Sunteți pe pagina 1din 161

Venind \n sprijinul sutelor de mii de cititori fideli

colec]iilor noastre, [i ]inând cont de condi]iile eco-


nomice, EDITURA ALCRIS acord` urm`toarele
facilit`]i cump`r`torilor la „CARTEA PRIN PO{T~“:
– plata taxelor po[tale,
– reducere de 10 % la achizi]ii de pân` la 10 c`r]i,
– reducere de 15 % la o comand` de peste 10 c`r]i
pe titlu sau diverse titluri.
Plata se face la primirea coletului.
Editor: Aurelian Micu
Lector: Angela Vasile
Tehnoredactor: Ana Croitoru
Coperta: Andy

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale


DIAMOND, KELLY
|nfruntând tigrul / Kelly Diamond
Bucure[ti: Alcris, 2001.
p.; cm. – (El [i Ea)
Tit. orig. (eng): Burning obsession.
ISBN 973-646-038-X
821.111. 31=135.1

Colec]ia „ EL [i EA “
KELLY DIAMOND

|nfruntând
tigrul
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

ILEANA DINU.

ALCRIS
IMPORTANT

Solicitan]ii la „CARTEA PRIN PO{T~“ sunt ruga]i s`-[i


scrie adresa complet` pe scrisoarea trimis`.

Numele [i prenumele: .........................................................


Str. ............................................., nr. ..........., bloc ............,
scara ............, etaj ............, apt. ............., sector .................
Localitatea ...................................., cod po[tal ....................
Jude]ul ........................

P.S. Neap`rat trebuie trecut codul po[tal al


localit`]ii sau al str`zii \n cazul Municipiului Bucure[ti
Capitolul 1

Sophy Wade a fost dintotdeauna \ndr`gostit` de


Peter Fisher. Dintotdeauna el a fost eroul ei, visul ei.
C`ci la visat, Sophy se pricepea de minune. Iar lucrul
acesta \i scotea din min]i familia.
– Pentru numele lui Dumnezeu, \i spunea mama,
nu mai visa cu ochii deschi[i!
Era de ajuns s-o vad` cuib`rit` \n fotoliul din fa]a
ferestrei, cu o carte pe genunchi, cu ochii ei mari,
verzi, larg deschi[i spre o lume numai ei accesibil`.
Atunci când era surprins` \n aceast` situa]ie Sophy
s`rea vinovat` din fotoliu [i se uita repede \n jur s`
g`seasc` ceva de f`cut. Numai atunci \ncerca s` fie fiica
pe care [i-o doreau p`rin]ii ei.
De[i avea nenum`rate motive s` cread` c` ei n-o
doriser` chiar de la \nceput. Cu ceilal]i doi copii,

5
Nicholas [i Cressida, familia lor se putea considera
complet` [i \mplinit`. Venirea ei pe lume fusese un
accident, iar ea continua s` fie o ru[ine pentru familia
lor.
Mama mai obi[nuia \nc` s` spun` zâmbind, ori de
câte ori trebuia s-o prezinte cuiva pe Sophy:
– Cum am ajuns eu [i so]ul meu s` d`m na[tere
acestei fete, nu [tiu!
Sara Wade era o femeie frumoas`, delicat`, care
avea chiar [i la vârsta ei o talie de invidiat, iar chipul \i
era destins, f`r` riduri, pe când Sophy era o fat` prea
\nalt`, cu o fa]` rotund` [i un p`r rebel pe care nici o
coafez` nu-l putea face s` arate civilizat. De aceea
renun]ase s` mearg` la coafor [i se mul]umea s`-[i
aranjeze p`rul singur`. O dat` \ncercase s`-l [i tund`,
iar rezultatul fusese un dezastru, cel pu]in a[a afirma
Jenny de la coaforul Jennifer [i Jeremy.
Dar acum Sophy trebuia s`-[i mai scurteze p`rul.
Cu bretonul c`zut \n ochi ea urm`rea prin peretele de
sticl` al magazinului de antichit`]i cum Sara Wade
prezenta o p`pu[` victorian` unei doamne care
probabil o lua pentru acas`, dac` nu cumva era [i ea
un dealer la rându-i. Doamna respectiv` \ntorcea
p`pu[a pe toate p`r]ile, \n c`utarea indiciilor c` aceas-
ta era o adev`rat` Jumeau, c`ci Sara Wade ceruse [i
un pre] pe m`sur`.

