "Prinţul./erieiT" Suceava Cristina Catalano -Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu" Ristri!a Clcmentina Ciroie - Grădini/a cu Program Normal Maieru Maria Dobrican - Grădini/a"1 Iunie" Beclam Roxana Haiden - Gradinitll Nr.75, sect.5, Bucuresti Miluca Luca - Grădini!o cu Program Prelungit Nr. 4 Bistriţa Ol1an�a Mureşan - Grădini!a "Trmuleţul Ve.�e/iei" Nr. 14 Ristriţll Anca Negrea - Gradinita Nr.160, sect. J, Bucuresti Ijana Por - Grâdiniţa cu Program PrelungiT Nr. 4 Ristrita fleana lsir-Raţiu - Grădini/a cu Program Prelungit Nr. 4 Bistriţa lustina Sâmbotelecan - Grădin iţll cu Program Prelungit Nr. 4 Ristrilo Anela Trişcaş - Grâdin iţa cu Program PrelungiT Nr. 4 BiSTriţa Elena Ureche - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 BisTri!a Anca Vodita - Gradinita Nr.27J, seCT.6. Bucuresti

Elena Ureche - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 BisTri!a Anca Vodita - Gradinita Nr.27J, seCT.6.
Elena Ureche - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 BisTri!a Anca Vodita - Gradinita Nr.27J, seCT.6.

pag.

1. LEGISLATlE.

············ ·······

didactic

Re!!lementări din Statutul personalului

pag.

1.1

.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a

1 . 2.

CUPRINC;;:

3

4

c ţ i o n a r e a 1 . 2 . CUPRINC;;: 3 4

învăţământului

Regulamentul

preşcolar

pag

21

1.3.

(selecţie de articole care privesc şi Învăţământul preşcolar)

de organizare şi funqionare a Învă!ământului preuniversitar

pag.

29

pag.

45

pag.

46

pag.

48

2. DEZVOLTAREA PROFESIONALA A EDUCATOAREI

2. 1.

Competenţele profesionale ale educatoarei

2.2. Exemplu de detaliere a unei categorii de competenţe

2.3. Instrumente de evaluare/autoevaluare a competenţelor profesionale

 

ale

educatoarei

pag. 56

2.4. Fişa individuală a postului

pag.

71

2.5. Fişa de evaluare a educatoarei

pag.

79

2.6. Fişa de ob�ervare a activităţii didactice

pag. 106

2.7. Gh.id de folosire a li şelor de observare a activităţii didactice

pag. 108

3.

DOCUMENTELE SCOLARE

pag. 1 1 4

 

3.

1. Registrul pentru Înscrierea copiilor În grădiniţă

pag. 1 1 5

3.2.

3.3.

Cata logul grupei

işe de evaluare a copilului prescolar

pag.

pag.

1 1 6

1 1 7

 

::U. I. Fişa de evaluare pentru nivelul 1 de vârstă

pag.

1 1 7

3.3.2.

Fişa de evaluare pentru nivelul II de vârstă

pag. 121

 

3.4. Profilul copilului de 6/7 ani la finalizarea grădiniţei

pag. 1 26

4.

PROIECTAREA

DIDACTICA

pag. no

 

4.

1 Curriculum pentru copiii sub 3 ani (model)

pag. 131

4.2. Curriculum pentru grădiniţa de vară (model)

pag. 144

4.3. Programă pentru activităţi opţionale (model)

pag. 151

4.4. Proiect tematic (model )

pag.

1 55

4.5. Proiecte didactice

pag.

1 58

4.5. 1. Supon pentru proiectul didactic

pag. 1 58

4.5.2. Proiecte didactice (model)

pag.

1 59

4.5.3. Schiţă de proiect didactic ( model )

4.5.4. Proiect didactic pentru o activitate integrata (model)

4.6. Planificarea săptămânală

(model)

integrata (model) 4.6. Planificarea săptămânală (model) pag. 1 69 pag. 171 pag. 1 76 3. G

pag. 1 69 pag. 171 pag. 1 76

3.

G LOSAR

pag.

1 79

6.

pag.

1 86

ARGUMENT

Informaţii recente obţinute de la inspectorii şcolari de specialitate şi de la profesorii metodişti din cadrul ISJ au scos în evidenţă următoarele aspecte:

A. Cadrele didactice din invăfăm1ntul preşcolar stăpânesc intr-un grad corespunză1or conţinuturile ştiinţifice ale activităţilOr instructiv�cative prevăzute in programa preşcolară. Cu toate acestea, se inregistrează o serie de diferenţe determinate de anumiţi factori, cum ar fi:

diferenţe determinate de anumiţi factori, cum ar fi: • importanta acordată formării iniţiale şi continue;
diferenţe determinate de anumiţi factori, cum ar fi: • importanta acordată formării iniţiale şi continue;

importanta acordată formării iniţiale şi continue;

interesul

diferit

acordat

actualizării

informaţiilor

specialitate;

ştiinţifice

în

statutul de titular sau de suplinitor;

categoria de vârstă şi gradul profesional;

mediul în care profesează.

B. Noua orientare a programei preşcolare, centrată pe obiective educaţionale şi pe finalităţi, a creat posibilitatea abordării flexibile a conţinuturiIor de insuşit in grădinifă; punând in valoare potenţialul creativ al cadrelor didactice.

in valoare potenţialul creativ al cadrelor didactice. Proiectarea se realizează în concordanlă cu cerintele

Proiectarea se realizează în concordanlă cu cerintele curiculumului national şi local. În unele cazuri însă. activităţile proiectate vizează cele două tipuri tradiţionale de activitate: activitatea obligatorie şi activităţile alese şi nu se ţine cont de corelarea acestor activităţi pe verticală şi pe orizontală.

În elaborarea proiectelor didactice încă se mai înregistrează dificultăţi în definirea obiectivelor operaţionale şi confuzii între acestea şi obiectivele de referinţă ale programei.

între acestea şi obiectivele de referinţă ale programei. c. între metodele de evaluare utilizate in

c. între metodele de evaluare utilizate in învăţământul preşcolar predomină metodele alternative, fără a fi excluse cele clasice precum aprecierea performanţelor prin atribuirea de calificative sau testele individuale de cunoştinţe şi/sau deprinderi ce iau forma unor fişe cu sarcini. Sunt folosite fişele de evaluare şi calificativele, deşi acestea sunt foane apropiate de învăţământul obligatoriu .

Evaluarea cu caliticative deţine un procent destul de mare. mai mare decât cel al metodei portofoliilor sau cel al aUlOevaluărilor.

Cadrele didactice încurajează activitatea şi comportamentele pozitive ale copiilor prin aprecieri verbale şi stimulente. De asemenea. educatoarele încurajează autoevaluarea în interacţiunea cu copilul şi nu folosesc competiţia dintre copii ca pe o metodă de evaluare şi ierarhizare a acestora. Din nefericire. educatoarele implică mai rar copiii în formularea criteriilor de apreciere a activităţii.

Prezentul "Caiet profesional al educatoarei" a apărut ca răspuns la întrebările şi provocările permanente ale cadrelor didactice din învăţământul preşcolar. aflat În plin proces de reformă.

Lucrarea este structurata pe capitole, care încearcă să clarifice. pe rând. aspecte importante din activitatea profesionala a educatoarei, respectiv:

reglementari legislative în ceea ce priveşte funcţionarea şi organizarea învăţământului preuniversitar şi, implicit, preşcolar. precum si reglementari de interes din Statutul personalului didactic;

sugestii cu privire la unele documente utile in

procesul de dezvoltare

profesionala al educatoarei (competentele profesionale cu o privire in detaliu a competentelor metodologice ale acesteia, care pot oferi repere in activitatea proprie a acesteia, dar si repere in activitatea de îndrumare şi control derulată de director; fişa postului, corelata cu fişa de evaluare; un model de fişă de observare a activităţii didactice, precum şi uri ghid pentru operarea cu aceasta fişa, ca documente de interes pentru activităţile metodice curente);

foloseşte

educatoarea/directorul de grădiniţa: Registrul de înscrieri al copiilor, Catalogul

grădiniţa: Registrul de înscrieri al copiilor, Catalogul documentele • sugestii cu privire la şcolare pe care

documentele

Registrul de înscrieri al copiilor, Catalogul documentele • sugestii cu privire la şcolare pe care le

sugestii

cu

privire

la

şcolare

pe

care

le

grupei, fişele de evaluare a copilului preşcolar (pe cele doua nivele de vârstă şi in acord cu comportamentele propuse de programa);

Îndrumiri şi exemplificAri in domeniul proiectlrii didactice;

un mic dictionar de termeni uzuali.

Sperăm ca această iniţiativă editorială să vină În sprijinul educatoarelor debutante. care vor gă<si sugestii şi recomandări menite să le ghideze În activitatea de formare cont i n uă

şi În activi tatea de zi cu zi la grupă. dar şi educatoarelor cu experienţă. care. prin natura profesiei . trebuie facă faţă zi de zi noilor provocări . dată fiind dinamica schimbărilor

În educaţie.

De asemenea. ne-am dori. ca prin intermediul acesteia să reconstruim o punte de

legătură

solidă

Între

cadrele

didactice

din

Învă!ălllânrul

pre şcola r

şi

cele

din

învăţămânrul universitar. care răspu nd de formarea i ni�ală a educatoarel or. în vederea creşterii calităţii procesului i nstructiv-educativ desfăşurat În grădiniţele de copi i.

Autorii

1. LEGISLATIE

1.1. REGLEMENTĂRI DIN STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC
1.1. REGLEMENTĂRI
DIN STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC
I. Functiile didactice si conditiile ocupării fu nctiilor didactice În În"ătământul prescolar
I. Functiile didactice si conditiile ocupării fu nctiilor didactice În În"ătământul
prescolar

Art.5 (1). lit (a) - Funqiile didactice pentru Învă�ământul preşcolar sunt:

educator/educatoare. institutorlinstitutoare.

