Cinegetică
Proiect de Diplomă
Capitolul I
Păstrăvăria Ianca, situată în raza comunei Ianca, mai precis în S-V acesteia în
judeţul Olt.
Din punct de vedere forestier se afla pe suprafaţa U.P.VII Perdele din cadrul O.S.
Corabia.
Geografic, pădurile sunt situate în partea de S-E a Câmpiei Olteniei, Câmpul
Dăbuleniului ( S-E acestuia ). Fitoclimatic apartine etajului de vegetatie al silvostepei.
Păstrăvăria Ianca aparţine O.S. Corabia, din cadrul D.S. Slatina situată pe U.P. VII
Perdele, în districtul Ianca.
Din punct de vedere cinegetic se află pe fondul de vânătoare AJVPS 54 Ianca.
1
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
2
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
3
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
1.5.3 Hidrologie
U.P. VII Perdele este lipsită de reţea hidrologică interioara, fiind delimitată la sud
de fluviul Dunărea iar la est si vest de râul Olt, respectiv râul Jiu. Aportul de apă di
acestea pentru vegetaţia forestieră este redus penru că perdelele sunt situate în zona de
terasă unde apa freatică se găseşte la adâncimi de 10-25 m. în interdune, pânza de apă
4
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
1.5.4 Climatologie
Regimul termic caracterizat prin temperaturi medii lunare şi anuale, valori maxime
şi minime, temperaturii medii pentru perioada bioactivă şi cea de vegetaţie, precum ş
datele privind primul şi ultimul îngheţ, în mod sintetic se prezintă astfel:
Tabel 3
5
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
25 21.1
23.2 22.4
20 17.1 18.3
15 11.9 11.9
temp. 10
5.5 5.5
5
-0.2 0.2
0 -2.5
-5
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
lunile anului
Tabel 4
Luna/staţia V VI VII VIII IX X Anual
Calafat 2,3 10,5 18,8 17,5 6,8 0,1 56,0
Tabel 5
Date calendaristice ale înghetului ( medii şi extreme )
Primul îngheţ ( toamna ) Ultimul îngheţ ( primăvara ) Durata
medie în
Staţia Data Cel mai Cel mai Data Cel mai Cel mai zile a
medie timpuriu târziu medie timpuriu târziu interv.
fără
îngheţ
Corabia 2.XI 27.IX 2.XII 3.IV 6.III 24.IV 213
Datele prezentate, deşi nu sunt înregistrate pe eritoriul U.P. VII Perdele, ele
caracterizează din punct de vedere termic această zonă permiţând formularea de concluzii
ce pot avea importanţă deosebită în fundamenterea de soluţii pentru gospodărirea fondului
forestier, cât şi la stabilirea soluţiilor silvotehnice privind exigenţele ecologice ale
speciilor forestiere utilizate la împăduriri.
6
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
36.9
40 34.2 30.6 30
20
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Lunile anului
7
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Zona perdelelor forestiere este bântuită de vânturi frecvente, din care cea mai mare
frecvenţă ( 20% ) o au vânturile din direcţia vestică, aceste vânturi au şi viteza mai mare,
antrenează nisipurile, în special în perioada 15 martie – 15 aprilie. Frecvenţa şi direcţia de
înaintare a dunelor era determinată de direcţia vestică din care băteau vânturile.
Frecvent este şi vântul din direcţia estică care bate în lunile de iarnă ( 15 decembrie
– 1 martie ).
Vânturile neregulate şi cu frecvenţe reduse bat din toate direcţiile. Zona nu este
lipsită nici de furtuni, a căror direcţie este predominant din sector vestic, mai rar sudic.
Numărul zilelor când nu bat vânturile reprezintă 25 – 35 % din durata anului,
maximul de calm înregistrându-se în lunile de vară.
Exceptând furtunile, viteza vântului nu depăşeşte 3.2 m/sec. Această caracterizează
mai des vântul din vest în perioada 15 martie – 15 aprilie. În restul anului, viteza vântului
se reduce sub 2m/sec.. Sintetic, direcţiile spre care bat vânturile precum şi frecvenţa
( procentul - % ) din timpul cât bat sunt următoarele :
Tabel 7
Direcţia ( puncte cardinale ) …………… Frecvenţa ( % )
SV NV SE NE S E N V Total Calm
12,3 12,5 20,1 4,8 8,9 9,8 1,8 14,1 - 15,7
8
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Frecventa ( % )
SV
30
NV
20
12.3
10 12.5
V SE
20.1
14.1 0
1.8 4.8
N 9.8 8.9 NE
E S
U.P. VII Perdele situat în partea de sud a Câmpiei Olteniei, oferă condiţii
climatice favorabile de vegetaţie pentru speciile forestiere existente : salcâm şi plop
euramerican cu condiţia ca acesta din urma să fie plantat de-a lungul canalelor de irigaţie,
iar acestea să fie funcţionale.
Funcţie de datele climatice prezentate anterior, teritoriul U.P. VII Perdele face
parte din provincia C.f.a.x., caracterizată printr-o climă temperată, cu precipitaţii medii
anuale în jur de 500 mm, temperatura medie a lunii celei mai reci nu scade sub –2,5 oC,
iar cea a lunii celei mai calde este de +23,2oC. indicele de ariditate are valoarea 24,6,
indicând un climat de silvostepă.
Înrăutăţirea condiţiilor termice se accentuează în lunile iunie – septembrie, datorită
frecvenţei relativ mari a zilelor cu temperaturi ridicate ( peste 30 oC ), iar în lunile iunie
– iulie -august, evapotranspiraţia potenţială realizează valorile cele mai ridicate ( 129,148
şi respectiv 133mm ).
9
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
1.6.1Tipuri de staţiuni
10
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Tabel 8
Ss - SILVOSTEPĂ
Silvostepa di 930 Psamosol tipic
Câmpia 1
1 9.1.1.1 Olteniei pe 120,9 64 - - 120,9 Psamosol cu
. dune de 930 fragipan
nisip, III 9
931 Psamosol
0 molic cu
fragipan
11
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Vegetaţia forestieră din cadrul respectivului U.P. este sistematizată în trei tipuri de
pădure
şi regrupate în două formaţii forestiere ( 4.5.3 ) este în cea mai mare parte caracteristică
zonei luate în studiu: salcâmete pe dune de nisip ( 78% ) urmată de plopişuri amestecate
de plop alb şi plop negru ( 20 % )- în fapt plopişuri de plop euramerican- din depresiunile
de interdune.
Cu privire la caracterul actual al tipului, acesta se remarcă printr-un grad maxim de
artificializare ( 98 % ), restul de 2 % fiind terenul împădurit. Explicaţia vine de la sine
având în vedere înfiinţarea sistemului de perdele şi executarea acestora prin împăduriri cu
puieţi de salcâm si plop euramerican.
12
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
1.7.3 Regimul
13
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
asigură din drajoni sau lăstari şi regimul codru convenţional pentru perdelele forestiere
constituite din plop euramerican.
Sa adoptat regimul crîng pentru perdelele forestiere de salcâm întrucât arboretele
de salcâm din care sunt constituite au o mare capacitate de lăstărire şi drajonare şi astfel
regenerarea se obţine efectiv uşor, iar lemnul obţinut este de dimensiuni subţiri şi mijlocii,
apt pentru diverse utilizări. Perdelele forestiere constituite din plop euramerican, cu regim
de codru convenţional, vor fi regenerate prin plantaţii din butaşi crescuţi în pepiniere.
Creşterile arboretelor, destul de active, conduc la obţinerea de lemn de dimensiuni
comparabile cu acelor din pădurile de codru.
Compoziţia – ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor din cadrul unui arboret ,
care îmbină în orice moment al existenţei lui în modul cel mai favorabil, exigenţele
biologice ale pădurii cu cerinţele social-economice şi ecologice.
