«Ke
SER.
AURA RAS ERE oa er ee te
xe JR
BS ats DHE SUZ SUE RIESNE UES ig
=
2M ae
Heal te
2a Re
aa Re
xe aneca Se
2 meh WE
235 DMUNEXGIASCA SCRIPTURA i
am
3 Keg
3a ie
x ALE CEI VECHI $1 ALE CEI NOAO LEAGE. Rie
x TOATE ee
2H CARE S-AU TALMACIT DUPRE LIMBA ELINEASCA SPRE INTELEAGEREA 9134
3 LIMBI RUMANESTI, CU PORUNCA PREABUNULUI CRESTIN
HG ‘SI LUMINATULUI DOMN
Ei
sap IOAN SARBAN CANTACOZINO BASARABA VOIEVOD
oh
SAS:
SEGETRTE
$I CU INDEMNAREA DUMNEALUI
SIE:
= (i COSTANDIN BRANCOVEANUL, MARELE LOGOFAT, ie
aah Nepot de sor al Mariei Sale, carele, dupa prestavirea acestui mai Die
Be 8 suspomenit domnu, Putearnicul Dumnezau, den aleagerea a toa- Ie i
2B tei Tari Rumanesti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia si sta- [ate
S2G16 pinirea a toatd Tara Ugroviahiei. Si intru zilele Mariei Sale iyi
* s-au savirsit acest Dumnezaiese lucru. Carele si toata Dae
3 cheltuiala cea de savirsit o au radicat. be
ae
iy ‘Tiparitu-s-au inttiu in seaunul Mitropoliei Bucurestilor, ge
=
AGH) in vreamea pastoriei Preasfinfitului parinte Chir Theodosie, Me
as
Hab mitropolitul farii si exarhu laturilor. is
ah H
Bras pentru cea de obste priinfa s-au daruit neamului rumanese, te
Sy Ja anul de la facerea lumii, 7197, Se
24 iard de la Spasenia lumii, 1688, Gate
i
Fa in luna Jui noiemvri in 10 zile. ie
a ie
at & [8
3 “ * 4 * i
eM sie
ae sige Die
ett
#0 ? ie
HQT LEIS Las TOS LAS GL LAS DiS ASS OS
sa Biba, 1600A CARTILOR DUMNEZAIESTII SCRIPTURI DESLUSIRE
(TESTAMENTUL VECH]
Facerea
Iesirea
Leviticon
Numerili
‘A doao leage
Isus Navi
Sudecatorii
Ruth
A impérafiilor
Paralipomena
Esdra
Neamia
Esthir
ov
Psaltirea
Parimiile lui Solomon
Eclisiastis
Cintarea cintérilor
Isaia
Teremia
Plingerile Teremiei
Iezechiil
Daniil
Osie
Toil
Amos
Avdiu
Tona
Mihea
‘Naum
Avvacum,
Sofonia
Aggheu
Zaharia
Malahia
APOCRIFA
Tovit
Tudith
‘Varuh
Poslania Ieremiei
Cintarea celor 3 coconi
Esdra (IT)
lui Solomon
Infelepciunea f tui Sirah
1 Bila 1088
list
list
list
list
list
list
list
list
list
list
list
list.
list.
list
list
list
list
ist
list.
list.
list
list
list
list
list
list
list
list
list.
list.
i
list
list
list
list
list
list.
list.
list.
list
list
list
list
list
list
list.
list
1
39
70
93
124
153
173
192
194
220
241
265
287
308
336
344
355,
363
382
429
446
452
455
487
529
534
572
583
588
590
595
595
597
600
601
603
604
606
612
614
621
632
636
638
640
652
664
Istoria Susanii list
Pentru a lui Vil gi bilaurul list
cea dentiiu list,
A Maccaveilor {a doao list
a treia list
Iosip list
TESTAMENTUL NOU
eee
es
‘intiia list
Catra Corintheani { list
‘Catra Galateani list
‘Catra Efeseani list
een fm
Catré Colaseani list
secten fot Tete {8
Catra Filimon list
Catra Ovrei list.
‘a lui Iacov list
ale lui Petar 2 list
Epistoliile
Juda, list
errs oi
691
693
694
14
735
740
751
14
788
813
831
855,
865
874
881
884
887
390
392
894
895
298
900
901
902
909
912
914
916
919
919
920
921vAMINCEAN
10
nu
12
3B
4
15
CAPT
e-nceput au facut Dumneziu
ceriul si pamintul. Tar pa-
8) (9 Miu tui Dumneziu Sa purta
Perl deasupra apei. Si zise Dum-
ezdu: ,Sé sd fack luminal Si sé facu
lumina. ” $i vazu Dumneziu lumina cd iaste
buna, si osebi Dumnezu intre mijlocul lumi-
nil siintre mijlocul intunesrecului, Si numi
Dumnezéu lumina zio si intunearecul numi
noapte. Si sa ficu sara si sa faicu dimeneafd, zi
una, $i zise Dumneziu: ,Facé-se intari-
‘ura in miflocul apei, si sa fie osebitoare intre
apa si intre apa" $i sa faicu aga. Si facu
Dumneziu intaritura si osebi Dumnezau intre
mijlocul apei care era supt intaritura si intre
ijlocul apei ce era deasupra intariturii. Si
numj Dumneziu intéritura ceriu, $i vézu
Dumnezii cé iaste bine. Si sé facu sara si s&
facu dimeneafi, ziadoua, $i zise Dumne-
ziu: ,Adune-se apa cea de supt ceriu intr-o
adunare si sé sa iveasca uscatull" $i sa feu
aga. Si si adund apa cea de supt ceri la adu-
nile ef si sa ivi uscatul. Si numi Dumne-
zu uscatul pimint gi adunarile apelor numi
mri. Si vazu Dumneziu cd iaste bine. $i
zise Dumneziu: ,Risar& pémintul buruiand
de iarba simanatoare, siminfé dupa fealiu-s
si dupa asémanare-s, silemn roditoriu facind
roada, céruia siminfa lui intr-insul, dupa
feliueg,pre pamint!* Si fu asa. Si scoase
pamintul buruiana de iarba siménstoare, si-
minfé dupre fealiu si dupre asemanare, si
Jemn roditoriu care face road, céruia si-
‘minfa lui intr-insul, dupre neam, pre pamint.