Art.7 (1). lil .(a) şi hUc) - Pentru ocuparea funcţiilor didactice În Învă�ământul preşcolar trebuie Îndeplinite următoarele condiţii de studii:

al

pentru educator/educatoare: absolvirea cu examen de diplomă a liceului

hcen�ă sau

pedagogic sau a unei

şcoli echivalentc. ori cu diplomă de

absolvire urmată

de

un curs În domcniul psihopedagogic sau metodic

specific:

c) p�ntru institutor/institutoar�: absolvirea cu examen d� diplomă a

colegiului universitar pedagogic. a liceului pedagogic sau a unei şcoli �chivalcnte. urmată d� absolvirea unei instituţii de Învăţământ superior

de lungă sau de scurtă durată ori de absolvirea cu diplomă de Iicen�ă sau

d� absolvire. urmată de un curs specific În domeniul psihopedagogic şi

metodic.

(.'i) Personalul didact ic titular care.

specializfui didactice. poate solicita trec�rea În noua specializare. cu păstrarea statutului

de personal didactic titular. Au pri ori tate cadrele didactice anate În rcstrângcre dc activitate.

ulterior titularizării. dobândeşte prin studii. şi alte

titularizării. dobândeşte prin studii. şi alte II . Ocuparea si eli berarea posturilor didactice A rt.

II . Ocuparea si eli berarea posturilor didactice

A rt. 9, alin. (1) - Posturile didactice pot fi ocupate cu personal titular. asociat sau suplinitor. Pcrsonalul didactic titular şi cel asociat trcbuie Îndeplinească condiţiile prevăL.ute la arI. 7 si X.

(2) Posturile didactice se ocupă pri n concurs. Concursul constă În probe scrise. la

angajarea titularilor. din probe scrise sau orale. Ia angajarea suplinit orilor . din interviu

şi din prezentarca unui curriculum vitae. Ia angajarea personalului didactic as(x:ial. Concursurile se organizează În baza un�i Illwxlologii elaborate d� Ministerul Educa �ei şiCercetării. cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din Învăţământ. aprobată prin ordin al ministrului.

(3) Coordonarea metodologică a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacant� este asigurată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. iar organizarea şi

desfăşurarea

Învăţământ preuniversitar.

de

acestora

către

insptX:toratele

şcolare

şi

de

directorii

unită�ilor de

(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice În Învă�ământul panicular se organizează de către unitatea şcolară respectivă. În conformitate cu prevederile alin. (2).

ArL 10. (1) Ordinea ocupării posturilor didactice din învăţământul de stat

este:

a) pretransferarea personalului didactic. Ia cerere. În aceeaşi localitate sau În local itatea

unde îşi are domiciliul. în limitele aceluiaşi regim de mediu. în unităţi de învăţământ echi valente sau Într-o treaptă inferioară de Învă�ălllânt. respectând prevederile an. 7 si

ale art. 13 alin. (5). care se aplică în mod corespunzător: dacă postul este solicitat de două sau mai multe persoane. se organizează concurs;

b)

sau prin desfiinţarea unor unităţ şolare: transferul se efectuează În unită�i şcol are echivalente sau într-o treaptă inferioară de Învăţământ. în specialitate. în li mitele aceluiaş regim de mediu. rural sau urban. ori din mediul urban În mediul rural:

c) detaşarea În i nteresul învăţământului. prin concurs specific:

ti) ocuparea. pri n concurs. a posturilor declarate vacante:

e) detaşarea.

n ocuparea. prin concurs. a posturilor rezervate şi a posturilor rămase vacante În urma operaţiuni lor prevăzute la iiI. a) - e). prin supli nire. prin cumul sau prin plata cu ma. de catre personal suplinitor. titular sau asociat. ( 2) Anual. posturile declarate vacante din învă,ământul preuniversi tar de stat şi part icular se aduc la cunostinţa persoanelor interesate. cu cel put in 30 de zile Înaintea concursului. prin puhl icare În presa centrală. locală şi prin arişare la inspectoratele şcol are şi la unităţile de Învăţământ respective. (3) Calendarul activităţilor prevăzute la alin. (1) si (2). tematica şi condiţiile de concurs se rac publice în liecare an şcolar. până la 15 noiemhrie.

transferarea personalului didactic titular &;,ponibilizat prin restrângere de acti vitate

titular &;,ponibilizat prin restrângere de acti vitate Ia cererea persoanelor interesate. prin concurs speci fic:

Ia cererea persoanelor interesate. prin concurs speci fic:

Art. 13. (1) Prin restrângere de activi tate se înţelege situaţia în care postul de educ atoare. Învăţător. institutor şi învăţător-educator nu se mai Încadrează în sistemul de normare pri vind l'I�eti vek de preşcolari sau de elevi prevăzute de lege. (2) Inspectoratul şcolar are obligaţia de a face publică. prin afişare la inspectorat şi la

unităţile de Învăţământ vi/.ate. lista posturilor supuse restrângerii de act ivitate. cu cel pu ţin 30 de zile înai ntea declanşării procedurilor prevăzute la alin. (4) si (5). (4) În cazul restrângerii act ivităţii unei unităţi de învăţământ. se renunţă. În ordi ne. Ia:

activit atea prest ată prin cumu l. prin pl ata cu ora sau prin suplinire:

activit atea prest ată prin cumu l. prin pl ata cu ora sau prin suplinire:

a)

h)

acti vitatea prest ată de personalul didactic care îndepl ineşte condi ţi ile legale de

pensionare:

c) activitatea prestată de personalul didactic care solicită plecarea din unitate pe mot ivul

restrângerii postului În specialitate.

Art. 1 4. (1) Detaşarea în interesul în\'ăţământului, prevazUlă la art. 10 alin.

( 1) iiI. c). se face cu acordul persoanelor solicitate. pentru ocuparea unor posturi din unităţi de învăţământ : gradiniţe. şcoli sau clase constituite din elevi capabili de performanţe. la grupe. i nclusiv de preşcol ari . sau clase alcăt uite di n copii cu ceri nţe speciale de educaţie. unităţi-pilol . unităţi de aplicaţie. unităţi delicitare În personal didactic şi pentru asigurarea conducerii unităţilor de învăţământ. precum şi în func�ile de Îndrumare şi de control.

(2)

Detaşarea

personalului

titular în învăţământ. în

posturile menţionate

la

alin.

( 1).

se

poate

efectua

conform

legii

şi

cu

acordarea

drepturilor

prevăzute

în

contractul

individual de muncă. supus revizuirii anuale.

(3)

de

Detaşarea în

posturile didactice

prevăzute

]-4 ani. corespunzăloare

unui ciclu

de îndrumare şi

la

alin.

(1)

poate fi

efectuată pe o durată

conducere.

mult de sfârşilui

de învă!ămânl. iar pentru funcţiile de

dar nu

mai

de control. până la organizarea concursului.

anului

şcolar respectiv.

(4)

Persoana delaşată

bi păstrează

calitatea

de litular pe

postul

din unitatea

de unde

a

fost detaşată. (5) Detaşarea pe postul didactic rezervat încetează la revenirea titularului pe post.

Art. 1 5. Detaşarea, la cererea persoanei interesate. se face prin concurs. La medii egale de concurs are prioritate persoana al cărei SOI este cadru didactic. Detaşarea se face pe o perioadă de cel mult doi ani şcolari consecutivi. cu păstrarea calităţii de titular pe postul şi la unitatea de unde a fost detaşată.

Art. 16. (1) Posturile rămase vacante în urma operaţiunilor prevăzute la an.

10 IiI. a):e). precum şi cele rezervate conform ari.

IO] �e pot ocupa prin concurs de

către suplinitorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la an. 4 si 7. pe o perioadă de cel

mull un an şcolar. respecliv până la revenirea tilularului pe posl.

(2) Posturile publicate pentru suplinire se ocupă de către candidaţii care au panicipat la

concursul organizal conform arI. 10 alin. (]) iiI. c). în ordinea mediilor ohţinule. pe II

perioadă de un an şcolar."

CI) Posturile prevazute la alin. (1 l. rămase vacante după operaţiunile menţionale la alin.

Ia care pot

(2).

se

ocupă

printr-un

nou

concurs

organizat

de

inspectoratul

şcolar.

participa candidaţii care îndeplinesc condiile prevăzute de prezenta lege.

(4) Orele rămase neocupate se atribuie de către directorul şcolii. prin cumul sau prin

plata cu ora. personalului didactic titular. personalului asociat sau cadrelor didactice

pensionate.

(5) Personalul didactic titular aflat În concediu fără plată nu poate fi Încadrat În activitAti de suplinire, cumul sau plata cu ora.

epuizarea

situaţiilor prevăzute la alin. (] ):(4). pol fi încadraţi. pe o durată de cel mult un an şClllar.

suplinitori fară studii corespunzătoare. care au absolvit cel puţin liceul. cu diplomă de hacalaureal. şi care sunt testaţi prin interviu şi lucrare scrisă. în profilul postului solicitat. Au prioritate persoanele în curs de calificare pentru învăţământ. cărora li se

asigură continuitatea pe post. dacă acesta nu se ocupă prin concurs. şi persoanele care

au funcţionat în anul precedent cu statut de suplinitori. primind cel puţin calificativul

"hine". Personalul didactic necalificat este ohligat să participe peri ndic la cursuri de iniţiere în profilul fX)stului şi în metodica predării disciplinei respective. organizate de

inspectoratul şcolar.

(6)

În

'

mod

excepţilmal.

în

lipsa

personalului

didactic

calificat.

după

Art. 17. Eliberarea din Învăţământ a personalului didactic titular, prin transfer În alt sector de activitate sau prin desfacerea contractului de muncă, se face de către organul care a dispus angajarea, potrh'it legii.

III. Forme de organizare a perfectionării şi conditii de participare A rt.32, alin.(I) - Perfeqionarea

III. Forme de organizare a perfectionării şi conditii de participare

A rt.32, alin.(I) - Perfeqionarea pregătirii personalului didactic �e realizează

prin fo rme şi pr ograme. În raport cu exigen,ele Învă,ământului. cu evolu,ia diferitelor discipline de studiu. cicluri de învăţământ şi profiluri. precum şi În fu ncţie de

necesităţile

şi

de

interesele

de

perfecţionare

a

diferitelor

categorii

de

cadre

didactice.

