Sunteți pe pagina 1din 192

CAIETUL

PROFESIONAL
al educatoarei

Moto: ()ricâlld te Râlldeşti di IIU te pricepi. că IIU eşti p/"()t"esiollisi îll reali-;area ullui
lucru. miu-li 11l1lill/e că UII IIeproJesiollislli COllstruit " ş i UII pr{�/i:siollisl
" Arca lui N oe
a COlIStruit " Titanicul" .
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale Române

Caietul Profesional al Educatoarei /


Horatiu Catalan o, Silvia Borţeanu, Rodica B rănişteanu, Mariana Feldrihan

Bucureşti : OMFAL ESENŢIAL 2006

ISBN (10) 973 - 88062 - 0 - 8;


ISBN ( 13) 978 - 973 - 88062 0 - 7
-

1. Catalano Horaţiu
II. Bolţeanu Silvia
III. Brănişteanu Rodica
IV. Feldrihan Mariana

37L� : 373.24
Referent ştiinţific

M IRCEA VLAD Ministerul Educariei şi Cercetării


-

VIORICA PREDA -Ministerul Educriei şi Cercetării

Colectiv de lucru:

HORAŢIU CATA LA NO (coordonator)


- Inspectoratul Scolar Judeţean Bistriţa-Năsăud

SILVIA BORŢEANU Gradiniţa Nr.197, sect.6, Rucureşti


-

RODICA BRANIŞTEANU Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 Bistriţa


-

EMILlANA CHIRA - Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 12 Bistri.ta


DANIELA DANEA - Şcoala Generală Nr. 4 Bistrita
MARIANA FELDRIHAN -Scoala Gt'IIerală "Arram Iancu" Bistriţa

Colaboratori:

Mirela Adam Grâdinita cu Program Normal Viisoara


.-

(ieorgeta Biriş Grădini!lI I"U Program Prelungit Nr. 4 Bi.Hriţa


-

Raveca Brătfălcan Grădini/a cu Program PrelungiT Nr. 4 BiSTrita


-

Ana Bodiu Grădiniţa ('u Program PrelungiT Nr. 4 Bistriţa


-

Antoaneta Botez GrădiniTa "Prinţul./erieiT" Suceava


-

Cristina Catalano -Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu" Ristri!a


Clcmentina Ciroie - Grădini/a cu Program Normal Maieru
Maria Dobrican - Grădini/a" 1 Iunie" Beclam
Roxana Haiden Gradinitll Nr.75, sect.5, Bucuresti
-

Miluca Luca - Grădini!o cu Program Prelungit Nr. 4 Bistriţa


Ol1an�a Mureşan Grădini!a "Trmuleţul Ve.�e/iei" Nr. 14 Ristriţll
-

Anca Negrea - Gradinita Nr.160, sect. J, Bucuresti


Ijana Por Grâdiniţa cu Program PrelungiT Nr. 4 Ristrita
-

fleana lsir-Raţiu - Grădini/a cu Program Prelungit Nr. 4 Bistriţa


lustina Sâmbotelecan Grădiniţll cu Program Prelungit Nr. 4 Ristrilo
-

Anela Trişcaş - Grâdiniţa cu Program PrelungiT Nr. 4 BiSTriţa


Elena Ureche Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 BisTri!a
-

Anca Vodita - Gradinita Nr.27J, seCT.6. Bucuresti


CUPRINC;;:

. . .. . .. .... ..... . . ... ... .... ..... pag. 3


1 . LEGIS LATlE . . ..... ... ... . .... . ... .. ... .
... .. .... ... . ... · · · · · · · · · · · · · · · · · · · .

didact ic..... ...... .... ........ ...... pag. 4


1 . 1 . Re!!lementări din Statutul personalului
g
1 . 2. Re ulamentul de organizare şi funcţionare a
învăţământ ului preşcolar ................................................................ pag 2 1
1.3. Regulamentul de organizare şi funqionare a Învă!ământului preuniversitar
(selecţie de articole care privesc şi Învăţământul preşcolar) ................... pag. 29

2. DEZVOLTAREA PROFESIONALA A EDUCATOAREI . . . . .. .. . pag. 45 . .. .... ...... .

2. 1 . Competenţele profesionale ale educatoarei ....................................... pag. 46


2.2. Exemplu de detaliere a unei categorii de competenţe....................... pag. 48
2.3. Instrumente de evaluare/autoevaluare a competenţelor profesionale
ale educatoarei pag. 56
. . . . . .. . ..... . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . ... . . . ......... . . . . . . . . . .. . . . .

2.4. Fişa individuală a postului ............................................................... pag. 7 1


2.5. Fişa de evaluare a educatoarei .......................................................... pag. 79
2.6. Fişa de ob�ervare a activităţii didactice............................................ pag. 106
2.7. Gh.id de folosire a li şelor de observare a activităţii didactice.......... pag. 108

3. DOCUMENTELE SCOLARE .............. .......... ............................. .... . .... pag. 1 1 4


.. . . . .

3. 1 . Registrul pentru Înscrierea copiilor În grădiniţă .............................. pag. 1 15


3.2. Catalogul grupei ............................................................................... pag. 1 16
3.3 ....işe de evaluare a copilului prescolar .............................................. pag.
. 1 17
::U. I . Fişa de evaluare pentru nivelul 1 de vârstă ........................ pag. 1 17
3.3.2. Fişa de evaluare pentru nivelul II de vârstă ...................... pag. 121
3.4. Profilul copilului de 6/7 ani la finalizarea grădiniţei ....................... pag. 1 26

4. PROIECTAREA DIDACTICA . . . .. . .. . .. .. .. ...... .. ....... pag.


..... ... ............... ... .. . .. . . . . . . . no
4. 1 Curriculum pentru copiii sub 3 ani (model) ...................................... pag. 131
4.2. Curriculum pentru grădiniţa de vară (model) .................................. pag. 1 44
4.3. Programă pentru activităţi opţionale (model)................................... pag. 151
4.4. Proiect tematic (model ).....................................................................pag. 1 55
4.5. Proiecte didactice ................. ......... ........................... ... pag. 1 58
4.5. 1 . Supon pentru proiectul didactic.. ......... ...... .......... pag. 1 58
4.5.2. Proiecte didactice (model) ...... ... ... . . .... .... . . pag. . . . . . . . _ . .... . 1 59
4.5.3. Schiţă de proiect didactic ( model ) ......... . . ............... pag. 1 69
4.5.4. Proiect didactic pentru o activitate integrata (model) ..... . pag. 171
4.6. Planificarea săptămânală (model) ......... ................................ pag. 1 76

3. G LOSAR .. ... ... ......... .... ..... ........ ............ ........ ...... ....... pag. 1 79
. .. .. . . . . . .

6. B IBLIOGRAFI E . .............. . .. ..... ... ... ..... ... ... ... .................. ... pag. 1 86
. . . . ..
ARGUMENT

Informaţii recente obţinute de la inspectorii şcolari de specialitate şi de la profesorii


metodişti din cadrul ISJ au scos în evidenţă următoarele aspecte:

A. Cadrele didactice din invăfăm1ntul preşcolar stăpânesc intr-un grad corespunză1or


conţinuturile ştiinţifice ale activităţilOr instructiv�cative prevăzute in programa
preşcolară. Cu toate acestea, se inregistrează o serie de diferenţe determinate de anumiţi
factori, cum ar fi:
• importanta acordată formării iniţiale şi continue;
• interesul diferit acordat actualizării informaţiilor ştiinţifice în
specialitate;
• statutul de titular sau de suplinitor;
• categoria de vârstă şi gradul profesional;
• mediul în care profesează.

B. Noua orientare a programei preşcolare, centrată pe obiective educaţionale şi pe


finalităţi, a creat posibilitatea abordării flexibile a conţinuturiIor de insuşit in grădinifă;
punând in valoare potenţialul creativ al cadrelor didactice.

Proiectarea se realizează în concordanlă cu cerintele curiculumului national şi local. În


unele cazuri însă. activităţile proiectate vizează cele două tipuri tradiţionale de
activitate: activitatea obligatorie şi activităţile alese şi nu se ţine cont de corelarea
acestor activităţi pe verticală şi pe orizontală.

În elaborarea proiectelor didactice încă se mai înregistrează dificultăţi în definirea


obiectivelor operaţionale şi confuzii între acestea şi obiectivele de referinţă ale
programei.

c. între metodele de evaluare utilizate in învăţământul preşcolar predomină metodele


alternative, fără a fi excluse cele clasice precum aprecierea performanţelor prin
atribuirea de calificative sau testele individuale de cunoştinţe şi/sau deprinderi ce iau
forma unor fişe cu sarcini. Sunt folosite fişele de evaluare şi calificativele, deşi acestea
sunt foane apropiate de învăţământul obligatoriu .

Evaluarea cu caliticative deţine un procent destul de mare. mai mare decât cel al
metodei portofoliilor sau cel al aUlOevaluărilor.

Cadrele didactice încurajează activitatea şi comportamentele pozitive ale copiilor prin


aprecieri verbale şi stimulente. De asemenea. educatoarele încurajează autoevaluarea în
interacţiunea cu copilul şi nu folosesc competiţia dintre copii ca pe o metodă de
evaluare şi ierarhizare a acestora. Din nefericire. educatoarele implică mai rar copiii în
formularea criteriilor de apreciere a activităţii.
Prezentul "Caiet profesional al educatoarei" a apărut ca răspuns la întrebările şi
provocările permanente ale cadrelor didactice din învăţământul preşcolar. aflat În plin
proces de reformă.

Lucrarea este s tructu rata pe capitole, care încearcă să clarifice. pe rând. aspecte
i mportante din activitatea profesionala a educatoarei, respectiv:
• reglementari legislative în ceea ce priveşte funcţionarea şi organizarea
învăţământului preuniversitar şi, implicit, preşcolar. precum si reglementari de
interes din Statutul personalului didactic;
• sugestii cu privire la unele documente utile in procesul de dezvoltare
profesionala al educatoarei (competentele profesionale cu o privire in detaliu a
competentelor metodologice ale acesteia, care pot oferi repere in activitatea
proprie a acesteia, dar si repere in activitatea de îndrumare şi control derulată de
director; fişa postului, corelata cu fişa de evaluare; un model de fişă de
observare a activităţii didactice, precum şi uri ghid pentru operarea cu aceasta
fişa, ca documente de interes pentru activităţile metodice curente);
• sugestii cu privire la documentele şcolare pe care le foloseşte
educatoarea/directorul de grădiniţa: Registrul de înscrieri al copiilor, Catalogul
grupei, fişele de evaluare a copilului preşcolar (pe cele doua nivele de vârstă şi
in acord cu comportamentele propuse de programa);
• Îndrumiri şi exemplificAri in domeniul proiectlrii didactice;
• un mic dictionar de termeni uzuali.

Sperăm ca această iniţiativă editorială să vină În sprijinul educatoarelor debutante. care


vor gă<si sugestii şi recomandări menite să le ghideze În activitatea de formare conti nuă
şi În activitatea de zi cu zi la grupă. dar şi educatoarelor cu experienţă. care. prin natura
profesiei . trebuie să facă faţă zi de zi noilor provocări . dată fiind dinamica schimbărilor
În educaţie.

De asemenea. ne-am dori. ca prin intermediul acesteia să reconstruim o punte de


legătură solidă Între cadrele didactice din Învă!ălllânrul pre şcola r şi cele din
învăţămânrul universitar. care răspund de formarea i ni�ală a educatoarelor. în vederea
creşterii calităţii procesului i nstructiv-educativ desfăşurat În grădiniţele de copii.

A ut orii
1. LEGISLATIE
1.1. REGLEMENTĂRI
DIN STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC

I. Functiile didactice si conditiile ocupării fu nctiilor didactice În În"ătământul


prescolar

Art.5 ( 1 ). lit (a) - Funqi i le didactice pentru Învă�ământul preşcolar sunt:


educator/educatoare. institutorlinstitutoare.

Art.7 ( 1 ). lil . (a ) şi hUc) - Pentru ocuparea f un cţi i lor didactice În Învă�ământul


preşcolar trebuie Îndeplinite următoarele condiţii de studii:
al pentru educator/educatoare: absolvirea cu examen de diplomă a liceului
pedagogic sau a unei şcoli echivalentc. ori cu diplomă de hcen�ă sau
absolvire urmată de un curs În domcniul psihopedagogic sau metodic
specific:
c) p�ntru institutor/institutoar�: absolvirea cu examen d� diplomă a
colegiului universitar pedagogic. a liceului pedagogic sau a unei şcoli
�chivalcnte. urmată d� absolvirea unei instituţii de Învăţământ superior
de lungă sau de scurtă durată ori de absolvirea cu diplomă de Iicen�ă sau
d� absolvire. urmată de un curs specific În domeniul psihopedagogic şi
metodic.
(.'i) Personalul didact ic titular care. ulterior titularizării. dobândeşte prin studii. şi alte
specializfui didactice. poate solicita trec�rea În noua specializare. cu păstrarea statutului
de personal didactic titular. Au pr i or i t ate cadrele didactice anate În rcstrângcre dc
activitate.

I I. Ocuparea si eli berarea posturilor didactice

A rt. 9, alin. ( 1 ) - Posturile didactice pot fi ocupate cu personal titular. asociat


sau suplinitor. Pcrsonalul di dactic titular şi cel asociat trcbuie să Îndeplinească
condiţiile prevăL.ute la arI. 7 si X.
(2) Posturile didactice se ocupă pri n concurs. Concursul constă În probe scrise. la
angajarea titularilor. din probe scrise sau orale. Ia angaj area suplinit or ilor . din interviu
şi din prezentarca unui curriculum vitae. Ia angajarea personalului didactic as(x:ial.
Concursurile se organizează În baza un�i Illwxlologii elaborate d� Ministerul Educa �ei
şiCercetării. cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din Învăţământ.
aprobată prin ordin al ministrului.
(3) Coordonarea metodologică a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice
declaratevacant� este asigurată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. iar organizarea şi
4
desfăşurarea acestora de către i nsptX:toratele şcolare şi de directorii u nită�ilor de
Învăţământ preuniversitar.

(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didacti ce În Învă�ământul panicular se


organizează de către unitatea şcolară respectivă. În conformitate cu prevederile alin. (2).

ArL 10. (1) Ordinea ocupării posturilor didactice din învăţământul de stat
este:
a) pretransferarea personalului didactic. Ia cerere. În aceeaşi localitate sau În local itatea
u nde îşi are domiciliul. în limitele aceluiaşi regim de mediu . în unităţi de învăţământ
echi valente sau Într-o treaptă inferioară de Învă�ălllânt. respectând prevederile an. 7 si
ale art. 13 alin. (5). care se aplică în mod corespunzător: dacă postul este soli citat de
două sau mai multe persoane. se organizează concurs;
b) transferarea personalului didactic titular &;,ponibilizat prin restrângere de acti vitate
sau prin desfiinţarea unor unităţ şolare: t ransferul se efectuează În u nită�i şcol are
echivalente sau într-o t reaptă i nferioară de Învăţământ. în specialitate. în l imitele
aceluiaş regim de mediu. rural sau urban. ori din mediul urban În mediul rural:
c) detaşarea În i nteresul învăţământ ului. prin concurs specific:
ti) ocuparea. pri n concurs. a posturilor declarate vacante:
e) detaşarea. Ia cererea persoanelor interesate. prin concurs speci fic:
n ocuparea. prin concurs. a posturilor rezervate şi a posturilor rămase vacante În urma
operaţiuni lor prevăzute la iiI. a) - e). prin supli nire. prin cumul sau prin plata cu ma. de
catre personal suplinitor. titular sau asociat .
( 2) Anual. posturile declarate vacante din învă,ământul preuniversitar de stat şi
part icular se aduc la cunostinţa persoanelor interesate. cu cel put i n 30 de zile Înaintea
concursului. prin puhl icare În presa centrală. locală şi prin arişare la inspectoratele
şcol are şi la u nităţile de Învăţământ respective.
(3) Calendarul activi tăţilor prevăzute la alin. ( 1 ) si (2). temat ica şi condi ţii le de concurs
se rac publice în liecare an şcolar. până la 15 noiemhrie.

Art. 13. (1) Prin restrângere de activi tate se înţelege situaţia în care postul de
educatoare. Învăţător. institutor şi învăţăt or-educator nu se mai Încadrează în sistemul
de normare pri vind l'I�eti vek de preşcolari sau de elevi prevăzute de lege.
(2) I nspectoratul şcolar are obligaţia de a face publică. prin afişare la inspectorat şi l a
unităţile d e Învăţământ vi/.ate. l ista posturilor supuse restrângerii d e act ivitate. c u cel
puţin 30 de zile înai ntea declanşării procedurilor prevăzute l a alin. (4) si (5).
(4) În cazul restrângerii act ivităţii unei unităţi de învăţământ. se renunţă. În ordi ne. Ia:
a) activitatea prest ată prin cumul . pri n pl ata cu ora sau prin suplinire:
h) acti vitatea prest at ă de personalul didactic care îndepl ineşte condi ţi ile legale de
pensionare:
c) activitatea prestată de personalul didactic care solicită plecarea din unitate pe mot ivul
restrângerii postului În speciali t ate.

Art. 1 4. (1) Detaşarea în interesul în\'ăţământului, prevazUlă la art. 10 alin.


( 1) iiI. c). se face cu acordul persoanelor solicitate. pentru ocuparea unor posturi din
unităţi de învăţământ : gradiniţe. şcoli sau clase constituite din elevi capabili de
performanţe. la grupe. i nclusiv de preşcol ari . sau clase alcătuite din copii cu ceri nţe
speciale de educaţie. unităţi-pilol . unităţi de aplicaţie. u ni tăţi delicitare În personal
didactic şi pentru asigurarea conducerii u nităţilor de învăţământ. precum şi în func�ile
de Îndrumare şi de control.
(2) Detaşarea personalului titular în învăţământ. în posturile menţionate la alin. ( 1). se
poate efectua conform legii şi cu acordarea drepturilor prevăzute în contractul
individual de muncă. supus revizuirii anuale.
(3) Detaşarea în posturile didactice prevăzute la alin. (1) poate fi efectuată pe o durată
de ]-4 ani. corespunzăloare unui ciclu de învă!ămânl. iar pentru funcţ ii le de conducere.
de îndrumare şi de control. până la organizarea concursului. dar nu mai mult de sfârşilui
anului şcolar respectiv.
(4) Persoana delaşată bi păstrează calitatea de litular pe postul din unitatea de unde a
fost detaşată.
(5) Detaşarea pe postul didactic rezervat încetează la revenirea titularului pe post.

Art. 1 5. Detaşarea, la cererea persoanei interesate. se face prin concurs. La


medii egale de concurs are prioritate persoana al c ărei SOI e ste cadru didactic. Detaşarea
se face pe o perioadă de cel mult doi ani şcolari consecutivi. cu păstrarea calităţii de
titular pe postul şi la unitatea de unde a fost detaşată.

Art. 16. (1) Posturile rămase vacante în urma operaţiunilor prevăzute la an.
10 IiI. a):e). precum şi cele rezervate conform ari. IO] �e pot ocupa prin concurs de
către suplinitorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la an. 4 si 7. pe o perioadă de cel
mull un an şcolar. respecliv până la revenirea tilularului pe posl.
(2) Posturile publicate pentru suplinire se ocupă de către candidaţii care au panicipat la
concursul organizal conform arI. 10 alin. (]) iiI. c). în ordinea mediilor ohţinule. pe II
perioadă de un an şcolar."
CI) Posturile prevazute la alin. (1 l. rămase vacante după operaţiunile menţionale la alin.
(2). se ocupă printr-un nou concurs organizat de inspectoratul şcolar. Ia care pot
participa candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(4) Orele rămase neocupate se atribuie de către directorul şcolii. prin cumul sau prin
plata cu ora. personalului didactic titular. personalului asociat sau cadrelor didactice
pensionate.
(5) Personalul didactic titular aflat În concediu fără plată nu poate fi Încadrat În
activitAti de suplini re, cumul sau plata cu ora.
'
(6) În mod excepţilmal. în lipsa personalului didactic calificat. după epuizarea
situaţiilor prevăzute la alin. (] ):(4). pol fi încadraţi. pe o durată de cel mult un an şClllar.
suplinitori fară studii corespunzătoare. care au absolvit c el puţin liceul. cu diplomă de
hacalaureal. şi care sunt testaţi prin interviu şi lucrare scrisă. în profilul postului
solicitat. Au prioritate persoanele în curs de califi c are pentru învăţământ. cărora li se
asigură continuitatea pe post. dacă acesta nu se ocupă prin concurs. şi persoanele care
au funcţionat în anul precedent cu statut de suplinitori. primind cel puţin calificativul
"hine". Personalul didactic necalificat este ohligat să participe pe ri ndic la cursuri de
iniţiere în profilul fX)stului şi în metodica predării disciplinei respective. organizate de
inspectoratul şcolar.

Art. 1 7. Eliberarea din Învăţământ a personalului didactic titular, prin


transfer În alt sector de activitate sau prin desfacerea contractului de muncă, se
face de către organul care a dispus angajarea, potrh'i t legii.

6
III. Forme de organizare a perfectionării şi conditii de participare

A rt.32, alin.(I) - Perfeqionarea pregătirii personalului didactic �e realizează


prin
forme şi programe. În raport cu exigen,ele Învă,ământului. cu evolu,ia diferitelor
discipline de studiu. cicluri de învăţământ şi profiluri. precum şi În funcţie de
necesităţile şi de interesele de perfecţionare a diferitelor categorii de cadre
didactice.
(4). Iit.(a-k) - Principalele forme de organizare a perfec�onării personalului didactic
din învă'ământul preuniversitar sunl:

a) activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice. realizate la nivelul unităţii de


învăţământ sau pe grupe de unită� (comisii metodice. catedre şi cercuri pedagogice):
h) sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicări. simpozioane şi �chimhuri de experienţă
pe probleme de specialitate şi p�ihopedagogice:
c) stagii periodice de i nformare ştiinţifică de speciali tate şi în domeniul ştiinţelor
educaţiei:
d) forme de perfecţionare prin corespondenţă (învă,ământ la distanţă):
cursuri fără frecvenţă. organizate de institu�i de învăţământ superior. comhinate
cu consultaţii periodice. potrivit op,iunilor participanţilor:
e) cursuri organizate de societăţi ştiinţifice şi de alte organizaţii profesionale ale
personalului didactic:
f) cursuri de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice
sau pentru obţinerea definitivării În Învăţământ ori a gradelor didactice. în
conformitate cu prevederile legii:
g) cursuri de pregătire şi de perfeCţionare pentru personalul de conducere. de
îndrumare şi de control. potrivit unor programe specifice:
h) burse de perfecţionare şi stagii de studiu şi de documentare. realizate în ,ară şi în
,trăinătate:
i) cursuri postu niversitare:
j) doctorat.

Art.33, alin.(1) - Personalul didactic. precum şi personalul de conducere. de


îndrumare şi de control participă. o dată la 5 ani. Ia un program de perfecţionare
prevăzut de metodologia menţionată la art.4 l .
2) Intervalul prevăLut l a alin.( 1) poate fi redus î n următoarele �ituaţii:
-

a) când �e produc �chimbări esenţiale la nivelul programelor şcolare sau când se


introduc noi metode ori tehnologii de instruire şi de evaluare:
b ) la preluarea funcţiei. pentru personalul de conducere. de îndrumare şi de control
care nu arc pregătire atestată în domeniul managementului educa,iona\:
c) la solicitarea consiliului de administraţie al şcolii sau al inspectoratului şcolar. în
cazul în care se con�tată lacune În pregătirea ştiinţifică. metodică şi psihopedagogică a
pasoanei respective:
ci) la propria solicitare. cu recomandarea consiliului profesoral.
(3) Comliţia prevăzută la alin.(I) �e consideră îndeplinită. dacă persoana în cauză a
-

obţinut. În intervalul amintit. detinitivarea În învăţământ sau un grad didactic.


IV. Definitivarea În Învăţămân t

ArL34, alin. ( 1) - Definitivarea În Învă!ământ se poate obţine de către


personalul didacti c de predare c are Î n deplineşte condiţiile de studii prevăzute la an.7
şi care are un stagiu de cel pu ţi n 2 ani la catedră. având În această perioadă funcţia
de bază în învăţămâ nt .
(2) - Personalul didactic asociat. cu cel puţin 1f2 normă didactică în speci alitat e . care
îndeplineşte condiţiile de st udi i prevăzu te la an.7. se poate prezenta la examenul de
defi niti vare în învăţământ. după un stagiu efectiv de cel puţin 3 ani la catedră.
(3) - PreLentarea la examenul pentru definitivarea În învăţământ este obligatorie
după 2 ani de la efectuarea stagiului minim prevăzut la alin.O).
(4) - Personalul didactic se poate preLenta la acest examen în trei sesiuni. în cel mult
cinci ani . Personalul didactic titular care nu obţine definitivarea în învăţământ pi erde
calitatea de titular şi . ca urmare. contractul i ndividual de muncă al acestuia se
desface. potr i v it legii .
(5) - Examenul pentru definitivarea în învăţământ constă Într-o i nspecţie şcolară
specială, precum şi În susţinerea unor probe scrise şi orale care evaluează
pregătirea de specialitate, metodică şi pedagogică. pe baza unor programe
aprobate de Ministerul Învăţământului.
( 6 ) - Personalul didactic care a obţinut de fi niti varea În Învăţământ i se recunoaşte
definitivatul pentru oricare di ntre celelalte funcţii didactice prevăzute la an.5. în
cazul În care Îndepli neşte condiţiile de studii necesare pentru ocuparea ace stor
func ţi i .

V. Gradul didactic I I

ArL35, alin.(1 ) - gradul didactic I I s e poate obţine de c ăt re perso nal u l didactic


de pre d are care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la definitivarea În
ÎnVăţământ şi care demonst rează competenţă În act ivitatea instructi v-educati vă.
consemnată în fişa de evaluare anuală.
( 2) - Probele pentru obţ inerea gradului didactic II constau în:
a) () i nspec�e şcolară specială. precedată de cel puţin două i nspecţii şcolare curente.
eşalonate pe parcursul celor 4 ani;
b) un te.,t de specialitate şi de metlxlica specialităţii . cu abordări interdisciplinare şi
de creati vit at e . elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprohate de
Mi nisterul Învăţământului. pentru fi ecare speci al it ate În pane;
c ) o probă orală de pedagogie. pe baza unei programe aprobate de Ministerul
Î n văţământu l ui . care cupri nde şi ele me nte de psihologie şi de s\K:iulogie
educaţion al ă.

VI. Gradul didactic I

ArL36, ali n . (1) - {iradul didactic I se poate obţine de către per..onalul didactic
de pred are care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la acordarea
gradului
didactic II. cu rezultate deosebite în activitatea instructiv-educati vă şi de inovare
pedagogică. evidenţiate în fişa de evaluare anuală.
(2) - Probele pentru obţinerea gradului didactic 1 constau în:
a) un colocviu de admitere. pe baza unei tematici şi a unei bibliogratii aprobate de
Ministerul Învăţământului. pentru fiecare specialitate în parte;
b) o inspecţie şcolară specială. precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente.
eşalonate pc parcursul celor 4 ani. toate apreciate cu calificativul maxim;
c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice. sub îndrumarea unui conducător
ştiinţific stabilit dc instituţia cu competenţe în domeniu:
d) susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice. în faţa comisiei instituite. confonn
metodologiei Ministerului Învăţământului.

VII. Conditii pentru recunoaşterea gradelor didactice

ArL37, alin.( 1) - Personalul didactic care a obţinut definitivarea în Învăţământ


sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta. după caz. Ia examenele pentru
gradul II, respectiv gradul 1, cu un an mai devreme faţă de perioada prevăzută de
lege.
(3) - Personalul didactic de predare. cu diplomă de absolvire a învăţământului
universitar de scurtă durată. i se recunosc gradele didactice obţinute În această
calitate şi În cazul absolvirii ulterioare cu diplomă de licenţă. a unei instituţii de
Învăţământ �upcrior de lungă durată.
(4) - Personalul didactic de predare. cu diplomă de absolvire a învăţământului
universitar de scurtă durată. care. ulterior obţinerii gradelor didactice în această
calitate. a absolvit. cu diplomă de licenţă. o instituţie de Învăţământ superior de
lungă durată şi care a trecut prin concurs În învăţământul liceal sau postliccal. i se
recunosc gradele didactice.
(5) - Educatoarelor. învăţătorilor. institutorilor şi maiştrilor-instructori care au
obţinut gradele didactice II şi 1 şi ulterior au absolvit. cu diplomă de licenţă sau de
absolvire. o instituţie de învăţământ superior li se recunosc aceste grade.

VIII. Norma didactică şi conditiile de salarizare a personalului didactic

Art. 42. (1) Activitatea personalului didactic de predare cuprinde:


a) activităţi didactice de predare-învăţare. de instruire practică şi de evaluare. confonn
planurilor de Învăţământ:
h) activităţi de pregătire metodico-ştiintifică şi activităţi de educaţie. complementare
procesului de Învăţământ.
(2) Activităţile concrete. corespunLătoare prevederilor alin. (1). sunt prevăL.ute În fişa
postului. tipizată la nivel naţional. elaborată de Ministerul Învăţământului Împreună cu
federaţiile sindicale din învăţământ recunoscute la nivel naţional şi inclusă ca anexă la
contractul colectiv de muncă. În fişa individuală a postului sunt incluse activităţile
concretc cuprinse la alin. (1) IiI. a) şi sunt selectate acele activităţi prevăzute la alin. (1)
IiI. h) care corespund profilului. specializării ş i aptitudinilor persoanei care ocupă
postul didactic
respediv. Pişa individuală a postului. revizuită anual. constituie anexa la contractul
individual de muncă.
(3) Atribuţiile concrete prevăzute la alin. (1) IiI. b), cuprinse în fişa individuală a
postului, se referă la activităţi specitice sistemului naţional de învăţământ.

ArL 43. Norma didactică de predare-învăţare, de instruire practică şi de


evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore
corespunzătoare activităţilor prevăzute la art. 42 alin. (1) IiI. a) şi se stabileşte după cum
urmează:
a) un post de educatoare (institutoare) pentru fiecare grupă de preşcolari sau pentru
grupe combinate. În unităti1c În care nu se pot constitui grupe separate: la grădini!elc cu
program prelungit şi la cele cu program săptamânal. posturile se normează pe ture:
b) un post de Învă!ător (institutor) pentru fiecare clasă din Învă!ământul primar sau
pentru clase simultane din cadrul acestuia. unde nu se pot constitui clase separate:

ArL 44. (1) Norma didactică cuprinde ore prevăzute în planurile de învăţământ
la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor Înscrise pe diploma de
licentă
1.
sau de absolvire.
(3) In Învăţământul prescolar şi primar, orele de limbi străine. prevăzute în
planurile de învăţământ. nu se includ în norma educatoarei. a învăţătorului sau a
institutorului. Aceste ore pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate.
fiind incluse În norma acestora. sau prin plata cu ora ori prin cumul.
(4) Orele de limbi străine din învăţământul preşcolar şi din cel primar pot fi predate. în
condiţiile alin. ( 3). şi de cducatoare. de învăţători ori de institutori de la grupa sau clasa
respectivă. dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin atestat eliberat de
liceul pedagogic pentru limba respectivă. validat de Ministerul Învă!ământului.

IX. Conditiile de salarizare a personalului didactic şi didactic auxiliar

ArL 48. (1) Salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar se face cu


respectarea principiului potrivit căruia învăţământul constituie o prioritate naţională.
ţinând seama de responsabilitatea şi complexitatea muncii. de pregătirea şi experienţa
profesională. de rolul şi importanţa activităţii prestate. Salariul personalului didactic se
compune din salariul de bază. stabilit conform legii. şi o parte variabilă. constând în
adaosuri. sporuri şi alte drepturi salariale suplimentare.
(2) D repturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi şi
faciiitAţi ale personalului didactic şi didactic auxiliar şi nedidactic. al căror cuantum
este stabilit de lege Între limite minime şi maxime. se negociază. În limitele legii. prin
contracte colective de muncă încheiate între angajatori şi organizaţiile sindicale
reprezentative din Învă!ământ. potrivit legii.

ArL 49. (1) Salarizarea personalului didactic de predare din Învăţământul


preuniversitar se stabileşte diferentiat, În raport cu:
a) funcţia şi norma didactică îndeplinită;
b) nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice. potrivit art. 7 :
c) gradul didactic;

10
d) titlul ştiinţific:
e) vechimea recunoscută în învăţământ;
f) calitatea activităţii instructiv-educative;
g) locul şi condiţiile specifice în care se desfaşoară activitatea.
(2) Personalul didactic calificat potrivit art. 7, care desfăşoară activitate didactică
în mediul rural sau În localităţi izolate. primeşte o indemnizaţie de 5-80% din
salariul de bază al funcţiei didactice îndeplinite. în raport cu LOna geografică respecti vă.
Diferenţierile pe zone şi localităţi. în cadrul limitelor prevăzute de lege. se stabilesc de
co nsil iile locale. cu consultarea reprezentan,ilor federaţiilor sindicale repreze nt ative la
nivel de ramură din învăţământ. în concordanţă cu prevederile înscrise în hotărârile
guvernului. cu p rivire la acordarea acestei indemniza,ii.
(3) Personalul didactic din centrele de primire şi plasament şi din învăţământul
special, beneficiază de o indemnizaţie de l,'illr- din salariul de bază al funcţiei
îndeplinite. inclusă în salariul de bază."

Art. 50. (1) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de


tranşele de vechime la salarizare stabilite de lege şi de trei tranşe suplimentare. care se
acordă la 30.35 şi la peste 40 de ani de activitate în învăţământ.
(2) Pentru fiecare dintre tranşele suplimentare de vechime se acordă o creştere a
coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător
tranşei anterioare de vechime.
(10) Personalul didactic din învăţământul pre universi tar . care are titlul ştiinţific de
doctor. este remunerat cu IYii în plus la salariul de bază.
(II) Personalul didactic cu o vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani
beneficiază de un spor de stabilitate de 15'ii din salariul de bază. care face parte din
acesta.
(12) Personalul didactic beneficiază de premii şi de alte drepturi băneşti prevăzute de
lege şi de contractul colectiv de muncă.
(13) Personalul didctic beneficiază. Ia fiecare tranşă de vechime în învăţământ. de un
s[X)r de 3')( din salariul de bază. pentru suprasolicitare neuropsihică. Acest spor se
include în salariul de bază.

Art.51 (4) Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de


diriginte, învăţătorii, i nstitutorii şi educatoarele primesc o indemnizaţie de 10% din
salariul de bază. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 45 alin. (2) si (3). Aceste
indemnizaţii se includ în salariul de bază.
(5) Personalul didactic desemnat să conducă şi sa realizeze practica pedagogică
pentru pregătirea viitoarelor educatoare şi a viitorilor învăţători. institutori şi profesori
beneficiază de un spor de 10-25% din salariul de bază al funcţi ei. calculat în raport cu
numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi. potrivit regulamentului de practică
pedagogică aprobat de Ministerul Învă,ământului.
(6) Personalul didactic de predare beneficiază de o primă de instalare, o singură dată.
la angajarea în învăţământ prin concurs. în primii 5 ani de la absolvirea studiilor.
Cuantumul acestei prime se stabileşte potrivit legii.
(7) Şefii de catedră. de comisii şi de colective metodice. de cercuri pedagogice şi de
consilii consultati ve de specialitate pot beneficia de sporuri băneşti. conform
reglementarilor legale.

Il
sau �rin cumul. conform
(R) Personalul didactic poate fi salarizat şi prin plata cu ora
cu ora sau pnn cumul se face la
prev eden'lor art . 49 alin. (1) Calculu
. l pentru plata .
�'
ul sau �Ii n
'

43. Dreptur ile salari al rove te n c


norma didactică prevazută la art. . � ? � . ��
invenţiI ŞI movaţll, actlvltaţJ productIve
lata cu ora, drepturile băneşti cuvenite pentru
�au de altă natură. desfaşur ate în interesul învăţăm ântului, se defalcă, în vederea
ă distinct pentru fiecare activitate.
impunerii. pe lunile la care se referă. şi se impoziteaz
separat de celelalte venituri. . . .
(9) Posturile didactice vacante sau temporar vacante pot fi suphrute, pfln cumul sau
prin plata cu ora. de către personalul didactic existent. Încadrat cu norma maximă. de
către cadrele didactice pensionate. precum şi de specialişti din alte sectoare de
activitate. În condiţiile prezentei legi.
(11) Liderii sindicatelor din învăţământ. cu drept de rezervare a catedrei, pot fi
rell1uneraţi prin plata cu ora pentru efectuarea a maximum 4 ore săptămânal.

X. Acordarea gradatiei de merit

Art.SO (3) Personalul didactic de predare. didactic auxiliar şi cel de conducere


din unităţile de Învăţământ. cu performanţe deosebite în inovarea tlidactică. În
pregătirea preşcolarilor sau a elevilor. în pregătirea elevilor distinşi la concursuri
şcolare. faza naţională şi intema�onaIă. precum şi cu o vechime de peste 3 ani în
învăţământ. poate beneficia de gradaţia de merit. acordată prin concurs. Această
gradaţie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul
inspectoratului şcolar şi reprezintă 20% din salariul de bază al funcţiei sau
postului persoanei În cauză. Gradaţia de merit se i nclude În salariul de bază.
(4) Cele 10 procente prevăzute la alin. (3) se eşalonează În cote anuale de 2.5';; în
primii 4 ani de la data intrării În vigoare a prezentei legi.
(5) Procedura de atribuire a gradaţiei de merit. pri n concurs. cuprinde următoarele
faze:
a) candidatul Întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ raportul de
autoevaluare a activităţii desfaşurate;
h) consiliul profe!o.oral al unităţii de Învăţământ. pe baza dezbaterilor acestui raport.
formulează o apreciere sintetică asupra candidatului;
c) (lirectorul unită�i şcolare transmite inspectoratului şcolar raportul de autoevaluare.
aprecierea consiliului profesoral. precum şi propria apreciere; În urma consultării
consiliului consultativ de specialitate. inspectorul de specialitate întocmeşte un raport
mOfivat;
d) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar primeşte spre analiză raportul de
autoevaluare. aprecierea consiliului profesoral şi a directorului unităţăii, precum şi
raportul motivat al inspectorului de specialitate; horărârea asupra re7.Ultatului
concursului. precum şi ponderea pe diferite specialitati şi unităţi de învăţământ aparţine
inspectorului şcolar general;
e) consiliul de administraţie aI inspectoratului şcolar alcătuieşte lista candidaţilor
admişi. pe care o Înaintează Ministerului Învăţământului pentru emiterea ordinului
ministrului.
(6) Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 4 ani. Personalul didactic care a
beneficiat de gradaţie de merit poate participa din nou la concurs.

12
XI. Acordarea salariului de merit

Art.50 (7) Personalul didactic poate beneficia de salariu de merit. confonn


prevederilor legale. Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor
didactice existente la nivelul i nspectoratului şcolar şi se distribuie pe unităţile de
învăţământ. indiferent de numărul cadrelor didactice ale acestora.
(8) Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie de merit şi de
salariu de merit.

XI I. Evaluarea personalului didactic

Art. 52. (1) Evaluarea personalului didactic de predare. a celui auxiliar. de


conducere. de Îndrumare şi de control se face anual, conform fişei de evaluare
elaborate de Ministerul Învăţământului.
(2) Fişa de evaluare. corelată cu fişa individuală a postului. se notează prin punctaj de
la l la 100.
(3) Procedura de evaluare se declanşează prin autoevaluare. consemnată în fişa
i ndividuală a postului .
(4) Pentru personalul didactic de predare. fişa de evaluare. vizată. după caz. de către
şeful de catedră �au de către responsabilul comisiei metodice şi de către directorul
unităţii şcolare. este analizată În consiliul de administraţie. care. În prezenţa persoanei
în cauză. decide asupra punctajului final .
(5) În fişa de evaluare se punctează şi activităţile realizate În afara fişei individuale a
JX)�tului În domeniul Învăţământ ului. precum şi alte activităţi solicitate de conducerea
unităţii sau de organele ierarhic superioare.
(6) Fişa de evaluare constituie un document de bază pentru stabilirea drepturilor
salariale, pentru promo\'are şi accesul la programele de perfecţionare.

XIII. Drepturile şi obligatiile personalului didactic

Art. 95 (1) Personalul didactic de la toate nivelurile învăţământului are drepturi


.

şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare. din prezentul statut. din Cana
universitară. precum şi din prevederile contractului colectiv de muncă.
(2) Personalul didactic are obligaţii şi răspunderi de natură profesională, materială
şi morală. care garantează realizarea proce�ului instructiv-educativ. conform legii.

Art. 96. Libertatea i niţiath'ei profesionale a personalului didactic se refera În


principal. Ia:
a) conceperea activităţii profesionale şi real izarea obiectivelor instructiv-educative ale
discipli nelor de Învăţământ. prin metodologii care respectă principiile psihopedagogice;
b) utilizarea bazei materiale şi a resurselor Învă!ământului În scopul realizării
obligaţiilor profesionale;
c) punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de
învăţământ;
d) organizarea. cu elevii sau cu studenţii . a unor activităţi extraşcolare cu scop educativ
sau de cercetare ştiinţifică;
e) colaborarea cu părinţi i . prin Iectorate. şi alte acţiuni colective cu caracter pedagogic;

13
1) înfiintarea în unitatile şi în instituţiile de învăţământ a unor laboratoare. ateliere.
cabinete: cluburi. cercuri. cenacluri. formaţii anistice şi sponive. publicaţii. conform
legii şi ('aI1ei universitare:
g) evaluarea performanţelor la învăţătura ale elevilor sau ale studenţilor în baza unui
sistem validat şi potrivit constiinţei proprii:
h) paI1iciparea la viata şcolară şi universitară. în toilte companimentele care vizează
organizarea şi desfaşurarea procesului de învăţământ. conform ('anei universitare.
deontologiei profesionale şi. după caz. contractului colectiv de muncă.

Art. 97. (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării


activităţii didactice de nici o autoritate şcolară sau publică.
(2) Înregistrarea magnetică sau prin procedee echivalente a activităţii didactice poate fi
faeută numai cu acordul cclui care o conduce.
(3) Multiplicarea. sub orice formă. a înregistrărilor activităţii didactice de către elevi.
studenţi sau de către alle persoane esle permisă numai cu acordul cadrului didactic
respectiv.

Ari. 98. Î n spaţiile şcolare sau universitare. ori în vecinatalea acestora. cadrul
didactic este protejat de către autorităţile re�ponsabile cu ordinea publică. Protecţia se
asigură împotriva per�oanei sau grupului de per�oane care aduce atingere demnităţii
umane şi profe�ionale a cadrului didactic sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a
obligaţiilor sale. Protecţia este solicilată de persoana aulorizală prin regulamentul
şcolar. respectiv. prin Cana universitară.

Art. 99. (1) Personalul didactic este Încurajat să participe la viaţa socială şi
publică. în beneficiul propriu. în intere�ul învă!.ământului şi al societăţii româneşti.
(2) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale,
profesionale şi culturale. naţionale şi internaţionale. precum şi din organizaţii politice
legal constituite. în conformitate cu prevederile legii.
(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar sau
universitar şi poate întreprinde acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu. dacă
acestea nu afectează prestigiul învăţământ ului şi demnitatea pro1esiei de educator.

Art. 100. Cadrele didactice au obligaţia morală să-şi acorde respect reciproc
şi sprijin În Îndeplinirea obligaţiilor profesionale.

Art. 1 03. Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel:


a) concediul anual cu plată. în perioada vacanţelor şcolare. respectiv universitare. cu o
durata de cel puţin 62 de zile. exclusiv duminicile şi sărbătorile legale: în cazuri bine
justificate. conducerea instituţiei de învăţământ poate întrerupe concediul legal.
persoanele în cauză urmând a fi remunerale pentru munca depusă: normele
metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul
Învăţământului împreună cu sindicatele recunoscute pe plan naţional;
b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se
stabilesc de către consiliul de administraţie sau senatul universităţii şi de sindicatele de
la nivelul

14
unităţilor şcolare sau u niversitare. în func ţie de interesul învăţământului şi al celui în
cauză;
c) 12 luni de concediu plătit. Ia fiecare 7 ani de predare efectivă la catedră. pentru
conferenţiarii şi profesorii universitari care finalizează cercetări. tratate . studii cuprinse
în programele de cercetare ale instituţiilor de învăţământ superior; eşalonarea efectuării
acestui concediu e ste aprobată de senatul unversitar;
li) 6 luni de concediu plătit. o singură dată. pe ntru cadrele didactice anate la catedră.
care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăţământului pe bază de
contract de cercetare sau de editare . cu aprobarea senatului universitar. re�pectiv a
consiliului de administraţie al i nspectoratului şcolar;
e) neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant În
vacanţele anului şcolar sau universitar următor;
f) personalul de cercetare şi personalul didactic auxil iar din Învăta mânt beneficiază de
concediu de odihnă stabilit prin lege. Ia care se adaugă un supliment de pâna la 10 zile
lucrătoare. În funcţie de cal itatea activităţi i desfaşurate; pentru personalul didactic
auxiliar. acesta se efectuează în afara perioadelor de activitate didactică;
g) personalul didactic atlat În situaţiile prevazute la lit . c) si d) nu poate fi Încadrat În
activităţi de cumul sau plata cu ora .

Art. 104. ( \) Cadrele didactice titulare care functionează În mediul ru ral şi


IŞI stabilesc domic i liul în localitatea re�pectivă pot beneficia. Ia cerere. de 0.1-1 ha
pământ În folosinţă. Acestora li se asigură locuinţa de către administraţia locală
pentru perioada de timp cât lucrează În acea localitate.
(2) Personalul didactic titular. în vârsta de până la 35 de ani. va fi sprijinit. după caz. În
construirea locuinţei proprietate personală. în localitatea rurală unde este titular. cu
acordarea de credite pe termen lung. cu dobânda mini mă. În condiţi i le legi i .
(3) Personalul didactic din u nităţile de În"ăţămÎnt de stat din mediul rural. care nu
are domici liul sau reşedinţa În localitatea În care îşi desfăşoară activitatea. beneficiază
de decontarea cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă. În urma
solicitărilor adresate administraţiei locale. astfel:
a) decontarea contravalorii călătoriei pe mijloacele de trans[X>n În comun prin
depunerea. Ia sfârşitul fiecărei luni de activitate. a biletelor de călătorie sau a
abonamentului ;
b) solicitarea contravalorii călătoriei cu mijloacele de trans[X)T\ în comun. ca urmare a
pontajului zilnic efectuat de conducerea unităţii de Învăţământ.
(4) Consiliul de administraţie al unităţii de Învăţământ propune. lunar. spre aprobare.
consiliului local. drepturile băneşti aferente personalului didactic care sol ic i tă cheltuieli
de deplasare.

Art. 105. (1) Personalul din Învăţământ beneficiază de asistenţă medicală În


cabi nete medicale şi p�ihologice şcolare sau În pol ieli nici şi unităţi spitaliceşti stabilite
prin protocol Încheiat Între Ministerul Î nvăţământului şi Ministerul Sanătăţii.
(2) Personalul didactic şi didactic auxil iar din Învăţământ beneficiază de o
compensaţie de la bugetul asigurărilor sociale de 50% din valoarea transportului,
a cazării, a mesei şi a tratamentului în bazele de odihnă şi de tratament ale
învăţământului şi ale sindicatelor. precum şi În alte spaţii contractate de Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale.

15
Contractele colective de muncă pot cuprinde compensări din alte surse referitoare l a
cheltuielile menţionate anterior.

ArL 106. (1) Personalul didactic are dreptul la Întreruperea activităţii


didactice, cu rezenarea postului sau a catedrei, pentru creşterea şi Îngrijirea
copilului În vârstă de pâna la 3 ani . De acest drept poate beneficia numai unul dintre
părin!i sau sus!i nătorii legali .
(2) Î n caz de deces al unui cadru didactic sau didactic auxiliar, cuantumul ajutorului
acordat celor îndreptăţiţi este de cinci salarii ale persoanei decedate. din bugetul
asigurărilor sociale.
(4) Personalul didactic beneficiază de reducere cu 50%, pentru 6 călatorii pe an
dUS-Întors, pe mijloacele de transport feroviar, pe liniile i nterne.
(5) Personalul didactic care se deplasează În condiţiile prevăzute la alin. ( 1) si (2)
beneficiază de reducere cu 50% pe mijloacele de transport i nterne.

A rL 108. ( 1) Cadrele didactice şi copiii acestora în vârstă de până la 14 ani, care


În tabere şi excursii. beneficiază de gratuitate
însoţesc preşcolari . elevi sau studenţi
privind transportul, cazarea şi masa, în condiţiile legi i .
(2) <. 'opiii personalului didactic sunt scutiţi de plata taxelor de Înscriere la
concursurile de admitere În Învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la
cazarea În cămine şi internate.
(3) l Jnităţile şi instituţiile de Învă!ământ , precum şi organi7.a!iile profesionale şi
sindicale ale cadrelor didactice beneficiază de gratuitate pentru corespondenţa
oficială şi expedierea de materiale ştiinţifice şi metodice.

A rL 131. Personalului didactic titular În ÎnVăţământ i se rezervă postul În


perioada În care frecventează, la cursurile de zi, o formă de ÎnVăţământ
postuniversitar.

XIV. Rezervarea catedrei sau concedii fără plată pentru cazuri speciale (numirea
În funcţii de speciali tate specifice în aparatul Parlamentului. al Preşedinţiei. al
Guvernului şi În Ministerul Învăţământului : lideri sindical i : personal didactic solicitat
în străinatate pentru predare. cercetare. activitate arti stică sau sportivă. pe baLa de
contract sau care solicită să se spec i alizeze în străinătate)

ArL 101. ( 1) Cadrele didactice titulare, alese În Parlament, numite În


Guvern sau Îndeplinind fu nctii de specialitate specifice În aparatul Parlamentului,
al Preşedi nţiei, al Guvernulu i şi În Ministerul Î nvăţământului. precum şi cele alese
de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezer\'are a postului
didactic sau a catedrei pe perioada În care Îndeplinesc aceste funcţii.
( 2) Prevederile alin. ( 1) se aplică şi cadrelor di dactice titulare care îndeplinesc funcţia
de prefect. subprefect . preşedinte şi vicepreşedi nte al consiliului judeţean. primar.
viceprimar. precum şi cadrelor didactice trecute În funcţii de conducere. de îndrumare
şi de control În sistemul de învăţământ. de cultură. de tineret şi spon. De aceleaşi
drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului
didactic. precum şi cadrele

16
didactice titulare numite ca personal de conducere sau în func�i de specialitate
specifice la comisiile şi agenţiile din subordinea Preşedin�ei . a Parlamentului sau a
Guvernului.
(3) Liderii sindicatelor din învăţământ au dreptul de rezervare a catedrei sau a
postului, conform Legii cu privire la sindicate şi contractului colectiv de muncă la nivel
de ramură.
(4) De prevederile alin. ( 1) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinatate cu
misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaţionale. precum şi Înso�torii
accstora. dacă sunt cadre didactice titul are.
(5) Personalului didactic titular, solicitat În strAinatate pentru predare. cercetare.
act ivitate artistică sau sportivă. pc ba7ă de contract. ca urmare a unor acorduri .
convenţii guvernamentale. interuniversitare sau Între instituţii. ori trimis pentru
specializare. i se rezervă postul didactic sau catedra. pentru perioada respect i vă.
(6) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, În condiţiile
prezentului articol, se consideră vechime la catedră.