Si vazu Dumneziu cd iaste bine. $i si facu
sara si s& facu dimeneafa, zi a treia, Si
zise Dumneziu: ,Facé-se luminatori intru
ERITREA HA ER
intaritura ceriului,spre luminarea pamintului,
ca si osebeasca intre mijlocul zilii si intre mij-
locul nopfii si si fie in seamne si in vremi si in
Si sé fie spre luminare intru 16
intéritura ceriului, ca si lumineaze pre
pimint.“ $i sé facu aga, Si ficu Dumnezdu 17
cei doi lumindtori: luminatorul cel mare spre
stapinirea zilii si lumindtoriul cel mic spre
stapinirea nopfii, si stealele. Si puse pre 18
dinsii Dumnezdu intru intaritura ceriului, ca
sé lumineaze pre pamint $i sa stapineascé 19
zili si nopfii Si sd osebeased intre mijlocul 20
luminii si fntre mijlocul intunearecului. Si
vazu Dumneziu cé iaste bine. $i sd facu 21
sara sisd facudimeneafé, ziapatra, Sizise 22
Dumneziu: ,Scoata apele tirftoare de suflete
vii si zburatoare zburind asupra pimintului
spre intéritura ceriului“. $i sd facu asa. Si 23
faicu Dumnezau chitosii cei mari si tot sufletul
vitelor tiritoare care au scos apele,dupé fea-
liurile lor, si tot zburdtoriul ce zboard,dupa
fealiu-s. $i vazu Dumnezau cum sint bune.
Si le blagoslovi Dumnezau,zicind: ,Creasteji 24
si va inmulfif si umplefi apele in mari, si zbu-
itoarele mulfeasci-se asupra pamintului*.
Si sa faicu sara gi s& fécu dimeneafé, zi a cin- 25
Si zise Dumnezdu: ,Sa scoata pamin- 26
tul suflet viu dupa fealiu-s, cu patru picioare
si tiritoare si jiganii pamintului, dupa fea~
Tiu-s, $i s& facu asa. Si facu Dumnezeu 27
hiarale pamintului dupa fealiu-s, si dobitoace-
le dupa fealiul lor, si toate tiritoarele pamintu-
lui dupa fealiu-s. Si vazu Dumnezdu cd sint
pune. Sizise Dumneziu: ,Sa facemomdu- 28
pa chipul Nostru si dupa asdmanare; si sa sta~
pineasca pestilor marii, si pasarilor ceriului, si
dobitoacelor, si tot pamintul, situturor tiritoa-
relor ce sa tirésc asupra pamintului*. $i 29
fécu Dumneziu pre om, dupre chipul lui
zile si in ani2 Facerea
Dumneziiu I-au ficut pre. dins
fmeaie au facut pre dinsii. Si blagoslovi
Dumnezau pre dinsii,zicind: ,Creasteti-va $i
va inmulfif si umpleti pémintul si domnif pre
dinsul; si stapinit pestilor mari, si pasdrilor
ceriului, si tuturor dobitoacelor, si tot pimin-
tul, si tuturor tiritoarelor ce sé tirase asupra
pémintului*. $i zise Dumnezau: ,Jaté, am
dat voao toata iarba simanatoare, siminja de
simanat care iaste asupra pamintului, si tot
lemnul care are intr-insul roada de siminfa
siménatoare: voao va fide mincare. Sila
toate hiardle pémintului, si la toate pasarile
ceriului, sila tot tiritoriul ce sii tiraste asupra
pamintului, care are in sine suflet de viafd, si
toaté iarba vearde, de mincat“. $i s& fécu
asa. Si vazu Dumneziu toate cite au facut,
si iatd ~ bune foarte. Si sd fécu sara i s& ficu
demineafé, zi a sasea.
barbat si
30
31
32.
33
CAP IT
{i 88 savirgira ceriul si pamintul gi
toata podoaba lor. _ Si savirsi Dum-
nezdu a sasea zi faptele Lui care
le-au facut; si odihni Dumnezu a
saptea zi de toate faptele Lui care au
3 facut. $i blagoslovi Dumnezau ziua a sap-
tea sio sfinfi pre ea, pentru cd intr-insa inceta
de toate faptele Lui care incepu Dumnezau a
4 face. Aceasta e cartea facerii ceriului si a
pamintului, cind s-au facut. In care zi au fécut
5 Domnul Dumnezau ceriul, si pamintul, Si
toata verdeafa cimpului, mai fnainte decit a
risdri pre pamint, si toata iarba cimpului, mai
inainte de a s face: pentru cA n-au plouat
Dumnezéu pre pamint si om nu era a lucra
6 pre dinsul. Si izvor iesiia den pamint de
7 adapa toata fafa pamintului. Si zidi Dum-
neziu pre om, farind luind den pémint, si
sufla in fata lui suflare de viata si sd facu omul
8 in suflet viu. Si risidi Dumnezdu gradina
fin Edem, cétré rasarit, si puse acolo pre om
9 pre carele au zidit. Si rdsadi iarag Dumne-
zu den pimint tot lemnul frumos la vedeare
si bun la mincare, si lemnul viefii in mijlocul
gradinii, si lemnul a sti conostinfa binelui
sirdului. Sirfuiase den Edem, ca sé adape
grddina, de acolo sd imparte in patru ince-
paturi. Numele unuia - Fison, acesta e ce
ncunjura tot pamintul lui Evilat, si acolo iaste
aurul, Si aurul pamintului aceluia iaste
bun; si acolo iaste rubinul si piatra cea
vearde. $i numele al doilea riu - Gheon,
cesta incungiuré tot pamintul Ethiopiei.