(4). Iit.(a-k) - Principalele forme de organizare a perfec�onării personalului didactic din învă'ământul preuniversitar sunl:

a) activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice. realizate la nivelul unităţii de

învăţământ sau pe grupe de unită� (comisii metodice. catedre şi cercuri pedagogice):

h) sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicări. simpozioane şi �chimhuri de experienţă pe probleme de specialitate şi p�ihopedagogice:

c) stagii periodice de informare ştiinţifică de speciali tate şi în domeniul ştiinţelor

educaţiei:

d) forme de perfecţionare prin corespondenţă (învă,ământ la distanţă):

cursuri fără frecvenţă. organizate de institu�i de învăţământ superior. comhinate cu consultaţii periodice. potrivit op,iunilor participanţilor:

e) cursuri organizate de societăţi ştiinţifice şi de alte organizaţii profesionale ale

personalului didactic:

f) cursuri de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice sau pentru obţinerea definitivării În Învăţământ ori a gradelor didactice. în

conformitate cu prevederile legii:

g) cursuri de pregătire şi de pe rfeCţion are pentru personalul de conducere. de

îndrumare şi de control. potrivit unor programe specifice:

h) burse de perfecţionare şi stagii de studiu şi de documentare. realizate în ,ară şi în

,trăinătate:

i) cursuri postu niversitare:

j) doctorat.

Art.33, alin.(1) - Personalul didactic. precum şi personalul de conducere. de îndrumare şi de control participă. o dată la 5 ani. Ia un program de perfecţionare prevăzut de metodologia menţionată la art.4 l. 2) - Intervalul prevăLut la alin.( 1) poate fi redus în următoarele �ituaţii:

a) când �e produc �chimbări esenţiale la nivelul programelor şcolare sau când se

introduc noi metode ori tehnologii de instruire şi de evaluare:

b ) la preluarea funcţiei. pentru personalul de conducere. de îndrumare şi de control care nu arc pregătire atestată în domeniul managementului educa,iona\:

c) la solicitarea consiliului de administraţie al şcolii sau al inspectoratului şcolar. în

cazul în care se con�tată lacune În pregătirea ştiinţifică. metodică şi psihopedagogică a

pasoanei respective:

ci) la propria solicitare. cu recomandarea consiliului profesoral. (3) - Comliţia prevăzută la alin.(I) �e consideră îndeplinită. dacă persoana în cauză a obţinut. În intervalul amintit. detinitivarea În învăţământ sau un grad didactic.

IV. Definitivarea În Învăţământ ArL34, alin.( 1) - Definitivarea În Învă!ământ se poate obţine de

IV. Definitivarea În Învăţământ

ArL34, alin.( 1) - Definitivarea În Învă!ământ se poate obţine de către personalul didacti c de predare care Îndeplineşte condi ţiile de studii prevăzute la an.7 şi care are un stagiu de cel pu ţi n 2 ani la catedră. având În această perioadă funcţia

de bază în învăţănt.

(2) - Personalul didactic asociat. cu cel puţin 1f2 normă didactică în specialitate. care

îndepli neşte condiţiile de studi i prevăzute la an.7. se poate prezenta la examenul de

definitivare în învăţământ. după un stagiu efectiv de cel puţin 3 ani la catedră. (3) - PreLentarea la examenul pentru definitivarea În învăţământ este obligatorie

după 2 ani de la efectuarea stagiului minim prevăzut la alin.O).

(4) - Personalul didactic se poate preLenta la acest examen în trei sesiuni. în cel mult cinci ani . Personalul didactic titular care nu obţine definitivarea în înţământ pi erde calitatea de titular şi . ca urmare. contractul i ndividual de muncă al acestuia se

desface. potrivit legii. (5) - Examenul pentru definitivarea în învăţământ constă Într-o inspecţie şcolară

specială, precum şi În susţinerea unor probe scrise şi orale care evaluează

pregătirea

programe

de

specialitate,

metodică

şi

pedagogică.

pe

baza

unor

aprobate de Ministerul Învăţământului. (6) - Personalul didactic care a obţinut definitivarea În Învăţământ i se recunoaşte defini tivatul pentru oricare di ntre celelalte fu ncţi i didactice prevăzute la an.5. în cazul În care Îndepli neşte condiţiile de studii necesare pentru ocuparea acestor

funcţii.

V. Gradul didactic II

ArL35, alin.(1) - gradul didactic II se poate obţine de căt re personalu l didactic

de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la definitivarea În

ÎnVăţământ şi care demonst rează competenţă În act ivitatea instructi v-educati vă. consemnată în fişa de evaluare anuală.

( 2) - Probele pentru obţinerea gradului didactic II constau în:

a) () i nspec�e şcolară specială. precedată de cel puţin două i nspecţii şcolare curente.

eşalonate pe parcursul celor 4 ani;

b) un te.,t de specialitate şi de metlxlica speciali tăţi i. cu abordări interdisciplinare şi

de creativitate. elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprohate de

Mi nisterul Învăţământului. pentru fiecare speci alitate În pane;

c) o probă orală de pedagogie. pe baza unei

În văţământului. care cupri nde şi elemente de psihologie şi de

educaţională.

programe aprobate de

Ministerul

s\K:iulogie

VI. Gradul didactic I

ArL36, alin. (1) - {iradul didactic I se poate obţine de către per

onalul

didactic

de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la acordarea

gradului

di dactic II. cu rezultate deosebite în activitatea instructiv-educati vă şi de inovare pedagogică. evidenţiate în fişa de evaluare anuală. (2) - Probele pentru obţinerea gradului didactic 1 constau în:

a) un colocviu de admitere. pe baza unei tematici şi a unei bibliogratii aprobate de

Ministerul Învăţământului. pentru fiecare specialitate în parte;

b) o inspecţie şcolară specială. precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente.

eşalonate pc parcursul celor 4 ani. toate apreciate cu calificativul maxim;

c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice. sub îndrumarea unui conducător

ştiinţific stabilit dc instituţia cu competenţe în domeniu:

d) susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice. în faţa comisiei instituite. confonn

metodologiei Ministerului Învăţământului.

confonn metodologiei Ministerului Învăţământului. VII. Conditii pentru recunoaşterea gradelor didactice

VII. Conditii pentru recunoaşterea gradelor didactice

ArL37, alin.( 1) - Personalul didactic care a obţinut definitivarea în Învăţământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta. după caz. Ia examenele pentru gradul II, respectiv gradul 1, cu un an mai devreme faţă de perioada prevăzută de lege. (3) - Personalul didactic de predare. cu diplomă de absolvire a învăţământului universitar de scurtă durată. i se recunosc gradele didactice obţinute În această calitate şi În cazul absolvirii ulterioare cu diplomă de licenţă. a unei instituţii de Învăţământ �upcrior de lungă durată. (4) - Personalul didactic de predare. cu diplomă de absolvire a învăţământului universitar de scurtă durată. care. ulterior obţinerii gradelor didactice în această calitate. a absolvit. cu diplomă de licenţă. o instituţie de Învăţământ superior de lungă durată şi care a trecut prin concurs În învăţământul liceal sau postliccal. i se recunosc gradele didactice. (5) - Educatoarelor. învăţătorilor. institutorilor şi maiştrilor-instructori care au obţinut gradele didactice II şi 1 şi ulterior au absolvit. cu diplomă de licenţă sau de absolvire. o instituţie de învăţământ superior li se recunosc aceste grade.

VIII. Norma didactică şi conditiile de salarizare a personalului didactic
VIII. Norma didactică şi conditiile de salarizare a personalului didactic

Art. 42. (1) Activitatea personalului didactic de predare cuprinde:

a) activităţi didactice de predare-învăţare. de instruire practică şi de evaluare. confonn planurilor de Învăţământ:

h) activităţi de pregătire metodico-ştiintifică şi activităţi de educaţie. complementare

procesului de Învăţământ. (2) Activităţile concrete. corespunLătoare prevederilor alin. (1). sunt prevăL.ute În fişa postului. tipizată la nivel naţional. elaborată de Ministerul Învăţământului Împreună cu federaţiile sindicale din învăţământ recunoscute la nivel naţional şi inclusă ca anexă la contractul colectiv de muncă. În fişa individuală a postului sunt incluse activităţile concretc cuprinse la alin. (1) IiI. a) şi sunt selectate acele activităţi prevăzute la alin. (1) IiI. h) care corespund profilului. specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic

la alin. (1) IiI. h) care corespund profilului. specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic

respediv. Pişa individuală a postului. revizuită anual. constituie anexa la contractul individual de muncă. (3) Atribuţiile concrete prevăzute la alin. (1) IiI. b), cuprinse în fişa individuală a postului, se referă la activităţi specitice sistemului naţional de învăţământ.

ArL 43. Norma didactică de predare-învăţare, de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore

corespunzătoare activităţilor prevăzute la art. 42 alin. (1) IiI. a) şi se stabileşte după cum urmează:

a) un post de educatoare (institutoare) pentru fiecare grupă de preşcolari sau pentru

grupe combinate. În unităti1c În care nu se pot constitui grupe separate: la grădini!elc cu

program prelungit şi la cele cu program săptamânal. posturile se normează pe ture:

b) un post de Învă!ător (institutor) pentru fiecare clasă din Învă!ământul primar sau

pentru clase simultane din cadrul acestuia. unde nu se pot constitui clase separate:

ArL 44. (1) Norma didactică cuprinde ore prevăzute în planurile de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor Înscrise pe diploma de licentă sau de absolvire.

(3)

1.

