Sunteți pe pagina 1din 96

Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I.

Cinegetică
Proiect de Diplomă

Capitolul I

Descrierea generala a zonei studiate

1.1. Situatia geografica

Păstrăvăria Ianca, situată în raza comunei Ianca, mai precis în S-V acesteia în
judeţul Olt.
Din punct de vedere forestier se afla pe suprafaţa U.P.VII Perdele din cadrul O.S.
Corabia.
Geografic, pădurile sunt situate în partea de S-E a Câmpiei Olteniei, Câmpul
Dăbuleniului ( S-E acestuia ). Fitoclimatic apartine etajului de vegetatie al silvostepei.

1.2. Încadrarea în organizarea administrativă

Păstrăvăria Ianca aparţine O.S. Corabia, din cadrul D.S. Slatina situată pe U.P. VII
Perdele, în districtul Ianca.
Din punct de vedere cinegetic se află pe fondul de vânătoare AJVPS 54 Ianca.

1
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

1.3. Limite si vecinatăti


Tabel 1

Puncte Limite Hotare


cardinale Vecinatati Felul Denumirea felul
şi denumirea
N U.P.IV Artificială Canal de irigatie E 6 Artificiale
Branişte liziera pădurii
artificialDig de apărare a Artificiale
flviului Dunărea de liziera pădurii
U.P.III Potelu la Ianca la Gura
Padini
S Convenţional Liiera ( partea de Artificiale
nord ) a trupurilor de liziera pădurii
pădure
artificial « Casa Pădurii », Artificiale
« Nisipuri » şi liziera pădurii
« Incinta »
U.P.II Orlea artificială Drum naţional Artificiale
Bechet-Dăbuleni- liziera pădurii
Corabia
U.P.I Corabia Convenţională Limita NE a oraşului Artificiale
Corabia liziera pădurii
artificial Drumul Vădăstriţa- Artificiale
E-NE Vârtopu-Corabia Liziera pădurii
U.P.IV conventional Liziera estică a
Branişte trupurilor de pădure
« Casa Pădurii »,
« Nisipuri » şi
« Incinta »
conventional Limita dintre Artificiale
judeţele Dolj şi Olt Liziera pădurii
V O.S. Corabia conventional Liziera vestică a Artificiale
trupurilor de pădure Liziera pădurii
« Casa Pădurii »,
« Nisipuri » şi
« Incinta » şi vestul
oraşului Corabia

2
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

1.4 Căi de acces


Tabel 2

Drumuri utilizate ( de exploatare –DE, publice-DP )


Lungimea – Km- Suprafaţa -ha-
Nr. Indica- În În În În Felul drumului
crt. tivul Denumirea pădure afara f. Total pădure afara f. Total
cod
f.stat f.stat
- DE Drumuri de exploatare ale altor sectoare
1 011 Canal: E3-E3.N - 10,1 10,1 - 41,9 41,9 De pământ
2 012 Canal : E4 - 7,0 7,0 - 60,5 60,5 De pământ
3 013 Canal : E5-E5.N - 4,8 4,8 - 13,2 13,2 De pământ
4 014 Canal : E5.N.N - 5,2 5,2 - 16,2 16,2 De pământ
Tot DE 27,1 27,1 - 131,8 131,8
- DP Drumuri publice
5 001 Dăbuleni-Corabia - 10,0 10,0 - 57,7 57,7 Drum naţional
asfaltat
- Total - 37,1 37,1 - 189,5 189,5 -
- NE Drumuri necesare - - - - - - -
- - Alte terenuri - - - - 4,7 - -
- - Total general U.P. - - - - 194,2 - -
Idenstot=191,0 m/ha din care Idens(DE)=139,5m/ha;Idens(DP)=51,5m/ha

1.5 Condiţii staţionale

Teritoriul U.P -ului este situat in regiunea silvostepei sud-estice a Câmpiei


Olteniei, aici semnalându-se si dune de nisip.

1.5.1 Condiţii geologice

Din punct de vedere geologic, pe teritoriul U.P.VII Perdele, în urma executării


profilelor principale de sol, coroborate cu studiul hărţii geologice, a fost semnalată
existenţa formaţiunilor cuaternare reprezentete prin depozite eoliene pe care s-au format
dunele existente. Formaţiunile cuaternare aparţin Pleistocenuluui şi Holocenului mediu şi
superior. Depozitele de dune sunt constituite de nisipuri fine care conţin circa 95% cuarţ
şi în rest mică, granate, calcită, harblendă. Pe aceste formaţii au luat naştere psamosolurile
existente în cadrul U.P.

3
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

1.5.2 Condiţii geomorfologice

Teritoriul supus studilui este situat în partea de sud-est a Câmpiei Olteniei, în


Câmpul Dăbuleniului, aparţinând silvostepei, unde de regulă condiţiile de vegetaţie sunt
ostile acesteia.
Formele de relief sunt reprezentate prin dune de nisip, al căror teren prezintă o
pantă medie de 4o ( perdelele orientate de la nord la sud ) şi 2-3o ( perdelele orientate est-
vest- catre râul Jiu şi către râul Olt ).
Anterior constituirii sistemului de irigaţii Corabia-Dăbuleni-Sadova, dunele erau orientate
pe direcţia est-vest cu un microrelief frământat, cu pante locale de 30-40%, a căror
lungime era de 100-200 m. frecvenţa acestor dune era mai mare în sudul U.P. şi mai slabă
în nord unde terenul era mai uniform, interdune a căror lăţime depăşea 1 km. Dunele mai
mari erau consolidate cu vegetaţie forestieră.
Altitudinea medie a U.P. este de 50 m .
Pentru U.P VII Perdele există condiţii prielnice de vegetaţie pentru arboretele de
salcâm, constituite în prezent în perdele forestiere amplasate geometric după un proiect de
execuţie dinainte stabilit. Există, de asemenea, condiţii ( create artificial ) pentru perdele
din plopi euramericani, amplasate de-a lungul canalelor de irigaţie ( care dacă nu sunt
funcţionale perdelele de plopi dispar ), care împreună cu perdelele de salcâm încearcă să
preia funcţiile fostelor păduri de salcâm, instalate în zonă.

1.5.3 Hidrologie

U.P. VII Perdele este lipsită de reţea hidrologică interioara, fiind delimitată la sud
de fluviul Dunărea iar la est si vest de râul Olt, respectiv râul Jiu. Aportul de apă di
acestea pentru vegetaţia forestieră este redus penru că perdelele sunt situate în zona de
terasă unde apa freatică se găseşte la adâncimi de 10-25 m. în interdune, pânza de apă

4
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

freatică se gaseste la 20-50 m, determinată de regulă de nivelul apelor din canalele de


irigaţie, formând în acest sens microstaţiuni cu vegetaţie ca atare.

1.5.4 Climatologie

Teritoriul U.P. VII Perdele se caracterizează printr-un climat de silvostepă,


deosebit de secetos datorită cuantumului redus de precipitaţii din perioada de vegetaţie, a
temperaturilor ridicate la suprafaţa solului şi a capacităţii reduse a solului de reţinere şi
înmagazinare a apei. Neuniformitatea căderii ploilor dă naştere la secete frecvente
( anuale ) de 30-40 zile. Durata acestor secete atinge 60-70 zile odată la 7-8 ani şi chiar
80-90 zile, în anii excesiv de secetoşi, odată la 15-20 ani, provocând adesea fenomene de
uscare anormală a arboretelor constituite în perdele.

1.5.5 Regimul termic

Regimul termic caracterizat prin temperaturi medii lunare şi anuale, valori maxime
şi minime, temperaturii medii pentru perioada bioactivă şi cea de vegetaţie, precum ş
datele privind primul şi ultimul îngheţ, în mod sintetic se prezintă astfel:

Tabel 3

Staţia Temperatura medie lunară, anuală, amplitudinea


I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual Amplit.
Corabia -2,5 - 5,5 11,9 17,1 21,1 23,2 22,4 18,3 11,9 5,5 0,2 11,1 25,7
0,2

5
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Variatiile temperaturilor medii lunare intr-un an

temperatura medie lunara

25 21.1
23.2 22.4
20 17.1 18.3
15 11.9 11.9
temp. 10
5.5 5.5
5
-0.2 0.2
0 -2.5
-5
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
lunile anului

Tabel 4
Luna/staţia V VI VII VIII IX X Anual
Calafat 2,3 10,5 18,8 17,5 6,8 0,1 56,0

Tabel 5
Date calendaristice ale înghetului ( medii şi extreme )
Primul îngheţ ( toamna ) Ultimul îngheţ ( primăvara ) Durata
medie în
Staţia Data Cel mai Cel mai Data Cel mai Cel mai zile a
medie timpuriu târziu medie timpuriu târziu interv.
fără
îngheţ
Corabia 2.XI 27.IX 2.XII 3.IV 6.III 24.IV 213

Datele prezentate, deşi nu sunt înregistrate pe eritoriul U.P. VII Perdele, ele
caracterizează din punct de vedere termic această zonă permiţând formularea de concluzii
ce pot avea importanţă deosebită în fundamenterea de soluţii pentru gospodărirea fondului
forestier, cât şi la stabilirea soluţiilor silvotehnice privind exigenţele ecologice ale
speciilor forestiere utilizate la împăduriri.

6
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

1.5.6 Regimul pluviometric

Regimul pluviometric, caracterizat prin precipitaţii atmosferice ( mm ) , medii


lunare şi anuale, cantităţi maxime în 24 ore, ploi torenţiale, abundente, evapotranspiraţia,
indici de ariditate de Martone, indici de compresare, hidrică etc, se prezintă sintetic astfel:
Tabel 6
Staţia Precipitaţii medii atmosferice lunare şi anuale
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Corabi 34,2 30,6 30,0 41,5 53,1 69,0 58,0 36,9 41,8 41,6 44,6 38,0 519,3
a

Variatiile cantitatilor medii lunare de precipitatii intr-un an

cantitatile medii lunare de precipitatii


80 69
58
60 53.1
41.5 41.8 41.6 44.6 38
cantitatea

36.9
40 34.2 30.6 30

20

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Lunile anului

1.5.7 REGIMUL EOLIAN

Valorile temperaturilor medii, umidităţii atmosferice, evapotranspiraţiei, etc., sunt


influenţate de natura, viteza, şi intensitatea vânturilor din zonă.
Pe teritoriul U.P. VII Perdele nu sunt staţii meteorologice care să înregistreze
mişcarea aerului, iar distanţa mare la care se află aceste staţii, nu permite extrapolarea
datelor de la acestea.
Datele care vor fii prezentate în continuare au un caracter general si orientativ.

7
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Zona perdelelor forestiere este bântuită de vânturi frecvente, din care cea mai mare

frecvenţă ( 20% ) o au vânturile din direcţia vestică, aceste vânturi au şi viteza mai mare,
antrenează nisipurile, în special în perioada 15 martie – 15 aprilie. Frecvenţa şi direcţia de
înaintare a dunelor era determinată de direcţia vestică din care băteau vânturile.
Frecvent este şi vântul din direcţia estică care bate în lunile de iarnă ( 15 decembrie
– 1 martie ).
Vânturile neregulate şi cu frecvenţe reduse bat din toate direcţiile. Zona nu este
lipsită nici de furtuni, a căror direcţie este predominant din sector vestic, mai rar sudic.
Numărul zilelor când nu bat vânturile reprezintă 25 – 35 % din durata anului,
maximul de calm înregistrându-se în lunile de vară.
Exceptând furtunile, viteza vântului nu depăşeşte 3.2 m/sec. Această caracterizează
mai des vântul din vest în perioada 15 martie – 15 aprilie. În restul anului, viteza vântului
se reduce sub 2m/sec.. Sintetic, direcţiile spre care bat vânturile precum şi frecvenţa
( procentul - % ) din timpul cât bat sunt următoarele :

Tabel 7
Direcţia ( puncte cardinale ) …………… Frecvenţa ( % )
SV NV SE NE S E N V Total Calm
12,3 12,5 20,1 4,8 8,9 9,8 1,8 14,1 - 15,7

8
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Regim ul eolian ( directia si frecventa vanturilor )

Frecventa ( % )

SV
30
NV
20
12.3
10 12.5
V SE
20.1
14.1 0
1.8 4.8

N 9.8 8.9 NE

E S

1.6 Clima şi vegetaţia forestieră

U.P. VII Perdele situat în partea de sud a Câmpiei Olteniei, oferă condiţii
climatice favorabile de vegetaţie pentru speciile forestiere existente : salcâm şi plop
euramerican cu condiţia ca acesta din urma să fie plantat de-a lungul canalelor de irigaţie,
iar acestea să fie funcţionale.
Funcţie de datele climatice prezentate anterior, teritoriul U.P. VII Perdele face
parte din provincia C.f.a.x., caracterizată printr-o climă temperată, cu precipitaţii medii
anuale în jur de 500 mm, temperatura medie a lunii celei mai reci nu scade sub –2,5 oC,
iar cea a lunii celei mai calde este de +23,2oC. indicele de ariditate are valoarea 24,6,
indicând un climat de silvostepă.
Înrăutăţirea condiţiilor termice se accentuează în lunile iunie – septembrie, datorită
frecvenţei relativ mari a zilelor cu temperaturi ridicate ( peste 30 oC ), iar în lunile iunie
– iulie -august, evapotranspiraţia potenţială realizează valorile cele mai ridicate ( 129,148
şi respectiv 133mm ).

9
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

În timpul sezonului de vegetaţie, evapotranspiraţia este 642 mm. Precipitaţiile


medii anuale de 519,3 mm asigură o clasă de favorabilitate ridicată pentru speciile
forestiere din cuprinsul U.P.
Regimul eolian caracterizat prin vânturi predominante din partea vestică,
influenţează negativ teritoriul U.P. prin spulberarea nisipului ( deflaţie ) şi vegetaţia prin
mărirea evapotranspiraţiei şi reducerea umidităţii din sol şi aer. Această influenţă negativă
este redusă de amplasamentul geometric al perdelelor forestiere de protecţie care a fost
creat cu scopul protejării zonei luate în studiu contra factorilor climatici dăunători precum
şi a efectelor negative produse de aceştia.
În concluzie, se poate spune că speciile forestiere din cuprinsul U.P. VII Perdele
beneficiază de condiţii climatice favorabile pentru îndeplinirea scopului pentru care au
fost create, ca şi pentru asigurarea unei productivităţi ridicate.

1.6.1Tipuri de staţiuni

Staţiunile ( tipurile de staţiune ) au fost determinate ca o totalitate a suprafetelor cu


condiţii identice sau asemănătoare pentru producţia lemnoasă, sau ca un ansamblu de
unităţi staţionale elementare identice sau ecologice şi silovoproductiv echivalente, cu
caractere fizico-geografice ( situaţie, topoclimat, relief, substrat litologic, sol, ape
subterane şi supraterane ) asemănătoare cu soluri apropiate ca tip genetic şi ca proprietăti
fizico-chimice.
De asemenea, tipurile de staţiune au asociaţii de plante ce exprimă acelaşi regim de
troficitate, umiditate, aeraţie, consistenţă in sol şi care sunt apte pentru aceeaşi vegetaţie
forestieră , reacţionând în acelaşi mod la intervenţiile silviculturale.
În unele situaţii apar complexele staţionale ( alternante de dune şi interdune )
determinate de faptul că pe o arie foarte mică se constată o variaţie a situaţiei locale. În
astfel de cazuri, determinarea staţiunilor elementare nu s-a făcut conform ariei restrânse

10
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

de răspândire, ci după situaţia dominantă. La aplicarea soluţiilor prevăzute, agentul


executor va avea în vedere caracterul complex al acestor tipuri de staţiuni.
În vederea determinării şi delimitării pe teren a tipurilor de staţiuni, sau preluat
informaţiile din amenajamentul precedent şi s-a efectuat şi studiul staţional, cu, luarea în
considerare a tuturor factorilor ( de climă, sol, vegetaţie, relief ), permiţând descrierea şi
sintetizarea acestora în scopul aplicării aceloraşi măsuri de gospodărire.
Din punct de vedere fitoclimatic, perdelele forestiere sunt situate în etajul
fitoclimatic al silvostepei ( Ss = 100% ).
Din punct de vedere al bonităţii 35 % din suprafaţa fondului forestier aparţine
staţiunilor de bonitate mijlocie iar 65 % aparţine staţiunilor de bonitate inferioară.
Evidenţa si răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune

Pe baza studiului pedologic şi staţional, corelat cu datele climatice, cu vegetaţia şi


unitatea geomorfologică de relief, în cadrul U.P.VII Perdele sau determinat trei tipuri de
staţiune a căror repartizare şi denumirea acestora este următoarea :

Tabel 8

Tipuri de staţiune Suprafaţa Repartizarea Tipuri şi subtipuri


totală suprafeţelor pe de sol
categorii de bonitate
Nr.
crt Cod Denumirea Ha % Sup. Mijl. Inf. Cod Denumirea

Ss - SILVOSTEPĂ
Silvostepa di 930 Psamosol tipic
Câmpia 1
1 9.1.1.1 Olteniei pe 120,9 64 - - 120,9 Psamosol cu
. dune de 930 fragipan
nisip, III 9
931 Psamosol
0 molic cu
fragipan

11
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

2 9.1.1.2 Silvostepă 26,2 14 - 26,2 - 930 Psamosol tipic


. din Câmpia 1
Olteniei pe
dune de
nisip, II
9.2.1.1 Silvostepă 42,4 22 - 42,4 - 930 Psamosol
3 . din câmpia 1 tipic
olteniei pe
depresiuni 930 Psamosol
de interdune 2 molic
nisipoase, II
Total T.S. 189,5 100 - 68,6 120,9 - -
% 100 - - 36 64 - -
Alte terenuri 4,7 - - - - - -
Total general U.P. 194,2 - - - - - -

1.7 Conditiile de vegetaţie

1.7.1 Vegetaţia forestieră

Vegetaţia forestieră din cadrul respectivului U.P. este sistematizată în trei tipuri de
pădure
şi regrupate în două formaţii forestiere ( 4.5.3 ) este în cea mai mare parte caracteristică
zonei luate în studiu: salcâmete pe dune de nisip ( 78% ) urmată de plopişuri amestecate
de plop alb şi plop negru ( 20 % )- în fapt plopişuri de plop euramerican- din depresiunile
de interdune.
Cu privire la caracterul actual al tipului, acesta se remarcă printr-un grad maxim de
artificializare ( 98 % ), restul de 2 % fiind terenul împădurit. Explicaţia vine de la sine
având în vedere înfiinţarea sistemului de perdele şi executarea acestora prin împăduriri cu
puieţi de salcâm si plop euramerican.

12
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Terenurile goale de împădurit ( 2 % din suprafaţa U.P. ), constau în goluri


neregenerate, acestea urmând a fi împădurite imediat.
Tipurile de pădure identificate în cadrul U.P. în cea mai mare parte ( 78 % ) nu se
regasesc în sistematica actuală ( 812.2,812.3- salcâmete de productivitate inferioara şi
mijlocie pe dune de nisip ) şi care în funcţie de caracteristicile sale au fost diagnosticate
ca atare.
De asemenea, se face precizarea că formaţia – stejărete pure de stejar brumăriu –
nu există, în fapt acesta fiind „ salcâmete”.
Prin amenajamentul actual sau prevăzut măsuri adecvate în scopul ameliorării
tuturor arboretelor, prin folosirea capacităţii staţionale la maxim, executând lucrări de
întinerire a perdelelor prin aplicarea de tăieri de conservare în arborete mature cu caracter
de tăieri în crâng în salcâmete şi tăieri rase urmate de împăduriri în arborete de plop
euramerican.

1.7.2 Structura fondului forestier de protecţie

Fondul forestier al UP aparţine în întregime grupei I, cu precizarea că arboretele


fiind supuse regimului de conservare deosebită în totalitate, în acestea nu sa reglementat
procesul de producţie.
Speciile din care este constituit fondul forestier sunt: salcâm majoritar ( 73 % ),
urmat de plop euramerican ( 20% ), sălcioară ( 3% ) , salcie ( 3% ) şi nuc ( 1% ) ..