14 Si riul al treilea - Tigri, acesta e
10
u
12
13
ce mearge inainte fn preajma Asirillor. Si
riul al patrulea - Efrat, $i luo Domnul
‘Dumneziu pre omul pre carele I-au zidit $i
puse pre dinsul in gradina ca sé o lucreaze pre
dinsa gi sé 0 pazeased. Si porunci Domnul
Dumneziiu lui Adam,zicind: ,,Dentru tot lem-
nul ce iaste in grading, cu mincare sé maninci,
Taré dentru lemnul a priceape binele si
raul sé nu mincafi dentr-insul; iaré in ce zi
vefi minca dentr-insul, cu moarte vefi
muri“. Si_zise Domnul Dumnezau: Nu
iaste bine a fi omul singur; sé-i facem lui aju-
toriu edtré dinsul*. Si mai zidi Dumnezitu
iardg den pamint toate hiardle cimpului si
toate pasdrile ceriului; si le aduse pre eale la
‘Adam, ca sé vaz ce le va numi pre dinsele;
tot ce au numit Adam, suflet viu, acesta €
numele lui, $i numi Adam nume tuturor
dobitoacelor, si tuturor pasarilor ceriului, si
Ja toate hiardle cimpului; iard lui Adam nu si
afla ajutoriu aseamenea cu dinsul. $i puse
Domnul Dumnezéu pre Adam somnu, si
adormi; si luo o coasta dentr-ale tui si plini
trup pentru dinsa. $i zidi Dumneziu
coasta ce-au luat de la Adam muiare si o aduse
pre dinsa catra Adam, $i zise Adam:
Acesta acum iaste os din oasele meale si trup
den trupul mieu! Aceasta sd va chema muiare,
pentru cé dentru barbatul ei s-au luat;
Pentru aceasta va lésa omul pre tatd-séu si
pre muma-sa si sd va lipi linga muiarea lui si
vor fi amindoi intr-un trup". Si era amin-
doi despuiafi, si Adam si muiarea lui, si nu sa
rusina,
CaP IIT
egy ari sarpele era mai injelept decit
fi toate hiardle ceale de asupra pamin-
‘tului, care le-au facut Dumnezau; si
H zise sarpele ctr muiare: ,Ce ci au
B84) zis Dumneziu si nu mincafi den tot
lemnul gradinii?* Si zise muiarea: ,Den
roada lemnului gradinii vom minca; Tara
den roada lemnului ce iaste in mijlocul gradinit
au zis Dumnezau: ‘Sé nu mincati dentr-insul,
nici s4 va atingefi de dinsul, pentru ca sa nu
murifi"’. Si zise sarpele catra muiare: ,Nu
veji muri cu moarte! Pentru c& stie Dum-
nezu cum, in ce zi veti minea dentr-insul, s
vor degchide ochii vostri si veti fi ca niste
dumnezei, conoscind raul si binele! Si
vazu mujarea cumu e Jemnul bun la mincare
si cum e plicut a-1 vedea cu ochii si frumos
iaste al priceape si, luind den roada lui,
mined, si deade si barbatului ei cu dinsa si
mincara. $i sd deschisera ochii amindu-
rora si cunoscuré cum despuiafi era, si
cusura frunze de zmochin si-5 fécura
15
16
7
18
19
20
21
22.
23
24
25
26Facerea
8 lor incingeri imprejur. i auziré glasul
Domnului Dumnezéu, umblind in grading
{nde sara; si s8 ascunsdré Adam si muiarea lui
de fafa Domnului Dumnezau in mijlocul raiu-
9 lui, Si chema Dumnezau pre Adam si zise
10 lui: ,Adame, unde esti?" Si zise Lui: ,Gla~
sul Téu am auzit, umblind pen gradina, si
‘m-am spimintat, cé despuiat sint, si m-am
11 ascuns", $i zise lui Dumnezau: Cine f-au
spus cum esti despuiat? Fara numai den lem-
nul ce f-am poruncit jie de acela singur sa nu
12 maninei, de acela ai mincat?“ Si zise
‘Adam: ,Muiarea care ai dat cu mine, aceasta
19 mi-au dat den lean, siam mincat“. $i zise
Dumnezau muierii: ,Ce ai facut aceasta" Si
zise muiarea: ,Sarpele m-au amagit, si am
14 mincat", $i zise Domnul Dumnezu garpe-
lui: ,Caci ai facut aceasta, blestemat - tu den
toate dobitoacele si den toate hiardle cite sint
asupra pamintului! Pre pieptul tau si cu pin-
tecele s8 umbli, si pamint sé manfnci in toate
zilele viefii tale! Si vrajba voiu pune intru
mijlocul tau si intru mijlocul muierii, si intru
mijlocul sementiei tale si intra mijlocul
sementiei ei. El va plzi fie capul si tu vei pazi
lui calciile“. Si muierii zise:_,Mulfind
voiu multi scirbele tale si suspinul tau; intra
scirbe vei naste feciori, si fntoarcerea ta
cétra barbatul tu, gi el pe tine va stapt
Tara lui Adam zise: ,Céci ai ascultat glasul
muierii tale gi ai mincat den lemnul care f-am
poruncit fie dentru acela numai sé nu
maninci, dentru acela ai mincat, blestemat
pamintul fntru luerurile tale! intru scirbe vet
minca pre dinsul, in toate zilele vietii tale;
Miaracini si ciulini va rasdri fie, si vei minca
jarba cimpului, Intru sudoarea feafii tale
vei minca pfinea ta, pind te vei invirteji in
pamint, dentru carele te-ai luat; c& pimint
esti, si in pémint vei mearge“. $i numi
‘Adam numele muierii lui: ,Viaja“, pentru cde
mumé tuturor villor. $i ficu Domnul Dum-
nezau Iui Adam i muierii lui imbracamingi de
piale, sisi imbricd pre dinsii. Si zise Dum-
nezeu: ,Jaté, Adam sé ficu ca unul dentru
Noi, ca sa priceapa binele gi raul. $i acum sa
nu cindai va intinde mina sa si va lua den
lemnul viefii, si va minca si va trai in
veaci“. Si-l scoase pre dinsul Domnul
Dumnezau den gradina desfataciunii, ca sa
lucreaze pimintul dentru care s-auluat. Sid
scoase afar pre Adam, si-l sildslui pre dinsul
in preajma grédinii desfatdciunii; si
puse hieruvimi si sabia cea de para
ce si intoarce, ca sé pazasca
calea lemnului
15
16
WW
18
19
20
21
22
23
24
CAP IV
i Adam cunoscu pre Eva, muiarea lui,
si zmislind ndscu pre Cain. $i zise:
Agonisiiu om prin Dumnezéu!*
Si adaose a naste pre fratele lui, pre
6M Avel. Si sa facu Avel pastoriu de oi,
iar Cain era lucrind pamintul. Si fu dupa
citeva zile, aduse Cain dentru roadele pamin-
tuluijirtvalaDumneziu. SiAvel aduse siel
den ceale dentiiu nascute den oile lui si den
grasimele lor. $i privi Dumneziu preste Avel
si preste darurile Iui, ar preste Cain si
preste jirtvele lui n-au luat aminte. $i seirbi
pre Cain foarte si au cézut cu fafa lui. $i
zise Domnul Dumneziu lui Cain: ,Pentru céci
te-ai scirbit si pentruce cécufajata? Denu
Girept vei aduce, iaré pre dirept mu vei
imparfi; gresit-ai, mileomeaste: citré tine e
{ntoarcerea lui si tu vei stapini pre dinsul“,
Si zise Cain catra Avel,fratele lui: ,S iesim
la cimp*. $i fu dupé ce furd ei la cimp, si si
sculé Cain asupra lui Avel, fratelui su, sil
‘omori pre dinsul. Si zise Domnul Dumne-
iu cited Cain: ,Unde iaste Avel, fratele tiu?*
Si zise: Nu stiu. Au paznic fratelui mieu sint
eu?" — Si zise Domnul: ,Ce ai ficut? Glasul
singelui fratelui tu strigh edtré Mine den
pamint. $i acum, blestemat - tu de pe
pimint carele au ciscat gura lui sé prii-
meascé singele fratelui tiu den mina ta!