Ca bază de amenajare ea se exprimă prin:
• Compoziţia –ţel finală, care se stabileşte în raport cu ţelurile de gospodărire
şi cu cerinţele ecologice date;
• Compoziţia –ţel la exploatabilitate ( de protecţie ), care se stabileşte pentru
arboretele existente ( neexploatabile şi preexploatabile ) şi care reprezintă
cea mai favorabilă compoziţie la care ajung arboretele la vârsta
exploatabilităţii ( de protecţie ) în raport cu compoziţia actuală şi cu
posibilităţile de modificarea ei, prin intervenţiile ce se fac în direcţia
compoziţiei optime;
14
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
1.7.5 Tratamentul
15
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
1.7.6 Exploatabilitatea
Pentru perdelele forestiere încadrate în S.U.P. „M”- Conservarea deosebită, fiind
excluse de la reglementarea procesului de producţie, nu sau stabilit vârste ale
exploatabilităţii ele urmând să fie conduse până la vârste la care efectul de protecţie
începe să se diminueze. În acest sens se poate spune că exploatabilitatea este de protecţie.
1.7.7 Ciclul
Având în vedere ca arboretele din U.P. VII Perdele sunt exceptate de la
reglementarea procesului de producţie, nu s-a adoptat un ciclu propriu-zis.
16
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Capitolul II
Apa este factorul determinant care influenţează direct întregul proces de producţie
într-o păstrăvărie. Este necesară o cantitate cât mai mare de apă ( debit ), rece cu o
temperatură cât mai constantă, bogată în oxigen dizolvat, curată, izvorând dintr-un bazin
împădurit cu cât mai puţine exploatări şi conţinând în diluţie săruri minerale
nevătămătoare peştilor.
În cadrul Păstrăvăriei Ianca sursa de apă este o captare de izvoare de suprafaţă
aflată la circa 300 m de păstrăvărie. De la izvoare până la păstrăvărie apa este adusă prin
intermediul unei conducte metalice îngropate în sol.
17
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Se mai ştie faptul că unele specii din familia salmonidelor suportă mai uşor decât
altele temperaturile ridicate, în timp ce altele suportă mai bine pe cele mai coborâte.
Astfel, păstrăvul curcubeu se hrăneşte până la o temperatură de 23o, suportând un timp şi
o temperatură de 28oC, cu condiţia ca apa să se primenească încontinuu. Păstrăvul
curcubeu solicită în ţara de baştină o apă a cărei temperatură să nu scadă iarna sub 5oC.
În cadrul Păstrăvăriei Ianca temperatura apei nu reprezintă o problemă în
desfăşurarea activităţii productive, deoarece, de-a lungul anilor nu s-au înregistrat
temperaturi mai mici de 7oC ( 5 ianuarie 1990 ), media anuală situându-se în jurul valorii
de 11,07oC ( temperatură calculată în intervalul 1989-1997 ).
Pentru a avea o imagine mai edificatoare a variaţiei temperaturii apei de-a lungul
anului, în continuare se va prezenta un tabel în care se află valorile medii lunare
multianuale ale temperaturii apei din păstrăvărie.
18
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Tabel 9
Temperaturile medii ale apei oC
Luna ( lunare multianuale )
Ora 8 Ora 16
Ianuarie 9,96 10,88
Februarie 10,33 11
Martie 10,43 11,07
Aprilie 11,17 12,5
Mai 11,64 12,98
Iunie 12,83 13,83
Iulie 13,32 14,23
August 13,4 14,16
Septembrie 13,05 13,62
Octombrie 12,4 12,7
Noiembrie 11,31 12,06
Decembrie 10,57 11,37
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
lunile
19
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
schimbă brusc cu 3-4o, iar peştii adulţi când temperatura înregistrează variaţii bruşte de 7-
10oC.
Temperatura apei influenţează şi perioada de reproducere, aceasta având loc, la
majoritatea salmonidelor, când apa atinge valoarea temperaturii de 6-8 oC, însă la
Păstrăvăria Ianca nu se are în vedere aceasta, pentru că nu este prevăzut ca în viitor să se
păstreze reproducători, deoarece este mai eficient să se importe icre direct fecundate.
Temperatura influenţează şi arderile interne în organismul păstrăvilor. Cu cât
aceasta este mai ridicată cu atât metabolismul creşte, necesitatea de oxigen a peştelui
creşte şi ea, în timp ce conţinutul de O2 din apă scade.
20
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Oxigenul dizolvat trebuie urmărit acolo unde sursa de alimentare are un debit
redus, şi la izvoarele care ies din coasta dealului, în apropierea păstrăvăriilor cum este şi
cazul păstrăvăriei în discuţie la care voi propune un sistem de supraveghere computerizat
al oxigenului dizolvat, precum si al pH-ului şi temperaturii.
Avantajul păstrăvăriei Ianca este că în ea se creşte păstrăv curcubeu, fiind ultimul
pe scara exigenţei faţă de conţinutul de oxigen.
Determinarea cantităţii de oxigen dizolvat în apă ( O2 ) se face prin metode de
laborator, el constituind una din condiţiile de bază la constituirea unei păstrăvării;
determinarea oxigenului va fii făcută de către specialişti, odată cu stabilirea celorlalte
proprietăţi fizico-chimice ale apei care necesită prelucrarea probelor în laborator.
Mai nou există senzori electronici de determinare a conţinutului de oxigen dizolvat
care prin intermediul unor electronici pot măsura cu exactitate Oxigenul dizolvat,
domeniile de măsură fiind:
• 0 la 20 mg/l
• 0-10 m g/l la 0-1000 m g/l (apã purã)
21
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
ul are valori mai mici iarna decât vara, datorită lipsei materiilor organice din apă în
anotimpul friguros.
Valoarea pH-ului se determină cu ajutorul hârtiei de turnesol, fie cu ajutorul unor
aparate speciale numite pehametre.
Există pehametre simple, cu scară colorimetrică pentru compararea culorii apei
cum este pehametrul Hellige sau pehametre electronice.
În ultima vreme, numeroase fabrici de produse chimice pun în vânzare hârtie
indicatoare de pH, sensibilă la diferite grupe de valori ale acestuia. Dintre acestea, hârtia
fabricată de firma Merk este renumită în Europa. Pe coperta carneţelului care conţine folie
de hârtie sunt trasate culorile corespunzătoare diferitelor valori ale pH. Se introduce o
fâşie de hârtie indicatoare în apă; se scoate şi se compară apoi după 2-3 minute cu scara
culorilor. Culoarea roşu închis sau deschis indică pH 2-3, cea galbenă-portocalie pH 4,
verde-deschis pH 7, verde închis spre albastru pH 9.
22
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
d. Debitul.
23
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
La temperaturi sub 15oC, debitul necesar este de circa 0,5-1 litru / minut pentru 1
kg păstrăv, iar la temperatura de 16-20oC de circa 1-2 litri/minut. Cu cât temperatura este
mai scăzută cu atât debitul necesar este mai mic ( 0,5 litri/minut la temperatura de 7oC
pentru 1 kg păstrăv ).
Pentru puieţi cantităţile de apă necesare sunt mai mari, consumul de oxigen
dizolvat al acestora fiind dublu faţă de greutate, în comparaţie cu păstrăvul adult. În
general este necesar un debit de 30-60litri/minut pentru10 000 de puieţi de 2-3 luni şi
dublu pentru puieţii până în toamnă.
În această privinţă Păstrăvăria Ianca este cam deficitară, ea dispunând de un debit
de 80 litri pe secundă, care de multe ori se întâmplă să scadă din cauza „furtului de apă”,
cauzat de devierea parţială a izvoarelor spre culturile legumicole ale locuitorilor comunei
Ianca, vara debitul scăzând chiar la aproximativ jumătate (40 l/sec. ) din cel iniţial.
Aceste scăderi de debit fac ca activitatea de producţie din cadrul păstrăvăriei să fie
îngreunată, fiind nevoie de un surplus de oxigen dizolvat ( introdus din aer ).
e. Limpiditatea.
Păstrăvul fiind un peşte care nu suportă ca alte specii ( crap, lin etc ), apa tulbure
decât un interval de timp foarte scurt, necesită în păstrăvărie o apă cât mai limpede.
Cu cât peştii sunt mai tineri, cu atât exigenţa lor faţă de apă limpede este mai mare.