1.7.3 Regimul

În raport de obiectivele social-economice şi ecologice, de funcţiile atribuite pentru


arboretele constituite ale perdelelor forestiere de protecţie sa adoptat regimul crâng ( de
tip natural ) pentru perdelele forestiere constituite din salcâm si în care regenerarea se

13
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

asigură din drajoni sau lăstari şi regimul codru convenţional pentru perdelele forestiere
constituite din plop euramerican.
Sa adoptat regimul crîng pentru perdelele forestiere de salcâm întrucât arboretele
de salcâm din care sunt constituite au o mare capacitate de lăstărire şi drajonare şi astfel
regenerarea se obţine efectiv uşor, iar lemnul obţinut este de dimensiuni subţiri şi mijlocii,
apt pentru diverse utilizări. Perdelele forestiere constituite din plop euramerican, cu regim
de codru convenţional, vor fi regenerate prin plantaţii din butaşi crescuţi în pepiniere.
Creşterile arboretelor, destul de active, conduc la obţinerea de lemn de dimensiuni
comparabile cu acelor din pădurile de codru.

1.7.4 Compoziţia - ţel

Compoziţia – ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor din cadrul unui arboret ,
care îmbină în orice moment al existenţei lui în modul cel mai favorabil, exigenţele
biologice ale pădurii cu cerinţele social-economice şi ecologice.
Ca bază de amenajare ea se exprimă prin:
• Compoziţia –ţel finală, care se stabileşte în raport cu ţelurile de gospodărire
şi cu cerinţele ecologice date;
• Compoziţia –ţel la exploatabilitate ( de protecţie ), care se stabileşte pentru
arboretele existente ( neexploatabile şi preexploatabile ) şi care reprezintă
cea mai favorabilă compoziţie la care ajung arboretele la vârsta
exploatabilităţii ( de protecţie ) în raport cu compoziţia actuală şi cu
posibilităţile de modificarea ei, prin intervenţiile ce se fac în direcţia
compoziţiei optime;

14
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

• Compoziţia – ţel de regenerare care se stabileşte pentru arboretele ce vor fi


parcurse cu tăieri de conservare în prezent şi cele care se vor parcurge cu
astfel de tăieri în etapele următoare, ţinându-se seama de compoziţia ţel
finală şi de sistemul de cultură adoptat.

1.7.5 Tratamentul

Ca bază de amenajare, tratamentul defineşte structura arboretelor din punct de


vedere al repartiţiei arborilor pe categorii dimensionale şi al etajării populaţiilor de arbori
şi arbuşti.
Arboretele din care sunt constituite perdelele forestiere având funcţia prioritată de
protecţia contra factorilor climatici dăunători şi fiind supuse regimului de conservare

deosebită sunt exceptate de la reglementarea procesului de producţie lemnoasă. În


consecinţă vor fii parcurse cu tăieri de conservare. Pentru asigurarea continuităţii
funcţiilor de protecţie ale acestor perdele, trebuie aplicate un complex de măsuri
silvotehnice, menite să asigure aceste efecte de protecţie. Având în vedere specificul
acestor perdele ( lăţime mica pe lungime mare, condiţiile de mediu, funcţiile pe care
trebuie sa le îndeplinească ) tăierile de conservare vor căpăta aspecte particulare adoptate
acestui specific.
Tăierile de conservare vor avea caracter de tăieri de crâng ( întinerire ) în perdelele
de salcâm , regenerarea acestora realizându-se pe cale vegetativă prin lăstari şi drajoni.
Acolo unde nu se asigură procent corespunzător, se vor practica lucrări de
împădurire. În arboretele de plop euramerican acestea vor avea caracter de tăieri rase ( de
refacere ) , regenerarea acestora realizându-se pe cale artificială, prin plantaţii cu puieţi
din butaşi crescuţi în pepinieră.
Se va acorda o atenţie deosebită corelării tehnologiilor de exploatare cu
modificările practice de exploatare pentru a realiza o regenerare naturală cât mai bună

15
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

astfel încât toate aceste lucrări să conducă la asigurarea continuităţii funcţiilor de


protecţie. În arboretele tinere se vor aplica lucrări specifice de îngrijire a arboretelor.

1.7.6 Exploatabilitatea
Pentru perdelele forestiere încadrate în S.U.P. „M”- Conservarea deosebită, fiind
excluse de la reglementarea procesului de producţie, nu sau stabilit vârste ale
exploatabilităţii ele urmând să fie conduse până la vârste la care efectul de protecţie
începe să se diminueze. În acest sens se poate spune că exploatabilitatea este de protecţie.

1.7.7 Ciclul
Având în vedere ca arboretele din U.P. VII Perdele sunt exceptate de la
reglementarea procesului de producţie, nu s-a adoptat un ciclu propriu-zis.

Orientativ , se poate vorbi de o vârsta optimă de tăiere de 30 ani, recomandată prin


proiecte de execuţie ale perdelelor forestiere de protecţie

1.8 Poluarea industriala


Pe teritoriul U.P.VII Perdele nu sunt surse de poluare industrială care să
influenţeze dezvoltarea vegetaţiei forestiere, însă în apropierea U.P., pe teritoriul
Bulgariei, există centrala atomoelectrică de la Kozlodui.
Până în prezent nu sau efectuat studii cu caracter special special privind influenţa
asupra pădurii şi nici nu s-au constatat pagube aduse fondului forestier.

16
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Capitolul II

2.1 Sursele principale de apă

Apa este factorul determinant care influenţează direct întregul proces de producţie
într-o păstrăvărie. Este necesară o cantitate cât mai mare de apă ( debit ), rece cu o
temperatură cât mai constantă, bogată în oxigen dizolvat, curată, izvorând dintr-un bazin
împădurit cu cât mai puţine exploatări şi conţinând în diluţie săruri minerale
nevătămătoare peştilor.
În cadrul Păstrăvăriei Ianca sursa de apă este o captare de izvoare de suprafaţă
aflată la circa 300 m de păstrăvărie. De la izvoare până la păstrăvărie apa este adusă prin
intermediul unei conducte metalice îngropate în sol.

17
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Referitor la izvorul care alimentează păstrăvăria, acesta se află situat în fond


forestier înconjurat de perdele de salcâm.

a. Temperatura şi oxigenul dizolvat.


Păstrăvii sunt peşti exigenţi faţă de temperatura apei şi de conţinutul în oxigen a
acesteia. Există de altfel o proporţionalitate între temperatura apei şi posibilitatea reţinerii
oxigenului în atmosferă. Cu cât o apă este mai rece cu atât conţinutul ei în oxigen dizolvat
este mai mare.
Se ştie că păstrăvii au un optim de dezvoltare ( hrănire ) când temperatura apei are
o anumită valoare, aceasta variind de la o specie la alta. Pentru păstrăvul curcubeu este de
15-19oC, iar pentru păstrăvul danez variază între 9-19oC.

Se mai ştie faptul că unele specii din familia salmonidelor suportă mai uşor decât
altele temperaturile ridicate, în timp ce altele suportă mai bine pe cele mai coborâte.
Astfel, păstrăvul curcubeu se hrăneşte până la o temperatură de 23o, suportând un timp şi
o temperatură de 28oC, cu condiţia ca apa să se primenească încontinuu. Păstrăvul
curcubeu solicită în ţara de baştină o apă a cărei temperatură să nu scadă iarna sub 5oC.
În cadrul Păstrăvăriei Ianca temperatura apei nu reprezintă o problemă în
desfăşurarea activităţii productive, deoarece, de-a lungul anilor nu s-au înregistrat
temperaturi mai mici de 7oC ( 5 ianuarie 1990 ), media anuală situându-se în jurul valorii
de 11,07oC ( temperatură calculată în intervalul 1989-1997 ).
Pentru a avea o imagine mai edificatoare a variaţiei temperaturii apei de-a lungul
anului, în continuare se va prezenta un tabel în care se află valorile medii lunare
multianuale ale temperaturii apei din păstrăvărie.

Variaţia a temperaturilor medii lunare multianuale


( 1989 – 1997 )

18
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Tabel 9
Temperaturile medii ale apei oC
Luna ( lunare multianuale )
Ora 8 Ora 16
Ianuarie 9,96 10,88
Februarie 10,33 11
Martie 10,43 11,07
Aprilie 11,17 12,5
Mai 11,64 12,98
Iunie 12,83 13,83
Iulie 13,32 14,23
August 13,4 14,16
Septembrie 13,05 13,62
Octombrie 12,4 12,7
Noiembrie 11,31 12,06
Decembrie 10,57 11,37

Variatia multianuala a temperaturilor medii lunare

temp la ora 8 temp la ora 16

15 13.83 14.23 14.16


13.62
12.98 13.4 12.97
12.5 13.32 13.05
12.83 12.4
12.06
11.37
10.88 11 11.07 11.64 11.31
11.17
10.33 10.43 10.57
9.96
10
temperatura
5

0
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

lunile

Variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul


salmonidelor care, ca şi alţi peşti, au o temperatură variabilă, de obicei cu 2-3oC mai mare
decât cea a mediului în care trăiesc. Puieţii de o vară mor când temperatura apei se

19
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

schimbă brusc cu 3-4o, iar peştii adulţi când temperatura înregistrează variaţii bruşte de 7-
10oC.
Temperatura apei influenţează şi perioada de reproducere, aceasta având loc, la
majoritatea salmonidelor, când apa atinge valoarea temperaturii de 6-8 oC, însă la
Păstrăvăria Ianca nu se are în vedere aceasta, pentru că nu este prevăzut ca în viitor să se
păstreze reproducători, deoarece este mai eficient să se importe icre direct fecundate.
Temperatura influenţează şi arderile interne în organismul păstrăvilor. Cu cât
aceasta este mai ridicată cu atât metabolismul creşte, necesitatea de oxigen a peştelui
creşte şi ea, în timp ce conţinutul de O2 din apă scade.

Conţinutul normal de oxigen dizolvat în apă ( O2 )


la nivelul mării
( după Gavrilescu şi Ghittino )
Tabel 10
Temperatur Oxigen dizolvat Temperatur Oxigen dizolvat
a mg/l cm3/l a mg/l cm3/l
( grade C ) ( grade C )
0 14,16 10,19 16 9,56 6,89
1 13,77 9,91 17 9,37 6,75
2 13,40 9,64 18 9,18 6,61
3 13,05 9,39 19 9,01 6,48
4 12,70 9,14 20 8,84 6,36
5 12,37 8,91 21 8,68 6,23
6 12,06 8,68 22 8,53 6,11
7 11,76 8,47 23 8,38 6,00
8 11,47 8,26 24 8,25 5,89
9 11,19 8,06 25 8,11 5,78
10 10,92 7,87 26 7,99 5,67
11 10,67 7,69 27 7,86 5,56
12 10,43 7,52 28 7,75 5,54
13 10,20 7,35 29 7,64 5,36
14 9,98 7,19 30 7,53 5,25
15 9,76 7,04
3
Obs : 1 cm O2 = 1,388 mg

20
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Conţinutul de oxigen dizolvat al unei ape la presiunea atmosferică de 760 mm, în


funcţie de temperatura apei, este arătat tabelul precedent. Trebuie reţinut faptul că, vara,
când se înregistrează presiuni scăzute ( furtuni, schimbarea bruscă de la timp frumos la
ploaie etc. ) oxigenul dizolvat este eliberat şi deci valoarea lui este mult mai mică.
Se consideră bună pentru păstrăv o apă în care conţinutul normal de O 2 nu scade
sub 9 mg/l, ceea ce corespunde temperaturii de 19-20 oC în zonele colinare şi de câmpie şi
respectiv în păstrăvăriile de la munte 18-19 o C.
Există astăzi posibilitatea creşterii conţinutului în oxigen dizolvat din apa bazinelor
prin căderi artificiale prin amestecarea apei cu aerul atmosferic cu ajutorul unor aparate
electrice denumite aeratoare ( ceea ce va figura ca viitoare investiţie în cadrul Păstrăvăriei
Ianca ), sau prin menţinerea unor plante submerse care, ziua, când apa e mai caldă
eliberează oxigen.

Oxigenul dizolvat trebuie urmărit acolo unde sursa de alimentare are un debit
redus, şi la izvoarele care ies din coasta dealului, în apropierea păstrăvăriilor cum este şi
cazul păstrăvăriei în discuţie la care voi propune un sistem de supraveghere computerizat
al oxigenului dizolvat, precum si al pH-ului şi temperaturii.
Avantajul păstrăvăriei Ianca este că în ea se creşte păstrăv curcubeu, fiind ultimul
pe scara exigenţei faţă de conţinutul de oxigen.
Determinarea cantităţii de oxigen dizolvat în apă ( O2 ) se face prin metode de
laborator, el constituind una din condiţiile de bază la constituirea unei păstrăvării;
determinarea oxigenului va fii făcută de către specialişti, odată cu stabilirea celorlalte
proprietăţi fizico-chimice ale apei care necesită prelucrarea probelor în laborator.
Mai nou există senzori electronici de determinare a conţinutului de oxigen dizolvat
care prin intermediul unor electronici pot măsura cu exactitate Oxigenul dizolvat,
domeniile de măsură fiind:
• 0 la 20 mg/l
• 0-10 m g/l la 0-1000 m g/l (apã purã)

21
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

• 0-5 mg/l la 0-60 mg/l (apã murdarã


Aceştia se prezintă atât sub forma mini aparate de măsurat, având înglobat în ele
un ecran LCD, precum şi un microcip care permite procesarea rapidă a informaţiei
culeasă din apă şi afişarea acesteia pe ecranul LCD.

b. Reacţia apei ( pH ) exprimă concentraţia ionilor de hidrogen, respectiv reacţia


ei : alcalină, neutră sau acidă. Important este ca pH-ul unei ape să fie cât mai stabil.
Majoritatea organismelor acvatice sunt adaptate la o anumită valoare a acestuia şi nu
suportă schimbările bruşte ale lui.
Cea mai bună apă pentru dezvoltarea salmonidelor este cea cu pH neutru ( 7 ),
putând ajunge până la alcalin ( 8 ). Un pH mai mic de 6 sau cu valoare peste 8,5 este
impropriu pentru salmonide, întrucât slăbeşte organismul acestora şi-l expune la boli; pH-

ul are valori mai mici iarna decât vara, datorită lipsei materiilor organice din apă în
anotimpul friguros.
Valoarea pH-ului se determină cu ajutorul hârtiei de turnesol, fie cu ajutorul unor
aparate speciale numite pehametre.
Există pehametre simple, cu scară colorimetrică pentru compararea culorii apei
cum este pehametrul Hellige sau pehametre electronice.
În ultima vreme, numeroase fabrici de produse chimice pun în vânzare hârtie
indicatoare de pH, sensibilă la diferite grupe de valori ale acestuia. Dintre acestea, hârtia
fabricată de firma Merk este renumită în Europa. Pe coperta carneţelului care conţine folie
de hârtie sunt trasate culorile corespunzătoare diferitelor valori ale pH. Se introduce o
fâşie de hârtie indicatoare în apă; se scoate şi se compară apoi după 2-3 minute cu scara
culorilor. Culoarea roşu închis sau deschis indică pH 2-3, cea galbenă-portocalie pH 4,
verde-deschis pH 7, verde închis spre albastru pH 9.

c. Alte proprietăţi fizico-chimice ale apei.

22
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Numeroase substanţe chimice se găsesc în disoluţie în apă, fiind indispensabile


vieţii piscicole. Conţinutul lor se determină prin metode de laborator sau cu ajutorul unor
truse expeditive.
Alcalinitatea este dată de conţinutul în calciu şi magneziu al unei ape ( primul fiind
sub formă de bicarbonat de calciu ) şi alte săruri alcaline.
Duritatea unei ape este şi ea funcţie de conţinutul celor doua săruri amintite ( calciu
şi magneziu ). Se spune că o apă este dură când dizolvă greu săpunul şi că este slabă când
face clăbuci şi fierbe cu uşurinţă legumele. Valoarea durităţii se dă, de obicei, în grade
germane.
Apele noastre de munte au duritatea cuprinsă între 2-15 grade germane.
Bioxidul de carbon sau anhidrida carbonică ( CO2 ) nu este indicată în apele de
păstrăv. O cantitate de 2 mg/l poate fi tolerată de păstrăv. Este prezent în cantitate mare în
unele izvoare. El poate fi eliminat prin construirea de praguri pentru căderea apei şi
înlocuirea lui cu oxigen preluat de apă din aerul atmosferic. Prezenţa lui în ape care
alimentează casa incubatoarelor şi trocile cu puieţi provoacă boala bulelor de gaz, foarte
periculoasă pentru puieţi.

d. Debitul.

Este factorul care determină productivitatea posibilă la unitate de suprafaţă,


îndeosebi în corelaţie cu temperatura apei.
O păstrăvărie nu se construieşte acolo unde debitul nu este constant pe tot
parcursul anului.
Părerile privitoare la cantitatea de apă ce trebuie să alimenteze o păstrăvărie sunt
foarte diferite.
Din practica salmonicolă de la noi şi în condiţiile climatului temperat se consideră
necesar un debit de 500-1000 litri/secundă pentru un hectar de luciu de apă şi, respectiv,
1-2litri/minut pentru 1 kg de păstrăv producţie marfă, debit care să asigure schimbarea
completă a apei din bazine la fiecare 5 ore.

23
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

La temperaturi sub 15oC, debitul necesar este de circa 0,5-1 litru / minut pentru 1
kg păstrăv, iar la temperatura de 16-20oC de circa 1-2 litri/minut. Cu cât temperatura este
mai scăzută cu atât debitul necesar este mai mic ( 0,5 litri/minut la temperatura de 7oC
pentru 1 kg păstrăv ).
Pentru puieţi cantităţile de apă necesare sunt mai mari, consumul de oxigen
dizolvat al acestora fiind dublu faţă de greutate, în comparaţie cu păstrăvul adult. În
general este necesar un debit de 30-60litri/minut pentru10 000 de puieţi de 2-3 luni şi
dublu pentru puieţii până în toamnă.
În această privinţă Păstrăvăria Ianca este cam deficitară, ea dispunând de un debit
de 80 litri pe secundă, care de multe ori se întâmplă să scadă din cauza „furtului de apă”,
cauzat de devierea parţială a izvoarelor spre culturile legumicole ale locuitorilor comunei
Ianca, vara debitul scăzând chiar la aproximativ jumătate (40 l/sec. ) din cel iniţial.

Aceste scăderi de debit fac ca activitatea de producţie din cadrul păstrăvăriei să fie
îngreunată, fiind nevoie de un surplus de oxigen dizolvat ( introdus din aer ).

e. Limpiditatea.

Păstrăvul fiind un peşte care nu suportă ca alte specii ( crap, lin etc ), apa tulbure
decât un interval de timp foarte scurt, necesită în păstrăvărie o apă cât mai limpede.
Cu cât peştii sunt mai tineri, cu atât exigenţa lor faţă de apă limpede este mai mare.
Apa tulbure, îndeosebi încărcată cu suspensii fine, dăunează icrelor prin depunerea
unui strat de mâl care acoperă orificiul de respiraţie al acestora ( micropilul ) şi le omoară
prin asfixie. Ea este cu atât mai dăunătoare cu cât icrele se află în stadiul premergător
embrionării. Alevinii şi puieţii din troci şi mai puţin cei trecuţi în bazine, înregistrează un
mare procent de mortalitate din cauza apei tulburi de primăvară. Acest procent este
deosebit de ridicat dacă în momentul începerii hrănirii apa este tulbure şi aceasta nu se
poate face.

24
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Pentru remedierea acestei situaţii, casa incubatoarelor, trocile şi bazinele cu puieţi


se alimentează cu apă trecută printr-un bazin de decantare şi printr-un filtru.
În apa limpede, păstrăvul îmbracă o haină strălucitoare, argintie ce-l face mai
solicitat de consumatori.