Cici lucrezi parnintul, si nu va mai adaoge a
da fie putearea lui. Suspinind gi tremurind vei
fi asupra pimintulul*. $i zise Cain cétra
Domnul Dumnezéu: ,Mai mare iaste vina
mea decit a mi se ierta mie. De ma vei
scoate astazi de pre fafa pamintului, gi de
catra fafa Ta ma voiu ascunde si voiu fi suspi-
nind si tremurind asupra pamintului; si va fi
tot cine ma va afla, mA va omori“. Si zise
Jui Domnul Durneziu: ,Nu aga, tot cela ce vi
omori pre Cain, sapte izbindiri va dezlega". Si
puse Domnul Dumneziu semnu lui Cain, ca
si nu-] omoar pre dinsul tot cine va afla pre
dinsul. Si iesi Cain de la faja lui Dumneziu
si lécui in pamintul lui Naid, in preajma Ede
mului. $i cunoscu Cain pre fémeaia Iu, gi
zimislind niscu pre Enoh. Si era zidind
cetate, si numi cetatea pre numele fitului lui,
Enoh. $id ndscu lui Ench, Gaidad; si Gai-
dad niscu pre Maleleil; si Maleleil niscu pre
Mathusala; si Mathusala naseu pre Lameh.
Si-s luo Lameh doao muieri: numele uniia,
Ada, si numele ai doilea, Sela. Si naseu
‘Ada pre Iovil; cesta era pirinte celora ce licuia
in colibile celor hrénitori de dobitoc. $i nu-
mele fratelui lui, Tuval; acesta era care au
10
n
2
4
15
16
7
18
19
20
214 Facerea
22 ardtat, canonul si copuzul. Tard Sela nascu
si ea pre Thovel, si era batatoriu de ciocane,
faur de arama si de fier. Si sora lui Thovel,
Noema. $i zise Lameh muierilor lui: ,Ada
si Sela, ascultafi glasul. mieu! Muierile lui
Lameh, bagafi in urechi cuvintele meale!
Pentru c barbat am ucis intru rand mie, si
tinirel intru struncinare mie, Pentru c&
dentru Cain de sapte ori s-au izbindit, iard
dentru Lameh - de saptezeci si sapte". Si
cunoscu Adam pre Eva, fimeaia lui; si zamis-
lind néscu fiiu, $i numi numele lui Sith, zicind:
»Radicatu-mi-au Dumnezéu sdminjé alta,
pentru Avel,carele I-au omorit Cain“. Silui
Sith s& nscu fiiu si-i puse numele lui Enos;
acesta nédejdui a chema numele Domnului
Dumneziu.
23
24
25
26
cary
Adam, dupa chipul lui Dumnezéu au
facut pre dinsul. Barbat si fameaie
au facut pre dinsit si au blagoslovit
pre dinsii si puse numele lui Adam, intru care
3 ziaufacutpredinsii, Si trai Adam 200 si 30
de ani, si ndscu dupre chipul lui si dupre obra-
4 mul lui, si puse numele lui Sith. Si sé facurd
zilile lui Adam, care au trait dupe ce au nascut
pre acest Sith, ani 700, si nascu fii si
5 feate. Si sa facura toate zilele lui Adam
6 carele au trait, ani 900 si30, siaumurit. Si
au trait Sith ani 200 si 5, si ndscu pre
7 Enos. Si trai Sith,dupre ce au nascut pre
Enos,ani 7 sute si 7, si au nascut feciori si
8 feate. Si si fécura toate zilele lui Sith ani
9 900 si 12, si au murit. i trai Enos ani 190,
sinascu pre Cainan. i trai Enos,dupre ce
au nascut pre Cainan,ani 700 si 15, si au nds-
cut fii sifeate. i si facura toate zilele lui
Enos ani 900 si 5, si au murit. $i au trait
Cainan ani 100 si 70, si au nascut pre Male-
leil. $i trai Cainan,dupre ce facu pre acest
Maleleil, ani 700 si 40, si au nascut fii si
feate. Si sd ficurd toate zilele lui Cainan
ani 800 si 10, si au murit, $i au trait Male-
leil ani 160 si 5, si nascu pre Iared. Si au
trait Maleleil, dupa ce au nascut pre acest
Tared,ani 700 5i 30, si au facut fi sifeate. Si
sé facura toate zilele lui Maleleil ani 890 si65, si
au murit. Si trai Iared ani 160 si 2, si au
nscut pre Enoh, $i au trait Iared,dupa ce
‘au nascut pre acest Enoh,ani 800, si au nascut
20 fiisifeate. Si sd facurd toate zilele lui Iared
21 ani 960si2,siaumurit, Si au trait Enoh ani
22 160 si 5, si ndscu pre Mathusala, $i bine-
re
12
13
4
15
16
wv
18
19
2 ~ Biba, 1688
plicu Enoh tui Dumneziu; dupre ce-s niscu
lui pre Mathusala, trai 200 de ani, si ffcu fii si
feate. Si sa facura toate zilele lui Enoh ani
365. Si bineplacu Enoh lui Durnnezau; si
nu sa afla, pentru cé I-au mutat pre dinsul
Dumnezdu. i trai Mathusala ani 187, si
nscu pre Lameh. $i trai Mathusala, dupa
ce-au nascut pre Lameh, ani 782, si ficu fii si
feate. $i sd facurd toate zilele Mathusalii
care au trait ani 969, si au murit. . Si trai
Lameh ani 188, si ndscu fiiu. Si puse
numele lui Noe, zicind: ,Acesta va odibni pre
noi de faptele noastre si dentru scirbele mini-
lor noastre, si de pamintul care au blestemat
Domnul Dumnezau, Si trai Lameh, dupa
ce-s nascu lui pre Noe, ani 565, si nascu fii si
feate, $i fécurd toate zilele lui Lameh ani
753; si muri. Si era Noe de 500 de ani, si
niscu pre Sim, pre Ham, pre lafeth.