Apa tulbure, îndeosebi încărcată cu suspensii fine, dăunează icrelor prin depunerea
unui strat de mâl care acoperă orificiul de respiraţie al acestora ( micropilul ) şi le omoară
prin asfixie. Ea este cu atât mai dăunătoare cu cât icrele se află în stadiul premergător
embrionării. Alevinii şi puieţii din troci şi mai puţin cei trecuţi în bazine, înregistrează un
mare procent de mortalitate din cauza apei tulburi de primăvară. Acest procent este
deosebit de ridicat dacă în momentul începerii hrănirii apa este tulbure şi aceasta nu se
poate face.
24
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Practica importului de icre fecundate este destul de utilă, deoarece este garantată
calitatea din punct de vedere genetic a păstrăvilor ce se vor dezvolta din aceste icre.
Ca particularităţi genetice ale păstrăvului danez, ce fac ca el să fie din ce în ce mai
des folosit în păstrăvăriile noastre amintim: rezistenţă ridicată la boli, creşteri rapide în
greutate, un interval de temperatură optimă de hrănire mai larg ( 9-19oC ) etc.
2.3 Hrana
25
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
existenţei unor parametri normali de habitat, iar valorile maximale sunt atinse când aceşti
parametri se modifică în sens negativ.
Aceşti indici de conversie au fost îndelung verificaţi atât în condiţii de laborator cât
şi în condiţii de producţie, realizându-se în funcţie de indicatorii fizico- chimici ai sursei
de alimentare cu apă a păstrăvăriei, menţinerea parametrilor corespunzători de creştere în
bazine, potenţialul productiv al materialului piscicol de creştere şi nu în ultimul rând de
profesionalismul şi buna credinţă a personalului păstrăvar.
Au fost create sortimente speciale de furaje, pentru a fi competitive chiar în cazul
existenţei unor condiţii precare de habitat sau pentru ameliorarea parametrilor
organoleptici ai cărnii de păstrăv sau a performanţelor materialului piscicol reproducător.
De puţin timp, firma Hendrix Sp. A. Şi-a reânoit sortimentele de furaje pentru
păstrăv, iniţiind conceptul celor „3 Perioade” ( 3P ) de creştere/furajare, o treaptă
superioară în evoluţia „TROUVIT”.
Prin aceasta, fiecare tip de furaje se prezintă sub forma a trei sortimente
corespunzătoare cerinţelor fiziologice a trei perioade distincte, din viaţa unui lot de peşti.
26
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
27
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Caracteristici principale:
28
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Compoziţia chimică:
Tabel 12
Proteină Grăsime Cenuşă Fibre Fosfor Energie
% % % % % digestibilă Mj/kg
NUTRA 4,0 58,0 12,0 9,8 0,9 1,50 18,8
NUTRA 3,0 55,0 16,0 10,0 0,6 1,45 18,7
NUTRA 54,0 18,0 10,0 0,6 1,45 19,4
2,0/0
Tabel 13
Raţia zilnică în procente de furaj având ca bază greutatea peştelui şi temperatura apei
29
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Procentajele de furaj sunt orientative şi pot varia funcţie de condiţiile specifice de mediu înconjurător din păstrăvării
NUTRA T
Furaj complet extrudat pentru păstrăv juvenil
Caracteristici principale:
Compoziţia chimică
Tabel 14
Proteină 52,0
%
Grăsime 20,0
%
Cenuşă 10,0
%
Fibre 0,7
%
Fosfor 1,36
%
Energie 19,8
30
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Digestibilă Mj/kg
Raţia zilnică în procente de furaj având ca bază greutatea peştelui şi temperatura apei
Dimensiunea Greutatea TEMPERATURA APEI oC
Produsul particulei puietului
în mm în g 6o 8o 10 o 12 o 14 o 16 o 18 o
NUTRA 3,0-8,0 1,6 2,0 2,4 2,8 3,0 3,2 2,8
T 1,8 7,0-15 1,3 1,8 2,2 2,4 2,6 2,8 2,3
Procentajele de furaj sunt orientative şi pot varia funcţie de condiţiile specifice de mediu înconjurător din păstrăvării
Protecţia mediului:
- total Azot ( N ) 4,98 din care prin fecale 0,44 şi solubil 4,53
- total Fosfor ( P ) 0,86 din care prin fecale 0,34 şi solubil 0,51
Tabel 15
4 CLASSIC
Furaj complet pentru păstrăv în sistem de furajare de 3 perioade
Caracterizare generală:
31
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Protecţia mediului
• 100 kg de furaje CLASSIC 3P cu un indice de conversie de 1-1,3 produc, în
kg:
- total Azot ( N ) 5,04 din care prin fecale 0,75 şi solubil 4,28
- total Fosfor ( P ) 0,68 din care prin fecale 0,48 şi solubil 0,20
Notă :
32
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Tabel 17
Raţia zilnică în procente de furaj având ca bază greutatea peştelui şi temperatura apei
CLASSIC Dimensiunea Greutate Temperatura apei O C
granulei în a peştelui
mm în g
<6o 6o 8o 10o 12o 14o 16o 18o >18o
Perioada II 2,8 15-130 1,0 1,3 1,5 1,7 1,9 2,0 1,6
Procentajele de furaj sunt orientative şi pot varia funcţie de condiţiile specifice de mediu înconjurător din păstrăvării
Capitolul III
33
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Răspândire.
Originar din America de Nord ( California ), a fost introdus în Europa în jurul
anului 1880, în Germania mai întâi şi apoi şi în alte ţări europene, printre care şi în ţara
noastră înaintea primului război mondial.
În America de Nord trăieşte în apele munţilor coastei pacifice începând din Alaska
şi până în California.
Există două varietăţi de păstrăv curcubeu : păstrăvul curcubeu propriu-zis
( rainbow trout) stabil în apele de munte şi păstrăvul curcubeu denumit „cu cap de oţel”
( steelhead trout ), care migrează în ocean în stadiul de adult.
În Europa au fost aduse sub formă de icre amândouă varietăţile, atât Salmo shasta
Jordan, ce trăia în regiunea superioară a pâraielor din Munţii Stâncoşi ( Oregon şi
California ), cât şi forma migratoare din regiunea dinspre vărsare a pâraielor respective (
Salmo irideus Gibons ).
Astăzi, datorită încrucişărilor făcute de-a lungul anilor între cele doua varietăţi,
păstrăvul curcubeu existent la noi are caracterele formei migratoare, motiv pentru care
populările făcute în trecut în apele curgătoare din Moldova, Maramureş, Banat şi
Transilvania nu au dat rezultate pozitive. Ajuns la talia de 20 cm coboară din pâraiele de
munte în zona colinară a râurior. Este cazul pâraielor Poşaga ( 1965 ) de unde a coborât în
Arieş, Gurghiu ( 1968 ), Idicel ( 1968 ) şi Trotuş ( 1966 ), de unde a coborât în Mureş. Se
cunoaşte un caz când, după viitura din iulie 1975, păstrăvul curcubeu a fost pescuit în
Dunăre, la Galaţi, ajuns aici, probabil, pe undele Siretului sa şi un exemplar pe Sabar în
1980.
Azi se mai găseşte în apele curgătoare doar în câteva pâraie care au în apropierea
lor păstrăvării de consum din bazinele cărora a evadat.
34
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
A fost introdus ca specie de bază în lacurile Bicaz şi Vidraru, însă a fost extras prin
braconaj aproape până la exterminare. În lacul Lotru forma până de curând specia
majoritară, iar lacurile alpine Urlea, Cindrel, Spurcat şi Podrăgel îl mai găzduiesc încă
alături de păstrăvul indigen. A fost introdus şi în Iezerul Ighiel şi în lacul Vulturilor –
Siriu.
Descriere.
Colorat mai puţin decât semenii săi din aceeaşi familie, păstrăvul curcubeu este
verde-cenuşiu uneori albăstrui pe spate, argintiu strălucitor pe flancuri şi albicios pe burtă.
În lungul liniei laterale, mult mai pronunţată decât la ceilalţi peşti din familia
salmonidelor, are o dungă cu irizaţii în culorile curcubeului, de unde îşi trage şi numele.