2.2 Materialul biologic

Fiind o păstrăvărie proiectată pentru a produce 10 tone păstrăv de consum şi având


destule probleme legate de debit şi respectiv de cantitatea de oxigen dizolvat în apă, în
Păstrăvăria Ianca nu se ţin exemplare de păstrăv pentru reproducere, preferându-se
importul de icre embrionate din Danemarca din specia numită convenţional păstrăv danez.

Practica importului de icre fecundate este destul de utilă, deoarece este garantată
calitatea din punct de vedere genetic a păstrăvilor ce se vor dezvolta din aceste icre.
Ca particularităţi genetice ale păstrăvului danez, ce fac ca el să fie din ce în ce mai
des folosit în păstrăvăriile noastre amintim: rezistenţă ridicată la boli, creşteri rapide în
greutate, un interval de temperatură optimă de hrănire mai larg ( 9-19oC ) etc.

2.3 Hrana

Hrana care se foloseşte în creşterea păstrăvilor poate fi de următoarele tipuri:


• Hrană umedă;
• Hrană granulată ( uscată );
• Hrană mixtă.
În Păstrăvăria Ianca se foloseşte în exclusivitate hrana granulată, preferându-se cea
din import. Pentru a avea o imagine mai clară a eficienţei hranei granulate din import

25
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

folosită în furajarea păstrăvului, în continuare voi prezenta câteva date privitoare la


aceasta.

Furajele granulate pentru păstrăv marca Trouvit

Furajele granulate pentru păstrăv marca Trouvit, produse de concernul Nutreco ~


sucursala Hendrix Sp. A. – Mozzecane – Verona – Italia.
Având o experienţa îndelungată în domeniul producerii furajelor pentru păstrăv şi
dispunând de o importantă bază de cercetare şi producţie, acesta a realizat perfecţionarea
continuă a recepturilor de fabricaţie, obţinând rezultate apreciabila . furajele realizează
indici de conversie de 0,7-0,9 la recepturile pentru puiet şi de 1-1,3 la recepturile pentru
păstrăvul mare. Valorile minimale ale indicilor de conversie se realizează în condiţiile

existenţei unor parametri normali de habitat, iar valorile maximale sunt atinse când aceşti
parametri se modifică în sens negativ.
Aceşti indici de conversie au fost îndelung verificaţi atât în condiţii de laborator cât
şi în condiţii de producţie, realizându-se în funcţie de indicatorii fizico- chimici ai sursei
de alimentare cu apă a păstrăvăriei, menţinerea parametrilor corespunzători de creştere în
bazine, potenţialul productiv al materialului piscicol de creştere şi nu în ultimul rând de
profesionalismul şi buna credinţă a personalului păstrăvar.
Au fost create sortimente speciale de furaje, pentru a fi competitive chiar în cazul
existenţei unor condiţii precare de habitat sau pentru ameliorarea parametrilor
organoleptici ai cărnii de păstrăv sau a performanţelor materialului piscicol reproducător.
De puţin timp, firma Hendrix Sp. A. Şi-a reânoit sortimentele de furaje pentru
păstrăv, iniţiind conceptul celor „3 Perioade” ( 3P ) de creştere/furajare, o treaptă
superioară în evoluţia „TROUVIT”.
Prin aceasta, fiecare tip de furaje se prezintă sub forma a trei sortimente
corespunzătoare cerinţelor fiziologice a trei perioade distincte, din viaţa unui lot de peşti.

26
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Acest concept nutriţionist asigură o armonizare superioară între cerinţele nutritive


ale materialului piscicol şi cerinţele tehnico-economice ale producătorului.
Se realizează o nutriţie corespunzătoare pentru obţinerea unei greutăţi
corespunzătoare a peştilor, într-o perioadă corespunzătoare de hrănire.
Conceptul „3P” raţionalizează administrarea furajelor, reducând perioada de
furajare în condiţiile asigurării cerinţelor nutritive ale peştilor. De asemenea, simplifică
modul de administrare şi asigură un mai bun management al stocurilor de produse.
Totodată, optimizează eficienţa produselor şi viteza de creştere, respectând şi protejând
mediul înconjurător.

Avantajele conceptului „3P” în fiziologia nutriţiei peştilor :


• Timp redus de hrănire;
• Dimensiune uniformă a peştilor;
• Reducerea competiţiei între peşti;
• Reducerea stresului nutriţional;
• Rate mai bune de conversie şi de creştere.

Avantajele conceptului „3P” pentru crescătorii de păstrăv:


• Pierderi reduse de furaje;
• Productivitate superioară;
• Protecţia mediului înconjurător;
• Reducerea perioadei de creştere;
• Reducerea stocului de furaje depozitate.

27
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Parametrii generali care caracterizează sortimentele furajere corespunzătoare


celor „3 Perioade” sunt următorii :
Tabel 11
Furaj T ( transfer ) Perioada I Perioada II Perioada III
Marimea granulelor (mm) 1,8 2,5 4,0 6,0
Nr. de granule/kg 148000 33500 9600 3400
Marimea peştelui ( gr. ) 3-15 12-100 80-200 170>
Număr de peşti ( kg ) 330-66,6 83,3-10 12,5-5 5.9>

De asemenea, întreaga gamă de recepturi corespunzătoare furajelor granulate


pentru păstrăv a fost reformulată nu numai funcţie de conceptul nutriţionist „3P”, ci şi de
reglementările C.E. cu privire la interzicerea folosirii ingredientelor proteice de origine
animală în vederea prevenirii răspândirii encefalopatiei spongiforme. Aceste ingrediente
au fost substituite în totalitate cu ingrediente proteice produse de organisme marine, fapt
care a condus la o creştere de preţ a furajelor, compensată însă în totalitate de creşterea

aferentă a calităţii, datorată conţinutului mai mare în aminoacizi esenţiali, îmbunătăţirii


digestibilităţii şi paratabilităţii.
În cele ce urmează voi face o prezentare a tuturor sortimentelor de furaje granulate
pentru păstrăv folosite în hrana păstrăvului in păstrăvăria Ianca, produse de firma
Hendrix Sp. A. , distribuite prin intermediul S.C. ROMAVET S.R.L., unicul distribuitor
Hifeed a acestor furaje pentru România.

Furaj extrudat tip Starter


NUTRA
Furaj complet extrudat măcinat pentru puiet de păstrăv

Caracteristici principale:

28
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

NUTRA este un furaj extrudat măcinat cu energie medie, cu un conţinut mare de


proteine, destinat puieţilor de păstrăv la greutatea de 0,2-0,5 g şi până la greutatea de 3,2-
3,5 g.
NUTRA este un produs cu o înaltă digestibilitate caracterizat de prezenţa
atractivilor naturali şi printr-o remarcabilă capacitate de plutire. Garantează o înaltă rată
de creştere şi o excelentă rată de conversie într-un stadiu critic al ciclului de viaţă,
păstrând uniformă creşterea puietului.
Datorită concentraţiei înalte de vitamine, micronutrienţii şi imunostimulanţi,
NUTRA produce puiet sănătos, rezistent la stresul cauzat de mânuire, transport, etc..
Ingrediente: făina de peşte LT, făina de peşte primară, ulei de peşte, peşte solubil,
făină de creveţi, grâu, vitamine, minerale.

Compoziţia chimică:

Tabel 12
Proteină Grăsime Cenuşă Fibre Fosfor Energie
% % % % % digestibilă Mj/kg
NUTRA 4,0 58,0 12,0 9,8 0,9 1,50 18,8
NUTRA 3,0 55,0 16,0 10,0 0,6 1,45 18,7
NUTRA 54,0 18,0 10,0 0,6 1,45 19,4
2,0/0

Tabel 13
Raţia zilnică în procente de furaj având ca bază greutatea peştelui şi temperatura apei

Dimensiunea Greutatea Temperatura apei oC


NUTRA particulei puietului
în mm în g 6o 8o 10 o 12 o 14 o 16 o 18 o
4,0 0,2-0,3 <0,2 Furaje de apetit la discreţie
3,0 0,4-0,8 0,2-0,5 2,5 3,0 3,8 4,0 4,2 4,5 4,0
2,0 0,7-1,1 0,5-1,3 2,3 2,8 3,3 3,6 4,0 4,3 3,9
0 1,0-1,7 1,2-3,2 2,0 2,5 2,8 3,3 3,6 3,8 3,4

29
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Procentajele de furaj sunt orientative şi pot varia funcţie de condiţiile specifice de mediu înconjurător din păstrăvării

NUTRA T
Furaj complet extrudat pentru păstrăv juvenil

Caracteristici principale:

NUTRA T ( Transfer ) este un furaj extrudat cu energie medie, caracterizat printr-


un înalt conţinut de proteine, destinat puieţilor de păstrăv înaintea începerii fazei de
îngrăşare ( 3-15 g aprox. ).
Nutra T se prezintă în granule mici ( 1,8 mm ) caracterizate printr-o înaltă
digestibilitate care produc o creştere deosebită având şi o excelentă rată de conversie.

Folosirea de imunostimulatori împreună cu vitamine şi micronutrienţi, măreşte


viabilitatea puieţilor şi rezistenţa lor la stres, cum ar fii sortarea, transportul şi boala. De
asemenea creşte reacţia la vaccinări.
Ingrediente : făină de peşte LT, făină de peşte rimară, ulei de peşte, făină de
creveţi, vitamine şi minerale.

Compoziţia chimică
Tabel 14
Proteină 52,0
%
Grăsime 20,0
%
Cenuşă 10,0
%
Fibre 0,7
%
Fosfor 1,36
%
Energie 19,8

30
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Digestibilă Mj/kg

Raţia zilnică în procente de furaj având ca bază greutatea peştelui şi temperatura apei
Dimensiunea Greutatea TEMPERATURA APEI oC
Produsul particulei puietului
în mm în g 6o 8o 10 o 12 o 14 o 16 o 18 o
NUTRA 3,0-8,0 1,6 2,0 2,4 2,8 3,0 3,2 2,8
T 1,8 7,0-15 1,3 1,8 2,2 2,4 2,6 2,8 2,3
Procentajele de furaj sunt orientative şi pot varia funcţie de condiţiile specifice de mediu înconjurător din păstrăvării

Protecţia mediului:

Toate sortimentele de furaje TROUVIT îndeplinesc normele C.E. privind emisiile


în mediul exterior, de azot ( N ) şi fosfor ( P ). Astfel 100 kg de furaje Nutra T având un
indice de conversie de 0,8-0,9, produc în kg :

- total Azot ( N ) 4,98 din care prin fecale 0,44 şi solubil 4,53
- total Fosfor ( P ) 0,86 din care prin fecale 0,34 şi solubil 0,51

Tabel 15

4 CLASSIC
Furaj complet pentru păstrăv în sistem de furajare de 3 perioade

Caracterizare generală:

CLASSIC este un furaj paletat cu energie joasă, destinat păstrăvului de la 5 grame


până la mărimea de livrare.

31
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

CLASSIC este un produs standard de o bună calitate destinat folosirii în


păstrăvării unde rata de creştere nu reprezintă singurul element din costul de conversie al
furajului, considerând că este recomandat pentru păstrăvării cu condiţii de mediu
suboptimale, cum ar fi debit limitat de apă sau concentraţii scăzute de oxigen.
Ingrediente : făină de peşte, produse şi subproduse de la extragerea uleiului din
seminţe, uleiuri şi grăsimi din peşte, grâu. Produse şi subproduse de la fabricarea
zahărului.
Compoziţia chimică:
Tabel 16

Proteină Grăsime Cenuşă Fibre Fosfor Energie digestibilă


% % % % % Mj/kg
Perioada I 48,0 12,0 10,0 1,8 1,20 15,4
Perioada II 46,0 11,5 9,5 2,0 1,10 15,0
Perioada III 44,0 11,0 9,5 2,0 1,00 15,0

Protecţia mediului
• 100 kg de furaje CLASSIC 3P cu un indice de conversie de 1-1,3 produc, în
kg:
- total Azot ( N ) 5,04 din care prin fecale 0,75 şi solubil 4,28
- total Fosfor ( P ) 0,68 din care prin fecale 0,48 şi solubil 0,20

Notă :

Furajele CLASSIC au constituit, în perioada 2000-2001, cele mai solicitate


recepturi de către majoritatea păstrăvăriilor din ţară, datorită calităţilor menţionate şi
preţului relativ scăzut. Împreună cu furajele NUTRA din gama TROUVIT au reprezentat
o formulă optimă de furajare pe toată durata unui ciclu de producţie, indicele de conversie
nedepăşind 1,3.

32
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Tabel 17
Raţia zilnică în procente de furaj având ca bază greutatea peştelui şi temperatura apei
CLASSIC Dimensiunea Greutate Temperatura apei O C
granulei în a peştelui
mm în g
<6o 6o 8o 10o 12o 14o 16o 18o >18o

Furaje funcţie de concentraţia de oxigen


Furaje funcţie de apetit
Perioada I 1,7 5,20 1,3 1,8 2,2 2,6 2,8 2,9 2,3

Perioada II 2,8 15-130 1,0 1,3 1,5 1,7 1,9 2,0 1,6

110-400 0,7 0,9 1,1 1,4 1,7 1,8 1,3


Perioada 4,8
III Peste 400 0,4 0,7 0,9 1,1 1,3 1,4 1,0

Procentajele de furaj sunt orientative şi pot varia funcţie de condiţiile specifice de mediu înconjurător din păstrăvării

Capitolul III

Exigenţele speciei de păstrăv; elemente de comportament de


împerechere şi hrănire

Păstrăvul curcubeu ( Salmo gairdneri richardson )


Considerat somon ( Onchorhynchus mykiss )
Păstrăvul curcubeu este denumit şi păstrăv american.
Denumiri străine :
franceză - Truite arc-en-ciel;

33
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

engleză - Rainbow trout;


germană - Regenbogenforelle;
italiană - Trota iridea.

Răspândire.
Originar din America de Nord ( California ), a fost introdus în Europa în jurul
anului 1880, în Germania mai întâi şi apoi şi în alte ţări europene, printre care şi în ţara
noastră înaintea primului război mondial.
În America de Nord trăieşte în apele munţilor coastei pacifice începând din Alaska
şi până în California.
Există două varietăţi de păstrăv curcubeu : păstrăvul curcubeu propriu-zis
( rainbow trout) stabil în apele de munte şi păstrăvul curcubeu denumit „cu cap de oţel”
( steelhead trout ), care migrează în ocean în stadiul de adult.
În Europa au fost aduse sub formă de icre amândouă varietăţile, atât Salmo shasta
Jordan, ce trăia în regiunea superioară a pâraielor din Munţii Stâncoşi ( Oregon şi

California ), cât şi forma migratoare din regiunea dinspre vărsare a pâraielor respective (
Salmo irideus Gibons ).
Astăzi, datorită încrucişărilor făcute de-a lungul anilor între cele doua varietăţi,
păstrăvul curcubeu existent la noi are caracterele formei migratoare, motiv pentru care
populările făcute în trecut în apele curgătoare din Moldova, Maramureş, Banat şi
Transilvania nu au dat rezultate pozitive. Ajuns la talia de 20 cm coboară din pâraiele de
munte în zona colinară a râurior. Este cazul pâraielor Poşaga ( 1965 ) de unde a coborât în
Arieş, Gurghiu ( 1968 ), Idicel ( 1968 ) şi Trotuş ( 1966 ), de unde a coborât în Mureş. Se
cunoaşte un caz când, după viitura din iulie 1975, păstrăvul curcubeu a fost pescuit în
Dunăre, la Galaţi, ajuns aici, probabil, pe undele Siretului sa şi un exemplar pe Sabar în
1980.
Azi se mai găseşte în apele curgătoare doar în câteva pâraie care au în apropierea
lor păstrăvării de consum din bazinele cărora a evadat.

34
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

A fost introdus ca specie de bază în lacurile Bicaz şi Vidraru, însă a fost extras prin
braconaj aproape până la exterminare. În lacul Lotru forma până de curând specia
majoritară, iar lacurile alpine Urlea, Cindrel, Spurcat şi Podrăgel îl mai găzduiesc încă
alături de păstrăvul indigen. A fost introdus şi în Iezerul Ighiel şi în lacul Vulturilor –
Siriu.

Descriere.
Colorat mai puţin decât semenii săi din aceeaşi familie, păstrăvul curcubeu este
verde-cenuşiu uneori albăstrui pe spate, argintiu strălucitor pe flancuri şi albicios pe burtă.
În lungul liniei laterale, mult mai pronunţată decât la ceilalţi peşti din familia
salmonidelor, are o dungă cu irizaţii în culorile curcubeului, de unde îşi trage şi numele.
Această dungă este mult mai pronunţată la exemplarele care trăiesc în apele libere decât la
cele din bazinele păstrăvăriilor. La acestea – îndeosebi la masculi – dunga este mai
pronunţată în perioada depunerii icrelor.

Forma corpului este asemănătoare cu cea a păstrăvului indigen, solzii sunt însă mai
mari şi uşor căzători, în număr de 120 – 150 în lungul liniei laterale.
Flancurile şi spatele, ca şi înotătoarea codală, sunt presărate cu numeroase puncte
mici negre. Punctele roşii lipsesc. La unele exemplare punctele negre mici, de formă
neregulată sunt răspândite pe tot corpul, decât la păstrăvul indigen. Puietul de o vară are
dungi transversale ovale pe flancuri, dungi ce dispar în a doua vară.

Felul de viaţă, hrana.


Este mai puţin exigent la condiţiile fizico-chimice ale apei decât ceilalţi păstrăvi.
Suportă bine tulbureala apei, se mulţumeşte cu un conţinut mai scăzut în oxigen dizolvat (
6-7 cm3/l ), cu un curent mai lin, preferă apele neutre cu valoarea pH-ului în jur de 7.
În ce priveşte temperatura apei, în bazine suportă temperaturi până la 28oC, timp de
câteva ore dacă debitul este de cel puţin 1l/minut la 1 kg de peşte.

35
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Optimul de hrănire îl are când temperatura apei atinge valori cuprinse între 15-
19oC; consumă însă hrana ce i se administrează şi când apa are temperaturi apropiate de
1oC, fapt care-l face să înregistreze unele creşteri şi în timpul iernii. La temperaturi ce trec
peste 23oC, hrănirea încetează.
În apele libere, hrana este constituită din tot felul de insecte şi larve existente în apă
sau care zboară la suprafaţa acesteia. Este mai vorace decât ceilalţi păstrăvi, fiind tot
timpul flămând şi în căutarea hranei. Înghite tot ce cade în apă.
Este mai puţin pretenţios în ce priveşte adăpostul, preferând în schimb apa mai
adâncă.

Creşterea.
În apele naturale, la vârsta de 2 ani când este bun de undiţă, atinge lungimea de 20-
25 cm şi o greutate de 100-250 g. În bazinele închise, creşterea este în funcţie de
temperatura apei, de debit şi în special de hrănire. Creşte mai încet decât fântânelul.

În păstrăvăriile alimentate cu apă cu temperaturi constante ca: Vaşcău, Oeşti,


Gilău, Remeţi ş.a., având o perioadă de hrănire lungă creşterea este mai rapidă, ajungând
în toamna celui de-al doilea an bun de consum, pe când în cele alimentate cu apă rece,
deci având o perioadă scurtă de hrănire, păstrăvul curcubeu atinge lungimea de 20 cm,
lungime minimă la care peştele se valorifică, abia în cel de al treilea an al existenţei sale.
Hrana de calitate şi abundenţa ei în apele interioare face ca păstrăvul curcubeu din
liber să înregistreze creşteri puţin obişnuite. Astfel, în lacul Lotru, unde datorită inundării
treptate ( timp de trei ani ) a suprafeţei de teren, hrana a existat la discreţie, păstrăvul
curcubeu a înregistrat următoarele creşteri medii : 31 cm lungime cu 310 g greutate la
vârsta de un an şi 6 luni; 35 cm lungime cu 435 g greutate la vârsta de 2 ani; 42 cm
lungime cu 950 g greutate la vârsta de 3 ani şi 3 luni. Greutatea maximă înregistrată în
lacul Bicaz este de 5,4 kg, rezultată la pescuitul experimental din anul 1965. Un exemplar

36
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

de 5,7 kg s-a pescuit în vara anului 1977 în lacul de acumulare Văsălatu de pe Râul
Doamnei.