CAP VI
gy i fu deaca incepura amen a sé face
mulfi asupra pamintului, si feate li sé
(I {acura lor. Vazind fili lui Dumne~
ziu featele oamenilor ca sint fru-
moase, Iuara-s lor famei dentru toate
ales. Si zise Domnul Dumneziu:
cite au
SA nuramiie Duhul Mieu intru oamenii aces-
tea, pentru cd sint ei trupuri, si si le fie zilele
lor 120 de ani, Si uriasii era pre pamint in
zilele acealea, si,dupa aceaea, deaca intra
fnlauntru fiii lui Dumneziu citra featele
‘camenilor gi le nastea lor, aceia era uriasii cet
den veaci, oamenii cei numif. Si vazind
Domnul Dumnezéu cé s-au inmulfit réutafile
camenilor pre pamint si fiestecarele cugeta
intru inima lui cu nevoinfé spre réutafi in
toate zilele, $i S& mihni Dumnezau céci
facu pre om pre pamint si cugetd $i zise
Dumnezdu: ,,Stinge-voiu pre om care lam
facut de pre fafa pamintului, den om pind in
dobitoc, si den tiritoare pind in pasérile ceriu-
lui, pentru c& M-am edit céci i-am facut pre
ci", Iara Noe au aflat har inaintea Domnu-
lui Dumnezau. Si aceastea sint nasterile lui
Noe. Noe, om dirept, desdvirsit fiind intru
semenfia lui, bineplécu lui Dumnezau
Noe. Si ndscu Noe trei feciori: pre Sim, pre
Ham, pre Iafeth. Si si stricd pamintul
fnaintea lui Dumnezau si s4 umplu pimintul
destrimbatate. $i vézuDomnul Dumneziu
pamintul, si era stricat, pentru cé au stricat
tot trupul calea Iui pre pamint. Si zise
Domnul Dumnezdu lui Noe: ,,Vreamea a tot
‘omul vine inaintea Mea, pentru ca s-auimplut
pamintul de strimbatatea lor; si iat, Eu voiu
strica pre dinsii si pamintul. Fa dara fie
23
24
25
26
27
28
29
31
32
10
uw
2
13
“4Facerea 5
sicriiu de leamne in patra muchi; si cuiuburi
vei face in sicriiu, si-] vei zmoli si pe den-
launtru si pedenafara cuzmoal. Siagavei
face sicriful: de 300 de cofi lungimea sicriiului
si de 50 de cofi latul si de 30 de cofi naltul
lui, Adunindu-l vei face sieriiul, si de-
asupra de un cot sa-l isprvesti; si usa sicriiu-
lui vei face den coaste; cu cimara dedesupt,
cu doao rinduri de poduri si cu tret rinduri
vei face predinsul. $i Bu iatd ci aduc poto-
pul, apa asupra pamintului, ca sa strice tot
‘trupul intru care iaste duh de viata supt ceriu;
si toate cite vor fi pre pamint vor muri. Si
voiu pune fagiduinja Mea catré tine si vei
intra in sicriiu tu gi feciori tai, si fameaia ta gi
fameile feciorilor tai, cu tine. $i den toate
dobitoacele si den toate tiritoarele si den toate
fiardle si den tot trupul, cite doao, cite doao,
den toate sa bagi in chivot, pentru s le hra-
nesti cu tine; parte barbateascd si parte
fameiasca si fie. Den toate pasarile, dupa
fealiu-g, si den toate dobitoacele, dupa fea-
liu-s, den toate tiritoarele ce s4 tirise pre
pamint, dupa fealiul lor, cite doao, cite doao,
den toate vor intra inlauntru eatra tine, 54 sa
hraneasca cu tine, parte barbiteasca si parte
fameiascd. Si tu vei lua fie den toate buca-
tele care vor fi de mincare sile vei aduna cétré
tine si vor fi fie si lor de mineat". Si facu
Noe toate cite au poruncit lui Domnul Dum-
nezitl, aga au facut.
15
16
i
18
19
20
21
22
cap VII
gq i zise Domnul Dumnezau catré Noe:
fnlauntru cétra tine, cite gapte, cite sapte,
parte barbateascé si parte fameiascd, iara den
dobitoacele ceale ce nu-s curate, cite doao,
3 cite doao, barbat si fimeaie. Si den pasé-
rile ceriului ceale curate, cite gapte, cite sapte,
parte barbateasca si parte fameiascd, si den
toate pasirile ceale necurate, cite doao, cite
doao, parte barbiteasca si parte fémeiasca, ca
si hraneasca siminfa peste tot pémintul.
4 Pentru ca inca peste saple zile Eu voiu aduce
ploaie pre pamint 40 de zile gi 40 de nopti si
voiu stinge toaté ridicarea care am facut
5 dupre fata a tot pamintul. $i facu Noe
toate cite-i porunci lui Domnul Dumnezéu.
6 Iara Noe era de ani 6 sute, si potopul apel sé fé-
7 cea pre pamint. $i intra inlauntru Noe, si fil
hui, si fémeaia lui, si famelle fllor ui eu dinsul in
8 chivot, pentru apa potopului. Si den pasarile
ceale curate si den pasirile ceale necurate si
den dobitoacele ceale curate si den dobitoa-
cele ceale necurate si den hiard si den toate
tiritoarele ceale de pre pamint, Cite doao,
cite doao, intrara cétra Noe in chivot, parte
rbateascd ‘si fameiascd, dupé cum i-au
poruncit lui Dumnezéu. Si fu dup ceale 7
zile, si apa potopului sé facu asupra pamin-
tului. Intru ani 6 sute si 1 in viata lui Noe,
{intra doao luna, in 27 ale luni, intr-aceast zi
sa desfacura toate izvoarale faré-fundului si
Jghiaburile ceriului s-au deschis. Si fu
ploaie pre pimint 40 de zile si 40 de
nopfi. _Intr-aceasta zi intr Noe, Sim, Ham,
Iafet, fii lui Noe, si fameaia Iui Noe si cite-
treale fameile fillor Tui cu dinsul in
chivot. Si toate hiardle, dupa fealiu-s, si
toate dobitoace, dupa fealiu-s, si tot tiritoriul
ce s& misc pre pimint, dupa fealiu-s, sitoata
pasdrea, dup fealiu-s, —Intrara cdtré Noein
chivot, cite doao, cite doao, parte barbateasc&
si fameiasca, dentru tot trupul in carele iaste
Si ceale ce intra inléuntru,
parte barbateasca si fmeiascd den tot trupul
intrara, dupa cum porunci Dumneziu lui Noe.