6
Era una dintre p`pu[ile preferate ale lui Sophy.
P`pu[ile de acest fel erau destul de rare, iar ea \[i
aminti c` familia ei le ]inea \ntr-un dulap \n care aces-
tea nu r`mâneau prea mult, fiind foarte c`utate. Sara
Wade era renumit` pentru p`pu[ile pe care le vindea,
cu toate c` era expert` [i \n chinez`rie; de fapt avea
cuno[tin]e despre toate antichit`]ile, de la bijuterii la
mobilier.
Sophy recuno[tea frumosul atunci când \l \ntâlnea,
iar unele dintre lucrurile pe care le v`zuse \n maga-
zinul mamei sale \i trezeau admira]ia, dar un lucru era
clar: nu era loc printre aceste antichit`]i de valoare, [i
mai precis, nu era loc \n magazinul mamei sale pentru
o fat` care f`cuse titirez dintr-un vas Wedgwood, \n
copil`rie... Nimeni din familie n-o iertase pentru asta.
Uneori Sophy dactilografia, dar f`cea asta doar
când Cressida era ocupat`. Cressida dactilografia mai
repede [i lucra \n magazinul mamei lor c`reia \i
devenise [i asociat`, de curând. Acum se afla \n maga-
zin, \mbr`cat` \ntr-o bluz` de m`tase [i o fust` asortat`.
P`rul \i era lung [i \l purta l`sat pe umeri, f`când-o s`
arate ca fetele din acele seriale de televiziune despre
via]a boga]ilor.
P`rul lui Sophy nu se putea a[eza astfel. Sophy n-ar
fi fost capabil` s` deschid` cu atâta calm u[a dulapu-
lui, s` ia de acolo p`pu[a corespunz`toare, s` discute

7
cu atâta competen]` punctele de interes ale p`pu[ii, \n
prezen]a mamei ei [i a celeilalte doamne. Sophy o
invidiase \ntotdeauna pe Cressida. Dar o iubea pentru
c` era sora ei mai mare, ca [i pe Nicholas, care era un
frate minunat, iar pe Sara [i Gilbert Wade \i considera
ni[te p`rin]i care-[i f`cuser` cu prisosin]` datoria.
Dar nu era vina nici unuia c` erau to]i frumo[i [i
talenta]i, iar ea era singura excep]ie. Pân` de curând
problema lor fusese „ce vom face cu Sophy“.
Terminase [coala cu note mediocre [i urmase un
curs de secretariat. Cel pu]in acum era capabil` s` dac-
tilografieze lucr`rile tat`lui ei. Dup` aceea urmase un
curs de g`tit, dar tot mama ei g`tea mai bine. Când era
\ntrebat` cu ce se ocup`, Sophy obi[nuia s` spun`:
– Cu diverse.
Nu se g`seau prea multe slujbe \n ora[, dar dac`
aveai o calificare puteai g`si ceva convenabil. Sophy se
ocupa de gr`din` [i de treburile casei, lucra ca baby
sitter pe la prietene, f`cea tot ce-i cerea familia [i parc`
nu se mai sinchisea la un moment dat de aerele lor de
superioritate.
Oricum, viitorul ei era asigurat. Familia lor era
prosper`, ambii p`rin]i aveau succes, fratele ei,
Nicholas, urmase dreptul, iar Cress se c`s`torise cu
fiul proprietarului unui mare magazin din ora[.To]i o
iubeau pe Sophy [i urmau s` aib` grij` de ea, dar asta

8
nu-i opri s` r`sufle u[ura]i când Peter Fisher o invit` \n
ora[. Astfel, \ncepur` s` nutreasc` speran]a c` le-o va
lua de pe cap.
Mai fuseser` câ]iva care-i f`cuser` curte dar Sophy
era genul de fat` dedicat` unui singur b`rbat, chiar dac`
acesta nici nu remarcase c` ea nu mai purta aparat den-
tar. Nicholas [i Peter erau de o seam`, aveau dou`zeci
[i cinci de ani. Fuseser` prieteni \n [coal` [i colegiu, iar
Peter venea de mul]i ani \n casa lor. Sophy \l adora.
Era un joc de familie, ca tot ceea ce ]inea de
Sophy. Pân` la vârsta de zece ani ea reac]ionase ca un
c`]elu[ plin de afec]iune când era Peter de fa]`, poate
[i pentru c` Nicholas Wade era cel mai bun prieten al
lui iar el nu avea fra]i sau surori. Peter fusese flatat de
devotamentul surorii mai mici a lui Nicholas.
El fusese eroul ei, cel care putea s` ucid` mon[trii,
s` c`l`toreasc` \n spa]iul interstelar cu ea, dar dup` ce
trecu de vârsta copil`riei comportamentul ei se
schimb`. |ncepu s`-[i ascund` sentimentele, nu mai
venea \n fug` la el, de[i [tiau cu to]ii c` are o sl`bi-
ciune pentru Peter, iar dac` el i se adresa, ro[ea ime-
diat. Ea nu voia s` recunoasc`, dar visa \n secret s` fac`
dragoste cu el, [i din momentul acela ceilal]i b`ie]i
care o curtau nu mai avur` nici o [ans`.
Peter se descurca destul de bine, lucra \ntr-o com-
panie din ora[ [i frecventa acela[i club cu cei din