In Învăţământul

prescolar şi

primar, orele de limbi străine. prevăzute în

planurile de învăţământ. nu se includ în norma educatoarei. a învăţătorului sau a institutorului. Aceste ore pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate. fiind incluse În norma acestora. sau prin plata cu ora ori prin cumul. (4) Orele de limbi străine din învăţământul preşcolar şi din cel primar pot fi predate. în condiţiile alin. (3). şi de cduca toare. de învăţători ori de institutori de la grupa sau clasa respectivă. dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin atestat eliberat de liceul pedagogic pentru limba respectivă. validat de Ministerul Învă!ământului.

limba respectivă. validat de Ministerul Învă!ământului. IX. Conditiile de salarizare a personalului didactic ş

IX. Conditiile de salarizare a personalului didactic şi didactic auxiliar

ArL 48. (1) Salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit căruia învăţământul constituie o prioritate naţională. ţinând seama de responsabilitatea şi complexitatea muncii. de pregătirea şi experienţa profesională. de rolul şi importanţa activităţii prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de bază. stabilit conform legii. şi o parte variabilă. constând în adaosuri. sporuri şi alte drepturi salariale suplimentare.

(2) Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi şi

faciiitAţi ale personalului didactic şi didactic auxiliar şi nedidactic. al căror cuantum este stabilit de lege Între limite minime şi maxime. se negociază. În limitele legii. prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori şi organizaţiile sindicale reprezentative din Învă!ământ. potrivit legii.

ArL

49. (1)

Salarizarea

personalului

didactic

de

predare

din

Învăţământul

preuniversitar se stabileşte diferentiat, În raport cu:

a) funcţia şi norma didactică îndeplinită;

b) nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice. potrivit art. 7:

c) gradul didactic;

d)

titlul ştiinţific:

d) titlul ştiinţific: e) vechimea recunoscută în învăţământ; f) calitatea activităţii instructiv-educative;

e) vechimea recunoscută în învăţământ;

f) calitatea activităţii instructiv-educative;

g) locul şi condiţiile specifice în care se desfaşoară activitatea.

(2) Personalul didactic calificat potrivit art. 7, care desfăşoară activitate didactică în mediul rural sau În localităţi izolate. primeşte o indemnizaţie de 5-80% din

salariul de bază al funcţiei didactice îndeplinite. în raport cu LOna geografică respectivă. Diferenţierile pe zone şi localităţi. în cadrul limitelor prevăzute de lege. se stabilesc de

co nsil iile locale. cu consultarea reprezentan,ilor federaţiilor sindicale rep rezent ative la

nivel de ramură din învăţământ. în concordanţă cu prevederile înscrise în hotărârile

guvernului. cu privire la acordarea acestei indemniza,ii.

(3) Personalul didactic din centrele de primire şi plasament şi din învăţământul

special,

îndeplinite. inclusă în salariul de bază."

beneficiază

de

o

indemnizaţie

de

l,'illr-

din

salariul

de

bază

al

funcţiei

Art. 50. (1) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de tranşele de vechime la salarizare stabilite de lege şi de trei tranşe suplimentare. care se acordă la 30.35 şi la peste 40 de ani de activitate în învăţământ. (2) Pentru fiecare dintre tranşele suplimentare de vechime se acordă o creştere a

corespunzător

tranşei anterioare de vechime. (10) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar . care are titlul ştiinţific de

doctor. este remunerat cu IYii în plus la salariul de bază. (II) Personalul didactic cu o vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15'ii din salariul de bază. care face parte din acesta. (12) Personalul didactic beneficiază de premii şi de alte drepturi băneşti prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă. (13) Personalul didctic beneficiază. Ia fiecare tranşă de vechime în învăţământ. de un s[X)r de 3')( din salariul de bază. pentru suprasolicitare neuropsihică. Acest spor se include în salariul de bază.

coeficientului de ierarhizare de 1/25 din

coeficientul

de

ierarhizare

Art.51 (4) Personalul didactic de predare care îndeplineşte fu ncţia de diriginte, învăţătorii, institutorii şi educatoarele primesc o indemnizaţie de 10% din

salariul de bază. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 45 alin. (2) si (3). Aceste indemnizaţii se includ în salariul de bază.

(5) Personalul didactic desemnat să conducă şi sa realizeze practica pedagogică

pentru pregătirea viitoarelor educatoare şi a viitorilor învăţători. institutori şi profesori

beneficiază de un spor de 10-25% din salariul de bază al funcţiei. calculat în raport cu

numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi. potrivit regulamentului de practică pedagogică aprobat de Ministerul Învă,ământului. (6) Personalul didactic de predare beneficiază de o primă de instalare, o singură dată. la angajarea în învăţământ prin concurs. în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabileşte potrivit legii. (7) Şefii de catedră. de comisii şi de colective metodice. de cercuri pedagogice şi de consilii consultative de specialitate pot beneficia de sporuri băneşti. conform reglementarilor legale.

Il

conform

cumul.

rin

plata cu

prin

şi

salarizat

sau

fi

ora

didactic

(R) Personalul

poate

face la

cumul se

plata

pnn

Calculul pentru

cu ora sau

(1)

alin

49

en 'l or

ed

art

prev

.

'

.

.

n

ul

salari al

n

� te

. c ��

sau

43. Drepturile

rove

?

prevazută la

art.

norma didactică

productIve

actlvltaţJ

.

pentru invenţiI

ŞI movaţll,

băneşti cuvenite

drepturile

lata cu

ora,

separat de celelalte venituri.

.'

Ii

au de altă natură. desfaşurate

în

interesul

învăţământului,

impunerii.

pe

lunile

la

care

se referă. şi

se impozitează distinct

se

defalcă,

în

vederea

pentru

fiecare

activitate.

(9)

prin

Posturile

didactice

vacante sau

temporar

plata

cu ora.

de

către personalul didactic

către

cadrele

didactice

pensionate.

precum

vacante pot

fi

suphrute,

.

.

pfln cumul sau

.

existent. Încadrat cu

norma maximă. de

şi

de

specialişti

din

alte

sectoare

de

activitate. În

(11)

Liderii

condiţiile

prezentei

sindicatelor

din

legi.

învăţământ.

cu

drept

de

rell1uneraţi

prin plata cu

ora pentru efectuarea

a maximum

rezervare

a

catedrei,

4

ore

săptămânal.

pot

fi

a maximum rezervare a catedrei, 4 ore săptămânal. pot fi X. Acordarea gradatiei de merit Art.SO

X. Acordarea gradatiei de merit

Art.SO (3) Personalul didactic de predare. didactic auxiliar şi cel de conducere

din unităţile de Învăţământ. cu performanţe deosebite în inovarea tlidactică. În

pregătirea preşcolarilor sau a elevilor. în pregătirea elevilor distinşi la concursuri

şcolare. faza naţională şi intema�onaIă. precum şi cu o vechime de peste 3 ani în

învăţământ. poate beneficia de gradaţia de merit. acordată prin concurs. Această

gradaţie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 20% din salariul de bază al funcţiei sau postului persoanei În cauză. Gradaţia de merit se include În salariul de bază.

(4) Cele 10 procente prevăzute la alin. (3) se eşalonează În cote anuale de 2.5';; în

primii 4 ani de la data intrării În vigoare a prezentei legi.

(5) Procedura de atribuire a gradaţiei de merit. prin concurs. cuprinde următoarele

faze:

a) candidatul Întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ raportul de

autoevaluare a activităţii desfaşurate;

h) consiliul profe!o.oral al unităţii de Învăţă mânt. pe baza dezbaterilor acestui raport.

formulează o apreciere sintetică asupra candidatului;

c) (lirectorul unită�i şcolare transmite inspectoratului şcolar raportul de autoevaluare.

aprecierea consiliului profesoral. precum şi propria apreciere; În urma consultării

consiliului consultativ de specialitate. inspectorul de specialitate întocmeşte un raport

mOfivat;

d) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar primeşte spre analiză raportul de

autoevaluare. aprecierea consiliului profesoral şi a directorului unităţăii, precum şi

raportul motivat al inspectorului de specialitate; horărârea asupra re7.Ultatului

concursului. precum şi ponderea pe diferite specialitati şi unităţi de învăţământ aparţine

inspectorului şcolar general;

e) consiliul de administraţie aI inspectoratului şcolar alcătuieşte lista candidaţilor

admişi. pe care o Înaintează Ministerului Învăţământului pentru emiterea ordinului

ministrului.

(6) Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 4 ani. Personalul didactic care a

beneficiat de gradaţie de merit poate participa din nou la concurs.

XI. Acordarea salariului de merit

Art.50 (7) Personalul didactic poate beneficia de salariu

de merit. confonn

prevederilor legale. Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi se distribuie pe unităţile de

învăţământ. indiferent de numărul cadrelor didactice ale acestora.

(8) Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie de merit şi de salariu de merit.

XI

simultan de gradaţie de merit şi de salariu de merit. XI I. Evaluarea personalului didactic Art.

I. Evaluarea personalului didactic

Art. 52. (1) Evaluarea personalului didactic de predare. a celui auxiliar. de

conducere. de Îndrumare şi de control se face elaborate de Ministerul Î nvăţământului.

(2) Fişa de evaluare. corelată cu fişa individuală a postului. se notează prin punctaj de

la l la 100.

(3) Procedura de evaluare se declanşează prin autoevaluare. consemnată în fişa individuală a postului . (4) Pentru personalul didactic de predare. fişa de evaluare. vizată. după caz. de către şeful de catedră �au de către responsabilul comisiei metodice şi de către directorul unităţii şcolare. este analizată În consiliul de administraţie. care. În prezenţa persoanei în cauză. decide asupra punctajului final . (5) Î n fişa de evaluare se punctează şi activităţile realizate În afara fişei individuale a JX)�tului În domeniul Învăţământ ului. precum şi alte activităţi solicitate de conducerea unităţii sau de organele ierarhic superioare.

(6) Fişa de evaluare constituie un document de bază pentru stabilirea drepturilor salariale, pentru promo\'are şi accesul la programele de perfecţionare.

anual, conform fişei

de evaluare

XIII. Drepturile şi obligatiile personalului didactic
XIII. Drepturile şi obligatiile personalului didactic

Art. 95 . (1) Personalul didactic de la toate nivelurile învăţământului are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare. din prezentul statut. di n Cana uni versitară. precum şi di n prevederile contractului colectiv de muncă.

(2) Personalul didactic are obligaţii şi răspunderi de natură profesională, materială

şi morală. care garantează realizarea proce�ului instructiv-educativ. conform legii.