Si inchise Domnul Dumnezau chivotul dena-
faralui. Si s& facu potopul patruzeci de zile
si patruzeci de nop{i pre pamint si sé preain-
mulfi apa si rédied chivotul si-l inalja de pre
pamint. Gi si intariia apa si sé inmulfiia
foarte pre pamint, si plutiia chivotul deasupra
apei. Tara apa s4 intariia foarte-foarte pre
pamint, si acoperi tofi munfii cei nalfi, care
era supt ceriu. De cincisprazeace cofi sa
inal} apa in sus si acoperi tofi munfii cei
nalfi. Si muri tot trupul ce s& migea pre
samint, al pasarilor si al dobitoacelor, si al
hiardlor, si tot tiritoriul ce sé misea pre
pamint. Si tot omul, si toate cite au suflare
de viajé, si tot carele era pre useat au
murit, Si sa stinse toata radicarea carea
era asupra feafii a tot pamintul, den om pina
in dobitoe, si tiritoarele, si pasarile ceriului de
pre pamint sa stinsera. Si ramase singur Noe
sicei ce era cuninsul in chivot. $i sa inalta
apa de pre pamint 150 de zile,
CAP VIIT
i-§ aduse Dumneziiu aminte de Noe,
si [de] toate hiardle, si de toate dobi-
jiginiile tiritoare cfte era cu dinsul in
chivot; si aduse Dumnezu vint pre
pamintiinceté apa. Sissi descoperird izvoa-
rale celui faré-fund si jghiaburile ceriului, si sa
opriploaiadenceriu. _ Sisizbea apa, mergind
pre pamint sa zbea, si si impufina apa dupa
10
u
2
13
4
15
16
Ww
18
19
20
21
22
23
244
5
10
uw
12
13
4
15
16
7
18
19
20
aa
22,
6 Facerea
co sutd si50de zile. Si sizu chivotul in luna
fa gaptea, in 27 de zile ale lunii, pre nyunyi lui
Ararat. Iara apa mergind sd impufina, pin's
la a zeacea luna. Iara la @ unsprazeacelea
luna, fn ziua dentiiu a lunii, sa ivira capetele
munjilor. $i fu dupa 40 de zile, degchise
Noe fereastra chivotului carea o au
facut Si trimise corbul, sa vazi doard au
fncetat apa; si iesind afara, mu sau mai
intorsu, pind a sa usca apa de pre
pamint. Si trimise porumbul dupé dinsul,
s& vazi doard au incetat apa de pre pamint.
Si neaflind porumbul odihna picioarelor lui,
s-au intorsu la dinsul la chivot, pentru ci apa
era preste toata fafa a tot pamintul. Si intin-
zindu-si mina, luo pre dinsul si-l biga in chi-
vot. Si ingiduind ined sapte ile, iaras tr
mise afard pre porumb den chivot. Si sd
intoarse porumbul la dinsul de cétra sara, si
avea frunzi de masiin stilpare in gura lui. $i
cunoscu Noe cé au incetat apa de pre
pamint. Si mai asteptind si alte sapte zile,
jars au trimis porumbul. $i nu mai adaose a
8 intoarce catra dinsul iaras. $i fu dupa 6
sute si 1 de ani fntru viafa lui Noe, in luna den-
‘iu, intru una a lunii, ipsi apa de pre pamint.
Si descoperi Noe acoperemintul chivotului
care au facut si vizu cum au lipsit apa de pre
fafa pamintului. $i intru a doao luna, in
doaozeci si sapte ale lunii, s-au uscat pamin-
tul. Si zise Domnul Dumnezau catra Noe
zicind: esi den chivot tu, si fameaia ta, si
feciorii tai, si fimeile feciorilor tai cu
tine! $itot trupul, den pasari pind in dobi-
toace, si tot tiritoriul ce sa tiraste pre pamint,
scoate afara cu tine; si vA creastefi si va
inmulfifi pre pamint“. Si iesi Noe, si muia~
rea lui, si feciorii lui, $i muierile feciorilor lui,
cudinsul. Sitoate hiardle, si toate dobitoa-
cele, si tot tiriloriul, si toata pasdrea ce sa
migcé pre pamint, dupa fealiul lor, au iesit
den chivot, $i zidi Noe jirtavnic lui Dumne-
zu si luo den toate dobitoacele ceale curate si
den toate pasirile ceale curate si aduse
pentru arderea-de-tot pre jirtavnic. Si
mirosi Domnul mirosire bine mirositoare gi
zise Domnul Dumneziu: ,Cugetindu-Ma, nu
voiu mai adaoge de acum a blestema pamintul
pentru faptele oamenilor, pentru c& zace
ccugetul omului pre ceale reale den tinereaje;
deci nu voiu mai adaoge a omori tot trupul
viu, dupa cum am facut, Toate zi-
Iele pamintului, siminfa i sea~
cere, frig si zduh, vara si
primavaré, ziua si noaptea,
nu vor mai inceta!
CAP Ix
i blagoslovi Dumnezau pre Noe si pre
Si frica voastra si
cutremurul va fi pe toate fiaréle pi-
‘mintului, si pre toate pasarile ceriului, si pre
toate cite si mised pre pamint, si tofi pestii
mari supt mfnile voastre amdat. Si tot
toriul carele iaste viu,voao s& va fie de min-
care ca tufele ierbii le-am dat voao toate.
Far numai carne intru singele sufletului si
nu mincafi, Pentru cé si singele vostru, a
sufletelor voastre, den mina a toate jiganiile
voiu ceare pre dinsul, si dentru mina omului
fratelui voiu ceare aceasta: Cela ce varsé
singele omului, pentru singele lui si va varsa,
pentru cd, intru chipul Lui, Dumnezdu au
facut pre om. Iara voi creasteti si va mul-
{ii si fmplefi pamnintil si va mulfifi pre
pamint! Si zise Dumneziu lui Noe si fe-
ciorilor lui zicind: Si iata, Bu ridic fagi-
duinja Mea voao, si sementiei voastre dupa
voi, Si a tot sufletul viu impreuna cu voi,
den pasari gi den dobitoace, si den toate jigé-
niile pamintului cite sint cu voi, den toate care
auiesitden chivot. Si voiu pune fagiduinja
‘Mea catré voi si nu va mai muri tot trupul de
apa potopului si nu va mai fide acum potop de
ap, ca sA strice tot pamintul". Si zise
Dumnaaau catra Noe: ,Acesta e semn faga-
uinfii carele Eu dau intre Mine si intra voi, si
fntru tot sufletul viu, cite sint cu voi intru
semenfiei veacinice: Arcul Mieu il puiu
fintru nor, si va fi intru semnul fagiduinfii
intru mijlocul Mieu sia pamintului. Si va fi
ind voiu noora noor pre pamint, si va ivi
arcul in nor, $i-M voiu aduce aminte de
fégdduinfa Mea care iaste intru mijlocul Mieu
si al vostru, si intru mijlocul a tot sufletul viu,
fintru tot trupul, nu va mai fi apa spre potop,
casi stinga tot trupul. $i vafiarcul Miewin
noor si-] voiu vedea pre dinsul, ca sé pome-
nesc fagaduinta veacinica intre Mine si intre
pamint si intru mijlocul sufletului viu carele
iaste intru tot trupul pre pamfnt". Si zise
Dumnezau lui Noe: ,,Acesta e semnul fags
duinfii care am tocmit intru Mine si intra tot
trupul carele iaste pre pamint‘. Si era
feciorii lui Noe ce-au iesit den chivot: Sim,
Ham, Iafeth. Ham era tata lui Hanaan. Acesti
‘rei sint feciorii Iui Noe. Dentru acestea