Art. 102. (1) Personalul didactic titular, care din proprie iniţiativA solicită
sA se specializeze sau să participe la cercetare ştiinţi fică în ţară sau în strainăt ate. are
dreptul la concedii tără plată. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani Într-un
interval de 7 ani . Aprobările în aceste situa�i sunt de compctenţa conducerii instituţiei
de Învăţământ superior sau. după caz. a inspectoratului şcolar. dacă se face dovada
activităţii re�pcctive.
(2) Personalul didactic titular poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an
şcolar sau universitar. o dată la 10 ani. cu aprobarea instituţiei de învăţământ superior
sau, după caz. a inspectoratului şcolar, cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă.
(3) Personalul didactic. care se află În situalia prevazută la alin. (1). beneficiază de
prevederile art . 101 alin. (6). Personalul didactic atlat În condiţiile alin. (2) nu
beneficiază de prevederile art. 101 alin. (6). cu excePlia celui care a desfăşurat activită�
de învăţământ sau În interesul învăţământului .

XV. Distinctii si premii

Art. 1 12. (1) Personalul didactic titular cu rezultate excelente În activitatea


didactică, educati vă şi ştiinţifică poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri,
precum şi premii, potrivit legii.
(2) Ordinele şi medaliile care pot fi conterite personalului didactic sunt:
a) Ordinul Spiru Haret. clasele Comandor, Cavaler şi Ofiter; ordinul se acordă
personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
b) Ordinul Alma Mater. clasele Comandor. Cavaler şi Ofiter; ordi nul se acordă
personalului didactic şi de cercetare din Învăţământul �uperior;
c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medal ia se acordă cadrelor didactice
pensionabile. cu activitate deosebită în învăţământ.

Ari. 1 1 3. În afara distinc�ilor prevăzute la art. 1 1 2, ministrul învăţămâmului


este autorizat să acorde personalului didactic şi de cercetare din învăţământ următoarele
distinc�i şi premii :
a) Adresa de mulţumire publică;

17

b) Diploma Ght!orght! Lazăr, c1asdt! 1. a I : a şi a III-a : cu acord�
rt!a u nui prt!�u d�
.
.
. . te l ulllmele L Iuru .
20% . 1 5% . respectiv 1 0% din suma salarIIlo r de baza pn � �
erslt � ;
diplom a st! acordă pt!rsona lului didactic din învăţământul prt!uruv .
c) Diploma Titu Maioresc u. clasele 1. a II-a si a III-a. cu acordarea unUl prenuu de 25%,
20%. rt!spt!ctiv 1 5% din suma salariilor dt! baza primite în ultimde 12 luni; diploma st!
acorda personalul ui didactic şi de cercetare din învăţămân tul superior;
d) Diploma Alexandru Rosetti. clasele 1. a II-a si a UI-a. cu acordarea unui premiu de
25'7< . 20'}L respectiv 1 5% din suma salariilor de bază primite în ultimele 1 2 luni;
diploma se acordă bibliotecarilor din învă�mântul superior.
e) Diploma de excelenţă se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabi le. cu
activitate deosebită în învă�ământ; diploma este însoţită de un premiu de 20% din suma
salariilor de bază primite în ultimele 12 luni.

Art. 1 1 4. Distincţiile şi premiile prevăzute l a art. 1 1 3 din prezenta lege se


acordă în baza unui regulament aprobat de ministrul învăţământului.

XVI. Răspunderea disciplinară şi materială

Art. 1 15. Personalul didactic de predare. personalul didactic auxiliar. precum şi


cel de conducere. de îndrumare şi de control din învăţământ răspund disciplinar pentru
încălcarea îndatoriri lor ce le revin potrivit contractului i ndividual de muncă. precum şi
pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează intere�ului învă!ământului şi
prestigiului instituţiei.

Art. 1 16. Sancţiunile disciplinare. care se pot aplica personalului prevăzut la


sunt:
art. 1 15 . în raport cu gravitatea abaterilor.
a) observaţit! scrisă;
h) avertisment;
c) diminuarea salariului (It! bază. cumulat. când t!stt! cazul. cu indemnizaţia tit!
conducere. de Îndrumare şi de control. cu pâna l a 1 5 '71-. pe o perioada de 1 -6 luni ;
d) su�pt!ndarea. pt! o pt!rioada tie până la 3 ani. a drt!ptului dt! înscriert! la un concurs
pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor
didactice ori a unei funcţii de conduct!rt!. de îndrumare şi tit! control ;
e) destituirea din funcţia de conducere. de îndrumare şi de control din înVăţământ;
J) desfact!rt!a disciplinară a contractului cit! muncă.

Art. 1 1 7. (1) În unită�ile învă�mântului preuni versitar. propunerea de


sancţionare se face de către director sau de cel putin 1/3 din numărul total al
membrilor consiliului de administraţie ori ai consiliului profesoral. Acelaşi drept îl
au şi organe It! it!rarhic superioare.

Art. 1 1 9. ( 1 ) Sancţiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea


cercetării faptei sesizate În scris, audierea celui În cauză şi verificarea susţinerilor
fAcute de acesta, În apArare.
(2) Pentru cercetarea ahaterilor savârşite de personalul didactic prevăzut la ari . 1 15 se
constituie comisii fonnate din 3 -5 membri . dintrt! cart! unul rt!prezintă organizaţia
sindicală

1 11
din care face parte persoana aflată în discuţie sau un reprezentant al salariaţilor. iar
ceilal� sunt cadre didactice care au func�a didactică cel putin egală cu a celui care a
savârşit abaterea. În comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic di n
Învăţământul preuniversitar )"X)t fi incluşi şi i nspectori şcolari .
(3) Comisiile de cercetare sunt numite de:
a) consiliul profesoral al unităţii respective. pentru învăţământul preuniversitar:
b) con..iliul facultăţii ..au consiliul departamentului. pentru sancţiunile prevăzute la arI .
1 1 6 1it. a) si b):
el) consil iul ele administraţie al inspectoratului şcolar. pentru aparatul propriu şi pentru
conduceri le unităţilor direct subordonate:
e) ministrul învăţământului. pentru funcţiile prevăzute la art . 25 lit. b) şi pentru
conducerile unităţilor direct subordonate.

Art. 120. În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările


acestora. Împrejurările În care au fost ..avârşite. existenţa sau inex istenţa vinovăţiei.
precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apArării
acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere. deşi a fost
înştiinţat în scris cu mi nimum 4H de ore înainte. precum şi de a da declaraţii scri ..e se
constata prin proces-verbal şi nu împiedica tinalizarea cercetării . Cadrul didactic
cercetat are dreptul sA cunoascA toate actele cercetArii şi să-şi producA probe În
apărare.

Art. 1 22. ( 1 ) Cercetarea propunerii de sancţionare şi comunicarea deciziei


se fac În termen de cel mult 30 de zile de la data constAtarii abaterii. consemnată în
condica de inspecţii sau la registratura generală a unită�i şcolare ori a i nstituţiei de
învăţământ superior. după caz. Persoanei nevinovate i se comunică În scris inexistenţa
faptelor pentru care a fost cercetată.
(2) În învăţământul preuniversitar. persoanele sancţionate au dreptul de a contesta,
În termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de
pe lângă inspectoratul şcolar. pentru sanqiunile prevăzute la art . 1 1 6 IiI. a)-c). şi la
colegiul central de discipli nă al M i nisterului invăţământului. pentru sanqini ) , o
prevăzute l a art . 1 16 1il . d)-t).
(4) Hotărârea acestor colegii M� comunică persoanei în cauză în termen de 20 de 7jle dt
la sesizare.
(5) Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa i nstanţelor judecatoreşti este garantat.

ArL 123. (1) Sancţiunea se stabileşte. pe ba7.a ra)"X)rfului comisiei de cercetare.


de catre autoritatea prevazută la art . 1 19 alin.O). care a numit acea..tă comisie.
(2) În învăţământul preuniversitar. sancţiunile prevăzute la art . 1 1 6 IiI . a).c) se
comunică celui în cauză. printr-o decizie scrisă. de către directorul unităţii de
Învăţământ. iar cele de la art. 1 1 6 lit. d).n. de către inspectorul şcolar general .

ArL 1 24. În cazul în care cel sancţionat nu a mai săvârşit abateri discipli nare în
cursul unui an de la aplicarea sancţiunii . îmbunătăţindu-şi actIvItatea şi
comfXlrtamentuL autoritatea care a aplicat sancţiunea prevăzută la art. 1 1 6 iiI. a).c)
poate dispune ridicarea şi radierea sancţiuni i . făcându-se menţiunea corespunzătoare în
statul personal de serviciu al celui în cauză.

19
Art. 1 25. Răspunderea materială a personalului didactic prevăzut la ari. 1 1 5 se
stahileşte potri vit legisl atiei muncii. Decizia de imputare. precum şi celelalte acte
pentru recuperarea pagubclor şi a prejudiciilor se fac de către conducerea unităţii sau a
instituţiei cu personalitate juridică al cărei sal ariat este cel În cauză. În afară de cazurile
când. prin lege. se dispune altfel .

XVII. Pensionarea personalului didactic

Ari. 1 26. ( 1 ) Personalul didactic benefici ază de pensie pentru munca depusă şi
l i mită de vârstă. cle pensie pentru pierderea capacităţii de muncă. de pensie
supli mentară şi de alte drepturi de asigurări sociale. În condiţiile legii.
(2) Memhrii de familie pot heneficia. În condi ţi ile legii. de pensie de urmaş.

Art. 127. ( 1 ) Personalul didactic poate fi pensionat numai la data Încheierii


anului şcolar sau uni versitar.
( 2 ) Pentru motive temeinice. pensionarea personalului didactic se poate face şi În
timpul anului şcolar sau uni versitar. cu aproharea inspectoratului şcolar. respecti v a
senatului universitar.
( 3) Personalul didactic poate ti pensionat. Ia cerere, cu 3 ani Înai nte de limitele de
\'ârstă prevăL.ute de legislaţia În vigoare. dacă arc o vechime În învăţământ de cel puţin
25 de ani femeile. respectiv 30 de ani hărhaţii .
(4) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura acth'ităţi didactice, salarizate pri n
cumul sau prin plata cu ora, după Împlinirea vârstei de pension are.

Art. 1 28. Personalul didactic din învătământul preuniversitar de stat, cu


gradul didactic 1 sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă
profesională deosehită, poate fi menţinut ca titular în funcţia didactică până la 3 ani
peste vârsta de pensionare la cerere, eu avizul consiliului profesoral al unităţii de
învăţământ. exprimat în urma votului nominal deschis şi cu aproharea anuală a
i nspectoratului şcolar.

Art. 130. Pers\malul didactic care a deslăşurat activităţi didactice În condi ţiile
stabi lite la an. 1 2X si 1 29 hendiciază de o recalculare supli mentară a pcnsiei . potrivit
legii.

Art. 1 45. Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de


asistenţă medicală şi de acces În casele de odihnă şi În bazele de tratament ale
cadrelor didactice.
PARTEA 1
DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL 1 - Prevederi generale

ArL 1 - În România, învllţllmântul preşcolar face parte din sistemul naţional


de învllţllmânt şi este integrat în structura învăţărnântului preuniversitar.

ArL 2 - Învăţărnântul preşcolar este coordonat de Ministerul Educaţiei


Na�onale.

Art. 3 - Învăţărnântul preşcolar se organizează şi funcţionează În conformitate


cu prevederile Legii nr. 84/1995 şi a completări lor ulterioare.

ArL 4 - Învăţărnântul preşcolar se realizează în baza principiilor democratice. a


drepturilor copiilor la educaţie şi la protecţie. i ndiferent de condiţia socială. materială.
de sex. rasă. naţionalitate. apartenenţă politică sau religioasă a părinţilor.

ArL 5 - În România. în\'llţllmântul preşcolar de stat este gratuit.

ArL 6 - Organizarea şi funcţionarea Învăţământului preşcolar se realizează În


conformitate cu standardele cuprinse în documente naţionale şi internaţionale: pacte.
tratate. convenţii şi protocoale cu privire la drepturile şi educaţia copilului. Ia care mânia
a aderat.

ArL 7 - Prin toate demersurile care se Întreprind În Învăţământul preşcolar. atât


pentru copii. cât şi pentru părinţi , se respectă prevederile Constituţiei României.

ArL 8 - Unitatea de învllţllmânt preşcolar este G RĂ DINIŢA DE C OPII,


care poate avea personali t ate juridică. În conformitate cu prevederil e În vigoare.

CAPITOLUL II - Obiectivele generale şi particulare ale Învăţământului preşcolar

Principii generale

ArL 9 Î nvllţllmântul preşcolar asigurll dezvoltarea liberi, integrali şi


-

armonioasll a personali tAţii copilului potrivit ritmului propriu şi trebui nţelor sale,
sprijinind formarea autonomi şi creativll a acestuia.
ArL 10 Educaţia preşcolară asigură stimularea diferenţiată a copilului În
-

vederea dezvoltării sale în plan intelcctual, socio-afecti v şi psihomotric. ţinând cont de


particularităţile specifice de vârstă ale acestuia.

21
Art. 1 1 Î nvAţAmântul p reşcolar asigurA şanse egale de pregătire �� ntru
-
.
şcoalA tuturor copiilor care frecventează grăd.iniţa sau cel puţm grupa pregatItoare
pentru şcoală, potrivit legislaţiei în vigoare.

A rt. 12 - Prin Ordinul ministrului nr. 432 1 13 1 .08 . 1 999. pri vind adoptarea
programului educaţional "Organizarea învăţământului preprimar" . grădinila es�
considerată lreaplă de pregătire preprimară.

Art. 1 3 -Pregătirea pentru şcoală a copiilor se real i7.ea7.ă ca proces global .


armonios şi unitar constituit. care vizează nu numai volumul de cunoştinţe ci. în egală
măsură. toate capacităţile care defi nesc de7.voltarea integrală a personal ităţii copilului.

Art. 1 4 Educaţia preşcolarA se adreseazA tuturor copiilor, inclusiv celor


-

cu cerinţe speciale care au nevoie de recuperare/reabilitare şi de i ntegrare. Pentru


copiii cu cerinţe educative speciale. integraţi În Învăţământul preşcolar. se respectă În
totalitate legisla�a în vigoare. preeum şi principiile care fundamentează protecţia şi
educaţia acestei categorii de copii .

Art. 1 5 - Principiile generale care stau la baza organizării şi funcţionării


învăţământului preşcolar sunl : principiul educatiei globale şi individualizate. principiul
a-;igurării i ntegrale a drepturilor copilului. principiul a<;i2urării serviciilor sociale
pentru copi ii aflati În silualii speciale. principiul cooperării cu familia şi cu comunitatea
locală şi principiul asigurării respectului fată de copil.
Principiul educaţiei globale şi individualizate se referă la valorificarea întregului
potenţial al copiilor. a tuturor dimensiunilor personalită�i acestora.
Principiul asigurării integrale a drepturilor copilului oferă şanse egale tuturor fără a se
face interpretări conexe.
Principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflaţi în situaţii speciale se referă la
asigurarea serviciilor sociale în grădiniţele cu program prelungit şi/sau săptămânal
pentru copii i proveniţi din medii defavorizate. din familii monoparentale. dezmemhrate
sau din familii în care părinţii sau susţinătorii legali au probleme de sănătate etc.
Prncipiul cooperării cu familia şi cu comunitatea locală. ca paneneri egali în educaţia
copilului. se referă la asigurarea unui sprijin real pentru dezvoltarea armonioasă a
acestuia.
Principiul asigurării respecutlui faţă de copil. ('a fii nţă umană care are nevoie de
ocrotire. de i nstrucţie şi de educaţie. de supraveghere. de dragoste şi de sensihilitate din
panea adulţilor defineşte un drept al acestuia.

Art. 16 -În toată act ivitatea desfăşurată În Învăţământul preşcolar se


respectA dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc
de realizare a demersurilor educaţionale.
PARTEA a II-a ORGANIZAREA Î NVĂ ŢĂ M Â �TULUI PREŞCOLAR

CAPITOLUL I Structura, tipurile, formele şi modalităţile de organizare şi de


-

integrare a copiilor În În vă(ământu 1 preşcolar

Art. 1 7 - Învăţământul preşcolar cuprnde instituţii de stat ŞI particulare de


profil.

Art. t 8 - Instituţiile de invă�mânt preşcolar se organizează şi funcţionează În


confonnitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/ 1 995. cu completări le
ulterioare. ale Regulamentului Învă�mântului particular. precum şi ale celorlalte
prevederi în vigoare.

Art. 1 9 - Învăţământul preşcolar se organizeaza JO grădiniţe de copii şi


cuprinde preşcolari cu vârste intre 3 şi 6/7 ani . Grădiniţele de copii su nt Înfiinţate de
inspectoratele şcolare judeţene; Agentii economici. persoanele juridice. precum si
persoanele fizice POt intiinta grădinite în conditiile prevăzute de leQe. cu acordul
inspectoratelor şcolare. Ca urmare a solicitării părinţilor. a agen�lor economici . a
persoanelor tizice sau juridice, se pot întiinţa grădiniţe de copii cu efective minime de
preşcolari . cu respect area prevederilor legale. Desfiinţarea grădiniţelor de copii se
face de către i nspectoratele şcolare.

Art. 20 - Planul de cuprindere a copiilor În unităţile preşcolare de stat se


stabileşte de cAtre i nspectoratele şcolare judeţene şi se aprobă de Ministerul
Educaţiei Naţionale.

Art. 21 - Învăţământul preşcolar se organizează. de regulă. pe grupe constituite


după criteriul de vârstă al copiilor sau după ni velul de dezvoltare globală al acestora.
Pentru asigurarea continuităţii între învăţământului preşcolar şi cel primar. se
organizează şi se generalizează treptat grupa pregătitoare pentru şcoală. În situaţii
specifice. se pot organiza grupe combinate cuprinzând copii de niveluri diferite de
vârstă şi de dezvoltare.
În grădiniţele de copii se (X)t organiza şi grupe sau secţii integrate cuprinzând copii cu
cerinţe educative speciale. Acestea funcţionează în baza prevederilor în vigoare. iar
modul de organizare este satbilit de prevederile Regulamentului învăţământului special.
În grădiniţe se pot înfiinţa grupe cu profil artistic. sportiv. limbi moderne etc. cu
respectarea prevederilor legale.

Art. 22 - Formele de organizare În Învăţământul preşcolar şi structura după


care acestea func�onează sunt:
• grădiniţe cu program normal (5 ore pe zi), care asigură educaţia şi
pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială.
• grădiniţe cu program prelungit (10 ore pe zi). care a<;igură educaţia şi
pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială, precum şi protecţia
socială a acestora (hrană, supraveghere şi odihnă).
• grAdinite cu program săptămânal, care asigură educaţia şi pregătirea
corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa sociala precum şi protecţia, hrana,
supravegherea şi odihna celor proveniţi din medii sociale şi familii defavorizate. pc
durata unei săptămâni .

23
:, grAdiniţa de copii poate funcţiona cu grupe
Art. 23 in situaţii deos,
- t
inkgrate (orar normal cu orar �lungit şi/sau orar săptămânal) indiferent de
programul solicitat de părinţi. respet indu-se prevederile legale în vigoare.
Organizarea acestora se face în fun ie de solicitările părin�lor, de condi�ile materiale
de funcţionare şi de nivelul de protel fie şi educaţie pe care le necesită copii i .
Funcţionarea grădiniţei cu o asemenea structură asigură, în mod deosebit . coerenţa
procesului instructiv-educativ. protecţia copiilor proveniţi din medii defavorizate şi
dezvoltarea relaţiilor socio-afective între copii.

Art. 24 Grupa de preşcolari se constituie şi cuprinde, În medie, 15 copii,


-

dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20.


În situaţii deosebite. grupa pregătitoare pentru şcoală poate funcţiona cu efective
minime de copi i . cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi la propunerea
i nspectoratelor şcolare judeţene.
În situaţia grupelor sau secţiilor constituite din copii cu cerinţe educative speciale. care
se organizează în grădiniţe. se respectă normativele în vigoare referitoare la această
categorie.

Art. 25 - La organizarea grădiniţelor şi a grupelor de preşcolari se respectă


prevederile în vigoare referitoare la spaţiul aferent sălilor de grupă. la t erenurile
destinate jocurilor şi activităţilor în aer liber. Ia mobilierul şi instalaţiile necesare
asigurării condi ţiilor de funcţionare. igienico-!'.anitare şi de securitate pentru viaţa şi
sănătatea copiilor.

Art. 26 - Este interzisA funcţionarea grădiniţei sau grupelor de copii


preşcolari În subsoluri insalubre, În spaţii care prin destinaţia anterioară sau
prezentă pot dăuna sănătăţii şi protecţiei copiilor.

Art. 27 - În situaţii deosebite. grădinita poate functiona în spatii destinate


scolilor sau În alte clădiri amenajate. cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 28 Grădiniţele de copii pot funcţiona, În condiţiile legii, i ndependent


-

sau Împreună cu alte unităţi de ÎnVăţământ.


Unităţile preşcolare funcţionează separat de casele de copii şi de grădinilele sau şcolile
speciale. care aparţin Învăţământului special.
În conditii speciale. grădinita de copii poate functiona împreună cu cresa. respectându­
d
se preve eril;e legale În vigoare. În această situatie. conducerea unitătii este asigurată
de către insntitutia de învătământ.
În raport de condiţiile existente şi . mai ales de spaţi i. grădi ni ] a de copii poate asigura
protecţie pentru elevi sau aIte categorii de copii respectându-se prevederile legale în
vigoare hrană. odihnă. condi tii de semii nternat etc.)

Art. 29 - Inspectoratele şcolare. cu sprijinul Ministerului Educa�ei Naţionale.


în cooperare cu autorităţile administraţiei ltx;ale. cu comunitatea. cu participarea
părin�lor. a agenţilor economici . a societăţilor umaniatre. a organizaţiilor
neguvernamentale şi a altor persoane fizice sau juridice asigură condi�ile necesare
organizării şi funcţionării

24
grfulini ţelor de copii. servicii l e destinate hranei şi odihnei. tran"poI1 u l u i . prot ecţiei vieţii
şi sănătăţii preşco l arilor. re"peetându-se legal itatea şi drept urile copi l u l u i .

Art. 3 0 - î n cadrul În\'ăţământului preşcolar se pot organiza unităţi-pil ot,


experimentale şi de aplicaţie, cu aprobarea inisterului Educţiei l\aţionale.

Art. 31 - Pentru copiii aparţin$nd minori tăţilor naţionale. organi zarea


grădi ni ţelor. grupelor. secţi ilor "e face cu respectarea prevederilor Legii nr. X4/ l l)l)5.
cap. XII. precum şi a altor acte normative legale a n ate În vigoare.

Art. 32 Î nscrierea copiilor În grădiniţe se Face, de regulă, la începutul


-

anului şcolar "au. în "iruaţii deosehite. în t i mpul anului şcolar. În limita locurilor
disponibile.
La înscrierea copiilor în grădini ţele de stat nu se percep taxe de Înscriere.
La Înscrierea copi ilor est e interzisă discrimi narea după orice fel de cri teriu.

A rt. 33 - Pentru asigurarea hranei copiilor allaţi în grădini ţele cu program


prel ungit sau săptămânal pări nţii sau susţinătorii legali plătesc o contrihuţie stahilită de
legislaţia în vigoare.

Art. 34 - Actele necesare Înscrierii copiilor în grădini ţe sunt :


• ( 'erere de înscriere:
• Adeverinţe cu venit uri le pări nţilor sau alte acte dovedit oare ale venit urilor ranti liale
( pentru grădiniţele cu program prel ungit şi săptămânal ) :
• ( 'opie după ceI1ificatul d e naştere a l copi lului ceI1ificată d e directoare)
• Fişa medicală. completată pot ri vit reglementări lor În vigoare:
• Aviz epidemiologic. elihcrat potrivit prevederi lor legale.

A r t. 35 - Datele personale extrase din actele cupri nse În dosarul de În"criere. se


consemnează în Regi:o.trul de evidenţă a Înscrierii copii lor.

Art. 36 - Transferarea copilului de la o grădiniţă la alta se face la cererea


părinţilor sau a susţinătorilor legali, cu a" izul celor două uni tăţi, În limita
locurilor planificate.

Art. 37 - Scoaterea copilului din e\'idenţa grădiniţei se face în următoarele


situaţi i :
• În caz d e hoală i n fecţioasă cronică, cu avil.ul medicului .
• În calUl În care copi lul ah:o.entează două săptămâni consecut i v . fără mot ivare.

ArI.. 38 - Pentru menţi nerea frecvenţei copiilor. conducerea grădiniţei va lua


măsurile nece:o.are care vor fi aduse din timp la cunoştinţa părinţilor şi a c adrelor
didactice. direct ră.'i punzătoare de aceasta.
La însceierea copil u l u i . menţiunile prevăzure l a arI . 35 şi 3 6 vor fi aduse l a cunoşrinţa
pări n� lor.

25
Recalcularea contribuţiei părinţilor pentru hrana care se asigură copii lor În grădiniţele
cu orar prelungit şi săptămânal. determinată de ahsenţa copilului din unitate. se face
potrivit reglementări l or în v igoare.

CAPITOLUL 1/ Planurile de În vă(ământ, programele, metodologiile didactice.


-

Structura anului şcolar

Arl 39 -
Î n învăţământul preşcolar se respectă structura anului şcolar
stabilită pentru învăţământul preuniversitar.
(irădiniţelc cu program prelungit şi săptămânal funqionează cont i nuu. asigurând
protecţia socială a copiilor.
Acestea pot fi î nchi se temporar. cu acordul inspectoratului şcolar şi cu ate nţionarea
pări n� lor. nu mai mult de 60 de zile pe an. pentru curăţenie. reparaţii "au dezinsecţie.
in perioada Închiderii acestor unităţi. inspectoratul şcolar şi conducerea grădiniţei vor
lua măsuri de a"igurare a protecţiei copiilor contactând unităţi preşcolare apropi ate care
funcţionează în perioada respecti vă şi pot prelua aceşti copii .
i n "ituatii c u totul exceptionale. in"pectoratele şcolare pot schimba structura anului
şcolar la propunerea autoritătil or locale. a agentilor economici care organii zează
grădi nita sau a pări ntilor. cu avil.ul M i ni "terului Educatiei Nationale.

Art. 40 - Schimbarea structurii anului şcolar nu trebuie să împiedice


desfăşurarea procesului i nstructiv-educati\', realizarea planului de învăţământ, a
prevederilor programei, pregătirea corespunzătoare a copiilor, protecţia acestora
şi activitatea didactică a educatoarelor.

A rt. 41 - Conţi nutul procesului in"tructiv-educati v care "e realizează în


învăţământul preşcolar este "t ructurat în planuri de învăşământ. pentru fiecare grupă în
parte. şi în programe avizate de Comisia Naţională de Specialit ate şi aprobate de
M i ni"terul Educaţiei N aţionale.
Planurile de învăţământ şi programele pentru alternalivele educaţionale se avi ze31.ă de
Comisia Naţională de Specialitate pentru Învăţământul Alternat i v şi se aprohă de
M i ni "lerul Educaţiei N aţionale.
Planurile de învăţământ şi programele sunt obligatorii pentru toate grădiniţele de
copii.
Programele naţionale şi alt ernat i vcle acestora aprobate reprezintă docu mente juridice
al e căror obiect i ve. conţinuturi şi mijloace de evaluare sunt obligatoriu de real i zat .
consti t ui nd şi un punct de reper în evaluarea act i vităţii ddactice a educatoare i .

Art. 42- Metodologiile didactice utilizate în învăţământul preşcolar.


·.;trategi ile aplicate În demer<;ul didactic valorizea/ă copilul. Îl d i ferenţială şi îl
i ndividuali/.ează în vederea "prij i ni rii dezvoltării sale potri vit ritmului propriu.

A rt. 43 -
Î n demersul educaţional este interzisă discriminarea copilului
după criterii care vin În contradicţie cu drepturile sale.

26
A rL 44 Î n demersul educaţional al educatoarei, jocul reprezintă
-

activitatea, forma fundamentală de În\'ăţare, mijlocul de realizare şi metoda de


stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o
deschidere spre Iibenatea de a alege. potri vit trehui nţelor propri i .

A r L 45 - Ministerul Educaţiei Naţionale. Î n col aborare cu Comi�iaNaţională de


Evaluare. elahorează standarde speci fIce pentru evaluarea progre"m lui copiilor.

ArL 46 Programul zilnic al copiilor se desrăşoară pe baza unei planificări


-

care vizează proiectarea tuturor activităţilor În care sunt implicaţi copiii pe


parcursul întregului an şcolar.

ArL 47 Activitatea instructiv-educativă în grădiniţa de copii se desfăşoară


-

pe baza unui orar stabilit de educatoare şi aV'izat de directoare. Acesta respectă


prevederile planului de Învăţământ pentru grupa respect ivă şi poate fi flexihil.

Art. 48 Î n învăţământul preşcolar. În procesul i nstructiv-educativ desfăşurat


-

cu copiii la grupă, se utilizează numai auxiliare didactice care sunt avizate de


Ministerul Educaţiei Naţionale.

CAPITOLUL III - Organizarea internă a activităţii din Învă(ământul preşcolar

ArL 49 - Acti vitatea i n�tructiv-educativă. În i n�itut l i ile de Învăţământ


preşcolar. se organizează În conformitate cu prevederile legale generale referitoare la
nrgani l.area Învăţământului pe ni veluri şi tipuri.

Art. 50 - Activitatea i nternă din liecare unitate preşcolară se organi/.ează În


haza prevederilor Regulamentului de ordine interioară. aprohat de Con�i l iul de
administraţie al unităţii preşcolare respect ive.
Regulamentul de ordine i nterioară re�pectă cadrul legislativ general şi panicul ari zează
aspectele specifice u ni tăţii preşcolare În cauză:
Regulamentul de online i nterioară se e1ahorează În termen de 30 de I.ile de la intrarea În
vigoare a prezentului regulament.
Regulamentul de ordine interioară �tahileşte norme cu caracter de ohligativitale pentru
Întregul personal din unitatea respecti vă. precum şi norme pe compan imente şi domenii
de act ivitate.

ArL 5 1 -Organizarea şi coordonarea activităţii inst ituţiei de Învăţământ


preşcolar se asigură de către directorul unităţii În cooperare cu memhrii com.i liului de
admi nistraţie.
În situaţia În care grădiniţa funcţionează Împreună cu o altă unitate de Învăţământ sau o
creşă. conducerea acesteia se realizează prin formele manageriale prevăzute de
legislaţia În vigoare.

ArL 52 - Structura. componenţa şi competenţele consiliului de administraţie


respectă prevederile legale În vigoare.
ArL 53 Consi liul de administraţie şi directorul stabilesc norme şi competenţe
-

care completează fişa individuală a postului atât pentru personalul didactic cât şi pentru
personalul nedidactic. în func�e de necesităţile fiecărei unităţi preşcolare.

A rL 54 - Organizarea şi coordonarea activi tăţilor care vizează prohleme de


conţinut se asigură de către Con�iliul profesoral ( al educat oarelor). Consiliul profesoral
se subordoneaLă consili ului de admini straţie şi col ahorează cu acesta spriji nindu-I în
luarea şi aplicarea deciziilor referit oare la învăţământul preşcolar.

Art. 55 -Personalul didactic, nedidactic, sanitar sau din altă categorie,


care Îşi realizează norma de acth'itate În unitatea preşcolară, are obligaţia de a
respecta ordinea, disciplina, programul de muncă, regulamentul de ordine
interioară, sarci nile specifice şi obligatorii din fişa individuală a postului, precum
şi normele În vigoare prevăzute de legislaţia muncii, din domeniul sanitar etc.
Drepturile şi ohl i gat i i l e fiecărui salariat din unitatea prescolară se respectă în mod
ohligatori u :
Indiferent d e categoria socio-profesională p e care o reprezintă. personalul angajat în
grălli niţa de copii are datoria şi ohl igaţia de a respecta normele privind asi gurarea vieţii .
sănătăţii ş i integrităţii copi lului pe t i mpul c â t acesta se află î n unitatea preşcolară.

Art. 56 Directorul răspunde de organizarea şi coordonarea Întregii


-

activităţi din grădiniţă, de procesul i nstructiv-educativ, de activitatea Întregului


personal angajat În uni tatea respectivă, de cea desfăşurată cu părintii, de
problemele financiare ale unităţii, de activitatea metodică şi de perfecţionare, de
păstrarea, gestionarea şi Îmbogăţirea patrimoniului.
Directorul col ahorează permanent cu consi liul de administraţie . cu fi ecare categoric de
personal şi cu fiecare salariat. astfel încât deciziile luate de consiliu sau director să
reflecte ohiecti vitate. fermitate. permi sivitate şi să respecte legislaţia În vi goare.
În proiectarea şi realizarea activităţilor instructiv-educative cu copiii. Ia nivelul fiecărei
grupe. directorul urmăreşte m(xlul în care se realizează cerinţele programei în vigoare.
strategii le. metodele. mij loacele şi resursele specifice folosite în scopul formării şi
dezvoltării personalităţii copi l ului .

Art. 57 - Directoarea grădiniţei reprezintă uni t atea de învăţământ în relaţia cu


i nspectorat ul şcolar. cu comuni tatea locală şi cu alţi fact ori i nteresaţi în educaţia
copiilor preşcolari.

A rt. 58 Programul de activitate al grădiniţei se dezbate cu personalul


-

unităţii şi se aprobă de consiliul de administraţie.

Art. 59 G rădiniţele de copii au firmă şi ştampilă proprie, potrivit


-

reglementării În vigoare. Di rectoarea grădiniţei este direct răspunzătoare de


păstrarea şi utilizarea legală a sigiliului.

NOTĂ : În ra-;ul mmasării grădiniţei cu o şroală se respeclă Preci-;ările IIr.


35. 92 7/lU.07. 20()O cu priFire la grădilli/ele cuplllte cu alle unilăţi de ÎIl1'âtămtÎnl.
LlJ.�!N"lru:I DE ORGANIZARE SI F1JNCTIONARE A
&ZIIoJl...aro..
· ... PREUNIVERSITAR
� f).M. IIT.492512005 •

aut si aplic4 ,; în înv4ţiJnuîntul preşcolar )

C APITOLUL 1
DISPOZIŢII GENERALE

Art.2. Respectarea regulamentului este obligatorie pentru personalul de


conducere, Îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, din
inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, denumite în
continuare inspectorate şcokue, pentru personalul de conducere, Îndrumare,
control, didactic de predare şi instruire practică, didactic auxiliar, nedidactic,
pentru ele\'ii şi părinţii care "in În contact cu unitatea de Învăţământ.

Art.3. Î n România, cetăţenii au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi


formele de Învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială. de sex . de rasă. de
na!ional it ate. de apartenenţă politică sau religioasă. fără restriqii care ar putea constitui
o discriminare sau o segregare.

Art.4. Statul coordonează şi spriji nă organizarea şi funcţionarea unităţil or de


învăţământ de pe teritoriul ţării. Sprijinul acordat de stat nu afectează. în l i mitele legii.
independenţa instituţională în organizarea şi desfăşurarea activităţilor I\pecifice
unită!ilor de învăţământ .

Art. 5. Acti vitatea de i nstruire şi educaţie din cadrul unităţilor de învăţământ I\e
dCI\făşoară potri vit pri ncipiilor Declaraţiei Uni versale a Drepturilor Omulu i . ale
Convenţiei cu privire la drepturile copi lului şi potri vit actelor normative generale şi
�peciale.

Art.6. (1) Unităţile de ÎO\'ăţământ sunt organizate şi funcţionează În baza


legislaţiei generale şi speciale, a actelor normative elaborate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, a prezentului regulament, a deciziilor inspectoratului
şcolar şi a regulamentului intern al fiecărei unităţi.
(2) Regulamentul i ntern este aprohat de Consiliul de administraţie. cu participarea
reprezentanţilor organi zaţiilor sindicale. recunoscute la nivel de ramură. existente în
şcoală şi cuprinde reglementări specifice condiţiilor concrete de desfăşurare a
activităţii. în concordanţă cu prevederile legale. în vigoare,
(3) Regulamentul intern se propune şi se dezhate de către consiliul profesoral. Ia care
participă. cu drept de voI. şi personalul didactic au xiliar şi nedidactic. reprezentanţi ai
părin� lor şi ai elevilor din clal\ele a IX a - a XII-ala X l ii-a.
(4) Respectarea re!!ulament ului i ntern este ohli !!atorie ventru tot versonalul salariat al
unitătii dc învătămân1 . ventru elcvii şi părintii/reprezentantii Ie!!ali ai acel\tora.
CAPITOL UL III
CONDUCEREA UNITĂ TILOR DE Î NVĂTĂM Â NT

Serţiullea J
Dispoziţii generale

Art. 15. (1) Conducerea unităţilor de Învăţământ preuni vcrsitar este asigurată În
conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. H4/ l 995. republicată. cu
modificările şi completările ulterioare. şi ale Legii nr. 1 2R/ 1 997. cu modifi cările şi
completări le ulterioare.
(2) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ din România, se înfii nţează Comisia
pentru e"aluarea şi asigurarea calităţii în educaţie, conform pre\'ederilor legale în
vigoare.

Secţiullea a 2- a
Directorul

Art. 16. ( 1 ) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învă�ământ. În


conformitate cu atribuţiile conferite de lege. cu hotărâri le Consiliului de administraţie al
unită�ii de Învăţământ . precum şi cu alte reglementări legale.
(2) Directorul este subordonat inspectoratului şcolar. reprezentat prin inspectorul şcolar
!!eneral . Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorului sunt elaborate de inspcctoratul
şcolar. În baza reperelor stabilite şi comunicate În teritoriu de către Mini sterul Educaţiei
şi Cercetării .
(3) Directorul reprezintă unitatea de Învăţământ În relaţiile cu terţe persoane fizice şi
juridice. În li mitele compcten!e1or prevăzute de lege.
(4) Directorul trebuie să manifeste loialitate faţă de unitatea de învăţământ. credibilitate
şi responsabilitate În deciziile sale. încredere în capacităţile angajaţilor. să încurajeze şi
să susţină colegi i . În vederea motivării pentru formare continuă şi pentru crearea În
unitate a unui climat optim desfăşurării procesului de învăţământ.
(5) Directorul unităţii de Învăţământ cu personalitate juridică. în care funcţionează
companiment ti nanciar-contahil prin care se realizează evidenţa contabilă sintetică şi
analitică. precum şi execuţia bugetară. coordonează direct acest compartiment.
Personalul companimentului financiar-contabil este subordonat directorului şi Îşi
desfăşoară activitatea conform atribuţiilor stabilite de acesta. prin fişa postului.
(6) Directorul are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului
personal salariat al unităţii de învăţământ; el colaborează cu personalul
cabinetului medical şi stomatologic.
(7) Vizi tarea unităţii de învăţământ şi asistenţa la orele de curs sau la activităţi
şcolare / extraşcolare, efectuate de către persoane din afara unităţii de
învăţământ, se fac numai cu aprobarea directorului, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare. Fac excepţie de la această prevedere reprezentanţii i nstituţiilor
cu drept de control asupra unităţilor de Învăţământ.

30
Art.17. ( 1 ) Drepturile şi obligaţiile direcrorului unităţii şcolare sunt cele
prevăzute de lege, de prezentul regulament, precum şi de regul amentul intern.
(2) Directorul beneficiazA de indemnizaţie de conducere, conform reglemen tărilor
legale În vigoare.
(3) Nonna didactică de predare a directorului şi/ sau degrevarea de ore a acestuia se
stabilesc prin fişa postului, în baza normelor metodologice aprobate de Ministerul
Educa�ei şi Cercetării.
(4) Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către inspectorul
scolar general .

Art. 1 8. (1) Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi al


consiliului de administraţie, În faţa cărora prezintă rapoarte semestriale şi anuale.
(2) În cazul în care hotărâri le acestor organisme Încalcă prevederile legale. directorul
are dreptul să interzică aplicarea lor şi este obligat să informeze. în acest sens. în
termen de 3 z i le , inspectorul şcolar general.
(3) Directorul numeşte. prin decizie. componenţa comisiilor pentru examenele de
corigenţe. amânări sau diferenţe. Preşedinte al acestor comisii este directorul sau
directorul adjuncl.

Art.19. În realizarea functiei de conducere. directorul are următoarele


atribuţii :
a) coordonează elaborarea proiectului de dezvoltare a şcoli i . prin care se stabileşte
politica educaţională a acesteia:
b ) este direct responsabil de calitatea educaţiei furnizate de unitatea de învăţământ:
c) lansează proiecte de paneneriat cu unităţi de învăţământ similare din U niunea
Europeană s au din alte zone:
d) emite deci zi i şi note de serviciu care vizează realizarea obiectivelor politicii
educ aţionale şi de dezvoltare instit u ţională:
e) propune inspectorul ui şcol ar general proi ec tul planului de şcolarizare. avizat de
consi liul profesoral. de Comitetul Local de Dezvolt are a Parteneriatului Social în
Formarea Profesională ( pentru învăţământul profesi onal . tehnic şi postliceal ) şi aprobat
de consi li ul de administraţie:
n numeşte învăţătorii / diriginţii la clase şi coordonat oru l pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare. care este şi şeful comisiei diriginţi l or. în urma
consultării şefilor de cate dră! ai comi siil or metodice. cu respectarea principiului
continuităţii şi al performanţei:
g) stabile şte co mpone n ţ a form aţiun i l or de studiu:
h) în baza propunerilor primite. numeşte şefii catedrelor şi ai comisiilor metodice.
comisia pentru curriculum. comi sia pentru evaluarea şi a,igurarea calităţi i . şefii
companimentelor funcţionale. ai comisiilor şi colectivelor pe domenii şi solicită avizul
consil iului profesoral cu privire la programel e de activitate al e acest ora:
i) numeşte. dintre membrii comisiei de curriculum. echipa de întocmire a orarului
unităţii de învăţământ. pe care îl veri fi că şi îl aprohă:
j ) poate propune consi liului profesoral. spre aprobare. cadre didactice care să facă parte
din consiliul de administraţie şi solicită Consiliului elevilor. Consiliului reprezentativ al
părinţilor şi. după caz. Consiliului local. desemnarea reprezentanţilor lor în consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ;

31
k) stabileşte atribuţiile directorulu i/directorilor adjuncţi. ai şefilo� . c�tedrc\or şi. ai
comisiilor metodice. ai colectivc\or pe domenii. precum şi responsabJl Jlaţlle membnlor
consiliului de administratie;
1) vizează fişele posturih;r pentru personalul din subordine. conform legii şi contractului
colectiv de muncă:
m) elaborează. după consultarea şefilor de catedre /comisii metodice. proiectele de
Încadrare pe discipline de Învăţământ. urmărind respect area pri ncipiului continuităţii;
n) asigură. prin şefii catedrelor şi ai comisiilor metodice. aplicarea planului de
Învăţământ. a programelor şcol are şi a metodologiei pri vind evaluarea rezultatelor
şcolare:
o) e1aborea7.ă instrumente interne de lucru. util i7.ate În activitatea de Îndrumare. control
şi evaluare a tuturor activităţilor care se desfăşoară În unitatea de învăţământ.
Inst ru mentele respective �e aprohă În Consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ. cu avizul consultativ al sindicatelor reprezentate la nivelul unităţii şcolare ;
p) controlea7.ă. cu sprijinul şefilor de catedră. cal itatea procesului instructiv-educat i v . În
cursul unui an şcolar. directorul efectuează �ăptămânal 3-4 asistenţe la orele de curs.
ao;t t"el încât fiecare cadru didactic să tie a�istat cel puţin o dată pe semestru . La
asistenţele efectuate sau la unele activităţi ale catedrc\or. directorul este Însoţit. de
regulă. de şeful de catedră:
r) monitorizează activitatea de formare conti nuă a personalului didactie. didactic­
auxiliar şi nedidactic;
u) coordonează acti vităţile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate
deosebite. pentru elevii care participă la oli mpiade. concursuri. competi ţii !'.portive şi
festivaluri na�onale şi internaţionale:
v) aprobă regulamentele de funcţionare a cercurilor. asociaţiilor ştiin� fice. tehnice.
sportive şi cultural-artistice ale elevilor di n unitatea de Învăţământ:
w) Îndepli neşte atribuţiile !'.tabilite prin alte metodologii aprobate de M.Ed.C.

Art.20. Directorul . în calitate de an!!ajator. are următoarele atri buţii :


a) încheie contracte i ndividuale de muncă cu personalul angajat şi aprohă concediile de
odihnă ale personalului didactic. didactic auxiliar şi nedidactic. pe baza solicitărilor
scrise ale acestora. conform codului muncii şi contractului colectiv de muncă aplicabi l ;
h) aprobă concediu fără plată şi zilele libere plătite. conform prevederilor legale şi ale
contractului colectiv de muncă aplicabil. pentru întreg per�onalul. în condi�ile
asigurării suplinirii activi tăţii ace!'.tora;
c) consemnează zilnic. în condica de prezenţă. absenţele şi întârzierile de la orele de
curs ale personalului didactic de predare şi de instruire practică. precum şi ale
personalului didactic auxiliar şi nedidactic. de la programul de lucru:
d) atrihuie. prin deci7.ie internă. personalului didactic titular. personalului asociat sau
cadrelor didactice pensionate. În regim de cumul sau plată cu ora. orele de curs rămase
neocupate;
e) numeşte şi diberează din funcţie personalul didactic auxiliar şi nedidactic. conform
legislaţiei în vigoare ;
f) coordonează comisia de salarizare şi aprobă trecerea personalului salariat al unităţii
de învăţământ. de la o gradaţie salarială la alta. în condiţiile prevăzute de legislaţia în
vigoare.
ArL2l. Directorul unităţii de învăţământ. în calitate de evaluator. are
următoarele atribuţii:
a ) i nfonnează i nspectoratul şcolar cu privire la rezultatele d e excepţie a l e personalului
didactic. pe care îl propune pentru conferirea distinc�ilor şi premiilor. conform
prevederilor Legii nr. 1 28/ 1 997. privind statutul per�onalului didactic. cu modificările
şi completările ulterioare.
b) apreci ază personalul didactic de predare şi de instruire practică. Ia inspec�ile pentru
obţinerea gradelor didactice, precum şi pentru acordarea salariului de merit şi a
grada�i ilor de merit.

ArL22. Directorul unităţii de învăţământ. în cali tate de ordonator de credite.


răspunde de:
a) elaborarea proiectului de buget propriu;
b) unnărirea modului de încasare a veniturilor;
c) necesitatea. oportunitatea şi legal itatea angajării şi util i7.ării creditelor bugetare. În
limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;
d) integritatea şi buna funcţionare a bunurilor aflate în administrare;
e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilită�i şi prezentarea la termen a bilanlurilor
contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.

Art.23. Directorul unităţii de În\'ăţământ Îndeplineşte şi următoarele


atribuţii:
a) numeşte şi controlează personalul care ra...punde de sigi liul unităţii de Învăţământ şi
de completarea carnetclor de muncă;
c) ral\punde de Întocmirea. eliberarea. reconstituirea. anularea. completarea.
modi ficarea. recti fi carea şi gest ionarea documentelor de evidenţă şcol ară;
ti) răspunde de realizarea. utilizarea. pal\trarea. complet area şi modernizarea bazei
materiale şi sponive a unităţii de Învăţământ. coordonează activitatea din internat şi de
la cantină;
e) se preocupă de atragerea de resurse extrahugetare. cu respectarea prevederilor legale;
n răspunde de corectitudi nea Încadrării personalului şi de Întocmirea. Ia termen. a
statelor lunare de plată a drepturilor salariale:

g) supune. spre aprohare. consiliului reprezentativ al părinţil or o listă de priorităţi care


vizează conservarea patrimoniului. completarea şi moderni/.area hazei materiale şi
sponive. reparaţii . Îmhogăţirea fondului de cane al bibliotecii. stimularea elevilor
capahili de performanţe şcolare. precum şi a celor cu situaţie materială precară. din
fondurile gestinnate de consiliul reprezentativ al părinţilor;
j) ral\punde de respectarea conditiilor şi a exigen�elor privind normele de igi enă şcolară.
de pmteqie a muncii . de proteqie civilă şi de pază contra incendiilor. în unitatea de
Învăţământ ;
k) aplică sanqiuni pentru abateri le disciplinare săvârşite de personalul unităţii de
învăţământ. în limita prevederilor legale în vigoare:

Art.24. Anual, di rectorul elaborează un raport general privind starea şi


calitatea învăţământului din unitatea şcolară pe care o conduce. Raponul general
privind starea şi calitatea Învăţământului din unitatea şcolară este prezentat în consiliul

.B
profesoral şi în Consiliul reprezentativ al părinţilor. Un rezumat al acestuia. conţinând
principalele constatări. va fi făcut publ i c . inclusiv prin afişare clasică sau electronică.

Serţiullea a 3-a
Consiliul profesoral

Art.27. ( 1 ) Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea personalului


didactic de predare şi de instruire practică, cu norma de bază În unitatea de
învăţământ respectivă, titular şi suplinitor şi are rol de decizie În domeniul
instructiv-educativ. Personalul didactic auxiliar al unităţii de învăţământ este obligat
să participe la şedinţele consi l iului profesoral . atunci când se discută probleme
referitoare l a activitatea acestuia şi atunci când este invitat. absenţele nemotivate
eonstitui ndu-se În abateri discipli nare.
(2) La sedintele consiliului profesoral. directorul invită. în functie de tematica
dezbătută, reprezent an ti desemnati ai pări n li l or. ai consil iului elevilor. ai autoritătilor
locale si ai panenerilor �ociali.
(3 ) Consiliul profesoral se Întruneşte la Începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru.
De asemenea. acesta se întruneşte în următoarele situaţii: eând directorul con!\ideră
necesar. I a soli c i t area a 2/3 di n membrii Consiliului elevilor. a jumătate plus unu din
membrii Consiliului reprezent ativ IA �oci aţi ei părinţilor sau la solicitarea a 213 din
membrii Consi liul de administraţie.
(4) Consiliul profe sora l poate fi con vocat în sedintă extraordi nară si la cererea a
minimum o treime din numărul membrilor săi.
(5) Participarea la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie pentru cadrele
didactice; absenţa nemotivată de la aceste şedinţe se consideră abatere
disciplinară.
(6) Directorul unităţii de învăţământ numeşte. prin decizie. secretarul consiliului
profesoral . care are atrihuţia de a redacta l izibil şi inteligibil proce�ele-verhale ale
şedinţel or con�iliului profesoral .
(7) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral . toţi membrii şi invitaţii. în
funCţie de situaţie. au obligaţia să semneze procesul-verbal. încheiat cu această ocazie .
Directorul unităţii de Învăţământ răspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de
semnături anulează valabilitatea pu neri i în aplicare a hotărârilor şedinţei re�pective.
(�) Procesele-verbale se scriu în ..Registrul de procese-verbale al consiliului profesora]"
care �e înregi strează în unitatea de învăţământ pentru a deveni document oficial. se
leagă şi se numerotează. Pe ult ima \iJaie. directorul unită�i de învăţământ ştampilează
şi semnează, pentru autentificarea numărului paginilor şi a regi strul u i .
(9) Registrul d e proce!\e-verbale a l consiliului profesoral . este însoţ i t . î n mod
obl igatoriu. de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte. programe.
informări . tabele. li�te. solicitări. memorii. sesi zări etc.). Cele două documente oficiale.
registrul şi dosarul . se pa"t rează într-un fişet secu ri zat . ale cărui chei s e ga"e sc la
secretarul şi la directorul unităţii de învăţământ .