Reproducerea.
Maturitatea sexuală o atinge la 2 ani ( masculul ) şi la trei ani ( femela ); femela are
icre uneori şi la vârsta de 2 ani atunci când are condiţii optime de dezvoltare. Depunerea
icrelor are loc primăvara, începând cu luna martie şi sfârşind cu luna aprilie, cu excepţia
celor din păstrăvăriile alimentate cu apă de izvor, unde depunerea icrelor are loc în
februarie şi chiar în ianuarie. În apele curgătoare naturale păstrăvul curcubeu nu se
reproduce. Depune însă parţial, icre în lacurile alpine şi în râurile care alimentează lacuri
de baraj în care a fost introdus.
La 1 kg greutate corp se obţin între 2300 şi 4000 de icre galbene sau portocalii de
4-6 mm în diametru, în funcţie de vârsta şi greutatea femelelor.
Incubaţia durează între 30-60 zile, icrele eclozând după acumularea a 330 – 390
grade – zile.

Diverse.
În apele în care există, pescuitul păstrăvului curcubeu este liber între 1 iunie şi 31
decembrie. Dimensiunea minimă admisă la pescuit este de 20 cm, iar într-o zi de pescuit
pot fi reţinute 10 bucăţi, iar din lacurile de acumulare 5 bucăţi. La undiţă cade atât muscă
artificială şi linguriţe cât şi momeli naturale mult mai uşor decât celelalte salmonide.
Acest fapt, alături de lipsa înmulţirii pe cale naturală, poate duce repede la secătuirea unui
fond de pescuit populat cu această specie în cazul în care repopulările nu au loc anual.
Păstrăvul curcubeu are carnea mai puţin gustoasă decât a păstrăvului indigen, dar
mai gustoasă decât a fântânelului.
Păstrăvul curcubeu nu face obiectul creşterii pentru repopulare întrucât, aşa cum
am amintit, nu se înmulţeşte liber datorită pierderii funcţiunii de reproducere normală,
urmare a adaptării lui îndelungate la viaţa în captivitate, unde icrele sunt recoltate de om.

37
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

În schimb, face obiectul creşterii în scopul valorificării lui ca păstrăv de consum,


datorită urătoarelor particularităţi:
• se adaptează la creşterea în bazine închise şi la hrănire artificială;
• este mai puţin sensibil la temperatura în creştere a apei, suportând
temperaturi ridicate atunci când apa se încălzeşte în zile foarte călduroase;
• reproducătorii se cresc mult mai uşor decât cei de păstrăv indigen şi se pot
sorta chiar din păstrăvul destinat consumului;
• creşte mai repede decât păstrăvul indigen, cu condiţia asigurării hranei de
bună calitate şi la timp;
• este mai rezistent la boli decât păstrăvul indigen.

La noi, păstrăvul curcubeu este crescut într-un număr mare de păstrăvării.


Păstrăvul curcubeu provine din păstrăvul adus la începutul acestui secol din partea
de vest a continentului american din zona Pacificului.

De-a lungul anilor au mai fost aduse exemplare sub formă de icre embrionate, din
diverse colţuri ale continentului.
Astfel în anul 1957 au fost aduse din Japonia 200 000 icre sub formă de „icre
repede crescătoare”. Icrele au fost repartizate la păstrăvăria Câmpu Cetăţii. Specia s-a
dovedit a fi specia obişnuită de Salmo gairdneri.
În urmă cu mai multe decenii, printr-o selecţie efectuată mulţi ani la rând dintr-un
exemplar pescuit într-un lac din Columbia Britanică a fost creată o varietate de păstrăv
repede crescătoare, botezată după numele de origine : Kamloop.
Selecţia riguroasă făcută în staţiunea din Seattle – Washington, a furnizat icre în
majoritatea păstrăvăriilor din diverse ţări.
La noi au fost importate icre de Kamloop, în mai multe rânduri începând cu anul
1983.

38
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Lipsa unor condiţii normale de dezvoltare ca hrană de bună calitate şi o


temperatură a apei relativ constantă ( în jur de 15 o C ) a făcut ca păstrăvul respectiv să nu
dea rezultatele aşteptate respectiv creştere la 12 luni în greutate de 200 – 300 g.
Astăzi datorită apei cu temperatură constantă, Kamloop-ul s-a menţinut doar la
păstrăvăriile Hunia şi Topleţ.
Pentru introducerea în apele naturale a curcubeului Shasta, stabil la origine în apele
de munte, au fost importate în anii 1985 icre din această specie. Existenţa ei a fost atestată
doar în lacul Valea lui Iovan de pe Cerna bănăţeană.
În scopul populării numeroaselor lacuri de acumulare din zona montană a fost
importată o altă varietate de curcubeu, aşa – numitul păstrăv „Jumper” un păstrăv
competitiv la pescuitul sportiv.
A fost introdus în lacul de la Fântânele – Beliş unde constituie şi azi specia de bază
pentru pescarii sportivi. Varietatea dovedindu-se uşor de crescut în păstrăvării ea a făcut
obiectul creşterii pentru consum în păstrăvării ca Gilău, Friza, Pistruia, Fiad, Oeşti ş.a.

În anii 1994 şi 1996 a fost importat din Danemarca un păstrăv curcubeu selecţionat
pentru creştere artificială cu o amplitudine de temperatură mai mare decât optimul
păstrăvului curcubeu actualmente băştinaş.
Este un păstrăv cu o rapiditate mai mare de creştere şi o amplitudine mai mare în
ce priveşte temperatura.
Dacă temperatura optimă a păstrăvului nostru curcubeu variază între 15-19oC, cea a
păstrăvului danez are o marjă mai mare ea variind între 9 şi 19oC dezvoltându-se foarte
bine la această gamă mai largă de temperatură.
Dovedindu-se a fi o varietate mai puţin pretenţioasă şi la o creştere de 200-300 g în
16 luni, aceasta câştigă teren în faţa celorlalte varietăţi de curcubeu.
A fost răspândită întâi la păstrăvăriile Gilău, Arpaş, Fiad, Pucioasa, Câmpu Cetăţii,
Dobra, Vaşcău, Lacul Roşu şi Săpânţa şi din 16 mai 2001 şi la păstrăvăria Ianca. Evoluţia

39
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

bună din ultimii ani a acestui păstrăv face ca el să înlocuiască treptat, în păstrăvăriile cu
apă rece, fântânelul care are o carne calitativ mai slabă ca cea de curcubeu.
Am menţionat la începutul descrierii păstrăvului curcubeu că, în Europa, au fost
aduse de pe Coasta de Vest a Americii de Nord două varietăţi de păstrăv curcubeu, una
stabilă ăn apele de munte şi alta migratoare. Se pare că la noi, varietatea care a proliferat
de-a lungul anilor a fost cea migratoare.
În urma mai multor analize făcute de specialişti de-a lungul anilor s-a constatat că
practic, păstrăvul curcubeu denumit local rainbow trout şi cel denumit steelhead trout sunt
specii aparte şi chiar total diferite.
s-a constatat astfel că datorită anatomiei, comportamentului şi structurii ADN
acesta se seamănă cu somonul de Atlantic ( Salmo ) şi ca atare nu este un păstrăv ci un
somon. Datorită acestui fapt Societatea americană de ihtiologie şi herpetologie a trecut
vechiul păstrăv migrator în categoria somonilor şi a fost botezat cu numele de
ONCORHYNCHUS MYKISS.
În consecinţă, păstrăvul nostru curcubeu, inclusiv varietăţile aduse de noi de-a
lungul anilor, nu este păstrăv curcubeu ci este somon.

Capitolul IV

Memoriu tehnologic.

4.1 Profilul şi capacitatea păstrăvăriei

Păstrăvăria Ianca are un profil unic reprezentat de producerea păstrăvului de


consum . Capacitatea de producţie anuală proiectată este de 10t păstrăv pentru consum
greutatea medie la care se va valorifica păstrăvul este de la 200 g /buc. Capacitatea de 10t

40
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

pentru care a fost proiectată nu este „bătută în cuie”, adică 10 t nu reprezintă cantitatea
maximă de peşte care poate fii crescută în timpul unui ciclu de producţie.
Datorită faptului ca nu prea poate ca să fie vândut tot peştele odată ( atunci când
masa cumulată a acestuia atinge 10 t ), acesta fiind valorificat în timp, la diferite lungimi
şi mase ( de la 200g/buc la 400g/buc, şi chiar mai mult ), cantitatea de peşte crescută şi
valorificată în timp pe un ciclu de producţie este de peste 10t, atingând uşor 13-14 t.
Spaţiile proiectate se folosesc la întreaga capacitate asigurându-se realizarea in
flux continuu a producţiei proiectate .
În continuare se prezintă tehnologia de realizare a capacităţii de producţie, cu
stabilirea spaţiilor necesare şi a consumurilor specifice pentru fiecare fază de creştere a
păstrăvului.

4.2 Stabilirea producţiei de păstrăv numerică pe stadii de dezvoltare

Stabilirea necesarului de icre pentru producerea puieţilor de păstrăv curcubeu


pentru realizarea capacităţii de 10t păstrăv de consum.

Ca particularitate a Păstrăvăriei supusă discuţiei, dinamica de creştere a păstrăvului


de aici este de deosebit de rapidă ( la 10 luni de la data punerii icrelor la incubare,
exemplarele de păstrăv înregistrau 238,7g/buc ) ciclul de producţie este nevoit a se reduce
la 1 -1,2 ani, maxim 1,5 ani, pentru că deja de la data de 21 februarie a anului în curs s-a
efectuat transferul alevinilor în troci, iar dacă ritmul de creştere este la fel de rapid este
posibil ca la sfârşitul anului în curs pestele eclozat în acest an poate fi de mult început a se
valorifica.
Mai mult, ca un lucru ce nu poate fi trecut cu vederea în calcularea necesarului de
icre necesare pentru producerea a 10 t păstrăv, este faptul ca păstrăvăria a fost afectată ani
de-a rândul de o parazitoză care nu a putut fi înlăturată, şi care provoacă mortalităţi de 40-
45% în rândul puieţilor de 2 luni, astfel determinând ca la calculul necesarului de icre să
fie dublată cantitatea acestora.

41
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

• 10.000 kg păstrăv consum : 0.20kg/bucata => 50.000 bucăţi


păstrăv valorificabil la 1-1,5 ani;
• pierderi ( în kg ) de la vârsta de un an pana la vârsta de 1.5 ani
cca. 0,5%;
• 50.000 buc. păstrăv => 0,5% x 50.000 = 250 kg ( considerând
ca la 1 an peştele are greutatea medie de 330 g/buc, rezultă ca pierderile în
această perioadă sunt de 757 buc ) păstrăv in vârsta de un an; deci numărul
de pesti ( P1+ ) care trebuie sa fie înainte de această perioadă pentru a
realiza 10t este: 50.000 + 757 = 50.757buc.;
• pierderi de la vârsta de 6 luni pana la vârsta de un an cca. 3%;
• 50.757buc. x 3% = 1.522 buc. se pierd; deci numărul de pesti (
P1 ) care trebuie sa fie înainte de această perioadă pentru a realiza 10t
este 50.757 + 1522 = 53.279 buc;
• pierderi de la ecloziune până la 6 luni cca. 20%;

• 53.279 buc x 20% = 10655 buc se pierd; deci numărul de peşti


( P0+ ) care trebuie sa fie înainte de această perioadă pentru a realiza 10t
este: 53.279+10655 = 63934 buc;
• pierderi cauzate de boala întâlnită în păstrăvărie cca.45%;
• 63934 x 45% = 28770 buc se pierd; deci numărul de peşti
( P0 ) care trebuie sa fie înainte de această perioadă pentru a realiza 10t
este: 63934 + 28770 = 92704 buc;
• pierderi înregistrate de la embrionare până la ecloziune cca.
5%;

42
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

• 92704 x 5% = 4635 buc se pierd; deci numărul de peşti care


trebuie sa fie înainte de această perioadă pentru a realiza 10t este: 92704
+ 4635 = 97339 buc.

Prin urmare, pentru realizarea a 10t de păstrăv de consum în cadrul păstrăvăriei,


este nevoie să se achiziţioneze circa 100.000 icre embrionate.

Stabilirea necesarului de incubatoare

Necesarul de incubatoare pentru cantitatea de 100.000 bucaţi icre s-a stabilit pe


baza experienţei de la alte păstrăvării şi a prevederilor “Instrucţiuni de Salmonicultură
privind creşterea păstrăvului”, precum şi ţinându-se cont de faptul că cu cât sunt mai
puţine icre puse la incubat într-un incubator, cu atât reuşita procesului de incubaţie creşte,
deci s-a stabilit că ar fi foarte bine dacă s-ar pune câte 10.000 icre pe un incubator,
rezultând că este nevoie de 10 incubatoare tip Wacek. Acest număr de incubatoare
reprezintă 42% din numărul incubatoarelor de care dispune păstrăvăria ( 24 incubatoare ),
deci dotările păstrăvăriei pot incuba fară probleme un număr mult mai mare de icre faţă
de normal. În viitor propun a se mării numărul icrelor puse la incubare pentru a realiza o

producţie mai mare de peşte, deficitul de debit urmând a fi suplinit de instalaţia de aerare
propusă ca îmbunătăţire în capitolul V.

Necesarul de reproducători

Deoarece este mai eficient importul de icre direct fecundate, în păstrăvăria Ianca
nu se aleg reproducători pentru producerea de icre.

43
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

4.3 Producţia păstrăvăriei

Pentru asigurarea unei producţii constante a păstrăvăriei la nivelele stabilite,


calculată pe stadii de dezvoltare anual se vor realiza in cadrul păstrăvăriei:
-icre de păstrăv curcubeu 97339 buc.
-puieţi de păstrăv în vârstă de 6 luni( P0 ) 92704 buc.
-puieţi de păstrăv în vârstă de 6 luni( P0+ ) 63934 buc.
-puieţi de păstrăv în vârstă de un an( P1 ) 53.279 buc.
-păstrăv în vârstă de 2.5 ani ( P2+ ) 50.757 buc

4.4 Dimensionarea luciului de apă

Elementele de bază care au fost luate în calcul ( la proiectarea păstrăvăriei ), s-au


axat pe caracteristicile biochimice ale apei din sursa de alimentare şi de temperatura
stenoterma a apei din izvorul care alimentează păstrăvăria. Debitul preliminat pentru
alimentarea bazinelor si a consumurilor specifice fiecărui stadiu de dezvoltare a
păstrăvului s-a stabilit in funcţie de cerinţele păstrăvilor faţă de condiţiile de creştere a
păstrăvilor la m2 luciu de apă şi de specificul zonei in care se află amplasată păstrăvăria .
Astfel necesarul de luciu apa calculat este următorul:
-pentru creştere puieţi în troci 30 m2
-pentru creştere puieti (P0) 230 m2
-pentru creştere (P1) 720 m2
-pentru creştere (P2) 2,280 m2
-pentru creştere reproducători(R) 300 m2
-pentru carantină 90 m2
-bazine retenţie pentru creştere (P2) 560 m2
-rezerva apă si pescuit 700 m2

44
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

4.5 Dimensionarea bazinelor

4.5.1 Troci pentru creşterea alevinilor

Pentru creşterea puieţilor în prima fază de dezvoltare în păstrăvărie există realizate


40 bucăţi troci cu dimensiuni de 200 x 60 x 30 cm, amplasate sub şopron care le asigura
protecţia faţă de razele solare. Necesarul de troci pentru capacitatea de producţie actuală
este de 12 – 18 ( s-a calculat luându-se în considerare densitatea iniţială de populare de
cca. 7.600 bucăti puieti/buc. troacă şi densitatea la finele perioadei de creştere de cca
4.900 buc. puieţi/buc troacă ) .

4.5.2 Bazine pentru creşterea puieţilor(P0)

La ora actuală păstrăvăria dispune de 18 bazine cu următoarele dimensiuni :


Lungimea 15m, lăţimea bazinelor 1.5m, adâncimea apei la alimentare de 0.5 m si
adâncimea apei la ieşire de 0.70m.

Întregul contur al bazinelor este prevăzut cu o supraânălţare de 0.2 m de la nivelul


apei necesară pentru menţinerea puieţilor în bazine şi pentru protecţie la eventualele
creşteri ale nivelului apei . Luciul de apă pentru un bazin este de 22.5 m 2 in total 405 m2
pentru cele 18 bazine. Bazinele sunt construite din beton grupate cate 2 buc., cu ecran de
separare longitudinal.

4.5.3 Bazine pentru creşterea păstrăvului de consum (P1, P1+, P2)

45
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Pentru creşterea păstrăvului de consum bazinele sunt realizate cu dimensiuni


diferenţiate, corespunzător stadiilor de dezvoltare a păstrăvilor şi în funcţie de
amplasament, astfel:
- bazine pentru creşterea păstrăvilor (P1) 8buc.cu L=30m,l=2,5m, cu luciul de
apăde 75m2 /bazin, in total 600 m2 la cele 8 bazine repartizate pentru (P1).
-bazine pentru creşterea păstrăvilor (P1+) 8 buc. cu L=30m l=3m , cu luciul de apă
de 90 m2/bazin in total 720 m2 repartizaţi la cele 8 bazine.
-bazine pentru creşterea păstrăvilor (P2) 7 buc. cuL=30m, l=4m ,cu luciul de apă
de 120m2/bazin,in total 840m2 (P2)
-bazine carantină: 1buc, L = 20, l = 2.5, cu luciul de apă de 50 m2

In total luciul de apa la cele 18 bazine repartizate pentru (P2) este de 2210 m2 .
Adâncimea apei la bazinele P1, P2 este de 0.8m la intrare si de 1.2m la ieşire. Pe
întregul contur al bazinelor este prevăzută o supraînălţare de 0.4 m .
După datele de mai sus cunoscătorul în ale salmoniculturii ar spune că păstrăvăria
poate produce mai mult de 10 t de peşte, însă problema principală care împiedică aceasta,
este faptul că debitul de apă este deficitar, ba mai mult în timpul anului variind, mai ales
vara, reducându-se cu aproape 50%.

4.5.4 Modul de folosire al bazinelor de puieţi

Puieţii se ţin în troci până la vârsta de 2 luni după care se trec in bazinele de puieţi
până la vârsta de 5-6 luni . În aceste bazine ţinând seama de faptul că puieţii de păstrăv
sunt încă în prima fază de creştere densitatea este mai mare decât în bazinele de consum
( 435 buc.puiet/m2 luciu apă).

4.6 Stabilirea necesarului de apă

46
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Debitul de apă necesar alimentării păstrăvăriei s-a stabilit în funcţie de suprafaţa


bazinelor si consumurile specifice de apă pentru diversele stadii de dezvoltare realizate
de păstrăvi, precum şi de capacitatea de producţie ( 10 t ). Experienţa în practica
salmonicolă autohtonă evidenţiază un debit necesar pentru realizarea a 10 t păstrăv de
circa 333 l/s.