s-au ragchirat preste tot pamintul. Si
ineepu Noe, om lucrétoriu pamintului, si
rasidi ‘vie. Si béu den vin si s-au
imbatat si s-au despuiat intru casa lui. $i
10
uw
12
1B
4
15
16
Ww
18
19
20
21
22,Facerea 7
vazu Ham, tatal lui Hanan, despuiarea tatini
siu, Si iesind, spuse celor doi frafi a lui
afar si, luind Sim si lafeth haina, pusaré. pre
amindoao umerile lor si si dusdra cu dosul
fnainte si acoperiré despuiarea tatini-sau, si
feajele lor cautindu indarat, si despuiarea
tatului lor n-au vizut. i'sa trezvi Noe den
vvin si cunoseu cite-i facu lui feciorul lui cel mai
tinar si zise: ,Blestemat Ham feciorul,
sluga va fi frafilor lui". $i zise: ,.Blagoslovit
Domnul Dumnezéul lui Sim, si va fi Hanaan
slugé lui. Largeasca Dumnezéu lui Iafeth,
si Wicuiased intru lacagurile lui Sim si sa si
faci Hanan slugé lui". $i trai Noe dupa
potop ani 300 si50. Si sd fécura toate zilele
Tui Noe 9 sute si 50 de ani si muri,
23
24
25
26
27
28
carpx
i aceastea-s nasterile fiilor lui Noe:
Sim, Ham, Iafeth; si si ndscura lor
feciori dupa potop. Feciorii lui
Tafeth: Gamer, si Magog, si Madi, si
Tonan, si Elisa, si Thovel, si Mosoh, si
Si feciorii lui Gamer: Ashanaz, si
4 Rifath, gi Thorgama. $i feciorii lui Tonan:
5 Elisa si Tharsis, chiteanii, rodeanii. Dentru
acestea s-au imparfit ostroave limbilor intru
pémintul lor, fiestecarele dupa limba, intra
6 neamurile lor $i intru limbile lor. $i fecio-
lui Ham: Hus si Mesrain, Fud si
7 Hanaan. Si feciorii lui Hus: Sava,si Evila,si
‘Savatha, si Regma,si Savathaca; si feciorii lui
8 Regma: Sava si Daudam. ard Hus au nis-
cut pe Nevrod, acesta au inceput a fi uriag pre
9 pamint. _Acesta era urias vinatoriu inaintea
Domnului Dumnezéu, pentru aceaea zic: cum
Nevrod - urias inaintea Domnului. $i fu
incepatura pamintului imparafiei lui: Vavilo-
nul, si Oreh, si Arhad, si Halani, intru pémin-
tul Senaar. Den pamintul acela au iesit
Asur si au zidit Ninevia, $i Roovoth ceta-
tea, i Halah, si Desi, intru mijlocul Nineviei si
intre Halah; aceasta iaste cetatea cea
mare. $i Mesrain au nascut pre Ludiim, si
pre Nefthalim, si pre Enemeteim, si pre
Laviim, Si pre Patrosoniim, si pre Hazmo-
niim, de unde au iesit Filistiim, si pre Gaftho-
rim. lara Hanain au nascut pre Sidonul,
fntfi nascut, si pre Heteon, Si pre Ievu-
seon, si pre Amoreon, si pre Ghergheseul,
Si pre Eveon, si pre Arucheon, si pre Ase-
neon, Si pre Aradion, si pre Samareon, si
pre Amathi. $i dupa aceasta s-au ragchirat
neamurile hananeilor. Si sa facura hota-
rile hananeilor de la Sidon pind a veni la
Gherara, si la Gazan, pind a veni pina la
Sodom si la Gomor, Adama si Sevoim, pina
la Dasa, Acestea sint feciorii Ini Ham
3 Thiras.
10
u
2
13
4
15
16
7
18
19
20
fntru neamurile lor, dupa limbile lor, fntru
farile lor, si fntru limbile lor. i lui Sim s&
nascu si lui, tat tuturor feciorilor lui Ever,
fratele lui Iafeth celui mai mare. Feciorii lui
Sim: Elam, gi Asur, si Arfaxadu, si Ludu, si
Aram, siCainan, Sifeciorii lui Aram: Os, si
UL, si Gatther, si Mosoh. $i Arfaxadu au
nascut pre Cainan, si Cainan au nascut pre
Sala, siSala aundscut preEver. SiluiEver
‘sd nascuré doi feciori, numele unuia - Falec,
pentru ca intru zilele lui s-au impart pamin-
‘ul, sinumele fratelui siu-Tectaan. $i lec~
tan au nascut pre Elmodad, si pre Saleth,
si pre Sarmoth, si pre Ierah, Si Odora,
si Evil, si Decla, Si Avimeil, si Sovev,
‘Si Ufir, si Evila, si lovav; tofi acestea - feciorii
luilectan. Si sa facu lacasul lor de la Masi,
pind a veni la Safira, muntele rési-
Titului, Acestea sint feciorii lui Sim intru
neamurile lor, dupa limbile lor, intru locurile
lor, si intru limbile lor. Aceastea sint nea~
murile feciorilor lui Noe, dupa nasterile lor,
dupa limbile lor; dentru acestea s-au ragchi-
rat ostroavele limbilor pre pamint dupa
potopu.
CAP XI
{era tot pamintul un rost si un glas la
tofi. Sifudupa ce aupurcesei dela
rsdrit, aflaré cimpu fn locul lui
Senaar gilcuiré acolo, $i zise om
Weniti 88 facem
caramizi si si le ardem in foc". Si le fu lor
cetate si turnu ciruia virful va fi pind in ceriu,
si vom face noao nume mai nainte decit ne
vom rasipi pre fata a tot pamintul“. Si
pogori Domnul a vedea cetatea si turnul
carele I-au zidit fili oamenilor. $i zise
‘Domnul: ,Jaté, un neam si un rost tuturora, si
aceasta au inceput a face. Acum nu va lipsi
dentru dinsii toate cite vor apuca a
face. Veni si, pogorind, sa turburém acolo
limbile lor, pentru ca s& nu auzé fiestecarele
glasul aproapelui su“. Si-i rasipi pre din-
sii Domnul de acolo preste fata a tot pamintul,
si potolira a face cetatea si turnul. Pentru
‘aceaea s-au chemat numele ei Turburare,
pentru ca acolo au turburat Dornnul rosturile
a tot pamintul si de acolo au résipit pre dinsii
Domnul preste faja a tot pimintul. Si
aceastea-s nasterile lui Sim; si era Sim de ani
100 cind au nascut pre Arfaxad, al doilea an
dupa potop. Si trai Sim dupa ce au nascut
pre Arfaxad,ani 300 si 30 si 5, si nascu fii si
feate,simuri, Sitrai Arfaxad 130 15 de ani, si
naseu pre Cainan. $i trai Arfaxad, dupa ce
2
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
10
uw
2
1320
21
22
23
24
25
26
2
28
29
30
31
32
ibs
8 Facerea
nascu lui pre Cainan, ani 330, gi fécu fil si
feate, si muri. $i trai Cainan ani 130 si nascu
pre Sala. $i trai Cainan, dupa ce au nscut pre
Sala, ani 300 si 30, si facu fil si feate, si
muri, Si trai Sala ani 130 si ndscu pre
Ever. Si trai Sala, dupa ce nascu pre Ever,
ani 330, si néscu fii si feate, si muri. $i trai
Ever ani 130 si 4 sinascu pre Falec. Si trai
Ever, dupa ce ndscu pre Falee, ani 370, si facu
fii gi feate, gi muri, Si trai Falec ani 130 si
nascu pre Ragav. Si trai Falec, dupa ce i sa
nascu lui Ragav, ani 209, si nascu fii sifeate, si
Si trai Ragav ani 130 si2 si ndscu pre
Si trai Ragav, dupa ce nscu pre
ani 207, si ndscu fii si feate, si
muri. Si trai Seruh ani 130 si nascu pre
Nahor. Si trai Seruh, dup ce ndscu pre
Nahor, ani 200, si nascu fii si feate, si
Seruh.