Art.28. Consiliul profesoral are următoarele atribuţi i :


a ) analizează ş i dezbate raportul d e evaluare i nternă privind calitatea educatiei şi
raportul general privind starea şi calitatea învăţă.mântului din u nitatea şcolară:

34
b) dezbate, avizeazâ şi propune Consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de
dezvoltare a şcolii;
c) dezbate şi aprobă rapoartele de activitate, programele semestriale. planul anual de
activitate precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora ;
d) alege cadrele didactice care fac pane din Consiliul de administraţie şi actualizează,
dacă este cazul, componenţa acestuia;
e) aprobă componenţa nominală a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de
învăţământ;
t)validează raponul privind situa�ia şcolară semestri ală şi anuală prezentată de fiecare
învăţător/diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunii de amânări ,
diferen�e şi corigen�e;
g) numeşte comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare,
săvârşitc de personalul sal ariat al u n ită�ii de În vă�mânt. conform legislaţiei În v i goa re;
h) stabileşte sancţiuni disciplinare, pe baza raponului comisiei de cercetare, conform
prevederilor legale În vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului intern;
j ) decide asupra acordării recompenselor pentru elevi şi pentru personalul �alariat al
unităţii de învăţământ. conform reglementărilor în vigoare :
I)validează oferta de discipline opţionale pentru anul şcolar în curs;
m) avizează proiectul planului de şcolarizare;
n) formulează aprecieri sintetice pri vind activitatea personalului de instruire practică şi
de predare. care soli ci tă acordarea salariului de merit. a gradaţiei de merit sau a altor
distincţii şi premii. potri vit legii, pe baza raportului de autoevaluare a act i v ită�ii
desfăşurate de acesta;
o) dezhat e şi avizeaL.ă regulamentul intern al unităţii de Învăţământ, În şedi nţă la care
panicipă cel puţin 2/3 elin personalul salariat al unităţii de învăţământ :
p) de zhate Ia sol i ci tarea Mi ni s terul u i Educaţiei şi Cercetări i, a i nspect oratu lui ş colar
.

sau din proprie iniţiativă, proiecte de legi sau de acte normative, care reglementează
activitatea instructiv-educativă ş i transmite inspectoratului şcolar propuneri de
modificare sau de complet are ;
q) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea acti vităţii instructiv-educative
din unitatea de învăţământ .

Art.29. ( 1 ) Şedinţele consiliului profesoral al unităţii de ÎnVăţământ se


constituie legal in prezenţa a 2/3 din numărul total al membrilor.
ill Hotărârile se iau prin vot deschis sau secret. În functie de optiunea membrilor. cu
cel putin jumătate pl u s unu din numărul total al acestora si sunt obligatorii pentru
Între!!ul per<;onal salariat al unitătii de Învălământ.

Sec/iullf!(1 (1 4-0
Comiliul de admini.\·traţie

Art.30. ( l ) Consiliul de administraţie funcţionează conform prevederilor Legii


Învă�ământului nr.X4/ l 995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale
Legii nr' 1 2X1 I 997. pri vind Statutul personalului {lidactic. republicată. cu modi ficările
şi completările ulterioare şi ale prezentului regulament.
(2) Consiliul de administratie are rol de decizie în domeniul organizatori c şi
aclministrati v .

35
Art.31. Atri buţiile consiliul ui de administraţie sunt: . .
a) asigură respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. ale a�telor normatIv e enuse de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi al e deciziilor inspeclOru lUl şcolar general:
b) administrează. prin delegare din partea consiliului local. terenurile şi clădirile În care
Îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar şi prin prelu are de l a
vechiul consiliu de administra�e. celelalte componente ale bazei materiale-mijloace
fixe. obiecte de inventar. materiale care sunt de drept proprietatea unităţii de
Învăţământ.
c) aprobă pl anu l de de7.voltare a şcol i i el aborat de un grup de lucru desemnat de
.

director, după dezbaterea şi avizarea sa În consiliul profesoral:


d) aprobă regu l a men tu l intern al un i tă ţii de Învăţământ. după ce a fost de7.bătut În
Consiliul profesoral şi în comisia paritară:
e) e l abo rează. pri n consultare cu si ndicatele. fi şele şi criteri ile de e v a luare spe c i fice
unităţii de învăţământ. pentru personalul nedidactic. În vederea acordării calificativelor
anuale. primelor lunare şi sal arii l or de mer i t :
f) acordă calificative anuale pentru întreg personalul salariat. pe baza propunerilor
rezultate din raportul general pri v i nd starea şi calit atea învăţământului din unitatea
şcol ară a a na l ize i şefi l or catedrelor/comisiilor metodice. a celorlalte compartimente
.

fu nc ţionale :
g) aprobă. la propunerea directorului. acordare a salariului de meri t pentru toate
categoriile de salariaţi din unitatea de învăţământ . Pentru personalul didactic de predare
şi de i ns truire pr ac t i că . aprobarea se acordă pe baza a preci eri l or s intetice ale cons i l i u lui
profesoral şi cu respectarea metodologiei specifice :
h) st abi l eş t e acordarea premiilor lunare pentru personalul unităţii de Învăţământ :
i) stabileşte pe ri oadel e concediu lui de odihnă. pe baza cererilor individuale scrise ale
t uturor salariaţilor unităţii de învăţământ . a propu nerilor directorului şi în urma
consultării sindicatelor:
j) stabileşte componenţa şi atri bu ţi i le comisiilor de lucru din unitatea de învăţământ :
k) controlează periodi c parcurgerea mat eri ţ i ş i evaluarea ritmică a elevilor. solicitând
rapoarte sintetice din part ea şelilor de catedreicomisii metodice:
m) avizează şi propune consil iului local. spre aprobare. proiectul planului anual de
venituri şi cheltuieli. Întocmit de di rect or şi cont abilul şef. pe baza soli citări lor şelilor
catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor func,ionale:
n) hotărăşte strategi a de reali zare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare.
conform l egi sl aţiei în vigoare :
o) acordă avizul consultativ pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct :
p) propune nivelul i ndemni7.a,iei de conducere a directoru l u i :
4 ) avizează proiectele de plan anual de şcolarizare. de state de fu ncţii şi d e buget ale
unităţii de În vă,ăm ânt :
r) st abi leşte structura ş i numărul posturilor pentru personalul didactic aux i l i ar. pe baza
criterii lor de normare el aborate de Ministerul Educaţiei şi C erce t ăr i i . pentru fiecare
categorie de personal :
s) aprobă strategia de dezvoltare a resurselor umane la nivelul unităţii şcolare;
t) validează raportul general privind starea şi calitatea Învăţământului din unitatea
şcolară şi promovează mă'iuri amcliorative. conform normelor legale În vigoare

:Iti
Art.32. Membrii consiliului de administratie coordonează si răspund de
domenii de activitate. pe baza deiegării de sarcini stabilite de presedintele consiliului.
pri n decizie.

A rt.33. ( 1 ) Consiliul de administraţie al unităţii de Învăţământ este format,


potrivit legii, din 9- 15 membri, Între care:
a) directorul unită�i de Învăţământ;
b) directorii adjuncţi :
c) 1 -5 reprezentanţi ai cadrelor didactice. aleşi de consiliul profesoral ;
d) contabil I contabil şef. dacă exi�tă la ni velul unităţii şcolare:
e) repreze ntanţi ai autorităţii publice locale. ai asociaţiei de pări nţi. ai elevilor din
clasele a IX -a - a XII-a la XIII-a. ai agenţilor economici (obligatoriu pentru
Învăţământul profesional şi tehnic). precum şi ai instituţiilor şi organizaţii lor
comunităţii locale;
(f) În mediul rural se va avea În vedere ca. În consiliile de administraţie. să fie
reprezentate corespunzător structurile şcolare din satele care aparţi n localită�lor
respective: reprezentarea poate li asigurată de către cadrul didactic c(x)rdonator al
structurii şcolare:
(2) Personalul didactic de predare şi de instruire pract ică. care face parte din consiliul
de administraţie. este ales de consiliul profe�oral. la propunerea directorului sau a
celorlalţi membri ai acestuia. dintre c adrele didactice care au calităţi manageriale şi
performanţe profesionale deo�ebite.
(3) Preşedintele consiliului de administraţie este di rectorul unităţii de ÎR\'ăţământ.
(4) La sedi ntele consiliului de administratie participă. fără drept de vot, cu statut de
observatorI observatori, liderul sindical I liderii si ndicali din unitatea de Învătărnânt.
Punctul de vedere al liderului �i ndical se menţionează În procesul -verbal al şedinţei.
( 5 ) Preşedintele consi liului de administraţie invită În scris. cu 4X de ore Înainte de data
şedinţei. membrii con�iliului de administraţie şi observatorii. care nu fac parte din
personalul şcolii.
( 6 ) Preşedintele consiliului de administraţie numeşte. prin decizie. secretarul consiliului
de admi nistraţie. care are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele- verbale ale
şedinţelor consiliului de admi nistraţie.
(7) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului de administraţie. toţi membrii şi i nvitaţii.
dacă există. au obligaţia să semneze procesul-verbal . Încheiat cu această ocazie.
Preşedintele consiliului răspunde de acest l ucru. Lipsa cvorumului de semnături
anulează valabilitatea punerii În aplicare a hotărâri lor şedinţei respective.
(X) Procesele-verbale se scriu În "Registrul de procese-verbale ale consiliului de
administraţie". care se Înregistrează În u nitatea de Învăţământ pentru a deveni document
oficial. se leagă şi se numerotează. Pe uiti ma foaie. preşedi ntele şt ampi lează şi
semnează. pentru autentificarea numărului paginilor şi a registrului.
( 1) Registrul de procese-verbale ale consiliului de admini straţie este Însoţit. în m(xl
obligatoriu . de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte. programe.
i nformări. tabele. liste. solicitări. memorii . sesizări etc.). Cele două documente oficiale.
registrul şi dosarul . se păstrează În biroul directorului. Într-un fişet securizat. ale cărui
chei se găsesc la preşedintele şi la secretarul consiliului.

Art.34. ( 1 ) Consiliul de administraţie se Întruneşte lunar, precum şi ori de


câte ori consideră necesar directorul sau o treime din membrii acestuia şi este
legal constituit În prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi. Consiliul de
administraţie este convocat şi l a solicitarea a 2J3 din membrii consiliului elevilor, sau a
jumătate plus unu din membrii consiliului reprezentativ al părinţilor/asociaţiei de
părinţi.
(2) Hotărâri le consiliului de administratie se iau prin vot. cu jumătate plus unu din
numărul membrilor prezenti.

Secţiunea a 5-a
CaJedrele!com;!I';;[e metod;ce

ArU5. ( 1 ) Î n cadrul aceleiaşi unită�i de Învă�mânt. catedrele/comisiile


metodice se constituie din minimum patru membri. pe discipline de studiu, pe
di scipl i ne Înrudite sau pc arii curriculare .
(2) În învăţământul primar. catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu.
pe grupe de clase sau pe ciclu de Învăţământ .

Art.36. Atributiile catedrelor/comisiilor metodice sunt următoarele:


a) elaborează propunerile pentru oferta educa�onală a unităţii de învăţământ şi strategia
acesteia. cuprinzând obiective. finalităţi. resurse materiale şi umane. curriculum l a
decizia şcolii ;
b) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale:
c) consiliază cadrele didacticc. În procesul dc elaborare a proiectării didactice şi a
planificărilor semestriale:
d) elaborează instrumentele de evaluare şi notare:
e) analizează peri(xlic performanţele şcolare ale elevilor:
g) lllonitori zează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul În care se r�al izea7.ă
evaluarea elevilor;
n organizează şi ră<;punde de desfăşurarea recapitulărilor linale ;
g) organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru examene şi concursuri
şcolare;
h) şeful de catedră / comisie meto(lică stabileşte atribuţiile fiecărui membru al
catedrei/comisiei metodice:
i) şe ful de catedră / comisie metmlică evaluează actIvIt atea fiecărui membru al
catedrei/comisiei met(xlice şi propune consiliului de administra�e caliticativele anuale
ale acestora. în baza unui raport bine documentat;
j) organizează activită�i de formare continuă şi de cercetare - aCţiuni specifice unităţii
de Învăţământ. lec ţi i demonstrative. schi mburi de experienţă etc . :
k) şe ful d e catedră sau un membru desemnat d e acesta efectuează a"istenţe la lec�ile
personal ulu i didactic de predare şi de instru i re practică din cadrul catedrei. cu precădere
la stagiari şi la cadrele didactice nou venite în unit atea de învăţământ:
1) elaborează i nformări . semestrial şi la cererea di rectorul ui. asupra activi tăţii
catedrei/comisiei met(xlice. pe care le prezintă în consiliul profesoral ;
m) implementează şi ameliorează standardele de calitate specifice,

A rl37. ( 1 ) Seful catedrei / comisiei me((xlice ră<;pumle în fata directorului si a


i nspectorului de specialitate de activitatea profesională a membrilor acesteia,
(2) Şeful catedrei I comi siei metodice are obligaţia de a participa la toate acţiunile
iniţi ate de director şi de a efectua asistenţe la orele de curs. în special l a profesorii
stagiari. Ia cei nou veni ţi . sau la cei în activitatea cărora �e constată disfunqii în
proce sul de pred are înv ăţ are sau în relaţ i a profe sor el e v .
- -

(3) Şedinţele catedrei/comisiei metodice se ţin lunar, după o tematică aprobată de


directorul unitătii de Învăţământ, sau ori de câte ori directorul ori membrii
catedrei I comisiei consideră că este necesar.

CAPITOLUL I V
COMISIA PENTRU EVALUAREA Ş I ASIGURAREA CAUTĂ ŢII

Art. 43. ( 1 ) Ministerul Educaţiei şi Cercetării adoptă standarde, standarde


de referinţă, i ndicatori de performanţă, precum şi metodologia de asigurare a
calităţii.
(2) În baza metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetării. unitatea
şcolară elaborează si adoptă propria strategie şi propriul regulament de functionare a
comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calitătii.

Art. 44. ( 1 ) Comisia pentru evaluarea şi a sigu rare a calităţii este formată din 3-9
membri . Conducerea ei operativă este asigurată de conducătorul organizaţiei �au de un
coordonator de�emnat de ace�ta.
(2) <. 'omponenţa comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii cuprinde. În număr
relativ eg al :
a) reprezentanţi ai corpului profesoral:
h) repre7.entanţi ai părinţilor ş i în ca7.ul şcolii de arte şi meseri i . al învăţământului li ceal
.

ş i postliceal. reprezenta nţ i ai elevilor;


c) reprezentanţi ai consiliului local.
(3) Membrii comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii nu pot îndeplini funcţia de
director �au director adjunct în instituţia respectivă. cu excepţia persoanei care asi gură
conducerea ei oper at i v ă . Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea
calităţii poate ti re mune rat ă cu respect area l eg i slaţi e i în vigoare .
.

(4) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii are următoarele atribuţii:


a ) elaborează ş i coordonează apli ca re a procedurilor ş i activităţilor d e evaluare ŞI
asigurare a cal i tă ţi i . aprobate de conducerea uni tă ţii şcolare. conform domeniilor şi
criteriilor prevăzute de legislaţia în vigoare;
h) elaborează anual un raport de evaluare i nternă pri v i nd ca l i ta t e a educaţ ie i în unitatea
şcolară respectivă. pe haza căruia directorul el aborează raportul general pri vind st area
ş i cal itatea înv ă !ă mâ nt ul u i din unitatea şcolară. Raportul este adus la cunoşti nţa tuturor
beneficiarilor. prin afişare sau publicare şi este pus l a dispoziţia evaluatorului extern;
c) elaborează propuneri de î mbun ăt ăţi re a calităţii educa ţi ei:
d) C(xlperează cu agenţia română specializată pentru a-;igurarea calităţii. cu alte agenţii
şi org anisme abilitate sau instituţii similare din ţară ori din străinătate. potrivit legi i.
( 5 ) Ori ce control �au evaluare externă a calităţii. din partea Agenţiei Române de
Asigurare a C al i tăţi i în Învă!ământul Preuniversitar sau a Ministerului Educaţiei şi
Cercetării �e va baza pe analiza raportului de evaluare i nternă a activităţii din unitatea
şcolară.

39
CAPITOLUL V
PĂRINŢII

Serţiullea J
Dispoziţii generale

Art.45. ( 1 ) Părinţii/tutorii legali au dreptul şi obligaţia de a colabora cu


unitatea de Învăţământ, În vederea realizării obiectivelor educaţionale.
(2) Părinlii/tutorii legali au obligaţia ca. cel pUlin o dată pc lună. să ia legătura cu
învăţătorul/dirigintele pentru a cunoaşte evoluţia copilului lor.
O) Pări ntele. tutorele legal instituit sau sustinătorul legal sunt obligati, con form legii. să
asigure frecventa şcolară a elevului în învătământul obligatoriu.

Sectiullea a 2·a
Comitetul de părinţi al clasei

Art.46. ( 1 ) Comitetul de părinţi al clasei se alege În fiecare an În adunarea


generală a părinţilor elevilor clasei, convocată de ÎnvăţătorI diriginte, care
prezidează şedinţa.
(2) ('onvllcarca adunării generale pentru alegerea comitetului de părinti al clasei are loc
în primele 30 zile de la începerea cursurilor anului şcolar.
O ) Comitetul de părinţi al clasei se compune din trei persoane: un preşedinte şi doi
membri:
(4) Dirigintcle/învăţălorul clasei convoacă adunarea generală a părinţilor la începutul
fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar. De asemenea. dirigintele/ învăţătorul
sau preşedintele comitetului de părinţi al clasei pot convoca adunarea generală a
părin�lor ori de câte ori este necesar.
(5) Comitetul de părinţi al clasei reprezintă interesele părinţilor elevilor clasei în
adunarea generală a părinţilor la nivelul şcolii. în consiliul reprezentativ al părinţilor. în
consiliul proksoral şi În consiliul clasei.

Art.47. Comitetul de părinţi al clasei are următoarele atribuţii:


a) ajută învăţătorii/diriginţii în activitatea de cuprindere în Învăţământul obligatoriu a
tuturor copiilor de vârstă şcolară şi de Îmbunătă�re a frecvenţei acestora :
b) �prijină unitatea de învăţământ şi dirigintele în activitatea de consiliere şi de
orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor:
c) sprijină dirigintele/învăţătorul În organizarea şi desfăşurarea unor activită ţi
extraşcolare:
ci) are iniliative şi se implică În îmbunătăţirea condiliilor de studiu pentru elevii c1a�ei:
e) atrage persoane fiziCI: ,au juridice care. prin contribuţii financiare sau materiale.
suslin programe de modernizare a act ivităţii educative şi a bazei materiale cIin clasă şi
din şcoală.
1) sprijină conducerea unităţii de Învăţământ şi dirigintele/învăţătorul în Întreţinerea.
dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a c1a...ei şi a unităţii de învăţământ.

Art.48. ( 1 ) Comitetul de părinţi al c1a<;ei ţine legătura cu unitatea de învăţământ.


prin dirigintele/ învăţătorul clasei.

40
(2) Comitetul de părinţi al clasei poate propune, În adunarea generală, dacă se
consideră necesar, o sumă minimă prin care părinţii elevilor clasei să contribuie la
Întreţinerea, denoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei sau a unităţii de
Învăţământ.
(3) Contribu�a prevăzută l a alin. (2) nu este obligatorie. iar neachitarea acesteia nu
poate limita , În nici un caz, exercitarea de către elevi a drepturilor prevăzute de
prezentul regulament şi de prevederile legale în vigoare. Informarea celor i mplicaţi cu
privire la conţinutul acestui articol este obligatorie.
(4) Contribu�ia prevăzută la alin. (2) se colectează şi se administrează numai de către
comitetul de părinţi. fără i mplicarea cadrelor didactice.
(5) Este i nterzisă implicarea elevilor în strângerea fondurilor.
(6) Diriginteiuilînvătătorului îi este interzis să opereze cu aceste fonduri .
(7) Fondurile băneşti ale comitetului de pări nti se cheltuiesc la ini tiat i va acestuia sau ca
urmare a propunerii dirigintelui/ învătătorului sau a directorului. însuşite de către
comitet .
nq Sponsorizarea clasei sau a unită�i de învăţământ nu atrage după sine drepturi în plus
pentru anumiţi elevi .
(9) Se interzice iniţierea. de către şcoală sau de către părinţi. a oricărei discu�i cu elevii
în vederea colectării şi administrării fondurilor comitetului de părinţi .

Secţiullea a 3-a
Consiliul reprezentativ al părinţilor / Asociaţia de părinţi

Art. 49. La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează Consiliul


reprezentativ al părinţilor.

Art.SO. ( 1 ) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ este


compus din preşedinţii comitetelor de părinţi ai fiecărei c1a<;e.
(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor prevăzut la alin. ( 1) îşi desemnează
reprezentanţii săi în organismele de conducere ale şcolii.

Art.S I . ( 1 ) Consiliul reprezentativ al pări ntilor poate decide constituirea !'>a în


asociatie cu personalit ate juridică. conform reglementărilor în vi !ware.
(2) Con!'>iliul reprezentativ al părinţilor/ Asociaţia părinţilor se organizea7..ă şi
funcţionează în conformitate cu propriul regulament de ordine interioară / statutul
a';ociaţiei.

Art.S2. Consiliul reprezentativ al părinţilor IAsociaţia de părinţi are următoarele


atribuţii:
a) susţine unitatea de învăţământ în activitatea de consiliere şi orientare socio­
profesională sau de integrare !'>ocială a absolvenţilor;
b) propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi
încadrarea în muncă a absol ven�ilor;
c) propune unităţilor de învăţământ discipline şi domenii care să se studieze prin
curriculumul la decizia şcolii ;
d) identifică surse de finan�are extrabugetară şi propune Consiliului de administra�ie al
unită�i i . Ia nivelul căreia se constituie. modul de fol osire a acestora;

41
e) sprijină paneneriatele educaţionale dintre unităţile de Învăţământ şi i nst i tu ţiil e cu rol
edu c ati v în plan l ocal;
f) su sţi n e unităţile de învăţământ în derularea programelor de prevenire şi de combatere
a ahandonului şcolar:
g) se preocupă de conservarea. promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice
minorităţilor În plan local. de dezvoltare a multiculturalităţii şi a dialogului cultural :
h) susţi ne unitatea de în văţământ în org anizarea şi desfăşurarea festivităţilor anu ale:
i) susţi ne conducerea u nităţi i şcolare În organizarea şi În desfăşurarea consuItaţiilor cu
pări nţi i . pc teme educaţional e ;
j) con lucrează cu comisiile de ocrorirea a minori lor. c u organele de autoritate tutelară
sau cu orga nizaţi ile nonguvernamentale cu atribu ţii În acest sens. În vederea soluţionării
situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire:
k) spriji nă conducerea unităţii de Învăţământ În Întreţi nerea şi modernizarea bazei
materiale:
1) are iniţiative şi se i mplică În Îmbu nătăţirea calităţii vi eţ ii şi a activităţii elevilor. În
i nterna te şi În cant i ne.

ArL53. O) Comitetele de părinţi ale c1a�elur /Cunsiliul reprezentativ al


părinţilor/Asociaţia de părinţi pot atrage resurse tinanciare extrabugetare. con stând în
cont ribuţii . donaţii. spunsori zări etc .. venite din partea unur persuane fizice sau ju ri dice
din ţară şi străinătate. care vor fi uti li zate pentru:
a) modernizarea şi între ţine re a patrimoniului unităţii de învăţământ . a bazei materiale şi
sponive:
b) acurdarea de premii şi de bur�e ele vi l or :
c) spriji nirea financiară a unor ac t i vi tăţi ex t raşc olare :
ci) aeordarea cle sprij i n fi nanciar sau materi al copi ilor care provin din familii cu situaţie
materială precară:
e) alte acti vităţi care pri vesc hunul meTh al unităţii de în văţământ sau care sunt aprohate
de adunarea generală a pări n ţilor.
(2) Personal ul didactic nu operează cu aceste fonduri .
( 3 ) Fondurile colectate În condiţiile aliniatului ( 1 ) se cheltuiesc nu mai pri n decizia
organi zaţiilor pări n ţil or. di n propri e iniţiativă. sau în unna consultării con�il iului de
administraţie al unităţii de învăţământ.

ArL 54. ( 1 ) Colectarea şi administrarea sumelor des ti nate în treţi neri i .


dezvoltării şi modernizării bazei materiale a uni tăţii de învăţământ. repre zent ând o cota­
pane din contribuţia prevă7.ută la an. 4X se face numai de către consi liul rep re ze nt a ti v
al părinţilor.
(2) Personal ul didactic nu operează cu aceste fonduri.
(3) Fondurile colectate de consiliul reprezentativ al părinţilor se cheltuiesc numai
prin decizia acestuia, clin propri a ini ţiativă sau în urma con�ultării consi l iului cle
administraţie al unităţii de învăţământ.
(4) Adunarea generală a asoci atiei pări n t il or din unitatea de învătământ stabileste suma
de bani care poate să se afle pennanent la dispozitia consiliului repreze nt ati v al
pări ntilor si care sa Jie J()losita pentru si t u ati i urgente. la sol ici tarea consiliului de
administratie al unitătii de învătământ.

42
CAPITOLUL VII
PERSONALUL DIDACTIC, DIDA CTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC

A rt.84. ( 1 ) Î n sistemul naţional de învăţământ funcţionează personal


didactic de predare şi de instruire practică. personal didactic auxiliar şi nedidactic cu
calităti morale. apt din punct de vedere medical. capabil să relationeze corespunzător cu
elevii. părintii şi colegi i .
(2) Personalul di n învăIământ are obligalia d e a participa l a programe de formare
continuă, în conformitate cu specificul activităţii şi cu reglementări le în vigoare. pentru
fiecare categoric.
(3) Personalul din învăţământ trebuie să aibă o ţinută morală demnă, În
concordanţă cu valorile educaţionale pe care le transmite elevilor, o vestimentaţie
decentă şi un comportament responsabil.
(4) Personalul din învăţământ are obl igaţia să sesizeze. Ia nevoie. instituţiile publice de
asistenţă socială/educaţională specializată. Direcţia de protecţie a copilului. în legătură
cu aspecte care afectează demnitatea. integritatea fizică şi psihică a elevului/copil ului.
(5) Personalul din învătăInânt trebuie să dovedească respect şi eonsideratie în relatiile
cu elevii. părintii/reprezentantii legali ai acestora.
(6) Personalului din învăţământ îi este i nterzis să desfăşoare acţiuni de natură să
afecteze imaginea publică a elevului. viaţa intimă. privată şi familială a acestuia.
(7) Personalului din Învătământ îi este i nt erzisă apli carea de pedepse eomoralc. precum
si agresarea verbală sau fizică a elevilor si/sau a colegilor.
(8) Se i nterzice personalului didactic să conditioneze evaluarea elevilor sau calitatea
prestatiei didactice la clasă de obtinerea oricărui tip de avantaje. de la elevi sau de l a
pări nţii/ apaTlinătorii/reprezentanţii legali ai acestora. Astfel d e practici . dovedite. se
sancţionează cu excluderea din învăţământ.
(9) Personalul didactic este obligat să prezi nte. conform legii. rezultatele analizelor
medicale solicitate. efectuate confonn Legii nr. 1 281 1 997. privind Statutul Personalului
Didactic. cu modificările şi completările ulterioare. Acordului comun. încheiat de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi cu Casa de
Asigurări : avizul pentru examenul clinic. eliberat de către medicul de familie. examenul
pulmonar. suponat de către Consiliul Local. examenul psihologic. realizat de către
personalul de specialitate din Centrele de Asistenţă psihopedagogică din cadrul
sistemului de învăţământ judeţean.

A rt.87. ( 1 ) Serviciul de contabilitate este subordonat directorului unităţii


de Învăţământ.
(2) Serviciul de contabilitate al unităţii de Învăţământ şi cel al centrului de execuţie
bugetară. acolo unde este cazul . subordonat directorului-ordonator terţi ar de credite.
asigură şi răspunde de organizarea şi desfăşurarea activitălii fi nanciar-contabile a
uni tăţii de învăţământ. în conformitate cu dispoziţi ile legale în vigoare.
(3) Contabilitatea îndeplineşte orice sarcini financiar-contabile încredintate de director
sau stipulate expres în acte normative.

43
ArL88. ( 1 ) Serviciul de administraţie este subordonat directorului unităţii
de ÎnvăţămânL
(2) Adminisrratorul Îşi desfăşoară activitatea sub conducerea directorului. răspunde de
gestionarea şi de întreţinerea bazei materiale a unităţii de învăţământ. coordonează
activitatea personalului administrativ de înrreţinere şi curăţenie (mecanici . paznici.
portari, magazineri, muncitori, gestionari , personalul de cantină, i nternat şi de
aprovizionare).
(3) Întregul inventar mobil şi imobil al unităţii de învăţământ se trece în registrul
inventar al acesteia şi în eviden�ele contabile. Schi mbarea destina�iei bunurilor ce
aparţin unităţii de învăţământ se poate face numai cu îndeplinirea formelor legale.
(4) Programul ncrsonal ului de Îngrijire se stabileste de către administrator. potrivit
nevoilor unităţii de învătământ si se aprobă de director.
(5) Admini stratorul stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de Îngrijire. În funqie
de nevoile unităţii de învăţământ. directorul poate schimba aceste sectoare.
(6) Administratorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activităti decât În cele
necesare unitălii de învătământ .

CAPITOLUL XI
DISPOZIŢII FINALE

ArL164. Î n unităţile de Învăţământ preuniversitar, fumatul este interzis,


conform legii.

A rL165. a) În cazul Învătământului prescolar. prezentul regulament va fi completat cu


prevederi specifice. aprobate prin ordin de ministru.
h) Prezentul regul ament se completea7ă cu dispozi �i ile legale prevăzute de regulamente
specifice.

ArL167. a) Prezentul regulament va fi adu!ol la cunoştinţa elevilor şi a părinţilor


sau reprezentanţilor legali ai acestora;
h) In baza prezentului regulament şi a regulamentului intern al unită�ii şcolare.
directorul va încheia cu părintele / elevul de cIa<;a a lX-a - a XII-ala XIII-a. acord de
parteneriat şcoală-familie. după modelul din anexă.

ArL 168.Prezentul regulament i ntră În vigoare la data publicării în Monitorul


Oticial al României . Partea 1.

Art.169. La data intrării în vigoare a prezentului regulament, !oIe ahrogă


"Regulamentul de organizare şi funqionarea unită�ilor de Învă!ământ preuniversitar de
stat (primar. gimnazial . Iiceal. profesional şi postliceal)". aprohat pri n O.M. Ed.C. nr.
4747/1 6. I O.200 1 .

ArL170. În termen de 30 de zile de la data puhlicării prezentului regulament În


Monitorul Oficial al României. unităţile de învăţământ sunt obligate ca. pe baza
acestuia şi a dispoziţiilor legale În vigoare. să elaboreze regulamentul intern.

44
2.DEZVOLTAREA
PROFESIONALA A
....

EDUCATOAREI
2.1. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE
EDUCATOAREI

l. Competenţe de comunicare şi relaţionare

Competente specifice:

• Utilizarea conceptelor şi teorii lor moderne de comunicare : orizontalWverticală.


complexă. diver�ificată şi specifică;
• Mani[e�tarea comportamentului empatic şi a ..orientării helping" ;
• Proiectarea. conducerea şi realizarea proce�ului i nstructiv educativ. ca act de
comunicare;
• Facilitarea comunicării educatoare-copii-părinţi-alte cadre didactice;
• Valorificarea metacomunicării în optimizarea relaţiilor între cadre didactice;
• Exprimarea orală cursivă. înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţii lor
structurilor verbal e/orale. a semnificaţiilor mijlocite de limbajul �cris;
• Utilizarea creativă şi expresivă a limbajului oral;
• Accesarea diverselor surse de informare în scopul documentării ;
• Realizarea unor proiecte de parteneriat grădini ţă-famil ie-comunitate de prohleme
educative (educaţie nonformaIWinformaIă).

II. Competente metodologice

Competente specifice:
• Utilizarea adecvată a cunoştinţelor de didactică generală. de psihologie şi
pedagog ie preşcol ară În proiectarea şi desfăşurarea act ivităţii didactice cu
copiii :
• Proiectarea conţinuturi lor instructiv-educative în acord cu prevederile
programei şi cu nivelul grupei la care educatoarea îşi desfăşoară activitatea:
• Utilizarea opti mă a factori lor spaţio-temporal i. în vederea e licientizării
procesului instructiv-educativ :
• Proiectarea şi utilizarea de strategii didactice eficiente în procesul de predare­
învăţare-evaluare:
• Aplicarea corectă a metodicii predării activităţilor instructiv-educative în
grădiniţa de copii în procesul de predare-învăţare-evaluare;
• Abordarea praxiologică a teoriilor cognitive moderne. în vederea stimulării.
formării şi dezvoltării capacităţi lor de cunoaştere ale copilului:
• Manifestarea unei conduite metodologice flexibile şi i novative în plan
profesional .
III. Compet e nţe de evaluare şi autoevaluare a activităţii didactice

Competente specifice:
• Accesarea cu uşurinţă a conceptelor cu care operează evaluarea şi a teoriilor
moderne în domeniu;
• Proiectarea unei evaluări eficiente;
• Utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/autoevaluare individuală/de grup;

IV. Competenţe psiho-sociale

Competente specifice:
• Aplicarea normelor general -valabile (de igienă. de circulaţie. de e�tetică.
ecologice etc.) de com(Xmament civic. pro social. în vederea transmiterii
acestora persoanelor cu care intră în contact (copii. părinţi. colege. alţi membrii
ai comunităţii);
• Selectarea şi aplicarea unor com(Xlrtamente adecvate. de adaptare eficientă şi
rapidă la schimbările de natură �ociaIă;
• Operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane. în
vederea unci comunicări eficientc cu toţi partenerii;
• Idcnti ficarea şi aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copiii. în
vedcrea sti mulării şi facil itări i procesului de socializare a acestora;
• Identilicarea situaţiilor contlictuale într-o rela�e. analizarea acestora şi
rCLOh area optimă a conflictul u i ;
• A�uJIlarea rolului social pentru care a optat . în contextul unei i magini de sine
adecvatc propriei personalităţi .

V. Competente tehnice şi tehnologice

Competente specifice:

• Adoptarea unei conduite psihopedagogice inovatoare în plan profesional ;


• Selectarea metodelor optime în vederea asigurării formări i deprinderilor practice.

VI. Competenţe de management al carierei

Competente specifice:
• Utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psihocomportamental ;

47
• Adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea " si tuaţiilor de criză" ;
• Manifestarea unor conduite ( auto)reflexive;
• foormarea la copii a deprinderii pentru elaborarea unui plan de acţiune eficientă În
pregătirea examenelor. concursurilor. competi ţi ilor. etc;
• Deschiderea faţă de schimbări le care au loc În situaţiile de competiţie. examen.
concurs etc;
• Asumarea integrală a diferitelor roluri cu implicaţii docimologice (examinator /
examinat / concurent / supraveghetor).

2.2. EXEMPLU DE DETALIERE A UNEI CATEGORII DE


COMPETENŢE

II. Competenţe metodologice

Competente specifice:
• Utilizarea adecvată a cunoştinţelor de didactică generală. de psihologic şi
pedagogie preşcol ară În proiect area şi des făşurarea act i vităţ i i didact i ce cu
copi i i ;
• Proiectarea conţinuturilor i nstructiv-educative î n acord c u prevederile
programei şi cu nivelul grupei la care educatoarea îşi des fă.şoară activi tatea;
• l Jtilizarea optimă a factori lor spaţio-temporal i. În vederea cticient izări i
procesului instructi v-educativ;
• Proiec t area şi utilizarea de strategii didactice cJiciente În procesul de predare­
învăţare-evaluare;
• Aplicarea corectă a metodicii predării activităţilor i nstruct i v-educative în
grădiniţa de c upii În pnx:esul de predare-învă!are-evaluare;
• Abordarea praxiologică a teoriilor cognitive moderne. în vederea stimulării.
formării şi dezvoltării capacităţi lor de cunoaştere ale copilului;
• Manifestarea unei conduite metodologice Ilexibile şi inovative În plan
profesional.

1 1 . 1 . Categoria de acti\'itate: Proiectarea activităţii de predare. Învăţare şi evaluare


pentru durate scune (zi. săptămână. lună). medii (semestre) şi mari (an şcolar) .

4K
ACTIVITĂ;l- M
_O_D
_A �
T_
_L_I_ E_R
TI D_ A RE
Z_
_EAL_I_
:.. t;) �
___ _______ __ __ __________

l . Studierea Stabilirea schemei orare şi a orarului respectând prevederile


personalizată I
Programei activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii .
a programei i IIi vc1ul grupei şi interesul mani festat de pări nţi şi/sau. eventual.
şcolare copii pentru anumite domenii de cunoaştere:
• Cunoaşterea şi identificarea elementelor de curriculum obligatoriu
(de bază) în Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa
de <.:opii :
• Stabi lirea conţinuturilor acti vităţilor pe baza obiecti velor de
referinţă şi a exemplelor de componamente prevăzute în Programa
activităţilor instructi v-educative în grădiniţa de copii :
• R aponarea permanentă a demer�ului didactic l a obiect ivele
propuse prin evaluare continuă:
• Esti marea bugetului de t i mp alocat în funcţie de pan icularită,ile de
vârstă ale copiilor din grupă şi de conţi nuturile stabilite pentru o
perioadă dată.
2.Selectarea
resurselor • Utilizarea criteriilor de selecţie a resurselor materiale (materiale
materiale şi demonstrative. materiale pentru exerciţii individuale. auxil iare
umane didactice. seturi de joacă. jucării . jocuri educative. con�umabilc.
i nstrumente de lucru):
• St abi lirea listei cu persoane-resursă pentru perioada de timp
proiectată şi a responsabilităţi lor acestora în procesul de predare­
Învătare-evaluare.
3 .1ntocmirea • Identificarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare adecvate
plani ficării nivelului grupei şi şi conţinuturilor stabilite:
calendaristice • Stabilirea unor obiective prioritare în acord cu obiectivele de
referinţă ale programei şi cu activită�1e planificate:
• Identificarea. printr-un proces de consultare a copii l or. a unor teme
mari pentru ordonarea planificării calendaristice:
• Corelarea pe venicală şi pe orizontală a activităţilor din cadrul unei
săptămâni :
• Selectarea strategiilor didactice adecvate atingerii obiectivelor
prioritare stabilite:
• Stabilirea tehnicilor şi i nstrumentelor de evaluare în rapon cu
obiectivele / continuturile vizate.
4. Revizuirea • Analiza periodică a stadiului de realiLare a obiectivelor şi de
plani ficării parcurgere a conţinuturilor propuse i niţial :
calendaristice • Operarea moditicărilor care se i mpun ca urmare a analizei periodice
efectuate.

49
Categoria de activitate: Proiectarea activităţii didactice sau conceperea unui
1 1 .2.
proiect ce unnează a se derula cu copiii (în eventualitatea abordării metodei proiectelor
la vârstele t impurii)

ACTIVITĂŢI MODALITATI DE REALIZARE


1 . Identificarea • Consemnarea tuturor evenimentelor care produc
temei/temelor şi a impresii puternice asupra copiilor din grupă în vederea
eventualilor parteneri în valorificării lor ca şi teme ale unor acti vită!i sau
vederea elaborării şi proiecte cu copiii;
derulării unui proiect de • Iniţierea unor discuţii libere cu copiii în vederea
activitate didactică/a identificării intereselor de cunoaştere ale acestora Într-o
unui proiect cu copiii perioadă dată;
• Identificarea şi. ulterior. contactarea eventualilor
parteneri cduca!ionali care pot sprijini derularea
activităţii/proiectului cu copiii;
• Stabilirea responsabilităţilor şi a tennenelor.
2. Elaborarea • Cunoaşterea şi utilizarea principiilor de bază ale
proiectului de activitate proiectării didactice;
didactică/conceperea • Respectarea precizărilor Prograrnei activităţilor
proiectului ce unnează instructiv-educative în grădiniţa de copii în procesul de
a se derula cui copii i proiectare didactică;
• Stabilirea temei activită!ii (proiectului) şi definirea
conţinuturilor în acord cu particularităţile grupei de
copii şi cu conţinuturi le deja parcurse;
• Proiectarea evenimentelor didactice (etapelor) ;
• Stabilirea scopului şi a obiectivelor opera!ionale
(respectiv prioritare. pentru proiectul cu copiii);
• Proiectarea strategii lor didactice şi coreI are a acestora cu
conţinuturile şi obiectivele stabil ite;
• Identiticarea şi proiectarea instrumentelor şi a
indicatorilor de evaluare.
3. Autoevaluarea . Verificarea eficienţei activităţii/proiectului cu copiii,
activităţii/proiectului cu prin raponarea rezultatelor l a obiectivele propuse;
copi ii • Identificarea aspcctelor deficitare din cadrul etapei de
proiectare care necesită îmbunătăţiri cu prilejul altor
activităli/ proiecte derulate cu copiii .
.u. _ _ ._ _ ') de activitate: Asigurarea şi utilizarea adecvată a materialelor şi a
auxiliarel(,. ..::... �.actice în activitatea cu copiii

.. _-----,.-----,

MODALITĂTI DE REALIZARE
I I . Inventarierea • Consemnarea necesarului de material didactic sau a
materialelor didactice auxiliarclor didactice ca urmare a corelări i acestora cu
necesare pentru conţinuturile şi obiectivele proiectate;
desfăşurarea activităţilor • Selectarea materialelor care necesită revizuiri (repara�ii.
suhsumate unei teme adăugiri etc.), a celor care urmează a fi împrumutate de l a
săptămânalenunare sau alte instituţii/persoane fizice ş i a celor care corespund şi
proiectului cu copiii sunt disponihile oricând pentru activităţile propuse;
• Stabilirea unor responsabilităţi şi tennene în vederea
asigurării la timp a materialului didactic necesar.
2.Elahorarea/procurarea • Iniţierea demersurilor necesare (scrisori/adrese către
materialului didactic i nstitu ţiile sau persoanele fizice identificate. demersuri
impuse de organigrama sau de regul amentul de ordine
i nterioară al instituţiei de învă�ânt) pentru procurarea
materialului didactic care unnează a fi folosit pentru
desfăşurarea activită�ilor suhsumate unei teme
săptămânalenunare sau a proiectului cu copiii;
• Implicarea copiilor în procesul de procurare a materialului
didactic necesar;
• Depozitarea corespunzătoare a materialului didactic;
• Confecţionarea materialului didactic. din resurse proprii şi
cu respectarea principiilor didactice şi a funcţiilor
instructiv- educative.
3 .Acrualizarea şi • Infonnarea pennanentă privind furnizorii de materi al
�electarea perioclică a didactic;
materialului didactic de • Actualizarea periodică a materialului didactic din dotare;
care dispune • Întocmirea unei analize de nevoi şi a unui plan privind
dotarea cu material didactic;
• Revizui rea periodică a materialului didactic din dotare şi
casarea celui care nu mai poate fi utilizat.
4 . 1ntegrarea • Stabilirea momentului în care un tip de material urmează
materialelor didactice/a a fi utilizat în activitatea cu copiii ;
auxiliarelor didactice în • Asigurarea condiţiilor necesare (spaţiu. durată. vizibilitate
procesul instructiv - etc.) pentru utilizarea cu eficienţă a materialului didactic
educativ : pregătit;
• Utilizarea adecvaLă a materialului didactic. în diverse
tipuri şi momente ale activităţii cu copiii , cu scopul
facil itării întelegeri i mesajului educational .

51
II. 4. Categoria de activitate: Construirea şi utilizarea mediului educaţional stimulativ

ACTIVITĂŢI MODALITĂŢI DE REALIZARE


I .Proiectarea • Cunoaşterea unor principii general-valabile privind organizarea şi
mediului amenaj area mediului educaţional (luminozitate, descongestionare.
educaţional ordonare pc categorii, funcţionalitate. siguranţă. stimul area
învăţării etc.):
• Evaluarea iniţială a spaţiului şi a condiţiilor existente:
• Identificarea instituţiilor şi a persoanelor fizice care pot sprijini
amenajarea corespunzătoare a mediului educaţional:
• Proiectarea unor variante de organizare şi amenajare a mediului
educaţional. ţinând cont de nivelul grupei şi de tipul de abordare
didactică pentru care optează cadrul didactic ( activităţi
tradiţionale, acti vităţi i ntegrate etc.):
• Iniţierea demersurilor necesare În vederea organizării şi
amenajării mediului educaţional.
2.0rganizarea şi • Respectarea principalelor cerinţe ale procesului de predare­
utilizarea Învăţare-evaluare În amenajarea şi organizarea unui mediu
eficientă a educaţional eficient:
mediului • Utilizarea resursclor identificate în amcnajarea a ecl puţin două
educaţional zone imponame În sala de grupă: o zonă destinată jocului ŞI
activităţilor mai zgomotoase şi o zonă destinată st udiului Ş I
activităţilor liniştitoare:
• Corelarea conţinutului instruirii şi educaţiei cu amenajarea
mediului educaţional la un moment dat şi. implicit. construirea
centrului tematic:
• Implicarea copiilor În organiLarea şi amenajarea mediului
educaţional. cu respectarea prevederilor legale:
• Valorificarea potenţialului creativ al educatoarei şi al copiilor În
amenajarea şi organizarea unui mediu educaţional eficient. care
să reflecte. totodată. personalitatea şi preocupările acestora:
• Asigurarea securităţii copiilor şi a utilizării optime şi tlexibile a
mediului educaţional. în concordanţă cu tipul de activitate
proiectat.
3. Valorificarea • Identificarea altor spaţii, altele decât cele ale i n�tituţiei şcolare. În
altor spaţii, în vederea desfăşurării cu eficienţă a procesului de predare-învăţare­
vederea evaluare;
desfăşurării cu • Verificarea condiţiilor oferite de spaţiile nou identificate şi
efici enţă a amenajarea lor în acord cu cerinţele minime pedagogice şi de
procesului de securitate necesare pentru o bună desfăşurare a activită!ii cu
predare-învăţarc­ copiii;
evaluare • Divers ificarea cadrului de desfăşurare a acti viTăţilor i n�tructiv­
educative prin proiectarea şi desfăşurarea unor activităţi cu copi ii
în spaţii exterioare mediului şcolar: parcuri. muzee. biblioteci.
teatre. operă. etc.

ILS. Categoria de activitate: Proiectarea şi desfăşurarea acti vităţilor opţionale. a


exti nderilor şi a activită!ilor extracurriculare

ACTIVITĂŢI MODALITĂŢI DE REALIZARE

I .Selectarea • Investigarea intereselor copilului şi familiei ;


diferitelor • Inventarierea resursei umane disponibile În domeniul de intere ...
domenii de al activităţii opţionale/extracurriculare/al extinderii;
interes pentru • Core I area domeniilor de interes solicitate de
acti v .opţionale. copii/familie/comunit ate cu re�ursele locale (materiale. umane.
eXTracurriculare şi fi nanciare. de timp. spaţiu etc.). În vederea selectării celor mai
extinderi notrivite tipuri de activităti.

• Cunoaşterea şi aplicarea metodologiei adecvate tipului de


2.Proiectarea
activitate:
programelor/plani • Consultarea unor parteneri educaţionali şi a unor specialişti În
ficărilor
realizarea programclor/planificărilor calendaristice speci fice
calendaristice
(dacă şi acolo u nde este cazul);
pentru activităţile
• Adaptarea obiecti velor. conţinuturi lor şi a strategiilor proiectate
op!ionale.
la panicularită!i1c de vârstă ale copi ilor.
ex tracurriculare şi
pentru exti nderi

53
• Cunoaşterea metodicii predării activităţilor i nstructiv-educative
în grădiniţa de copii şi a prevederi lor metodologiei de aplicare a
planului şi a programei pentru învă!ământul preşcolar:
• U ti lizarea unor strategii adecvate obiectivelor şi conţinururilor
3. Desfăşurarea stabilite. precum şi nivelului de vârstă al copiilor di n grupă:
optimă a • Utilizarea transferului de cunoştinţe înspre şi dinspre activităţile
acti v .opţionale. comune:
extracurricul are şi • Realizarea evaluări periodice. utilizând diferite mijloace (analiza
a extinderilor l ucrărilor copiilor. chestionare aplicate copiilor. părin�lor sau
altor factori i mpl icaţi . testarea ni velului de cunoşt i nţe etc. ) în
vederea identificării temeIor care se pot dezvolta în continuare.
corelate cu achil.iţiile şi interesele copiilor.

Categoria de activitate: Desfăşurarea activităţilor comune (frontale. obl igatorii ).


1 1 .6.
a activităţilor l i ber-alese şi. după caz. a activităţilor din perioada după-amiezii

ACTIVITĂŢI MODALITĂŢI DE REALIZARE


I .Selectarea • Investigarea i ntereselor copilului şi familiei în vederea selectării
diferitelor teme temelor pentru activităţile comune. activităţile liber-alese ŞI .
de interes pentru după caz. a acti vităţilor din perioada după-amiezii:
activităţile • Corelarea temelor de i nteres solicitate de
comune. a copii/familie/colIlunitatc cu resursele locale ( materiale. umanc.
activităţilor liber­ de t i mp. spaţiu etc.). în vederea selectării celor mai potrivite
alese şi. după cal.. tipuri de activi tăţi.
a activităţilor din
perioada după­
amiezii
2 .Proiect area • Respectarea principii lor proiectării didactice şi a nivelului de
corectă a dezvoltare al copiilor din grupă:
acti vităţilor • Cunoaşterea şi aplicarea metodicii adecvate tipului de acti vitate:
comune. a • Consultarea unor parteneri educa�onali şi a unor specialişti în
acti v ităţilor liber­ faza de elaborare a proiectelor de acti vitate didactică speci fice
alese şi. după caz. (dacă şi acolo undc este cazu l ) :
a act ivităţilor din • Adapt area obiccti velor. conţinut urilor şi a stratcgiilor proicctate
perioada după­ la particularităţile de vârstă ale copiilor:
amiezii • Proiectarea instrumentelor şi a i ndicatorilor de evaluare.

54
3.Desfăşurarea • Respectarea et apelor/evenimentelor didactice proiectate ŞI. In
optimă a acelaşi timp. i mplicarea copiilor în derularea procesului de
acti vităţilor predare-învăţare-evaluare i ni ţiat. chiar dacă acea�ta ("X)ate
comune. a penurba proiectarea elaborată:
acti vităţilor liber­ • Prezentarea noilor cunoştinţe valorizând centrele de int eres/ariile
alese şi. după caz. de sti mulare/zonele de activitate amenajate În grupă:
a act ivităţilor din • Asigurarea caracterului practic-aplicativ al activităţilor.
perioada după­ demonstrând copiilor. în contexte variate. utilitatea cunoştinţelor
amiezii şi deprinderi lor acumulate:
• Asigurarea conex iunilor interdi scipli nare şi Încurajarea
desfăşurării activităţilor într-o abordare integrată:
• Manifestarea disponibilităţii cadrului didactic în a recunoaşte şi
pune în valoare a<;pectelc pozitive ale rezultatelor copilului:
• Sprijinirea copiilor În efonurile l or şi În insuflarea Încrederii În
forţele proprii:
• A�igurarea permanentă a condi ţiilor de exersare a
autocontrolului şi a autonomiei:
• Utilizarea instrumentelor de evaluare proiectate şi i mplicarea
copiilor în procesul de evaluare/autoevaluare.

11.7. Categoria de activitate: Susţi nerea unor activităţi metodico-ştiinţifice şi de


cercetare în domeniu

ACTIVITĂŢI MODALITĂŢI DE REALIZARE


• Studierea materialelor de �pecialitate . care promovează
I Informarea cu
informaţii despre activită�le metodico-ştiin�1ice derulate la
privire la
nivelul învă!ământ ului preşcolar:
activităţile • Menţinerea unei legături permanente cu Casa Corpului Didacti c :
metodico -
• Participarea la întâi niri le metodico-ştiinţifice organizate de
ştiin�fice
inspectoratul şcolar.
• Proiectarea unor acţiuni metodice În plani ficarea săptămânal ă şi
implicarea În procesul de elaborarea a plani ficări i acţiunilor
metodico-ştiinţifice la nivel de instituţie;
• Realizarea unor lec�i demonstrati ve. referate. comunicări
2. Proiectarea şi
metodico-ştiinţifice ;
realizarea
• Participare<l la schimburi de experienţă. cercuri pedagogice.
activitălilor
sesiuni de comunicări ştiinli fice. alte manifestări mctodico­
metodico­
ştiinlilice;
ştiin� fice
• Adaptare<l demersului didactic propriu i proiect<lre<l evolUţiei
profesionale. ca urmare a acumulărilor înregi strate ca rezultat al
activitălilor metodico-ştiinţifice .