4.7 Calităţile fizico-chimice ale apei

Nr. Indicatori Limite admise Limite


Crt. chimici STAS-4706-74 admise
FAO
0 1 2 3
1 t0C-apa - -
2 t0C-aer - -
3 O2 dizolvat mg/l 6 7
4 Saturaţie O2 % - -
5 O2 dizolvat la 5 zile - -
mg/l
6 PH 6.5-8.5 7-8
7 Alcalinitate in vol/l - Sub 20
8 Bicarbonati mg/l - -
9 Calciu Ca2+ mg/l 150 60-170
10 Magneziu mg/l 50 -
11 Cloruri mg/l 250 50
12 Sulfati mg/l 200 10
13 Materii organice - -
KMnO4/mg/l
14 CO2 liber mg/l 50 -
15 H2S mg/l absent -
16 Oxidril OH mg/l - -
17 Amoniu NH4 mg/l 1 -
18 Fosfati PO4 mg/l - absent
19 Fier mg/l 0.3 -
20 Suspensii - 25-400
21 SiO2 mg/l - -
22 Duritate totala - -
23 Duritate temporara - -
24 Duritate permanenta - -

47
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Din analiza datelor rezultă că indicatorii de calitate a apei se încadrează în limitele


prevederilor STAS 4706-74 şi ale comisiei europene FAO pentru sivicultură, calităţile
sursei de apă studiate fiind corespunzătoare reproducerii şi dezvoltării salmonidelor şi
pentru alimentarea cu apă a amenajărilor piscicole.

4.8. Creşterea păstrăvului,

4.8.1 Consideraţii generale

Pentru realizarea parametrilor planificaţi privind producţia păstrăvăriei, hrana si


sistemul de hrănire adecvat speciei, în funcţie de stadiile de creştere constituie condiţii de
primă importanţă pentru ca păstrăvul să poată fi valorificat la o vârstă timpurie cu
cheltuieli de producţie reduse. Se impune angajarea la păstrăvărie a unui personal
calificat.

4.8.2 Creşterea puietului de păstrăv

Se va acorda o atenţie deosebită menţinerii debitului normal de apă ( pentru ca


icrele să nu ducă lipsa de oxigen dizolvat ), controlului permanent al temperaturii,
asigurării mediului optim pentru incubaţia icrelor ( semiîntuneric ) precum şi scoaterii

zilnice a icrelor moarte, curăţirii filtrelor ori de câte ori este nevoie etc. Perioada de
incubaţie este de cca. 330-380 grade zile, pentru icrele de păstrăv curcubeu. După trecerea
perioadei de incubaţie are loc ecloziunea din icre a puieţilor. Ecloziunea durează mai
multe zile approx. o săptămână ( cca.50grade-zile ) fiind influenţată direct de temperatura
şi calitatea apei. Pe măsura ce puieţii au fost eclozaţi din icre ei se îngrămădesc la intrarea
apei in incubatoare, adică acolo unde apa conţine mai mult oxigen dizolvat. Pentru acest
considerent este necesar a se mări debitul de apă ce intra in incubatoare, iar pentru a evita
rănirea pungii viteline a puieţilor se schimbă sensul de circulare a apei in incubator în aşa

48
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

fel ca apa intrând între pereţii cutiilor exterioare şi cei ai cutiilor interioare să intre sub
forma unui curent ascendent cu viteza redusă . În această fază puieţii eclozaţi având
nevoie de lumină se vor ridica treptat capacele de pe incubatoare, având grijă totuşi ca
puieţii să nu fie expuşi direct razelor solare. Începând din această perioadă îngrijirea ce se
va da puieţilor de păstrăv se va face ţinând seama de două aspecte distincte si anume:
• Creşterea puieţilor în troci
• Creşterea puieţilor în bazinele de puieţi
Deosebirile între cele două etape de creştere a puieţilor sunt determinate, în
principal de stadiul de dezvoltare, de mediul în care sunt crescuţi, de densitatea puieţilor,
elemente care la rândul lor impun administrarea unui anumit fel de hrană şi într-un anumit
mod . In incubatoare puieţii sunt ţinuţi 4-5 săptămâni timp în care resorbţia pungii viteline
se produce în proporţie de 2/3 moment în care începe hrănirea lor . După aceasta perioada
puieţii se trec în troci începând hrănirea, aceasta perioada tebuie urmăria cu atenţie pentru
a nu se pierde momentul în care aceştia învaţă să prindă hrana. Dacă acest moment nu
este urmărit si nu se intervine la timp cu hrană puietii vor inregistra un procent mare de
mortalitate, iar cei care raman se vor dezvolta necorespunzător. Densitătile initiale la care
se cresc puietiii in troci sunt in mod obisnuit de cca.10,000-12,000 bucati/troaca. Puietii
se cresc in troci cca. 2 luni. Prima hrana care se distribuie alevinilor va fi constituita este
reprezentată din hrană granulată corespunzătoare. Hrana se administreaza, de cel putin de

5-6 ori pe zi răspândită în cantităti mici şi în cât mai multe puncte. Trocile se vor curăţa
zilnic de hrana neprinsă de puieţi şi de puieţii morţi pentru a evita îmbolnăvirea puieţilor.
Se recomandă ca o zi pe săptămână să nu se administreze hrană, această recomandare
fiind valabilă pentru toate stadiile de dezvoltare.

4.8.2.1 Creşterea puieţilor în bazinele pentru puieţi

Dup o perioada de approx. 2 luni de creştere in troci puietii sunt trecuti in bazinele
de creştere pentru puieti sortaţi pe trei categorii in funcţie de talia lor. In acest stadiu de

49
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

dezvoltare puieţii sunt crescuţi in număr mai mic pe m2 luciu de apă, densitatea medie
recomandată la începutul perioadei de creştere in bazine de maxim 1,000/m 2 . Stagiul in
aceste bazine durează 5-6 luni după care sunt sortaţi pe trei categorii de mărime şi trecuţi
în bazinele (P1) . La împlinirea vârstei de un an aceştia se trec in bazinele (P2).

4.9 Personal

Pentru asigurarea bunei funcţionări şi a continuităţii fluxului tehnologic din


păstrăvărie există următoarea schemă de personal:
-1 Tehnician păstrăvar
-1 Piscicultor permanent
-1 Un muncitor permanent

4.10 Utilaje necesare din dotare

1. Incubatoare Wacek 24 buc


2. Hidrobion 1 buc.
3. Balanta semiautomata 1 buc.
4. Carucior-100 kg 2 buc.
5. Termometru 20 buc.
6. Camera frigorifica-12m3 1 buc.
7. Masa de lucru 2 buc.
8. Microscop 1 buc.
9. Motopompa 0.3m3/min 2 buc.

4.11 Procesul de înmulţire ( pierderi admisibile ) conform sporului natural

50
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Fiind o păstrăvărie de categoria I, procentele normale prin mortalitate în procesul


de producţie sunt următoarele:

Nr. Vârsta Categoria Păstrăv curcubeu


crt păstrăvăriei
.
A – Salmonide crescute în păstrăvării –viviere şi furajate cu hrană granulată din import
1 Icre de la embrionare până la ecloziune ( în bucăţi ) I 5
2 De la ecloziune până la 6 luni ( în bucăţi ) I 20
3 De la 6 luni la un an I 3
I – De la 1 an la 2 ani ( în kilograme )
4 Tot anul I 0,5

Capitolul V
Memoriu tehnic.

5.1 Principalele părţi constructive ale păstrăvăriei.

51
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Păstrăvăria Ianca face parte din categoria păstrăvăriilor de categoria I, având toate
dotările tehnice şi tehnologice ce se folosesc într-o astfel de păstrăvărie. De altfel, din
punct de vedere al instalaţiilor tehnologice, nu se deosebeşte de alte păstrăvării din
categorii inferioare de aceeaşi capacitate decât prin lipsa bazinului de decantare care
lipseşte ( apa este adusă dintr-o captare de izvoare şi nu necesită un proces de decantare ),
în rest fiind clasica păstrăvărie proiectată de N. Ciolac şi Paul Decei, ( întemeietorii
salmoniculturii moderne româneşti ), proiectul de constituire fiind realizat de N. Ciolac în
anul 1987.
Ca dotări păstrăvăria deţine o gamă largă de bazine, troci, incubatoare, bucătărie-
magazie, locuinţă – laborator, remiză de unelte precum şi diverse utilităţi gospodăreşti.
Astfel, păstrăvăria dispune de următoarele părţi constructive ( fară de care
activitatea productivă nu ar putea să se desfăşoare conform normelor salmonicole ):
• Locuinţa păstrăvarului compusă din :
1. dormitor ( dotat cu sobă teracotă ) 2;
2. cameră de zi ( dotată cu soba teracotă ) 1;
3. bucătărie (dotată cu soba teracotă, plită gatit tip aragaz, lavoar) 1;
4. baie ( dotată cu 1 WC, 1 spălător, 1 cadă ) 1;
5. hol de acces la toate camerele 1;
6. Laborator ( dotat cu grup sanitar propriu ce are în componenţă un spălător şi un WC )

• Diverse utilităţi gospodăreşti;


• Remiză unelte;
• Bucătărie – magazie;
• Casa incubatoarelor având:
- 24 incubatoare tip Wacek, cu o capacitate de incubaţie de 90000
icre;
- filtru dublu;
- sobă teracotă

52
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

• 2 şoproane pentru adăpostit troci, având fiecare câte 20 de troci de 1,2 m2 cu


dimensiunile 200 x 60 x 30;
• bazine pentru creşterea puietului cu suprafaţa de 22,5 m2 fiecare în număr de 18
având L =15m, l = 1.5m, adancimea apei la alimentare de 0.5 m si adancimea apei
la iesire de 0.70m.
• bazine pentru creşterea păstrăvilor ( P1 ) 8 buc., cu L = 30m, l = 2,5m, cu luciul de
apa de 75m2 /bazin, adâncimea apei la bazinele P1 este de 0.8 m la intrare si de 1.2
m la ieşire. Pe întregul contur al bazinelor este prevăzută o supraînalţare de 0.4 m .
• bazine pentru creşterea păstrăvilor (P1+) 8 buc., cu L = 30m, l = 3m , cu luciul de
apă de 90 m2/bazin, adâncimea apei la bazinele P1 este de 0.8 m la intrare şi de 1.2
m la ieşire. Pe intregul contur al bazinelor este prevăzută o supraînălţare de 0.4 m .
• bazine pentru creşterea păstrăvilor (P2) 7 buc. Cu L=30m, l=4m, cu luciul de apa
de 120m2/bazin, adancimea apei la bazinele P1 este de 0.8m la intrare si de 1.2m la
iesire. Pe intregul contur al bazinelor este prevăzută o supraînaltare de 0.4 m .
• bazine carantină: 1buc, L = 20, l = 2.5, cu luciul de apa de 50 m2
• bazin circular pentru pescuit sportiv de 9,5 m diametru.
• Baraj de captare a apei izvorului, precum şi conducta metalică de aducţiune a apei
de la izvoare în păstrăvărie în lungime de 300 m.

5.2 Utilajele independente ce vor fi utilizate.

Dintre utilajele independente care există în cadrul păstrăvăriei Ianca fac parte :
• Lada frigorifică
• Cameră frigorifică , momentan nu mai este folosită;
• Maşină de tocat carne ( nu se mai foloseşte )

53
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Dintre cele de mai sus, camera frigorifică şi maşina de tocat nu se mai utilizează,
din motive lesne de înţeles: păstrăvului nu i se mai administrează hrană umedă, ci numai
hrană granulată, iar camera frigorifică nu se mai pune în funcţiune pentru că există în
dotare o ladă frigorifică de dimensiuni mai mici şi cu un consum mai mic de energie
electrică.
Mai sus s-au prezentat utilajele existente la ora actuală în cadrul păstrăvăriei, în
continuare urmând a se descrie cele ce constituie obiectivul respectivului proiect, adică
cele ce vor constitui posibila viitoare instalaţie de monitorizare şi control a cantităţilor de
oxigen dizolvat pe fiecare bazin, precum şi a temperaturii şi chiar pH-ului.
După cum am mai precizat obiectivul urmărit este monitorizarea şi controlul
oxigenului dizolvat, temperaturii şi pH-ului din apă, lucru realizabil printr-un sistem
automatizat de măsurare şi control a respectivilor parametrii.
Astfel, întregul sistem automatizat va fi compus dintr-un set de senzori electronici (
de ultimă generaţie ), capabili să transmită spre un PC informaţii privitoare la diferiţi
parametri ai apei ( oxigen dizolvat, temperatură, pH ). PC –ul fiind dotat cu un soft
special realizat pentru lucrul cu aceşti senzori, va analiza informaţia privitoare la
parametrii apei, şi va înregistra în anumite fişiere, datele referitoare la aceşti parametri,
dar va analiza şi valoarea acestora din punct de vedere al cerinţelor speciei de păstrăv,
semnalizând dacă acestea sunt necorespunzătoare, în acest moment acţionând un semnal
sonor ce poate fi auzit din orice punct al păstrăvăriei, precum şi declanşând un dispozitiv

de aerare – oxigenare a bazinelor dacă cantitatea de oxigen dizolvat scade sub limitele
normale absolute.

În mare, sistemul de monitorizare - control este alcătuit din :


• Pc Pentium II la 200 MHz, cu 64 MB Ram, Hdd 10 Gb;
• Softul necesar monitorizării, controlului şi comenzii dispozitivelor
corespunzătoare realizării scopului urmărit de întregul sistem;

54
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

• Convertizoare curent în semnal binar;


• Placă de achiziţie, automatizată;
• Senzori pentru parametrii supuşi monitorizării;
• Electrovalve ;
• Cabluri electrice pentru racordul senzorilor la Pc si de alimentare a
electrovalvelor, precum şi a plăcii de achiziţie ;
• Sursă permanentă de energie electrică pentru alimentare Pc şi accesorii;
• Electrocompresor aer;
• Grup electrogen ( 380/220 V );
• Regulator presiune aer;
• Conducte pentru transport aer cu fitingurile corespunzătoare;
• Distribuitoare aer pentru ventilele de aerisire;
• Ventile aerisire automate ( folosite la introducerea aerului în bazine );

5.2.1 PC-ul

Constituie „administratorul”, coordonatorul întregului sistem, având rolul de a


analiza informaţiile primite de la senzori, a le stoca pe hard disk în fişiere dinainte

stabilite, şi trimite răspunsul ( comanda ) spre sistemul de alarmare sonoră şi electrovalve


( declanşând procesul de introducere a oxigenului din aer în apă ).
Ca sistem de operare pentru funcţionarea programului de monitorizare şi control,
sistemul Windows 98 ar fi de preferat, dar şi MS Dos-ul este destul de bun.
Calculatorul va trebui să fie destul de robust din punct de vedere al părţii de hard,
adică componentele hard ale sale sa fie rezistente la o funcţionare de lungă durată
( permanentă ) neacceptându-se module uzate, în acest sens Pc-ul trebuie să fie echipat cu

55
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

sursă de tensiune destul de puternică ( rezistentă ), sursele ATX, prevăzute cu culere


( ventilatoare ) pentru răcire, fiind foarte bune; precum şi dotarea celorlalte componente
( procesorul, placa video, placa sunet etc. ) cu culere robuste.
Interfaţa utilizator – calculator, constituită de monitor nu trebuie să fie deosebită
din punct de vedere al rezoluţiei, un monitor din clasa SVGA de 15” , color la 1024 x 768
pixeli fiind mai mult decât corespunzător.
De asemenea pentru a declanşa alarma sonoră, o placă de sunet având incorporat
un amplificator este foarte utilă; din ea ieşind un cablu care leagă un sistem de dispozitive
de redat sunetul rezistent la condiţiile de exploatare din aer liber cât şi din încăperi.
Calculatorul va fii instalat în cadrul locuinţei păstrăvarului, în încăperea prevăzută
pentru a fii laboratorul.

5.2.2 Softul de monitorizare şi control

Acesta este partea cea mai importantă a sistemului, fară el calculatorul nu ar


constitui decât o piesă de mobilier. Astfel, programul ( softul ), este cheia întregii
activităţi de monitorizare şi control, el având rolul de a procesa ( analiza ) datele primite
de la senzori şi de a da comanda spre alarma sonoră şi electrovalve, el „comandând” Pc-
ului diferitele comenzi ce trebuie realizate ( salvarea datelor referitoare la parametri
studiaţi pe hard disk, trimiterea impulsurilor către efectori ( electrovalve şi alarmă )),
calculatorul nefiind decât o „unealtă” a programului.

Important este să se ştie cum funcţionează programul respectiv, pentru a înţelege


utilitatea lui.
Astfel, programul va avea încorporate în structura sa anumite date referitoare la
cerinţele păstrăvului faţă de oxigenul dizolvat în apă, temperatură, pH. Acestea vor fi
valori „de prag”, care odată ce vor fi depăşite, vor determina programul să trimită o
comandă la dispozitivele efectoare prin intermediul Pc-ului şi a dispozitivelor acestuia
( periferice şi accesorii cum ar fi placă de sunet, placă de achiziţie automatizată ).

56
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Dacă analizăm separat senzorii din punctul de vedere al lucrului programului de


monitorizare cu aceştia vom avea de-a face cu trei situaţii distincte:
1. Senzorii de determinarea cantităţii de oxigen dizolvat din apă la un
moment dat trimit prin intermediul unui convertor de semnal electric în
semnal la nivel de limbaj „informatic” o valoare „X”. Dacă această valoare
este mai mică decât valoarea prag încorporată în cadrul programului (după
dorinţa utilizatorului), programul va pune în funcţiune o „secvenţă de
execuţie” a lui ce permite realizarea legăturii soft-dispozitiv de efectuare a
comenzii ( electrovalva şi alarma ). Acestă secvenţă de comandă va dura
atâta timp cât valoarea „x” trimisă de senzor va fi mai mică ca valoarea
prag, în caz contrar, secvenţa de comandă oprindu-şi activitatea. De
asemenea programul va oferi posibilitatea înregistrării într-o bază de date, a
datelor referitoare la data, ora, durata, la declanşarea secvenţei de execuţie
precum si durata desfăşurării acesteia, informaţii ce vor fi stocate pe hard
disk.
Operaţiunile de mai sus din funcţionarea programului se vor
desfăşura pentru fiecare senzor în parte ( fiecare bazin va avea un astfel de
senzor de măsurare, precum şi o electrovalvă ).
Trebuie precizat că informaţiile trimise de senzori nu por fi procesate
toate în acelaşi timp de către program, ci se vor prelucra fiecare la un
interval de câteva secunde, după un model predefinit.
2. Senzorii pentru determinarea temperaturii apei funcţionează asemănător
ca cei de oxigen, în schimb valoarea lor neputând fi asimilată de execuţia
unei eventuale comenzi, ci doar de înregistrarea ei la intervale orare
corespunzătoare orelor 8 respectiv 16 într-un fişier predefinit care va avea
stocat în el data calendaristică, valoarea temperaturii în grade Celsius,
precum si orele la care s-au făcut măsurătorile.
De asemenea si aceşti senzori vor fi câte unul la fiecare bazin ,
precum si în incubatoare la filtrul de apă şi în trocile de creştere.

57
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

3. Senzorii pentru determinarea pH-ului, funcţionează asemănător ca


ceilalţi, având însă o valoare de prag minimă şi una maximă. În cazul în care
valoarea transmisă de senzor nu se află cuprinsă între aceste valori de prag
se va declanşa semnalul de alarmare sonoră.
Pentru o înregistrare a evoluţiei nivelului pH-ului de-a lungul anului
o dadă pe zi pentru fiecare bazin în parte la o oră stabilită se va stoca într-un
fişier anume data calendaristică, ora şi valoarea pH-ului. În caz că se
înregistrează o depăşire a limitelor prag în afara orei stabilite de stocare în
fişier se va înregistra în fişier datele referitoare la data calendaristică, ora şi
valoare.

Ca opţiuni ale programului se va număra posibilitatea utilizatorului de a putea


modifica valorile prag, intervalele de stocare în fişiere a valorilor, precum şi posibilitatea
introducerii unui nou senzor în schema de lucru, s-au scoaterea lui din schemă.
Interfaţa ce o va realiza programul cu utilizatorul va fi cât se poate de uşor de
analizat, adică pe ecran vor apare sintetizate într-un tabel, numărul bazinului, valoarea
diferiţilor parametri pe bazin, precum şi semnalizarea bazinelor ( schimbarea culorii
afişajului acestora ) în cazul când se înregistrează valori sub cele normale.
În plus, după cum am mai precizat va avea o bară de meniuri care va conţine
opţiuni referitoare la schimbarea valorilor prag de către utilizator şi de introducere şi
scoatere a unui senzor din schemă, deschiderea fişierelor cu datele înregistrate pentru

fiecare parametru al apei în parte, posibilitatea copierii pe dischetă a lor, precum şi a


listării la imprimantă, dar şi referitoare la utilizarea programului şi date ajutătoare
( meniul Help ).
Softul respectiv se poate realiza în limbaje de programare care să meargă sub
Windows ( de preferat ) sau sub Dos.