9
familia Wade. El [i Nicholas jucau squash la club, iar
Cress [i so]ul ei, Rob, li se al`turau adesea. Sophy, care
era [i mioap` dup` ce c` avea, dup` cum spunea
familia, dou` picioare stângi, nu putea urm`ri tot tim-
pul traiectoria mingii, cu atât mai mult s-o loveasc`.
Dar putea s` \noate foarte bine. |n ap` devenea la fel
de gra]ioas` ca sora ei, era rapid`, puternic` [i era
chiar \n ap` atunci când Peter, cl`tinând din cap,
\ncepu s-o priveasc` cu al]i ochi. Sophy venea de obi-
cei diminea]a la piscin` când nu era prea multe lume.
Era prima oar` când se \ntâlneau la bazin, [i Peter o
vedea \n costum de baie.
Se \mbr`ca mereu cu haine largi pentru c` i se
spunea c` este gras` [i greoaie. Cress [i Sara aveau
sâni mici [i purtau centuri care s` le accentueze taliile
sub]iri. Sophy purta iarna pulovere largi peste jean[i,
iar vara rochii lejere, viu colorate.
Dar \n acea zi când ie[ir` amândoi din bazin [i se
\ndreptar` spre du[uri, lui Peter i se p`ru c` o vede
pentru prima dat`. Sophy avea picioare lungi, fru-
moase, stomacul plat [i sânii destul de bine contura]i.
Fu impresionat. Sophy nu observ` reac]ia lui, dar când
se \ntoarse de la du[, iar el \i ie[i \n \ntâmpinare, Peter
observ` \ncântat c` fata ro[ise. Cu fa]a ud`, str`lucind
de bucurie, Sophy era aproape frumoas`, c`ci avusese
\ntotdeauna un ten de invidiat.

10
Luar` o gustare dup` baie la un bar din incinta
piscinei, iar când se \ntoarse Nicholas dup` câtva timp
\i g`si discutând [i glumind foarte apropia]i. Sophy nu
putea crede c` avea atâta noroc. Nu mai fusese invi-
tat` de Peter, de[i visa numai la el. |i sorbea cuvintele,
[i nu-l pierdea din ochi. Niciodat` nu \ndr`znise s`
stea atât de aproape de el.
Nicholas locuia \ntr-un apartament al s`u din casa
p`rin]ilor. Familia Wade transformase casa când fiul
lor se \ntorsese de la universitate. |ntr-o sear` când
veni acas` o v`zu pe sora lui stând pe \ntuneric,
ascultând o caset` a Barbarei Streissand, [i \i spusese:
– Am ceva de discutat cu tine, surioar`.
– Te rog, vreau s` fie ceva despre Peter!
– Peter spune c` e[ti o excelent` ascult`toare. O s`
te iau la club, \i promisese Nicholas, când va fi [i
b`trânul Peter acolo. El a fost \ntotdeauna \ndr`gostit
de tine.
– Nu cred.
– Iar Peter Fisher, continu` Nicholas, n-ar fi o par-
tid` rea.
Sophy n-ar fi crezut c` poate pune mâna pe un
b`rbat ca el. Nici nu [tia ce ar putea face pentru asta.
Nu avea vioiciunea Cressidei care \ncânta to]i b`rba]ii.
Cress [i Robin erau [i ei de acord cu rela]ia dintre sora
lor [i Peter, [i poate tocmai de aceea visurile Sophyei

11
\ncepuser` s` prind` contur. Dar ea \nc` nu avea
\ncredere \n sine [i dac` Peter o invita la o \ntâlnire ea
nu [tia cum trebuia s` se comporte.
Intrase \n magazin de diminea]` s` vad` dac` mama
sau Cress aveau nevoie de cump`r`turi. Mai trebuia s`
ia un costum al lui Nicholas de la cur`]`torie, un top
de hârtie pentru tat`l ei, iar Sara Wade mai ad`ug`
câte ceva la lista f`cut` de fiica ei. Imediat ce doamna
care cump`rase p`pu[a ie[i din magazin, plec` [i
Sophy. |[i imagin` cum mama [i sora ei r`suflaser`
u[urate v`zând c` a reu[it s` se strecoare printre raf-
turile cu lucruri fragile [i pre]ioase, f`r` a r`sturna
nimic. Nu putea s` le \nvinuiasc` pentru asta; Sophy
[tia c` este foarte ne\ndemânatic` [i c` \n preajma ei
nu poate rezista nici un obiect fragil.
– Ne vedem mai târziu, draga mea, \i spusese
mama ei.
– Te duci la coafor, nu? o \ntrebase Cress. Vrei s`
ar`]i bine pentru Peter.
– Din tot sufletul! zise Sophy care-[i dorea cu dis-
perare ca Peter s-o plac` [i pentru asta f`cuse chiar [i
ceea ce nu-i pl`cea, \[i fixase or` la coafor. Seara
mergea la un spectacol de caritate, bucuroas` c` avea
o rochie nou`, iar de când Peter o anun]ase c` vor
merge \mpreun`, de fericire, nu mai atingea p`mân-
tul când p`[ea.