3. Implicarea în • Identificarea unor teme de cercetare specifică;


activităli de • Informarea asupra acti vităţilor de cercetare din domeniu ;
cercetare în • Valorificarea rezultatelor activi tăţilor de cercetare În
domeniu eficientizarea activităţilor didactice.

2.3. INSTRUMENTE DE EVALUARFJAUTOEVALUARE


A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

1 COMPETENTE DE COMUNI CARE ŞI RELATIONARE

1 . 1 . Comunicarea şi relaţionarea cu copiii

Obiecth'ele evaluării:
• ident i fi carea capacitălii de comunicare. de analiză şi de i mplicare În �prij inirea
iniţiativelor copiilor de a desÎaşura acti vităţi de Învăţare;
• identificarea barierelor de comunicare şi relaţionare cu copiii de vârstă
preşcolară;
• stahilirea coordonatelor formării continue a suhiectului evaluat În vederea
desfăşurării eficiente a activitălilor speci fice descrisc În standard.

A. Chestionar de evaluare a competenţei de comu nicare şi relaţionare cu copiii de


vârstă preşcolară (pentru educatoare):

1 . Cum verifica� corectitudinea receptării mesajului de către copi lul preşcolar?


56
2. Care sunt formele de comunicare pe care le utilizaţi frecvent în activităţile cu
copiii preşcolari?

3. Ce blocaje de comunicare întâmpinaţi (sesizaţi) în comunicarea eu eopiii


preşcolari ?

4. Cum faciJitaţi interrela!ionarea copiilor de vârstă preşcolară pentru a crea


coeziunea la nivelul grupei de copii?

B. G rila de evaluare a comunicării cu copiii pri n observare în timpul desfăşurării


activităţii didactice cu copiii:

1 . Utilizează metcxlc de comunicare potrivite fiecărui moment din desfăşurarea


lecţiei.
- în mare ma'iură . . moderat . în mică ma<;ură . deloc
2. Încurajează comunicarea:
• copil - educatoare / institutor;
- în mare mă.'iură � . moderat . în mică măsură . deloc
..

• copil - copil:
- în mare ma'iură - . mlxlerat - . În mica măsură . . deloc .
_

3. Păstrează echilibrul între comunicarea educat oare / institutor - copil şi copil­


educatoarelinstitutor:
- în mare mă.'iură o : . moderat în mică măsură • . deloc .
_ . -

4. Foloseşte În comunicare o exprimare clară. concisă. adecvată nivelului de


înţelegere al copiilor din grupă (grupei de copii).
- în mare ma\ură -:: . moderat � . în mică mă<;ură
_ . deloc
5. Verifică acurateţea şi integritatea mesajului transmis prin urmărirea
răspunsurilor şi a reacţiilor copilului.
- în mare ma'iură .� . mlXlerat = . în mică mă'iură _ . deloc
6. Corectează deticienţele constatate prin folosirea altor metode de comunicare.
- în mare mă\ură :- . m(x!erat =- . în mică ma<;ură :-: . deloc :': _
7. Creează o atmosferă destinsă - lucrativă.
- în mare mă.. ură . Illlxierat . în mică ma'iură
__ _ . deloc _ _
H . Completează mesajul informaţional al lecţiei tiJlosindu-se de experienţa
cognitivă a copilului.
- În mare mă.'iură � . moderat �� . în mică mă.<;ură = . deloc
C. E,'aluarea competenţei de comunicare cu copiii pri n verificarea portofoliului
educatoarei :

1 . Elaborează/deţine* proiecte didactice pemru toate tipurile de activităţi , conform


prevederilor metodice în vigoare , în care se reflectă preocuparea pentru o bună
comunicare cu copiii.
- în mare măsură = , moderat =- , în mică ma<;ură _ ,deloc = .
2. Aplică şi i merpretează teste şi chestionare de cunoaştere a copi lului.
- în mare ma<;ură = , moderat = , în mică mao,ură - , deloc �'.
3 . Studiază (Prezimă) lucrări de special itatc care au ca temă comunicarea cu copi ii
şi utilizează informa�i1e primite astfel în elaborarea unor referate, articole, lucrări
metodico-ştiinţi lice etc. cu aceeaşi temă. (c reaţii ale copi ilor.)
- în mare măsură _ moderat
, în mică ma<;ură , deloc
� ,

4. Completează caietul de observaţii asupra copii lor şi utilizează in fonnaţiile din


acest document în vederea îmbunătăţirii comunicării cu copiii.
- în mare ma<;ură . , m(xlerat . , în mică ma<;ură . del oc
,

5. Proiectează ş i desfăşoară (Dezvoltă) activităţi î n echipă, activităţi c u grupuri


mici şi indi viduale care urmăre�c îmbunătăţirea comunicării cu copiii şi îmre copii.
- în mare ma'iură - , moderat - , în mică mă.... ură . , deloc • .
-

D. Focus-group cu părinţii pentru evaluarea competentei de comunicare a


educatoarei cu copiii:

1 . Consideraţi că educatoarea de la grupa unde este înscris copilul dvs. arc () bună
comunicare cu acesta? Reda� o scenă care să vină în sprij inul răspunsului dat de
clvs.
2 . Numiţi rrei comportamente ale educatoarei care credeţi că ar putea declanşa
hlocaje în comunicarea cu copilul dvs. ?
3 . Menţionaţi trei activităţi desÎaşurate de copilul dvs. Ia grădiniţă c u impact
deosehit asupra comunicării .

E . Interviu c u i nspectorul d e specialitate/di rectorul pentru evaluarea competentei


de comunicare a educatoarei cu copiii:

1 . Care su nt . după părerea dv s. , aspectele pozit i v e şi aspectele negative rema rcate


în comunicarea educatoarei . . . . . . . . . cu copiii din grupă?
2. Pe o scară de la I la 1 0, cum apreci aţi atenţia pe care o acordă
educatoarea . . . . . . . . comunicării cu copiii şi încurajării comunicării dintre copii }
'

3. Rifaţi cinci dintre caracteristicile din tabelul de mai jos. care se potrivesc
mooului de comunicare al educatoarei . . . . . . . cu copiii din grupă.

Caracteristici pozitive Caracteristici negative


Fluentă Deticiente verhale
Flexi hi l it ate lncoerentă
Expresivitate Ton necorespunzător

5 1!
Tact pedagogic Limbaj i mpulsiv

Empatie Necomunicativ
Esentializare Neesenlializarea conlinuturi lor
Bun a.,cultător Nerăbdător
Incurajarea dialogului M onopolul dialo�ului
Cultură psiho-pedagogică Ni vel scăzut de cunoştinţe
şi de specialitate psiho-pedagogice şi de
speci alitate
}logălia l i mbaj ulu i Li mbaj sărăcăcios

F. Autoevaluare SWOT a activităţii de comunicare cu copiii a educatoarei /


i nstitutorului:

Puncte tari· Puncte slabe·· OportunitAti··· AmenintAri····

* se rcl eră la cahtăplc eare îl aJută pe subIect să-şI ducă la Îndephnlre aceste obIect I ve
în parametrii necesari ;

*" se referă la defectele care-I împiedică pe subiect să-şi ducă la îndeplinire aceste
obiective În parametrii necesari ;
* * * se referă la situaţiile externe de natură a încuraja atingerea obiect ivelor;

H * * se referă la s itu a ţ i i le externe de natură a pe rt u rba a t i n ge re a obi ect iv e l or ;

1.2 Comunicarea şi relaţionarea cu cole�ii/alţi parteneri educaţionali din comunitate


(între educa/oare / institutori)

Obiectivele evaluării:
• capacitatea educatoarei / institutorului de a colabora cu colegii/al� paneneri
educaţionali din comunitate. în vederea creşterii (sporirii) randament ului
profesional :
• e valuarea modului în care subiectul posedă cunoştinţe despre tehnicile de
comunicare si de lucru în echipă.

A. Chestionar pe tema capacităţii de comunicare şi relaţionare a educatoarei cu


colegii/alţi parteneri din comunitate (pentru educatoare):

l . C are sunt colegii/panenerii di n comunitate cu care comunicaţi/relaţionaţi?


2. Cum aprecIaţI comunicarea pe care o aveţi cu colegii/cu al� parteneri
educaţionali din comunitate?

3. Care sunt principalele suhiecte de discu�e în comunicarea cu colegii/al�


parteneri educaţionali din comunitate?

4. Cum rezolvari eventualele diferen[e de opinie Între dvs. şi colegi sau între dvs.
şi alţi parteneri educaţionali din comunitate?

B. Evaluarea competenţei de comunicare cu colegii/alţi parteneri din comunitate


prin verificarea portofoliului educatoarei:

• El aborează/detine* proiecte didactice pentru toate tipurile de activităţi sau


proiecte cu copii i . conform prevederilor metodice În vigoare. în care se reflectă
preocuparea pentru o hună comunicare cu colegii/al !i parteneri educaţionali din
comunitate.
- în mare ma<;ură _ . moderat '-- . În mică ma<;ură . deloc � .
• Iniţiază sau participă la derularea unor proiecte/parteneriate educaţionale care.
pri n rezultate. scot în evidenţă capacitatea de comunicare a educatoarei cu
colegii sau cu al� parteneri .
- În mare mă..,ură moderat .� în mică măsurăL-: ' deloc =� .
�.' . .

• Proiectează şi desfăşoară activităţi (metodice. extracurriculare. cu părinţii. cu


şcoala etc.) care urmăresc Îmhunătăţirea comunicării cu colegii/alţi parteneri din
comunitate. ( Î ntocmeşte proiecte didactice de referi nţă pentru educatoare /
institutori :)
- În mare mă.'\ură C�' . moderat În mică mă.<;ură ' . deloc '- .
-' o

C. I nterviu de evaluare a competenţei de comunicare şi relaţionare a educatoarei


cu colegii/alţi parteneri din comunitate ( pentru i nspectorul de
specialitate/director/metodist):

1 . Care sunt. după părerea dvs .. aspectele pozitive şi aspe{;tele negative remarcate
În comunicarea educatoarei . . . . . . . . . cu colegii/al� parteneri din comunitate?
2. Pe o scară de la I la 10. cum apreciaţi atenţia pe care o acordă
educatoarca . . . . . . . . comunicării cu colegii/alţi parteneri din comunitate')
3. Numiţi cel pu�n un program/proiect/protocol de colaborare ini�at de
educatoarea . . . . . . . . . şi carc a avut ca rezultat . pri ntre altele. Îmbunătăţirea
comunicării cu colegii/al� parteneri din comunitate.
4. Bifaţi cinci dintre caracteristicile din tahclul de mai jos. care se potrivesc
modului de comunicare al educatoarei . . . . . . .cu colegii/alţi parteneri din
comunitatc.

60
r=--- ---------.- -.- -'--- '
Caracteristici pozitive Caracteristici neeative
Auenţă ._ _._ - --- ...
Deficiente verbale
Aexibilitate ---
Incocrentă
Expresivitate Ton necorespu nzător
Tact pedagogic Limbaj i mpulsiv
Empatie Necomunicativ
Esenţializare Neesentializarea continuturilor
Bun ascultător Nerăbdător
Incurajarea dialogului Monopolul dialo!!ului
Cultură psiho-pedagogică Nivel scăzut de cunoştinţe psiho-
şi de specialitate pedago!!ice şi de speci alitate
Bogătia limbajului Limbaj sărăcăcios

D. Focus-group cu colegii/părinţii/alţi parteneri din comunitate pentru evaluarea


competenţei de comunicare a educatoarei cu colegii/alţi parteneri din comunitate:

1. Consideraţi că educatoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. este preocupată de realizarea unei


comunicări eficiente cu persoanele cu care intră în contact? Redaţi o scenă care
să vină în sprijinul răspunsului dat de dvs.
2. Numiţi trei calităţi ale educatoarei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . care credeţi că v-au fost dc
folos În realizarea/menţinerea unei comunicări eficiente cu aceasta.
3. Menţionaţi trei activităţi ini � ate/desfăşurate de educatoarea . . . . . . . . . . . . . . în
grădini ţă. cu impact deosebit asupra comunicării.

E. Autoevaluare SWOT a activităţii de comunicare eu alţi colegi/parteneri din


comunitate:

Puncte tari· Puncte slabe· ... OportunitAti••• AmenintAri ...... ... •

* se referă la cahtăţlle care îl aJută pe subiect să-şI ducă la îndephrure aceste obH�ctl ve

În parametrii necesari ;
** se referă la defectele care-l împiedică pe subiect să-şi ducă la îndeplinire aceste

obiective in parametrii necesari ;


* * * se referă la situaţiile externe de natură a încuraja atingerea obiectivelor;

* * * * se referă la situaţiile externe de natură a penurba atingerea obiectivelor.

I I . COMPETENTE METODOLOG ICE

11. 1. Competenţa de proiectare Q activităţilor didactice în învăţământul preşcolar

Obiectivele evaluării:
• Urmărirea riguroLităţii ştiinţifice şi didactice a proiectelor activită�lor didactice;
• Proiectarea conţinulUrilor i nstructiv-educative în acord cu prevederile programei şi
cu nivelul grupei.

61
• Ident i ficarea necesarului de formare În scopul amel iorării sau dezvoltării
parametrilor caracteri�tici activită�ilor descrise.

A. TesT-grilă priFind proieCTarea didacTică (pentru educatoare)

I. Curriculumul naţional este alcătuit din:


a ) planuri-cadru. programe şcolare. manuale alTemaTil'e. meTOdologii şi ghiduri de
il1lplemell1are. I1lllTeriale suport (ghiduri. portofolii. culegeri eTc. ) "�
b) programe şcolare şi malluale alTemaTil'e �
c) planuri-cadru. programe şcolare şi l1Ia/eriale suport (ghiduri. portojolii, culegeri
etc. )
ci) planuri-cadru de În I'ă!ământ. metodologii şi ghiduri de implemen/(/re
2. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prevede:
a) aCTiI'iu'Iţi op!ionale şi aCTiriTă/i comune
b) aCTiviTăti alese şi extinderi .
c) actirită/ile comune şi activiTăti alese
d) activiTăti comulle. actil'iTă!i alese. actil'iTăti optiollale şi extinderi -

3. Prin obiect iv operaţional se înţelege:


a) collrinUlul./iecărei actil·ită.ti ÎII parte
hi re-;ulltltul precolli-;lII
c) expresia verbală prin care se desemnea;.ă () capariwTe mell1ală cu ajutorul căreia
se pOaTe opera asupra unui COll1illUT pelllru a produce () perjormantă şcolară
4. C 'are di ntre expresiile următoare constituie un obiecti v operaţional corect formulat "!
..
II ) "scopul l1leu este să sTimule-; . . .
hi .. Ia .�/ârşitul actiFită/ii didW"tic(! lOii mpiii l"Orji ("(ljJabili .�ă . . . "

..
c) .. Ia .�/iirşitul actiFitării didactice obiectil'ul vaji atills dacă . . .
5. Obiectivele activită� lor. precum şi comportamentele existente în programa preşcolară
vor li urmărite de educatoare:
II) numai În cadrul actirită.tilor comune
b) mât ÎII cadrul aC/il'iIă!ilor comulle ('{Ît şi ÎII ('([drul actirită,il(}r alnt'
c) mât În cadrul actil'ită/ilor comune câl şi În cadrul extinderilo r -

ci) numai În cadrul activitli!ilor alese -


6. Nu apar în programa activită�lor instructiv-educative în grădi ni la de copii
următoarele componente:
a ) conţinuturi. -
LJ) comportamellle
c) obiectil'e de n:!"erin!ă
ti) obiectil"e cadru _

7. Evaluarea nivelului de pregătire al preşcolarilor se real izează:


a) numai la Îllceputul allului şcolar -
b) semestrial �
c) numai la sfărşiTUI allului şcolar �-
d) la Îllceputul. pe tot parcursul şi la s.firşitul allului şcolar.�
H. Educarea l imbajului în grăd.ini!a de copii i nclude:
a) numai comunicare oralli .-

62
b) vorbire, ascultare citire şi scriere il
,

c) numai comunicare scrisă !7


d) exerciţii de înţelegere a semnificaţiei ruvilIleJor Ci
9. Observarea, memorizarea, convorbirea şi lecturile după imagini sunt mijloace de
realizare:
a) utiliZtJle numai pentru acti vităţile de educare a limbajului L

b) utiliZtJle numai pentru act ivităţile de cunoaşterea mediului -


c) utilizate pentru activităţile de educare a limbajului. de cunoaşterea mediului şi de
educaţie pentru societate []
d) utiliZtJle pentru activităţile de educaţie pellfru societate şi de educare a limbajului �
1 0. Strategiile didactice includ:
a) melOde de învăţământ şi procedee didactire C
b) metode de învăţământ şi forme de grupare a elevilor/preşcolarilor -
c) metode de învăţămâllt. mijloace de Învăţământ şi forme de grupare a
e/ev ilor/preşcoJariJor C
d) mijloace de Învăţământ şi metode de ÎlIvăţămâllT �;

B. Grilă de evaluare a competenţelor educatoarei privind proiectarea activităţii


didactice (pentru inspectorul de specialitateJdirector/metodist) :

• În ce măsură proiectele didactice elaborate de educatoarea . . . . . . .. reflectă


personalitatea şi stilul didactic ale acesteia?
în mare măsură D . moderat D . în mică măsură J . deloc L .
• Educatoarea . . ...utilizează adecvat cunoştinţele de didactică generală, de
psihologie şi pedagogie preşcolară în proiectarea şi desfăşurarea activităţii
didactice cu copiii?
În mare mă<;ură i, moderat n . În mică mă'iură 1 . deloc fi .
• Consideraţi că obiectivele - conţinururile - strategiile - ti mpul de i nstruire au
fost corect determinate în raport cu specificul situaţiilor didactice?
în mare mă'iură O , moderat O , în mică măsură J . deloc D .
• Consideraţi că În activitatea de proiectare a acti vităţilor educatoarea . . . . . ţine cont
de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor din grupă ?
în mare mă'iură D . moderat O , în mică măsură J , deloc [1 .
• Educatoarea . . . . . . . stabileşte tehnici şi instrumente de evaluare în raport cu
obiectivele / conţinuturi le vizate?
În mare măsură ::::: , moderat =:J , În mică măsură = , deloc ::::J .
• În desraşurarea activităţii didactice a fost respectat proiectul didactic?
în mare măsură O , moderat O, în mică măsură J, deloc C .

C. Evaluarea competenţei de proiectare a activităţii didactice prin verificarea


portofoliului educatoarei:
1 . Se infonnează şi se documentează în legătură cu bazele teoretice privind dezvoltarea
psiho- somatică a copilului între 3 - 6 ani .

63
- În mare măsură ::: . moderat ::: . În mică măsură ::: . deloc ::: .
2. Proiectele de activitate didactică din mapa educatoarei respectă principiile şi criteriile
general-valabile de elaborare a unui proiect didactic.
- În mare măsură ::: . moderat :::: . În mică măsură ::: . deloc := .
3 . Selectează şi utilizează mijloace didactice specifice educaţiei diferenţiate.
- în mare mă.<;ură :::: . moderat C . În mică măsură :::: . deloc ::: .
4. Selectează şi confecţionează material didactic pentru activităţi didactice sau

instrumente de evaluare. respectând criteriile pedagogice specifice nivelului de

Învăţământ preşcolar.

- În mare măsură ::: . moderat ::: . În mică mă..,ură � . deloc :::: .


5. Implică şi consuItă copiii În procesul de proiectare şi evaluare a activită�lor

didactice.

- În mare măsură ::: . moderat :::: . În mică mă.'Sură __ . deloc � .


c

I I I . COMPETENŢE D E EVALUARE Ş I AUTOEVALUARE

Obiectivele evaluării
• Identificarea capacităţii de proiectare a evaluării copiilor;
• Evidenţierea competenţelor educatoarei / institutorului de a proiecta probele şi
itemii de evaluare. aplicare şi corectare a acestora;
• Identificarea competenţelor educatoarei / i nstitutorului de valorificare a rezultatelor
evaluării În atingerea obiectivelor procesului instructiv-educativ.

A. Test privilld competell!a de evaluare a copiilor (pentru educatoare):

1 . Când stabiliţi obiectivele operaţionale În proiectarea didactică. vă gândiţi la metoda


şi conţinutul probelor de evaluare'!
a) Întotdeauna � ;
b) de regulă == ;
c) rar 1 I •

2. Revedeţi însemnările ce cuprind concluziile În urma evaluării făcute În anul trecut


înainte de a realiza conţinutul testă.rilor iniţiale?
a) Întotdeauna � ;
b) uneori, deoarece am ajuns la modalităţi optime de evaluare !
c) niciodată. deoarece concluziile le ştiu pe dinafară
3. La o activitate În care obiectivele didactice vizează modul de utilizare a
cunoştinţelor dobândi te. apreciez, în plus. prezentarea inedită şi elementele de
creativitate cuprinse În răspuns:
a) În mare măsură [: ;
b) În mică măsură C
c) deloc O
4. În cadrul unei activităţi didactice curente, cum credeţi că este optim să apreciaţi
(evaluaţi) rezutatelc obţinutc de copii?

64
a) când se poate. În raport cu timpul avut la dispoziţie. având grijă să se facă
aprecieri individuale asupra reuşitelor =
b) la sfârşitul activităţii . evidenţiind. pe scurt . greşelile tipice = ;
c) cât mai curând posibi l. Începând chi ar di n debutul activităţ i i . oferi ndu-Ie
copiilor l ămuriri privind modalităţile de realizare a sarcinilor = .
5. La o verificare i ndividuală precizali copilului elementele omise În răspunsul ),ău.
făcându-1 să Înţeleagă semnificaţia calificativului primit?
a) de regulă nu _ ;
b) de multe ori. În raport cu ti mpul avut Ia di spozi ţie -- ;
c) aproape Întotdeauna - .

Intrebarea RAspuns I Punctaje


nr.
I a= 5p b= 3p c= Op
2 a= 5p b= 3p c= Op
3 a= Op b= Ip c= 5p
4 a= 3p b= 5p c= Op
5 a= 5p b= 3p c= Op

Interpretarea rezultatelor:
Punctaj : maxim 25 puncte. minim 1 5 puncte. Sub 1 5 puncte. se recomandă participarea
la un program dc formare În domeniul evaluării didactice.

B. Autoevaluarea activităţii de evaluare ( analiză SWOT):

Puncte tari· Puncte slabe·· Oportunititi··· AmenintAri····

*
. .

Puncte tarI - ),e referă l a nurumum treI calităţi ale subIectulUI Ierarhic consemnate;

** Puncte sl abe - se referă la defectele subiectului ierarhic consemnate ;


*** Oportunităţi - se referă la situaţi ile externe de natură a Încuraja real izarea opt i mă a
aeti vi tăţi i ;

* * * * Ameninţări - se referă la situaţiile externe de natură a perturba realizarea optimă a

activităţii .

C. Interviu de evaluare a competenţei de e"aluarelautoevaluare a educatoarei


(pentru i nspectorul de specialitateldirector/metodist):

1 . Care sunt. după părerea dvs .. aspectele pozitive şi aspectele negative remarcate
În procesul de evaluarelautoevaluare proiectat şi desfăşurat de
educatoarea . . . . . . . . . Ia grupă?

li5
2. Pe o scară de la I la 1 0. cum apreciaţi atenţia pe care o acordă
educatoarea . . . . . . .. procesului de evaluarelautoevaluare?
3. Numiţi cel puţin o activitate didactică/metodică în care educatoarea . . . . . . . . . a
prezentat mijloace şi/sau instrumente de evaluare/autoevaluare. cu scopul
îmbunătăţirii procesului de evaluare în învăţământul preşcolar.

IV. COMPETENŢE PSIHO-SOCIALE

Obiectivele evaluării:
• Identificarea capacităţii de adaptare rapidă la schimbările de natură socială prin
modificarea comportamentului de tip tradi ţional;
• Evidenţierea capacităţii cducatoarei I i nstit utorului de a-şi asuma răspunderea
pentru formarea unor tra'iături socio-morale ale copiilor. în noul context
educaţional ;
• Selectarea melOdelor noi dc organizare a activităţilor didactice curricularc şi
extracurriculare;
• Identificarea disponibilităţii de a coopera cu părinţii I comunitatea în scopul
reali7ării unui parteneriat autentic în educaţie.

A. Chestionar de evaluare a competenţelor psiho-sociale

1 . Dintre probleme sociale majore. care sunt cele care vă preocupă ccl mai mul t :
protecţia mediului . economia de piaţă. serviciile publice. problemele culturale. de
sănătate. etc')

2. Care dintre problemele cu care se confruntă instituţia dumneavoastră vi se par mai


importante: disciplina. identiticarea surselor de tinanţare. rezolvarea şi medierea
conflictelor. etc?

3. Prezentaţi care trăsături psiho-morale trebuie formate la copiii din grupa unde la care
vă desfăşuraţi activitatea didactică?

4. Care ar fi . după părerea dumneavoastră. trao.;ăturile psiho-morale dezvoltate prin


activităţile instructiv-educative din grădiniţă?

5. Ce dimensiuni ale cetăţeniei active sunt dezvoltate prin disciplina dvs.(cooperare.


munca în echipă. justiţia. participarea. lupta pentru valorile democratice)?

6. Ce tra'iături psiho-morale consideraţi că se pot dezvolta la copii prin activităţile


extracurriculare?

66
7. A � avut ocazia ( formală sau informală) să lucraţi cu colegi din alte i nstituţii de
Învăţământ pe teme care angajează formarea t răsăturilor psiho - morale?

X. La ni velul i nstituţiei de Învăţământ În care vă deslăşuraţi act i v i t atea a� avut ocazi a


să observaţi sau să participaţi în acţiuni de formare a conştiinţei ci vice. a
comportamentului în societate. cu referire la:
drepturile copi ilor =-: ;
ori entarea şcolară = ;
delegarea de sarcini � ;
v i aţa asociativă -: ;
parteneriate cu alte i nstituţii cu funcţii educaţionale
parteneriate cu inst i tuţii de formare profesională " .
9. Aţi avut ocazia să reIlectaţi asupra unui IIllxl de organizare a vieţii grupei punând în
val oare libert atea de expresie. discuţiile deschise pe o temă care antrenează puncte
de vedere opuse (cum ar li de e x . regu!;lInentul grupe i ) . gândirea c ri t i că. lupta
împotriva discriminări i '?

B. Evaluarea competenţelor psiho-sociale prin analiza portofol iului educatoarei :

1 . Selectează şi utilizează materiale intuit i ve în funcţie de natura reprezentărilor sociale

/ cult urale ce urmează a fi realizate.

- în mare măsură . moderat . în mică măsură . deloc


2 . El alx)rează proiecte şi programe pe teme legate de drepturile copilului. vi aţă

asociativă. part ici pare activă la viaţa comunităţii.

- în mare măsură . moderat . în mică mă.<;ură . deloc


3. Foloseşte o gamă variată de mijloace şi materiale în act i v i tăţile cu teme legate de
viaţa comunităţii . valori. at itudi ni. comport amente pro-sociale.
- în mare mă.<;ură . moderat " . în mică mă.�ură " . del(x:
4. Elalx)reazăldeţine* proiecte didactice sau proiecte tematice. conform prevederilor
metodice în vi goare. în care se reflectă preocuparea pentru aplicarea normelor general ­
valabile ( de igienă. de circulaţie. de estetică. ecologice etc.) de comport ament ci vic. pro
s(x:ial l a nivelul învăţământului preşcolar.
- în mare mă.'iură . moderat - . în mică măsură ' . deloc

C. Interviu pentru evaluarea competenţelor psiho-sociale (pentru inspectorul de


speciali tate/director/metodist):

• Con�idera� că educatoarea . . . . . . . 0perează cu metode şi tehnici eficiente de


cunoaştere a naturii u mane. în vederea unei comunicări eficiente cu to�
partenerii '?
• Prezentaţi situaţii didactice din acti vit atea educatoarei . . . . . . .în care aţi i dentificat
apl icarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copi i i . în vederea
sti mulării şi facili tării pnx:esului de soci ali zare a acestora.
67
• I
Pe o scară de la la 10 apreciaţi interesul educalOarei . . . . . . . pemru idemificarea
situaţiilor conflictuale îmr-o relaţie. analizarea acestora şi rezolvarea optimă a
conflictului.

V. COMPETENTE TEHNICE ŞI TEHNOLOG I CE

Obiectivele evaluării

• Utilizarea eficientă a mijloacelor şi tehnicilor Illuhillledia în proce�ul in�lrucliv -


educativ.
• Aplicarea şi exersarea. într-o manieră creativă. a �chemelor de acţiune în vederea
dobândirii / perfeqionării deprinderilor practice.

A. Evaluarea competenţelor tehnice şi tehnologice ale educatoarei prin observarea


activităţii la grupă:

1 . Proiectează şi desfăşoară activităţi de Învăţare prin care este încurajată


capacitatea de creaţie artistică şi tehnică a copiilor preşcolari.
- În mare măsură - . moderat ' . în mică ma�ură . deloc
2. Îndrumă copi i i . pe parcursul exerciţiil or practice. evidenţiind acţiunile Cllrecte şi
eliminând sursele de distorsiune din timpul exersării deprinderi lor.
- În mare măsură ' . moderat - . În mică mă.., ură . deloc
3. Valorifică t alemele şi depri nderile individuale ale Cllpiilor În activităţile practice
şi de excrsare a deprinderilor motrice.
- În mare măsură . . . moderat . în mică mă.., ură . deloc
_

4. Proiectează şi des făşoară activităţi de dezvoltare a deprinderi lor tehnice şi


motrice ale copiilor preşcolari în care sarcinile de lucru sunt adecvate la nivelul
posihilităţilor şcolari lor mici .
- În mare măsură - . moderat ' . în mică ma'iură . . deloc _ .

5 . Activităţile profesionale. dar şi act i vităţile cu copii i confirmă intere�ul


educatoarci pentru lucrul cu calculatorul .
- În mare ma'\ură = . moderat .= . în mică mfu.ură . . . deloc .
_.

6. În timpul proce�ului didactic acordă o atenţie deosebi tă respectării reguli lor


tehnice. de igienă şi de componare În condi ţiile menţinerii securităţii
individualc şi colective a copi ilor.
- În mare mă.'\ură -:: . moderat .� . în mică mă.'i ură . deloc . .

B. Evaluarea competenţelor tehnice şi tehnologice prin analiza portofoliilor


copiilor:

1. Selectează şi utilizează tehnici şi materiale de lucru pemru activităţile practice.

adecvate particularită�lor de vârstă ale copiilor şi i ntereselor acestora.

6X
- În mare măsură :::: . moderat :::: . În mică ma.,ură :::: . deloc
_ .

2. Nivelul deprinderi lor practice şi tehnice dobândi te de copiii din grupă corespunde

prevederilor programei .

- Î n mare măsură :::: . moderat :::: . Î n mică ma.,ură -_: . deloc


3. Încurajează copiii în urilizarea apararurii electronice şi a mijloacelor m(xlcrne de
comunicare.
- În mare ma.,ură :::: . moderat :::: . În mică măsură .� . deloc
4. Srimulcază partici parea copiilor la amenajarea adecvară a spatiilor cu desrina!ie
specifică (expoziţii. sală de spectacole. cameră de lucru). prin urilizarea produselor
acri vi ră!i i lor.

VI. COMPETENŢE DE MANAGEMENT AL CARIEREI

Obiectivele evaluării
• Manifestarea unor conduite autorellexive. c!iciente de către cadrul didactic:
• Idenri licarea a�pectelor din propria activitatea care necesită modilicări adaptative la
orientări le educaţiunale muderne:
• Integrarea şi operaţionalizarea cunoştinţelor de rip organizaţional .

A. Evaluarea competenţelor de management al carierei prin analiza dosarului


personal al educatoarei:

1 . Î şi asumă diferite roluri cu implicaţii docimologice (examinator / examinat


concurenr / supraveghetor).
- în mare măsură . m(x!erat . . . în mică măsură . deloc
_

2. M anifestă interes pentru programele de formare continuă. part icipând acti v la acestea

şi obţinând rezultate foarte bune.

- în mare ma.,ură . moderat _ în mică ma.,ură ...: . deloc .


. _.

3. Prezinră. cu obiectivitare. nivelul de pregărire profesională în rapoartele de acrivitate


întucmite cu diferite prilejuri (ubţinerea gradaţicj de meri t . a salari ului de merit. a unei
tranşe de ve(;hime. a gradelor didactice ere.)
- În mare măsură . moderat . .. . în mică ma.,ură _. deloc
4. Prezintă proiecre didacrice/proie(;re tematice/proiecte educaţionale/procese-verbale
de i nspecţie. În care se refleCTă preocuparea penrru opt i m i zarea act i vităţii În functie de
noile achiziţii de competenţe
- În m a re măsură . . . moderat . în mică ma�ură·· . deloc
--

B. Interviu cu i nspectorul de speciali tate/directorul sau metodistul pentru


evaluarea competenţelor de management al carierei ale educatoarei
1. Con�idera� că educatoarea . . . . . . . operează cu metode şi tehnici eficiente de
învăţare. de redactare / prezentare a răspu nsurilor. de autocontrol şi acţiune?
2. Prezentaţi situaţii didactice din activitatea educalOarei . . . . .în care aţi ident i fi cat
. .

valorificarea ohservaţiilor primite şi concluziilor rezultate În urma


a�istentelor. inspecţiilor şi sugesti i lor comu ni tă� i ;
3. Pe o scară de la I la \O apreciati intere�ul educatoarei . . .pentru propria dezvoltare
profe� ionalii.

C. Bilanţ personal privind competenţele de management al carierei

• lerarhi z a ţi pe o scală de la 1 la 10 ( l cea mai i mponantă. 10 cea mai pu�n


- -

impon antă) caracteristicile necesare unei / unui educatoare / i nsti t utor pentru
învăţămâ nlul preşcol ar în vederea adaplării la schi mbările din �i�temul
edu ca ţio nal

_ Compelenţe �pecifice fu nctiei didaclice ;


- Oeprinderi de organizare;
_ Capaci lalea de a lucra în echipă;
Capaci lalea de a dezvolta relaţii i nt erper�onal e ;
Capacilatea de a l u a deci zii ;
Capaci lalea de eval uare/ auloeval uare a propriei cariere
-- Capacitatea de a rezolva probl e me
_ Capacitalea de a respecla de on t ol ogia profesională
_ Deprinderi de autocontrol p� i ho co mpona me nt al
-

Capacitatea de a valorifica În practică potenţi alul individual propri u


, · ·Ji;�� .";"
Y. .

. .iZ�d,.\E·}

UNITATEA DE INVĂŢĂMÂNT : _________

În temeiul legii şi al contractului colectiv de muncă încheiat între _______

înregistrat la cu nr. Ia care subsemnatul(a)


ader, obligându-rnă să respect prevederile art. din contractul colectiv de muncă.
se încheie azi prezenta fişă i ndividuală a postului.

Postul ______________

Poziţia (numcle) __________


_

Compartimentul ___________

Cerinţe:
studii superioare ________

specifice postului ________

Relaţii :
a) ierarhice __________

b) funcţionale _________

c) de colaborare ________

Domnul/doamna . posesor al contractului individual


de muncă. înregistrat în registrul de evidenţă a contractelor indi viduale de muncă l a
nr. . negociază în condiţiile art . din contractul colectiv de
muncă următoarele atribuţii şi sarcini . structurate pc următoarele capitole:

Capitolul I - Sarcinile de servIcIU obligatorii, reprezentând norma de bază


corespun7.ătoare unei păJţi de ___ din salariul de bază, stabilite la data
de _______

1 . COMUNICARE - Competente comunicationale

la. Comunicarea educatoare -copil


l b. Comunicarea Între cadrele didactice
lc. Comunicarea cu părintii
l a. Comunicarea educatoare -copil

Dellllierea Indicatori de performanţ4


competenţei de
comunicare
Selectează Selectarea modalităţi lor de comunicare în funcţie de conţinutul
modalităţi de i nformaţiei. particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor.
comunicare re�pectarea diver�ităţii culturale a acestora
adecvate
Transmite Accesihilizarea i nformaţiilor cu caracter in<;tructiv - educativ. şi
informaţii cu re�pectarea ohiectivelor de referinţă din programa preşcolară
caracter instructiv
educativ
Utilizează feed- Selectarea unor situaţii de lucru adecvate În scopul comparării
back-ul în mesajului transmi s cu cel receptat de copil
comunicare
Facilitează Stabilirea unor situaţii de comunicare care să faciliteze schimbul
comunicarea cu de informaţii educatoare - copil . copil - copi l. cooperarea şi
copiii interactionarea eficientă

I b. Comunicarea între cadrele didactice

DetolUrea Indicatori de performanţ4


competenţei de
comunicare
Identifică domenii Colaborarea cu celelalte cadre didactice pentru asigurarea
de colaborare continuităţii grădiniţă-şcoală

Se informează Comunicarea permanentă cu colega de grupă sau cu alte cadre


de�"pre copii didactice care desfăşoară activităţi la aceeaşi grupă (oNionale.
extracurriculare) pentru a obţine i nformaţii relevante despre
evol u ţia copiilor; prelucrarea şi corelarea informaţi ilor obţinute
pentru a determina o apreciere obiectivă a copiilor
Abordează aspecte Comunicarea permanentă cu celelalte cadre didactice pentru a
metodice şi identifica cele mai potrivite metode în vederea eficientizării
pedagogice ale demersului didactic
activităţii didactice

I c . Comunicarea cu părinţii

DetaJierea Indicatori de performanţ4


competenţei de
comunicare
Informează familia Informarea. periodic. a familiei copilului cu privire l a progresul
copilului acestuia. compol1amcntul social etc.
Solicită informaţii Solicitarea unor date supli ment are despre compol1amentul
copilului în familie. atitudinea fată de învătare. alte informatii.
72
pentru o cunoaştere a copilului din perspective diferite
Comiliază familia Descoperirea cauzelor unor comport amente şi identificarea
copilului modalităţilor de soluţionare a acestora
Î ndrumarea familiei către persoanelinstituţii specializate şi
autorizate pentru consiliere şi desfăşurarea unor cursuri cu
părintii (în cal itale de inslruclor aUiorizal)

2. PROIECTARE - Competente proiective

2a Planificarea şi proiectarea activităţilor i nstructive-educative


2b. Planificarea şi proiectarea curriculumului opţional
2c. Planificarea şi proiectarea activităţilor extraşcolare

2a Planificarea şi proiectarea acti vităţilor instructi ve-eelucative

DetaJierea Indicatori de performanţă


competenţei

Analizează planul de Cunoaşterea. respectarea şi aplicarea personalizată a


Înl'ă.tămlÎlll şi curriculumului naţional. corespunzător specificului grupei
currieulumul de copii
corespullzăTOr

Alege materialele Selectarea materialelor auxil i are în conformi t at e cu


a uxi lili re legislaţia în vigoare şi utilizarea lor conform capacităţilor
de învăţare ale copi ilor

Illlocmeşre Stabilirea ŞI ordonarea. coerentă şi corespunzătoare


plallţjimrea colectivului de copii . a aClivităţiloc esli marea atentă şi
calendaristică revizuirea periodică a bugetului de timp alocat fiecărei
anuală şi teme (proiect tematic) în funqie de interesul manifestat de
săptămlÎlI(/Iă; copii pentru aceasta şi de capacităţile lor de învăţare

IlI lOcm eş re p ro iecte Elaborarea proieclelor didactice pentru activităţile


de (/cril'iwte desfăşurate cu copiii. ţinând cont de următoarele repere :
didacticâ/schiţe de rigoare ştiinţifică. strategii activ-participati ve şi obiective
proiect * operaţionale corect formulate.

2b. Planificarea şi proiectarea curriculumului oNional

Detllliereo ltuliclIlori de perfomumţd


competenţei
Stabileşte oferta de Analizarea resurselor materiale şi umane de care dispune
curriculum opţional grădiniţa. precum şi a intereselor copiilor în vederea stabilirii
ofertei de curriculum optional

73
Proiectează Corelarea obiectivelor cu conţinuturi le. respectând i nteresele
curriculumul copiilor
opţional

Dezvoltă Identificarea resurselor informaţionale adecvate conţinuturilor


curriculumul stahilite
OE,tional Selectarea activitătilor de Învătare cu un caracter formativ
./
2c. Planificarea activitălilor extraşcolare

DetllJurea lndicalori de performanţă


competenţei
Stabileşte oferta de Anal izarea resurselor materiale şi umane de care dispune
activităţi grădiniţa. precum şi a i ntereselor copiilor din grupă În vederea
extraşcohlre stahilirii ofertei de act i vităti extraşcolare
Proiectează Corelarea obiectivelor cu conţinuturile şi respectarea
('urriculumul pentru i ntereselor copiilor
activităţile
extraşcohlre
Dezvoltă Ielent i ficarea resurselor umane ŞI informal[onale adecvate
curriculumul pentru conţinuturilor stahilite
activităţi Selectarea activităţilor de învăţare cu un caracter formativ
extraşcohlre

3. MANAGEMENT EDUCA ŢIONAL -Competente manageriale

3a. Asigurarea mijloacelor de Învăţământ, a materialului didactic şi a auxiliarelor


didactice
3b. Organizarea şi amenajarea mediului educaţional
3c. Conducerea procesului didactic

3a. Asigurarea mijloacelor de învăţământ. a materialului didactic şi a au xiliarelor


didactice

Detalierea lndicaJori de performanţă


competenţei
Identifică necesarul Identificarea mijloacelor de învăţământ. a materialul didactic
de material didactic şi. eventual. a auxi liare lor didactice adecvate particularităţilor
de vârstă ale copiilor. nivelului de dezvolt are i ntelectuală şi
con!inuturilor acti vitătilor planificate
Ehlborează / Elaborarea / confecţionarea / achiziţionarea de material
confecţionează / didactic. mijloace de învăţământ şi auxiliare didactice. având
achiziţioneaztJ În vedere funcţiile pe care acestea trehuie să le Îndeplinească
material didactic,
mijloace de

74
�i"d'dmâ."
auxiliare didactice
nece.mre

3b. Organi zarea şi amenajarea mediului educaţional

Detolierea Indicatori de perJortTUlRţd


competen(l!i
Organizează Amenajarea mediului educaţional în confonnitate cu tipul de
!ipaţiului activitate desfăşurată (activitate în perechi, învăţarea prin
educaţional cooperare etc.), astfel încât să ofere posibilităţi multiple de
desfăşurare eficientă a activităţilor
Amenajarea arii lor de stimulare/colţuri/zone/centre de interes
în sala de grupă. în vederea unei învăţări stimulative şi
eficiente.

Incurajează Valorizarea efonurilor tuturor copiilor prin expunerea


implicarea copiilor lucrărilor realizate. prin amenajarea colţului tematic al grupei
în amenajarea atunci când se trece la o nouă temă. prin marcarea diferitelor
mediului evenimente ( trecerea anotimpurilor. evenimente istorice.
educaţional religioase etc. de imponan�ă naţională)

Implică părinţii Implicarea părin!ilor în luarea deciziilor privind amenajarea


copiilor în spaţiului educa!ional în beneficiul copiilor
amenajarea
mediului
edu(,'aţional al
uupei

3c. Conducerea procesului didactic

DetoJierea Indicatori de performanţd


competenţei
De!ifăşoară metodic Conducerea activităţilor desfăşurate cu copiii în confonnitate
activităţile cu copiii cu proiectul/schi ţa de proiect stabi lit(ă);
Găsirea de căi ŞI mijloace eficiente pentru a transmite
cunoştinţe copiilor. respectând principiile didactice;
Crearea unor situaţii noi în vederea aplicării cunoştinţelor şi
deprinderi lor însuşi te de copii.
Implică activ copiii Stimularea copiilor în vederea panicipării acestora l a propria
în procesul lor formare şi dezvoltare
instructiv-educativ Individualizarea activitătii cu copiii
A!i'igură securitatea Verificarea permanentă a stării spaţiului grupei (mobilier.
copiilor în timpul echipamente etc.). a materialelor puse la dispoziţia copiilor cu
desfăşurării prilejul activi tăţilor instructiv-educative planificate. În vederea
activităţilor prevenirii unor accidente sau evenimente neprevăzute

75
4. EVALUA RE - Competente e"'aluativ e

4a Elaborarea şi utilizarea instrumentelor de evaluare


4b Inregistrarea şi "'aloriticarea rezultatelor copiilor

4a Elaborarea şi utilizarea i nstrumentelor de evaluare

DetaUerea Indicatori de perJormtlnţă


competenJţi
Elaborează Elaborarea unor in�trumente alternative de eval uare. adecvate
imtrumente de atât con�nutului. cât şi obiectivelor propuse
evaluare
Aplică instrumente Aplicarea u nor probe de evaluare. în diferite momente ale
de evaluare procesului didactic. în functie de obiectivele eval uării

4b Inregistrarea şi valorificarea rezultatelor copi ilor

DetaUerea Indicatori de perJomumţă


competenţei
Completează caietul Inregistrarea. periodic. în caietul de observaţii asupra copii lor.
de ob�'ervaţii asupra a aprecierii ju st e a performanţelor acestora
copiilor
Completează fişa de I Consemnarea în fişa psihopedagogică a copi lului. cu
evaluare a copilului responsabilitate. a unor date relevante despre dezvoltarea
acestuia la sfârşitul preşcolarită!ii . pent ru a oferi familiei şi
învâtătorului i nfonnatiile necesare
Valorifică Revizuirea. periodic. a planificării calendaristice sau
rezultatele săptămânale ŞI ajustarea lor ţinând cont de rezultatele
evaluărilor i ni ţiale. continue sau sumative;
...
Ident i fi carea măsurilor ameliorative pentru COplll cu
dificultăţi de învăţare şi a măsurilor de dezvolt are pentru copiii
cu perfonnante.

5. DEZVOLTARE PROFESIONALĂ - Competente de deZ\"oltare

Sa I dentificarea nevoilor de formare şi planificarea activi tAţilor metodice


5b Participare la propria formare şi valorificarea achiziţiilor

5a Identi ficarea nevoilor de fOffilare şi planificarea activităţilor metodice

DetaUeru Indicatori de perjormtlnţ4


competentei
Identifică nevoile Identificarea necesarului propriu de fonnare în funcţie de
proprii de formare di namica i n formatiei din domeniu
Manifestarea unei atitudi ni obiecti ve în autoevaluare

76
Planifică activităţi Planificarea activităţii metodice zilnic. ţinând cont de nevoile
metodice proprii identificate. de activităţile metodice şi de perfectionare
comunicate la nivel naţional. Ia nivel de judeVsector sau la nivel
de unitate.

5b Participare la propria formare şi valorificarea achiziţiilor

DetoJUrea Indicatori de performanţă


competenţei
Participarea la Manifestarea unui interes constant pentru activităţi care conduc
propria formare şi l a propria dezvoltare. atât În plan profesional. cât şi în plan
dezvoltare personaltJ per!o.onal
şi pro!e.fiÎonaIă
ValorijictJ Aplicarea. în acti vitatea didactică. a informaţiilor obţinute în
informaţiile cadrul întâlnirilor metodice. a cursurilor de formare sau prin
achiziţionate studiu individual

Capitolul II Obl igaţii/atribuţii profesionale supli mentare.


reprezentând norma de bază (ore suplimentare). corespunzătoare unui spor
de___ din salariul de bază. con form reglementărilor În vigoare. stahil ite la Început
de an şcolar ________

Capitolul III Activităţi suplimentare neprevăzute În Încadrarea pe post. efectuate pri n


-

ordin de serviciu etc. şi care se vor plăti pri n ore supli mentare. premii lunare. zile libere
et c. (act ivitatea. data. recompensa):

77
Capitolu l IV Activităţi suplimentare deosebite. efectuate cu înalt profesionalism şi cu
_

rezultate deosebite. ce constituie argumentele pentru ac ordare a salariului de merit sau a


premiilor lunare. în confonnitate cu HG nr.28 1 / 1 993. cu modificările u lteri oare
(activitatea. data. rec o mpen s a):
.