Această dungă este mult mai pronunţată la exemplarele care trăiesc în apele libere decât la
cele din bazinele păstrăvăriilor. La acestea – îndeosebi la masculi – dunga este mai
pronunţată în perioada depunerii icrelor.
Forma corpului este asemănătoare cu cea a păstrăvului indigen, solzii sunt însă mai
mari şi uşor căzători, în număr de 120 – 150 în lungul liniei laterale.
Flancurile şi spatele, ca şi înotătoarea codală, sunt presărate cu numeroase puncte
mici negre. Punctele roşii lipsesc. La unele exemplare punctele negre mici, de formă
neregulată sunt răspândite pe tot corpul, decât la păstrăvul indigen. Puietul de o vară are
dungi transversale ovale pe flancuri, dungi ce dispar în a doua vară.
35
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Optimul de hrănire îl are când temperatura apei atinge valori cuprinse între 15-
19oC; consumă însă hrana ce i se administrează şi când apa are temperaturi apropiate de
1oC, fapt care-l face să înregistreze unele creşteri şi în timpul iernii. La temperaturi ce trec
peste 23oC, hrănirea încetează.
În apele libere, hrana este constituită din tot felul de insecte şi larve existente în apă
sau care zboară la suprafaţa acesteia. Este mai vorace decât ceilalţi păstrăvi, fiind tot
timpul flămând şi în căutarea hranei. Înghite tot ce cade în apă.
Este mai puţin pretenţios în ce priveşte adăpostul, preferând în schimb apa mai
adâncă.
Creşterea.
În apele naturale, la vârsta de 2 ani când este bun de undiţă, atinge lungimea de 20-
25 cm şi o greutate de 100-250 g. În bazinele închise, creşterea este în funcţie de
temperatura apei, de debit şi în special de hrănire. Creşte mai încet decât fântânelul.
36
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
de 5,7 kg s-a pescuit în vara anului 1977 în lacul de acumulare Văsălatu de pe Râul
Doamnei.
Reproducerea.
Maturitatea sexuală o atinge la 2 ani ( masculul ) şi la trei ani ( femela ); femela are
icre uneori şi la vârsta de 2 ani atunci când are condiţii optime de dezvoltare. Depunerea
icrelor are loc primăvara, începând cu luna martie şi sfârşind cu luna aprilie, cu excepţia
celor din păstrăvăriile alimentate cu apă de izvor, unde depunerea icrelor are loc în
februarie şi chiar în ianuarie. În apele curgătoare naturale păstrăvul curcubeu nu se
reproduce. Depune însă parţial, icre în lacurile alpine şi în râurile care alimentează lacuri
de baraj în care a fost introdus.
La 1 kg greutate corp se obţin între 2300 şi 4000 de icre galbene sau portocalii de
4-6 mm în diametru, în funcţie de vârsta şi greutatea femelelor.
Incubaţia durează între 30-60 zile, icrele eclozând după acumularea a 330 – 390
grade – zile.
Diverse.
În apele în care există, pescuitul păstrăvului curcubeu este liber între 1 iunie şi 31
decembrie. Dimensiunea minimă admisă la pescuit este de 20 cm, iar într-o zi de pescuit
pot fi reţinute 10 bucăţi, iar din lacurile de acumulare 5 bucăţi. La undiţă cade atât muscă
artificială şi linguriţe cât şi momeli naturale mult mai uşor decât celelalte salmonide.
Acest fapt, alături de lipsa înmulţirii pe cale naturală, poate duce repede la secătuirea unui
fond de pescuit populat cu această specie în cazul în care repopulările nu au loc anual.
Păstrăvul curcubeu are carnea mai puţin gustoasă decât a păstrăvului indigen, dar
mai gustoasă decât a fântânelului.
Păstrăvul curcubeu nu face obiectul creşterii pentru repopulare întrucât, aşa cum
am amintit, nu se înmulţeşte liber datorită pierderii funcţiunii de reproducere normală,
urmare a adaptării lui îndelungate la viaţa în captivitate, unde icrele sunt recoltate de om.
37
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
De-a lungul anilor au mai fost aduse exemplare sub formă de icre embrionate, din
diverse colţuri ale continentului.
Astfel în anul 1957 au fost aduse din Japonia 200 000 icre sub formă de „icre
repede crescătoare”. Icrele au fost repartizate la păstrăvăria Câmpu Cetăţii. Specia s-a
dovedit a fi specia obişnuită de Salmo gairdneri.
În urmă cu mai multe decenii, printr-o selecţie efectuată mulţi ani la rând dintr-un
exemplar pescuit într-un lac din Columbia Britanică a fost creată o varietate de păstrăv
repede crescătoare, botezată după numele de origine : Kamloop.
Selecţia riguroasă făcută în staţiunea din Seattle – Washington, a furnizat icre în
majoritatea păstrăvăriilor din diverse ţări.
La noi au fost importate icre de Kamloop, în mai multe rânduri începând cu anul
1983.
38
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
În anii 1994 şi 1996 a fost importat din Danemarca un păstrăv curcubeu selecţionat
pentru creştere artificială cu o amplitudine de temperatură mai mare decât optimul
păstrăvului curcubeu actualmente băştinaş.
Este un păstrăv cu o rapiditate mai mare de creştere şi o amplitudine mai mare în
ce priveşte temperatura.
Dacă temperatura optimă a păstrăvului nostru curcubeu variază între 15-19oC, cea a
păstrăvului danez are o marjă mai mare ea variind între 9 şi 19oC dezvoltându-se foarte
bine la această gamă mai largă de temperatură.
Dovedindu-se a fi o varietate mai puţin pretenţioasă şi la o creştere de 200-300 g în
16 luni, aceasta câştigă teren în faţa celorlalte varietăţi de curcubeu.
A fost răspândită întâi la păstrăvăriile Gilău, Arpaş, Fiad, Pucioasa, Câmpu Cetăţii,
Dobra, Vaşcău, Lacul Roşu şi Săpânţa şi din 16 mai 2001 şi la păstrăvăria Ianca. Evoluţia
39
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
bună din ultimii ani a acestui păstrăv face ca el să înlocuiască treptat, în păstrăvăriile cu
apă rece, fântânelul care are o carne calitativ mai slabă ca cea de curcubeu.
Am menţionat la începutul descrierii păstrăvului curcubeu că, în Europa, au fost
aduse de pe Coasta de Vest a Americii de Nord două varietăţi de păstrăv curcubeu, una
stabilă ăn apele de munte şi alta migratoare. Se pare că la noi, varietatea care a proliferat
de-a lungul anilor a fost cea migratoare.
În urma mai multor analize făcute de specialişti de-a lungul anilor s-a constatat că
practic, păstrăvul curcubeu denumit local rainbow trout şi cel denumit steelhead trout sunt
specii aparte şi chiar total diferite.
s-a constatat astfel că datorită anatomiei, comportamentului şi structurii ADN
acesta se seamănă cu somonul de Atlantic ( Salmo ) şi ca atare nu este un păstrăv ci un
somon. Datorită acestui fapt Societatea americană de ihtiologie şi herpetologie a trecut
vechiul păstrăv migrator în categoria somonilor şi a fost botezat cu numele de
ONCORHYNCHUS MYKISS.
În consecinţă, păstrăvul nostru curcubeu, inclusiv varietăţile aduse de noi de-a
lungul anilor, nu este păstrăv curcubeu ci este somon.
Capitolul IV
Memoriu tehnologic.
40
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
pentru care a fost proiectată nu este „bătută în cuie”, adică 10 t nu reprezintă cantitatea
maximă de peşte care poate fii crescută în timpul unui ciclu de producţie.
Datorită faptului ca nu prea poate ca să fie vândut tot peştele odată ( atunci când
masa cumulată a acestuia atinge 10 t ), acesta fiind valorificat în timp, la diferite lungimi
şi mase ( de la 200g/buc la 400g/buc, şi chiar mai mult ), cantitatea de peşte crescută şi
valorificată în timp pe un ciclu de producţie este de peste 10t, atingând uşor 13-14 t.
Spaţiile proiectate se folosesc la întreaga capacitate asigurându-se realizarea in
flux continuu a producţiei proiectate .