12
Cressida [i Nicholas aveau o via]` social` foarte
activ`. Cressida \mplinise dou`zeci [i trei de ani, \n
timp ce Sophy avea doar nou`sprezece, iar de când
sora sa mai mare se m`ritase cu Robin, nu st`tuse
acas` nici o sear`. La fel [i Nicholas. |ncercaser`, ce-i
drept, de câteva ori s-o ia [i pe Sophy cu ei la petre-
ceri, la plimb`ri \n grup, dar timiditatea ei exagerat` o
f`cuse o persoan` nepl`cut`. {tia c` nu era sociabil`,
iar când refuza din polite]e invita]iile fra]ilor ei, ace[tia
nu mai insistau. Avea [i ea ni[te prieteni din [coal` sau
de la cursurile pe care le urmase dup` aceea, dar nu
erau prea interesan]i.
Altfel se punea problema cu Peter. El o f`cea cu un
singur zâmbet s`-i bat` inima mai tare, c`ci era un
b`rbat frumos, cu un chip expresiv, cu tr`s`turi regu-
late. Faptul c`-l \nso]ea pe Peter la acest spectacol de
caritate, ca partener` a lui, era cel mai grozav lucru
care i se putea \ntâmpla lui Sophy. Erau deja \mpre-
un` de dou` luni [i trei zile; data la care Peter o invi-
tase s` cineze cu el va r`mâne pentru totdeauna \n
inima ei. Iar invita]ia de acum era la fel de important`
pentru c` \i va \ntâlni colegii de serviciu.
Peter \i vorbise despre mul]i dintre ei. |i vorbise [i
despre dorin]a lui de a ajunge sus, \n ierarhia social`.
Cel care urma s` deschid` spectacolul de caritate era
prototipul pe care voia s`-l urmeze Peter, iar el era un

13
b`rbat inteligent, \ncât Sophy nu avea nici o \ndoial`
c` va ajunge foarte repede \n consiliul de adminis-
tra]ie al firmei la care lucra. Sophy recunoscuse de
multe ori c` nu avea inteligen]a lui, iar el argumentase
c` nu era o problem` pentru ea ca femeie, c`ci putea
s` compenseze prin felul de a fi sau c`ldura
sufleteasc`.
Peter nu-i spusese c` vrea s` fac` dragoste cu ea. O
s`rutase [i-i f`cuse complimente, iar ea se pierduse
sub atingerea lui, dar era un pic speriat` de ceea ce
avea s` urmeze. Nu avea cum s`-i reziste, pentru c`-l
iubea prea mult.
Sophy \[i cump`rase o rochie nou`, care i se p`rea
cam extravagant`, de[i era realizat` \ntr-o not` roman-
tic`, cu multe volane [i dantel` irlandez`, iar acum se
ducea la coafor pentru a-[i aranja cumva p`rul rebel,
pentru \ntâlnirea cu Peter, care constituia un test mai
important decât oricare alt examen de pân` atunci.
Sophy nu se a[tepta s` aib` str`lucirea surorii ei.
Cressida [i so]ul ei vor dansa desigur, iar Cressida o va
pune \n umbr`, ca de obicei. Dar Sophy va \ncerca s`
arate foarte bine, pe cât posibil, pentru ca lui Peter s`
nu-i fie ru[ine cu ea. |n plus, Sophy era o dansatoare
destul de bun`. Dar pe m`sur` ce evenimentul se
apropia, ceva din euforia ini]ial` \ncepu s` se cam
piard`, iar dac` nu era foarte atent` \ngrijorarea putea

14
lua loc foarte u[or bucuriei de a fi cu b`rbatul iubit. Ea
nu era fata care s` str`luceasc`, s` fac` o impresie
bun` chiar de la \nceput, iar \n seara asta urmau s`-i
fie prezenta]i foarte mul]i oameni importan]i, de fapt,
elita local` care se va aduna sub candelabrele str`luci-
toare ale s`lii de banchete din prim`rie. Bine\n]eles,
Cress [i Robin cuno[teau pe toat` lumea, dar nu [i
Sophy, [i tocmai de aceea se temea c` la un moment
dat lumea va \ncepe s` comenteze:“ aceasta este sora
Cressidei?“ Sau al]ii \i vor spune dezam`gi]i:“sigur am
cunoscut familia dumitale“, iar prin mintea ei vor
trece r`spunsuri idioate de genul: „eu sunt r`]u[ca cea
urât`“, sau“ sora pe care o ]in ascuns` \n aripa cea mai
\ndep`rtat` a casei,“ ceea ce, de fapt, era [i adev`rat.
Sau ar fi fost mai simplu s` se rezume la a declara c`
frumuse]ea [i inteligen]a din familia ei se concen-
traser` la Cressida [i Nicholas. Da, a[a ar fi fost cel mai
bine. Dar \n acest caz, zâmbetul i-ar pieri [i s-ar \ncrun-
ta, lucru care ar face-o urât`.
La coafor fu \ntâmpinat` cu zâmbete. Sora ei,
Cressida, era una dintre clientele fidele ale coaforului
[i cel pu]in de dou` ori pe lun` \[i f`cea tratamente
cosmetice, precum stelele de cinema. Sophy Wade era
o tân`r` dr`gu]`, dar nu str`lucea ca sora ei. De aceea,
cea care se oferi s`-i aranjeze p`rul fu o coafez` mai
pu]in experimentat`, care de cum o v`zu exclam`:

15
– Dumnezeule, aici trebuie s` aplic balsam!
– M` faci s` m` simt ca un câine vagabond, zise
Sophy \ncercând s` vad` câte ceva de sub bretonul
care-i acoperea ochii. Am nevoie de o coafur` care s`
se potriveasc` la o rochie cu broderie romantic`, zise
ea gesticulând pentru a-[i sus]ine spusele.
– Mergi undeva anume?
– La dans, cu un b`rbat deosebit, spuse Sophy care
nu mai declarase vreodat` c` se aranjeaz` pentru un
b`rbat.
De fapt, era prima vizit` pe care o f`cea cu pl`cere
la coafor. Discu]ia deveni tot mai animat`. Annie \i
aduse ni[te reviste cu coafuri [i stiluri, de[i p`rul lui
Sophy nu se preta la ceva foarte elaborat.
– Cred c` ]i-ar trebui un permanent slab, suger`
Annie, dup` care dac` am aplica ni[te balsam ar ar`ta
cu totul altfel.
– D`-i drumul, ce mai a[tep]i! zise Sophy.
Când se v`zu cum arat` cu permanent fu \ncântat`
[i se \ntreb` de ce nu-l f`cuse pân` atunci. C`ci Cress
o \ntrebase de multe ori de-a lungul timpului:
– De ce nu \ncerci s`-]i aranjezi p`rul cumva,
Sophy?
La fel [i mama ei, care o sf`tuise:
– Nu l`sa p`rul s`-]i cad` \n ochi, Sophy, \]i va afec-
ta vederea.

16
Ceea ce v`zu \n oglind` o f`cu s` zâmbeasc`: era o
fat` cu un aspect \ngrijit, cu p`rul frumos aranjat,
pu]in ondulat [i r`sucit la capete. Trebuia s` arate
foarte bine \n seara asta [i \ncepea s` cread` c` va
reu[i.
Era gata cu mult \nainte ca Peter s` vin`. De fapt, el
\i lua \ntâi pe Cress [i Robin pentru ca s` mearg` to]i
patru.
Rochia o costase destul de mult, dar tat`l ei \i
d`duse cecul f`r` nici un fel de comentarii [i de aceea
fu [i primul care o v`zu \mbr`cat`. Sophy nu era fiica
lui preferat` dar oricum dorea tot ce era mai bun pen-
tru ea, iar când so]ia \i spusese c` Peter Fisher mani-
fest` interes pentru fiica lor, Gilbert Wade se ar`t` gata
s`-l \ncurajeze.
Preg`tit` de plecare Sophy ar`ta chiar bine. Gilbert
Wade, care preda economia la universitatea din ora[ul
vecin, o considera cam prostu]`, dar o iubea c`ci era
fiica lui.
– Ar`]i extraordinar, Sophy, e[ti fermec`toare!
exclamase el.
Sara Wade spusese acela[i lucru când intrase \n
salon [i-[i v`zuse fiica. Dar dup` acele minute de
entuziasm Sophy nu mai avu nimic de f`cut; se a[ez`
\ntinzându-[i poalele fustei, a[teptând ca Peter s` vin`
s-o ia, \n timp ce p`rin]ii ei revenir` asupra activit`]ilor

17
de pân` atunci, tat`l asupra unei c`r]i pe care o citea,
iar mama asupra unei reviste. Ceasul care tic`ia pe
perete marca trecerea minutelor, [i lui Sophy i-ar fi
pl`cut s` poat` vorbi cu cineva, dar Nicholas era ple-
cat iar tat`l [i mama ei nu prea aveau ce s`-i spun`. Se
mai \nsenin` când ap`rur` Cress, Robin [i Peter.
Gilbert se ridic` s` le toarne câte un pahar de sherry,
adresându-i-se lui Cress:
– Cred c` vei fi cea mai frumoas`, feti]o!
Cress \ncepu s` se \nvârteasc` [i s` râd`. Era
\mbr`cat` \ntr-o rochie f`r` mâneci, cu decolteu \n
form` de V, din m`tase neagr` cu pete de toate culo-
rile, de parc` cineva ar fi aruncat pe ea la \ntâmplare
cu vopsea. Era, probabil, unicat. Cress nu s-ar fi
\mbr`cat astfel dac` ar fi existat cea mai mic` posibili-
tate s` mai poarte [i altcineva acest model.
– {i tu ar`]i minunat, Sophy! observ` Cress. Ei, ia
uita]i-v` la sora mea mic`! Asta era o glum` de-a fami-
liei pentru c` Sophy era mult mai \nalt` decât Cressida.
Sophy nu-l sc`pa din ochi pe Peter, c`ci pentru ea
numai reac]iile lui erau importante. Se mai privi o dat`
\n oglinda din dormitor pentru a se asigura c` avea s`
treac` testul \n seara asta, iar când Peter o privi uimit
inima ei \ncepu s` bat` de bucurie.
El [i Robin erau \mbr`ca]i \n costume de sear`, iar
Sophy remarc`:

18
– Ar`ta]i atât de... atât de... dar nu g`si cuvântul
potrivit [i nu mai spuse nimic, iar b`rba]ii \ncepur` s`
râd` siguri pe ei, observând reac]ia fetei.
Peter fu cel care se opri primul din râs [i i se adres` Sophyei:
– {i tu ar`]i tot atât de... apoi o \mbr`]i[` iar Sophy
se gândi c` \n seara asta el \i va declara dragostea.
Ochii \i str`luceau ca dou` stele când to]i trei se
\ndreptar` spre ma[in`. Fusese o zi mohorât` [i \nce-
puse s` [i plou`, a[a c` se gr`bir` s` urce.
– Eu voi sta \n spate s` nu-mi [ifonez rochia, zise
Cress adunându-[i fustele, iar Sophy se trezi \nghe-
suit` \n ea, rugându-se ca rochia ei alb` cu dantel` s`
nu se [ifoneze prea tare.
Parcarea din fa]a prim`riei se umpluse destul de
repede, iar Peter se \nvârti câtva timp s` g`seasc` un
loc, cât mai aproape de intrare. Coborâr` [i \nainte de
a intra \[i scuturar` stropii de ploaie din p`r. Cress,
Robin [i Peter râdeau, doar Sophy p`rea afectat` de
pic`turile de ploaie. Era sigur` c`-[i udase poalele
rochiei [i c` p`rul ei nu va mai ar`ta ca la \nceput.
|[i dori s` fi ales o rochie mai pu]in preten]ioas`.
Cress p`rea atât de ml`dioas`, \n rochia pe care o ale-
sese, cu pic`turile de ploaie \n p`r [i cu tenul radiind
de frumuse]e, \n timp ce Sophy parc` intrase la ap`.
Se aflau acolo [i p`rin]ii lui Robin, domnul [i
doamna Turnbull. Soacra lui Cress, care o s`rut` pe

19
Sophy, avea \ntotdeauna aerul c`-i este mil` de ea, iar
socrul o \ntâmpin` cu obi[nuitu-i:“ bun`, Sophy, nu te
mai opre[ti din cre[tere?“
Sophy fusese cea mai \nalt` domni[oar` de onoare la
nunta Cressidei, iar domnul Turnbull cel mai scund b`rbat.
Sophy zâmbea tot timpul, saluta sau era salutat` [i
le punea tuturor acelea[i \ntreb`ri, dup` care nu mai
g`sea nimic de vorbit cu ei [i se mul]umea s` le zâm-
beasc` doar. Abia a[tept` s` intre \n sal` [i s` \nceap`
s` m`nânce pentru c`, \[i spuse ea, atunci când
m`nânci nu trebuie s` [i vorbe[ti.
Meniul era variat iar vinul foarte bun. Dup` câteva
pahare, Sophy \ncepu s` se destind`, ba chiar zâmbi
la glumele care se f`ceau [i ascult` ce spuneau cei de
la mas`. Peter p`rea mul]umit de ea. |i umplea
paharul mereu, \i atingea [i strângea mâna u[or,
p`rând c-o face din dragoste.
Sophy nu era frumoas` ca sora ei, nici inteligent`
ca fratele lor, dar avea foarte mult` disponibilitate
afectiv` [i era gata de orice fel de dovezi de dragoste.
Ea \i putea fi de ajutor lui Peter. Putea s`-i ofere un
c`min confortabil c`ci el locuia cu al]i tineri \ntr-un
apartament vechi, \nchiriat. Dac` s-ar fi c`s`torit cu
Sophy, ea i-ar fi g`tit, i-ar fi f`cut copii [i l-ar fi \ngrijit.
Sophy iubea copiii, animalele [i b`trânii. Cress nu
se gr`bea s` fac` copii, c`ci mama ei o \nv`]ase c` [i cei

20
mai buni sunt o povar`. Cress era \nc` tân`r`, iar
Robin declarase c` nu se vede \n postur` de tat`, dar
Sophy se gândise c` i-ar pl`cea s` fie m`car m`tu[`.
Pe când cineva de la masa lor \ncepu s` ]in` un
toast, ea nu se gândea decât la casa ei [i a lui Peter, la
râsetele copiilor lor, la razele de soare care vor intra
pe fereastr`. Aplauzele o trezir` din visare. Cel care se
ridicase s` vorbeasc` fu primit cu ropote de aplauze:
Gavin Tighe.
Peter \i vorbise de câteva ori despre el, nu f`r`
oarecare invidie, c`ci acesta era directorul unei com-
panii care, \n pofida recesiunii, dezvoltase \n ultimii
ani o afacere profitabil`.
Sophy \l examin` curioas`. Era un b`rbat \nalt,
musculos dar slab, cu p`rul negru, cu o personalitate
puternic`. Lumea \ncepuse s`-[i ]in` r`suflarea, de
parc` b`rbatul i-ar fi hipnotizat. P`rea un tip dur, ca
un pirat, iar ea spera din toat` inima c` Peter nu va
ajunge s`-i semene. Nu era mare diferen]` de vârst`
\ntre ei, dar se a[tepta ca Gavin Tighe s` fie mai b`trân.
{i p`rea destul de chipe[ pentru cine prefera b`rba]ii
brune]i, genul satanic. Sophy observ` cum \l sorbea
Cressida din ochi, la fel ca toate celelalte femei, iar ea
sim]i un gol \n stomac. |[i \nchipuia cam la ce se gân-
deau frumoasele prezente acolo, pierdute \n
admira]ie. Lui Sophy i se \ntâmpla foarte rar s`-i dis-