Capitolul V - Sanc�uni pri mite de angajat ( motivul. data. sanCţiunea):

DIRECTOR, SALARIAT,

Data: __________
Numele şi prenumele:
Denumirea postului:
Vechimea În funcţie:
Pu nctajul postului: - maxim l OO p
- minim 61 P
Punctaj pentru acordarea calificati\'ului: 1 ()() - R6 Foarte bi ne
85 - 7 1 Bine
70 - 6 1 Satis făcălor
Perioada pentru care se efectuează enluarea
1 . COMUNICARE - Competente comunicationale - 23 P

l a. Comunicarea educatoare -copil


l b. Comunicarea Între cadrele didactice
lc. Comunicarea cu părintii

l a. Comunicarea educatoare -copil

Indicatori de Descriptori de Punctaj


perfomumţd perfomumţ4 max autoevalllare acordaJ
;",
din
care:
Selectarea mO<.lalită�lor 2
de comunicare În - selecrea:ă l1lodalită!ile de 2
funcţie de conţinutul comunicare În func!ie lie
informa�ei . conţinutul i/!lol1llG!iei.
panicularităţilc de particularităţile lie vârstă
v ârstă şi individuale ale şi indil'iduale ale copiilor
copi ilor şi de şi de respec/area
respectarea diversităţii diversităţii culturale a
culturale a acestora are.flOra
- selectea:ă modalităţile de 1
IOmUllirare În Iunrţie de
cOII!inutul informaţiei. dar
nu re.fpertă ÎlI10tdeauna
particularitătile de vârstă
şi individuale ale copiilor
şi diversitatea culturală a
acestora
- nu selecteaz.ă modalităţile

79
de comunicare În funcţie de O
conţinutul informaţiei şi IlU
respectă particularităţile
de vârstă şi illdividuale ale
copiilor şi diversitatea
culturală a acestora
- asigură respectarea 2
obiectivelor de referillţă 2
Asigurarea respectării dillprograma preşcolară.
obiectivelor de accesibilizând informaţiile
referinţă din programa cu caracter illstructiv -
prcşcolară şi educativ ÎIl comunicarea cu
accesibilizarea copiii
informa�ilor cu - asigură respectarea
caracter instructiv - obiectivelor de referillţă
educativ în dill programa preşcolară,
comunicarea cu copiii dar IlU accesibili::.ează
Î/IIOIdeaulla illformaţiile
cu caracter illstructiv -
educati\' În comullicarea cu
copiii
- nu a.�igură re.spectarea
obiectivelor de referinţă O
dill pro!(rama preşcolară şi
IlU accesibilizează
illfonllaţiile cu caracter
illstructiv - educatii' În
comullicarea cu copiii
- selectează situaţii de 2
Selectarea situaţiilor de lucru adeîl'ate În scopul 2
lucru adecvate în c0l11parării nlesajului
scopul comparării transmis cu cel receptat de
mesajului transmis cu copil
cel receptat de copil - selectează situaţii de
lucru În scopul comparării l
mesajului transmis cu cel
receptat de copil, dar
acestea nu sunt adecvate
- nu selectează situaţii de
lucru În scopul comparării O
mesajului transmis cu cel
receptat de copil

ilO
-
stabileşte situarii de 2
comunicare care să 2
Stabilirea situa�ilor de faciliteze schimbul de
comunicare care să informaţii educalOare -
faciliteze schimbul de copil. copil - copil.
infonnaţii educatoare - cooperarea şi
copil, copil - copil. interacţionarea eficientă
cooperarea şi -
stabileşte situaţii de 1
interac�onarea comunicare care să
eficientă faciliteze schimhul de
informaţii educatoare -
ropil. dar acestea IIU
stimulează şi cooperarea.
respectiv illteracţiollarea
eficientă
- IIU stabileşte situaţii de O
comullicare care să
faciliteze schimbul de
illfonnaţii educatoare -
ropi/. copil - copil.
rooperarea şi
imeracţiollarea e.ficientă

l b. Comunicarea între cadrele didact ice

Indicatori tU Descriptori tU Punctaj


perjomumţ4 perjomumţ4 nuai autoevalut1Te acordat
m

- rolahorează cu celelalte 2
cadre didactice pemru 2
Colaborarea cu asigurarea roll1illuităţii
celelalte cadre grădilliţă-şcoală
didactice pentru - colaborează cu celelalte l
asigurarea continuităţii cadre didactice pemru
grădiniţă-şcoală asigurarea contilluităţii
grădiniţă-şcoală. dar acest
lucru se face lIumaifomlOl
-IIU colaborează cu
celelalte cadre didactice O
pell1ru asigurarea
cominuităţii grădiniţă-
şroală

!l I
Comunicarea - comunică permallellf cu 3
permanenlă cu colega colega de grupă sau cu 3
de grupă sau cu ahe alte cadre didactice care
cadre didaclice care desfăşoară activităţi la
desfăşoară activităţi la aceeaşi Krupă (opţ ionale,
aceeaşi grupă extracurriculnre) pelltru a
(opţionale. obţine informaţii relevallte
ex tracurricul are) despre e voluţia copii/or;
pentru a obţine prelucrează şi corelează
informaţii relevante illformaţiile obţill u te
despre evoluţia pentru a determina o
copiilor; prelucrarea şi apreciere obiectivă a
core1area informa�i1or copiilor
obţinute pentru a - comullică sporadic cu 2
delermina o apreciere colega de grupă sau cu
obiectivă a copiilor alte cadre didactice care
desfăşoară activităţi la
aceeaşi Krupă (opţiollale,
extracurriculare) în
scopu l obţinerii de
infomUilii relevallte despre
el'Oluţ ia copiilor;
prelucrează şi coreleaz.ă
il�formaţiile obţinute
pelltru a determina o
apreciere obiectivă a
copiilor
- comunică spOf{ulic cu 1
colega de grupă sau cu
alte cadre didanice care
desfăşoară activităţi la
aceeaşi grupă (opţionale,
extracurriculare) în
scopu l obţillerii de
informaţii relevallte despre
evoluţia copiilor; IIU

prelucrează şi nu
coreleaz.ă illformaţiile
obtinute pentru a
detemlina o apreciere
obiectivă a copiilor
- IIU comunică cu colega de O
grupă sau cu alte cadre
didactice care desfăşoară
activităţi iii aceeaşi grupă
(opţiollale.
extracurriculare) ÎIl
scopul obţillerii de
illformaţii releFallte despre
evoluţia copiilor; IlU
prelucrează şi IIU

corelează i/!fomUlţiile
obţillute pelltru a
detemlilla o apreciere
obiectivă a ropiilor

t 'omunicarea 2
permanentă cu - comullică permallellt cu 2
celelalte cadre celelalte cadre didactice
didactice pentru a pemru a identUica cele mai
identifica cele mai potrivite metode ÎIl rederea
potrivite metode în ejirielltiz-ării demersului
vederea eficientizării didactic
demersului didactic - ronlUllIcă Jporadir cu
celelalte cadre didactice.
fapt care ajută la
idemiftcarea ullor metode
pelltru ejicielltizarea
demersului didactic

In
- IIU comullică cu celelalte O
cadre didactice şi nu
idelllijică metode pelltru
ejicielllizarea demersului
didactic

l c. Comunicarea cti părinţii

lndicolori tk Descriptori tk Punctaj


performanţ4 perf017tUUltd
Informarea. periodic. a 2
familiei copilului - il!(onllează, periodic. 2
despre progresul familia copilului despre
acestuia. progresul acestuia,
comportamentul social comportamentul social
etc. etc.
- infom/ează sporadic
familia copilului despre
progresul acestuia,
comportamentul social ()
etc.
- IIU illformează familia
copilului despre
progre.wl acestuia.
comportamelllul social
etc.
Solicitarea de date 2
suplimentare despre - .wlicită familiei date 2
comportamentul suplimentare despre
copilului în familie. comp0rlamelltul
atitudinea faţă de copilului ÎII familie,
învăţare. alte informaţii atitudillea .faţă de
suplimentare. pentru o Învăţare, alte il!fonllaţii
cunoaştere a copi lului suplimellIare, pellIru o
din perspective di ferite cunoaştere a copilului
dill perspeeril'e diferite
- solirită familiei dare
suplimelllare despre
comp0rlamentul
copilului În familie,
atitudinea faţă de

1\4
ÎlIl'ăţare. alte illjon1wţii
suplimentare. dar acest
lucru se face doarfon1wl
IIU pelltru o CUIIOWjtere a
copilului din perspective O
diferite
- IIU solicită familiei date
suplimelllare despre
comportamelltul
rapilului În familie.
atitudillea faţă de
Îllvăţare. alte illfOn1wţii
suplimelltare. pelltru o
cUlloaştere a copilului
din perspective diferite

Descoperirea cauzelor 2
unor comportamente - descoperă rauzele ullor 2
nedorite la copil şi comportamellte nedorite
identi ticarea la rapil şi idellf�că
modalităţi lor de modalităţile de
soluţionare a acestora soluţionare a ace.Hora
- descoperă cauzele ullor I
comportamellte lIedorite
la copil. dar IIU idellt�fică
modalităţile de
.wluţiollare lI 11Cestora
- IIU descoperă cauzele ()
ullor comportamellte
lIedorite la rapil şi IIU
ident�fi('ă modalităţile de
soluţiollare a acestora

Indrumarea familiei 2
către surse specializate - Îlldrumă familia către 2
pentru consiliere şi surse specializate pelltru
desfăşurarea de cursuri rallsiliere şi de.�răşo(/ră
cu părinţii în beneficiul cursuri cu părillţii În
educări i şi dezvoltării hene.ficiul educării şi
copiilor (în calitate de deZl'Oltării copiilor ( În
instructor abi lital) calitate de illstructor
abilitat)
- Îlldrumă familia către

K5
surse speciali:ate pelltru
cOllsiliere, dar IIU
desfăşoară cursuri cu
părimii ÎII belleficiul
educării şi de:\'oltării
<opiilor (ÎII ralitate de
illstructor abilitat)
- IIU Îlldrumă familia O
către surse speciali:ate
pelltru <OlIsiliere şi IIU
(le.�făşoară cursuri cu
părilltii ÎII belleficiul
educării şi de:\'oltării
coviilor

2. PROIECT ARE - Competente proiective - 30 P

2a Planificarea şi proiectarea activităţilor instructive-educative


2b. Planificarea şi proiectarea curriculumului opţional
2c. Planificarea şi proiectarea acth'ităţilor extraşcolare

2a Plani ficarea şi proiectarea activităţilor instructive-educative

Indicatori de Descriptori de PunctDj


perjormanţd per!or11Ulnţd maxim autoevaluare acordat
(. 'unoaşterea. 6
respectarea şi aplicarea
- cunoaşte. respectă
6
personalizată a
şi aplică personalizat
curriculumului na!ional.
curriculmul
corespunzător
preşcolar.
�pecificului colect i vului
corespunzător
de copii din grupă
specificului
colecti vului de copii
din grupă
4
- cunoaşte şi respectă
curriculumul.
corespunzător
particularităţilor
colectivului de copii
din grupă 2

116
din grupă

- cunoaşte
curriculumul
preşcolar. dar nu-I
aplică corespunzător
particularităţilor
O
colcctivului de copii
din grupă

- nu cunoaşte
curriculumul
preşcolar. iar
demersul didactic nu
respectă
particularită�ilc
colectivului de copii
din grupă

Selectarea materialelor 2
auxiliare folosite în - selectează 3
activităţile cu copii în materialele auxiliare
conformitate cu în conformitate cu
legislaţia în vigoare şi legislaţia în vigoare
utilizarea lor conform şi le utilizează
capacităţi lor de învăţare conform capacităţilor
ale copiilor de învăţare ale
copiilor I

- selectează
materialele auxiliare
în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
dar când le utilizează
nu respectă
particularităţile
colectivului de elevi
(sunt folosite În
exces, depăşesc
ni velul de înţelegere
al elevilor, sunt
utilizate neadecvat
O
etc.)

- materialele
auxil iare l ipsesc din

87
activitatea didactică,
fără a fi suplini te de
alte instrumente care
să justi fice acest fapt

Stabilirea şi ordonarea 6
coerentă şi 6
- stabileşte şi
corespunzătoare
ordonează coerent şi
colectivului de copii a
corespunzător
activităţilor: estimarea
colectivului de copii
atentă şi revizuirea
temele anuale;
periodică a bugetului de
estimează atent şi
timp alocat fiecărei teme
revede periodic
(proiect tematic) în
bugetul de timp
funcţie de interesul
alocat fiecărei teme
manifestat de copii
(proiect tematic) în
pentru aceasta şi de
funcţie de i nteresul
capacităţile lor de
manifestat de copii
învăţare
fată de aceasta sau de
c �pacităţile de
învăţare ale lor
4
- stabileşte,
ordonează şi alocă
bugetul de timp pe
teme (proiecte
tematice), ţinând cont
de nevoile copiilor 2
din grupă
- stabileşte şi alocă
bugetul de timp pe
teme, dar nu
întotdeauna în mod
realist, în funcţie de
nevoile şi i nteresul
manifestat de copii
pentru acestea ;
activită�ile nu sunt
întotdeauna corelate
pc verticală şi pc
orizontală O

KK
- planificarea
calendari�tică nu se
face pe teme şi
activităţile nu sunt
corelate pe verticală
şi pe orizontală

Elaborarea de proiecte 4
didactice pentru - elaborea:ă proiecte 4
acti vită!ile desfăşurate didactice pelltru
cu copiii. ţinând cont de activităţile desfăşurare
următoarele repere : cu copiii. !illâlld COllt de
rigoare ştiinţifică. reperele stabilite
strategii acti v- - elaborează proiecle 3
participati ve şi obiective didactice pelltru
operaţionale corect activităţile dq(ăşurate
formulate cu copiii. dar IIU

respectă îll totalitate


ce rillţele cu pril'ire la
reperele stabilite
- e/llborel/:ă proiecte 2
didactice pelltru
aClil'ilăţile desfăşurare
cu copiii. dar IIU

re.5peclă cerillfele cu
pril'ire la reperele
.Habilite ()
- IIU elaborează proiecte
didactice pel/tru
actil'ităţile desfăşurate
cu ropiii şi IIU respectă
cerillţele cu privire la
reperele stabilite

2b. Planificarea şi proiectarea curriculumului opţional

Indicatori tk Descriptori de performanţd Puncttzj


performanţd maxim autoevaluare acordat
Analizarea 2
resurselor materiale - al/ali:ează resursele 2

K9
şi umane de care materiale şi umane de care
disp une grădini la. dispune grădini!a. precum şi
precum şi a ill1eresele copiilor în
intereselor c opiilor vederea swbilirii (�fertei de
î n vederea stabilirii curriculum op,iollal
ofe rtei de - analizează resursele
curriculum opţional materiale şi umalle de care
disjJulle grădini,a. dar nu ia
ÎII calcul şi illtere sele
ropiilor ÎII vederea stabilirii
ofertei de curriculum
op!iollal o
- IIU allalizează resursele
materiale şi umane de care
dispune grădillira şi nici
illteresele copiilor În
vederea stabilirii ofertei de
curriculum OJ)ţional
Corelarea 2
obiectivelor cu - rorelează obiectivele cu 2
conţi nuturile. cOIlfinuturile. re.spectând
respectând i nteresele illtereule ropiilor
copi i lor - ('orelează obiectivele cu
con,tilluturile. dar nu
respectă illleresele copiilor
- IIU corelează obiectivele cu o
cOl/ţinuturile şi nu respectă
interesele ropiilor
Identi fi carea 2
resurselor - idenlUică resursele 2
informa�onale i/!formationale adecva re
adecvate cOlI.finuturilor stabilite ;
con�inuturilor seleerează actil'ităţi de
stabil i te ÎII1'ărare cu un caracter
Selectarea fom/{/til'
activită�ilor de - nu idem�fică Î/ltotdeauna
Învăţare cu un resursele i/!formaţiollale
caracter formativ adecvate cOllţilluturilor
stabilite. dar selectează
activităţi de Înl'ărare cu UII
caracter formatii'
- IIU idemijică resursele O
injomwriollale adecvate

90
cOl/ţil/uturilor stabilite .. I/U
selectea::.ă activităţi de
îl/văţare cu un caracter
Ion1/ativ

2c. Planificarea activităţilor extraşcolare

lrulictztori de I Descriptori de Punctaj


perfonntUJţ4 perjonntUJţtJ maxim autoevaluare acordat
Analizarea resurselor 2
materiale şi umane de - aII alizează resursele 2
care dispune grădiniţa, materiale şi umane de
precum şi a intereselor care dispul/e grădiniţa.
copiilor din grupă în precum şi ime resele
vederea stabilirii ofertei copii/or dil/ grupă În
de activităţi extraşcolare vederea stabilirii ofertei
de activităţi extraşcolare
-
al/alizează resursele I
materiale şi umane de
rare dispune grădil/iţa.
dar IIU ia ÎI/ calcul şi
il/teresele ropiil.or din
grupă În vederea
stabilirii ofertei de
actil'itări extraşcolare O
- I/U al/alizea::.ă resurJele
materiale şi umal/e de
care dispune [(rădiniţa şi
I/ici interesele copiilor
dil/ [(rupă În vederea
stabilirii ofenei de
activităţi extraşrolare
Corelarea obiectivelor 2
cu conţinuturile şi - rorelează obiectivele ru 2
respectarea intereselor cOll!il/uturile şi respectă
copiilor interesele copiilor
- corelează obiectivele cu I
cOl/ţil/uturile dar nu
respectă imeresele
copiilor O
-nu corelează obiectivele
cu conţinuturile şi nu
respectă imeresele

91
copiilor
Identificarea resurselor 2
umane şi informaţionale - idellt�fică resursele 2
adecvate conţinulUrilor umalle şi i/�formatiollale
stahilite: Selectarea aden:ate îOlI!illuturilor
activităţilor de învăţare stabilite; selectea-;.ă
cu un caracter formati v activităţi de Î/II'ăţare cu
Ull caracter Jomultiv
- nu idelltifică 1
Îlltotdeauna resursele
umane şi informaţiollale
adenate cOlI,lilluturilor
stabilite, dar selectea-;.ă
activităţi de În văţare cu
LtII caracterJonl1ativ
- IlU idelll�fică resursele O
umalle şi i/�foml(lţiollale
adenate con,linUlurilor
stabilite

3. MANAGEMENT EDUCA ŢIONAL -Competente manageriale - 23 P

3a. Asigu rarea mijloacelor de învăţământ, a materialului didactic şi a auxiliarelor


didactice
3b. Organizarea şi amenajarea mediului educaţional
3c. Conducerea procesului didactic

3a. Asigurarea mijloacelor de învăţământ. a materialului didactic şi a aux i I i arelor


didactice

IndicoJori tk Descriptori tk Punctaj


perjoT1lUUl(d perjormanţd maxim autoevamare acordat
Identi fi c area 2
mijloacelor de - idelltifici'! mijlolJcele de 2
învăţământ. materialul Îllvi'!ţămâllt. materialul
didactic ş i . eventual . a didactic şi. evelllual.
auxili arelor didactice auxiliarele didactice
adecvate adecvate
particularităţilor de particularităţilor de
vârstă ale copi ilor. vârsti'! ale copiilor.
nivelului de dezvoltare lIivelului de lie:::rolrare
inlelecluală şi intelectuală, cât şi
conţi nururi lor cOllţilluturilor
aClivilă!ilor planificale actidtăţilor plall(ficate
- idelltifică mijloacele de
ÎII I'ăţământ, materialul
didactic şi, evellfual,
auxiliare/e didactice
alienare cOllrinuturilor
activită.tilor planificate,
dar nu Întotdeauna ele
corespulld
particularităţilor de
vârstă ale copiilor şi
nil'elului de de:volrare O
illfelectuală
- nu idellf(fică mijloacele
de Înl'ăţămâllf.
materialul didactic şi,
evellfual, auxiliare/e
didactice aduwlfe
particularităţilor de
rântă ale ropiilor,
lIiI'elului de de:\'olrare
illtelec'tuală şi
('ollţinUfu ri lor
actil'itărilor plallificare
Elaborarea / 2
confecţionarea / - elahorea:ă / 2
achiziţionarea ronfectionea�ă /
materialului didactic. a achi�iţio/lea�ă material
mijloacelor de didactic. mijloace de
învăţămânl şi a Î/ll'ăţământ şi auxiliare
auxiliarelor didaclice. didactice, având În
având în vedere redere functiile pe care
funcţiile pe care acestea trebuie să le
acestea trehuie să le Îndeplinească
îndeplinească - e laborea�ă /
cO/!fectionea�ă /
achi�iţiO/lea�ă material
didactic, mijloace de
Înl'ăţământ şi auxiliare
didactice, dar nu ţine

93
COlII de fUIICţiile pe care
aceSTea Trebuie să le O
Îndeplinească
-
nu elaborează /
cOl�lec!ionează /
achiziţionează materia!
didaCTic, mijloace de
Înl'ăţămâIII şi auxiliare
didactice

3 .b. Organizarea şi amenajarea mediului cduca!ional

Indicatori de Descriptori de Punctoj


performanţil performanţ4 maxim autoevaluare acordo.t
Amenajarea mediului 2
educalional În - al1lenlljellZi'i mediul 2
conformitate cu tipul de educa!iona! În
acti vitate desfăşurată conformitate cu tipul de
(activitate în perechi . aetÎ1'itme desjaşurată
Învăţarea prin cooperare ( actil'itate În perechi.
etc.). astfel încât să Îllvăwrea prin
ofere posibilităţi cooperare etc. ). as�(el
multiple de desfăşurare Încât să ofere
eficientă a acti v ităţilor posibilită!i l1Iultiple de
de.�taşurare ejicielltti a
actil'itătilor
-
nu amenajează l
Întotdeau/la mediul
educaţio/lal Î/I
COl!lOl7l1iwte cu tipul de
actiFitate desjaşurată
( actil'itate Î/I perechi.
Îm'ăţarea prin
cooperare etc. ). aSţlel
Încât .�ti ofere
posibiliti'iri multiple de
desfăşurare eficiemă a
actil'ittitilor
- IIU amenajează mediul O
educaţional În
cOl'fomlitate cu tipul de

94
activitate desfăşurată
(actiFi/(lIe În perechi,
Învăţarea prin
cooperare eTc. J, as(f{d
ÎncâT să oJere
posibilifăţi mulTiple de
{1e.�răşurare eficienTă a
aCfivifăţilor
Amenajarea unor arii de 1
!\timulare/colţuri/LOne/ - amenajetl':.ă arii de I
centre de interes în sala stimularekolţuri/:.one
de grupă. în vederea !centre de interes În
unei învăţări stimulative sala de ţ:rupă, Î//
şi eficiente I'ederea unei Î//l'ărări
stimulatil'e şi eficiellTe
- //u ame//ajea:.ă arii de o
stimularekoITuri/:.o//e
!renfre de illTeres Î//
sala de grupă, În
I'ederea unei Învărări
stimulatil'e şi eficiellTe
Valori7.area eforturilor 2
tuturor copiilor prin - l'alori:.ea:.ă eforTurile 2
expunerea lucrărilor fufuror copiilor prin
realizate. prin expu//erea lucrărilor
amenajarea cnlţului rcali:.mc, pri//
tematic al grupei atunci amenajarea coltului
când se trece la o nouă fCl1lmic al grupei afu//ci
temă. prin marcarea clÎnd se trece la o nouă
diferitelor evenimente femă, prin marcarea
(trecerea anotimpurilor. diferitelor evenimente
evenimente istorice. (trecerea
rel igioase etc. de anotimpuri lor,
importanţă naţională) el'enimente iSTOrice,
religioase etc. de
importa//ţă naţională)
- nu valori:.ea:.ă
Î//totdeaulla eforturile
fufuror copiilor prin
expunerea lucrărilor
reali-;me, prill
amellajarea coltului
tematic al grupei atullci

95
când se trece la o nouă
temă, prin marcarea
d�leritelor el'enimellte
( trecerea
anotimpuri lor,
el'ellimellte istorire,
religioase etc. de
importallţă lIaţiollală)
- IIU l'alori:ea:ă O
elorturile copiilor prill
expullerea lucrărilor
realiz.ate, prill
amenajarea colţului
tematic al grupei atullci
când se trece la o lIouă
temă, prin marcarea
d�leritelor el'enimellte
(trecerea
wlOtimpuri lor,
el'enimellte istorice,
religioase etc. de
importantă natiollală)
Implicarea părinlilor În 2
luarea deciziilor privind - implică părill!ii În 2
amenajarea spali ului luarea deciziilor
educaţional În beneficiul pril"illd amenajarea
copi ilor spaţiului educaţiOllll1 ÎII
belleficiul copiilor
- IIU implică
Întotdeaulla părinţii În
luarea deciziilor
privilld amenajarea
.�paţiului educaţiollal ÎII
belleficiul copiilor
- IIU implică părinţii ÎII O
luarea deciz.iilor
pril'illd amenajarea
spaţiului educaţional În
beneficiul copiilor

3c. Conducerea procesului didact ic

Indicatori de Descriptori de Punctaj

96
perjormanţd perjornumţd nuzxim autoevaluare acordat
Conducerea activităţilor 2
desfăşurate cu copi i i în - COliduce actil'ităţile 2
conformit ate cu desfăşurare cu copiii În
proiectul/schi ţa de rOllformitare ru
proiect stabilit(ă) proiectul/schiţa de
"roiert stahilit(ă)
- nu COliduce rollle 1
artivităţile desfăşurate
cu copiii În con!onllilllte
cu proiertullschiţa de
proiect stabilit(ă) şi nu
motivea�ă
psihopedagogir arest O
fapt
- nu rolldure artil'ităţile
desfăşurate cu ropiii ÎII
rO/�/ormitate cu
proiertul/schiţa de
proiect ,�tahilit(ă)
(:rearea de situaţii noi în 2
vederea apl i cări i - creea�ă situaţii 1I0i ÎII 2
cunoştinţelor ş i ,'ederea aplicării
depri nderilor însuşite de cUlloştill,telor şi
copii deprillderilor Însuşite de
ropii
- nu ('reea�ă I
Întotdeau/la ,�ilUaţii /loi
Î/I I 'ede rea aplicării
runoştin!elor şi
deprillderilor Î/lsuşire de
copii O
- /lU creează siruatii /loi
Î/I vederea aplicării
cU/loşrinţelor şi
deprinderilor Însuşire de
ropii
Stimularea copiilor în 2
vederea participării - sr;nlulează copiii În 2
acestora la propria lor Federea participării
formare şi dezvoltare aceSTOra la propria lor
fonllare şi de�voltare
- nu srimulează

'17
ÎlI10tdeauna copiii În
vederea participării
acestora la propria lor
!omwre şi de:;voltare
- nu stimulea:;ă copiii În O
vederea /JarllrljJării
ace stora la propria lor
formare şi de:;voltare

Găsirea unor căi şi 2


mijloace eficiente - găseşte căi şi mijloace 2
pentru a transmite ejiciente pelIIru a
cunoştinţe copiilor. transmite cunoştinţe
respectând principiile îOpiilor, respertând
didactice principiile didactice
- nu găseşte Îlltotdeaulla
căi şi mijloace ejiciente
pentru a transmite
cunoştinte copiilor,
re.�pertând prinripiile
didactice
- nu găseşte răi şi ()
mijloace ejiciellIe
pemru a transmite
cUlloştin!e copiilor,
respectând principiile
didactice

Indi vidualizarea 2
activită!ii cu copiii - il/{!il'iduali:;ea:;ă 2
aerivitatea c u copiii
- nu individualhea:;ă I
Întotdeauna activitatea
cu copiii
- nu individuali:;ea:;ă O
activitatea cu copiii
Verificarea. în 2
permanenţă. a stării - l'erijică pemulIlem 2
:-.paţiului grupei starea spaţiului grupei
(mobilier. echipamente (mobilier, echipameme
etc.). a materialelor etc. ), a marerialelor
puse la dispozitia puse la dispo:;itia

91\
copiilor cu prilejul copiilor cu prilejul
.
aClivilă,ilor inslrucliv­ aCTi\'itătilor instructiv­
educative planificate. În educative plan(ficate. În
veuerea prevenirii unor \'ederea prevenirii unor
accideme sau accideme sau
evenimente neprevăzute evenimente neprevăzute
- rerifică uneori starea
spaţiului grupei
(mobilier. echipamellte
etc, ). a materialelor
puse 10 dispoziţia
ropiilor eu prilejul
activită,tilor instructiv­
educative plal/(ficate. În
vederea prevenirii unor
accidente sau
evenimente neprevăzute
- nu ver(fică starea O
spatiului grupei
(mobilier. echipamellte
etc, ). (1 marerialelor
pllse la dispoziţia
ropiilor eu prilejul
aCTivitătilor instructil'­
educative planUicate. În
vederea prevenirii unor
accidel/te sau
el'enimel1le neprel'ăzute

4. EVALUARE - Competente evaluative - 15 P

4a Elaborarea şi utilizarea instrumentelor de evaluare


4b Inregistrarea şi valorificarea rezultatelor copiilor

4a Elaborarea şi utilizarea i nstrumentelor de evaluare

Indicatori tk Descriptori de PUllctaj


performanţt1 performanţă maxim autoevaluare aeordo.t
Elaborarea unor 3
i nstrumente altemati ve - elaborează instrumente 3

99
de evaluare. adecvate altemative de evaluare,
atât conţi n utului cât şi
. adecvate atât
obi ect i ve l or propuse conţinutului, cât şi
obiectivelor propuse
- elaborează instrumellfe 2
altemative de eFaluare,
dar acestea nu
rorespund ru ronţinutul
sau cu obiectivele
propuse O
nu elaboreaz.ă
illstrumellfe altematil'e
de evaluare

Aplicarea u nor probe de 3


evaluare. În diferite - apliră probe de 3
momente ale procesului evaluare, În dţferite
didactic. În fu ncţ ie de momellte ale proce.wlui
obiectivel e evaluării didactic, În funcţie de
obiertivele emluării
- aplică probe de 2
e\'{/luare, ÎII dţ{erite
momellfe ale procesului
didactic. dar nu fine
seama de obiectivele
el'aluării
- nu aplică probe de ()
el'aluare, ÎII dţferite
momellte ale proresului
didactic

4b Inregistrarea şi valorificarea rezultatelor copiilor

Indicatori de Descriptori de Punctaj


performanţă performanţă maxim autoevaluare acordot
Inregistrarea. periodi c . 2
În caietul de observa�i - Înregistrează În caietul 2
asup ra copi i lor. a de obsen al ii asupra
'

aprecierii juste a copiilor. periodic.


perform an tel or acest ora aprecierea justă a

HXl
performanţelor acestora performallţe/or acestora
- Îllregistrează. �portiliic l
şi fără cOllsistenţă. În
caietul de obsenaţii
asupra copiilor
aprecierea
peiformanţelor acestora
- nu Î/lregistrează' În O
caietul de obsenaţii
asupra copiilor
aprecierea
peI!omIGll!elor acestora
Consemnarea, cu 2
responsabilitate. în fişa - cOIl.�enlllează Î/l fişa 2
psihopedagogică a psihopedagogică a
copilului, a unor date copilului. cu
relevante despre responsabilitate. date
dezvoltarea acestuia la relevallIe despre
�fârşitul preşcolarităţii. dezvoltarea acestuia la
pentru a oferi familiei şi sflirşitul preşcolarităţii.
învăţătorului oferind familiei şi
informaţiile necesare Îllvăţătorului
infomlllţiile necesare
- consemllează În .fişa l
psihopedagogică a
copilului date. IIU
Întotdeaulla cO/lsistellle,
despre deZl'oltarea
acestuia la .�rârşitul
preşco/(lrităţii
- IIU cOllsemllează În O
.fişa psihopedagogică a
copiluilli. cu
respollsabilitate. date
relel'allle despre
dezvoltarea acestuia la
sfârşitul preşcolaritării
Revizuirea periodică a 2
planificării - revizuieşte periodic 2
calendaristice sau plan!ficarea
săptămânale şi ajustarea calendaristică sau
acestora ţinând cont de săptămânală şi le
rezultatele evaluărilor ajustează rillâlld COlii de

101
iniţiale. continue sau rezultatele evaluărilor
sumalive iniţiale, eominue sau
sumative
- revizuieşte uneori I
plmlificarea
ralendaristiră sau
săptămânală, dar nu le
ajustează ÎI; funrţie de
rezultatele evaluărilor
iniţiale. rontinue sau
sumative
- IIU revizuieşte periodir O
planificarea
calendaristică sau
săptănllÎnală şi nu le
ajustează ţinând com de
rezultatele evaluărilor
ini,iale. continue sau
sumatil'e
Identificarea măsurilor 3
ameliorative pentru identţ{i,ă măsurile
- 3
copiii cu dificultăţi de amelioratil'e pentru
învăţare şi a măsurilor copiii cu dţ{icultăţi de
de dezvoltare pentru Învăţare şi măsuri de
copiii cu pcrforman�c dezvoltare pemru copiii
'u perfomwnţe
- nu idemifi,ă 2
Întotdeauna măsurile
amelioratil'e p0IrIVlle
pemru copiii 'u
dţ{irultă/i de Învăţare şi
măsurile de dezvoltare
pentru ropiii ru
perfomlllllre O
- nu idelllifică măsurile
amelioratil'e pe1lfru
copiii cu dţficultăţi de
Învăţare şi măsurile de
dezvoltare pentru ropiii
cu perfomumţe

1 02
5. DEZVOLTARE PROFESIONALĂ - Competente de deZ\'oltare - 9 P

5a Identificarea nevoilor de formare şi planificarea activităţilor metodice


5b Participare la propria formare şi valorificarea achiziţiilor

5a Identi ficarea nevoilor de formare şi planificarea activităţilor metodice

Indicatori de Descriptori de Punctaj


perj'orman(d perj'ormanţd maxim autoevaluare acordaJ
Ident ificarea 2
necesarului propriu de - idelll�fică necesarul 2
formare în funqie de propriu de formare În
dinamica i nformaţiei funClie de dinamica
din domeniu il!!On1w!iei din dome/liu
- idellTijică, cu ,\prijin,
necesarul propriu de
formare În funcţie de
dinamica ;,!!o17l1ariei din
domeniu
- nu ident!t;că necesarul o
propriu de formare

Manifcstarca
obiectivităţii în - manifestă oIJie('til'itare
autocvaluarc În autoerllluare
- nu man�reslă ()
obiecliritate În
autoe\ 'aluare
Plani ficarea activităţii 2
mctodice zilnic. ţinând - planifică aCliritalea 2
cont dc ncvoile proprii melOdică �ilnic. ,Ii1llÎ/Il1
identi ficate. ele conl de neFoile proprii
activită!ile metodice şi ide/llijicare şi de
de perfeqionare aClil'ilăţile metodice şi
comunicate la nivcl de perfecţionare
na!ionaL la nivel de comunicare la /lil'el
jude!1sector sau l a nivel 1I0rional, 10 /liFei de
de unitate jude!/sector sau la /IiI-el
de U/lilate
- p/{mifică aClil'itatea
metodică sporadic,
tinlÎnd COlII uneori de

103
lIel'oile proprii
idellfiJicme şi de
actil'ităţile metodice şi
de perfecţionare
comunicate la nivel
lIaţiollal, la lIil'el de O
judeţ/sector sau la lIivel
de uni/(Ile
- nu plan!fică actiritatea
melOdică zilnic şi nu ,ilie
COIIf de nevoile proprii
idelltij;rate, de
actil'itiiţile metodia şi
de perfecţionare
comunicate la nivel
naţional, la lIil'el de
judeţ/sector sau la lIire!
de unitate

5b Panicipare la propria t(mnare şi valorifi carea achiziţiilor

Indicatori de Descriptori de Punctai


perjormanţtJ perjoTlTUUJţtJ maxim aHtoevaluore acordat
Manifestarea interesului 2
pentru activităţi care -
I1U/II �festii illteres 2
conduc la propria pentru act irită ti care
dezvoltare. atât în plan conduc la propria
profesional. cât şi în plan de::roltare. mât ÎlI plan
personal pn?fesionol, câl şi ÎII
plOII personal l
- nu manifestă un
illferes constalll pelltru
llctirită,i care conduc la
propria de::l'oltare, atât
În plan profesional, cât O
şi În plan personal
-
nu l1Ian�restii interes
pentru activitări care
conduc la propria
de::l'olflire. lIflÎt ÎII pllln
profesional. cât şi În
plan personal
Apl icarea. în activitatea 2

1 04
didactică. a infonnaţiilor - aplică În activitatea 2
obţinute în cadrul didactică infomlllţiile
întâlnirilor metodice. a obţinute În cadrul
cursurilor de formare sau În,âlnirilor merodice, a
prin studiu individual cursurilor de formare
.wu prin studiu l
indil'idual
- nu aplică Î/lIOideauna
În activitatea didactică
informaţiile obţinute În
cadrul ÎllIâlnirilor
melOdice, a cursurilor O
de formare sau prin
studiu individual
- nu aplică În
activitatea didactică
i,!flJr/lIaţiile obţinute În
cadrul ÎllIâlnirilor
melOdice, a cursurilor
de formare sau prin
studiu individual

EVA LUATOR, EVALUAT,

DATA : Total puncte acordate:


Educatoare _______

Data ________ Nr.


copii _______

Grupa ______

Tema _______

Categoria de activitate _____________________

CALITA ŢI PERSONALE ŞI OBSERVAŢII


PROFESIONALE
1 . Relaţia cu copiii

2. Atitudinea în clasă (grupă)

3. Tonul
4. Cunoştinţe de specialitate
II. PLANIFICAREA
ACTIVITĂ ŢII
5. Cl aritatea obiecti velor

6. Asigurarea con�nutului ştiinfic


7. Selectarea şi utilizarea
materialului didactic şi a auxiliarelor
didactice
8 Echilibrul între evenimentele
didactice
9. Corelarea intra- şi
interdisciplinară a continuturilor

III. DESFĂŞURAREA
ACTIVITĂ ŢII
10. Folosi rea materialului didatic şi
a auxiliarelor didactice
1 1 .Tehnici pentru întrebări şi
răspunsuri

1 06
1 2.Claritatea explicaţiilor şi a
instructiunilor
1 3.Ritmul şi Încadrarea În timp
1 4. Realizarea obiectivelor
1 5. Respectarea metodicii predării
speci fice activităţii desfăşurate

IV. MANAGEMENTUL CLASEI


(GRUPEI)
I 6. Organizarea clasei (grupei)
1 7 .1mplicarea copiilor în propriul
proces de învătare/evaluare
I R.Organizarca activităţilor
1 9.Corectarea greşelilor
20.Echilibrul între activitatea
frontală şi acti vitatea pe grupuri mici
sau individuală
2 1 .Capacitatea de a menţine ordinea
şi disciplina
22.Evaluarea performanţelor copiilor
23.Altele

Data :
Evaluator :
Calităţi personale şi profesionale

10 9 8 7 4

Atitudine Maximă Responsabilitate Responsabilitate Uneori Lipsa


proresionalii responsabilitate. şi dedicatie. acceptabilă. dedicat şi cu dedicatiei. lipsă
Implicare şi Prezentll dedicatie dorintă de de colaborare.
Dedicatie
dedil"atie pe tot impunătoare. stil moderală. cooperare. personalitate
pentru
parcursul de predare eficicntll personalitate ştearsă. stil de
profesie;
activilllti i . stimulativ. acceptabi lă. fără cu impact predare anost şi
Ţinută; inventivitate. tinulll deficiente minor. enervant.
prezentll plăculll vestimentară majore în �tilul deficiente în vestimentatie
Punctualitate.
şi impunAtoare. corespunzAtoare. de predare. stilul de neadecvată.
stil de predare punctualitate. vestimentatie predare. nepunctualitate.
stimulativ. corespunzătoare. uneori
individualizat. punctualitate în nepllnctual.
tinulll absenta unor
ireproşabilă şi situatii speciale
punctualitate.

VOl'e Calităti vocale Bune calităţi Voce destul de Voce în Voce


excelente; vocale. vorbire sonoră. vorbire general neplăcută.
Sonoritate;
vorbire foarte clară. clară. sonoră. sonoritate
Rilmul clară. expresivă. vorbire partial insuficienlă.
vorbirii ; ritm adel'vat. intelig.ibilă vorbire uneori
(numai dl! greu de întdl!s.
CI3.Iitate .
aproape )

Gradul de Edul'atoarl:a Bun mooel OI: Bun model o.: Mooel o.: Nu of.:rd un
stă pânire a oferă un model stapânirl: a stăpânire a limbă oestul model oe
limbii I:Xl'e1ent OI: limbii. pronuntie limbii. pronunti.: oe bun; îns uşire a
stăpânire a clară. exprimare clară. cu greşeli greşeli limbii:
Acuratetea şi
limbii. vorbeşte corectă şi minore de repetate de foloseşte un
fluenta;
coreCI şi fluent. tluentll . de cele exprimare. pronuntie şi limbaj
Adapt3.I·ea îşi poate adapta mai multe ori foloseşte limba gramaticale; inadecvat. greu
limbii la nivelul adaptea7A adecvat. capabi 1 de a- de înteles
nivelul exprimării la nivelul sesizează şi adapta pentru copii.
copiilor. nevoile de exprimării la nevoile copiilor. nivell!l uneori incorect.
înteIeg.ere ale nevoile dar nu se poate exprimării la incapabilă de a-
copiilor. copiiilor. adapta totdeauna nevoile şi adapta
acestora. copiilor exprimarea la
numai dacă nevoile
este copiilor.
aten\ională în
prealabil.

Abilitatea de AUllosferă Bună atmosferă Atmosferă Atmosferă de AUllosferă


a relationa relaxanlă. de lucru: destul de lucru neplăcută.
cu copiii pril:tenoasă. eoul'atoarl:a şi plăl'ulă. wpiii aOl:l·vaLă. tensionaLă. nu
produl'tivă. l'opiii nu o perl'ep pe ol'azional - SI: slabilqtl: o
Limbajul
Edul'atoarea şi l'oop'-'Tl:alii bine: eoul'aloare l'a pe l ipsă dl: relatie nx:rentă
corpului;
copiii stabi lesc comunicare un outsider: cooperare: între
Gesturi: o relatie foarte non verbalA comunicare comunicare educatoare şi
.X .X .IX IX " . "

] (lM
Contact bună. apartin bună. nonverbală non verbală copii: lipsa
vizual . aceluia�i grup adecvată . satisfăl·ătoare. contal· tului
de lunu: vizual : limbaj ul
l'omunkare corpului -

nonverba lă confuz.
excelentă.

Planificarea activităţii
10 9 8 7 4

Claritatea şi Formu larea unor Obiective clare şi Scopuri realiste In general. Scopuri şi
acurateţea obiel· tive realiste: �i obiective sl"Opurile şi obiel· tive
obiectivelor specifice clare şi obiel· tive realizabile: obiectivele Îi nerea li, te.
realislc : relevante şi m odul de sunt clare: nel'oncordante:
selectarea unor rea lizabile : verificare a modalitatea de idei. c:ritcrii
criterii clare de modalităti clare realizării verificare a neclare de
verificare a de verificare a obiectivelor În realizării veri ficarea
realizării realizări i general clar. obiectivelor - atingerii
obiectivelor. obiectivelor relativ clară. obiectivelor.

Echilibrul Receptivitate la Receptivi ta te la Preocupată de In genem l. Neîncadrarea în


varietate şi nevoile copiilor. nevoile cpiilor. nevoile copiilor nevoile ti mpul alocat
Încadrarea mare varietate de realism În privitoare la copiilor s u nt unor activităţi.
În timp a activităti. alegerea şi echilibrul luate În l ipsa de
activităţilor alocarea timpului gestionarea activitătilor şi considenll'e: o varietate În
şi metodelor adecvat fiecărei activitătilor. timpul alocat lor: gamă de alegerea
activită\i. bună echilibru În activită ţ i re a l iste activi tăţi metodelor.
anticipare a structura şi motivante: satisfăcătoare . react ia copiilor
reactiei copiilor. secvenţe lor reacţia copiilor alocarea din este. adeseori.
activităţii: este timp interpretatli
i nterpretare a conştientizatli. activitlitilor- inadecva t.
adecvată a al·ceptabiIă.
n:ac:liei wpiilor. uneori reaqia
l"llpiilor este
interpreta Ui
i nadecvat.

Selectarea şi Originalitate în Materiale şi Materialele alese Malcrialele Nil"i o


utili7.area selectia auxili arele sunt sunt. în general. didactice şi preocupare
materialului materialelor. alese cu aten\ie. adecvate auxiliarele pentru ut ilizarea
didactic şi a Materialele sunt adecvate la obiectivelor: sunt utilizate materialelor şi a
auxiliarelor selectate sunt continutul şi logica folosirii sporadic; auxiliarelor
didactice relevante şi obiectivele lor e acceptabilli. logica folosirii did actice :
eticiente în activităţii. lor - ma teri ale
raport cu satisîacătoare. nepotrivite.
obiectivele şi irelevante.
continutul nefolositoare .
activitătii. generatoare de
Ordinea utilizării confuzie.
lor este logică şi
facilitează
Învătarea. o face
Illai plăcutli.

Cunoaşterea Educatoarea e Educatoarea e Educatoarea e Educatoarea Educatoarea


familiarizatii c:u destul de l"llnştientii de arc o idee vagă ignoră locul �i
-sistemului
sis temul famil iarizatii c:u nevoia de a despre rolul l'ategoriei
educat ional :
educational . sistemul cunoaşte sistemul de activi tate În

1 09
- a locului şi cunoaşte locul şi educational şi cu sistemul educational şi c UITiculum.
a rolului rolul t·ategoriei loc·ul �i rolul eUu.:ational �i de de s pre rolul �i pret·um �i
.:ategoriei de de at·tivil3le în t·ategoriei de a plasa coret·t locul modalitălile de
at·tivil3te în t·urrlt-ulum. a.:ti vi tate în t·ategoria de categoriei de wrelare in tra- �i
curTi.:ulum: precum şi currit"ulum. De activitate în at·tivitate în interdisciplinară
modaliLălile de asemenea. t·urricul um. curr it· ulum. a wntinut urilor
-modalitătilor
corelare intra- şi educatoarea e Educatoarea precum şi
de corelare
interdisciplinară famil i ari7.ată cu conştienti7.ea7.ă despre
intra- şi
a conţinuturi lor. modalităţile de faptul că sunt modalităţile de
interdist·ipli-
corelare intra- şi necesare corelări corelare intra-
nară a
interdisciplinară intra- şi şi interdiscipli-
continuturilor
a continuturiloL interdiscipli nare nară a
ale continuturiloL
continuturilor.

Destlşurarea acth'itlţii
10 9 8 7 4

Management . Profesorul Profesorul deţine Profesorul U neori Ora este


al clasei detine permanent controlul. dă controlează în profesorul confuză. clasa
(gru pei) controlul asupra instrucţiuni clare. g.eneral clasa şi pierde est e
leeti e i : v eri fi că menţine atentia con tro lul tlezorganizată.
-instrUCţiuni;
înţelegerea lor de elevilor. a;.upra clasei şî profesorul e
rezolvă eficient
-mobilitatea cele mai multe i ns tructiuni le menţine cu i ncapabil să
problemele de
educatoarei : ori: atentie sulll în general d ificull3te rezolve
disciplină/lipsa
distributivă bună. dare. wn[uziile atentia probleme de
mentinerea de concentrare:
sunt rare: relativ
-
gesturi �i miŞt·ări elev i lor: tlisl"iplină sau
ordinei şi a dă indicaţii c lare
care fac ilitează buna instructiunile concentrare
tlisl"iplinei. şi verifică
comunicarea. distrihutivitate a nu s unt asupra
în telegerea lor:
atentiei: gestica întotdeauna ohiectivelor:
foarte bună
nu împiedică destul de d are instructiunile
tlistributivitate a
comunicarea. şi nu se sunt neclare.
atentiei şi
veritică contradictorii
miŞt·area sustin
î ntelegerea lor: sau greşite.
comun it"area.
atentia este
inegal
distribui tă .
gestica nu e
întotdeauna
utilă.

Tehnici de Profesorul Profesorul In general tehnici Tehnicile Teh nici


prezentare foloseşle tehnit"i foloseşte tehnici wntextualizate. folosite sunt în in:levante şi
relevanle. n:levante şi tlar nu corect mare parte nemo ti v ante.
motivante. t·ontexlUalitale eşalonate in timp n:levaJlle . da r nenJll text ua li -
contextualizate şi core s pu nză tor. �i nu foarte nu Întotdeauna zate; etapizare
corespunzător dar nu motivante; contextualizate neclară.
gradate Înto tdeauna puţină varietate. ; gradarea este
variate şi adeseori
motivante. generatoare de
confuzi i ; si aha
varietate şi
motivaţie.

Tehnici I :ducatoarea I :ducatoarea I :ducatoarea Mica varietate Activităti


didactice propune o mare propune propune de activităţi cu monotone. lipsa
varietate de activităti şi activităţi si putine de varietate în
E c h i li hru
. ac ti v itătiji modalităţi de modalităţi de schimbare ale modul de lucru;

I lO
Între modalităti de lucru variat.:: lucru variate : modul ui de ed ucatoan:a
ill"tivi lii ti le lunu ni d evii ed ucatoan: a nu educatoarea n u lunu: uneori intervine
front a It:/i ndi \' ( frontal. grup .:,tt: figura t:s te figura monopo liLt:ază inoportun În
iduale/p;: dc.) dominantă în duminanlii în ora inutil. ill"t ivităIih: pc
percdli/dc d asii �i oferă d a,ă �i oferă tutu�i oferii grupe ,au
Educatoarea se
grup: l"Opiilur supUrl copiilur suport informatii �i perechi: nu
mentine în planul
l i ngvist ic şi l ingvistic aj UlOT oferă
V mi.: tillea al 2 - lea şi oferă
şansa de a exersa adecvat. l ingvi stic la i n fonnatia. nu
activiliitilor / aj utor l ingvist ic
şi a - şi de7.vol la i n fonnatii şi c.:rere şi copiii oferi'i sup0r!u I
tchnil· ilor: elil·i enl.
depri nderi le . şan,a de a .:xersa au ocazia de a- l ingvi st ic
informati a
Raportul intre limoa şi a-şi şi exersa limoa necesar :
necesară şi şansa
cât vorbeşte dezvolta şi să - şi vorheşte inutil .
maximă copii lor
educatoiU"t:a deprinderi le. dezvolte monopolizează
de a folosi limba
şi cât deprinderile. ora şi nu o/i:ră
şi de a-şi
vorbc�te ocazii suficiente
dezvol ta
l"Opilul: pentru
depri nderi le.
exersarea limoii
Dezvoltarea!
şi dezvoltarea
integrarea :
deprinderiloL
Deprinderi le.

Ritmul �i Activililtea pare Activitatea se Activitatea se Activitatea se RitJll fie prea


gestiunarea să aibă un ritm lh:,Iă�llară lin. dezvoltă de,tul deLvollii alerl. Iic prea
timpului propri u �i e ritm adaptat de coerent: ritm uneori lent : a ltll"area
perc.:puti'i ca un act ivit ă tilor: în g.:neral bun: incoerent : t impul ui pe
tot organic: ritJll ouna gestionare a gestionarea gestionarea activităti este
adaptat t impu lu i . timpului e timpului e disproportionati'i
activillit ilor : satis făcătoare . uneori
[oart.: ouni'i inadecvată:
gestionare il ritm cu
t impu l ui . s i ncope.

SUl-cesiunea Succesiunea Inlăntu ire Apar unele U neori Etapele se


etapelur În coerentă il fi.rea�că ,1 diseontinuităti in succesiunea succed tot al
activitate etapelor etapelor : succesi unea etapelor e incoerent. iar
act ivitatii : educatoarea etapelor. dar nefirească. iar educatoarea are
activi tăt ile curg detine permanent edlIC atoarea educatoarea difil'ultăli în
firesc. unii din eontrolul asupra redobândeşte În recâşt ig.ă cu redooând irea
al ta: ed ucatoarea des/ăşurlirii general controlul d ificul tate control ului
controlează cu acti vitilti i . asupra al, tivitiltii. l'Onu"Olul asupra
uşuri ntă asupra acti vitati i.
desfăşuran!a activitatii.
activitatii.

Folosirea Materialele , unt Ma terialt:lt: sunt B una folo , ire il Ma terialele Materiakle
materialelor folosite ade,·vill. folu, itc ma teri ale lor oi ne s unt folosi te. folosite
didal-tice l"lJlnpell:n1. cor,:spullLător. l·orclall: cu dar nu la inadc,· val.
eficienl. cu competent şi scopul potentialul lor i neficient.
sigurantă, eficient, uşurând act ivitălilor. maxim: ele nu creind confuzii
creator: ele Învălarea. UŞurCilZă în mintea
uşurează î ntotdeau na copiilor: ele mai
învătarea în mod învălarea şi nu m ul t di strag
evident. SUJll atentia de la
intotdeauna scopul
corelate cu activitătilor :
scopul materialele
activităti lor . sărace sau
inexis tente.

C.,nştientiza- Ed ucatoarea Educatoarea .: Ed ucatoarea e în Educatoarea e Educatoarea


rea şi dovede şte capabila să general capabila uneori foloseşte limbaj
coredarea imilgjnatie în inducă folosirea să inducă o capahila să art iticial .

III
greşelilor crearea unor unui limbaj folosire firească illLlucă o corectează
situatii reale de firesc: în general a limbii: încean:u folosire inadecvat �i
viată care să �t ie l'ând să să l'orecteze firească a ignoră gre�l ile.
dett!rmine o ignore �i dind să s istematic l i mbii; n u �tie l'orecteaw peste
folosire adecvată cor':l·t.:ze grqelilc. fără în totdeauna măsură sau
a limbii: ştie l'U grqelik: însă a a buza: când să ignore intr-o manieră
precizie când să tehnicile de copiii nu se simt şi când să j igni toare .
ignore şi când să corectare sunt j i gniti de corecteze
corecte7.e dil"iente şi corectură . greşe l i l e :
greşel i le: folositoare uneOl; aceasta
foloseşte cu tact pentru copi i . se face fiirii
strategii \"ariate tact.
de semnalare. prlwocând
identificare şi in u'eruperea
corectare a răspuns ului .
greşel i lor :
corectarea
greşelilor este
perl'eputăde
l"Opii ca un
sprij i n.

Dinamica Ed ucatoarea Edul' atoan:a Educatoarea U neori Educatoiuea e


activitatii; l·aptează. poate în general inl\:arl'ă să educatoarea incapabila să
gradul de înlcsn.:�tc �i să s tabikască sii motiveze �i să e,te in starc să moti\"ez.: �i să
motivare şi mentine interesul faciliteze şi să implice toti moti\'eze şi să implice copiii
implicare al copii lor. gradul mentină imeresul copiii. dar activeze copiii: sau să le
copiilor În de implicare şi şi gradul de paticiparea lor modeh: de ment ină
desfăşurarea atent i a lor. implic are al este inegală: interal"liune interesu l : wpi i i
acesteia motivează şi copi lului: modelele de monoton.:: par să tie
activează toti modelele de interactiune sunt implicare plicti,;iti şi
copiii in mod i nteractiune sum desml de variate. sporadidi a agitati.
diferentiat in destul de copiilor.
concordanţă cu motivante şi
diferitele lor variate: copiii
deprinderi . paf implicati şi
nevoi. interese. interesaşi în
emoti i : majoritatea
educatoarea timpului :
util izeilză
modalităti de
i nteracti une
di verse pentru a
asigura un grad
maxim de
participare.