În continuare se prezintă tehnologia de realizare a capacităţii de producţie, cu
stabilirea spaţiilor necesare şi a consumurilor specifice pentru fiecare fază de creştere a
păstrăvului.
41
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
42
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
producţie mai mare de peşte, deficitul de debit urmând a fi suplinit de instalaţia de aerare
propusă ca îmbunătăţire în capitolul V.
Necesarul de reproducători
Deoarece este mai eficient importul de icre direct fecundate, în păstrăvăria Ianca
nu se aleg reproducători pentru producerea de icre.
43
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
44
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
45
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
In total luciul de apa la cele 18 bazine repartizate pentru (P2) este de 2210 m2 .
Adâncimea apei la bazinele P1, P2 este de 0.8m la intrare si de 1.2m la ieşire. Pe
întregul contur al bazinelor este prevăzută o supraînălţare de 0.4 m .
După datele de mai sus cunoscătorul în ale salmoniculturii ar spune că păstrăvăria
poate produce mai mult de 10 t de peşte, însă problema principală care împiedică aceasta,
este faptul că debitul de apă este deficitar, ba mai mult în timpul anului variind, mai ales
vara, reducându-se cu aproape 50%.
Puieţii se ţin în troci până la vârsta de 2 luni după care se trec in bazinele de puieţi
până la vârsta de 5-6 luni . În aceste bazine ţinând seama de faptul că puieţii de păstrăv
sunt încă în prima fază de creştere densitatea este mai mare decât în bazinele de consum
( 435 buc.puiet/m2 luciu apă).
46
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
47
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
zilnice a icrelor moarte, curăţirii filtrelor ori de câte ori este nevoie etc. Perioada de
incubaţie este de cca. 330-380 grade zile, pentru icrele de păstrăv curcubeu. După trecerea
perioadei de incubaţie are loc ecloziunea din icre a puieţilor. Ecloziunea durează mai
multe zile approx. o săptămână ( cca.50grade-zile ) fiind influenţată direct de temperatura
şi calitatea apei. Pe măsura ce puieţii au fost eclozaţi din icre ei se îngrămădesc la intrarea
apei in incubatoare, adică acolo unde apa conţine mai mult oxigen dizolvat. Pentru acest
considerent este necesar a se mări debitul de apă ce intra in incubatoare, iar pentru a evita
rănirea pungii viteline a puieţilor se schimbă sensul de circulare a apei in incubator în aşa
48
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
fel ca apa intrând între pereţii cutiilor exterioare şi cei ai cutiilor interioare să intre sub
forma unui curent ascendent cu viteza redusă . În această fază puieţii eclozaţi având
nevoie de lumină se vor ridica treptat capacele de pe incubatoare, având grijă totuşi ca
puieţii să nu fie expuşi direct razelor solare. Începând din această perioadă îngrijirea ce se
va da puieţilor de păstrăv se va face ţinând seama de două aspecte distincte si anume:
• Creşterea puieţilor în troci
• Creşterea puieţilor în bazinele de puieţi
Deosebirile între cele două etape de creştere a puieţilor sunt determinate, în
principal de stadiul de dezvoltare, de mediul în care sunt crescuţi, de densitatea puieţilor,
elemente care la rândul lor impun administrarea unui anumit fel de hrană şi într-un anumit
mod . In incubatoare puieţii sunt ţinuţi 4-5 săptămâni timp în care resorbţia pungii viteline
se produce în proporţie de 2/3 moment în care începe hrănirea lor . După aceasta perioada
puieţii se trec în troci începând hrănirea, aceasta perioada tebuie urmăria cu atenţie pentru
a nu se pierde momentul în care aceştia învaţă să prindă hrana. Dacă acest moment nu
este urmărit si nu se intervine la timp cu hrană puietii vor inregistra un procent mare de
mortalitate, iar cei care raman se vor dezvolta necorespunzător. Densitătile initiale la care
se cresc puietiii in troci sunt in mod obisnuit de cca.10,000-12,000 bucati/troaca. Puietii
se cresc in troci cca. 2 luni. Prima hrana care se distribuie alevinilor va fi constituita este
reprezentată din hrană granulată corespunzătoare. Hrana se administreaza, de cel putin de
5-6 ori pe zi răspândită în cantităti mici şi în cât mai multe puncte. Trocile se vor curăţa
zilnic de hrana neprinsă de puieţi şi de puieţii morţi pentru a evita îmbolnăvirea puieţilor.
Se recomandă ca o zi pe săptămână să nu se administreze hrană, această recomandare
fiind valabilă pentru toate stadiile de dezvoltare.
Dup o perioada de approx. 2 luni de creştere in troci puietii sunt trecuti in bazinele
de creştere pentru puieti sortaţi pe trei categorii in funcţie de talia lor. In acest stadiu de
49
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
dezvoltare puieţii sunt crescuţi in număr mai mic pe m2 luciu de apă, densitatea medie
recomandată la începutul perioadei de creştere in bazine de maxim 1,000/m 2 . Stagiul in
aceste bazine durează 5-6 luni după care sunt sortaţi pe trei categorii de mărime şi trecuţi
în bazinele (P1) . La împlinirea vârstei de un an aceştia se trec in bazinele (P2).
4.9 Personal
50
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Capitolul V
Memoriu tehnic.
51
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Păstrăvăria Ianca face parte din categoria păstrăvăriilor de categoria I, având toate
dotările tehnice şi tehnologice ce se folosesc într-o astfel de păstrăvărie. De altfel, din
punct de vedere al instalaţiilor tehnologice, nu se deosebeşte de alte păstrăvării din
categorii inferioare de aceeaşi capacitate decât prin lipsa bazinului de decantare care
lipseşte ( apa este adusă dintr-o captare de izvoare şi nu necesită un proces de decantare ),
în rest fiind clasica păstrăvărie proiectată de N. Ciolac şi Paul Decei, ( întemeietorii
salmoniculturii moderne româneşti ), proiectul de constituire fiind realizat de N. Ciolac în
anul 1987.
Ca dotări păstrăvăria deţine o gamă largă de bazine, troci, incubatoare, bucătărie-
magazie, locuinţă – laborator, remiză de unelte precum şi diverse utilităţi gospodăreşti.
Astfel, păstrăvăria dispune de următoarele părţi constructive ( fară de care
activitatea productivă nu ar putea să se desfăşoare conform normelor salmonicole ):
• Locuinţa păstrăvarului compusă din :
1. dormitor ( dotat cu sobă teracotă ) 2;
2. cameră de zi ( dotată cu soba teracotă ) 1;
3. bucătărie (dotată cu soba teracotă, plită gatit tip aragaz, lavoar) 1;
4. baie ( dotată cu 1 WC, 1 spălător, 1 cadă ) 1;
5. hol de acces la toate camerele 1;
6. Laborator ( dotat cu grup sanitar propriu ce are în componenţă un spălător şi un WC )
52
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Dintre utilajele independente care există în cadrul păstrăvăriei Ianca fac parte :
• Lada frigorifică
• Cameră frigorifică , momentan nu mai este folosită;
• Maşină de tocat carne ( nu se mai foloseşte )
53
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Dintre cele de mai sus, camera frigorifică şi maşina de tocat nu se mai utilizează,
din motive lesne de înţeles: păstrăvului nu i se mai administrează hrană umedă, ci numai
hrană granulată, iar camera frigorifică nu se mai pune în funcţiune pentru că există în
dotare o ladă frigorifică de dimensiuni mai mici şi cu un consum mai mic de energie
electrică.
Mai sus s-au prezentat utilajele existente la ora actuală în cadrul păstrăvăriei, în
continuare urmând a se descrie cele ce constituie obiectivul respectivului proiect, adică
cele ce vor constitui posibila viitoare instalaţie de monitorizare şi control a cantităţilor de
oxigen dizolvat pe fiecare bazin, precum şi a temperaturii şi chiar pH-ului.
După cum am mai precizat obiectivul urmărit este monitorizarea şi controlul
oxigenului dizolvat, temperaturii şi pH-ului din apă, lucru realizabil printr-un sistem
automatizat de măsurare şi control a respectivilor parametrii.