Seruh,
muri. Si trai Nahor ani 79 si nascu pre
Thara, “$i trai Nahor, dupa ce niscu pre
Thara, ani 120 si 9, si nascu fii si feate, gi
muri, i trai Thara ani 70, si ndseu pre
‘Avram si pre Nahor si pre Aran. Si aceas-
tea sint nasterile lui Thara: Thara au nascut
pre Avram si pre Nahor si pre Aran, si Aran
nascu pre Lot. Si muri Aran fnaintea lui
‘Thara, tatal lui, intru pamintul carele au nds-
cut, in fara haldeilor. Si luaré Avram si
Nahor lor muieri: numele muierii lui Avram ~
‘Sara, si numele muierii lui Nahor ~ Melha,
fata lui Arran, tatil lui Melha si tatdl lui
Tesha. Si era Sara stearpa si nu facea
feciori. Si luo Thara pre Avram, feciorul
lui, si pre Lot, feciorul lui Arran, feciorul
feciorului su, si pre Sara, noru-sa, muiarea
lui Avram, feciorul lui, si-i scoase pre dinsii
den fara haldeilor ca sa mearga in fara hana~
neilor, si veni pind Ia Haran si lacui
acolo. Si s& facurd toate zilefle} lui Tharra
n Harran ani 205, si au muritThara in Haran.
CAP XII
gy i zise Domnul lui Avram: ,Iesi den
YW pamintul tu si den ruda ta si den
casa tatine-tau gis mergi la pamintul
carele-} voiu arta fie. Si te voiu
fil face pre tine intru limbi mare si te
voiu blagoslovi si-t voiu mari numele si vei fi
blagoslovit. Si voiu blagoslovi pre ceia ce
te vor blagoslovi, si pre ceia ce te vor bles~
tema i voiu blestema, si si vor blagostovi
fntru tine toate neamurile pamintului*. Si
8 duse Avram, dupa cum i-au grait lui Dum-
nezdu, si sa ducea cu dinsul Lot; si era Avram
de ani 75 cind au iesit de la Haran. Si luo
Avram pre Sara, fameaia lui, si pre Lot,
feciorul fratelui lui, si toate unealtele lui
cite au agonisit, si tot sufletul care au
agonesit, den Haran, si au iesit ca sé
mearga la pamintul Hanaan. i intraré la 6
pamintul Hanaan si umblé Avram in lungul
lui, pind la locul Sihem, la stejariul cel nalt.
Jar hananeii atuncea lécuia pamintul. Si 7
Sa ivi Domnul lui Avram si zise lui: ,Semen-
{ici tale voiu da pamintul acesta“. Si zidi acolo
Avram jirtivnic Domnului Caruia S-au ivit
lui, Si s& muta de acolo la munte, spre ré- 8
saritul lui Vethil, si-s intinse acolo cortul lui,
la Vethil, despre mare, despre rasarit, si zidi
acolo jirtavnie Domnului, si numi pre numele
Domnului Care i S-au aratat ui, Sis ridicd 9
Avram simergind, tébari in pustiiu, $is&
fécu foamete pre pamint, si s& pogort Avram
la Eghipet ca sa lacuiascd acolo, pentru c&
s-au intarit foametea pre pamint. Sifucind
s& apropia Avram a intra la Eghipet, zise
Avram cétré Sara, fimeaia Iui: ,Cunose eu
cum fameaie frumoasé estila obraz tu. Fi-va
dara, deaca te vor vedea eghiptineanii, vor
zice cum: ‘Muiare iaste lui aceastal’, si ma vor
‘omori,-si pre tine te vor crufa. Zi dara ca:
‘Sint sor lui’, pentru ca sd mi sé facé mie bine
pentru tine, si va trai sufletul mieu pentru
tine’. Si fu cind intra Avram la Eghipet,
vazind eghiptineanii muiarea lui cd era fru-
moasa foarte, Si o vazuré boiarii lui Faraon
sio liudara pre ea cdtré Faraon si o adtisera
pre dinsa lui Faraon. Si lui Avram facu-i
bine pentru dinsa, si furd lui oi, si vifei, si
magari, si slugi, si slujnice, si migcoi, si
camile, $i certa Dumneziu pre Faraon cu
certari mari si reale, si casa lui, pentru Sara,
fimeaia lui Avram. _ Si chemind Faraon pe
Avram, zise: ,Ce ai facut aceasta mie, c& nu
mi-ai spus cd muiare iaste fie? Pentru céci
ai zis ca ‘Sor mie iaste’?, si am luat pre ea mie
‘fmeaie. $i acum, iald fameaia ta inaintea ta.
Si lundu-o, du-tel* “$i porunci Faraon
oamenilor pentru Avram ca sé petreacd pre
dinsul si pre fameaia lu si toate cite era la din-
sul, si Lot cu dinsul.
1B
uu
15
16
Ww
18
19
20
CAP XIII
ey i 84 sui Avram de la Eghipet, el si 1
fémeaia lui gi toate ale lui, la pustie.
Si Avram era bogat foarte cu dobitoc 2
sicu argint. $i mearse dencitroo 3
au venit la pustie, pind la Vethil, pind
Ja locul unde era cortul lui mai nainte, intra
mijlocul lui Vethil si intru mijlocul lui Anghe,
La locul jirtavnicului ce-au facut acolo cortul. 4
Si chemé acolo Avram pre numele Domnului.
Sila Lot, carele mergea impreuna cu Avram,
era oi, si boi, si dobitoace. Si nu-ifncapea 6
pre dinsii pamintul a lécui intr-un loc