Feed-hack În Educatoarea Educatoarea Educatoarea Educatoarea Educatoarea nu


timpul verifică ven fică verifică verifică rar şi \"eri fidl
activitatii intotdeauna intelegerea şi întelegerea şi l a inli implare intelegerea şi
intelegerea şi invătarea; in cea Învătarea: intelegerea şi invătarea.
-verificare a
invătarea. dă un mai mare parte a folosirea invătarea: neglijează
întelegeri i şi
feed - back timpului. incurajării şi Încurajeaz.'i şi nel"esitatea
învătări i :
constructiv foloseste aden' at laudei e l audă sporadil" inl"urajării şi
-evaluarea incurajând cop iii incuraj area şi siltisfăcătoare: copiii : laudei.
performante- să preia lauda. are criterii C1iteriile de criteriile de exagerează l"U

lor. răspunderea clare şi corecte evaluare sunt evaluare nu laudele sau


pentru propria de evaluare ce destul de clare şi sunt descurajează
pregătire: Încurajează în bună măsură intotdeauna copiii : nu are
foloseşte un progresul întelese de copii: clilr definite şi critelii clare de
l imbaj llOtrivit copiilor. evaluarea nu întelese de evaluare. iar

1 12
pentru a încuraja: copiilor. afectează negativ copii. notele sunt
ar� cri t�rii atmo�f�ra c.Iin p�n:epuw c.I�
solic.lt:. (Orel·lt: �i da�ă. wpii c3
sistcmatil"� c.I� n�c.Ir�pt�.
evaluare;
încurajează
copii i ,;ă-şi
�valueze propria
performanl1i.

Capacitatea E d ucatoarea e I �ducatoarea E ducatoarea e de I �ducatoarea e I �ducatoarea


de a se Ilexibila. manifestă cele mai multe uneori este prea rigida
adapta. de a capabila să capacitate de ori flexibila şi Ilexibila. dar şi este luata prin
improviza. improvizeze şi să reaclie adecvată. dacă o activitate nu realizează surprindere de
de a face fală modifice cursul este rareori în nu pare eficientă intotdeauna de evolutii
neprevăzutu- unei activi tăti impas: modifică e chiar capabila ce o activitate neaşteptate ale
lui. care nu pare să cursul unei să improvizeze şi I1U e eticientă acti\'itatii: nu e
fie elicientă sau activităţi ce nu să modilice şi reactionează capabila să facă
să adopte o altă pare eficientă şi strategia. cu întârziere şi fală
strategie decât e capabila să uneori neprevăzutului.
cea planificată. improvizeze la neadecvat.
nevoie.

Realizarea Edul'atoarca Ec.lucatoar.:a Ed ucatoarea Ec.lucatoarea Ec.lucalOarea nu


scopurilor şi atinge integral realize'lză realizează realizează atinge
obiectivelor scopurile şi majoritatea obiectivele partial obiectivele la
obiel'tivele obiectivelor propuse la un obiectivele un nivel
propuse nivel acceptabil, propuse. acceptabil.

Capacitatea de reflecţie şi conştientizare

lU 7 4
Capacitatea Ec.lucatoarea e Educatoarea e Educatoarea Ed ucatoarea Educatoarea nu
de capabila de a se capabila in trebuie are unele conştientizează
autoevaluare autoevalua şi de a g.e neral să atentonata asupra dificultăţi În propriile sale
evalua prestatia rellecteze asupra necesitătii auto- evaluarea calităti şi
-evaluarea
colegilor: este pe prestatiei proprii. reflecţiei şi prestaiei defecte;
colegilor;
deplin cooperanta prel'wIl şi asupra autoevaluării. proprii şi a reactionează
-de a în procesul de prestatiei precwIl şi a colegilor: este negativ la
răspunde la evaluare: colegilor. este evaluării în general evaluarea de
feed-back. s ugerează căi de coopcranta în colegilor: în l'oopcranta în către ceilalti :
îmbunăLă\.ire a c.I iscutarea orei : genera l c.Ii Sl'utarea incapabila să
prestaliei este capabila să coopera nta în activitatii. dar sugereze căi de
didactice. este facă sugestii d iscu tarea nu e îmbunătăţire;
noncritica şi realiste pentru activitatii; gata întotdeauna este adeseori
răspunde îmbunătătirea să accepte şi să capabil a să critica.
constructiv la prestaţiei didac- ofere sugestii nfere sugestii
leed-back. tice. este pentru sau allernative:
noncritica şi în îmbunătăţirea uneori e
general răspunde prestatiei refractara la
constructiv la didactice. sugestii.
feed-back.

113
3. DOCUMENTELE ŞCOLARE
3.1. REGISTRUL PENTRU INSCRIEREA CO:PDLOR IN
GRĂDINIŢĂ .

N U ll1dt! �i Adrt!sa Nr. n1pii Vt!nilul l unar Unilalt!a Mt!nliuni


';;;' �
� � in lre 0-7
..:! §
pn:null1eh; piirin\ilur l· ull1ulal. sl'ulara (grupa.
Z
" 'J.

g � g Piirinlilur �au sau ani aOali inu':.\<11 al unue v a miSl'ar.:a


Z § � ,us\iniilorilur ,uslinăluri in lTc,a parinlilur sau fi l'llpiilur)
� legali. lor legali sihau suslinalorilor sl'Olari-

Taw lvlama
Locul de muncă Telefon !!radi lega l zai

I
nila
( Tu/ore) (TulOrc)

NORME DE COMPLETARE

Directorul unităţii de Învăţământ preşcolar răspunde de Înscrierea copiilor la


grădini ţă. În acest sem,_ direclorul va slabili la sfârşi luI Jiecărui an şcolar. confonn
precizărilor anuale ale M H ' şi/sau ale i nspectorarului şcolar. o perioadă de Înscriere a
copiilor la grădiniţă pentru anul şcolar care urmează.

În aceaslă perioadă. direclorul unilăţii de Învăţămânl preşcolar va primi dosarele


de Înscriere. conform precizăril or din an . 34 din Regulamenrul de organizare şi
funqionare a Învăţământului preşcolar. Dosarele pri mite sunt selectate în cadrul
şedinţei Consiliului de administraţie al grădiniţei. conform criteriilor stabilite de comun
acord. În aşa fel Încât numărul copiilor înscrişi să nu depăşească capacitatea grădi niţe i .

Î n urma selecţiei dosarelor, conform preci 7.ărilor din art.35 din Regulamentul de
organizare şi funcţionare a Învăţământului preşcolar. directorul trece la înscrierea
copiilor În prezentul registru. completând numele şi prenumele copiilor. În ordine
aLfabetică. precum şi alte date necesare pentru buna desfăşurare a activităţii .

Copiii Înscrişi pe parcursuL anuLui şcolar sum Irecuţi î n regislru Î n ordinea


prezentării la grădini ţă. iar În coLoana Mcnriuni se trece: "Prezemat La data . . . . ". Pentru
cei care se retrag În ti mpul anului şcolar. În aceeaşi coloană se trece: . ,Retras la data . . . . "

Registrul de înscrieri poate fi foLosit . În funcţie de numărul copiilor În�crişi


anual. mai mul ţi ani şcolari La rând. Astfel . La sfârşitul anului şcoLar. după ultimul copil
Înscris În regi stru se barează spaţiul răma-; l i ber şi directorul semnează şi aplică
ştampila unităţii . ÎnscrieriLe copiilor pentru un nou an şcolar sunt efectuate după ce
directorul a trecut anul şcolar core�punzător În panea de sus a pagi nii.

I .a epui l.area pagi nilor din registru. directorul face În scris precizarea:
..Prezentul registru conţine . . . pagini". semnează şi aplică ştampila unităţii .

1 15
I
3� CATALOGUL GRUPEI

Nr. Numele şi Data Absenţe zilnice în lunile


crl . prenumele copiilor naşterii IX x XI XII I II III IV V VI V II VIII

NORME pentru completarea catalogului

Educatoarea grupei înscrie. Ia începutul anului şcolar. numele şi prenumele copi ilor. în
ordine alfabetică. conform reparti zări i efectuate de conducerea unităţi i . pe baza
registrului de înscriere.
Copiii înscrişi în grădi niţă pc parcursul anului şcolar sunt trecuţi În catalog În ordinea
prezentării lor la grupă. cu menţiunea "Prezentat la data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi cu
semnătura educatoarei . Pentru copiii care nu mai frecventea7.ă grădi ni !a !-le
menţionează: .. Retras la data de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " şi se va semna educatoarea
grupei. Aceste menţiuni se operea7.ă În ruhrica .. Numele şi prenumele " .
Educatoarea face zilnic apelul copiilor ş i notează ahsen!ele c u cifre care indică ziua în
coloana corespunzătoare luni i . De asemenea. educatoarea consemnează zilnic. în
centralizator. numărul copiilor prezenţi. în rubrica ce indică luna şi ziua respectivă.
Educatoarea primeşte catalogul la începutul anului şcolar şi are ohligaţia să-I predea
direcţi unii la sfârşitul anului şcolar pentru a fi păstrat la arhivă. potri vit reglementărilor
în vigoare .
3.3 .FIŞE DE EVALUARE A COPll..UUJI PREŞCOLAR

3.3. 1 . FIŞĂ DE EVALUARE - NIVEL DE VARSTA ( 3-5 ani)

Numele şi prenumele :

Data naşterii :

Educatoare:

An şcolar:

Legendă: A = componament atins


D = componamenl în dezvohare
Semestrul Semestrul

Absenţe

Educarea limbajului
Inţelege şi utilizeaza corect semnificaţiile structurilor verbale

Se exprima corect din punct de vedere fonetic. lexical şi


sintactic
Inţelege şi transmite intenţii. gânduri. semnificaţii mijlocile de
limbajul scris

Manifesta creativitate si expresivitate in exprimarea orala

Activitati matematice

Clasifică si ordoneaza obiecte după criteriul culorii, formei.


marimii

Construieşte structuri de obiecte (mărgele. boabe. cuburi.


� etoane etc . ) având Imxlelul în faţă
Inţelege şi utilizeaza numerele şi cifrele i n limitele 1 -5
Recunoaşte. denumeste. construieste şi utilizeaza formele
geometrice (cerc. patrat. triunghi)

Gaseşte rezolvarea unei probleme sprij inindu-se pe datele


exprimate de o i magine (limita 1 -5)

Cunoasterea mediului

Descoperă si enumera elemente componente ale mediului


înconjUrător prin antrenarea tururor organelor de simt
Efectuează experienţe simple <dizolvare. colorare. plutire.
scufundare etc.) folosindu-se de instrumente diferite
Adresează întrebări în legătură cu cele observate

Interpretează date şi simboluri din care extrage i nformaţii


(calendarul naturii . tabelul responsabilităţilor jurnalul grupei
etc. )
Respectă regul ile d e igienă individuală ş i colectivă

Respectă regulile de convieţuire s(x:iaIă manifestând un


comportament ci vilizat în relaţiile cu cei din jur (copii , adul ţi)
.'
Activitati
.
Practice> :�, '-
" ; �,.r(,,;::(; . " " " , '" ;, ,
. .

Recunoaste. selectează şi foloseşte adecvat uneltele şi


materialele. conform temei propuse

1 t8
Efectuează operaţii �impk de lucru ( mototolire. rupere. tăiere a
hârti e i . Iipire. Îndoire a hârt iei/sârme i . Înşirare a mărgeklor pe
aţă/�ârmă. ră.� ucire fire text i le. Înnodare ete . )

M ani fe�tă spirit coopcrant În act i v i t ăţile d e grup

lşi exprimă opi nia faţă de l ucrarea proprie şi/sau faţă de


l ucrarea celorlalţi . motivându-şi păren:a

Educaţie pentru societate


I
Acceptă şi respectă regu l i l e de convieţuire În grup

lşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte

Dovedeşte autonomie În acti v itatea zi l nică

Mani fe�tă încredere. sinceritate. curaj În rapnrt cu sine şi cu I


I
cei l a l ţi I

I
Cunoaşte numele ţării de origine şi al lllcali tăţii natale. precum I

Is i domiciliul I
Face distinc�a Între o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare I
I

ActivitAti artistico-plastice

Ut i l i zează corect i nstrumentele de lucru


!
Trasează l i n i i În duct conti nuu. În di ferite po/.i�i i . pentru a reda
i magi nea unor obiecte (în desene i ndiv iduale sau colect ive) I
Aplică culoarea pe suprafeţe date �au libere (cu pensula. I

buretele. degetu l . palma. ghemotocul de hârt ie. ghemuI de aţă.


ştampi la. peria. tubul etc.) I

Mudelează pri n: nllşcarea translatorie a palmelur faţă de i


planşetă. Împreunarea capetelor prin lipire. adâncire. apă.�are.
nll şcare circulară. apl atizare I
I

Recunoaşte puncte. l i ni i . culori. forme În mediul Înconj urător I

Elaborează creaţii indi viduak şi colect ive cu şi fără temă dată I


I

Part icipă la crearea cadrulu i estet ic speei tic ambiental I


Descrie lucrările propri i sau ale celorlal� copii . ţ inând cont de I
aspectul lor şi de sentimentele pe c are acestea le trezesc în I
sulletu l copilului I
Educaţie muzicalA

Di ferenţiază audi t i v ti mbrul sunetelor di n mediul înconjurător


( gălăgie. l inişte. vorbit. cânta!. sunete ale unor obiecte din
mediul apropiat etc.) şi al sunetelor muzicale

Diferenţiază audit i v şi reproduc durata unor sunete din mediul


Înconjurător şi a sunetelor muzicale (lungi-scurte)
Cântă. cu dezinvoltură. În colectiv şi În grupuri mici. cântece
pentru copii

Asociază mişcări adecvate. cântecelor cunoscute (mişcări


libere. miscări sU2erate de rit m sau de textul cântecu l u i )

1 19
A!',cultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi
u ni versale. corespu nzătoare vârstei şi preocupărilor sal e
Rec u noaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi
uni versale. corespunzătoare vârstei ş i preocupări lor sale
I
Educape fizici

Cunoaşte ş i aplică reguli de igienă a efortului fi zic (i nspiră pe


nas şi respiră pe gură. evită să bea apă imediat după efort. nu
aleargă cu gura de!',chi!',ă etc.)
R espec tă pozi ţia corectă a corpului şi a �egmc nt cl or acestuia
pentru comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi în diferite
variante)
Execută corect nli şcările di ferit el or segmente ale corpului
Se raporte ază l a un reper dat
Execută corect acţiunile motrice învă�ate (mers. alergare. mers
în echilibru. t ârâre ) I
i
,

Respectă regulile jocurilor de mişcare sau ale j ocu ril or sport ive
în care este i mplic at

Concluzii şi recomandări: _______________________

Educatoare, Director,

Data:
3.3.2. FIŞĂ DE EV ALUARE - NIVEL DE VARSTA (5 · 6 / 7 ani )

Numele şi prenumele :

Data naşterii:

Educatoare:

An şcolar:

Legendă: A= coll1ponall1c nt at i ns
D= cOll1ponament În de/volt are
Semestrul Semestrul
A bsenţe

Educarea limbajului
Inţelege şi ut i l i zeaza corect semn i ficaţiile structurilor verhale
Se exprima corect din punct de vedere fonetic. lexical şi
sintactic

Inţelege şi transmite intenţi i . gânduri. semnificaţii mij locite de


l i mhaj ul �cris

U t i l i zează cuvinte noi în contexte adecvate

Alcatuieşte propoziţii �i mpk şi dezvol t ate despre obiectc şi


fi i nte
U t i l i zează calităţile expresive ale li mbajului oral şi al celui
corporal în transmiterea unor idei şi sentimente

Manipulează cărţi cu uşurinţă şi îşi mani festă i nteresul fală de


ele
Cite�te glohal şi context ual ( ajutându-se de imag ini) cuvinte sau
simboluri din calendarul naturi i . din catalog. din lista cu sarc i ni
a copi l u lui de serviciu etc.

Respectă reguli/condi ţi i minime ale act ului �crierii : pOl.iţia


corectă a corpului. a mâinii şi a in�trumentului de �cris În mână

Tra�ează semne grafice relat i v corect În ceea ce pri veşte


spaţierea. direcţia de l a �tânga la dreapta

Activitati matematice
C1a�ifică si ordoneaza \lbiecte după criteriul culori i . formei.
marimi i . gros i mi i . lung i mi i

Comtruieşte structuri d e obiecte ( mărgele. boabe. cuburi.


� etoane etc . )
Inţelege şi u t i l i zeaza numerele şi c i frele i n l i mitele 1 -20

Recunoaşte . denumeste. construieste şi utilizeaza formele


Qeometrice (cerc. natra\ triunQhi. dreOl unQhi . oval)
.
( :on�truieşte grupe de obiecte pri n coresprmdenţă de unu l a unu
(până la 1 0 elemente) şi arată. astfel. care grupă e mai mare sau
mai mică

Efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1 -2 elemente În


l i mitele 1 - 10. pri n manipulare de ohiecte . manipulare de
jetoane. t rasare pe hârtie/caiet de matematică

Utili zează corect semnele +. - . =. aşaându- I e sau trasându-le

Cunoaşte utilizarea calendarului şi a ceasului (cel puţin orele


fi xe)

1 22
Identi tică valoarea monedelor curente şi a hancnotelor mai des
utiliLate

Utilizează banii (de "jucărie") în cadrul j(x:urilor de rol


Cunoasterea mediului

Anali zează si enumera elemente componente ale mediului


înconjurător prin antrenarea tuturor orl!.anelor de simt
Efectuează experienţe simple (dizolvare. colorare. plutire.
scufundare etc.) folo�indu-se de i nstrumente diferite
AdreseaLă întrebări în l egătură cu cele observate
Interpretează date şi simboluri din care extrage informaţii
(calendarul naturi i . tahelul responsahilităţilor jurnalul grupei
etc.)
Cunoaşte regulile de minimă protecţie a sănătăţii proprii şi a
naturii şi anticipează pericolele încălcării lor

Respectă regulile de convieţuire socială manifestând u n


comportament civiliLat în rel aţi i le cu c e i din j u r (copii . adulţi)

Activitati practice '

Selectează şi foloseşte adecvat uneltele şi materialele. conform


temei propuse

Efectuează operaţii �imple de lucru (mototolire. rupere. tăiere a


hârtiei. lipire. îndoi re a hârtiei/sârmei . înşirare a mărgele lor pe
aţă/sârmă. ră.� ucire fire textile. înmxlare. cusut înaintea acului .
festonare. hohi nare. tesut etc . )
Manifestă spirit cooperant î n activităţile de grup

Manifestă stabilitate şi perseverenţă în act ivitate


Găseşte utilitate tuturor ohiectelor realizate
lşi exprimă opi nia faţă de lucrarea proprie şi/sau faţă de lucrarea
celorlalţi . motivându - şi părerea

Execută operaţii de ordine si curăţenie adecvate vâNei


(asezarea mesei. ordonarea jucari i lor. ştersul prafului. spăl atul şi
ştersul vaselor. spălatul fructelor/legumelor etc.)
Educatie pentru societate

Acceptă şi respectă regulile de convieţuire în grup


lşi cunoaşte si isi asuma responsahilităţile în microgrupul din
care face parte

Dovedeşte autonomie în act ivitatea zil nică

Acceptă diversitatea de opin i i şi atitudini

1 23
Manifestă Încredere. sinceritate. curaj În raport cu sine şi cu
ceilalti
Cunoaşte numele ţării de origine şi al localităţii natale. precum
şi domicil iul

Descrie evenimente importante (Ziua naţională. Ziua Unirii. alte


evenimente tradi !ionale. rel igioase. culturale. istorice)
Cunoaşte şi respectă tradi ţiile culturale naţionale şi minoritare
Memorează evenimente şi le recunoaşte după anumite
caracteristici
Activititi artisti�plastice

Utilizează corect instrumentele de lucru


Creează forme şi modele noi prin Îmbinarea elementelor de
l imbaj plastic cunoscute
Modi fică modelul dat pentru o lucrare de desen. pictura
nllxleIaj prin adăugare sau restructurare

Elaborează creaţii individuale şi colective cu şi fără temă dată


Part icipă la crearea cadrului estetic specific ambiental
Descoperă semnificaţia lucrărilor din analiza culorilor.
Propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţi i .
aniversări . concursuri etc .)

Descrie lucrările propri i sau ale celorlalţi copi i . ţi nând cont de


a<;pectul lor şi de sentimentele pe care acestea le trezesc În
sufletul copilului
Educatie muzicall
. .
.
. ..

. . . .

. . .; . :
.

Diferenţiază auditi v timbrul sunetelor din mediul înconjurător


(gălăgie. l i nişte. vorbi t . cântat. sunete ale unor obiecte din
mediul apropiat etc.) şi al sunetelor muzicale
Di ferenţiază auditiv şi reproduc durata unor sunete din mediul
înconjurător şi a sunetelor muzicale (lungi-scurte)

Diferenţiază auditiv şi repnxluc durata unor sunete din mediul


înconjurător şi a sunetelor muzicale (lungi -scurte. durata pauzei
de un timp. durata unor formule ritmice simple)
Cântă. cu dezinvoltură. individual. în colecti v şi în grupuri mici.
Asociază mişcări adecvate. cântecelor cunoscute (mişcări libere.
mişcări sugerate de ritm sau de textul cântecului)

Ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi


universale. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale

1 24
Recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi
universale, corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale

Educatie fiziel

Cunoaşte şi aplică reguli de igienă a efonului fizic (inspiră pe


nas şi respiră pc gură. evită să bea apă i mediat după efort. nu
aleargă cu gura deschisă etc. )
Respectă poziţia corectă a corpului ş i a segmentelor acestuia
pentru comenzile de stand, mers şi alergare (obişnuit şi în
diferite variante)
Execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului şi
dovedeşte cunoaşterea schemei corporale

Se raportează cu uşurinţă la un reper dat


Execută corect acţiunile motrice învăţate (mers. alergare. mers
în echilibru, târâre, trac�iune şi împingere)

Execută exerciţii fizice/dansuri dovedind coordonare. ritm şi ()


bună orientare spaţială

Execută. progresiv . acţiuni motrice cu grad de complexitate din


ce în ce mai mare şi în număr crescut de repetări

Este activ în jocurile în care este implicat şi participă la reuşita


echipei

Concluzii şi recomandări: _______________________

Educatoare, D irector,

Data:
. , -' '
, ' '
. :�

" 3�4. PROFILUL COPILULUI DE 6f1 ANI LA FINALIZAREA


.
, ., . GRĂDINIŢEI ' ' ... " / ' .> '
;. .
. , �"

Cont urarea unui profil al copi lului de 6/7 ani la finalizarea învăţământului preşcolar
reprezimă un exerci ţiu de explicitare a finalităţilor privind educaţia formală a copi lului
sub forma unor compon amente ce traversează domeniile dezvoltării cognitive. sociale.
emoţionale. De asemenea. el reprezintă un portret i ntegrator dezirabil ce pune bazele
unui de mers educa�ional bazat pe promovarea valorilor specifice unei societati
democratice.

Aceste valori trebuie promovate de întregul sistem de educaţie. În acest comext. este
necesar ca ele să fie explicitate încă de l a imrarea copi lului În sistemul formal de
educaţie. pemru ca ul terior ele să reprezinte un permanent reper. pe parcursul tuturor
ciclurilor de şcolari zare şi să orienteze demersul educaţional . asigurându-i continuitate
şi coerenţă.

Punerea în fapt a acestor valori depinde de două variabi le i mportante. care


condi ţionează. dar şi creează. oportunităţi pemru construirea procesului de învăţare :

1 . particularităţile de dezvoltare a copi lului în perioada 3-6/7 ani. în toate domeniile


dezvol tării : cogni tiv. socio-afectiv. fizic. moral.
2. curriculum-ul învăţămâmului preşcolar. care prevede finalităţi\e. conţinutul şi timpul
alocat at i ngerii acestor fi nali tăţi pemru i ntervalul de vârstă menţionat .

Dacă prima variabilă reprezimă repenoriul condi ţiilor de care trebuie să ţinem seama în
proiectarea învăţării . cea de-a doua reprezintă un i n strument pemru atingerea
fi nalităţilor propuse. Altfel spus. în funcţie de ceea ce permit parametrii unei dezvoltări
normale a copilului la aceasta vârstă. vom dezvolta şi aplica un curriculum care să
corespundă profilului de copil pe care l -am construit.

Şcoala românea<;că. prin curriculum-ul naţional de care a beneficiat în ultimii 7 ani. a


fost orientată pe promovarea v alorilor paradigmei centrate pe elev. valori poate
insuticient explicitate sau. deseori. i mplicite. Prin i niţierea unui demers al conturării
unui profil al copilului la fi nal i zarea fiecarui ciclu şcolar. se Încearcă orientarea cl ară
asupra unei viziuni integratoare privind evoluţia copilului, în perioada parcurgerii
învăţământului obl igatoriu.

Fiecare di ntre valorile enumerate mai jos. În fu ncţie de specificul fiecărei perioade de
vârstă. are forme de exprimare diferite şi un grad de complexitate din ce în ce mai
crescut. Ele. însă. trebuie să constituie un element de continuitate şi coerenţă în
oriemarea şi proiectarea procesului educaţional de-a l u ngul carierei de elev a fiecărui
copil .
1 26
COMPORTAMENTE VALORI ­ COM PORT AM ENTE
DEZIRABILE ALE COM PORTAM ENTE DEZIRABILE ALE
PĂ RINTEUJI DEZIRABILE ALE EDUCA TOA REI
COPILULIJI

ÎNCURAJEAZĂ Egalitate PLANIFI C Ă :


COPI U J L:
- manif..:stă un comportament activităli d e cunoaştere ş i
echidistant fall'i de ceilalti copii explorare şi. ulterior. solicită
indifercnt dc SCll.. ctnic. dc copii lor sii facă experiente �i ,ii
acnrJându-i atentie : conJ ilii slKio-economice sali caute i n formatii despre ceea ce îi
- ascultând activ parl!ri le nivel de dezvoltare (copii nt i nteresea7.ă. \'alorificându-Ie şi
persona lI! ale copi lului. n..:voi speciale ) : stimulându-Ie curiozitateil ( in
prol>lemcle sau optiunile recunoaşte. în aceea şi mll,urll. sen'lll pozit i v ) :
ace,t uia : ca şi ceilalti au dreplUri şi jocuri şi acti\'ităIi pri n Cilre
accept,ind unele rcsponsal>il itiili la fel C'l şi c I : copiii
roluri/responsal>ilită\i pc carc acceptă şi rcspectă reg.ulilt: de sunt familiarizati cu regulile de
copilul si le asum5 in cllnvit!luire in gJUp. convieluire socială şi urmăreşte
fami l ic : respectarea lor in afara act i v itălilor
aprcc i inJu·i planilicat..:. solici t.ÎnJ. ill acest scop
nllllportamt:ntele �i faph:k Libertate de exprimare �i aj utorul familiei:
1'"7.i t i \ c ( bune ) �i
manifc,t,Îndu-�i - Întreal>ii şi riispumle la întrebiiri:
deza l'wl>area fatii de cele . uti lizează calitiitile I!xpresive ilie ÎNCURAJEAZĂ COPIII :
llegal i \'l.!; l imba j ului oral �i ale l'c 1ui
wn,olându-I in situatii wrporal În transmitcrca unor idei - să Întrebe �i ,ii riispunJii la
di fici le : �i sentimcnte : întrcbări:
exprimându-şi mândri a - manifestă interes pelllru a - ,:ii vortlească despre ei �i despre
pelllru succ..:scle ace,.tuia. dialoga Cll ceilalti copi i sau Cll coleg.ii-prieteni i lor. pentru o lllai
adultii: bună cunoaşt..:n: reciprocă:
- îşi I!xprimă liber propria părere : - să apreci e7.e calit1\lile colegilor
DISCUTĂ Cl! COPILUL:
îşi exprimă optiunea În si tuat i i 'prietenilor lor :
d e a legere personală: - să discute intre ei . .;ii se asculte
Îşi asumă ini tierea unor jocuri. reci proc:
dc'pn: rc)!ulilc Je
activităti de explorare. cunoaştere: să·şi asume roluri in acord c u
conv it:tui rl! cu cok)!ii Je
. îşi exprimă decizia proprie: propri ile aptitud ini :
)!U p. Jcspre s ucc..:se.
- manifestă alltonomie în - să-şi respecte pmm.isiunilt: făcute :
impliniri ale copi lul ui l a
activi tatea zilnică.
)! raJin ita:
- i n limnatii . con tin U l uri
ANTRENEAZĂ COPII I :
ale
Cooperare
activitătill'r desfăşurate în
in procesul de plan i fi care a
g.rădin ilii :
- are deprinderi şi cunoştinte de activi tăti lor. le oferă IX1sibiiitatea dt:
- despre istoria famili..:i.
bază care-i conferă determinare. a al..:ge. de a-şi exprima părerea
k)!t!nde ,au ritualuri
entuziasm �i u�urin� în al'huni: de,prc alegerea fiic util sau despre
famil iale :
- manifestă intelegcre �i tolerantil motivul rcfulului lor:
despre gânduri.
fală de alte persoane. fată de - în organizarea mediului
sentimente. idei . fapte.
actiuni şi fenomene : educational al grupei şi În
cvenimt:nte care îl prcol·upi!.
- îşi cunoaşte responsabilitălile În amenajarea periodică a acestui a .
microgrupul din care face part..: : linând cont dc dOli nlele lor. de tema
- este deschis interacl iuni i cu săptămânii /l unii sau de anumi te
copiii de aceeaşi vârstl'i sau de eveni mente calendaristice di n an :
RESPECTĂ :
vârste diferite şi cu adultii : - În activităti de exersare şi de
- doreşte şi este obişnuit să repetare a unor deplinderi. in
- rc)!ulilc stabilitc
lucreze impreună Cll alti copii la contexte variate. in vederea
impreuna cu familia şi. i n
realizarea unei sarcini/activitati. Ia obti nerii autonomiei personale :
anumite conJitii. le

1 27
loenegociilZ,l: desfăşurarea unui joc ;
- nonnde de convietuire - man i lestă spirit de echipă şi DlSCIJTĂ CI )
sociala in colectiv. in colaborează cu ceilalţi la COPIIIIPREZINTĂ :
soci.:tate si apr.:ciaza (lKa realizarea unei Ul"livităti În
copilul face acelasi lucru. comun ; . despre diferentele dintre ei. despre
acceptă şi. Ia nindul lui. oferil uniL'itatea fiedin:i persoane. despre
sprijin ,'dorlati L'opii peIllru a faptul rfl. de ş i ,unh:m toti. inu'-un
SPRIJ[NĂ rl.!lI�i : fl!l asemenea. suntem difl!riti (fa,'1!
EDlJCATOAREA: - I!ste rcc.:ptiv la apd la imagini. tl!xtl!. perSl'anl!
idei le/experientcle altor copii; re,ursil):
- formând si excrs;ind este dornic s.'i -�i Împărtăşească - despre orice wntliet apărut între
d.:prind':I1k .:km.:ntar.:. d.: proprii k .:xperi':I1le. doi "okgi �i. Împr.:unii ni .:i.
haza. sau insusite d.: copil la găseşte �olutii de rezolvare a
gradinita; conJlictului (cât mai multe şi mai
- paI1icipând activ la Tolerantă variate);
unele despre comportamentul lor in
activitati propus.: de acceptă d i ferentele intre copii ; difel1tc situatii date ;
educatnare. alături de copii; ascultă. respectă şi acceptă o de�pre coI1Secinlcle poziti\'e şi
- sugenind teme de studiu părere dilerită de a lui ; negative ale actelor lor de
in grup si cooperâllli cu . ştie să aştepte intr-o ,ituatie care comportament ;
copilul si educatoarea la cere acest lucru ; . o scrie de texte literare ( l irice sau
realizarea acestora. - respectă normele de convietuire epice) În car.: este vorba despre
socială : reguli. despre drepturi şi Îndatoriri.
. optează pentru un ,'omportamcnt d espn:
adaptat lil o situiltie datil ; re'ponsahilită\i etc
- manifestă Ilexihilitilte În
ahordar..:a şi r.:wlvar.:a situiltiilor.
ST AR ILEŞn: ŞI A TRl 8 t J 1 E :

Respect rată de sine şi ra tă de - stabileşte reguli dare . de


altii convietuire În grup. de comun ;!Cord
cu cop i i i . şi unnăreşte respectarea
- est.: conştient de unici tatea sa �i loc
de valoarea sa atribuie responsahilit5\i copiilor.
- apreciază ŞI respectă villoarea initial după posihilită\ile sau
fiecărei persoane cu care intră În preocupărih: identificate la aceştia
contact ( adult sau copil) şi. ulterior. consultfllldu-i şi pe ei cu
- res pec tă promisiunile tacute privire la acest lucru;
-respectă sarc i n i le primi te În
cadrul grupului
- respectă propria muncii şi munca DEPRINDE COPII I :
altuia
apreciază efortul personal al c u diferite tipuri de l imbaj (oral.
cei luilat şi rezultatul muncii altuia scris. al corpu l ui. al sclIUlelOL al
se ntimen te lor etc.) şi îi Încurajează
să le folosl!aseă În eontexlt!
Încredere ad.:,·vate;
- ,'U o rutinii zilnică. mUlllal
- îşi asumă roluri în acord cu co nsi mtită. şi urmăreşte respectarea
propriile ap t ilUdi ni ei;
- manilestă Încredere În I<mele - să-şi respecte interlocutorul. să-şi
proprii aştepte rândul atunci când doresc sil
- este satisl�cut de propriile comuniCe ceva celorlalti ;
reuşite - cu d isciplina muncii. cu
- nu este desc u raj at de insucces. p l anific area demersurilor şi cu
de greşeală respectarea promis i u n ilor tă c ute ;
- răspunde pozitiv la încurajări - cu utilizarea unor instrumente de
- ră spunde cu de schidere unei l ucru/obiecte din mediul apropiat

1 21\
experiente complet noi cop ilului sau de uz personal ;
ascultă părerea unei alte - cu luarea deciziilor in comun ,
persoane şi îşi asumă varianta
propusă de aceasta

Responsabilitate

- n:speUii n:gulik de convietuire


'lll:ialii, manifestând un
comportament civi li7,at În relati ile
cu cei din j ur (copi i, adulti)
- sesizeaLă comportamente
neconforme cu regulile de
convietuire socială cu care a venit
În contact şi ia atitudine fatl'i de
cei care greşesc
conştientizează consecintele
po zit ive şi negative ale actelor
sale de comportament asupra sa şi
asupra celorlalti
Îşi asumă succesul sau
insuccesul actiunilor sale
- îşi asumă responsabilităti În
activitatea din cadrul grupei
- raolvii sarl'inile asumate în
cadrul unei adivitiiti de grup
- partil'ipă la luarea del'iziilor
l'omune În cadrul grupei sau
grupului de lucru
- re spec tă regulile comune ale
gru pe i

Autonomie-independentă

- are initiativă proprie în a


cunoaşte, explora, experimenta
- caută in d ictionare, cărţi, reviste
pentru copi i sau cere adulţilor
informatii despre o temă dată sau
despre un subiect care îl
interesează
- îşi e xprimă propliile nevoi şi
dorinte, interese
- este capabil să aleagă, să-şi
exprime o opti une
- poate începe şi termi na singur o
ac t ivi ta te
- solil'iLă ajutor doar at un l'i l'ând
are nevoie

1 29
4. PROIECTARE DIDACTICĂ
4.1. CURRICULUM PENTRU COPIII SUB 3 ANI

PLAN DE Î NVĂŢĂ M Â NT
NIVEL ANTEPREŞCOLAR

Nr.crt. Categoria de activitate Nivel 1 Nivel II Nivel III


(sugari) (copii de 1 - (copii de 2-
2 ani) 3 ani)

1. J()curi 2 4 6
II. Activităţi arfi,\,tice şi de 1 2 2
îndemânare
I II. Activităţi de muzică şi de 1 2 3
mişcare
IV. Activităţi de creaţie şi de 1 3 4
comunicare
V. I 2 3
!\{'til'ităti de ('U//Oaştere
VI. Acti�'ităţi în aer liber 3 4 6
Total acti vităţi / săptămână <) 17 24

Notă:

* Activi tăţile menţionate în planul de învăţământ sunt considerate a fi acti vită�


desfăşurate cu întreaga grupă de copii �au pe grupuri mici, în decursul unei �ăptămâni.
Acesta este numărul minim de act i v ităţi care se recomandă a li (ksfăşurate eu copi i i
până la :,:\ a n i Î n decursul unei săptămâni .

** Durata act i v ităţilor poate varia În funqie de interesul manifestat de grupul de


copii/copil pentru acestea. Se recomandă ca, pentru n i velul 1. durata unei act i vităţi să
fie de cel mult 5 minute. pentru nivelul Il. durata acti vi tăţii să crea�că până la cel mult
1 () minute. i ar la n i velul TII act ivităţile să dureze chiar şi 1 5 minute. De asemenea, esTe
foarte i mportant ca. cel pu�n la nivelul I . i ndiferent de durata recomandată pentru
desfăşurarea unei act i vităţi. educatoarea să aştepte reacţia copilului.

1]1
III. 1. î NVĂ ŢARE

Educatoarea va crea în timpul activităţilor situaţii de Învăţare multiple şi variate. care


să asigure copilului libertatea de acţiune. de exprimare şi de a alege.

Educatoarea va obsen 'a copiii În Timpul aerÎl'iTăţilor şi Îşi l'a planijica temele.
conţinUfurile şi straref(iile Î/I flJll cţie de obsen'aţiile făcute.

EducaTOarea va sta adesea la acelaşi nil'eI cu copiii şi Îşi va schimba loculfrecvem,


Î/I aşa fel Încât copiii vor fi stimulaţi să se deplase�e ca să fie aproape de aceasta.

F.ducaTOarea se va asigura că există U/l /lumăr corespu/l�ror de mmeriale şi jucării


Î/l clasă, care să Î/lcurajeze copiii să aju/lgă. să apuce, şi să se joace cu ele.

Educatoarea se l'a asigura că exiSTă Î/l clasă. pemru copiii care Încă /lU merg,
câtel'a r({!turi joase sau alre suporturi (sufuiciem de stabile) care să le ofere
copiilor posibiliwtea de a se agă/{/ de ele şi de a se ridica.

Ariile şi �OIleie de joacă şi de actil'ităţi For .fi decorate cu rablouri colorate şi cu


obiecte mobile pe/ltru a Î/lcuraja i/lteresul copiilor faţă de obiecte!fii/lţe din lumea
Î/lco/ljurătoare şifaţă de culoare şi mişcare.

Educatoarea l'a avea Î/I I'edere faptul că este foarte imporTa/lt pellTru copil să i se
l'Orbească şi l'a aeea aSţfel de situ{/fii de Î/lI'ăţare l'Orbi/ld cu el despre
el'e/limemele di/l timpul �ilei la care el este luat pârraş, spu/llÎndu-i poe-;:ii, pol'eşti,
citi/ldu-i, câmându - i, arătându-i diferite obiecte şi discutând cu el despre ele etc.

Educatoarea l'a al'ea În I'edere importanţa imiwtiei la această l'ârstă şi Îi va


Încuraja pe copii să imite/să execute Împreună acţiuni, SU/lete, cUl'illfe (simple şi
familiare) pe care le văd/aud.

EducaTOarea 1'0 al'ea În \'edere să stabilească "mici reguli " de folosire a


materialelor şi jucăriilor atunci când le W/ 1'Orbi despre o jucărie sau un material
nou apărut În clasă. Regula l'a .fi ÎII Tărită prin repetare (/(unci clÎnd copilul
demonstrea-;:ă că nu ştie să folosească jucărialmaterialul.

Educatoarea ra al'ea În l'edere imp0rTa/lţa actiFită,ii de explorare şi l'a crea situa/ii


Î/l care copiii să {/IIaliz.e�e şi să descopere singuri lumea din jurul lor. fărâ (/ pierde
din l'edere aspectele care ,in de asigurarea securităţii şi a sănătă,ii acestora.

Educatoarea l'a avea grijă să le asigure copiilor posibilitatea de a illTerac,iona.


As�rel, arunci câ/ld are În grupă şi copii mai mici care Încă nu merg, va {/l'ea Î/l
l'edere să Îi ia În braţe şi să-i ducă În mijlocul celorlalţi pellTru a se vedea, a se
minge reciproc şi pellfru a se auzi şi a comwIÎt'a.

1 32
Educmoarea l'a avea Î/I Federe să le asigure copiilor posibiliuuell de a alege.
I1s�re!, ea l"(I pregăti pe/ltru aetil'itări mmeriale Farime şi Î/ltr-ll/l /lumăr ce! puti/l
duhlu tln'tÎt /lumărul copiilor (exemplu: coli de htÎrtie Î/I jârme şi culori d!f"erite,
tempera dilumă sau tempera şi guaşe Î/I tuburi, creioa/le rolorate sau creioa/le
ceracolor etc. ).

Educatoarea, pe măsură ce reuşeşte să-i depri/ldâ pe ropii cu tiparul diferitelor


aeti!'ităti, l"{/ ceda acestora, Î/I timpul (/e.�făşurării {/eti! 'itătii, rolul de cO/lducător.

1 1 1.2. TIPURI DE ACTIVITĂ ŢI

1. J ocul

Vârsta Jocul Jocul Jocul Jocul cu Jocul de Jocul


cu simbolic senzorial nisip şi apă construcţie didactic
jucăria
Până la I
I I I I I I
an
De la I la 2
I I
ani
De la 2 la 3
ani

Copilul \'a Învăţa să se joace şi să împartă cu ceilalţi, precum şi să-şi asume un rol

Educatoarea l'a antrena copilul în jocuri cu tematică legată de familie şi mediul


imediat apropiat: "De-a familia ", "De-a mama", "Să ne prefacem că eram . . . ",
,\,timulâ"du-i �'ă imite împreună cu adultul acţiuni sau expre�'ii I';zualizate î"tr-o
carte, pe un jeton sau într-o fotoffrafie etc.

Educatoarea va stimula şi încuraja copiii să cunoască şi exploreze (folo,�illdll-u


de ,\'imruri) jucăriile şi materialele puse la dispoziţie şi, ulterior, să acţio"eze cu
ele.

Educa/oarea va insista a�'upra formării deprinderii de a �'e privi reciproc atunl"Î


când ,'lejoacă.

Educatoarea va încuraja copiii să interacţiolleze cu colegii şi adulţii cu care


intră în conlact.
Copiii vor fi ajutaţi l'ă realizeze construcţii simple (din diferite materiale de
construcţie: nisip, wburi etc.) mai Întâi singuri :şi, treptat, cu unul mu mai mulţi
copii Împreună.

Copiii vor Îllvăţa să aşeze şi �'ă grupeze diferite materiale şi jucării .\pecijice
acestei categorii de activitate (jowl) după criteriile: formă, culoare (o culoare din
două), mărime (mare-mic).

Copiii vor fi familiarizaţi cu reguli şi elemente simple de joc cum ar fi: ,\ ă


răspundă când e solicitat, .\'ă reacţioneze la UII stimul vizual sau auditiv, să pună
la locul lui orice obiect după utilizare, t.'ă aploude un răspuns corect etc.) şi vor fi
Încurajaţi să le re�peL"le.

Copiii vor Îm'ăţa să utilizeze corect materialele şi jucăriile puse la di�poziţie


(plimbăm păpuşile, legănăm păpu:şile, facem maşinile să meargă pe podea,
aşezăm cuburile unul pe.\'te altul, arătăm jetonul copiilor şi �pullem ce e.\'te dacă
:ştim, ră.\!oim cartea, punem foaia pe ma.�ă :şi scriem cu creionul pe ea etc.).

Activităţi artistice şi de îndemânare

Vârsta Desen Pictură Modelaj Activităţi practice şi


gospodăreşti

Până la l
an I I I I I I

De la 1 la 2
ani
De la 2 1a 3
ani

Copilul va Învăţa să utilizeze i nstrumente specifice acestor activităţi şi l'a fi stimulat


să exprime idei, sentimente etc. şi sA se exprime pe sine cu mijloacele artelor plastice

1.'4
Educatoarea va stimula ş; încuraja copii; sd utilizeze corect instrumentele de
lucru �peciJice activitdţilor de desen, picturd, modelaj (creion, pensuld, carioca,
cretă, ceracolor, plastilind/lut/cocă etc.) în vederea exprimării libere a ideilor şi
sentimentelor proprii (fie chiar şi prin mâZf(ălituri).

Educatoarea va crea situaţii de joc şi de învărare în care aceştia să recunoască şi


să diferenţieze culori, puncte, linii, forme în mediul imediat apropiat.

Educatoarea va antrena copiii în crearea cadrului estetic �pecific ambiental,


stimulându-i �'ă sesizeze ce apare nou În clasă, consultându-i atunci când
alişează un tablou, un/mai multe obiecte sau o/mai multe lucrări de-ale lor pe
perete (fereastră, perdea, panou etc.) cu �'copul de a înfrumuseţa sau de a înviora
clasa.

Educatoarea Pa încuraja copiii să vorbească despre desene, tablouri, fotof(rafii


artistice care le sunt puse la di�poziţie sau pe care le aduc ei înşişi în clasă.

Copiii vor fi ajutaţi să realizeze desene simple, cu diferite instrumente de lucru şi


pe �'uprafeţe diferite, mai întâi cu ajutorul educatoarei (completând sau imitând
desenul acesteia) şi, ulteriori, singuri.

Copiii vor învăţa să aplice culoarea pe suprafere date ,\'au libere apelând la
instrumente �pecijice artelor plastice, cum ar fi pensula, !}'au la diferite alte
accesorii şi obiecte din mediul apropiat (buretele, ghemotocul de hârtie, ghemui
de aţă" periura de dinţi, degetul etc.).

Copiii vor învăţa sd pregmeascd materialul pentru modelat (lut, plastilind, cocă)
prin frământare, rupere şi, totodată, .Iiă îl modeleze prin mişcarea tramlatorie a
palmelor faţd de planşetd, împreunarea capetelor prin lipire, prin adâncire,
apăsare, mişcare circulară şi aplatizare.

Copiii vor Învdra sd lucreze cu hârtia/cartonul şi cu lipiciul, cu materiale din


natură (ghinde, nuci, lrunze, conuri, seminţe, nisip, berişoare etc.) şi cu alte
materiale specijice activitdţilor practice (sârmă, mărf(ele, mălai, f(riş etc.) şi vorli
încurajari 5.'ă îşifacă propriile jucării sau obiecte personale cu ajutorul acestora.

Copiii vor li în vdţa �'ă ordoneze jucăriile şi obiectele din ambient, ,Ii ă îngrijească
plante şi animale de casă, să execute operaţii de curdrenie (ştenul prafului,
spălatul şi ştersul va.\'elor etc.), să spele fructele şi legumele şi să participe la
prepararea unor salate cu acestea, sd participe la aranjarea şi servirea mesei,
dezvoltându-şi ,lipiritul de ordine şi de curăţenie.

Copiii vorfi Încurajaţi să sesizeze caracteristicile şi transformdrile materialelor în


timpul lucrului şi să vorbescă despre acestea.

Copii; vor fi familiarizaţi cu reguli simple de utilizare a materialelor şi


instrumentelor, astfel încât să se asiKure protecţia sănt1tăţii proprii şi a celorlalţi
şi vor fi Încurajaţi �'ă le respecte. Iată câteva reguli care pot fi adu�'e În atenţia
copilului: sd folosească materialele şi instrumentele numai atunci când i �'e
135
permite şi numai la locul �pecial amenajat, să nu folosească instrumentele în ah
scop decât acela pentru care au fost date, să pună la locul lui orice obiect după
utiliwre etc.).

3, Acti\'ităţi de muzică şi de mişcare

Vârsta Audiţii Jocuri Jocuri cu Cântece Euritmie


muzicale text şi cânt
Până la 1 I I I I I I I I
an
De la 1 1a 2 I I I I I I
ani
De la 2 1a 3
ani

Copilul l'a în\'ăţa să asculte muzica şi va fi stimulat să redea fragmente muzicale


exprimând acţiuni, trăiri etc. sugerate de acestea

Educatoarea va cânta copiilor şi Îi va Încuraja şi pe aceştia �;ă cânte, atât


Împreună cu ea, cât şi cu ceilalţi. Pentru cei mai mici, re,'pectiv pentru sugari,
educatoarea va avea grijă să le cânte şi să le mişte mâinile şi picioruşele În ritmul
muzicii pentru a-i ajuta să perceapă sunetele şi �'ă distingă sunetele de zgomot.

Educatoarea le va cânta copiilor cu vocea, de mai multe ori pe zi, diferite


fragmente muzicale accesibile vân;tei, imitând sunete din natură (foşnet, cântecul
pă!)'ărilor, sunete scoase de diferite animale etc.) şi folmiind, atJe.�ea, mişcarea
pentru a uşura înţelegerea cântecului sau a mesajului acestuia şi pentru a-şi
coordona mişcarea În ritmul muzicii. În aceeaşi mă!)'ură ea îi va Încuraja să o
imite şi să se prindă şi ei În jocul ei.

Educatoarea va Încuraja copiii să folosea!)' că muzica (cântecul) ca formă de


comunicare, sugerându-Ie mici joculeţe În care să vorbescă "cântat" Între ei,
asociind imagini şi acţiuni.

Educatoarea va ."timula intere.\"U1 copiilor pentru muzică vorbindu-le (po�·e."tindu­


le) Înainte de a le prezenta cântecul de�pre ce este vorba În el. Edufatoarea le va
prezenta copiilor şi poveşti muzicale*.

Educatoarea va stimula interesul copiilor pentru muzică şi mişcare Încurajându-i


să exprime verbal ceea ce le !;ugerează, simt şi înţeleg atunci când ascultă un
cântec şi, ulterior, să exprime acelaşi lucru prin mişcare (educatoarea va permite

I Vi
copilului să-şi exprime părerea de!.pre ceea ce aude şi simte, cu cuvintele proprii,
contribuind astfel la dezvoltarea personalităţii individuale a copilului şi la
dezvoltarea creativităţii). De a,\emenea, educatoarea le va sugera o mişcare şi îi
va ajuta pe copii să o asocieze cu un cântec/fragment muzical cunoscut.

Pentru copiii peste doi ani educatoarea va pune la dispoziţia acestora discuri,
casete audio, C1J-uri, casete I'ideo cu cântece (fragmente muzicale) adecvate
vârstei şi îi va încuroJa pe copii să le asculte singuri atunci când doresc
(educatoarea l'a permite copiilor ca, în mod organizat, aceştia !.'ă folosească
mijloacele audio meţionate).

Copiii vor fi familiarizaţi cu diferite genuri de muzică (muzică pentru copii,


muzică populară, muzică uşoară etc.) cu tempouri şi ritmuri diferite şi vor fi
ajutaţi să le distingă (mişcare rapidă, mişcare lentă, mişcare moderată).

Copiii I'or fi familiarizaţi cu o serie de instrumente/jucării muzicale uzuale (tobă,


tamburină, xilofon, chitară, muzicuţă, fluier etc.) şi vor fi ajutaţi şi încurajaţi să
le recunoauă şi să k folosească (acompaniindu-se) improvizând cu acestea
diferite cântece. De asemenea, copiii I'or fi stimulaţi să îşi confecţioneze propriile
imtrlllnente/jucării muzicale (.\inguri sau după model) din obiecte şi jucării care
le stau la îndemână (sticle cu apă în ele, cutii cu nisip sau cu pietricele, lănţişoare
de metal etc.).

Copiii vor învăţa cântece, jocuri muzicale (de recunoaştere sau imitare a unor
sunete) şi jocuri cu text şi cânt (miş(·are sugerată de text şi asociată cu
interpretarea cântecului) şi vor fi încurajaţi ,\'ă le interpreteze împreună cu
educatoarea, cu ceilaţi copii sau singuri.

Copiii vor fi fami1iarizaţi cu reguli de cânt vocal, urmărind adoptarea unei poziţii
corecte şi disciplina în cânt (nu ţipăm când cântăm, nu facem gălăgie, cântăm
toţi odată), şi vorfi încurajaţi să le re!!Jpecte.
Copiii vor fi familiarizaţi cu disciplina în audiţia muzicală (Să asculte în linişte).
Educatoarea va alterna audiţia cu explicaţia acesteia, urmărind menţinerea
interesului copilului pentru acest tip de activitate şi evitând durata prelungită a
unei audiţii.