Astfel, întregul sistem automatizat va fi compus dintr-un set de senzori electronici (
de ultimă generaţie ), capabili să transmită spre un PC informaţii privitoare la diferiţi
parametri ai apei ( oxigen dizolvat, temperatură, pH ). PC –ul fiind dotat cu un soft
special realizat pentru lucrul cu aceşti senzori, va analiza informaţia privitoare la
parametrii apei, şi va înregistra în anumite fişiere, datele referitoare la aceşti parametri,
dar va analiza şi valoarea acestora din punct de vedere al cerinţelor speciei de păstrăv,
semnalizând dacă acestea sunt necorespunzătoare, în acest moment acţionând un semnal
sonor ce poate fi auzit din orice punct al păstrăvăriei, precum şi declanşând un dispozitiv
de aerare – oxigenare a bazinelor dacă cantitatea de oxigen dizolvat scade sub limitele
normale absolute.
54
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
5.2.1 PC-ul
55
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
56
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
57
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
58
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
59
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
• pH si potential redox
Domenii de mãsurã:
pH: 0…15
Potential redox: -200…200 mV
Precizie: £ 0,5%
• Oxigen dizolvat
Domenii de mãsurã:
0 la 20 mg/l
0-10 m g/l la 0-1000 m g/l (apã purã)
0-5 mg/l la 0-60 mg/l (apã murdarã)
• Temperatură
Domenii de măsură:
60
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
To C : -5……+40 oC
Precizie : £ 0,5%
5.2.6 Electrovalve
61
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Se ştie că:
• 1 kg de păstrăv adult, la temperatura de 15oC consumă 140cm3 oxigen
dizolvat pe oră;
• 1 kg păstrăv adult, pentru o dezvoltare normală are nevoie de un debit de 2
litri apă pe minut
62
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
x = 30,93 m3O2
Deci, pentru a asigura deficitul de 6,48 m3O2/h este nevoie de un compresor care să
aibă un debit de cel puţin 40 m3aer/h.
Datorită faptului că vara debitul de apă se reduce la jumătate din cauza furtului de
apă de către locuitorii comunei Ianca, pentru irigat grădinile, se impune alegerea unui
compresor cu un debit de cel puţin 60 m3aer/h.
Punând în calcul şi faptul că din întreaga cantitate de aer introdusă în bazine nu tot
oxigenul reuşeşte să se dizolve în apă, un compresor de 90 m3 aer/h este mai mult decât
potrivit.
63
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Tip Model Debit Presiune Putere Turaţie Caracteristici Greutate Dimensiuni Obs.
refulare motor Lxlxh
Nmc/h bar Kw Rot/min Conf legendei Kg mm
E 1ECS1,5 90 7 15 1500 B, G, K, H 500 1910x754x145 Recipient 400 litri( 380V)
0
Legenda :
B = răcire compresor cu aer;
G = are presostat pentru reglarea funcţionării
K = are recipient final
H = are regulator pneumatic
Acest model de electrocompresor este fabricat de către S.C. Timpuri Noi S.A
Bucureşti, urmâna a fi instalat în clădirea destinată bucăatăriei de preparare a hranei
umede.
64
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Caracteristici tehnice:
Putere : 20kw
Tensiune 220/380V
Frecvenţa: 50Hz
Cos Ø : 0,8
Turaţie : 1500 rot/min
Greutate : 670kg
Dimensiuni ( mm): 1410x805x1025
Stabil, 3M40 cu pornire automată la căderea reţelei.
Regulatoarele fac parte din tipul regulatoarelor cu acţionare directă, tip II STAS
996-82 cu presiune de intrare 2-60 bar şi presiunea de ieşire de 0,02-2 bar, Q = 50 m 3/h
pentru fiecare regulator ( Q = debitul de aer ).
65
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
După sistemul de colectare a debitului de aer rezultat în urma trecerii prin cele 2
regulatoare de presiune se montează un teu de trecere de la Dn 50 la ţeava de pexal de
26mm. Acest teu va furniza debitul necesar distribuirii aerului către bazinele pentru
creşterea păstrăvilor adulţi.
66
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Din ţeava de pexal ce are rolul de distribuire a aerului pe bazine, în dreptul fiecărei
grupări de câte 2 bazine se va monta un teu pentru ramificare, deci pentru alimentarea
bazinelor cu aer, ţeava ce va alimenta bazinele cu aer va avea diametrul de 16 mm, fiind
de asemenea din pexal.
Rolul distribuitoarelor este de a realiza o cât mai bună distribuire a debitului de aer
în bazine, prin intermediul ventilelor de aerisire.
Aceste distribuitoare se vor introduce în bazine la jumătatea acestora la 1-1,3m
adâncime, având o lungime de aproximativ 5 m pe ele fiind montate din 30 în 30 cm câte
un ventil automat de aerisire având rolul de a lăsa să treacă aerul insuflat de compresor în
apă, nepermiţând apei să intre în interiorul distribuitorului.
Aceste distribuitoare se vor confecţiona din ţeavă metalică prevăzută cu orificii în
care se pot înfileta ventilele de aerisire.
67
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Capitolul VI
68
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
69
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
1. Saprolegniaza
Saprolegniaza sau mucegaiul este provocată de o ciupercă din genul
Saprolegnia sau Achlya şi se întâlneşte îndeosebi în perioadele cu apă rece. Atacă
icrele moarte din incubatoare, împrejurul cărora ţese filamente ca de vată şi se
întinde apoi la icrele sănătoase din vecinătate.
2. Ihtiosporidioza
70
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
1. Ihtiofiriaza
Este o boală foarte periculoasă, îndeosebi pentru puiet. Este provocată de un
protozoar de mărimea a 0,5-1mm ( Ichthyophthirius multifiliis ) care parazitează
peştele fixându-se, cu ajutorul cililor pe piele şi branchii, înotătoare şi ochi,
pătrunzând sub ţesuturi. Când paraziţii ajung la dimensiunea de 1 mm, după 15
zile, se desprind şi cad la fundul bazinului unde se închistează şi se înmulţesc prin
diviziuni succesive.
2. Chilodonelaza
Este o boală dată de un parazit foarte mic ( Chilodonella cyprini ) care se
fixează pe branchii şi uneori pe pielea peştilor, unde provoacă iritaţii. Parazitul se
înmulţeşte prin diviziune pe însuşi corpul peştelui parazitat, la o temperatură
optimă de 5-10o C, motiv pentru care periculozitatea mare o prezintă în anotimpul
rece ( iarna şi la începutul primăverii ).
3. Trichodiniaza
71
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
4. Costiaza
Este produsă de protozoarul flagelat Costia necatrix. Paraziţii atacă
tegumentul şi în special branchiile. Preferă apele cu temperatură mai scăzută. Este
foarte periculos pentru puietul de păstrăv şi păstravul de un an. Aspectele clinice
sunt asemănătoare debilitării fiziologice ( capul mare şi corp fusiform, culoare
albastră ); puieţii se freacă lateral de fundul trocii, înoată în spirală sau se lasă la ă
frântură de o secundă pe o latură ( oglindă ). Mortalitatea este masivă si de scurtă
durată. Instalarea parazitului este favorizată de poluarea bacteriologică a apei,
incărcarea cu mâl, stagnarea apei de fund, contactul intre peşti şi metabolismul
deficitar al peştilor.
5. Hexamitiaza
Este, denumită şi octomitiaza, după numele ştiinţific vechi dat protozoarului
care o provoacă ( Octomitus truttae ), este o boală a puieţilor de păstrăv în primele
luni de existenţă.
6. Mixosomiaza
Este, denumită popular căpiala sau coadă – neagră, este dată de un
sporozoar parazit denumit Myxosoma cerebralis sau, după o denumire în uz până
în urmă cu 2 decenii, Lentospora cerebralis.
7. Mixoboliaza
72
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
8. Oodiniaza
Este o parazitoză periculoasă în mod deosebit la puieţi întrucât netratată la
timp produce o mortalitate de 60-80 %.
Este dată de protozoarul Oodinium pillularis care se fixează pe piele şi pe
branchii.