21
plac` cineva de la prima vedere [i poate c` se \ntâm-
plase asta pentru c` Peter \i spusese c` acest individ
era un model de \nving`tor. Nimeni nu-i putea sta \n
cale. Sophy [i-l imagin` t`ind f`r` cru]are capetele
celor din jur, f`r` nici o explica]ie.
Dar \n seara asta individul nu d`dea semne de
s`lb`ticie. Avea o voce profund` [i reu[ise s` fac`
auditoriul s` râd`. Le vorbea despre dificult`]ile cu
care se confruntase \n carier`, pe care ei le \n]eleser`
dar dup` cum le prezenta el le f`cea s` sune ilar; apoi,
le spuse anecdote.
Sophy zâmbi dar nu ]inu pasul cu râsetele care
\nso]eau cuvântarea lui Tighe, pentru c` ea \ncerca s`
[i-l imagineze furios pe acest b`rbat.
Gavin Tighe nu avea cum s-o vad`. Sophy st`tea
departe de masa principal` la care se afla Tighe [i era
blocat` de Peter, dar tot \i sim]eau personalitatea
amenin]`toare. De parc` - \[i spuse ea [i mai sorbi o
gur` de vin - de parc` s-ar fi aflat cu un tigru \n \nc`pere.
|ncepu s`-i tremure mâna c`ci b`use vin dup` sherry,
iar când puse paharul jos reu[i s`-l verse pe mas` [i \n
poal`. Dar \ntrucât lumea râdea de glumele lui Tighe,
\ntâmplarea trecu neobservat`. Cress d`du ochii peste
cap exasperat` [i [terse repede pata de pe mas`, apoi de
pe rochia surorii sale. Peter se \ntoarse spre ele, iar
Sophy ridic` din umeri vinovat`.

22
Bine c` era vin alb, se gândi Sophy, dar incidentul
avea s`-i strice seara c`ci nu putea dansa cu rochia
ud`. Lui Cress nu i-ar fi p`sat prea mult, poate c` ar fi
bodog`nit când s-ar fi \ntâmplat incidentul, dar atât.
Dar Cress n-ar fi lovit paharul cu mâna [i nici nu s-ar fi
\mbr`cat \ntr-o rochie ca a lui Sophy, ca a p`pu[ilor
victoriene din dulapul lor cu antichit`]i.
Lumea \ncepuse s`-l aplaude din nou pe Tighe, iar
ea profit` de ocazie pentru a-l \ntreba pe Peter:
– ~sta este exemplul t`u \n via]`?
– Cui nu i-ar pl`cea, Sophy? zise Peter. {i nu numai
atât, mi-ar face mare pl`cere s` lucrez pentru el. Peter
\i spuse toate astea acoperindu-[i gura cu mâna, pen-
tru c` Tighe Industries era firma rival`.
– Crezi c` ar fi un [ef \n]eleg`tor?
– Este tipul \nving`torului. Nu auzi de concedieri
\n concernul pe care-l conduce. Oricum, o s`-l
cunoa[tem dup` mas`, o inform` Peter, iar Sophy fu
chiar fericit` c` v`rsase vinul pe poala rochiei pentru
c` astfel sc`pa de a-i fi prezentat` lui Tighe, c`ci va tre-
bui s` r`mân` undeva mai \n spate.
Nu era ceea ce [i-ar fi dorit ea de la aceast` petre-
cere, de[i nu putea s` spun` c` nu se distrase. |ncepu
dansul [i Sophy se a[ez` aproape de ringul pe care
familia Turnbull \ncepuse s` danseze, dar se afla oare-
cum mascat` de un aranjament floral, printre ale c`rui

23
ramuri trebuia s`-[i \ntind` gâtul pentru a-i vedea pe
dansatori. Peter st`tu al`turi de ea, iar Cress [i Rob
venir` lâng` ei \n fiecare pauz`, apoi li se al`turar` [i
al]ii. Erau \n majoritate prietene ale Sophyei pe care ea
le ajuta, stând cu copiii lor.
Peter p`rea vr`jit de Gavin Tighe, iar Sophy g`si [i
unele asem`n`ri \ntre cei doi. Peter era brunet [i avea
umerii largi, dar Gavin Tighe p`rea un gigant. Sophy \l
putea vedea peste capetele celorlal]i, f`r` nici un efort.
Tighe nu dansa, dar era mereu \n inima petrecerii, iar
dup` ce discut` cu el, Peter reveni la mas` [i repet`
ceea ce mai spusese cu câteva clipe \nainte despre
acest b`rbat:
– Acesta este omul viitorului.
– N-am [tiut asta, zise Sophy, dar pot s` pariez c`
are un trecut bogat. Vinul \i cam dezlegase limba, dar
nu [tia nimic despre acest b`rbat, \n afar` de dorin]a lui
Peter de a fi ca el. Ea nu era genul de fat` c`reia s`-i
acorde aten]ie un astfel de b`rbat, [i [tia asta.
Dac` Peter se vedea ca un nou Gavin Tighe, n-ar
mai fi fost loc \n via]a lui pentru Sophy, n-ar mai fi
existat casa visurilor lor sau copiii despre care vorbi-
ser`. A[a c` Sophy se rezem` de sp`tarul fotoliului \n
care era a[ezat` [i mai b`u un pahar cu vin.
Peter \ncercase s-o duc` pe ringul de dans, la fel [i
Rob, dar pe lâng` c` poala rochiei era \nc` ud`, ea nu