Art. 96. Libertatea iniţiath'ei profesionale a personalului didactic se refera În principal. Ia:

a) conceperea activităţii profesionale şi real izarea obiectivelor instructiv-educative ale

discipli nelor de Învăţământ. prin metodologii care respectă principiile psi hopedagogice; b) utilizarea bazei materiale şi a resurselor Învă!ământului În scopul realizării obligaţiilor profesionale; c) punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învăţământ;

d) organizarea. cu elevii sau cu studenţi i. a unor acti vităţi extraşcolare cu scop educativ

sau de cercetare ştiinţifică;

e) colaborarea cu părinţii. prin Iectorate. şi alte acţiuni colecti ve cu caracter pedagogic;

1) înfiintarea în unitatile şi în instituţiile de învăţământ a unor laboratoare. ateliere.

cluburi. cercuri. cenacluri. formaţii anistice şi sponive. publicaţii. conform

cabinete:

legii şi ('aI1ei universitare:

g) evaluarea performanţelor la învăţătura ale elevilor sau ale studenţilor în baza unui

sistem validat şi potrivit constiinţei proprii:

h) paI1iciparea la viata şcolară şi universitară. în toilte companimentele care vizează

organizarea şi desfaşurarea procesului de învăţământ. conform ('anei universitare. deontologiei profesionale şi. după caz. contractului colectiv de muncă.

Art. 97. (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării

activităţii didactice de nici o autoritate şcolară sau publică. (2) Înregistrarea magnetică sau prin procedee echivalente a activităţii didactice poate fi faeută numai cu acordul cclui care o conduce. (3) Multiplicarea. sub orice formă. a înregistrărilor activităţii didactice de către elevi. studenţi sau de către alle persoane esle permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.

Ari. 98. Î n spaţiile şcolare sau universitare. ori în vecinatalea acestora. cadrul didactic este protejat de către autorităţile re�ponsabile cu ordinea publică. Protecţia se asigură împotriva per�oanei sau grupului de per�oane care aduce atingere demnităţii umane şi profe�ionale a cadrului didactic sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor sale. Protecţia este solicilată de persoana aulorizală prin regulamentul şcolar. respectiv. prin Cana universitară.

Art. 99. (1) Personalul didactic este Încurajat să participe la viaţa socială şi

publică. în beneficiul propriu. în intere�ul învă!.ământului şi al societăţii româneşti.

(2) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sin dicale,

profesionale şi culturale. naţionale şi internaţionale. precum şi din organizaţii politice legal constituite. în conformitate cu prevederile legii. (3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar sau universitar şi poate întreprinde acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu. dacă acestea nu afectează prestigiul învăţământului şi demnitatea pro1esiei de educator.

Art. 100. Cadrele didactice au obligaţia morală să-şi acorde respect reciproc şi sprijin În Îndeplinirea obligaţiilor profesionale.

Art. 103. Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel:

a) concediul anual cu plată. în perioada vacanţelor şcolare. respectiv universitare. cu o durata de cel puţin 62 de zile. exclusiv duminicile şi sărbătorile legale: în cazuri bine justificate. conducerea instituţiei de învăţământ poate întrerupe concediul legal. persoanele în cauză urmând a fi remunerale pentru munca depusă: normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Învăţământului împreună cu sindicatele recunoscute pe plan naţional;

b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se

stabilesc de către consiliul de administraţie sau senatul universităţii şi de sindicatele de la nivelul

se stabilesc de către consiliul de administraţie sau senatul universităţii şi de sindicatele de la nivelul

unităţilor şcolare sau universitare. în func ţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză;

c) 12 luni de concediu plătit. Ia fiecare 7 ani de predare efectivă la catedră. pentru

conferenţiarii şi profesorii universitari care finalizează cercetări. tratate . studii cuprinse în programele de cercetare ale instituţiilor de învăţământ superior; eşalonarea efectuării

acestui concediu este aprobată de senatul unversitar; li) 6 luni de conced iu plătit. o singură dată. pentru cadrele didactice anate la cated ră.

lucrări în in teresul învăţăm ântului pe bază de

contract de cercetare sau de editare. cu aprobarea sena tului universitar. re �pectiv a consiliului de administraţie al i nspectoratului şcolar;

e) neefec tuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea co ncediului re stant În

vacanţele anului şcolar sau universitar următor; f) personalul de cercetare şi personalul di dactic auxil iar din Învăta mânt benefic iază de

concediu de odihnă stabilit prin lege. Ia care se adaugă un sup liment de pâna la 10 zile luc rătoare. În funcţie de cal itatea activităţ ii desfaşurate; pe ntru personalul didactic auxiliar. acesta se efectuează în afara perioadelor de activitate didactică;

g) personalul didactic atlat În si tuaţiile prevazute la lit. c) si d) nu poate fi Încadrat În

activităţi de cumul sau plata cu ora .

care redactează teza de doctorat sau

Art. 104. ( \ ) Cadrele didactice titulare care functionează În mediul ru ral şi

IŞI
IŞI

stabilesc

domic i liul

în

local itatea

re�pectivă pot

beneficia.

Ia cerere.

de

0.1-1

ha

pământ În fol osinţă. Acestora li se asigură locuinţa de că tre administraţia locală pentru perioada de timp cât lucrează În acea localitate.

(2) Personalul didactic titular. în vârsta de până la 35 de ani. va fi sprij init. după caz. În construirea locuinţei proprietate personală. în localitatea rurală unde este titular. cu acordarea de credite pe termen lung. cu dobânda mini mă. În condiţiile legii.

(3) Personalul didactic din unităţile de În"ăţămÎnt de stat din mediul rural. care nu

are domici liul sau reşedinţa În localitatea În care îşi desfăşoară activitatea. beneficiază

urma

solicitărilor adresate administraţiei locale. astfel:

de

decontarea cheltuielilor de transport la

şi

de la locul

de

muncă. În

a) decontarea contravalorii călătoriei pe mijloacele de trans[X>n În comun prin

depunerea. Ia sfârşitul fiecărei luni de activitate. a biletelor de călătorie sau a

abonamentului ;

b) solicitarea contravalorii călătoriei cu mijloacele de trans[X)T\ în comun. ca urmare a

pontajului zilnic efectuat de conducerea unităţii de Învăţământ.

propune. lunar. spre aprobare.

(4) Consi liul de administraţie al unităţii de Învăţământ

consiliului local. drepturile băneşti aferente personalului didactic care sol icită cheltuieli

de deplasare.

Art. 105. (1) Personalul din Învăţământ beneficiază de asistenţă medicală În

cabi nete medicale şi p�ihologice şcolare sau În pol ieli nici şi unităţi spitaliceşti stabilite prin protocol Încheiat Între Ministerul Î nvăţământului şi Ministerul Sanătăţii. (2) Personalul didactic şi didactic auxil iar din Învăţământ beneficiază de o

compensaţie de la bugetul asigurărilor sociale de 50% din valoarea transportului, a cazării, a mesei şi a tratamentului în bazele de odihnă şi de tratament ale

învăţământului şi ale sindicatelor. precum şi În alte spaţii contractate de Mini sterul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Contractele colective de

muncă pot cuprinde compensări din alte surse referitoare la

cheltuielile menţionate anterior.

activităţii

didactice, cu rezenarea postului sau a catedrei, pentru creşterea şi Îngrijirea

copilului În vârstă de pâna la 3 ani . De acest drept poate beneficia numai unul dintre

părin!i sau sus!i nătorii legal i.

(2) Î n caz de deces al unui cadru didactic sau didactic auxiliar, cuantumul ajutorului

acordat celor îndreptăţiţi este de cinci salarii ale persoanei decedate. din bugetul

asigurărilor sociale.

(4) Personalul didactic beneficiază de reducere cu 50%, pentru 6 călatorii pe an dUS-Întors, pe mijloacele de transport fe roviar, pe liniile in terne.

ArL

106.

(1)

Personalul

didactic

are

dreptul

la

Întreruperea

(5)

Personalul

didactic

care

se

deplasează În

condi ţiile prevăzute la

al in.

( 1)

si

(2)

beneficiază de reducere cu 50% pe mijloacele de transport interne.

ArL 108. ( 1) Cadrele didactice şi copiii acestora în vârstă de până la 14 ani, care

însoţesc preşcolari . elevi sau studenţi În tabere şi excursii. beneficiază de gratuitate privind transportul, cazarea şi masa, în condiţiile legii. (2) <.'opiii personalului didactic sunt scutiţi de plata taxelor de Înscriere la concursurile de admitere În Învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazarea În cămine şi internate.

şi

(3)

l J nităţile

şi

instituţiile

de

Învă!ământ ,

precum

şi

organi7.a!iile

profesionale

sindicale ale cadrelor didactice beneficiază de gratuitate pentru corespondenţa oficială şi expedierea de materiale ştiinţifice şi metodice.

ArL 131. Personalului didactic titular În ÎnVăţământ i se rezervă postul În perioada În care frecven tează, la cursurile de zi, o fo rmă de ÎnVăţământ postuniversitar.

XIV. Rezervarea catedrei sau concedii fără plată pentru cazuri speciale (numirea

concedii fără plată pentru cazuri speciale (numirea În funcţii de speci ali tate specifice în aparatul

În funcţii de speci ali tate specifice în aparatul Parlament ului. al Preşedi nţiei. al

Guvernului şi În Ministerul Învăţământului : lideri sindicali: personal didactic solicitat

în străinatate pentru predare. cercetare. activitate artistică sau sportivă. pe baLa de

contract sau care solicită să se specializeze în străinătate)

ArL

101. ( 1)

Cadrele didactice

titulare, alese În

Parlament, numite În

specifice În aparatul Parlamentul ui,

Î

nvăţământului. precum şi cele alese

Guvern sau Îndepli nind fu nctii de specialitate al Preşedinţiei, al Guvernului şi În Ministerul

de Parlament în organi smele centrale ale statului au drept de reze r\'are a postului

didactic sau a catedrei pe perioada În care Îndeplinesc aceste fu ncţii.