2. Infestarea cu lipitori
73
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
***
4. Sanguinicoloza
74
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
5. Dyphyllobothrium latum
Este un vierme cestod care ca adult parazitează omul sau câinele ajungând la 12 m
lungime. Atacă îndeosebi peştii din apele curgătoare însoţitori ai păstrăvului.
Este importantă pentru că omul se poate infesta cu acest parazit prin consumarea
peştelui afumat, sărat sau icrelor, infestat cu parazitul respectiv.
Semnele parazitozei la om sunt date de scăderea poftei de mâncare, diaree, vomă,
tulburări nervoase etc.
6. Liguloza
Este dată de un vierme din clasa viermilor laţi ( cestode ), din care face parte şi
teniea ( ligula intestinalis ).
7. Triaenophoroza
Este un vierme parazit cestod ( Triaenophorus nodolosus ) prevăzut, la cap, cu
două perechi de ace, fiecare cu numeroşi dinţi măsurând în lungime până la 30 cm.
Viermele atacă adulţii şi puieţii de păstrăv, instalându-se în pereţii intestinului şi în
ficat, provocând inflamarea şi rănirea acestuia. Aici, parazitul dă naştere la numeroşi
chişti, care cu timpul sunt eliminati în apă unde, după circa o săptămână, ies larvele care
trăiesc trei zile, timp în care trebuie să fie înghiţite de specii de Copepode. Prin
consumarea acestora de către peşti larvele trec prin pereţii intestinului şi ciclul reâncepe.
75
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
8. Cataracta vierminoasă
Este dată de trematodul Dyplostomum spathoceum şi Nanophyetus salmonicola
care în stadiul de adult, ca şi Sanguinicola, trăieşte în intestinul unor păsări de baltă şi are
ciclul de dezvoltare ca şi aceasta.
9. Capilaroza hepatică
Este dată de parazitul Capillaria eupomotis ( Ghittino ) lung de 5-25 mm şi lat de
0,017-0,25 mm.
Ciclul de dezvoltare este de circa 6 luni perioadă în care oul dezvoltat în ficatul
peştelui ajunge în apă, trece în intestinul unui vierme acvatic unde se dezvoltă larva, ciclul
închizându,se prin consumarea viermelui de către peşte.
Ca profilaxie, întrucât sunt infestaţi şi păstrăvii cu acest parazit se recomandă
evitarea hrănirii păstrăvilor cu peştii cruzi.
10. Acantocefaloza
În mică măsură un alt parazit ( Metechinorhyncus truttae ) având ca gazdă
intermediară răcuşorul ( Gammarus pulex ) provoacă leziuni în intestinul păstrăvului
curcubeu în faza de puiet.
1.Furunculoza ( Furunculosis )
Este una din cele mai periculoase, boli, provocată de o bacterie denumită
Aeromonas salmonicida. Aceasta trăieşte în apă în materiile organice de putrefacţie şi
atacă îndeosebi păstrăvul indigen şi fântânel dar şi păstrăvul curcubeu, acesta fiind însă
mai rezistent la boală.
76
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
4. Boala branchiilor
Este rar întâlnită la noi fiind în general caracteristică aglomerărilor mari de puieti şi
a apelor bogate în suspensii organice sau de altă natură.
Atacă de obicei puietii de o vară, manifestându-se prin decolorarea şi apoi
umflarea branchiilor şi tumefierea lor prin depunerea de substanţe între lamele.
77
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
distrugă carnea până la radiile pedunculului codal, care rămâne doar un ciot. Nu se
cunoaste cu precizie sursa contaminării, însăşi evoluţia bolii fiind controversată.
Ca tratament se recomandă băi cu sulfat de cupru 10 g la 200 litri apă timp de 1-2
minute la interval de 24 ore sau tripaflazină 1 g la 100 litri apă mai multe zile până la
vindecare.
Fiind vorba de o boală bacteriană, cura de sulfamidă şi antibiotice dă bune
rezultate.
Să nu se confunde cu necroza aripioarei dorsale.
a puieţilor şi prin atribuirea unui debit suficient în bazine, mai mare când apa a depăşit
17oC temperatură, respectiv 1-2 litri/sec. la 1 000 puieti.
78
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Când boala este înaintată provocând ulceraţii se grefează la baza dorsalei o serie de
bacterii de tip Aeromonas, Pseudomonas, Condroccus şi diverşi parazişi, boala evoluînd
letal.
79
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
5. Gastroenterita
este boală de natură alimentară cauzată prin consumul deşeurilor intrate în
putrefacţie, mai ales vara şi a granulelor expirate.
80
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Păstrăvul se dezvoltă normal într-o apă cu pH având valori cuprinse între 6,6-8.
apa cu pH necorespunzător poate fi suportată pe o scurtă durată. În general apele noastre
de munte ( izvor ) au pH-ul cuprins între 6,5-8.
81
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Pentru evitarea instalării mucegaiului, apa care alimentează icrele trebuie să fie cât
mai limpede. Întrucât icrele moarte sunt atacate de ciupercă chiar şi în cazul apei limpezi,
icrele trebuie tratate periodic cu un fungicid, cel mai bun dovedindu-se a fi, în practică,
verdele de malahit.
Verdele de malachit este o sare de cupru sub formă de cristale verzi cu puternice
proprietăţi colorante, motiv pentru care utilizarea lui se face cu precauţiune, întrucât
pătează hainele fara sa se mai poată fi curăţate.
Verdele de malahit se livrează în flacoane de 10 – 100 g şi se poate păstra
nedesfacut mai multi ani.
Produsul utilizat în păstrăvăriile noastre este de fabricaţie daneză. Produsul
Colorom, de fabricatie românească, datorită conţinutului ridicat de zinc, nu este
recomandat în tratamentul icrelor şi alevinilor.
Modul de utilizare a verdelui de malahit deşi a fost descris la capitolul „incubarea
icrelor” îl amintim şi aici :
Concentraţia este de 1 g la 200 l apă.
Timpul de expunere : 20-30 minute.
Perioada de tratare: de 2 ori pe săptămână şi uneori de 3 ori ( în cazul apelor mai
puţin limpezi ).
Data primului tratament : la 24 ore după fecundare.
Data ultimului tratament : la încetarea ieşirii primilor puieţi.
În timpul tratamentului, apa va fi oprită, lăsând doar un fir subţire care să ajute la
omogenizarea soluţiei din incubator. După scurgerea celor 20-30 minute se va da drumul
la debitul normal.
Soluţia se prepară în găleţi din lastic şi nu din tablă de zinc sau zincată şi nu se
păstreză de la o zi la alta, întrucât devine toxică.
82
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
83
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
84
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
în minciog – între 10 şi 50 secunde, până când se agită puternic între ei. O baie prea lungă,
respectiv dacă puieţii repuşi în troacă cu apă curată se întorc cu burta în sus, este
dăunătoare.
Se va avea grijă ca baia preparată să nu fie folosită până la epuizarea oxigenului
din apă.
De regulă, soluţia dintr-o troacă ( circa 200 litri ) se foloseşte numai 1-2 ore.
Tratamentul în bazin, indicat îndeosebi la păstrăvii di vara a doua în cazul necrozei
aripioarelor dorsale, se face timp de 15-20 minute, cu o concentraţie de 0,5 g la 1000 l apă
timp de 1 oră.
Sulfatul de cupru este indicat şi în combaterea algelor verzi şi a vegetaţiei mărunte
din bazinele fără peşte. Doza este de 50 g la 1000 l apă, cu menţinerea ei în bazin minim 24
ore. Eliberarea apei în râu se face prin introducerea unui debit calculat astfel încât să
schimbe întreaga cantitate de apă din bazin în numai puţin de 24 ore. Soluţia eliberată brusc
în râu poate provoca moartea peştilor şi a faunei acvatice din liber.
Baile cu formol se utilizează în combaterea paraziţilor externi – costia şi
saprolegnia – si a germenilor microbieni. Formolul este un bun dezinfectant, utilizat cu
bune rezultate la dezinfectarea incubatoarelor înainte de depozitarea lor, a trocilor de beton
şi a bazinelor, precum şi la păstrarea pieselor moarte.