5.2.3 Convertizoare curent în semnal binar

58
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Aceste dispozitive au rolul de a converti semnalul electric ( impulsurile electrice )


primite de la senzori în semnal binar ( semnal care poate fi procesat de calculator ),
acestea realizând efectiv legătura dintre informaţia la nivel de bit ce se rulează în
„interiorul” calculatorului şi dispozitivele de monitorizare şi control ( senzori,
electrovalve ) care trimit informaţia sub formă de impulsuri electrice.

5.2.4 Placă de achiziţie, automatizată

Pentru a înţelege cum funcţionează aceasta, trebuie precizat faptul că senzorii


transmit un semnal electric foarte slab, semnal care nu poate fi perceput de către
convertizoarele de curent în semnal binar, decât dacă senzorul se află la o distanţă
apropiată de acestea ( distanţa variază în funcţie de construcţia senzorului ), iar placa are
rolul de a amplifica acest semnal şi de al trimite mai departe, către convertizor.
De asemenea placa respectivă poate primi semnale electrice de la Pc şi le
repartizează la „adresa” ( electrovalva, şi chiar senzorul ) corespunzătoare, putându-se
numi şi distribuitor de comenzi sau de semnale electrice.
Modul de legare a senzorilor şi electrovalvelor în placa de achiziţie este pe cât se
poate de simplu, dar pe atât de complex. Astfel placa este prevăzută cu mufe de intrare a
impulsurilor de la senzori pentru fiecare senzor în parte, mufe de ieşire a semnalului
electric către fiecare electrovalvă, precum şi de alimentare cu tensiune joasă a senzorilor;

dar şi mufe de trimitere a semnalelor electrice către Pc, şi de primire a „comenzilor” de la


acesta.
Placa va fi alimentată la o tensiune de 220 V. Ea va fi amplasată în apropierea
bazinelor pe un stâlp de curent electric, într-un înveliş capsulat pentru protecţia contra
fenomenelor meteorologice nefavorabile, în aşa fel încât să realizeze o „colectare” şi
„distribuire” de semnale de la senzori şi către senzori şi electrovalve astfel încât să nu se
piardă din calităţile funcţionale ale acestor dispozitive de măsurare şi control.

59
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

5.2.5 Senzori pentru parametrii supuşi monitorizării

Aceştia sunt de fapt „culegătorii” de informaţii referitoare la parametrii apei. Sunt


nişte dispozitive electronice de construcţie specială capabile să traducă calităţile apei în
impulsuri electrice.
Senzorii ce vor fi folosiţi în sistemul automatizat de monitorizare sunt cei de
măsurare a cantităţilor de oxigen dizolvat, valorile pH-ului, precum şi ale temperaturilor
apei.
În acest sens o firmă producătoare de astfel de senzori a pus în vânzare următoarea
gamă de aparate de măsurare şi control privitoare la monitorizarea calităţii lichidelor:

• pH si potential redox
Domenii de mãsurã:
pH: 0…15
Potential redox: -200…200 mV
Precizie: £ 0,5%

• Oxigen dizolvat
Domenii de mãsurã:
0 la 20 mg/l
0-10 m g/l la 0-1000 m g/l (apã purã)
0-5 mg/l la 0-60 mg/l (apã murdarã)
• Temperatură
Domenii de măsură:

60
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

To C : -5……+40 oC
Precizie : £ 0,5%

5.2.6 Electrovalve

Electrovalvele sunt dispozitive speciale ce au rolul de a închide circulaţia fluidelor


pe ţevi de diferite diametre. Astfel ea se comportă ca un robinet având două trepte de
funcţionare : închis – deschis. Pentru ca electrovalva să lase să treacă fluidul trebuie ca ea
să fie alimentată cu un curent electric de joasă tensiune ce deschide o supapă, în cazul în
care alimentarea cu curent electric încetează, supapa se închide şi fluidul nu mai este lăsat
să treacă.
În cadrul sistemului automatizat în discuţie, electrovalva are rolul de a opri sau a
lăsa să treacă aerul folosit la oxigenarea bazinelor în cazul deficitului de oxigen dizolvat
din apă, ea aflându-se montată pe conducta de alimentare cu aer a fiecărui bazin lângă
conducta distribuitoare de aer pentru întreaga instalaţie de oxigenare.

5.2.7Cabluri electrice pentru racordul senzorilor la Pc si de alimentare a


electrovalvelor, precum şi a plăcii de achiziţie

Acestea sunt cabluri de construcţie specială, ce permit lucrul cu surse de tensiune


joase fără a diminua prea mult semnalul acestora.

61
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Pentru o mai bună transmitere a datelor şi pentru o economie de muncă la


întreţinerea plăcii de achiziţie, este indicat să se facă legătura dintre placa de achiziţie şi
convertizor cu fibră optică. Aceasta permite transportul concomitent a mai multor
impulsuri electrice în sensuri diferite garantând o circulaţie a datelor de înaltă fiabilitate.

5.2.8 Sursă permanentă de energie electrică pentru alimentare Pc şi


accesorii

Aceasta este de fapt o grupare de acumulatori electrici, capabili să alimenteze cu


energie electrică Pc-ul, precum si instalaţiile anexe ale acestuia ( placa de achiziţie,
convertizorul ), în cazul când energia de la reţeaua electrică s-a întrerupt, până în
momentul când grupul electrogen se va pune în funcţiune.

5.2.9 Electrocompresor aer

Electrocompresorul reprezintă în cadrul sistemului de aerare şi monitorizare al


păstrăvăriei un loc foarte important: el furnizează oxigenul necesar dezvoltării
păstrăvului, atunci când acesta nu mai poate fi satisfăcut prin debitul natural de apă.
Pentru calculul capacităţii acestuia privitoare la cantitatea de oxigen introdus în apă
trebuie cunoscute mai multe caracteristici privitoare la cerinţele păstrăvului în condiţii de
creştere intensivă.

Se ştie că:
• 1 kg de păstrăv adult, la temperatura de 15oC consumă 140cm3 oxigen
dizolvat pe oră;
• 1 kg păstrăv adult, pentru o dezvoltare normală are nevoie de un debit de 2
litri apă pe minut

62
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

• 1 litru apă în mod normal la temperatura de 15o C dizolvă 7,04 cm3 de


oxigen.
Astfel, capacitatea Păstrăvăriei Ianca este de 10 t păstrăv de consum. Presupunând
că această cantitate de peşte există la un moment dat în bazine, rezultă că este nevoie de
un debit de 20.000 litri apă/min echivalentul a 8,5m3 O2/h.
Din măsurători efectuate cu ani în urmă, debitul Păstrăvăriei Ianca este calculat la
80litri/sec, echivalentul a 2,02 m3O2/h
Deci, păstrăvăria supusă studiului are un deficit de 15.200 litri apă/min
echivalentul a 6,48 m3 O2/min.
Pentru a acoperi deficitul de oxigen dizolvat din apă este nevoie să se introducă aer
atmosferic cu ajutorul unui compresor .
Pentru alegerea compresorului în funcţie de debitul de aer scos de acesta pe oră
trebuie precizat că 20,95% dintr-un metru cub aer atmosferic îl reprezintă oxigenul.
Astfel :
100 m3 aer atmosferic ………………..20,95 m3O2
x m3 aer atmosferic ………………..6,48 m3O2

x = 30,93 m3O2

Deci, pentru a asigura deficitul de 6,48 m3O2/h este nevoie de un compresor care să
aibă un debit de cel puţin 40 m3aer/h.

Datorită faptului că vara debitul de apă se reduce la jumătate din cauza furtului de
apă de către locuitorii comunei Ianca, pentru irigat grădinile, se impune alegerea unui
compresor cu un debit de cel puţin 60 m3aer/h.
Punând în calcul şi faptul că din întreaga cantitate de aer introdusă în bazine nu tot
oxigenul reuşeşte să se dizolve în apă, un compresor de 90 m3 aer/h este mai mult decât
potrivit.

63
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Electrocompresorul ales trebuie să facă parte din categoria electrocompresoarelor


de aer industrial modelul 1ECS1,5 fiind cel mai potrivit.

Privitor la datele tehnice ale acestuia se pot spune următoarele:


Tabel 20

Tip Model Debit Presiune Putere Turaţie Caracteristici Greutate Dimensiuni Obs.
refulare motor Lxlxh
Nmc/h bar Kw Rot/min Conf legendei Kg mm
E 1ECS1,5 90 7 15 1500 B, G, K, H 500 1910x754x145 Recipient 400 litri( 380V)
0

Legenda :
B = răcire compresor cu aer;
G = are presostat pentru reglarea funcţionării
K = are recipient final
H = are regulator pneumatic

Acest model de electrocompresor este fabricat de către S.C. Timpuri Noi S.A
Bucureşti, urmâna a fi instalat în clădirea destinată bucăatăriei de preparare a hranei
umede.

5.2.10 Grup electrogen ( 380/220 V )

Rolul acestuia este de asigurarea curentului electric necesar funcţionării


electrocompresorului când reţeaua electrică nu mai furnizează energie electrică.
Grupul ales este GE25 – 15/3ScA.

64
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Caracteristici tehnice:
Putere : 20kw
Tensiune 220/380V
Frecvenţa: 50Hz
Cos Ø : 0,8
Turaţie : 1500 rot/min
Greutate : 670kg
Dimensiuni ( mm): 1410x805x1025
Stabil, 3M40 cu pornire automată la căderea reţelei.

5.2.11 Regulator presiune aer

Rolul acestuia este de a reduce presiunea scoasă de compresor la mărime


corespunzătoare de introducere a aerului în apă, care să nu fie nocivă dezvoltării
păstrăvului, presiunea maximă fiind de 1,5 bar.
Instalaţia de aer ce se va realiza este prevăzută cu un sistem de 2 regulatoare
dispuse în serie, fiecare având pe intrare o ţeavă neagră Dn 25, distribuitorul ce
colectează debitul celor două regulatoare fiind alimentat de o ţeavă neagră Dn 50.
Atât la intrarea în regulatoare, cât şi după acestea se vor monta manometre pentru
măsurarea presiunii aerului.
Aerul ieşit din regulatoare este de joasă presiune, fiind distribuit uniform către
bazine prin 2 conducte distribuitoare din pexal, de diametru 26 mm ( ¾” ).

Regulatoarele fac parte din tipul regulatoarelor cu acţionare directă, tip II STAS
996-82 cu presiune de intrare 2-60 bar şi presiunea de ieşire de 0,02-2 bar, Q = 50 m 3/h
pentru fiecare regulator ( Q = debitul de aer ).

65
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

5.2.12Conducte pentru transport aer cu fitingurile corespunzătoare

Acestea au rolul de a transporta aerul către dispozitivele de aerare a bazinelor .


Dimensionarea acestora s-a făcut pe baza Nomogramei Pentru Calculul
Conductelor în Regim cu Volum Variabil (presiune redusă, medie şi înaltă ) din
Normativul Pentru Proiectare şi Execuţie Sisteme de Alimentare cu Gaze, Indicativ I6-
98.
Formula de calcul este următoarea:
Ø ţeavă = ( p12 – p22 )/L ( km )
p1 = presiunea scoasă de compresor după trecerea prin regulatorul propriu ( 5 bar )
p2 = presiunea rezultată după trecerea prin sistemul de celor două regulatoare tip II
STAS 996-82
L ( km ) = lungimea conductei in km

În cazul nostru p1 = 5 bar = 6 bara


p2 = 1,2 bar = 2,2 bara
L( km ) = 0.2 km
Bara = atmosferă absolută
Aplicând formula de mai sus valoarea rezultată este de 155, ceea ce corespunde în
Nomograma pentru Calculul Conductelor în Regim cu Volum Variabil ( presiune redusă,
medie şi înaltă ) din Normativul pentru Proiectare şi Execuţie sisteme de alimentare cu
gaze, Indicativ I6-98, valorii de 26 mm echivalent cu ¾”.

După sistemul de colectare a debitului de aer rezultat în urma trecerii prin cele 2
regulatoare de presiune se montează un teu de trecere de la Dn 50 la ţeava de pexal de
26mm. Acest teu va furniza debitul necesar distribuirii aerului către bazinele pentru
creşterea păstrăvilor adulţi.

66
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Din ţeava de pexal ce are rolul de distribuire a aerului pe bazine, în dreptul fiecărei
grupări de câte 2 bazine se va monta un teu pentru ramificare, deci pentru alimentarea
bazinelor cu aer, ţeava ce va alimenta bazinele cu aer va avea diametrul de 16 mm, fiind
de asemenea din pexal.

5.2.12 Distribuitoare aer pentru ventile aerisire

Rolul distribuitoarelor este de a realiza o cât mai bună distribuire a debitului de aer
în bazine, prin intermediul ventilelor de aerisire.
Aceste distribuitoare se vor introduce în bazine la jumătatea acestora la 1-1,3m
adâncime, având o lungime de aproximativ 5 m pe ele fiind montate din 30 în 30 cm câte
un ventil automat de aerisire având rolul de a lăsa să treacă aerul insuflat de compresor în
apă, nepermiţând apei să intre în interiorul distribuitorului.
Aceste distribuitoare se vor confecţiona din ţeavă metalică prevăzută cu orificii în
care se pot înfileta ventilele de aerisire.

5.2.13 Ventile aerisire automate

Folosite la introducerea aerului în bazine au proprietatea de a lăsa să treacă aerul


din distribuitor în apă si de a nu permite apei să intre în distribuitor.
Acestea au capacitatea de a rezista la contrapresinea exercitată de apă, iar când li se
insuflă aerul sunt prevăzute cu posibilitatea de a se putea regla debitul de aer ce iese prin
ele.

Folosirea acestui sistem de automatizare va duce la mărirea simţitoare a producţiei


piscicole, totodată eliminându-se riscul de a se produce accidente ( rămânerea bazinelor
fără oxigen la căderi de debit ).

67
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Întregul sistem va funcţiona ca un sistem în buclă, adică o unitate centrală ( PC ) va


primi informaţia de la dispozitivele colectoare ( senzorii ), o va analiza ţinînd cont dacă
se încadrează în valorile prag stabilite, iar dacă nu va trimite o comandă de efectuat ( la
electrovalve )
Electrocompresorul va funcţiona independent, el având montat un dispozitiv de
pornire automată şi oprire atunci când cantitatea de aer din recipient a atins valori sub
presiunea stabilită, sau este egală cu presiunea stabilită.
Dispozitivul automatizat al electrocompresorului care face această operaţiune se
numeşte presostat.

5.3 Instalaţii de apă şi energie. Dotări sociale.

Instalaţiile de energie ce alimentează păstrăvăria sunt cele standard, unitatea de


producţie piscicolă fiind alimentată cu energie trifazată ( 380V ), reţeaua de stâlpi de
distribuţie a acesteia aflându-se în interiorul păstrăvăriei, contribuind la iluminarea
teritoriului acesteia.
Instalaţiile de alimentare cu apă şi cele de canalizare ale bazinelor sunt cele
standard, realizate conform proiectului iniţial al ing. N. Ciolac.
Ca dotări sociale se pot aminti locuinţa, şi anexele gospodăreşti ( magazie, coteţe
de păsări şi animale domestice, grajd, chiar cal cu căruţă ).

Capitolul VI

68
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

6.1 Bolile salmonidelor şi combaterea lor

Odată cu creşterea producţiei de păstrăv şi mai ales a densităţii la metru pătrat


creşte şi procentul de mortalitate la păstrăvii din bazine şi îndeosebi la puieţi. Mortalitatea
se datoreşte fie unor condiţii de mediu sau de nutriţie nefavorabile sau necorespunzătoare,
fie unor agenţi patogeni de cele mai multe ori specifici păstrăvului.
Principalele măsuri pentru evitarea mortalităţii se referă la prevenirea
îmbolnăvirilor, întrucât o boală, odată contractată, combaterea ei este deosebit de dificilă,
uneori chiar imposibilă.
Există o serie de măsuri a căror respectare duce la prevenirea, în mare măsură, a
îmbolnăvirii efectivelor în păstrăvării, măsuri dintre care, mai importante enumerăm :
• Asigurarea unui debit suficient fiecărui bazin, apă limpede şi temperatură
care să nu depăşească limitele normale.
• Densitatea peştilor din bazine să nu depăşească limitele maxime date, decât
pentru păstrăvul de consum şi acesta numai într-un interval apropiat de data
valorificării

Incubatoarele, trocile, bazinele şi instalaţia de alimentare – evacuare să fie


menţinute într-o perfectă stare de igienă, curăţire de mâl şi resturi de hrană şi dezinfectate
cu ocazia fiecărei manipulări a peştilor ( sortări, schimbări în alte bazine, inventarieri
etc. ). În acelaşi timp, efectivul piscicol să fie tratat preventiv cu băi de dezinfecţie.
• Hrănirea să se facă în limitele prevăzute, în cazul hranei umede, la timp şi
cu hrană proaspătă, de bună calitate şi cât mai variată chiar de la o zi la alta.
Să se adauge în hrana zilnică drojdie de bere şi periodic, primăvara şi
toamna, morcov ras. Carnea de la vitele accidentate să fie supusă unui
control sanitar – veterinar înainte de a fi administrată păstrăvilor. Să se
reţină tot timpul că atât o subnutriţie a păstrăvului, o hrănire în salturi cu

69
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

cantităţi mari de hrană şi mese reduse ca număr, cât şi o supraalimentare a


lui debilitează organismul şi-l expune unor boli şi parazitoze.
• Să nu se introducă în păstrăvărie material piscicol ( icre, puieţi etc. )adus de
la păstrăvării cu diverse boli, iar cel adus din păstrăvăriile fără parazitoze să
fie ţinut în carantină în bazine speciale şi supus, mai multe zile, unui
tratament preventiv de dezinfecţie.
• Fiecare păstrăvărie să-şi formeze linia sa de reproducători şi din puieţii
produşi să selecţioneze pe cei mai viguroşi, formând astfel, cu timpul, un
material robust şi rezistent la bolile specifice.
• În cazul declanşării unei mortalităţi, în afara măsurilor menite să stabilească
cauza şi boala, să se izoleze de indată bazinele respective, să li se asigure un
debit sporit iar peştii morţi să fie îngropaţi sau arşi.
• După agentul cauzal, cele mai importante boli sunt:

I. Boli cauzate de ciuperci

1. Saprolegniaza
Saprolegniaza sau mucegaiul este provocată de o ciupercă din genul
Saprolegnia sau Achlya şi se întâlneşte îndeosebi în perioadele cu apă rece. Atacă
icrele moarte din incubatoare, împrejurul cărora ţese filamente ca de vată şi se
întinde apoi la icrele sănătoase din vecinătate.

2. Ihtiosporidioza

70
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Ihtiosporidioza sau ihtiofonoza este o boală a păstrăvilor şi a altor specii de


peşti ( 73 specii sunt atacate ), provocată de ciuperca Ichtyosporidium
( Ichtyophonus ) hoferi.
Ciuperca atacă musculatura, viscerele, organele interne ( inima, ficatul,
rinichii, splina etc. ), unde formează nişte noduli de culoare albă sau cenuşie,
noduli ce sunt prezenţi uneori şi pe branchii.

II. Boli provocate de protozoare

1. Ihtiofiriaza
Este o boală foarte periculoasă, îndeosebi pentru puiet. Este provocată de un
protozoar de mărimea a 0,5-1mm ( Ichthyophthirius multifiliis ) care parazitează
peştele fixându-se, cu ajutorul cililor pe piele şi branchii, înotătoare şi ochi,
pătrunzând sub ţesuturi. Când paraziţii ajung la dimensiunea de 1 mm, după 15
zile, se desprind şi cad la fundul bazinului unde se închistează şi se înmulţesc prin
diviziuni succesive.