( 2 ) Prevederi le alin. (1 ) se aplică şi cadrelor didactice titul are care îndeplinesc fu ncţia

de prefect. subprefect. preşedinte şi vicepreşedi nte al consiliului judeţean. primar.

viceprimar. precum şi cadrelor didactice trecute În funcţii de conducere. de îndrumare

şi de control În sistemul de învăţământ. de cul tură. de tineret şi spon. De aceleaşi

drepturi benefici ază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului

didactic. precum şi cadrele

didactice titulare numite ca personal de conducere sau în func�i de specialitate specifice la comisiile şi agenţiile din subordi nea Preşedin�ei. a Parlamentului sau a Guvernului. (3) Liderii sindicatelor din învăţământ au dreptul de rezervare a catedrei sau a postului, conform Legii cu privire la sindicate şi contract ului colectiv de mu ncă la nivel de ramură.

(4) De prevederile alin. ( 1) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinatate cu

misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaţionale. precum şi Înso�torii accstora. dacă sunt cadre didactice titul are.

(5) Personalului didactic titular, solicitat În strAinatate pentru predare. cercetare.

act ivi tate artistică sau sporti vă. pc ba7ă de contract. ca urmare a unor acorduri . convenţii guvernamentale. interuniversitare sau Între instituţii. ori trimis pentru specializare. i se rezervă postul didactic sau catedra. pentru perioada respect i vă.

(6) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, În condiţiile prezentului articol, se consideră vechime la catedră.

Art. 102. (1) Personalul didactic titular, care din proprie iniţiativA solicită

sA se specializeze sau să participe la cercet are ştiinţi fică în ţară sau în strainăt ate. are

dreptul la concedii tără plată. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani Într-un interval de 7 ani . Aprobările în aceste situa�i sunt de compc tenţa conducerii instit uţiei de Învăţământ superior sau. după caz. a inspectorat ului şcolar. dacă se face dovada activităţii re�pcctive. (2) Personal ul didactic titular poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an şcolar sau universitar. o dată la 10 ani. cu aprobarea instituţiei de învăţământ superior

sau, după caz. a inspectoratului şcolar, cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă. (3) Personalul didactic. care se află În situalia prevazută la alin. (1). benefici ază de prevederile art. 101 alin. (6). Personalul didactic atlat În condiţiile alin. (2) nu beneficiază de prevederi le art. 101 alin. (6). cu excePlia celui care a desfăşurat activită� de învăţământ sau În interesul învăţământului .

de învăţământ sau În interesul învăţământului . XV. Distinctii si premii Art. 1 12. (1) Personalul

XV. Distinctii si premii

Art. 1 12. (1) Personalul didactic titular cu rezultate excelente În activitatea didactică, educativă şi ştiinţifică poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, precum şi premii, potrivit legii.

(2) Ordinele şi medaliile care pot fi conterite personalului didactic sunt:

a) Ordinul Spiru Haret. clasele Comandor, Cavaler şi Ofiter; ordinul se acordă personalului didactic din învăţământul preuniversitar; b) Ordinul Alma Mater. clasele Comandor. Cavaler şi Ofiter; ordi nul se acordă

personal ului didactic şi de cercetare din Învăţământul �uperior;

c) Medal ia Membru de onoare al corpului didactic; medal ia se acordă cadrelor didactice

pensionabile. cu activitate deosebită în învăţământ.

Ari. 113. În afara distinc�ilor prevăzute la art. 112, ministrul învăţămâmului

este autorizat să acorde personalului didactic şi de cercetare din învăţământ următoarele distinc�i şi premii:

a) Adresa de mulţumire publică;

d .

u nui prt!u

ac . ord
.

rt!a

a şi

III-a

� l �

I

c1asdt!

cu

1. a

Ght!orght! Lazăr,

b) Diploma

a

:

:

L

Iuru .

ulllmele

.

baza

de

te

sal arIIlor

pn

din

10%

respectiv

20%.

%.

suma

1 5

didactic din învăţământul

prt!uruverslt

;

diploma st! acordă pt!rsonalului

.

c) Diploma Titu

Maiorescu.

suma

clasele

1.

a II-a si

a

III-a.

cu acordarea

unUl prenuu

de 25%,

20%. rt!spt!ctiv 1 5% din

salariilor dt! baza primite în ultimde 12

şi de cercetare din învăţământul

superior;

din

suma

salariilor de

bază primite în

luni; diploma st!

ulti mele

12

acorda personalului didactic

25'7< .

20'}L

respectiv

1 5 %

Alexandru Rosetti. clasele 1. a II-a si a UI -a. cu acordarea unui premiu de

d) Diploma

luni;

diploma se acordă bibliotecarilor din învă�mântul superior.

e) Diploma de excelenţă se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabi le. cu

activitate deosebită în învă�ământ; diploma este însoţită de un premiu de 20% din suma

salariilor de bază primite în ultimele 12 luni.

Art.

114.

Distincţiile

şi

premiile

prevăzute

la art.

113 din

prezenta

lege se

acordă în baza unui regulament aprobat de ministrul învăţământul ui.

unui regulament aprobat de ministrul învăţământul ui. XVI. Răspunderea disciplinară şi materială Art. 1 1 5.

XVI. Răspunderea disciplinară şi materială

Art. 1 1 5. Personal ul didactic de predare. personalul didactic auxi liar. precum şi

cel de conducere. de îndrumare şi de control din învăţământ răspund disciplinar pentru

încălcarea îndatoriri lor ce le revin potrivit contractului i ndividual de muncă. precum şi

pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează intere�ului învă!ământului şi

prestigiului instituţiei.

Art. 1 16. Sancţiunile disciplinare. care se pot aplica personalului prevăzut la

art. 1 1 5. în raport cu gravitatea abaterilor. sunt:

a)

observaţit! scrisă;

h)

avertisment;

c)

dimi nuarea salariului (It! bază. cumulat. când t!stt! cazul. cu indemnizaţia tit!

conducere. de Îndrumare şi de control. cu pâna la 1 5 '71-. pe o perioada de 1 -6 luni ;

d) su�pt!ndarea. pt! o pt!rioada tie până la 3 ani. a drt!ptului dt! înscri ert! la un concurs

pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor

didactice ori a unei funcţii de conduct!rt!. de îndrumare şi tit! control ;

e) destitu irea din fu ncţia de conducere. de îndru mare şi de control din înVăţământ;

J) desfact!rt!a disciplinară a contractului cit! muncă.

de

sancţionare se face de către director sau de cel putin 1/3 din numărul total al membrilor consiliul ui de admin istraţie ori ai consiliului profesoral. Acelaşi drept îl

au şi organeIt! it!rarhic superioare.

Art.

1 1 7.

(1)

În

unită�ile

învă�mântului

preu ni versitar.

propunerea

Art. 1 1 9. (1) Sancţiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate În scris, audierea celui În cauză şi verificarea susţinerilor fAcute de acesta, În apArare.

(2) Pentru cercetarea ahaterilor savârşite de personalul didactic prevăzut la ari. 1 1 5 se

constituie comisii fonnate din 3-5 membri . dintrt! cart! unul rt!prezintă organizaţia

sindicală

din care face parte persoana aflată în discuţie sau un reprezentant al salariaţilor. iar ceilal� sunt cadre didactice care au func �a didactică cel putin egală cu a celui care a savârşit abaterea. În comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic di n Învăţământul preuniversitar )"X)t fi incluşi şi i nspectori şcolari . (3) Comisiile de cercetare sunt numite de:

a) consiliul profesoral al unităţii respective. pentru învăţământul preuniversitar:

b) con

au co nsil iul departa ment ului. pentru sancţiunile prevăzu te la arI .

iliu l fa cul tăţii

116 1it. a) si b):

el) consil iul ele administraţie al inspectoratului şcolar. pentru aparatul propriu şi pentru

conduceri le unităţilor direct subordonate:

e) ministrul învăţământului. pentru funcţiile prevăzute la art. 25 lit. b) şi pentru conducerile unităţilor direct subordonate.

Ar t. 120. În cadrul cercetării abaterii prezumate se st abilesc faptele şi urmări le

avârşite. exis tenţa sau in ex istenţa vinovăţiei.

acestora. Împrejurările În care au fo st

precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apArării

acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere. deşi a fost

se

constata prin proces-verbal şi nu împiedica tinalizarea cercetării. Cadrul didactic

cercetat are dreptul sA cunoascA toate actele cercetArii şi să-şi producA probe În apărare.

înştii nţat în scris cu mi nimum 4H de ore înainte. precum şi de a da declaraţii scri

e

Art. 122. (1) Cercetarea propunerii de sancţionare şi comunicarea deciziei se fac În termen de cel mult 30 de zile de la data constAtarii abaterii. consemnată în

condica de inspecţii sau la registratura generală a unită�i şcolare ori a i nstituţiei de învăţământ superior. după caz. Persoanei nevinovate i se comunică În scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată.

(2) În învăţământul preuniversitar. persoanele sancţionate au dreptul de a contesta,

În termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. pentru sanqi unile prevăzute la art . 116 IiI. a)-c). şi la colegiul central de discipli nă al Ministerului invăţământului. pentru sanqini),o prevăzute la art. 1 16 1i l. d)-t). (4) Hotărârea acestor colegii M� comunică persoanei în cauză în termen de 20 de 7jle dt la sesizare. (5) Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecatoreşti este garantat.

ArL 123. (1) Sancţiunea se stabileşte. pe ba7.a ra)"X)rfului comisiei de cercetare.

de catre autoritatea prevazută la art . 1 19 al in.O). care a numit acea

(2) În învăţământul preuniversitar. sancţiunile prevăzute la art . 116 IiI . a).c) se comunică celui în cauză. printr-o decizie scrisă. de către directorul unităţii de Învăţământ. iar cele de la art. 1 1 6 lit. d).n. de către inspectorul şcolar general .

tă comisie.

ArL 124. În cazul în care cel sancţionat nu a mai săvârşit abateri discipli nare în cursul unui an de la aplicarea sancţiunii. îmbunătăţindu-şi actIvItatea şi comfXlrtamentuL autoritatea care a aplicat sancţiunea prevăzută la art. 116 iiI. a).c) poate dispune ridicarea şi radierea sancţiunii. făcându-se menţiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză.