Formolul, pentru a putea fi utilizat trebiue păstrat la întuneric, ferit de frig şi de
căldură.
Se recomandă păstrarea lui la temperatură de 10-15 oC . Formolul care este tulbure
sau are depuneri pe fundul vasului în care este păstrat nu se utilizează în piscicultură.
Formolul livrat în farmaciile noastre are o concentraţie de 40%, iar cel folosit la tratamente
în pepiniere, obişnuit de 29%, dozele de mai jos fiind socotite la această ultimă
concentraţie.
Tratamentul în cazul paraziţilor externi ( costia, saprolegnia ) este atât preventiv cât
şi curativ şi se face în prima lună de existenţă a alevinilor.
Concentraţia băii este de 0.500 l formol la 1000 l apă.
85
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
86
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Notă: datele din tabelul de mai sus pot varia în timpul perioadei precizate.
Perioadei de la 6 luni la 1.2 ani ( când se preconizează că întreaga producţie va fi
valorificată ) îi corespunde un efectiv de cca 53000 buc peşte având greutatea cuprinsă
între 40g – peste 400 g; dacă presupunem că intregul efectiv va avea 10 t ( capacitatea
păstrăvăriei ), si atunci greutatea medie a unui păstrăv va fi de 180 grame. Deci
cantitatea de hrană folosită la această vârstă va fi de 180 kg pe zi, ceea ce corespunde
cu atingerea capacităţii maxime de producţie a păstrăvăriei, în acest moment este nevoie
ca peştele să fie valorificat.
In practică lucrurile nu stau chiar aşa, determinarea hranei necesare pentru consum
se va face în fiecare lună după o măsurare a greutăţii păstrăvului ţinând cont de raţiile
furajere ce se administrează în funcţie de temperatură si greutate.
87
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Aceste raţii au fost prezentate la capitolul în care s-a prezentat hrana ce se foloseşte
în păstrăvărie, cantităţile de furaj în funcţie de sortiment şi greutate pe zi vor fi
următoarele:
Pentru 1 păstrăv cuprins între 40-130g este nevoie de cca. 1,33 g furaj/zi = 55 lei
( calculul s-a făcut pentru un păstrăv de 70 g )
Pentru 1 păstrăv cuprins între 130-400g este 1,8g furaj pe zi = 72 lei ( calculul s-a
făcut pentru un păstrăv de 180 g )
88
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Cap VII
Memoriu economic, capacitatea de producţie, valoarea producţiei marfă.
Calculul preţului de cost
89
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Preţurile de mai sus sunt cu TVA, fiind cele mai recente ( valoare de magazin ),
însă valoarea lor poate scădea dacă instalaţia propusă va fi realizată de o firmă
specializată în domeniu, pentru o scădere a preţului investiţiei recomandându-se realizarea
unei licitaţii.
În calculul făcut mai sus nu s-au inclus cheltuieli referitoare la manoperă, transport,
cheltuieli directe, indirecte, care pot apărea pe parcursul realizării investiţiei etc.
Sistemul respectiv în primă fază poate renunţa la senzorii de pH şi temperatură,
precum şi la grupul electrogen, acestea putând să fie introduse în viitor ca părţi integrante
ale sistemului.
De asemenea dacă acest funcţionează la cerinţele proiectate, sistemul de
monitorizare cu senzori şi control cu electrovalve poate fi extins şi la celelalte bazine,
prcum şi la casa incubatoarelor şi trocile de creştere.
Deşi pare costisitoare, această investiţie are marele avantaj că poate da o siguranţă
în exploatarea păstrăvăriei, mentinând păstravaria la standardele proiectate ( 10 t
producţie peşte pe ciclu ).
Investiţia se poate amortiza în câţiva ani, având în vedere eficienţa pe care o va
conferi procesului tehnologic, totodată mărind capacitatea de producţie a păstrăvăriei
( dublând-o chiar ).
90
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Tabel 23
Nr. Specificaţie UM. Cant. Valoare (lei)
crt
1 Materiale buc x 30721120
2 Material genetic ( icre buc 100000 54700000
embrionate )
3 Hrană granulată kg 4406 135164362
4 Energie 14011056
5 Cheltuieli cu telefonul 1973949
6 Cheltuieli indirecte 20159949
7 Amortisment 10619255
8 Taxă şcolarizare 2500000
9 Total materiale 277849691
10 Manoperă 27136613
11 Cheltuieli 40% 10845645
12 Total manoperă 37991250
13 Total cost secţie 315140949
14 Profit 15% 47376142
15 Preţ producţie 363217091
16 TVA 19% 69011247
17 Total cheltuieli 432228330
Efectivul real : 4600kg/50300buc
91
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
92
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Capitolul VIII
Concluzii
Faţă de alte păstrăvării situate în zone montane cu variaţii mari ale condiţiilor
geoclimatice, Păstrăvăria Ianca este situată în zonă de câmpie la 50 m altitudine, ceea ce
face ca accesibilitatea să fie maximă în orice perioadă din an, neînregistrându-se
temperaturi foarte joase, putând astfel ca pe perioada întregului an să se înregistreze un
proces de hrănire-asimilaţie al păstrăvilor nemaintâlnit în multe păstrăvării din ţară.
Faptul că se preferă importul de icre direct embrionate din Danemarca din specia
„Păstrăv danez” duce la folosirea în procesul tehnologic al unui material genetic de înalte
calităţi productive, eliminându-se astfel şi dereglările genetice, acest păstrăv, fiind mai
rezistent la boli, are un interval optim de hrănire mai mare ca alte specii de salmonide, şi
este mai puţin pretenţios la calităţile apei. De altfel raportul conversiei hranei consumate
în masă corporală este foarte mulţumitor ( 1:1 ).
Folosirea hranei granulate din import de foarte bună calitate, duce la eliminarea
unor riscuri de îmbolnăvire ca urmare a lipsei din alimentaţie a unor nutrienţi necesari
unei bune dezvoltări, totodată având şi un procent de asimilaţie mai bun decât clasicele
reţete de hrană pentru păstrăv ( indicele de conversie este de 1:1 ).
Punerea în funcţiune a sistemului automatizat de monitorizare şi control, elimină o
serie de neajunsuri privind alimentarea bazinelor cu oxigen, sistemul respectiv având
menirea de asigurare a debitului de oxigen necesar desfăşurării procesului tehnologic,
ducând chiar la o mărire a capacităţii de producţie.
Durata de recuperare a investiţiei ce se va realiza este relativ scurtă, putându-se calcula cu
următoarea formulă:
D = I/B
D = durata;
93
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
94
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
Bibliografie :
• *
Amenajamentul O.S. Corabia – U.P.VII Perdele;
• Bârcă Gh., Şoileanu B. – Amenajarea şi Exploatarea Apelor Interioare
Piscicole;
• *
Catalog de produse Valrom Industries 2001;
• *
Catalog produse Romstal 2001;
• *
Catalog produse 2002 S.C. Timpuri Noi S.A Bucureşti;
• Cristea Al., Cimpoia Al – Instalaţii de Ventilare şi Condiţionare a Aerului
ed. 1978;
• Decei Paul – Creşterea Salmonidelor ( ediţia a II a, editura Terra Design,
2001 );
• *
Firma Romavet Bucureşti – date tehnice privitoare la hrana granulată Nutra
şi Classic;
• *
htpp://www. Intercontrol.ro; senzori + placi achiziţie;
• *
htpp://www. Geo Strategies .ro;
• *
htpp://www.rainbow trout.com.
• Marinescu V. – curs Colegiu Cinegetic la Creşterea Intensivă a
Salmonidelor 2001-2002;
• Macoveschi I., Ploscaru R., - Principalele boli ale salmonidelor din unităţile
de creştere, ed.”Gnomes Land” – Bucureşti, 2001;
• Negruţiu A. – Cultura Vânatului şi Salmonicultură –curs ( „Universitatea
Transilvania” Braşov, 1982 ) ;
• Negruţiu A. – Cultura Vânatului şi Salmonicultură – îndrumar
( „Universitatea Transilvania” Braşov, 1982 ) ;
95
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă
96