Educatoarea l'a depista copiii dotaţi artistic şi îi l'a încuraja şi ajuta, În acelaşi
timp, !.'ă ,\'e manife,\"te (.\'ă îşi compună propriile câlltecek, !.'ă şi k înregistreze etc).

Educatoarea va organiza spectacole, jocuri interactive, concursuri etc. prin care


,,'ă dezvolte spontaneitatea, creativitatea, comunicarea, dezinvoltura copiilor,
urmărind, în acelaşi timp, şi asigurarea participării publicului la manifestarea
artistică propriu-zisă.

Educatoarea va organiza spectacole prilejuite de sărbătorile religioase, sărbători


naţionak, ziua mamei etc., insistând asupra formării deprinderilor de activitate
în colectiv, de comunicare prin muzică, de socializare.

* Casete audio ce cuprind basme şi poveşti cu suport muzical.


1 37
Notă: Activităţile de rutină. precum şi activităţile de învăţare di n cadrul zilei se vor
desfăşura. de regulă.. pe un fond mU7.ical apmape permanent sau pot fi anuntate pri ntr­
un semnal/fragment muzical. Pentru !'>ugari. se recomandă un fond muzical permanent.

REPERTORIU DE C Â NTECE ŞI AUDIŢII MUZICALE (sugestii):

Cântece Audiţii
Grădiniţa - dfc. (din folclorul copiilor) Anotimpurile - AVi valdi
Hu!a hUla - dfc. Simfonia jucăriilor - L. MozaJ1
Împreună să jucăm - dfc. Mica serenadă W. MOZaJ1
-

Melc. melc - dfc. Simfonia Ceasornicul - J .Haydn


Sorcova - dfc. Scene pentru copii - R . Schumann
Ineluş, cerceluş - dfc. Visul unei nop� de vară -
Mama - dfc. F.M .Bartholdy
Vrăhiuţa - dfc. Impresii din copilărie (fragmente) -
CăIdărusă plină - dfc. G . Enescu
Fluturaş. fluturaş - dfc. Folclor muzical zonal * * *
La poniţă - Ion 1 . Vintilă
Ploaia - Petre Ţipordei
Cocoşul - dfc.
(jhicitoare - * * *

4. Activităti d e creaţie ş i de comunicare

Vârsta Povestiri Memorizări Lucrul cu cartea Citire de imagini

Până la 1
an I I I I I I

De la 1 1a 2
ani
De l a 2 1a 3
ani

1 3!1
Copilul va Învăţa să Înţeleagă şi să transmită intenţii, gânduri, semnificaţii,
sentimente cu ajutorul limbajului

Educaloarea va vorbi copiilor şi Îi va Încuraja şi pe aceştia să vorbească, alât cu


ea cât şi cu ceilalţi.

Educaloarea va răspunde oricărui tip de limbaj iniţial de către copil şi va menţine


canalul de comunicaţie deschis atâta vreme cât copilul manifestă intere�' (când
sugarii "vorbesc ", prin vocalizele atât de cunoscute ale perioadei, e semn că vor
�'ăfacă conversaţie!).

Pentru cei mai mici, pentru sugaT! In �pecial, educatoarea va observa dacă
aceştia Îşi Întorc capul după ea atunci când o aud că le vorbeşte, Îşi va apopia
fa(a foarte mult de ei pentru a o vedea când le vorbeşte şi le va permite ca ei să îi
alingă buzele şi faţa cu degetele.

Educaloarea le va citi copiilor, de cât mai multe ori pe zi, modelându-şi vocea şi
folosind cărţi colorate, cu o ilustraţie simplă. Ea va orienta cartea de.\'chi�'ă către
copil, ajutându-l să Înţeleagă că este vorba de o succesiune de acţiuni, că e!J'te o
legătură intrim'ecă Între imagine şi text etc.

Educaloarea va pune la dispoziţia copiilor cărţi-pliant de carton tare, pânză sau


vinilin, pe care ,� ă le poată ţine, privi şi mânui şi ,�inguri. Ea va lăsa ,'iugarii
intere!iaţi Il'ă le ll'ugă sau să le roadă, să "înveţe" prin intermediul simţurilor,
ajutându-i ,\'ă treacă treptat de la ,\'tadiul ace,\'ta la acela de a.'icultător.

Educaloarea va încuraja copiii ,'i ă folosească cUl,inte. A ,\'tfel, ea va pronunţa


cuvinte care denumeu obiecte, arătându-le pe ele !iall imaginea acestora, îi va
privi în ochi atunci când pronunţă cuvântul respectiv pentru a-i face să vadă cum
anume îl pronunţă.

Educaloarea va stimula interesul copiilor pentru limbaj vorhindu-Ie despre


obiecte din mediul lor apropiat, despre acţiuni cu care se întâlnesc În viaţa de li
cu zi şi încurajându-i !J'ă facă şi ei acelaşi lucru. Pentru copiii mai mici este
foarte important ca educatoarea s'ă Îi solicite să caute cu privirea un obiect
cunoscut, să îl arale şi să îl denumească apoi.

Educatoarea va stimula interesul copiilor pentru citit etichetând mediul În care


aceştia Îşi desfăşoară activitatea. Etichetele vor fi s'cri�'e În prezenţa copiilor, vor
fi puţine la număr iniţial şi vor conţine, de regulă, denumirea unor obiecte care
�'târnesc interesul general.

Pentru copiii pe�'te doi ani educatoarea va aduce În grupă cărţi cu o acţiune
simplă, previzibilă ori povestioare scurte cu repetiţie (fie un cuvânt se repetă
sistemalic de mai multe ori, fie o rimă revine de fiecare dată când personajul
Începe o nouă acţiune etc.) şi îi va încuraja copiii să i le "citească" şi ei sau să le
"citească" ei s'inguri atunci când doresc. A cestea pot fi cărţi tematice: despre
culori, despre fructe, despre animale, despre familie etc.
1 39
Copiii vor fi Încuraja'; să Îşi aleagă imagini, să "citea�'că" imagini, să le asocieze
pe haza unor criterii date (cu iamginea asemenea, cu umhra imaginii, cu partea
care lipseşte etc.), să spună poveşti despre ohiectele/fiinţele din imagini etc.

Copiii vor fi familiariza'; cu diferite categorii de cuvinte (de.\·criptive, cu vinte­


aeţiuni) şi 1'01' fi ajutaţi să le di.,·tingă şi .�ă le utilizeze În contextele potrivite.

Copiii vor Învăţa rime, numărători şi poezii şi vor fi Încurajaţi să le �pună


Împreună cu educatoarea sau singuri.
Copiii vor fi .�timulaţi .,·ă corecteze greşeli de pronunţie sau de concept
(educatoarea vorheşte despre "măr" şi arată copiiilor o imagine eu un "avion ")
ale educatoarei sau ale colegilor.

Copiii vor fi familiarizaţi cu reguli de folosire a cărţii/imaginii care se citeşte


(cartea/imaginea .\·tă În hihliotecălraft, nu se rupe, nu se !icrie pe ea cu creionul,
nu se pUlle mâna murdară pe carte/imagine, paginile .�e dau pe rând, apucând
colţul dejos etc.) şi vorfi Încuraja'; să le re!.pecte.

Copiii 1'01' fi Încuraja'; să urm ărescc; cu degetul pe carte textul În timp ce li se


citeşte şi, ulterior, pentru cei peste doi ani, �'ă reculloască numele căr,;i după
imaginea şi scrisul de pe copertă.

Copiii de pe,�te doi ani, În mă,\'ura În care ei o doresc, vor fi Încuraja'; şi ajuta'; ,"ă
Îşi facă propriile căr,;, să Îşi "scrie " singuri, În felul lor, reţete, allull",ri, serimri,
felicitări, etichete etc.

Copiii vor Învăţa să di.�tingă .\"Unetul inirial al unui cuvânt şi vor fi ,\·timula';, În
md!.'ura În care interesul /oI' pentru Iimhajul seri�' e!.'te vddit, sd coreleze sunetul
iniţial al numelui unui(ei} ohiect/fenomen/fiin(e ilustrateă) pe un jeton cu litera
corespunz.ătoare. Copiii vor fi Îm'uraja,; să meargd fU degetul pe conturul literei
respective şi �'d discute de!.pre aceasta.

5. ActivitAţi de cunoaştere

Vârsta Observări Lecturi Activităţi COD\'orbiri Jocuri Experimente


după matematice didactice
ima2ini
Până la 1 I I I I I I
an
De la l la 2 I I
ani
De la 2 1a 3
ani

1 40
Copilul ,'a învăţa despre lumea care-I înconjoară şi va fi stimulat şi sprijinit să o
expl oreze şi să experimenteze lucruri, acţiuni şi fenomene În funcţie de interesele
proprii

EdueaJoarea va vorbi copiilor despre unele elemente componente ale lumii


Înconjurătoare (corpul uman, plante, animale, obiecte) şi Îi va incuraja şi pe
aceştia să vorbesc'ă despre ele.

Educatoarea va ră!lpunde oricărei întrebări I'enite din partea copilului (clar şi


.\'curt, fără a evita adevărul şi fără a folosi cul,inte �reoaie, dar nici diminuth'e) şi
l'a menrine canalul de comunicarie de�'chis atâta vreme cât copilul manife�ită
interes.

Educatoarea va Mimula dezvoltarea proce�'ului de cunoaştere Învăţându-i şi


Încurajându-i pe copii �'ă pună Întrebări În legătură cu cele obsen-ate.

Educatoarea va pune la di,\poziţia copiilor cărţi-pliant de carton tare, pânză .\'DU


vinilin, cu plante, animale, obiecte etc. sau ima�ini pentru a-i deprinde cu
procesul de căutare a illformariei şi pentru a le ,\·timula dorillţa de wnoaştere.

Educatoarea va Încuraja copiii să exploreze elementele lumii Îllconjurătoare


privind, mişcându-se, acrionând. A�'tfel, ea se va plimba cu copiii prill dm'ă şi I'or
recunoaşte Împreună obiecte şi locuri. Ulterior, va face acelaşi lucru şi ÎII afara
�rupei (Ia spăltitor, pe hol, Într-o grupă vecină, În curte etc.).

Educatoarea va pronunţa clII'inte care denumesc obiecte, fiinţe, fructe, plante etc.
arătâlldu-le pe ele sau inlQ�inea acestora şi Îndemnându-i ,�ă le cunoască apelând
la .\'imţ"ri. Pentru copiii mai mici e.\'te foarte important ca edllfatoarea să Îi
,\'Olicite să caute cu privirea un obiect cunoscut, să ÎI arate şi .\'Ci ÎI denumeascci
apoi.

Educatoarea va di�'('uta cu ei de�pre anumite ,\chimbciri şi trall,\form ări din


mediul ÎlleOl�iurător (fenomene ale naturii, allotimpuri), Îi va stimula să le
obwrve şi ,\ă le identijice În momentul apariţiei lor.

Copiii I'or ji stimulari ca, prin joc şi experiment, ,\'ă de.\copere forme. culori,
mărimi diferite, simboluri chiar (cifre, litere, semne de cirrularie etc'. ) În mediul
lor apropiat şi vor fi ajutari să le recunoască, ,\'ă le clasifice, ,\'ă le ordoneze (cel
pUţin trei culori, trei forme, două mărimi) şi să le deosebea�'că Între ele.

Copiii I'or fi ,\,timulaţi să construiască grupuri de obiecte/juc'ării, să numere


obiectele aparrinând aceluiaşi �rup (până la 3) şi să compare două �rupuri de
obiecte prill corespondenţa unu la unu.

Copiii vorji s,timulari ca, prin joc şi experiment, să perceapă şi ",ă Înţeleagă relaţii
spariale (sus, jos, pe, în, deasupra etc.) şi relarii temporale În raport cu propriile
141
lor ac:tivităţi (dimineaţa ne trezim, seara ne culcăm, ne .tipăIăm pe mâini înainte
de masă, acum facem linişte, mai târziu mergem la copiii din grupa vecină etc.).
Copiii I'or fi în văţaţi .,·ă utilizeze .�trategii pentru rezolvarea unei probleme ş,i în
acest .�en.\', vor fi stimulaţi .� ă discute despre ce .'le întâmplă în jurul lor sau ce
faelau făcut la un moment dat şi, ulterior, să ghicească ce s-ar întâmpla dacă. . .
."au ce urmează după . . . etc.

Copiii vor fi Încurajaţi �'ă participe la acţiuni de Îngrijire şi protejare a mediului,


ajutâlldu-i să-şi a.�ullle re.�poll.\abilităţi de Îllgrijire şi ocrotire a unei plante, a
unui colţ de grădină, a IInui animal de ca�'ă.

Copiii vor fi deprinşi cu reguli de igienă colectivă şi individuală, cu reguli de


convieţuire socială şi ajutaţi să şi le ÎllSuşea�'că şi să le respecte, prin repetare şi
Îndrumare permallentă.

6. Activităţi În aer li ber

Vârsta Plimbări Jocuri la Jocuri şi Vtilizarea aparatelor


nisipar Întreceri de joacă
sportive
Până la I I I I I I I
an
De la I la 2
ani I I I I
De la 2 la 3
ani

Copilul ,'a fi Încu rajat să facă mişcare şi va În\'ăţa să utilizeze aparate şi


accesorii de joacă specifice jocurilor şi activităţilor În aer liber

Educatoarea va urmări formarea unei ţinute corporale corecte la copii (în poziţia
stâlld, �'ezând şi în deplasare), îlldrumându-Ie permanent mişfările şi solicitâlldu­
le să execute exerciţii de men, alergare şi, ulterior, celor de peMe doi ani, chiar
de �'ăritură. pă�..trâlld poziţia forectă.

Educatoarea va pUlle la dispoziţia copiilor accesorii şi aparate de joacă care să le


dezvolte şi ."timllieze plticerea de a se mişca (mingi, scărire uşor înclinate,
leagăne, ni�'ipar, corzi etc.).

1 42
Educatoarea va îm'uraja copiii .\'(J exploreze elementele lumii înconjurătoare,
prewm şi propriul corp privind, mişcându-�'e, acţionând. A.�tfel, ea se l'a plimba
cu copiii prin cla!.ă, prin împrejurimi sau prin curte şi îi l'a încuraja să acţioneze
cu elementele mediului imediat apropiat, "pove.\'tind" şi observând Împreună ce
se întâmplă, cum �'e întâmplă, ce simţim, ce �'-a schimbat etc.

Educatoarea va pronunţa cU I,inte care denume,\c acţiuni şi îi l'a încuraja pe copii


să le execute sau l'a executa o acţiune şi le va cere copiilor să denumească
aCţiunea re�pecth'ă.

Copiii vor fi familiarizaţi cu anumite comenzi !.imple ([)repţi!, Pe loc repaus! etc.)
şi vorfi deprinşi, treptat, să le re,\pecte.

Copiii I'or fi deprinşi să ,�e raporteze la un reper dat şi să-şi coordoneze miş(�ările
cu ritmul impus de educatoare.

Copiii vor fi încurajaţi să utilizeze deprinderile însuşite În diferite cOntexte.


A ,\'tfel, educatoarea îi l'a �'olicita !- ă execute acţiuni motrice Îm'ăţate, în condiţii
..

variate, cât mai aproape de situaţii reale (trecem peste o buturugă ÎII pădure,
mergem pe podeţ, ne târâm pe burtă ca soldaţii etc.). De a,�emenea, educatoarea
va Încur�ia copiii În creşterea numărului de repetări, În creşterea duratei
efortului fizic, în executarea acţiunilor cu un grad mai mare de complexitate, cu
şi fără obiecte etc.

Copiii vor fi deprinşi cu reguli de igienă colectiră şi individuală a echipamentului


(păstrăm îmbrăcămintea de .\port în .\'ăculerJ şi a efortului fizic (nu alergăm cu
gura de,\'chisă, nu bem apă după ce am alergat, tragem aerul pe nas şi îl dăm
afară pe gură etc.) şi ajutaţi .\'ă şi le Înmuşea,�că şi .\'ă le re,\pecte, prin repetare şi
Îndrumare permanentă.

Copiii vor fi familiarizaţi cu reguli simple de utilizare a aparatelor de joacă


(leagăn, balamoar, scăriţă etc.) şi a unor accesorii sportive (minge, coardă),
astfel Încât �'ă ,\'e a.\'igure protecţia �'ănătăţii proprii şi a celorfLllţi şi vor fi
Încurajaţi să le respecte.

143
4.2. CURRICULUM DE PREGĂTIRE INTENSIVĂ PENTRU
ŞCOALĂ
tip Grldioiţa de varA -
_

Durata programului de pregătire: 4 săptămâni

Grup ţintă: copii de 6- 1 2 ani care nu au frecventat grădiniţa sau şcoala sau care au
ahandonat şcoala după o scună perioadă de t i mp

Numărul de ore pe săptămână va creşte de la 4 ore În prima săpt ămână. Ia 5 ore În a


doua săptămână. 6 ore În a treia şi 7 ore în ult ima săptămână.

ARG UMENT

Participarea copiilor romi l a grădi ni ţă este foarte scăz u t ă. iar pregăt irea pentru şcoală
este sporadică sau c h i ar nu e x i stă preocu pări ale famil iei În această direcţi e . Astfe l . în
cele mai multe situaţii. pri mul contact al copiilor romi cu sistemul de învăţământ are
loc l a Începutul cl asei 1. adapt area fii nd adesea dilicilă. Trecerea directă din mediul
familial în cel şcolar. neînţelegerea ceri nţelor i mpusc. hlocaj ele de comunicare.
decalajul de vârstă şi delici tul de soci alizare. diversitatea şi noutatea situaţiilor şi a
ohiectelor întâl nite repreLintă unele di ntre eauLele neadaptării la cerinţele şcolii şi ale
i nsuccesului/ ahandonului şcolar. O altă cauză i m ponantă a part icipării şcolare reduse a
copiilor romi o repreLintă ahsenţa motivaţiei pentru educaţie. datorată l i psei unei tradiţii
În educaţie.

Experienţele de viaţă ale copiilor romi sunt diferite de cele ale celorl alţi copii.
Nefrecvent area grădiniţei determină i neg alităţi Între copii în pri vinţa pregăt irii pentru a
răspunde solicitărilor medi u l ui şcolar. Dezvoltarea afect ivă şi situa�a soc i al ă
influenţează atit udinea copi ilor faţă d e şcoală. Dat liind c ă mul � dintre aceşti copii au
început să vorbească Întâi l i mba romani. capaci tăţi le de înţelegere şi de exprimare în
l i mba română ar putea ti reduse. De aceea. În programul de pregăt ire pentru şcoală
trehuie pus acce ntul pe educarea l i mhaj u l ui . Copii i trebuie încurajaţi să se exprime. i ar
educatoarea/învăţătorul trehuie s ă sprij ine Încercări le d e comunicare ale acestnra.
De asemenea. una dintre cauzele participării şcol are reduse constă În l i psa de adaptare
a şcol i ilînvăţării l a part icularităţile copi i l or romi. la nevoile şi int eresele acestora.
Scopul programului de vară ÎI constituie pregătirea copiilor În vederea adaptării
optime la specificul activităţii şcolare din clasa l.

1 44
OBIECTIVE GENERALE

• dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral şi a capacităţii de expri mare


orală
• dezvoltarea atitudinilor favorabile iniţierii şi menţinerii unor rel aţii de c(x)perare
În grupuri mixte (vârsta. gen, etnie, statut �ocia[) şi a motivaţiei pentru
acti vităţi[e şcolare
• formarea unor capacităţi şi deprinderi necesare desfăşurării activităţilor de tip
şcolar

PRINCIPII CARE STAU LA BAZA ELABORĂ RII CURRICULUM-ULUI

• Adecvarea conţinuturilor Învăţării şi a activităţilor de Învăţare [ a specificul


copiilor (vârstă, mediu familial. speâficul comunităţii etc.)
• Echivalarea şanselor de acces la educaţie
• Atractivitatea şi accesibilitatea activităţilor. prin predominanţa jocului didactic
• Valorificarea potenţialului motivaţiona[ şi intelectual al copiilor

ACTIVITĂŢI

Conţinuturi[e Învă!ării pentru perioada de pregallre intensivă vor li predomi nant


procedurale. acestea integrând noţiuni accesibile copiilor:

• situaţii de asumare de răspundere, de reproducere a climatului şcolii


(concentrarea atenţiei, i nteracţiunea cu cei[a[�, cu cadrele didactice), de
acceptare a diferenţelor culturale ale copiilor şi valorificarea acestora În Imxl
pozitiv
• jocuri de roL cu reproducerea situaţiilor de Învăţare specifice şcolii şi a celor de
rclaţionare în grup
• istoria personală - pregătirea copiilor pentru a descoperi şi a evoca istoria
personală şi pentru a asculta istoriile personale ale colegilor
• activităţi specifice gândirii critice
• desenul , pictura, modelarea, confecţionarea de co[aje
• activităţi cu specific sanitar (de ex., "Ziua mâinilor curate", "Ziua celei mai
frumoase pieptănături" etc.)
• drumeţi i şi vizite în comunitate
• activităţi sportive (cu echilibru între competiţie şi cooperare), jocuri de m.işcare
cu sau fără obiecte
• activităţi artistice (cântece, dansuri. sărbători la care să participe şi părin�i)
• activităţi de educare a limbajului
• activităţi matematice
145
MA TERIALE / MIJLOACE

• cărţi cu poveşti . poezii ( ex .. Katitzi - Katarina Taikon)


• casete cu cântece pentru copii
• casete cu poveşti (audio şi video)
• jocuri (de comunicare. de pronunţie. de atenţie şi de orientare spaţială. de
dezvoltare a autocontrolului . de mişcare etc.)

EVALUARE

Scopul evaluării îl constituie înregistrarea progreselor copiilor în perioada de pregătire


pentru şcoală. Evaluarea se va real iza În special prin observarea componamentelor
copiilor şi prin analiza şi aprecierea produselor activităţii acestora.

OBIECTIVE ACTIVITĂŢI DE îNVĂŢARE OBSERVAŢII


SPECIFICE (COMPORTAMENTE)
1 . să converseze cu • exerciţii de autoprezentare şi
educatoarea/învăţătoa de prezentare a celuilalt
rea şi cu colegii în
grupuri mici.
De ex .. pentru a reţine mai uşor
i nformale
numele colegilor. se pot utilza jocuri
precum:

Joc cu mingea
Copiii sunt aşezaţi în cerc. Un copil
este În mijlocul cercului şi pal\ează
mingea altui copil . Urmează discuţia:
Cine a primit mingea ? . . . . . . . .. a primit
.

mingea.

Joc
Copii i sunt aşezaţi în cerc. pe
scăunele. După ce fiecare s-a
prezentat. educatoarea/învăţătoarea le
explică regulile jocului . Un copil
2. să utilizeze corect rosteşte numele altui copil ( numele pe
structurile verbale de care şi-I aminteşte). Cel strigat se
adresare şi formulele ridică şi schimbă locul cu cel care l-a
de politeţe strigat. Se repetă.

• discuţii cu educatoarea /
Învăţă1oarea. discuţii cu
3. să pronunţe corect colegii
sunetele şi cuvintele
• utilizarea fonnulcJor de salut

1 46
şi de prezentare

• jocuri cu teme di n via!a


4. să decoditice un mesaj cotidiană: "Ce a uitat p i ti cu l
simplu ascultat să spună?"". "De-a
magazinu)"'. "În vizită la . . ....
"Poştaşul '". "La şcoală". "La
masă". "La plimbare'" etc.

• Îndeplinirea unor ce rin ţe.


5. să formule7.e propo7.i!ii instrucţiuni. ordine
după imagini
Joc: '"Aşeaz ă j ucăria unde Î!i spun � "

• exersarea pronunţiei sunetelor


şi cuvintelor

De exemplu. pot fi folosite jocurile


de pronunţie: ,.să facem ca şarpele"
(ca vâmul . albina. sirena. găi na).
"Spune la fel ca rnine �". ,.Pisica
toarce'" "Cântecul greieraşului"
"Cântecul cucului"

• jocuri de cuvinte

• a'-icullarea unor poveşti si mple


şi scurte
- fixarea con!inutului
prin Întrebări
- identificarea
personajelor şi
descrierea lor
- asumarea de rol (cu
cine ai vrea să semeni
şi de ce)
- redarea unor expresii
ritmate din poveste
De exemplu. pot fi folosite jocuri
didactice cu subiecte din poveşti
• lectura după i magini
- enumerarea
elementelor
componente
- descrierea lor
- interpretarea lor
- e.ă<;irea unui titlu
1 să evoce norme de • explicarea propriei conduite în

1 47
componament rapon cu membrii comunităţii
cunoscute (părinţi. fraţi. prieteni.
persoane în vârstă)

• jocuri didactice pentru anal i za


cornponamentelor adecvate şi
neadecvate

Joc: "Spune ce a greşit ursuleţul" .


2 să aplice norme de "De panea cui eşti?" (acord/dezacord
componament social fală de componamentul cuiva)

• anali zarea consecinţelor unor


componamente
3 să evoce activităţi În Joc didactic . Dacă faci focuL ...
.

desfăşurarea cărora a "Dacă rupi o creangă . . . .


"

avut succes (a fost


apreciat pozitiv) • convorbiri

• jocuri de rol pentru adaptarea


<ţ să interacţioneze cu componamentelor în locuri Pauza de masă va
colegii şi cu publice fi valorificată din
persoanele adulte punct de vedere
• povestirea unor activităţi educativ.
desraşurate cu succes în
familie. grup de prieteni.
comunitate (pentru care a fost
lăudat )

• aplicarea unor reguli de


componament social (ex ..
a'>cultarea părerii celorlalţi .
oferirea şi acceptarea
sprijinului. respectarea
promisiunilor. folosirea în
comun a unor jucării. reguli
de circulaţie)

• utilizarea unor formule de


politeţe

Joc: "Ce a uitat ursule!ul să spună?"

• respectarea regulilor de igienă


individuală şi colectivă

1. să exerseze lucrul cu • recunoaşterea şi denumirea

1 41\
in!\trumentelt: instrumentelor de lucru Se permite copiilor
necesare pentru scris. (creion. stilou. creioane şi !\impla
de!\en. modelaj et c . colorate. pensulă. hârtie. cretă "mâzgăli re"
etc.)

• utilizarea instrumentelor de
lucru

• executarea unor elt:mente


grafice simple (punct. l inie )
�. să exerscze u nd e În pauza de
masă
componamente de • modelare. lipi re. de se n et c . se pot organiza
organizare şi de jocu r i precum:
igienizare a spatiului • exersarea pozitiei corecte în "Spune ce gust
de lucru bancă are '!"
"(i hi ci ce ai

�.
"
să localizeze în spa�u • denumirea unor ustensile gustat
diferite obiecte. în casnice şi observarea
funqie de un reper caracteristicilor acestora (e x . .

dat p ahar. farfurie . ..

�. să l oc alizeze în timp • exerciţii de utilizare a unei


diferite evenimente. cărţi : cum se deschide. cum se
întâmplări. În funqie
întorc paginile. identificarea
de un reper dat copenei)

�. să clasifice obiectele • exe rc i ţ ii de autoservire (Ia


după un crit eriu dat
masă. Ia spălător)
( mări me. formă.
culoare. materialul
• operaţii de curăţeni e :
din care sunt
ordonarea jucăriilor. ştersul
confecţionate.
prafului . spălarea fructdor.
uti l i t ate)
îngrijirea florilor

• exerciţii de descriere a unor


tl . să numere în
relaţii spaţialt:. utilizând
concentrul 1 - \O
ex pres i i precum: aproape.
depart e . în. pe. sub. lângă . . . .
7. Să-Şl adapteze Cântec
mişcărilt: la ritmuri şi "Cuţu ' vrea să
• recunoaşterea şi denumirea
la comenzi variate treacă strada"
părţilor corpu l u i

• stabilirea succesiunii în timp


�. să aplice unele reguli unor evenimente (momentele
zilei, anotimpurile etc)
de circulaţie

• descrierea unor sărbători şi a


unor traditii
14'1
�. să-şi dezvolle atenţia
şi capacitatea de • recunoaşterea şi denumirea
aUlocontrol unor forme geometrice
�ilIlple: cerc. pătrat

Joc: "Caută perechea". "Ce putem


..
face cu . . .

• exerciţii de numărare
(cre�cător şi de�crescător)

• compararea unor grupe de


obiecte (mai mulle. mai
putine)

• exercitii de respiraţie (în


ti mpul jocurilor de mi şcare)

• c(x)rdonarea mişcărilor cu
ritmul solicitat de educat oare/
învăţătoare

• jocuri de mişcare cu sau fără


obiecte .,Învârte morişca !".
"Bro�cu!ele sar în lac" etc.

• exerciţii de mers. de alergare.


paşi de dans

• jocuri didactice cu tematică


rutieră: "Atenţie l a semafor!".
"Stop pc roşu. treci pc
verde !". ,.Stop la intersecţie.
stop la neatenţie !"

• alle jocuri distractive şi/�au


linişt itoare: ,,Jocul mut".
"Şoapte". ,.Unde am aşezat
ursuletul'!". ,,(ihici ce jucărie
am ao;cuns?"

1 50
4.3 PROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATE OPŢIONALĂ
(model)

ACTIVITĂŢI PRACTICE

A rgument

La vârs1a preşcolară. copiii manifestă acut dorinta de mişcare. de manipulare a


obiectelor. Reali zarea unor obiecte. jucării şi folosirea lor creează copi lului o stare de
automulţumire. de bucurie. satisfacţia lucrului creat de el Însuşi.

Pe fondul acestor stări afective se formează interesul fată de muncă. se trezeşte dorinţa
copilului de a confeqiona ceva util şi placut. .Iucându-se copilul Învaţă sa cunoască
lumea reala: În joc el aqionează asupra unor elemente din mediul Înconjurător şi treptat
Începe să cunoască această lume. Ca urmare a rezultatelor obti nute. copilul dobândeşte
Încredere În fOrţele proprii .

Activităţile practice contribuie l a dezvoltarea i maginaţiei . a spiritului de observaţie. a


atenţie i şi a gustului estet ic.

Materialele pentru aceste activităţi se găsesc. toate. În jurul nostru. Copiii le descoperă
În mod natural şi incep să se exprime prin ană mult timp Înainte să li se predea la
şcoală. De fiecare dată când un copil aHat la joacă desenează În nisip cu degetul. el
creaLă. De fiecare data cand copilul construieşte o maşina dintr-o cutie aruncată cI
Înfăţişează prezentări ale lumii aşa cum o vede el.

Adultul nu găseşte întotdeauna opera copilului prea atractivă. Pentru acest a din urma.
Însă. este ea plină de semnificaţie. Perspectiva ca nu este diferita de cea a unui adult.
Copilul nu este i nteresat atât de produsul final cât mai ales de cel de executie. Repetând
acest process iar şi iar. copilul Învata să-şi perkqioneze achiziţiile motrice şi câştiga
încredere În capacităţiile sale.

Activităţile practice sun interesante. placute. copii i doresc să realizeze diferite obiecte
imaginate de educatoare şi de ei înşişi.

Modalitătile de lucru sunt diverse. Copiii unt antrenati in opera�i de : conturare. t ai ere.
Iipire. ansamblare. mototolire. împachetare.

Produsele muncii pot face parte in expoziţi i . portofolii sau să fie dăruite ori
comercializate.

Nivelul: 5 - 7 ani
Durata opţionalului: 1 an

OBIECTIVE CADRU :

1 . Stimularea curiozităţii şi a dori nţei de transformare şi valori ficare a


materialelor refolosi bile prin confecţionarea unor jucării sau alt e obiecte. dar
şi amenajarea sălii de grupă;
Dezvoltarea unor abil ităţi manuale prin îmbinarea plăcută a muncii fi zice cu
cea i ntelectuală;
3. Stimularea spiritului de cooperare şi întrajutorare în munca indi viduală �au
în echipă.

OBIECTIVE DE REFERINŢA ŞI ACTIVITA ŢI DE Î Nv A ŢARE

Să descopere diverse materiale refolosibile şi naturale ce pot fi valorificate la activităţi

• Achiziţionare de materiale din natură: ghi ndă. castane. conuri .


...eminţe. plante etc.
• Achiziţionare de materiale refolo�ibi le: plastice. textile. de hârtie
etc.
• Depozitarea materialelor: ferite de soare. umezeală
• Sort area materialelor În fu ncţie de caracteristici

Să sesizel.e însuşiri şi proprietăţi ale materialelor disponibile

• Cunoaşterea şi descrierea materialelor pe baza simţului visual .


oUactiv. tact i l . kinestezic
• Perceperea principalelor caracteristici referitoare la formă.
mărime. culoare. asperitate
• Realizarea unor pri me asocieri între materia pri mă şi produsul
care poate ti realizat

Să analizeze pe bază de criterii stabilite (formă. mod de l ucru. material utilizat ) obiecte
real i zate de educat oare

• lntuirea şi descrierea obiectelor prezentat e


• Realizarea unor asocieri între tehnicile de lucru şi materialele
u t i l i zate (ex. Cutii de brânză pentru: flori . fructe. coşulc ţe)

Să observe modul de t ransformare a materialelor În unna modificării acestora

• Obţinerea mai multor obiecte ce au la bază aceleaşi materiale


(ex. Di n ghindă şi castane se poate abţine atât mobilier cât şi
păpuşi. iepuraş i . ursuleţi sau caprioare)
• Confecţionarea de obiecte utilizând aceeaşi tehnică. dar materiale
diferite (ex. Înfăşurarea în hârtie colorată sau material textil a
cuti ilor de brânză. a tuburilor de carton pentru a obţine 1lori .
coşuri, suporturi. vaze. tiguri umane. animale)
• Precizarea m(xlificărilor adu�e materialelor În obţinerea
obiectelor dorite (ex . Copiii observă că pentru a realiza obiecte
din cutii de brânză acestea trebuie Îmbrăcate În hârtie sau
material care trebuie să se plieze foarte bine În interior pentru a
nu se de�face)

Să valorifice materialele utilizând tehnici diverse. astfel incât obiectele obţi nute �ă aibă
o finalitate

• Confecţionarea unor obiecte şi jucării prin Îmbinare. a�amblare.


combinare
• (,ruparea materialelor În funcţie de caracteri sticile principale
(t e x ti le. naturale)
• Realizare a de obiecte şi j ucării di verse. dar şi de decoruri pentru
grădiniţă. spectacole

Să manifeste dorinţa de a confecţiona obiecte originale prin perfecţionarea tehnicilor de


l ucru

• Utilizarea şi eombi narea materialelor la liberă alegere


• Folosirea diferitelor tehnici de lucru

Să realizeze lucrări colective sau În echipă. �tabilind relaţii de cooperare şi Întrajutorare

• Realizarea În comun a unor obiecte ce necesită mai multe


operaţi i : conturare. decupare. lipire - asamblare

Di recţii de acţiune:

În cadrul diferitelor excur�ii. drumeţii sau vIZIte. sunt stimulaţi să observe şi să


colecteze materiale natura\e: plante. fru nze. crengi . ghinde. castane. conuri. muşchi de
copac. semi nţe de grâu. ovăz. porumb. gogoşari . spice de grâu . fasole. pănuşi. coceni.
tulei. spice de porumb etc.

De asemenea. o mul ţime de materiale pot fi colectate din gospodărie şi grădiniţă: cutii
de brânză. paie. cutii de pantofi. Ilacoane şi pahare de plastic. gofraje şi coji de ouă.
coj i de nucă. deşeuri textile. stanioL pol iester. cutii de ciocolată. nasturi. pălării de paie
etc.

Alre materiale: aluat, pufu\eţi de diferite forme. nucă de cocos. gris. orez. zahăr. faină
de porumb. vată. hârtie şi carton alb şi colorat.

Tehnici folosite:
- Tăiere - Rulare
- Îmbinare - Motorolire
- Lipirc - Î nfăşurarc
- /hamblare

1 53
FORME DE A CTIVITATE

Se util izează diferite forme de activitate. în funcţie de temă şi gradul de dificultate în


reali zarea e i :
individual
în perechi
în grup
colecti v

Tehnici d e evaluare

Evaluarea activităţilor practice �e face de către educatoare. copii sau chiar de părinţi.
ţinându-se seama de criteriile dinainte stabilite.

Finalizarea acţiunilor

expoziţi i ;
carnaval :
ponofoli u :
pavoazare :
materiale şi mijl oace didact ice :

TEME PROPUSE PENTRU UN AN ŞCOLAR

1. Achizi lionarea de materiale din natură: ghindă. castane. fru nze. fa�olc :
'1
Achiziţionarea de materiale din gospodărie : capace de sticlă. tuburi de canon.
"ticle. cuti i . raină. paste făinoase:
3. '"('opilul" - etin castane şi ghindă îmbinate c u ajutorul scobitorilor:
4. "Fetiţa" - din frunze:
5. "Mobilierul păpuşii" - din castane în care sunt introduse ace de gămălie pe
lângă care se înfăşoară fire textile:
6. "Căsuţa păpuşii" - din aluat copt şi pictat :
7. "Fructe"- di n aluat şi capace de sticlă îmbrăcate în hânie creponată:
X. "Iepuraşul şi ursuleţul" - ,tin castane;
9. "Ariciul" - din plastilină şi ace de brad si din cuie de lemn:
10. "Podoabe de Crăciun" - din conuri şi castane:
I l. "ClopOţei" - din pahare de plastic:
1 2. "Moş Crăciun" - din flacoane de plastic îmbrăcate în vată:
1 3. "Săniuţa" - di n cutii de chibrituri :
1 4. 'Trenul" - din tuburi şi cutii de chibrituri :
1 5. "(ihiocei" - din fasole şi fire textile:
1 6. "Fluturi" - din tuburi de canon şi fl uturi clecupaţ i :
17. "Barca" - din coji d e nucă:
1 X. "Iepuraşul " - din coj i de ouă;
1 9. "Păpuşile la horă" - elin pufuleţi ;
20. "Rijuterii" - din paste făinoase;
21. 'Tablouri" - rame din cutii de ci,x;olată şi ornamente cu frunze şi flori uscate;
1 54
22. " Mărţişoare" - di n aluat. din dopuri de plută tăiate felii şi ornamentate după
i maginaţia fiecăruia:
23. "Coşulcţc" - in Oacoanc de plastic. tăiate sau din cutii de brânză Îmbrăcate În
hârtie creponată:
24. "Ciupercuţe" - din tub de hârtie şi capac de cutie de brânză:
25. "Duburuza" - din coji de nucă pictate. aşezate pe o frunză:
26. "Coşuleţe" - din cutii de brânză:
27 . Machete tematice : "Oraşul oamenilor de zăpadă" - din coji de nucă Îmbrăcate
În stanioL
2R. "Toamna bogată" - copaci şi scăriţe din canon. omule� cu coşuri din ghindă:
29. "Câmp de ghiocei" - ghiocei pe pai :
30. "La cireşe" - copaci din canon decupat. cireşe din fire textile

4.4. PROIECT TEMATIC "CÂINELE - prietenul meu"

NIVEL I 0-5 ani)

EVENIMENT DE DESCHI DERE: O intâmplare petrecută În eurtea grădiniţei .

Într-o zi . ne jucam În curtea grădiniţei şi. din Întâmpl are. a i ntrat pe poartă un căţei . To�
copiii �-au adunat În jurul lui . Vai. ce frumos e ! Haideţi să-I prindem ! " Educatoarea
"
intervine spunându-lc să stea liniştiţi ca să nu il sperie. Apoi di!'.cuta eu eopiii :
Voi iubi� căţeii ?
De ce?
Dacă l-am ţine În grădiniţă. ce credeţi că ar face?
Dacă-1 loveşte cineva cum credeţi că reacţionează?
Dacă se Îmbolnăveşte. ce am face cu eP
Cu ce-I putem hrăni?
Ce aţi mai vrea voi să şti ţi despre câine?

OBIECTIV CADRU VIZAT: Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţdegere a


mediului Înconjurător. precum şi stimularea curiozit ăţii pentru i nvestigarea acestuia.

OBIECTIVE

să descopere părţile componente ale corpului câinelui:


să cunoască. prin observare directă. hrana şi modul de viaţă al câinelui ;
să se fami liarizeze cu diferite rase de câini şi ao;pectul acestora:
să selecteze informat ii si materiale necesare din cărţi, reviste, ziare şi să reali zeze
diferite lucrări legate de tema propusa;
să-şi exprime propri ile i mpresii despre tema pusa in discutie;
să utilizeze cuvintele nou Însuşite În exprimarea curentă.
155
RESURSE

Re�urse u mane: - copi i i grupei �i copii de alte varste i n v i t at i : special i şt i : medic


veterinar. farmaci s t . repreunt an� ai Asociaţiei chinologice: părinţi: alt personal al
gradinitei ( i ngrij itoare. administrator. direct or)

Resurse materiale: cărţi. reviste. atl ase zoologi ce. album canin. aparat foto. coli albe de
hartie. hârt ie glace. creioane colorate. plastilină. aracet . griş. acuarele. pensulă. pliante
pri vind prot ecţia animalelor: boia de ardei . hrană pentru câini. materiale din natură:
l ână. deşeuri textile. coj i de ouă.

Resurse de t i mp: o săptămână.

INVENTAR DE METODE ŞI PROCEDEE: brai nstorming-ul. observaţia. jocul.


Învăţarea prin de�coperire. conversaţia euristică. problemati 7.area. explicaţia. exerci ţiul .
ekmonstraţia.

CREAREA CENTRULUI TEMATI C ŞI PROCURAREA MATERIALELOR


PENTRU PROIECT: Centrul temat ic �e cree ază f()l()�ind materialele legate de temă
( al lase wologice. cărţi . revi ste. album canin. aparat fot o. foi albe. hârt ie glace. creioane
colorat e . plast ili nă. aracet . gri ş. materiale din natură: l ână. deşeuri text ile. coji de ouă).
pe care copi i i le pot aduce cu plăcere de acasă �au le procură educatoarea. din
biblioteca personală. de la biblioteca şcolară: de la di verse asoci aţi i care se ocupă de
protecţia câinel u i : de la diverşi comercianţi .
Materialele vor fi cât mai puţin costisitoare. Di n acest mot iv se pot lua sub formă de
Împrumut ( de la părinţi. hibliotecă. di verse asoci aţi i . comercianţi etc.).

DISCUŢII CU PERSOANELE I MPLI CATE

Se anunţă pări nţi i şi special i şti i . prin di�cuţii individuale sau seri�. de i ntenţia de a
derula un proiect . cu tema .. CÂINELE " . Ia o grupă de nivel I (exemplu: Grupa
. . Î/lxeraşii " I 'ă illl 'ită să /le spriji/li!i Î/I derularea proiectului tematic . . CÂINELE ". Ne­
mi .fi de ajutor dacă Î/I unllătoarele :ile /le pUTe!i Împrumu({/ dil 'erse rel'isTe. mlme.
leliritări. plia/lte, albulI/e etc. )

DESCRIEREA VIRTUA LA A PROIECTULUI

Proiectul presupune învăţarea din experienţa proprie şi însuşirea de cunoştinţe legate de


Înfăţişarea câinel ui. caracteristicile specifice ale ace�t uia (loialitate. prietenie) şi
cul t i varea dori nţei de a Îngriji şi iubi câi nele.

DERULAREA PROIECTULUI

După Întocmirea hărţii proi ectului. organizarea centrului tematic şi discuţiile


pregătitoare cu speci aliştii incepe desfăşurarea propriu-7.isă a proiectu l u i .
Activităţile planificate pentru această săptămână s e desfăşoară Într-un mod atractiv.
Educatoarea t ransmite copi ilor o �tare po7.itivă. de entu7.iasm. de hucurie şi dor i n ţa de a
cunoaşte cât mai multe aspecte noi legate de câine.
1 56
Activităţile ce se desfăşoară pe parcursul unei zile nu vor fi fragmentare şi rigide. ele
decurgând una din cealaltă. �inându-se cont de dori n�ele şi prderi nţele copiilor. de
rit mul propriu al fiecăruia.
Pentru eficienţă şi varietate se antrenează în desfăşurarea activităţilor pări nţi. fraţi mai
mari. elevi. spec ialişt i . Ast fel. educatoarea descoperă Împreună cu copi i i noutăţi legate
de ra!'.cIe de câini. de modul în care se hrăne!'.c. se joacă. se ataşează de om.
Copi ii învaţă să colaboreze între c i . să schimbe păreri. să se manifeste liber şi să
comunice cu grupul .

INVENTAR DE ACTIVITĂ ŢI

LUNI
Biblioteca - Alegem i magini cu câini
Construcţii - ooCuşca câinelui "
.l oc senzorial - Moale-aspru
Cunoaşterea mediului - Observarea ooCâinele"
Educa�ie sanitară - Cum ne spălăm pe mâini după ce ne jucăm cu câinele?
Joc distractiv - ..Căţeluşii la concurs"

MARŢI
Biblioteca - . .căţeluşul Şchiop" de Elena Farago - lectura educatoarei
Construcţi i - Adăposturi pentru câini - arco
Artă -Mtxlelaj - ooOsul câinelui "
Dezvolt area l imbajului - .J'iuboţelcIe ogarul u i " - povestirea educatoarei
Educaţie plastică - Saint Bernard - pictură
Vizită la farmacia veteri nară

MI ERCURI
Ştiinţă - Studiem un atlas pentru a descoperi mai multe rase de câini
Biblioteca - Memorizare - ool'ăţeluşu l "
Acti vi tate practică - Confecţionăm ooCartea c u căţel uşi"
Acti vitate matematică - ooCâţi căţel uşi sunt ? " - joc didact ic
Educaţie tizică - Sărit ura în lungime de pe loc
- Joc ..Câinele ciufulit "
Întlnire cu medicul veterinar

JOI
Joc de rol - De-a medicul veteri nar
Artă - .. Dalamaţicni i " - dactilopictură
Joc intelectual - .. Caută mama şi puiu l "
Activitate practică - Câinele ş i cuşca lui " - lipire
.•

Educaţie muzicală - ooAzi Grivei e mânio!>" - predare


..l'ăţeluşul şi pisica" - audi�e
Vizită la magazinul ooPET SHOP"

VINERI
Artă - Câinele preferat - desen
Construcţii - Confec!ionăm ..Cuşca câinelu i " În mărime naturală - lucrare colect i vă
EVALUAREA PROIECTULUI
157
Se real izează împreună cu toţi participanţi i la proiect . în cadrul unei întâlni ri comune
unde:
- se vizitează expozi ţia cu lucrările copiilor:
- se prezi ntă albumul cu fotografi i făcute în t i mpul derulării lui :
se organizează ..Carnavalul căţei lor' .
- se prezintă mapele în care copiii şi-au aciunat lucrările proprii .

4.5. PROIECTE DE ACTIVITĂTI

4.5. 1 . S UPORT PENTR lJ PROIECTAREA DIDACTI CĂ

I TNITATI :A :
Nivelul grupei :

L Dl I ( 'ATOARL:

CAIH iORIA DE ACTIVITATE:


Te ma :
M ijloc cle reali zare:
Forme de organizare:

OB IECTIVE OPERATIONALE:

STRAIHill DIDACTICE:

SCEN ARJ l I DIDACTIC:

B I BLI()( iRi\FIE:

---
T
- ---

Nr. SECVENTE -
- T --
- - -- - CONŢINUTUL STRA TEGIA DIDACTICA
crL INSTRUCTIONAU A CTIVITĂŢII Metode şi Materiale
procedee

I SI!
4.5.2. PROIECTE DE ACTIVITATE (modele)

G RUPA : Min]
ACTIVITATEA : Educarea limbajului
FORMA DE REALIZARE : POl'e.Hire
TEMA: .. Coliba lepuraşului de Oct avian Căpită
..

TIPUL DE ACTIVITATE : Predare


DURATA : l O- 1 5 mi/l.

SCOP:

• formarea depri nderii de a asculta o poveste accesibilă vârstei şi temei de studi u :


• consolidarea depri nderilor de a formula răspu n!'.uri corecte la înt rebări k
educatoarei
• dezvolt area unor emoţii şi sent i mente poz i t i ve de bunăt ate. înt rajutorare şi curaj :

OBIECTIVE OPERA TIONALE:

01- să asculte cu at en�e conţi nutul poveşt i i :


02- să răspundă la îmrebări le adre!'.ate d e către educatoare uti lizând propozi ţii c l are şi
corecte d i n punct de vedere gramat ical :
03- să de!'.crie i magi nile prezentate u t i l i zând expre!'.ii din poveste:
04- să exprime prin cuvi nte stările emoţionale provocate de întâmplările povest i ri i :

STRATEGII DIDACTI CE:

Metode şi procedee : conver!'.aţi a. expunerea. explicaţia. povestirea :


Mijloace didactice :
planşe
carte poveşt i :
păpuşi ( marionete ) reprezentând personajele:
Forme şi metode de evaluare :
- evaluare curentă:
chest i onare orală:
aprecieri verbale.
Forme de organizare :
fromală:
i ndividuală:
perechi .
BIBLIOGRAFIE:
Du mitrana Magdalena - "Educarea l i mbajului în învă!ământul preşcol ar"- Edi t ura
COMPANIA. Bucureşt i . 1 9l)9
* * * " Culegere de texte l i t erare pentru copii " - EDP. Bucureşt i . 1 994

1 59
Nr. EVENIMENTUL CONŢINUT STRATEGII EVALUARE
crL DIDACTICI DIDACTICE
ETAPELE
ACTIVITATII
1. Moment Se asigură
organi/.atnric condi tiile opti me
pentru realizarea
act iv ită�ii( aerisirea
�ăl i i de grupă.
aranjarea
mohi li eru l ui în
semicerc)
Intrarea
organizată a
copi ilor în !!rupă.
2. ('aptarea atenţiei Se anunţă Aprecieri verhale
povestea.
"PorestclI lire fir
.

bog{{/
Cu lIfă roşie leg{l/ Conversaţi a.
Si pe un fU s Explicaţia
ÎI!/âşurllt.
Iar dacă el dill
mâllă scapă
POl't:StN/ o să-
lI('I:'apă-"cllI1Ct ! "
C a să se creeze o
atmosferă de
poveste. se pune
în mij locul
semicercului un
hutuc pe hutuc °
.
l u mânare aprinsă.
3. Anu nţarea temei Povestea se
numeşte . . Coliha
Iepuraşului . .

Copi i i vor repe t a


t i t l ul poveştii de
2-3 ori pentru a se
retine.
4. Desfăşurarea Povestea va fi Expunerea
act i vităţii expusă cu mare Povestirea
atentie l a Ohservaţia
i n fl e xiuni l e vocii.
în funqie de Explicaţia
personajele d i n
pove ste.

1 60
Apoi se vor
prezenta pe rând
planşele care
ilustrează
momentele
principale din
poveste.
Se vor explica
cuvintele şi
expresii le noi.
dacă va li nevoie
5. Consolidarea Se va încerca ('onversa!i a Aprecieri verbale
cunoştinţelor repovestirea cu individuale
ajutorul planşdor.
se vor repeta
versurile care plac
mai mult copiilor.

6. Feed-back Copii vor ordona Problematizarea Aprecieri


planşele. individuale
amestecate
anterior. Într-o
succesiune logică.
Îşi vor exprima
simţămintele faţă
de întâmplare .
7. Incheierea Se vor face Aprecieri verbale
acti vităţii aprecieri verbale Duline roşii
asupra implicării
copiilor În
activitate. globale
şi individuale. i ar
copii se vor juca
"Ghici unde s-a
ascuns iepuraşul.
GRUPA : Mare H
CA TEGORIA DE ACTIVIT ATE: Educaţie estetică
DENUMIREA ACTIVITĂ TI I : Educaţie muzicală
TEMA: 1 . Cântec - "Primăvara" - versuri V. Alecsandri. muzica S. R oqeanu -
repetare
2 .loc muzical : .. Orchestra � "
.

TIPUL DE ACTIVITATE: repetare. verificare. consolidare.