Art. 125. Răspunderea materială a personalului didactic prevăzut la ari. 1 1 5 se stahileşte potri vit legisl atiei muncii. Decizia de imputare. precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubclor şi a prejudiciilor se fac de către conducerea unităţii sau a instituţiei cu personal itate juridică al cărei sal ari at este cel În cauză. În afară de cazurile când. prin lege. se dispune altfel .

În afară de cazurile când. prin lege. se dispune altfel . XVII. Pensionarea personalului didactic Ari.

XVII. Pensionarea personalului didactic

Ari. 1 26. (1) Personalul di dactic benefici ază de pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă. cle pensie pentru pierderea capacităţii de muncă. de pensie supli mentară şi de alte drepturi de asigurări sociale. În condiţiile legii. (2) Memhrii de fami lie pot heneficia. În condi ţi ile legii. de pensie de urmaş.

Art. 127. (1) Personalul didactic poate fi pensionat numai la data Încheierii

anului şcolar sau universitar. (2) Pentru motive temeinice. pensionarea personalului didactic se poate face şi În timpul anului şcolar sau uni versitar. cu aproharea inspectoratului şcolar. respecti v a senatului universitar.

( 3) Personalul didactic poate ti pensionat. Ia cerere, cu 3 ani Înai nte de limi tele de

\'ârstă prevăL.ute de legislaţia În vigoare. dacă arc o vechime În învăţământ de cel puţin 25 de ani feme ile. respectiv 30 de ani hărhaţii.

(4) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura acth'ităţi didactice, salarizate pri n cumul sau prin plata cu ora, după Împlinirea vârstei de pension are.

Art. 1 28. Personalul didactic din învătământul preuniversitar de stat, cu gradul didactic 1 sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosehită, poate fi menţinut ca titular în fu ncţia di dactică până la 3 ani

peste vârsta de pensionare la cerere, eu avizul consiliului profesoral al unităţii de învăţământ. exprimat în urma votului nominal deschis şi cu aproharea anuală a i nspectoratului şcolar.

Art. 130. Pers\malul didactic care a deslăşurat activ ităţi di dactice În condi ţiile

1 29 hendiciază de o recalcul are supli mentară a pcnsiei . potrivit

stabil ite la an. legii.

1 2 X

si

Art. 145. Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi de acces În casele de odihnă şi În bazele de tratament ale cadrelor didactice.

PARTEA 1 DISPOZIŢII GENERALE CA PITOLUL 1 - Prevederi gen erale ArL 1- În România,

PARTEA 1 DISPOZIŢII GENERALE

CA PITOLUL 1 - Prevederi gen erale

ArL 1- În România, învllţllmântul preşcolar face parte din sistemul naţional

de învllţllmânt şi este integrat în structura învăţărnântului preuniversitar.

ArL

Na�onale.

2

-

Învăţărnântul

preşcolar

este

coordonat

de

Ministerul

Educaţiei

Art. 3 - Învăţărnântul preşcolar se organizează şi funcţionează În conformitate

cu pre vederile

Legii nr. 84/1995 şi a completări lor ulterioare .

ArL 4 - Învăţărnântul preşcolar se realizează în baza pri ncipiilor democratice. a drepturilor copiilor la educaţie şi la protecţie. i ndiferent de condiţia socială. materială. de sex. rasă. naţionalitate. apartenenţă politică sau religioasă a părinţilor.

ArL 5 - În România. în\'llţllmântul preşcolar de stat este gratuit.

ArL 6 - Organizarea şi funcţionarea Învăţământului preşcol ar se realizează În conformi tate cu standardele cuprinse în documente naţionale şi internaţionale: pacte. tratate. convenţii şi protocoale cu pri vire la drepturile şi educaţia copilului. Ia care mânia a aderat.

ArL 7 - Prin toate demersurile care se Întreprind În Învăţământul preşcolar. atât pentru copii. cât şi pentru părinţi , se respectă prevederile Constituţiei României.

ArL 8 - Unitatea de învllţllmânt preşcolar este GRĂDINIŢA DE COPII,

care poate avea personal itate juridică. În conformitate cu prevederile În vi goare.

CA PITOLUL II - Obiectivele gen erale şi particulare ale În văţământului preşcolar

Principii generale

ArL 9 - Î nvllţllmântul preşcolar asigurll dezvoltarea liberi, integrali şi armonioasll a personali tAţii copilului potrivit ritmului propriu şi trebui nţelor sale, sprijinind formarea autonomi şi creativll a acestuia.

ArL 10 - Educaţia preşcolară asigură stimularea diferenţiată a copilului În vederea dezvoltării sale în plan intelcctual, socio-afectiv şi psihomotric. ţinând cont de particularităţile specifice de vârstă ale acestuia.

Ar t. 11 - Î nvAţAmântul preşcolar asigurA şanse egale

de pregătire ntru

şcoalA tuturor copiilor care frecventează grăd.iniţa sau cel puţm grupa pregatItoare pentru şcoală, potrivit legislaţiei în vigoare.

.

Art.

12

- Prin

Ordi nul

ministrului

nr.

432 1 13 1 .08.1 999.

pri vind

adoptarea

es�

programului

considerată lreaplă de pregătire preprimară.

educaţional

"Organizarea

învăţământului

preprimar" .

grădinila

Art. 13 - Pregătirea pentru şcoală a copiilor se real i7.ea7.ă ca proces global. armonios şi unitar constitui t. care vizează nu numai volumul de cunoştinţe ci. în egală măsură. toate capacităţile care defi nesc de7.voltarea integrală a personal ităţii copilului.

Art. 14 - Educaţia preşcolarA se adreseazA tuturor copiilor, inclusiv celor cu cerinţe speciale care au nevoie de recuperare/reabilitare şi de integrare. Pentru

copiii cu cerinţe educative speciale. integraţi În Învăţământul preşcol ar. se respectă În totalitate legisla�a în vigoare. preeum şi principiile care fundamentează protecţia şi educaţia acestei categorii de copii.

Art. 15 - Principiile generale care stau la baza organizării şi funcţionării

învăţământului preşcolar sunl : pri ncipi ul educatiei globale şi individualizate. principiul a-; igurării i
învăţământului preşcolar sunl : pri ncipi ul educatiei globale şi individualizate. principiul
a-; igurării i
ntegral e a drepturilor copilului. principiul a<; i2 urării serviciilor sociale

pentru copi ii afl ati În silualii speciale. principiul cooperării cu familia şi cu comu nitatea locală şi principiul asigurării respectului fată de copil. Pri ncipiul educaţiei globale şi individualizate se referă la valori ficarea întregului potenţial al copiilor. a tuturor dimensiunilor personalită�i acestora. Principiul asigurării integrale a drepturilor copilului oferă şanse egale tuturor fără a se face interpretări conexe. Principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflaţi în situaţii speciale se referă la asigurarea serviciilor sociale în grădiniţele cu program prelungit şi/sau săptămânal pentru copiii proveniţi din medii defavorizate. din familii monoparentale. dezmemhrate sau din familii în care părinţii sau susţinătorii legali au probleme de sănătate etc. Prncipiul cooperării cu familia şi cu comunitatea locală. ca paneneri egali în educaţia copilului. se referă la asigurarea unui sprijin real pentru dezvoltarea armonioasă a acestuia. Principiul asig urării respec utlui fa ţă de copi l. ('a fii nţă umană care are nevoie de ocrotire. de i nstrucţie şi de educaţie. de supraveghere. de dragoste şi de sensihilitate din panea adulţilor defineşte un drept al acestuia.

Art. 16 - În toată act ivitatea desfăşurată În Învăţământul preşcolar se respectA dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale.

PARTEA a II-a ORGANIZAREA Î NVĂŢĂM Â �TULUI PREŞCOLAR

CA PITOLUL I - Structura, tipurile, formele şi modalităţile de organizare şi de integrare a copiilor În În vă(ământu 1 preşcolar

profil .

Art.

17 - Învăţământul

preşcolar cuprnde

instituţii

de stat

- Învăţământul preşcolar cuprnde instituţii de stat ŞI particulare de Art. t 8 - Instituţiile de

ŞI

particulare de

Art. t 8 - Instituţiile de invă�mânt preşcolar se organi zează şi funcţionează În confonnitate cu prevederi le Legii învăţământului nr. 84/1995. cu completări le ulterioare. ale Regulamentului Învă�mântului particular. precum şi ale celorlalte prevederi în vigoare.

Art. 19 - Învăţământul preşcolar se organizeaza JO grădiniţe de copii şi cuprinde preşcolari cu vârste intre 3 şi 6/7 ani. Grădiniţele de copii su nt Înfiinţate de inspectoratele şcolare judeţene; Agentii economici. persoanele juridice. precum si persoanele fizice POt intiinta grădi nite în condi tiile prevăzute de leQe. cu acordu l inspectoratelor şcolare. Ca urmare a sol icitării părinţilor. a agen�lor economici . a persoanelor tizice sau juridice, se pot întiinţa grădiniţe de copii cu efective minime de preşcolari . cu respect area prevederilor legale. Desfii nţarea grădiniţelor de copii se

face de către i nspectoratele şcolare.

de copii se face de către i nspectoratele şcolare. Art. 20 - Planul de cuprindere a

Art. 20 - Planul de cuprindere a copiilor În unităţile preşcolare de stat se

Ministerul

stabileşte

Educaţiei Naţionale.

de cAtre inspectoratele şcolare judeţene şi se aprobă

de

Art. 21 - Învăţământul preşcolar se organizează. de regulă. pe grupe constituite după criteriul de vârstă al copiilor sau după ni velul de dezvol tare globală al acestora. Pentru asigurarea conti nuităţii între învăţământului preşcolar şi cel primar. se organizează şi se generalizează treptat grupa pregătitoare pentru şcoală. În situaţii specifice. se pot organiza grupe combinate cuprinzând copii de niveluri diferite de vârstă şi de dezvoltare. În grădiniţele de copii se (X)t organiza şi grupe sau secţii integrate cuprinzând copii cu cerinţe educative speciale. Acestea funcţionează în baza prevederilor în vi goare. iar modul de organi zare este satbilit de prevederile Regulamentului învăţământului special. În grădi niţe se pot înfiinţa grupe cu profi l artistic. sportiv. limbi moderne etc. cu respectare a prevederilor legale.