2. Chilodonelaza
Este o boală dată de un parazit foarte mic ( Chilodonella cyprini ) care se
fixează pe branchii şi uneori pe pielea peştilor, unde provoacă iritaţii. Parazitul se
înmulţeşte prin diviziune pe însuşi corpul peştelui parazitat, la o temperatură
optimă de 5-10o C, motiv pentru care periculozitatea mare o prezintă în anotimpul
rece ( iarna şi la începutul primăverii ).

3. Trichodiniaza

71
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Este produsă de protozoarul Trichodina domerguei, parazit foarte comun la


toate speciile de peşti, localizat pe branchii şi tegument, periculos numai când
parazitează în număr mare şi în special la vârstele tinere de păstrăv. Parazitoza se
transmite de la peşte la peşte, perioada de incubaţie fiind de numai 12 ore.

4. Costiaza
Este produsă de protozoarul flagelat Costia necatrix. Paraziţii atacă
tegumentul şi în special branchiile. Preferă apele cu temperatură mai scăzută. Este
foarte periculos pentru puietul de păstrăv şi păstravul de un an. Aspectele clinice
sunt asemănătoare debilitării fiziologice ( capul mare şi corp fusiform, culoare
albastră ); puieţii se freacă lateral de fundul trocii, înoată în spirală sau se lasă la ă
frântură de o secundă pe o latură ( oglindă ). Mortalitatea este masivă si de scurtă
durată. Instalarea parazitului este favorizată de poluarea bacteriologică a apei,
incărcarea cu mâl, stagnarea apei de fund, contactul intre peşti şi metabolismul
deficitar al peştilor.

5. Hexamitiaza
Este, denumită şi octomitiaza, după numele ştiinţific vechi dat protozoarului
care o provoacă ( Octomitus truttae ), este o boală a puieţilor de păstrăv în primele
luni de existenţă.

6. Mixosomiaza
Este, denumită popular căpiala sau coadă – neagră, este dată de un
sporozoar parazit denumit Myxosoma cerebralis sau, după o denumire în uz până
în urmă cu 2 decenii, Lentospora cerebralis.

7. Mixoboliaza

72
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Este o boală descoperită la noi relativ recent ca fiind provocată de agentul


etiologic Myxobolus pfeifferi. Este tipică mrenei de toate vârstele dar se întâlneşte
şi la alţi peşti.

8. Oodiniaza
Este o parazitoză periculoasă în mod deosebit la puieţi întrucât netratată la
timp produce o mortalitate de 60-80 %.
Este dată de protozoarul Oodinium pillularis care se fixează pe piele şi pe
branchii.

III. Boli provocate de viermi

Viermii care parazitează speciile de salmonide sunt în mare parte paraziţi


externi; foarte puţini sunt cei care se instalează în organele interne ale păstrăvilor.

Bolile cele mai răspândite date de ectoparaziţi ( parazişi externi ) sunt:

1. Gyrodactyloza are ca agent patogen viermele monogen Gyrodactylus salaris.


Importanţa patogenă este determinată de acţiunea de rărire combinată cu actiunea
de curăţire a tegumentului de mucus, acţiuni care produc hemoragii grave în piele
şi branchii. Acest lucru provoacă pe de o parte slăbirea peştelui, iar pe de altă parte
deschide căi de infecţii secundare. Înmulţirea parazitului este favorizată de condiţii
de mediu precare.

2. Infestarea cu lipitori

73
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Infestarea cu lipitori ( Cystobranchus ) are loc în primăverile şi verile ploioase,


când apa transportă suspensii organice. Lipitorile se fixează pe corpul peştilor, invadându-
l atât pe flancuri cât şi pe aripioare, debilitând tot organismul şi expunându-l prin micile
răni pe care le provoacă, atacului ciupercilor sau bacteriilor.

3. Infestarea cu Bazanistes huchonis

Infestarea cu Bazanistes huchonis este dată de un parazit care atacă numai


exemplarele de lostriţă atât în apele naturale cât şi în bazinele închise.
Parazitul, un mic răcuşor care trăieşte în mâlul cu materii organice de pe fund, se
fixează cu ajutorul unor cili pe partea internă a operculilor lostriţei.

***

Sunt puţini viermi intestinali care parazitează speciile de salmonide.


În general, aceştia au un ciclu de dezvoltare complex, cu mai multe gazde
intermediare. Unii trăiesc ca stadiu intermediar sau ca adult în organismul peştilor
( trematodele ), alţii se dezvoltă ca adulţi în intestinul diverselor specii de vertebrate
inclusiv în cel al omului ( cestode ).
Din speciile de endoparaziţi, cele care prezintă importanţă în salmonicultură şi infestează
păstrăvii sunt:

4. Sanguinicoloza

74
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Este dată de un vierme trematod ( Sanguinicula inermis ) care parazitează


păstrăvul curcubeu dezvoltându-se ca adult în intestinul sau rinichiul acestuia, după ce
larva a avut ca gazdă intermediară o specie de melcuşor ( Limnaea ).
Peştii parazitaţi sunt apatici, au branchii palide şi uneori ( când viermii sunt
localizaţi în rinichi ) ochii ieşiţi din orbite.

5. Dyphyllobothrium latum
Este un vierme cestod care ca adult parazitează omul sau câinele ajungând la 12 m
lungime. Atacă îndeosebi peştii din apele curgătoare însoţitori ai păstrăvului.
Este importantă pentru că omul se poate infesta cu acest parazit prin consumarea
peştelui afumat, sărat sau icrelor, infestat cu parazitul respectiv.
Semnele parazitozei la om sunt date de scăderea poftei de mâncare, diaree, vomă,
tulburări nervoase etc.

6. Liguloza
Este dată de un vierme din clasa viermilor laţi ( cestode ), din care face parte şi
teniea ( ligula intestinalis ).

7. Triaenophoroza
Este un vierme parazit cestod ( Triaenophorus nodolosus ) prevăzut, la cap, cu
două perechi de ace, fiecare cu numeroşi dinţi măsurând în lungime până la 30 cm.
Viermele atacă adulţii şi puieţii de păstrăv, instalându-se în pereţii intestinului şi în
ficat, provocând inflamarea şi rănirea acestuia. Aici, parazitul dă naştere la numeroşi
chişti, care cu timpul sunt eliminati în apă unde, după circa o săptămână, ies larvele care
trăiesc trei zile, timp în care trebuie să fie înghiţite de specii de Copepode. Prin
consumarea acestora de către peşti larvele trec prin pereţii intestinului şi ciclul reâncepe.

75
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

8. Cataracta vierminoasă
Este dată de trematodul Dyplostomum spathoceum şi Nanophyetus salmonicola
care în stadiul de adult, ca şi Sanguinicola, trăieşte în intestinul unor păsări de baltă şi are
ciclul de dezvoltare ca şi aceasta.

9. Capilaroza hepatică
Este dată de parazitul Capillaria eupomotis ( Ghittino ) lung de 5-25 mm şi lat de
0,017-0,25 mm.
Ciclul de dezvoltare este de circa 6 luni perioadă în care oul dezvoltat în ficatul
peştelui ajunge în apă, trece în intestinul unui vierme acvatic unde se dezvoltă larva, ciclul
închizându,se prin consumarea viermelui de către peşte.
Ca profilaxie, întrucât sunt infestaţi şi păstrăvii cu acest parazit se recomandă
evitarea hrănirii păstrăvilor cu peştii cruzi.

10. Acantocefaloza
În mică măsură un alt parazit ( Metechinorhyncus truttae ) având ca gazdă
intermediară răcuşorul ( Gammarus pulex ) provoacă leziuni în intestinul păstrăvului
curcubeu în faza de puiet.

IV. Boli provocate de bacterii

1.Furunculoza ( Furunculosis )
Este una din cele mai periculoase, boli, provocată de o bacterie denumită
Aeromonas salmonicida. Aceasta trăieşte în apă în materiile organice de putrefacţie şi

atacă îndeosebi păstrăvul indigen şi fântânel dar şi păstrăvul curcubeu, acesta fiind însă
mai rezistent la boală.

76
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

11. Boala enterică „gură roşie” ( nteric Redmouth Disease ) - ERM


Este o boală bacteriană produsă de Yersinia rukeri o bacterie ce aparţine familiei
Enterobacteriaceae.Caracteristic bolii în stadiul de leziuni externe este aşa-numita „gură
roşie”, când apar pete roşii hemoragice în toată vavitatea bucală, branchii de culoare roşie.

12. Boala columnaris

Este o boala de apă caldă ( 21 oC ) dată de o bacterie ( Condrococcus columnaris ) de


natură epizootică. În apă caldă leziunile apar în 24 ore iar mortalitatea după 48-72 ore
( Davis 1961 ) în deosebi la o temperatură ridicată cu aer uscat.

4. Boala branchiilor

Este rar întâlnită la noi fiind în general caracteristică aglomerărilor mari de puieti şi
a apelor bogate în suspensii organice sau de altă natură.
Atacă de obicei puietii de o vară, manifestându-se prin decolorarea şi apoi
umflarea branchiilor şi tumefierea lor prin depunerea de substanţe între lamele.

5. Necroza cozii şi a aripioarei dorsale


Este o boală mai putin cunoscută, ca provenienţă ea asemănându-se simptomatic
mult cu boala Columnaris.
Ea are la origine infecţii datorate suprapopulării, deficienţei în acid falic în hrană,
subnutriţiei, lumina prea puternică a bazinelor, traume mecanice, apă şi bazine murdare
etc.

Se deosebeşte de Columnaris prin aceea că atacă mai întâi înotătoarea adipoasă


care devine alburie şi apoi coada, care apare alb murdară, cu ulceraţii care ajung să

77
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

distrugă carnea până la radiile pedunculului codal, care rămâne doar un ciot. Nu se
cunoaste cu precizie sursa contaminării, însăşi evoluţia bolii fiind controversată.
Ca tratament se recomandă băi cu sulfat de cupru 10 g la 200 litri apă timp de 1-2
minute la interval de 24 ore sau tripaflazină 1 g la 100 litri apă mai multe zile până la
vindecare.
Fiind vorba de o boală bacteriană, cura de sulfamidă şi antibiotice dă bune
rezultate.
Să nu se confunde cu necroza aripioarei dorsale.

V. Boli provocate de factori de mediu şi de alimentaţie.

1. Necroza aripioarei dorsale


Se caracterizează prin erodarea partială sau totală până la dermă a aripioarei
dorsale, în faza avansata aceasta rămânând doar un ciot. De multe ori în stadiul avansat al
bolii, la nivelul dorsalei se produc răni datorate ataculi de bacterii sau de diverşi paraziţi.
La noi boala apare la puieţii spre sfârşitul primei veri şi evoluează şi în a doua vară
dacă boala nu este tratata, în acest caz dând mortalităţi mari.
Se datoreste densităţii mari de puieţi în bazine, suspensiilor mari şi depunerilor de
substanţe organice din bazine şi uneori a unor componenţi sau mai biune zis a lipsei unei
vitamine din hrana granulată. S-a constatat că boala este mult mai rară, aproape
inexistentă la puieţii hrăniţi corespunzător cu hrană umedă cu adaos de drojdie de bere si
morcov ras.
Fiind o boala de mediu profilaxia ei este usor de facut prin mentinerea curătenei în
troci şi apoi în bazine, prin atribuirea raţiilor normale de hrană pentru dezvoltarea normală

a puieţilor şi prin atribuirea unui debit suficient în bazine, mai mare când apa a depăşit
17oC temperatură, respectiv 1-2 litri/sec. la 1 000 puieti.

78
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Când boala este înaintată provocând ulceraţii se grefează la baza dorsalei o serie de
bacterii de tip Aeromonas, Pseudomonas, Condroccus şi diverşi parazişi, boala evoluînd
letal.

2. Hidropiaza sacului vitelin ( Blue sac disease )


Este o boală răspândită la alevinii de pastrav indigen şi păstrav curcubeu. Apare ca
rezultat al relaţiei dintre factorii constituţionali ( reproducători în limite largi de vărste, fie
foarte tineri, fie de 6-7 ani ) şi mediali ( variatii bruste de temperatură, de debite, calitatea
necorespunzătoare a apei şi traumatisme atât în timpul reproducerii cât şi pe parcursul
perioadei de incubare ). Pe acest teren actionează slăbit metabolic şi solicitat al alevinlor
actionează secundar şi bacteria Diplobaccillus liqurfaciens piscium.

3. Boala bulelor de gaz ( Gas Bubble Disease )


Apare frecvent la alevinii de păstrav, mai ales în prima lună de viata în troci. Se
considera ca ar fi cauzata de prezenta mare în apă a unor cantităti mari de gaz carbonnic,
azot sau alte gaze dizolcate.
Se caracterizeaza prin aparitia unor vezicule pline cu gaz în regiunea gurii, în
epiteliul branchial, a corneei, a cristalinului, în cavitatea orbitală, în diferite organe interne
şi în sânge. Puieţii bolnavi sunt inactivi, capătă o culoare închisă, înoată la suprafata apei,
slăbesc şi mor prin blocarea principalelor vase de sânge. Caracteristic acestei boli ese
pozitia verticală a puietilor în incubatoare, înotul pe o latură în troci, umflarea
abdomenului, coloraţia vie a lui şi cu puncte mici, ieşirea ochilor din orbite şi
îngrămădirea puieţilor la sita de evacuare.
Acolo unde a fost semnalata boala trebuie ameliorat continutul de oxigen din apă.

Se recomandă pentru evitarea unor urmări neplăcute, ca în cazul transporturilor


peştilor vii cu oxigen, presiunea acestuia să nu depăşească 1,5 atm.

79
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

4. Degenerescenţa lipoidă a ficatului ( Fatty liever ) - DLH


Are răspândire destul de întinsă la pastrăvul curcubeu, cu evoluţie lentă şi de lungă
durată ducînd la îmbolnăvirea ficatului.
Este considerată o deficienţă alimentară, ca urmare a creşterii în regim artificial
orin uniformizarea hranei, lipsa de vitamine, necorelarea raţiilor alimentare cu vârsta şi
temperatura.
Mortalitatea se declanşaza obisnuit iarna în timpul îngheţului, la schimbari bruşte
ale temperaturii în aer şi apa.
Remediu nu există, motiv pentru care efectivele trebuie conduse din timp la o
creştere normală prin hrăniri cât mai variate zilnic şi în raţiile prevăzute.
În ultimul timp prin hrănirea efectivelor cu hrană din import, echilibrată continuu,
boala apare rar şi numai la peştii hrăniţi în salturi.

5. Gastroenterita
este boală de natură alimentară cauzată prin consumul deşeurilor intrate în
putrefacţie, mai ales vara şi a granulelor expirate.

6. Tulburări din lipsă de vitamine


Se datorează ca urmare a hrănirii lor cu hrană săracă în vitamine, se manifestă prin
slăbirea peştilor, scăderea poftei de mâncare ducând de multe ori la moarte.

7. Tulburări datorate pH-ului acid sau alcalin.

80
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Păstrăvul se dezvoltă normal într-o apă cu pH având valori cuprinse între 6,6-8.
apa cu pH necorespunzător poate fi suportată pe o scurtă durată. În general apele noastre
de munte ( izvor ) au pH-ul cuprins între 6,5-8.

VI. Boli provocate de virusuri ( inexistente la noi )

1. Necroza infecţioasă a pancreasului ( Infectious Pancreatic Necrosis )


- IPN
Este boală infecţioasă virotică răspândită mai ales în crescătoriile americane, mai
puţin în cele alimentate cu apă de izvor şi mai mult în cele cu apă de pârâu.
La noi boala nu a fost semnalată până în prezent.

2. Septicemia hemoragică virală ( Viral Haemorragic Septicemia ) -


VHS
Este una din cele mai periculoase boli ale păstrăvului cunoscută până acum.
E frecventă la păstrăvul curcubeu, în păstrăvăriile cu densităţi mari.

6.2 Măsuri profilactice

Există numeroase metode de profilaxie şi chiar dacă ne repetăm descriindu-le


socotim necesar acest lucru pentru ca fiecare păstravar sa le poată însuşi cu uşurinţă şi să
le poată aplica eficient.

a. tratarea icrelor. Procesul de mortalitate din timpul incubarii icrelor se datoreste


atacului de mucegai ( Saprolegnia ).

81
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Pentru evitarea instalării mucegaiului, apa care alimentează icrele trebuie să fie cât
mai limpede. Întrucât icrele moarte sunt atacate de ciupercă chiar şi în cazul apei limpezi,
icrele trebuie tratate periodic cu un fungicid, cel mai bun dovedindu-se a fi, în practică,
verdele de malahit.
Verdele de malachit este o sare de cupru sub formă de cristale verzi cu puternice
proprietăţi colorante, motiv pentru care utilizarea lui se face cu precauţiune, întrucât
pătează hainele fara sa se mai poată fi curăţate.
Verdele de malahit se livrează în flacoane de 10 – 100 g şi se poate păstra
nedesfacut mai multi ani.
Produsul utilizat în păstrăvăriile noastre este de fabricaţie daneză. Produsul
Colorom, de fabricatie românească, datorită conţinutului ridicat de zinc, nu este
recomandat în tratamentul icrelor şi alevinilor.
Modul de utilizare a verdelui de malahit deşi a fost descris la capitolul „incubarea
icrelor” îl amintim şi aici :
Concentraţia este de 1 g la 200 l apă.
Timpul de expunere : 20-30 minute.
Perioada de tratare: de 2 ori pe săptămână şi uneori de 3 ori ( în cazul apelor mai
puţin limpezi ).
Data primului tratament : la 24 ore după fecundare.
Data ultimului tratament : la încetarea ieşirii primilor puieţi.
În timpul tratamentului, apa va fi oprită, lăsând doar un fir subţire care să ajute la
omogenizarea soluţiei din incubator. După scurgerea celor 20-30 minute se va da drumul
la debitul normal.
Soluţia se prepară în găleţi din lastic şi nu din tablă de zinc sau zincată şi nu se
păstreză de la o zi la alta, întrucât devine toxică.

82
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Se prepară într-o găleată de 10 l solutie concentrată conţinînd 5 g substanţă. Se


amestecă bine si apoi se toarnă cu ajutorul unei căni în fiecare incubator, pe toată
suprafaţa lui, uniform, după ce s-a oprit alimentarea cu apă.
Dat fiind faptul că soluţia astfel pregătită are o concentraţie de 1 g la 2 litri apă şi
că 80 – 100 litri apă din incubatorul Wacek este necesar 0,4-0,5 g substanţă, fiecare
incubator va primii aproximativ 0,800 – 1,0 litri soluţie. După trecerea celor 20-30 minute
se va da drumul la apă normal.
Pentru economisirea substanţei se va goli jumătate din apa incubatorului prin
scoaterea dopului de curăţire şi respectiv prin oprirea alimentării.
Când din adâncimea totală a apei de 30 cm vor rămâne numai 15 cm, astupăm
orificiul de curăţire şi distribuim soluţia în cantitate de 400 – 500 ml.

b. Tratarea alevinilor şi a puieţilor.


După ieşirea din icre, alevini şi apoi puieţii sunt supuşi atacului a numeroşi paraziţi
sau microbi. Măsurile profilactice sunt mai utile acum ca oricând pentru a reduce la
maximum pierderile.
Băile cu verde de malahit se fac la alevini pentru prevenirea atacului saprolegniei şi
a costiei.
În cazul în care hrănirea puietului se face corect iar igiena din troci este normală,
mortalitatea acestuia este dată numai de parazitozele menţionate.
Concentraţia băii este de 1 g la 200 litri apă.
Timp de expunere : 15 minute în incubator, 30 minute în troci.
Intervalul de tratament : 3 – 4 zile.
Data primului tratament : după ecloziunea totală a puietului în fiecare incubator.
Data ultimului tratament : la trecerea puietului din troci în bazine.
La fiecare tratament se va prepara o soluţie nouă.