SCOPUL ACTIVITA TII :


• Formarea deprinderii de a i ntona corecl . expre .. iv şi omogen cântecul. respcct ând
pozi ţia corectă. tonul. semnalul de ÎncepuI . diqia şi respiraţia În emiterea sunetelor;
• <.. ·on ..olidarea depri nderii de a repnxluce .. unete de diferite i ntensităţi şi de interpretare
a cântecului În mai multe vari ante:
• Educarea deprinderea de a recunoaşte instrumente muzicale folosind variante diferite;
• Dezvoltarea gustului şi a dragostei pentru muzică . .

OBIECTIVELE OPERATIONALE:
La sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:
• să repnxlucă corect o melodic simpă:
• să interpreteze cântecul În mai multe variante: educatoare - copii : grupuri de copii ;
cîntat tarc - Încet. etc:
• să recunoască şi să denumească i n<;trumentc!e muzicale speci fice orche,>trei si mfonice
cu ajutorul ghicitorilor. picturilor. i magi nilor. sunetelor specifice ;
• să execute corect sarcinile fişei de lucru ;

M ETODE ŞI PROCEDEE: conversaţia. explicaţia. demonstraţia. exerci ţiul.


prohlematizarea.

MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT: chitara. casetă cu sunete din natură ( triluri de


păsărelc).
casetofon. imagini reprezentând in..trumente muzicale. DVD-player. CD cu fragmente
di n lucrări
simfonice ale unor compozitori consacra� ( Vivaldi. Bizet . Beethoven. Mozan.
Tchaikovsky. etc).
CD cu picturi cubiste şi cu i magini reale ale instrumentelor muzicale. fişe de lucru.
creioane:

MATERIAL BIBLI OGRAFI C :


- ..Programa activită�lor i nstructi v - educative î n grădiniţa de copi i" - Bucureşt i .
2000
- .. Metodica educaţiei muzicale în grădiniţa de copii" E. M arinescu. L D.P . .
-

B ucureşt i. 1 97 1 .
- "Recital i nstrumental de l a orgă la caval" - Giusseppc Navarra. Ed. Muzicală.
B ucureşti . �9X5

D URATA: 30' - 3 5 '

1 62
DESFĂŞURAREA ACTIVIT\ T I I

Evenimentul Conţinutul ştiinţific Strategiile ' Evaluarea


didactic didactice (instrumente şi
i ndicatori)
- aerisirea sălii de grupă: Conver�alia,
MII�nt - aranjarea mohi lieru l u i : expl ica!ia
"rl(anizat"rir
- pregăt irea materialului didact i c :

Se va real i za prin ascult area tri l u rilor Conver�alia Frontală


Captarea de pa.. ărcle la caset ofon şi implic i t .
atelltiei
recunoaşterea ano-t i mpului primăvara,

Anunţarea cântecului ce \'a ti repet at : ( 'onversalia. Frontală


Anun,a rea . .Primăvara" explicaţia
temei şi a
Enu merarea ohiect ivelor,
"biectiwl"r

Exerci ţii pentru regl area re�pira!iei şi ( 'onversaţia. Intii viduală


Acti\"ită,i omogeni zarea voci i : ex plicaţia.
muzkale
- ex erci ţ i i de re�pira!ie ( mirosim exerc i ti ul
pentru
Încălzirea " ( H.'ii
Iloarea. sullăm Într-o păpădie):
- ex en:i ţ i i de mohil izare a corzi lm
vocale (ca trnmpeta. ca toha.etc),

Desfăşurarea
După ce se reaminteşte copi i l or t i t l u l Demonstralia
al'lÎ\'ită,ii de
cântecul ce va li repet at. educatoarea l ;rontală
repetare
va i nterpreta o dată cântecul . cu Individuală
acompaniament l a chitară.
Cântecul va fi interpretat apoi de toată
grupa o dată sau de două ori pentru Exerci ţiul
react uali zare.

1 63
Cunsulidarea S e v a reali za folo�ind următoarele Exerciţiul. Frontală
modalităţi : prohlemat iza- I ndividuală
- cântat alternativ educatoare - copii; rea
- cântat pe două g.rupuri de copi i ;
- cântat tare - încet ;
- cântat inclividual

fo'ixarea Educatoarea va relua cântecul Exerci ţiul Frontală


cânlccului
..Pri măvara" împreună cu Cl)pi i i .

()esfă�urarea Educatoarea anunţă tit lul jocului apoi Conversaţia. Individuală


jUl'ului
se trece la executarea lui . Etapele explicaţia.
jocului sunt următoarele: exerciţiul .
· copii i vor fi familiarizaţi cu prohlemat iza­
instrumentele specifice unei orchestre rea
simfonice ŞI cu aşezarea h)r pe
categ.orii le :
· i nstrumente cu coarde. cu dape. de
su nat . de percuţie;
· după ce sunt aşezate pe cele patru
categori i . �e recunoaşte câte unul din
fi ecare categorie cu ajutorul
fragmentelor muzicale de pe C ' D.
Pentru verificarea ră�pun�ului �e
afişează pe DVD i nstrumentul
respectiv;
- ( ihici ghicitoarea mea !
Recunoaşterea i nstrumentelor cu
ajutorul ghicitorilor şi alegerea
imagi nii respective;
Audierea unor fragmentelor
muzicale (lucrări ale COJllp07itorilor
Vivaldi . Bizet . Beethoven.
Tchai kovsky. Mozan . etc) şi
recunoaşterea instrumentului pri ncipal
( �o-l i�tul instrument al);
- Recunoaşterea i nstrumentului
muzical desenat (în maniera cubistă).
Pentru verificarea răspunsului vor fi
proiectate i magini reale ale i nstru­
mentelor respecti ve.
1 64
Obtinerea - rezolvarea fişei de Exerciţiul Sarcinile fişei:
performantei şi cvaluare - Înccrcuicştc
realizarea reed-
i nstrumente-
back-ului
le muzicale
cu coarde;
- subliniază
cu o linie
instrumente-
le muzicale
care nu sunt
întâlnite
într-o
orcheslră
simfonică:
- "scric" ()

steluţă
deasupra
instrumentu-
lui muzical
care începe
cu sunetul
.. X".
Incbeierea La sfărşitul activită!ii Convcrsa!ia Globală
activităţii
educatoarea va face
aprccicri globale şi
individuale.
Copi i i vor părăsi sala dc clasă În
acordurile melodiei "Muzicanţii" -
interpretată la casetofon.
CATEGORIA D E ACTIVITATE: Educaţie artistjco-pla�tică
TEMA PLASTI CĂ : Punctul plastic, linia plastică. culoarea;
SUBIECTUL: ,.Rradul împodobit"
TIPUL ACTIVITĂŢII : Consolidare de priceperi şi deprinderi :

SCOP: -
• Consolidarea deprinderilor de a folosi elementele de li mbaj plastic;
• Exersarea imaginaţiei creatoare. a sensibilităţii şi a gustului pentru frumos:
• Educarea voinţei, a atenţiei, a spiritului de ordine şi disciplină, a spiritului critic şi
autocritic:

OBI ECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii copiii For .fi


capabili:
• 01 să recunoască culorile calde. reci şi culorile complementare:
-

• 02- să folosească elementele de limbaj plastic (punctul. linia. culoarea) în realizarea


compoziţiei plastice:
• 03 - să realizeze armonia cromatică în mod creati v:
• 04 să păstreze ordinea şi disciplina în sala de clasă:
-

• 05 - să se autucvalueze şi � evalueze lucrările realizate pc baza criteriilor stabilite la


începutul activităţii .

METODE DIDA CTICE: Exerciţiul, conversaţia. observaţia. exercitiul-joc. explicaţia.

MATERIAL DEMONSTRA TIV distributiv: coală de desen. pensuIe. acuareIe. apă.


şerveţele:
- propriu-zis: planşe demonstrative. cartonaşe colorate.
ilustraţii din cărţile cu poveşti , panou. casetă cu
,.colinde" de Ştefan Hruşcă.

MATERIAL BIBLIOGRAFI C: - M. Cristea. V. Niţescu. D.H.Panail. E.Surdu-Stănescu -


"Ghid metodic de educaţie pla<;tică", Ed. Petrion, Bucureşti. 1997:
- A.V.Lovinescu. A.Datcu. V.Gurău - "Metodica predării desenului şi a modelajului
în grădiniţele de copii". Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 1977:
Di ferite cărţi ilustrate de poveşti şi poezii .

DURATA : 3 0 - 35 minute:

1 66
Ob.op. Secvente Descrierea situatiilor de Învltare
didactice
Moment Pregătirea sălii de clasă şi a copiilor pentru desfăşurarea
organizatoric activităţii În condiţii optime.

Captarea atenţiei • Conversaţia;


I '-2' • Se poartă o scurtă discuţie referitoare la obiceiuril e
d e Crăciun:
În ajunul Crăciunului ce obiceiuri sunt?
(Împodobirea bradului. ascultarea colindelor.
pregătirea mesei de sărbătoare);
Care dintre ele vă place cel mai mult şi de
ce? ( Împodobirea bradului cât mai frumos
pentru a-I atrage pe Moş Crăci un să la�e mai
multe daruri);
• Evaluare frontală. orală.
Reactualizarea • Conversa�a, exerciţiul-joc;
cunoştinţelor • Se vor purta scurte discuţii referitoare la culorile
anterioare calde şi reci şi culorile complementare :
3'-4' - Ce culoare are bradul? (verde)
OI - Culoarea verde este caldă sau rece? (rece)
- Care sunt celelalte culori reci? ( albastru şi
violet).
- Cine vine să aleagă cartonaşele culorilor
reci?
- Dar cartonaşele culorilor calde care sunt?
( roşu. galben şi orange)
- Aşezaţi acum cartonaşele perechi de culori
complementare ( roşu cu verde ; galben cu
violet. orange cu albastru);
• Evaluare frontală. individuală. orală.
Anunţarea • Explica�a
subiectului şi a • Astăzi vom picta "Bradul împodobit". în
temei plastice continuare �e vor prezenta şi criteriile de evaluare:
1 '-2' - Îmbinarea armonioasă a elementele de
li mbaj plastic ( punctul. linia culoarea);
- aşezarea în pagină;
- armonia cromatică;
- acurateţe;
- fi nalizarea lucrării .
• Evaluare frontală.. orală.
Oirijarea • Conversa�a. explica�a. observaţia;
Învăţării • Copiii vor observa planşele demonstrative (brazi
5'-6' împodobiţi realizati de elevi din clasa 1) şi
imaginile din cărţile cu poveşti şi poezii care
înfăţişează brazi împodobiţi . Li se va explica
faptul că bradul trebuie aşezat în mijlocul paginii
si trebuie realizat suficient de mare pentru a putea
1 67
fi împodobit . Globurile ( realizate cu ajutorul
punctului plastic) vor avea diferite dimensiuni şi
di ferite culori . Dradul poate fi Împodobit cu
globuri şi beteală (linia plastică) de o singură
culoare ( caldă sau rece) sau folosind culorile
complementare.
• Evaluare frontală. orală.
02 Obţinerea • ExerciţiuL
03 performan�ei • Se vor executa câteva exerci �ii de încălzire a
'
04 15 musculaturii fine a mâinilor.
- pe parcursul acti vităţii. educatoarea Îndrumă
sau ajută copiii ( atunci când este cazul);
- pentru crearea unei atmosfere plăcute se
audiază caseta cu "Colinde de Crăciun""
interpretate de Ştefan Hruşcă;
• Evaluare frontală. individuală.
04 Evaluare • Conversaţia. explicaţia. observaţia;
05 4'-5 ' • Lucrările finalizate ale copiilor vor Ii expuse la
panoul din clasă iar aceştia le vor evalua sau se vor
autoevalua În funqie de criteri ile anun�ate la
începutul activităţii ;
• Evaluare frontală. individuală. orală.
Incheierea • Conversaţia;
acti vităţii • Se fac scune aprecieri referitoare la modul în care
l' - 2' s-a desraşurat activitatea şi la componamentul
copiilor. Lucrările vor fi lăsate la panou pentru a fi
apreciate de însuşi Moş Crăciun. care va fi invitat
la serbare.
• Evaluare frontală. individuală.
4.5.3. SCHIŢĂ DE PROIECT DE ACTIVITATE (model)

G rupa: mare pregătitoare


Categoria de activitate: Cunoaşterca mediului
Tema activitAtii : .. Sarca şi zahărul "

SCOP
SI - Însuşirea cunoştinţelor referitoare la �are şi zahăr. famil iarizarea
prcşcolarilor cu cxperimente simple ca diwl varea;
S 2 -; dezvoltarea atcnţiei. a �piritului de ohservaţic;
S 3 - Stimularea i nteresului pentru acti vităţile de cunoaşterca mediului şi ştii nţă;

OBIECTIVE OPERA ŢIONALE


Pe parcursul şi l a sfârşitul leqiei elevii vor fi capahi l i :
O I - � ă recunoască legaţi l a ochi �arca şi zahăruL
02 - ,ă stahilească la i ndicaţiile propunătoarei asemănări le şi deo"iehirile di ntre
sare şi zahăr;
03 - �ă dcfinească după cxperi mcntc. proccsul dc dil.Olvarc ( I a
nivelul vârstci );
()4 - să acţioncLc dircct cu produsele. prcLi ntând intcres pentru
act ivitat c .

STRATEGII DI DACTI CE:


a l Metode şi procedee: M I - conversaţia;
M 2- explicaţia :
M 3 - demonstraţia
M 4 - problcmati Larca;
b) Mij loace de Învăţământ : sarc. zahăr. pahare cu apă

DURATA : 3 0-35 min.

DESFĂ ŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. MOMENT ORGAN IZATOR IC


Propu nătoarea aeriseşte sala de grupă.. aranjează mohilierul pc t rei rânduri ;
pregăteştc matcrialul didactic necesar. În faţă. pe o măsuţă: sare şi zahăr şi
două pahare cu apă. iar pc băncuţe. la tiecare copil . pe o bucăţică de hânie.
la fel. sare şi zahăr.

2. INTRODUCEREA ÎN ACTIVITATE
se realizează prin captarea atenţiei : o discuţie punată de propunătoare cu
preşcolari i . pc tema hucatelor. a mâncărurilor. a alimentelor (tema
săptămânii).

3. A N U NŢA R EA TEMEI
urmează i mediat după diSCUţi i . este desprinsă de către copi i .
1 6<)
4. DIRIJAREA ÎNvAŢA RII
propunătoarea le cere \ă ohserve 7.ahăru I şi sarea. pe care le au ei pe
măsuţă. folosind toate !'I i mţurile : Ce culoare au? Ce gust au? Ce formă?
(solidă. suh formă de cri stale mici ) ;

Observaţii : Propunătoarea le cere să ohserve ce s e Întâmplă c u \area ş i cu


zahărul dacă \unt puse Într-un pahar cu apă şi aşteaptă sau spriji nă linali zarea
experimentului de către fiecare copi l . Se va explica fenomenul de dizolvare În
termeni acce!'lihili.

5. ASIG URAREA FEED-BACK-ului


se real i 7.ea7.ă printr-un joc: Propună!oarea cheamă un copil în faţă. îl leagă
l a ochi şi pe urmă Îi dă să guste puţină sare sau zahăr şi îi cere acestuia să
ghicească.

fi. ÎNCHEIEREA ACTI V ITAŢII


aprecieri glohale şi i ndividuale privind curiozitatea şi i mpli carea copii lor în
activitate. i ar propunătoarea oferă copiilor un ceai În care fiecare işi va pune
zahăr sau sare. după preferinţă. .
4.5.4. PROIECT DE A CTIVITATE INTEGRA TĂ (model)

DATA:
EDUCA TOARE:
GRUPA: MARE

TEMA: "Daruri ecologice pentru Zâna Pământului"


MIJLOC DE REALIZARE: Activitate i ntegrată
TIPUL DE A CTIVITATE: Consolidare de cunoştin�e şi deprinderi
FORME DE ORGANIZARE: frontaJ. pe grupuri. individual

CATEGORII I SECVENŢE DE ACTIVITĂŢI


cunoaşterea mediului
activitate practica
educarea limbajului
activitate matematica
DURATA: I oră

SCOP: Consol idarea şi utili zarea cunoşt i nţel or ecologice În formarea unor depri nderi.
comportamente şi atitudini ecologice în contexte variate.

OBIECTIVE OPERA ŢIONALE

1. Să uti lizeze materiale din natură. deşeuri în realil.area unor teme sugerate;
2. Să motiveze necesitatea protejării mediului de către om;
3. Să înţeleagă e fectele secundare. negative ale activităţii omului asupra
mediului ;
4. Să alcătuiască propozi ţii simple şi del.voltate despre comportamente
ecologice pozitive şi negative;
5. Să ia paJ1e la discu�ii În mici grupuri i n formale;
6. Să eticheteze conştient materialul pus la dispozi�e;
7. Să raporteze corect cantitatea la număr. implicit cifră;
8. Să utilizeze corect i nstrumente de măsurare a greută�i;
9. Să selecteze imagini În vederea realizării de "cărţi" dupa criterii date care
vizează comportamente ecologice;
10. Să găsească mot ivaţie pentru liecare acţiune practică;

STRATEGII DIDACTICE

a) Metode şi procedee: povestirea. conversaţia. explicaţia. expunerea. jocul


de rol. exerc i �iul. de mons tra �ia. prohlcmati zarea. interviul . dialogu l .
b) Material didactic:
Zona "ŞtiinLă": - sel11in�e, săculcţe din pânză. etichete. pământ. vase pe n tru
plantat seminte, balanţă, raft pentru "Agrosem";

Zona "Bibliotecă":
-imagini cu a<;pecte ce vizează comportamente ecologice pozitive şi
negative:
- lipici, şnur, etichete cu cuvintele "AŞA DA" şi "AŞA NU", cifre;
171
- jetoane cu imagini ale uneltelor foloite de oameni la îngrijirea florilor.
pomilor. păsărilor. Ia curăţenie.

Zona "Artă": - fructe de pădure. materiale refolosihile. lipici , sârmă. şnur.


foarfece. pahare din plastic.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC
• M.E.C. "Programa activităţilor instructive - educative în grădiniţa de copii",
Editura V & Integral. Bucureşti 2000.
• Ezechil Liliana. P. Lăzărescu - "Laborator preşcolar" , Ghid metodic. Editura
V & Integral. hucureşti 200 I
• Asociaţia educatoareIor - "Pro Ecologia Mileniului III . Revistă de educaţie
ecologică". Editura Raprograph. Craiova 2004.
• Silvia Brehen. Elena Ciongea. Elena Matei. eJeorgeta Ruiu, "Cunoaşterea
mediului înconjurător" Ghid pentru învăţământul preşcolar. Editura Radical
2001 .

SCENARIUL DIDACTIC

Acti vitatea dehutează cu întâlnirea de grup intre copii şi educatoare. aceasta prin
intermediul unei scune povestiri întrerupte din când în când pentru a adresa întrehări
copiilor. Întrehările vizează cunoştinţe privind mediul înconjurător: poluare şi protecţie.
Sosirea Zânei Pământului va fi momentul surpriză care îşi va motiva prezenţa
şi îi va motive afectiv pe copii. să paniciple la activitate pentru realizarea de sarcini
individuale şi de grup care vor fi oferite drept daruri acesteia. Prin intermediul
activităţii pe grupuri şi individuale. urmând explicaţiile educatoarei. copiii vor lucra la
zonele: Bibliotecă, Ştiinţă, Artă.
Evaluarea se va realize prin intermediul metodei interviului. prin care copiii vor
fi puşi în �ituaţia de a-şi prezenta lucrarile şi materi alele din care au fost realizate.
oferindu-Ie Zânei Pamântului. Copiii vor motive rolul darurilor şi modul de utilizare
şi Întreţi nere ale acestora de către zână.
Activitatea va fi completată în conţinut de poezii şi cântece care vor viza
ao;pecte ale componamentelor ecologice. moment iniţiat de reporter.
Copiii vor fi recompensaţi de Zâna Pământului cu ecusoane pe care le vor
folosi la alte activităţi ecologice pe care le vor destăşura.

1 72
EVENIMENTIJL CONŢINUT STRATEGII EVALUARE
DIDACTIC DIDACTICE
Reactualizarea Copiii vor fi intnxluşi în - intâlni rea de Evidenţierea de
cunoştintelor sala de grupă unde grup către copii a
anterior obândite educatoarea le va spune - povestirea aspectelor
o scurta poveste în care - conversaţia legate de
sunt i ntercalate întrebări pol u are a
referitoare l a protec�a mediului.
aerului. apei, pădurilor,
curătenia pământului .
Captarea şi Zâna Pământului i ntră - expunerea
oientarea atenliei în sala de grupă, îşi - conversatia
motivează pre7.enta şi îşi
exprimă dorinţa de a
rămâne la activitate.
Anunţarea temei şi Se va realize în mod - expunerea
obiecti ve lor direct prin enunţrea
temei ŞI a scopului
activitătii.
Prezentarea optimă Prezentarea zonelor de - explicaţia
a conţinutului activitate cu materialele - demonstra�a
şi sarcinile specifie se va
face de catre educatoare.
Copiii intuiesc
materialele de la fiecare
zonă. ascultă cerinţele
educatoarei ŞI sarcinile
specifice fiecăreia. îşi
aleg coiful speci fic
activită�lor ecologice şi
se aşea7.ă la 7.Ona
preferată.
Obţinerea Zona Bibliotecă: copiii - explicaţia Evaluarea orală
performanţei vor citi imaginile - expunerea a moduluii de
alcătuind propoziţii . vor - exerciţiul expri mare a
recita poezi. vor spune - problematizarea nivelului cunoş­
ghicitori sau proverbe ; ti ntelor
vor selecta imaginile dobândite in
alcătuind 2 căqi : cartea activitătile
naturii "AŞA DA" si anterioare.
cartea lucrurilor rele
"AŞA NU": vor pagina
cărţile.
În completare. în "Cartea
Naturii", pe spatele
fiecărei pagini vor lipi
jetoane cu uneltele
nece!'.are pentru îngriji rea

173
norilor, pomilor etc.

Zona Ştiinţă: se
desfăşoară jocul de rol
" La Agrosem". Unii
copii il vor aj uta pe
vânzător la pus semin!e
În saci. Ia cântărit şi la
etichetat core�punzător.
Vânzătorul va aranja pe
rafturil e etichetate
punguţele cu seminţe
după eticheta de pe
aceasta
Alţi copii vor veni să
cumpere de la
"Agrosem" pământ ŞI
seminţe Î n funcţie de
sarcina speci fică. apoi
vor semăna În fiecare
recipient atâtea seminţe
cât Îi arată cifra de pe
etichetă.

Zona Artă: copiii vor


confecţiona daruri pentru
"Zâna Pământului"
- Ilrăţră şi şirag de
mărgele din fructe de
pădure;
- Un soare din pănuşi şi
boabe de porumb;
- Un t ablou din seminţe
de ardei , gogoşari şi
castraveţi ;
- Un copac din frunze si
deşeuri textil e ;
- Vor şnurui u n coş in
carton;
- Vor confecţiona tlori in
pahare de plastic:
Evaluarea Apare reporterul , se -Interviul Interviul
performanţei prezintă şi apoi - Dialogul
eval uează activitatea pe - Exerciţiul
grupuri şi chiar muzical
individual . Doreşte să - Exerciţiul verbal
asiste la înmânarea
darurilor Zânei

1 74
Pământului. Copiii
dăruie�c Zânei
Pământului darurile
confecţionate. iar apoi
vor fi puşi în situaţia de a
interpreta cântece şi de a
recita poezii cu conţinut
ecologic. completând
activitatea. in conti nut .
A�igurarca reten�ei Zâna Pământului l e va - expunerea
şi a transferului. mulţumi copiilor pentru
daruri şi îi va
recompense cu ecusoane
pe care le vor folosi la
alte activită� ecologice
la care vor participa.
I ncheierea Se va fixa tema - Expunerea
activităţii activită�i - Conversaţia
Se vor face aprecieri
asupra modului de
desfăşurare a activitătii
4.6. PLANIFICAREA SĂPTĂMÂNALĂ

Planificarea activitălilor instructiv-educati ve din grădiniţă consti tuie un dtx:ument


juridic j ustiticativ al prezenlei sale la grupă şi al parcurgerii programului zilnic cu
copi i i .

Acti vitatea didactică s e planifică săptămânal î n acord c u planul d e învăţământ şi


schema orară. pe teme.

Tema! ideea se alege porni nd de la interesul copii lor fală de un subiect. de la dorinţa şi
put i nla educatoarei de a dezvolta cu copi i i u n anumit subiect d i n diferite domenii de
cunoaştere: viaţa stx:iaIă. ştiinţa. literatura etc. Tema mai (X)ate fi sugerată de unele
evenime nte majore ce se pet rec în v i a ţa copi i l or. a s(x: i e tă li i sau de anumite tradi ţii si
obiceiuri speci fice .

E ste i m portant ca temele abordate să fie apropiate de mediul în care se dezvoltă copi lul .
de preocupări le lui si de nivelul de cunoştinţe al ac est u i a .

Se recomandă ca între temele alese pe parcursul unui an să existe un echilibru în ceea


ce pri veşte domeni ile abordate. o corelare a acestora cu calendarul evenimentelor
(s(x:iale sau ale naturi i).Se va ţi n e seama de faptul ca unele teme considerate de
educatoare a fi (X>tri vite pentru copii s-ar putea să nu fie adecvate lor

Pentru realiLarea planificării un accent deosebit se va pune pe învăţarea pri n joc şi


activităţile pe grupuri mici şi individuale. activităţi ce se desfăşoară în afara celor
comune cu întreaga grupă de copi i .

P e parcursul desfăşurării activită�lor se v a ţine seama de ritmul proriu al fiecărui c opil.


de (Xlsibilită�le lui de exprimare şi de sugestiile s a u întrebările acestuia.
SĂ PTĂMANA: _______ TEM A : Banii

NR.CTl Data I Categoria de Tema Semnătura Observaţii


Zi ua acti vi tate de
( activitAţi confmnare
commuoe) a realizării
activitătii
l. Luni Cunoaşterea Observare:Monede şi
me!.l iului bancnote ( k u l şi euro):
Activitate plastică Desen:Mone!.le şi banknote:

2. Marti De7.voltarea Povestire: B anul muncit:


limbajului
Activ.matematică Joc didactic: Te rog să-mi
dai . . . ( 1 . :1 etc. Iei/euro)
3. MierClll" i EJuepentru Convorbire: Cum
sodetate ewnomisimlinvestim banii�
Confectionăm bani pentru joacă
Acti\·.pmctidi

4. Joi Activ. MatematicII Rezolvare de prohleme: "Cât


costă . . . ?"
Educ .muzicală AlIdilie: casete cumpărate din
economiile !!flIpei.
5. V ineri Dez.li.mbaj ului Joc !.le rol: "La bancă"
E!.I.fizil·ă Stafi.:tă cu bani

Nr.crt. Activitate metodică Material didactic folosit Semnătura de


confirmare a
realizării
ac tivitAlii
1. - pregătirea materi alului didactic necesar - imagini cu di verse banci :
(tura 1) pentru activ . . monede ş i bancnote diverse.
- participare la Comisia metodică CII planşe CII prohleme
tema:" Edllcatoare-invătălori"- masă il1ustrate:caiete de
rot u ndă- desen:hârtie glas ata.
foarfecă. plansete. plastilină.

2. - Întlll' mirca planificării pentru ,aptamâna -bani . .I0c"Monllpoly".


(Iura ll) următoare : proiectarea activitătiloL planş<:. bctişoan: . cuburi etc.
confectionan: !.le material didactic:
- ,tud iu l individual adecvat temei !.lin
sapt/imân/i

ActivitAţi alese propuse Semnătura de


confurnare a realizării
activitAtii
- Jocuri !.le creatie: " De-a oamenii". "Copiii şi banii". "La magazin"
- Jocuri de masă:"Monopoly": "Din jumătate-ÎJIlrel!"(banCJlote)

1 77
- Bibliolecă:kclura educaloarei: " Pu n g ula eu doi bani" Le,'!. După imag:
"La bancă"

- Artă- desen: "H anca penlru copii": "Puşculita mea". " Hancnole şi
monede"(de;;en, piclUră. modelaj
- !;)liinIă:"observare: Uani vechi. colectie numis mat ică:
- Conslruclii :"Danca"(din belişoare. lego): "Mobilierul din cladirea C EC- u l ui"
- Vizilă la banca din cartier. Ia CEC. la muzeu Ia magazin:
.
- Jocuri senzoriale:"Spune cum este')"." " Moale-tare" "Ordonează d upă
mărime monede le"
- Educatie civică: ClIm păstrăm/folosim baniP, "Coleetionăm bmli vechi"

Activilăţi propuse pentru perioada după-amiezii Semnătura de


confumare a realizArii
activităţii
- Jocuri sporlive:"Moneda căŞligătoare", "Unde s -a a sc u n s moned a '?"

- Joc'uri de exersare a pronun ti e ,'ore,' le:"Repetă ee-am spus cu", "Formează o


propozitie eu ,·uvănlul . . . ( bani. monedă. ban,·nolă. CI,·)
- Joc'uri di slra,' l ive : "C i ne adună mai multe monede de pc lra�eu '?".
.
"Recunoaşle-I după culoare! . ... Ghici ce monedă s-a ascuns" "
- dese n . mode l aj :"Bancnole şi monede"-conlinuare:
- activ.praclică:"Puşculila gupei"
- activ malemalică:"Cine calculea7,ă mai repede" "
- repoveslire:-dilre lecturile din cursul saplămânii
5. GLOSAR
Activitate integrată. Demers didactic global . în care grani tele dintre categoriile de
activităţi dispar. activitatea desÎaşurându-se după un scenariu unitar, în scopul
investigării unei teme.

Activităţi extracurriculare. Activităţi desfăşurate cu capiii în afara orarului normal al


grădinitei (ex: excursii. vizite. concursuri şcolare. activităţi culturale. anistice. spon i ve.
tehnica-ştiinţi fi ce ).

Autorizaţia sanitara. Un act etnic şi juridic eliberat în scris de cătrc autoritatca locală
de sănatate publică. prin care sunt stabilite condiţiile şi / sau parametrii de funcţionare
ai unei activităţi existente ori de punere în funcţiune a unei activităţi în obiecti ve de
interes public. Se eliberează la începerea activităţii şi apoi anual.

Brainstorming. Metodă de Mimulare dirijată a creativităţii i ndividuale. utilizată în


special la munca în grup (în traducere "furtună în creier").

Calitate. Ansamblu de caracteristici ale unui produs/ serviciu care îndeplineşte


cerinţele declarate şi satisface nevoile utilizatorilor.

Centrul tematic. Locul unde expunem materiale legate de tema unui proiect/tema
săptămânii în aşa fel încât copiii să le poată privi, mânui, completa cu altele noi. produse
'iau procurate de ei .

Comisia metodică se con�tituie din minimum 4 membri (educatoare). pe disciplină de


studiu. sau pe grupă de studiu.

Competenta. "Capacitate a unei persoane sau a unui grup de a interpreta un fenomen.


de a solUţIOna o problemă. de a lua o decizie sau de a efectua o acţiune; sfera de
extindere a atribuţiilor cuiva în exercitarea unei funcţii . . . rezultantă a cunoştinţelor.
deprinderilor, priceperilor. aptitudinilor şi trăsăturilor temperamentaJ-caracteriologice de
care individul dispune." (DiCTionar de psihologie socială , 1 98 1 , p. 5 1 ). În curriculum.
defi nirea ohiertil'elor în termeni de competenţe împune un învăţământ de tip formativ.
axat nu atât pe "ce trebuie să ştie" elevul. cât mai ales pe "ce trebuie să ştie să facă".

Competenţe polifuncţionale. Competenţe ce pri vesc intervenţia în activităţi conexe


specializării de bază. în organizare. etc.

Competente profesionale. Competente definite ca obiective ale învăţământului


profesional şi tehnic. stabilite prin standardele dc pregătirc profesională. prin care se
urmăreşte satisfacerea exigenţelor panenerilor economici şi sociali.

Comunitate. Entitate soci al- umană ai cărei membri sunt legaţi prin locuirea în acelaşi
teritoriu. prin relaţii constante şi au interese comune.

I RO
Consiliere ( socială, psihologică, juridică etc ). Demer�ul unui profesioni�t pentru a
ghida beneficiarul care îl �ol icită În rezolvarea unor probleme ( ident i fi că probleme
împreuna. cauta alternati ve. îl ajuta �a aleaga ) pentru a decide în cunoştin!il de cau!.il.

Consiliul de administraţie are rol de decizie În domeniul admi nistrativ şi funqionează


conform prevederilor art . 1 45 al. 3 şi (4) din Legea X4/ 1 995 şi ale Legii 1 2X/ l 997.

Consiliul profesoral se constituie din totalit atea personalului de predare şi i nst ruire
pract ică. titular şi supl initor. şi are rol de tkcizie în domeniul i nstructi v -educati v.

Copii cu nevoi speciale. Copiii al căror ni vel educa!ional �e �i tuea/.ă cu mult peste sau
cu mult sub nivelul mediu .

Cross-curricularitate. "l 'ro�s-curricularul reprezintă o nouă modalitate de proiectare a


curricululllului care urmăreşte. prin o.;t abilirea unor gradc di rerite de integrare a
obiecti velor
şi conţi nut uriloL ati ngerea unm rC/ultate pentru care nu mai sunt o.;uficiente cadrele
unei anumite di ...cipline." ( Repere p(!lltru proiecwre(/ ull u i 1I0U plall de Î/lrâtălllâllt.
Bucureşti. Proiect ul de rd'ormă cofinanţat de ( iuvernul României şi de B anca
Mondială. Componenta Curri culum. I IJ1J7. document de lucru ).

Cu rriculum. ( \mcept-cheie În practica educaţională contemporană. provenit din


termenul latine�c derivat din verbul ..currere·· - a alerga. a �e Întrece. a trece. a culege. a
parcurge: în ,ensul cel mai larg deselllnea/.ă an�alllbi u i pnlCe,elor educative şi al
experien!elnr de învăţare prin care trece elevul pc durata parcur�ului şcolar: În sens
reslrâno.; esl e si nl mim cu curriculum for/1/(/1 �au chiar redu�. din păcale . la progl"ll/1/â
lII/l1li t idr.

Cu rriculum formal. Ansamblul dtlCUmenlelor şcol are de lip reglalm În care �e


consem nează dalele esenţi ale privind proce,ele educal i ve şi experienţele de învăţare pe
care şcoala le oferă elevului.

Curriculum local. In raport cu CurriculuIII Natio/lal. reprezi nă diferenţa de 3()'!t din


eurriculumul maximal şi viz.ează atât segmentul opţional al di ...cipl inelor ohligatorii cât
şi di"l."iplinele op!ionale ca atare. bte decis la nivelul şcol i i .

Cu rriculum Naţional. DtlCUment reglatm care consemnează ansamblul experienţelor


de Învă,are pe care şcoala urmează să le nfere elevilor. Deli nit în cali t ate de eu niru luIII
tit' h(/";â ( core c"ITiculum ) sau trwwhi ( ·O/1/UII. reprt'/.intă 70'7, din curriculumul
max i ma! . Este partea din cUITiculumul maxi mal avizată de Mi nisterul Educaţiei.
con�t i t uind unicul sistem de rcreri n!ă pentru tnate tipurile de evaluare şi de exami nare.

DeZ\'oltare de curriculum. Act i vitate complexă de elahorare a unui program de


pregăt i re.

Dezvoltare de curriculum cu baza În şcoală. Activitate de dezvoltare de curriculum


l a nivelul şcol ii. pentru acoperirea necesităţilor unităţii şcolare şi folosind resursele
materiale şi umane ale şcol i i .

1 11 1
Dezvoltare personală. Progresele pe care le face copilul de-a lungul şcolarizări i. în
ceea ce priveşte cunoşt in!ele. depri nderi le. '>ent imentele. at itudinile şi comport amentul.

DeZ\'oltarea grădiniţei. I mhunătă!irea acti vităţii - grădi ni!ei '>uh toate aspectele:
curriculum. etos. resurse materiale etc.

Educaţie permanentA. . .Integrare a actelor educaţionale Într-un veritahi l nmt inuum. în


t i mp şi în "pa!iu. prin jocul unui ansamhlu de mijloace (i n,>titu!ionale. materiale.
umane )"
( Schwanz. citat de ..P('{/a.l!.ogit' ··. Cerghit 1. VIă,>ceanu L. I <JHH. p. 3 1 ). Se folose,>c şi
al ţi termeni ce acoperă semni ficaţii asemănătoare : educaţie a adulţilor. educaţie
continuă. educaţie re-curentă. educaţie post -şcol ară. etc. AI!i termeni pun accent ul pe
autoeduca!ie: autoperfec ţionare. învăţare cont inuă. învăţare permanentă. etc. Educaţia
permanentă est e enunţată ca pri ncipiu al învăţământului române,>c în ('on,>tituţie şi
I ,egea Învă!ământul u i .

Educaţia părinţilor est e un tip de educaţie formală ş i non-formală care arc ca scop
spriji nirea fami lii lor în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor şi abil ităţilor parcnt ale.
real i zată în ,>tr<Însă colahorare cu ... pecialişti în educaţie . ...ănăt ate. nutri ţie şi prot ecţia
copi lului.

Educaţie preşcolară este un tip de educaţie formală i nclus în si stemul na!ional de


educaţie. care nu este obligatoriu şi ,>e adresează cl)piilor cu vârsre Între 3 şi 6/7 ani.
Acesta este pri mul stadi u al educaţiei formale şi are ca ohiect iv ...peci fic a ... igurarea
deJ:volt ării glohale a copi lului (cognitiv. rizic. sOCIal. emoţional ) şi să-i pregăteasc;)
pentru debutul şcolar. EdUl.:a!ia preşclllară este Il parte din educaţia timpurie.

Educaţie timpu rie este educaţia care pli veşte copi i i de la naştere până la H ani şi care
le oferă acestora condiţii specifice pentru dezvoltarea lor generală În concordanţă cu
caracteri st icile individuale şi de vârstă. Educaţia ti mpUl;e este cruci ală pentru
dezvolt area şi educaţia ulterioară a copi lului şi ,e reali zează prin folosirea unei
metodologi i şi a u nui curriculum adecvate. precum şi a unui personal cal i fi cat. În
strânsă colaborare cu familia şi serviciile de sanatate şi protecţie a cnpilului .

Eficacitate. Obţinerea celui mai bun rezul tat . indi ferent de resursele folnsite.

Elemente curriculare. Orice obiect de studi u. material educativ. sit uaţie sau experienţă
care pot ajuta la dezvolt area aptitudinilor şi atitudini lor cog ni t i ve şi afective.

Etosul grădiniţei. O scrie de fact uri de ordin curricular. relaţional. cultural. amhiental
etc .. care renectă valorile grădiniţei şi creează spiritul ei disti nct i v .

Evaluare. Aprecierea acti vităţii pe baza cneri i lor stabilite.

Follow-u p. Termen di n l i mba engleză care desemnează o act ivitate .. real i l.ată sau
programată În scopul de a util iza infonnaţiile sau concluziile trease din proce,>ul de
monitorizare sau de evaluare. " ( Glosar ILO. p. 2H).

I K2
Formare. ( fr. ,formatioll · · ) . Â.vând un sen" mai concret decât .. educaţie" . termenul
de�emneală o act i v i t ate de pregăt i re În vederea desfăşurării unei act i v i t ăţi prec i �e .

Formare continuă. ( fr. Jormatioll contillll e " ) .Pregătire vi lând act u a l i LJfea
competenţelor profesional e ale persoanelor ce l ucreală Într-un domeni u . de ohicei deja
atestaţi ca profesioni şt i .

Formarea formatorilor. ( fr. ,formation de.\ !ormatelln·· l . Pregăt i re v i lând


dohândirea c apaci tăţii de a forma. de a educa. Termenul Iormllwri denumeşte la Illodul
general (lrice conducător al unui proces de formare. i nc l uzând prorc�()ri. Illaiştri­
i m.tructori . Învă!ător i . educatori . antrenori şi i n" t ructori sport i v i . speci al i ş t i ce conduc
programe de pract i că product i v ă sau de reconversie pmfesională prec um şi speci al i ş t i
de ... e m naţi pentru jimllllrclI illi! ialii şi cOl I/illllâ a acestura. Termenul t i nde să se
restrângă la accepţiunea de fOl71wlori pentru adu l !i . i ar În învăţămâ n t . Ia cea de
jimll(/(()r (It: profesnri În cadrul s i s t e m u l u i de Ilcr{ccl i01ll1re.

Formare iniţială. ( fr . Jormatioll illitiale·· ) . Pregăt i re în scopul dohând i ri i capac i t ăţii


de a pract ica () prorc ... i e . de ohicei fi nal i zată cu o ( ·/'rt ifi{'{/rc

Ghid. Sur"a de i n forma!li şi repere de"pre modul În care se real ileală. cu consec venţă.
act i v i t ăţi şi proce"e : st ahi l i rea paşilor nece...ari pentru a aj unge l a un ohiec t i \ : stahi l i rea
l"On!i n u t u l u i . a sUlTe" i u n i i şi a metodelor li ,lu"ite pentru rea l i I arca unui ohiect i \ prec is
şi a modal i t ăţi lor de n a l u are.

I deal educaţional. h >rlllui area În t erJlleni de genera l i t at l' max i mă a Jllode l u l u i de


per"onal i tate u mană ce "e doreşte a fi furmat prI n pnlCe\ul de educaţie
i n"t i t u !ional il.at ă .

I nterdisciplinari tate. I nteracţiune e x i "tentă Între două s a u mai m u l t e di"ci pline. c are
poate merge de l a "i mpla l'lllllU nicare de idei până l a i ntegrarea recipmc3 de mnceptl'
de hală în epist emolog i e . de metodolog i e . de date. de orientări În cercetare.

Management . . . Conducere forma l ă a unei org anila!ii ( i nst i t u ţi i ) sau a unei/unm părţi
din aceas t a prin coordonarea aCl i v i t ă ! i i grupurilor u mane pentru Îndepl i ni rea
ohieclivelor org a ni zaţiei ( i ns t i t uţiei ) sau ale suhcoll1p()llentei respect i ve . ( I.criml/
millimal dc //I{/l/lIgemel/l - jl/l/( "lii l/ul1ll1gcrillle. los i fc ... cu Ş. I l)l)(). p. I l) )

Management şcolar. . I 'ri ncipalelc domenii fu ncţionale a l e act i \' i t ă ! i i miil/ilgaului


.

curriculum-ul: apl icare. del.volt are şi eva l u are: personalul


şmlllr sunt : recnJ l are. .-

u t i l i lare. s t i m u l are . formare. apreciere. d i �plmi h i l i lare şi s t ahi l i rea unui c1i mal
organiza! ional opt i m :
resursele: mal eriale. fi nanciarc. i n formaţionale. d e l i mp - cllntrolcază exi slenţa ş i
corec l i l ud i nea lillosirii lor: performanţele organizaţiei ( i nsliluţiei . ...uhuniI ă,i i l p c c are
o conduce ca îmreg şi deZ\'oltarea organizaţionaIă." ( 1.('.\"i( "(11/ //Iil/imlll de
mallagell/clIl _. fUllerii I/w1/agcriale. losifcscu Ş . I l)<)6. p. I l)

Manager şcolar. În genera l . cel care conduce oficial act i v i l alea unei i nsl i l u ţ i i de
Învăţămânl .

I IB
Manuale alternative. Manuale di feri t e În con l i nu t dar constru i t e pri n respectarea
aceleiaşi programe anal i t ice. OPliunea pentru unul !'Iau altul dintre manuale rămâne l a
l at i t ud i nea profe!'lorului .

Metode acth'e. .. Met ude pedagogice pri n care se urmăreşte ca ele vul "ă devină
arl i z anul propriei cu noaşt eri . adică __ ă de!'lcopere el Însuşi cunoaşterea. În loc să Îi fie
illlpu"ă."· ( Vocahulain de I 'n!ucariol1. Eduni/ioll ('( .\'cienct'.I' dt' ! 'n!ucalioll. M i a l aret
( ; . . Paris. 1 979. p. 2� 1 )

Metode formati\'e. Metode ce i mplică un Învă1ământ format i v . opus celui i n format i v .


Coresponde n t . În hună pane. a l si ntagmei metode (/{ 'Iil'e.

Metoda proiectelor. O strategie de învălare şi eval uare a cărei caract erist i că se


mncl.'nt reală pe I.'furt ul del i herat lll' cercet are. pl.' căutarea şi găsirea ră"pu nsurilor legate
cll' tema propusă.

Modul. 1 T ni t at l.' dl.' Învă!are într-un ansamhl u . a cărei aniculare şi comptlzilil.' poate !'Iă
" ariezl.' În fiJnqil.' lll.' v i tl.'la de Învălare şi de efectele ace"tcia la ni vel i nd i v i dual. sau şi
În fu nclie de un anume ohiec t i v !'Ipeci al . " ( f)iuioll//(/ire de I 'nalulIIioll el de III
l"l'r 'lItTl"lIe {'II I.' du( '(/Iirll/, l .and"heere ( ; . De . . Pari s. P. l ' . F. . 1 ')?9. p. 1 79 )

Multidisciplinaritate. .I uxt apunerl.' de di"cipl i ne diferite. adesea fără raplln aparent


înt re ele.

Obiective-cadru. Ohil.'ct i vl.' pl.'dagug iCl.' "pl.'ci fice di feri t d nr ari i cun·icul are. având un
grad ridicat lll.' generali tate. a cărnr at i ngere I.'ste un proces complex. de l u ngă durată.
u nl.'le dint re de allânclu-şi final i l arl.'a la s fârşi tul ciclului l iceal. sau ch i ar lIIai t ârl i u .

Obiective de formare, Ohiect i vele pedagogice p e cicluri ş i t i puri de şcol i ,

Obiecth'e de Îm'ăţare, S i noni m cu uhil.' l"lil 'l' !,nl(/gugicl.' . Ele sunt ohiect i vele ce
descriu clllupon aml.'ntl.' ale elevilm care trehuie formate printr-o anuml.' u n i t at e
didactică m a i restrân"ă. core"pu n/.ând unui capitol sau u ne i teme.

Obiecth'e de referinţă, Ohiec t i w pedagogice apaqi nând d i feritelor arii curricul arl.'
carI.' de-"lTiu cUJllport amente ale e le v i lor În t ermeni de perlllrmanlă upt i mală.
comport ament e ce ar t rehui formate până la s fârşitul anul ui lll.' "tudi u . Ele "1.'
... uh"u mea/.ă ohi{'( '1 il '(' lor-cadru .

Obiectin operaţ ionale. Ohiective pedagogice ale leq i i lor. enun!ate de proksor.
dl.'scri i nd componamente ohservahile şi măsurahile ce se doresc a fi formate print r-o
u ni t at I.' educa!ionaIă. cuprinzând descrierea condilii lor cII.' eval uare şi criteriul de
acceptare a succesu lui m i nimal.

Obiectin terminale. Ohiective pedagogice ale d i verselor arii curricul are pe cicluri cle
învă1ămân\.

I H4
Ofertă educaţională. Oren a de şcolarizare i mplicată În �tructura organi zatorică a
reţelei şcolare şi În curriculumul specific. Ea trehuie să fie În corel aţie cu economia de
pi aţă. răspunzând cantitativ şi calitativ la cererea de pregătire.

Parteneriat. Denumeşte relaţia de colahorare a şcol i i cu factori �oci()-eC\)nomici


i nteresaţi În pregătirea profesională.

Planificare. Stahilirea sistemati că a m(xlului În care �e i nt enţioneaLă să se at i ngă


anumit e ohiective.

Programă analitică. DlX'U1l1ent şcolar oficial. privind di ver�e1e di�cipl ine .' au arii
curriculare. cuprinzând ohiectivele de Învăţare pI! ciduri şi pI! ani de �tudi u . ohiectivele
'ipl!c i tlce şi conţi nut urile aferente ale re�pecti velor ari i . orena de situaţii de Învăţare. un
ansamhlu de i ndicaţii 1l1el<xlice. precum şi o �erie de sugestii pri vitoare la proce�ul de
eval uare.

Proiect. Proce� unic care constă Într-un an�amhlu de acti vităţi cllordonate şi controlate.
cu dată de Început şi de flnalizare. i nt repri n" pentru realizarea unui/ unor uhiecti \'e
conform cerinţelor �pecilice. Implică respectarea t i mpulu i . a l"ll"turilor şi a altor t i puri
dc re"ursc .

Proiect tematic. ( ) e x t i ndere. o invest igare a unui suhiect căt re care mpilul îşi îndreaptă
întreaga atenţie şi energie. respect ând rit mul propriu . desfăşurat de un grup mic. de
întreaga grupă sau chiar de către un 'iingur copi l .

Reglementare. J)ucument care con ţine reguli cu caracter ohl i gatoriu ş i rare e adoptat
de II autoritate guvernament ală.

Resurse extracu rriculare. lIn set de resurse materiale. fi nanciare. u mane ete.. necesare
desfăşurări act i vităţii extracurriculare.

Standard. J )lX'ument stahilit pri n con�em şi apl\lhat de un llrgani "l1l care �tahi leşte
pentru utili/ări comune şi repetate prescri pţi i "au raracterist ici pentru act i \ ităţi 'iau
rl'lu ltatele lor. În scopul ohţinerii unui grad opt i m de ordine Într-un context dat ( ISO 1:
norme sau ansamhlu de norme care se referă l a rerinţele de calitate ale unui prnce'i/
produ, .

Standardul naţional este el ahorat ş i aprohat/ adopt at. după caz . de u n nrganism
naţional de standardizare şi pus la di spozi ţia celor interesaţi.

Standarde educaţionale. Seturi de criterii În rapon cu care se poate face evaluarea


cal ităţii procesului de În\'ăţământ .

Standarde ocupaţionale. Documente care identi fică În muti c lar harta competenţelor şi
nivclurilor de pl!rformanţă. cerute pentru practicarea unei profesi i .

1 85
6. BIBILOGRAFIE
lI) Cristea, Sorin - Dicţionar de termeni pedagogici, EDP RA , Bucureşti, 1 998
-

Il) Cerghit 1, V1ăsceanu L - Pedagogie, Bucureşti, 1988

lI) Cucoş Constantin - Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000

lI) Ezechil, Liliana - Prelegeri de didactică generală, Editura Paralela 45,


2003

lI) Ionescu, Miron - Clasic şi modem în organizarea lecţiei, Editura Dacia,


Cluj
N apoca, 1 972

lI) Iosifescu, Şerban (coordonator) - Management educaţional pentru


instituţiile de
învăţământ, ISE - MEC, Bucureşti, 2001

W Iosifescu, Şerban Lexicon minimal de management -funcţii manageriale,


-

1 996

W Landsheere G. De - Dictionnaire de l 'evaluation el de la recherche en


education, Paris, P.U.F., 1 979

lI) Lemeni, Gabriela şi Mic1ea, Mircea - Consiliere şi orientare, ghid de


educaţie
pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca

lI) Mialaret, G. - Vocabulaire de l'education. Education el sciences de


l ' education,
Paris, 1 979

lI) Păişi, Lăzărescu, Emilia şi Ezechil, Liliana - Laborator prescolar, Editura


V&I
Integral, Bucureşti, 2001

lI) Pirău, Maria-Tereza - Introducere în pedagogie, Editura Risoprint, Cluj


N apoca, 2005

I tl7
m Voiculescu, F10rea - Elaborarea obiectivelor educaţionale. Teorie,
cercetări,
aplicaţii, Editura Imago, Sibiu, 1 995

m Wright, Tony - Seminar COT, Plymouth 1 993, adaptat după Freeman D.


1 982

m Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2005

m Repere pentru proiectarea unui nou plan de învăţământ, Bucureşti,


Proiectul de
reformă cofinanţat de Guvernul României şi de Banca Mondială, Componenta
Curriculum, 1 997, (document de lucru)

m Vocabularul programului de reformă a mvăţământului profesional şi tehnic,


colaborator: V.Diescu, PMU Phare-VET; consultant ştiinţific: dr. M. Cerkez,
ISE; Bucureşti, 1997

S-ar putea să vă placă și