Art. 22 - Formele de organi zare În Învăţământul preşcolar şi structura după

care acestea func�onează sunt:

grădiniţe cu program normal (5 ore pe zi), care asigură educaţia şi pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială.

grădiniţe cu program prelungit (10 ore pe zi). care a<;igură educaţia şi pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială, precum şi protecţia socială a acestora (hrană, supraveghere şi odihnă).

grAdinite cu program săptămânal, care asigură educaţia şi pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa sociala precum şi protecţia, hrana, supravegherea şi odihna celor proveniţi din medii sociale şi familii defavori zate. pc durata unei săptămâni .

Art. 23 -

in situaţii

deos, t

:, grAdiniţa de copii poate funcţiona cu grupe

orar săptămânal) indiferent de

programul solicitat de părinţi. respet indu-se prevederile legale în vigoare. Organizarea acestora se face în fu n ie de solicitările părin�lor, de condi �ile materiale

de funcţionare şi de nivelul de protel fie şi educaţie pe care le necesită copi ii. Funcţionarea grădi niţei cu o asemenea structură asigură, în mod deosebi t. coerenţa procesului instructiv-educativ. protecţia copiilor proveniţi din medii defavorizate şi

dezvoltarea relaţiilor socio-afective între copii.

inkgrate

(orar

normal

cu

orar

lungit

şi/sau

Art. 24 - Grupa de preşcolari se constituie şi cuprinde, În medie, 15 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20.

În situaţii deosebite. grupa pregătitoare pentru şcoală poate funcţiona cu efective minime de copii. cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi la propunerea inspectoratelor şcolare judeţene. În situaţia grupelor sau secţiilor constituite din copii cu cerinţe educative speciale. care se organizează în grădiniţe. se respectă normativele în vigoare referitoare la această categorie.

Art. 25 - La organizarea grădiniţelor şi a grupelor de preşcolari se respectă prevederile în vigoare referitoare la spaţiul aferent sălilor de grupă. la t erenurile destinate jocurilor şi activităţilor în aer liber. Ia mobilierul şi instalaţiile necesare asig urării condi ţiilor de fu ncţionare. igienico-!'.anitare şi de securi tate pentru viaţa şi sănătatea copiilor.

Art. 26 - Este interzisA fu ncţi onarea grădiniţei sau gru pelor de copii preşcolari În subsoluri insalubre, În spaţii care prin destinaţia anterioară sau prezentă pot dăuna sănătăţii şi protecţiei copiilor.

Art. 27 În situaţii deosebite. grădinita poate functiona în spatii destinate - scolilor sau În
Art.
27
În situaţii
deosebite.
grădinita poate functiona în
spatii destinate
-
scolilor sau În alte clădiri amenajate. cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 28 - Grădiniţele de copii pot funcţiona, În condiţiile legii, independent sau Împreună cu alte unităţi de ÎnVăţământ.

Unităţile preşcolare funcţionează separat de casele de copii şi de grădi nilele sau şcolile speciale. care aparţin Învăţământului special.

În condi tii speciale. grădinita de copii poate functiona împreună cu cresa. respectându­ se prevederil;e
În
condi tii
speciale. grădinita de copii poate functiona împreună cu cresa. respectându­
se prevederil;e
legale În vigoare . În această situatie. conducerea unitătii este asigurată

de către insntitutia de învătământ. În raport de condiţiile existente şi . mai ales de spaţi i. grădi ni ]a de copii poate asigura

protecţie pentru elevi sau aIte categorii de copii respectându-se prevederile legale în vigoare hrană. odihnă. condi tii de semii nternat etc.)

Art. 29 - Inspectoratele şcolare. cu sprij inul Ministerului Educa�ei Naţionale. în cooperare cu autorităţile administraţiei ltx;ale. cu comunitatea. cu participarea părinlor. a agenţilor economici . a societăţilor umani atre. a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane fizice sau juridice asigură condi�ile necesare organizării şi funcţionării

grfulini ţelor de copii. serviciile destinate hranei şi odihnei. tran"poI1ului. prot ecţiei vieţii şi sănătăţii preşcolarilor. re"peetându-se legal itatea şi drept urile copilului.

Art. 30 -

î n cadrul În\'ăţământului preşcolar se pot organiza unităţi-pil ot,

experimentale şi de aplicaţie, cu aprobarea inisterului Educţiei l\aţionale.

Art. 31 - Pentru copiii aparţin$nd minori tăţilor naţionale. organi zarea grădi ni ţelor. grupelor. secţi ilor "e face cu respectarea prevederilor Legii nr. X4/ l l)l)5. cap. XII. precum şi a altor acte normative legale anate În vigoare.

Art. 32 - Î nscrierea copiilor În grădiniţe se Face, de regu lă, la începutul

şcolar. În limita locurilor

anului

disponibile.

şcolar "au.

în

"iruaţii

deosehite.

în

timpul

anului

La înscrierea copiilor în grădini ţele de stat nu se percep taxe de Înscriere. La
La înscrierea copiilor în grădini ţele de stat nu se percep taxe de Înscriere.
La
Înscrierea
copi ilor est e interzisă
discrimi narea după orice
fel de cri teriu.

Art. 33 - Pentru asigurarea hranei copiilor allaţi în grădini ţele cu program prelungit sau săptămânal pări nţii sau susţinătorii legali plătesc o contrihuţie stahi lită de legislaţia în vigoare.

Art. 34 - Actele necesare Înscrierii copiilor în grădini ţe sunt :

( 'erere de înscriere:

Adeverinţe cu venit uri le pări nţilor sau alte acte doveditoare ale venit urilor ranti liale ( pentru grădiniţele cu program prel ungit şi săptămânal ):

( 'opie după ceI1ificatul de naştere al copi lului ceI1ificată de directoare)

Fişa medicală. compl etată

Aviz epidemiologic. elihcrat potrivit prevederi lor legale.

pot ri vit reglement ări lor În vi goare:

Art. 35 - Datele personale ext rase din actele cupri nse În dosarul de În"criere. se consemnează în Regi:o.trul de evidenţă a Înscrierii copii lor.

Art. 36 - Transferarea copilului de la o grădiniţă la alta se face la cererea părinţilor sau a susţinătorilor legali, cu a" izul celor două uni tăţi, În limita locurilor planificate.

celor două uni tăţi, În limita locurilor planificate. Art. 37 - Scoaterea copilului din e\'idenţa

Art. 37 - Scoaterea copilului din e\'idenţa grădiniţei se face în următoarele

situaţii:

În caz de hoală infecţioasă cronică, cu avil.ul medicului .

În calUl În

care copi lul ah:o.entează două săptămâni consecutiv. fără mot ivare.

Ar 38 - Pentru menţi nerea frec venţei copiilor. conducerea grădiniţei va lua măsurile nece:o.are care vor fi aduse din timp la cunoştinţa părinţilor şi a cadrelor didactice. direct ră.'ipunzătoare de aceasta. La însceierea copilului. menţiunile pre văzure la arI . 35 şi 36 vor fi aduse la cunoşrinţa pări n� lor.

Recalcularea contribuţiei părinţilor pentru hrana care se asigură copii lor În grădiniţele cu orar prelungit şi săptămânal. determinată de ahsenţa copilului din unitate. se face potrivit reglementărilor în v igoare.

CA PITOLUL 1/ - Plan urile de În vă(ământ, programele, metodologiile didactice. Structura anului şcolar

Arl 39 - Î n învăţământul preşcolar se respectă structura anului şcolar stabilită pentru învăţământul preuniversitar.

(irădiniţelc cu program prelungit şi săptămânal funqi onează cont i n uu. asigurând protecţia socială a copiilor. Acestea pot fi î nchi se temporar. cu acordul inspectoratului şcolar şi cu ate nţionarea pări n� lor. nu mai mult de 60 de zile pe an. pentru curăţenie. reparaţii "au dezinsecţie. in perioada Închiderii acestor unităţi. inspectoratul şcolar şi conducerea grădiniţei vor lua măsuri de a"igurare a prot ecţiei copiilor contactând uni tăţi preşcolare apropi ate care funcţionează în perioada respecti vă şi pot prelua aceşti copii. in "ituatii cu totul exc eption ale. in"pe ctoratele şcolare pot schimba structura anului şcolar la propu nerea aut ori tăti lor locale. a agentilor economici care organi izează grădi nita sau a pări ntilor. cu avil.ul Mini "terului Educatiei Nationale.

ntilor. cu avil.ul Mini "terului Educatiei Nationale. Art. 40 - Schimbarea structurii anului şcolar nu trebuie

Art. 40 - Schimbarea structurii anului şcolar nu trebuie să împiedice desfăşurarea procesului instructiv-educati\', realizarea planului de învăţământ, a prevederilor programei, pregătirea corespunzătoare a copiilor, protecţia acestora şi activitatea didactică a educatoarelor.

în

învăţământul preşcolar este "t ructurat în planuri de învăşământ. pentru fiecare grupă în

parte. şi în programe avizate de Comisia Naţională de Specialitate şi aprobate de Mini"terul Educaţiei Naţionale. Planurile de învăţământ şi programele pentru alternalivele educaţionale se avi ze31.ă de Comisia Naţională de Specialitate pentru Învăţământul Alternativ şi se aprohă de Mini"lerul Educaţiei Naţionale.

Planurile de învăţământ şi programele sunt obligatorii pentru toate grădiniţele de copii.

Programele naţionale şi alternat i vcle acestora aprobate reprezintă docu mente juridice ale căror obiect ive. conţinuturi şi mijloace de evaluare sunt obligatoriu de realizat . const itui nd şi un punct de reper în evaluarea acti vi tăţii ddactice a educatoarei.

A rt.

41

-

Conţi nutul

procesului

in"tructiv-educativ

care

"e

realizează

preşcolar.

·.;trategi ile aplicate În