83
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Tratamentul profilactic cu verde de malahit se face obligatoriu şi pentru


preântâmpinarea infestării cu Ichtyophtirius a puietului trecut în bazine. În anii cu primăveri
şi veri timpurii, deci cu apă caldă ( 16o ) tratamentul începe la mijlocul lunii iunie.
Înaintea fiecărui tratament, indiferent de natura substantei sau operatiunii puieutul
va fii tinut la ajun cel putin 24 ore inainte.
Se utilizeaza ( în bazine ) verdele de malahit de fabricatie indigenă ( Colorom –
Codlea ) fiind mai ieftin si mai usor de procurat.
Concentratia băii este de 300-600 mg substanţă la un m3 apă.
Timp de expunere : 3-4-ore cu oprirea apei.
Periodicitatea tratamentului: o dată sau maxim de 2 ori pe săptămână, timp de 1
lună.
Data primului tratament : până la 1 iulie.
Data ultimului tratament : 31 iulie.
În bazin se lasă numai un firicel de apă pentru ca puietul să nu sufere de lipsă de
oxigen; tratamentul se efectueaza în orele dimineţii.
Pe toată durata când apa din bazin are culoarea verde, puietului nu i se va
administra hrană.
După tratament ( 3-4 ) ore se dă un curent puternic de apă în bazin si se asigură
circulatia pe fund a acesteia pentru ca eventualii paraziţi desprinşi de pe puieţi să fie
antrenaţi, prin călugăr în canalul de evacuare. Concentratia de substanţă din import este de
300 mg /m3 apă.
Băile cu sulfat de cupru, foarte eficiente în cazul paraziţilor externi, îndeosebi a
Costiei, se efectuează fie direct în troci, fie prin introducerea alevilnilor sau puieţilor, cu
ajutorul minciogului, într-o soluţie preparată anume, ultima metodă fiind cea mai indicată.
Sulfatul de cupru se dizolvă într-o troacă 50 g la 100 litri apă si se adaugă 1-2-
paahare oţet de vin pentru a dispare culoarea albastră a soluţiei.
Puieţii sunt ţinuţi la post fără hrană, ca la toate tratamentele minimum 24 ore. Se
iau cu ajutorul minciogului de tifon şi se introduc, cu minciog cu tot, în troacă. Se ţin aici –

84
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

în minciog – între 10 şi 50 secunde, până când se agită puternic între ei. O baie prea lungă,
respectiv dacă puieţii repuşi în troacă cu apă curată se întorc cu burta în sus, este
dăunătoare.
Se va avea grijă ca baia preparată să nu fie folosită până la epuizarea oxigenului
din apă.
De regulă, soluţia dintr-o troacă ( circa 200 litri ) se foloseşte numai 1-2 ore.
Tratamentul în bazin, indicat îndeosebi la păstrăvii di vara a doua în cazul necrozei
aripioarelor dorsale, se face timp de 15-20 minute, cu o concentraţie de 0,5 g la 1000 l apă
timp de 1 oră.
Sulfatul de cupru este indicat şi în combaterea algelor verzi şi a vegetaţiei mărunte
din bazinele fără peşte. Doza este de 50 g la 1000 l apă, cu menţinerea ei în bazin minim 24
ore. Eliberarea apei în râu se face prin introducerea unui debit calculat astfel încât să
schimbe întreaga cantitate de apă din bazin în numai puţin de 24 ore. Soluţia eliberată brusc
în râu poate provoca moartea peştilor şi a faunei acvatice din liber.
Baile cu formol se utilizează în combaterea paraziţilor externi – costia şi
saprolegnia – si a germenilor microbieni. Formolul este un bun dezinfectant, utilizat cu
bune rezultate la dezinfectarea incubatoarelor înainte de depozitarea lor, a trocilor de beton
şi a bazinelor, precum şi la păstrarea pieselor moarte.
Formolul, pentru a putea fi utilizat trebiue păstrat la întuneric, ferit de frig şi de
căldură.
Se recomandă păstrarea lui la temperatură de 10-15 oC . Formolul care este tulbure
sau are depuneri pe fundul vasului în care este păstrat nu se utilizează în piscicultură.
Formolul livrat în farmaciile noastre are o concentraţie de 40%, iar cel folosit la tratamente
în pepiniere, obişnuit de 29%, dozele de mai jos fiind socotite la această ultimă
concentraţie.
Tratamentul în cazul paraziţilor externi ( costia, saprolegnia ) este atât preventiv cât
şi curativ şi se face în prima lună de existenţă a alevinilor.
Concentraţia băii este de 0.500 l formol la 1000 l apă.

85
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Timp de expunere : 30 minute.


Perioada de tratament : o dată pe săptămână timp de 1 lună.
Perioada de tratament 1 dată pe săptămână timp de 1 lună.
Data primului tratament : la trecerea în troci ( la începutul hrănirii ).
Puietul se tine la post 24 ore înaintea fiecărui tratament, iar prima masă i se atribuie
în interval de 3 ore de la tratament.
Pentru dezinfecţia trocilor si a bazinelor din beton, concentraţia este de 1 litru
formol la 100 l apă. După un timp de stagnare de 12 ore sau ( în caz de suprafată mare )
după frecarea pereţilor cu peria, se lasă apa să curgă cu cel puţin 5 ore înainte de
introducerea peştilor.
Incubatoarele şi trocile din lemn nu se dezinfectează cu formol decât după
terminarea procesului tehnologic, în vederea depozitării lor, întrucât formolul se imprimă în
lemn şi devine toxic la o imediată utilizare.
Băile cu permanganat de potasiu sunt utilizate îndeosebi pentru dezinfecţia trocilor
şi a bazinelor cu sau fără peşti.
Pentru primul caz, dozajul este de 6-7 g permanganat ( cristale ) la litru.
Dezinfecţia bazinelor se face utilizând şi varul nestins, în proporţia de 0.250-0,500 kg /m2.
Unii păstravi introduc în canalul de alimentare, zilnic, 1 bulgăre de 0,25 –0,50 kg
de sulfat de cupru, aceasta constituind un bun dezinfect preventiv pentru bazine.
Oricare ar i tratamentul profilactic aplicat, aceasta trebuie să respecte concentraţiile
date mai sus şi timpul de expunere prescris.
Înaintea fiecărui tratament puietul va fi ţinut la post minimum 24 ore, iar hrănirea
nu va începe mai devreme de 3-6 ore; mai devreme în cazul băilor cu hipermanganat şi
formol şi mai târziu în cazul băilor cu verde de malahit şi sulfat de cupru.

86
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

6.3 Necesarul de hrană şi medicamente. Costuri estimative

Din capitolul IV de la calculul necesarului de icre pentru eclozat se ştie că până la


6 luni de zile dispunem de aproximativ 92704 buc puiet.
Tabelul următor prezintă cantităţile de hrană pe sortimente necesare creşterii a
efectivului amintit până la greutatea de 40 g /buc ( cca. 180 zile )
Tabel 21

Zile de Greutatea Cantităţi de hrană în bazine Preţ /kg


hrănire peştilor(g) (USD)
Nutra Nutra Nutra Nutra Nutra T Classic Classic Total Nutra =2,4
4.0 3,0 2,0 0 PI PII Classic =1,2
0-10 0,13-0,25 28 28 67.2
11-30 0,26-0,80 37 37 88.8
31-60 0,81-2,60 140 140 336
61-90 2,61-6,10 160 125 285 534
91-120 6,11-12 867 867 1040.4
121-150 12,01-24 467 634 1101 1321.2
151-180 24-40 2043 2043 2451.6
Total 4501kg =5839 USD

Notă: datele din tabelul de mai sus pot varia în timpul perioadei precizate.
Perioadei de la 6 luni la 1.2 ani ( când se preconizează că întreaga producţie va fi
valorificată ) îi corespunde un efectiv de cca 53000 buc peşte având greutatea cuprinsă
între 40g – peste 400 g; dacă presupunem că intregul efectiv va avea 10 t ( capacitatea
păstrăvăriei ), si atunci greutatea medie a unui păstrăv va fi de 180 grame. Deci
cantitatea de hrană folosită la această vârstă va fi de 180 kg pe zi, ceea ce corespunde
cu atingerea capacităţii maxime de producţie a păstrăvăriei, în acest moment este nevoie
ca peştele să fie valorificat.
In practică lucrurile nu stau chiar aşa, determinarea hranei necesare pentru consum
se va face în fiecare lună după o măsurare a greutăţii păstrăvului ţinând cont de raţiile
furajere ce se administrează în funcţie de temperatură si greutate.

87
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Aceste raţii au fost prezentate la capitolul în care s-a prezentat hrana ce se foloseşte
în păstrăvărie, cantităţile de furaj în funcţie de sortiment şi greutate pe zi vor fi
următoarele:
Pentru 1 păstrăv cuprins între 40-130g este nevoie de cca. 1,33 g furaj/zi = 55 lei
( calculul s-a făcut pentru un păstrăv de 70 g )
Pentru 1 păstrăv cuprins între 130-400g este 1,8g furaj pe zi = 72 lei ( calculul s-a
făcut pentru un păstrăv de 180 g )

Necesarul de medicamente este de:


• 700 g Flubactin ( 20 USD Kg )/ciclu productiv;
• 500 g Oxitetraciclină ( 20 USD kg )/ciclu productiv.
Acestea sunt medicamentele cele mai eficiente care s-au folosit în ultimul timp,
cantităţile de mai sus fiind extrase din registrul păstrăvăriei.
Se mai pot folosii şi alte produse farmaceutice( enunţate la profilaxia bolilor ), dar
Flubactinul şi Oxitetraciclina pot înlocui cu succes toate aceste substanţe fiind preferate
de lucrătorii păstrăvari.

88
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Cap VII
Memoriu economic, capacitatea de producţie, valoarea producţiei marfă.
Calculul preţului de cost

7.1 Memoriu economic al investiţiei propuse a se realiza

Pentru realizarea sistemului de supraveghere şi control este nevoie de o investiţie


destul de importantă. Astfel, va fi nevoie de achiziţionarea următoarelor produse
( componente ale instalaţiei ) :
Tabel 22

Denumire produs U.M ( buc/m ) Valoare ( cu Total


TVA ) ( USD )
PC 1 700 700
Convertizor 1 500 500
semnal
Placă achiziţie 1 1250 1250
automatizată
Softul 1 200 200
Senzori O2 20 20 400
Senzori pH 20 20 400
Senzori to 20 20 400
Electrovalve 20 15 400
Sursă energie PC 1 300 300
Cablu optic 600 m 2 USD/m 1200
pentru sistem
automatizare
Electrocompresor 1 800 800
Grup electrogen 1 1000 1000
Regulatoare aer 2 70 140
Distribuitor aer 20 40 720
bazine
Ventile aerisire 333 4 1333
Teu pexal 26x26x16 10 4 40
Teu pexal 16x16x16 10 4 40
Manometre 2 10 20
presiune

89
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Bară pexal Ø26 130 2,3/m 299


Bară pexal Ø16 125 1,5/m 190
Total 10.332USD

Preţurile de mai sus sunt cu TVA, fiind cele mai recente ( valoare de magazin ),
însă valoarea lor poate scădea dacă instalaţia propusă va fi realizată de o firmă
specializată în domeniu, pentru o scădere a preţului investiţiei recomandându-se realizarea
unei licitaţii.
În calculul făcut mai sus nu s-au inclus cheltuieli referitoare la manoperă, transport,
cheltuieli directe, indirecte, care pot apărea pe parcursul realizării investiţiei etc.
Sistemul respectiv în primă fază poate renunţa la senzorii de pH şi temperatură,
precum şi la grupul electrogen, acestea putând să fie introduse în viitor ca părţi integrante
ale sistemului.
De asemenea dacă acest funcţionează la cerinţele proiectate, sistemul de
monitorizare cu senzori şi control cu electrovalve poate fi extins şi la celelalte bazine,
prcum şi la casa incubatoarelor şi trocile de creştere.
Deşi pare costisitoare, această investiţie are marele avantaj că poate da o siguranţă
în exploatarea păstrăvăriei, mentinând păstravaria la standardele proiectate ( 10 t
producţie peşte pe ciclu ).
Investiţia se poate amortiza în câţiva ani, având în vedere eficienţa pe care o va
conferi procesului tehnologic, totodată mărind capacitatea de producţie a păstrăvăriei
( dublând-o chiar ).

7.2 Calculul preţului de cost

Pentru calculul preţului de cost pe kg păstrăv trebuie luati în considerare o


multitudine de factori care intervin în desfăşurarea procesului tehnologic, avându-se în

90
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

vedere acoperirea tuturor cheltuielilor referitoare la asigurarea parametrilor


corespunzători, acoperirea obligaţiilor catre furnizorii de servicii, precum şi catre buget;
precum şi realizarea unui profit corespunzător ( minim 15%).
În continuare se prezintă o calculatie de preţ valabilă la efectivele de păstrăv din
01.01.2002:

Tabel 23
Nr. Specificaţie UM. Cant. Valoare (lei)
crt
1 Materiale buc x 30721120
2 Material genetic ( icre buc 100000 54700000
embrionate )
3 Hrană granulată kg 4406 135164362
4 Energie 14011056
5 Cheltuieli cu telefonul 1973949
6 Cheltuieli indirecte 20159949
7 Amortisment 10619255
8 Taxă şcolarizare 2500000
9 Total materiale 277849691
10 Manoperă 27136613
11 Cheltuieli 40% 10845645
12 Total manoperă 37991250
13 Total cost secţie 315140949
14 Profit 15% 47376142
15 Preţ producţie 363217091
16 TVA 19% 69011247
17 Total cheltuieli 432228330
Efectivul real : 4600kg/50300buc

Preţ vânzare : 93962 lei/kg


Cantitatea de păstrăv existentă la 01.01.2002 a fost stabilită prin probă de cântar,
luându-se în calcul şi sporul de creştere înregistrat de 1 Kg hrană pe 1 kg peşte, de la
inventarierea precedentă ( 11.11.2001 ) şi până la 01.01.2002.

91
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

7.3 Valoarea producţiei marfă

Avându-se în vedere faptul că păstrăvăria poate produce 10t peşte ( pe ciclu


productiv ) şi că 1 kg peşte = 93962, rezultă că valoarea producţiei piscicole se cifrează la
939.620.000 lei/ciclu, înregistrând un profit de 140.943.000 lei/ciclu producţie ( 1-1,2
ani ).

92
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Capitolul VIII
Concluzii

Faţă de alte păstrăvării situate în zone montane cu variaţii mari ale condiţiilor
geoclimatice, Păstrăvăria Ianca este situată în zonă de câmpie la 50 m altitudine, ceea ce
face ca accesibilitatea să fie maximă în orice perioadă din an, neînregistrându-se
temperaturi foarte joase, putând astfel ca pe perioada întregului an să se înregistreze un
proces de hrănire-asimilaţie al păstrăvilor nemaintâlnit în multe păstrăvării din ţară.
Faptul că se preferă importul de icre direct embrionate din Danemarca din specia
„Păstrăv danez” duce la folosirea în procesul tehnologic al unui material genetic de înalte
calităţi productive, eliminându-se astfel şi dereglările genetice, acest păstrăv, fiind mai
rezistent la boli, are un interval optim de hrănire mai mare ca alte specii de salmonide, şi
este mai puţin pretenţios la calităţile apei. De altfel raportul conversiei hranei consumate
în masă corporală este foarte mulţumitor ( 1:1 ).
Folosirea hranei granulate din import de foarte bună calitate, duce la eliminarea
unor riscuri de îmbolnăvire ca urmare a lipsei din alimentaţie a unor nutrienţi necesari
unei bune dezvoltări, totodată având şi un procent de asimilaţie mai bun decât clasicele
reţete de hrană pentru păstrăv ( indicele de conversie este de 1:1 ).
Punerea în funcţiune a sistemului automatizat de monitorizare şi control, elimină o
serie de neajunsuri privind alimentarea bazinelor cu oxigen, sistemul respectiv având
menirea de asigurare a debitului de oxigen necesar desfăşurării procesului tehnologic,
ducând chiar la o mărire a capacităţii de producţie.
Durata de recuperare a investiţiei ce se va realiza este relativ scurtă, putându-se calcula cu
următoarea formulă:
D = I/B
D = durata;

93
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

I = valoarea investiţiei proiectată;


B = beneficii;
Beneficiile se calculează prin diferenţa dintre valoarea producţiei globale şi
cheltuielile de producţie.
B = 117087381 ( 3443 USD )
Deci D = 10 332 / 3443 = 3 ani.
Calculele de mai sus sunt valabile numai dacă producţia de păstrăv valorificabilă
pe an rămâne cifrată la 10 t.
Folosirea medicamentelor de ultimă generaţie : Flubactin şi Oxitetraciclină face ca
să se realizeze o mai bună profilaxie a bolilor.
În viitor, prin încheierea unor contracte serioase de livrare a peştelui se va asigura
o continuitate a ciclului productiv fără a se recurge la compromisuri privind cerinţele
peştilor la parametri apei.
Utilizând materiale de intreţinere şi productie de ultimă generaţie ( hrană,
medicamente, sisteme de monitorizare şi control ) în viitor se va ajunge la o scădere a
preţului de cost pe kg peşte, ceea ce va face ca acesta să fie accesibil mai multor pături
sociale, memaiconstituind un produs alimentar de lux, încurajând astfel consumul mare de
păstrăv la nivelul populaţiei, ducând la realizarea unei desfaceri sigure şi permanente,
reducând considerabil riscul întreruperii fluxului tehnologic.

94
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

Bibliografie :

• *
Amenajamentul O.S. Corabia – U.P.VII Perdele;
• Bârcă Gh., Şoileanu B. – Amenajarea şi Exploatarea Apelor Interioare
Piscicole;
• *
Catalog de produse Valrom Industries 2001;
• *
Catalog produse Romstal 2001;
• *
Catalog produse 2002 S.C. Timpuri Noi S.A Bucureşti;
• Cristea Al., Cimpoia Al – Instalaţii de Ventilare şi Condiţionare a Aerului
ed. 1978;
• Decei Paul – Creşterea Salmonidelor ( ediţia a II a, editura Terra Design,
2001 );
• *
Firma Romavet Bucureşti – date tehnice privitoare la hrana granulată Nutra
şi Classic;
• *
htpp://www. Intercontrol.ro; senzori + placi achiziţie;
• *
htpp://www. Geo Strategies .ro;
• *
htpp://www.rainbow trout.com.
• Marinescu V. – curs Colegiu Cinegetic la Creşterea Intensivă a
Salmonidelor 2001-2002;
• Macoveschi I., Ploscaru R., - Principalele boli ale salmonidelor din unităţile
de creştere, ed.”Gnomes Land” – Bucureşti, 2001;
• Negruţiu A. – Cultura Vânatului şi Salmonicultură –curs ( „Universitatea
Transilvania” Braşov, 1982 ) ;
• Negruţiu A. – Cultura Vânatului şi Salmonicultură – îndrumar
( „Universitatea Transilvania” Braşov, 1982 ) ;

95
Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I. Cinegetică
Proiect de Diplomă

• Normativul pentru proiectarea si executare sistemelor de alimentare cu gaze,


indicativ I6-98;
• *
Păstrăvăria Ianca- Registrul păstrăvăriei;
• Pojoga I. – Piscicultura;
• Pojoga I., R. Negriu – Piscicultura Practică;
• Proiectul de înfiinţare al Păstrăvăriei Ianca, 1987;
• Rădulescu I. – Igiena Piscicolă;
• Voinescu V, Lazărescu L, Niculescu N- Îndrumătorul Instalatorilor ed.
1964;

Mulţumiri pentru sprijinul acordat :

1. dl Ştefan Dumitru –instalator – proiectant autorizat instalaţii gaze-


apă;
2. dl Şerban Marian – ing. informatică aplicată;
3. dl Hădade Gheorghe – ing. electronist.

96