24
avea nici siguran]` \n picioare, temându-se c` [i-ar
c`lca prea des partenerul, a[a c` prietenii \ncepur` s`
râd` [i o l`sar` \n pace. Imediat ce r`maser` singure,
Cress o \ntreb`:
– Te distrezi bine, surioar`?
– Desigur.
– Atunci, de ce te ascunzi \n col]ul `la? De ce nu vii
la dans? Asta ar trebui s` faci.
– Am poalele rochiei ude, zise Sophy, [i cred c` am
[i b`ut prea mult.
– Bine, Sophy, dac` te sim]i bine [i a[a, eu nu mai
spun nimic.
Sunt chiar fericit`, \[i spuse Sophy, iar dup` ce
plec` Gavin Tighe, ea \ncepu s` se simt` [i mai bine. |l
\ntreb` pe Peter dac` \l va mai vedea pe acesta.
– Nu [tiu, nu cred, de ce?
– M` \ntrebam dac` ]i-ar putea oferi vreo slujb`.
– O, nu, pentru Dumnezeu, Sophy, cum te
gânde[ti la asta? spuse Peter cu foarte mult` convin-
gere. Dar ea fusese \ngrijorat` c` Peter ar fi putut pleca
de lâng` ea un an sau doi, dup` care s-ar \ntoarce plin
de bani [i succes.
Sophy se a[ez` pe bancheta din spate a ma[inii, cu
Cress, [i-[i spuse c` i-ar fi pl`cut ca Peter s`-i lase mai
\ntâi pe Cress [i Robin acas`, apoi s-o duc` pe ea. Ar fi
putut s` intre \n casa lor invitat la o cea[c` de cafea,

25
timp \n care s`-i declare c` i-a pl`cut foarte mult seara
[i asta pentru c` a fost \nso]it de ea. Iar \n acest
moment el ar fi trebuit s`-i declare dragostea, s-o ia \n
bra]e, s-o s`rute, s`-i spun` c-o dore[te.
Sophy a[tepta s` fie cerut` \n c`s`torie, dar dac`
Peter numai ar fi invitat-o s` locuiasc` cu el, ea ar fi
f`cut-o, de[i p`rin]ii ei ar fi dezaprobat acest lucru. Ea
\l dorea mai mult pe Peter decât verigheta. Dar era
foarte târziu [i inima i se strânse când v`zu c` acesta o
duce direct acas`.
Cressida spunea ceva despre un articol ap`rut \ntr-o
revist` despre Gavin Tighe.
– O s` fac rost de el mâine, continu` ea pentru a-l
nec`ji pe Rob, poate o s` mi-l pun chiar deasupra patului.
– Te rog, nu deasupra patului.
– Nu fi a[a de ursuz, chicoti Cress. O s` fac rost de
articol [i de portretul lui Tighe ca s` i-l dau Sophyei
care, fiind singur`, [i-l poate pune oriunde.
– A[ prefera s` fiu fa]` \n fa]` cu un tigru care se
arunc` asupra mea, coment` Sophy, c`ci asta era
impresia pe care i-o crease b`rbatul.
Diminea]a mama lor vru s` afle am`nunte despre
felul \n care petrecuser` seara, iar Sophy \i oferi o ver-
siune \mbun`t`]it`. Nu spuse nimic despre discursul
invitatului de onoare, dar \i men]ion` pe cei prezen]i,
\i spuse despre ra]a cu portocale care le fusese servit`.

26
Tat`l ei ]inea ziarul \n fa]`, dar ea i se adresa [i lui.
Fusese o sear` minunat`. Iar pe Peter urma s`-l revad`
peste câteva ore. Dup` ce o l`sase \n fa]a casei
p`rinte[ti, el \i promisese c-o va suna curând pentru a
ie[i \mpreun` la un restaurant chinezesc.
Toat` ziua fu ocupat` cu treburile casei. Sp`l` vase-
le, apoi \ncerc` s` scoat` pata de vin de pe poala
rochiei, lucru cam greu, ce-i drept, pentru c` opera]ia
asta ar fi trebuit f`cut` chiar atunci, pe loc, nu acum
când marginile petei erau prea bine conturate. Când
ap`ru Cress, Sophy tocmai c`uta \ntr-un almanah al
casei indica]ii pentru scoaterea petelor. Cress puse
ziarul pe mas` [i o \ntreb`:
– E[ti sigur` c` nu l-ai mai v`zut niciodat`?
– Despre cine vorbe[ti? \ntreb` Sophy, cu degetul
pe capitolul despre cur`]area petelor. Dar Cress
spuse:
– Despre Gavin Tighe, uite, cite[te aici ce scrie
despre el. Acum trebuie s` plec, am trecut doar pen-
tru ca s`-]i aduc ziarul. Cress pe care n-o interesa felul
\n care putea s` scoat` Sophy pata, continu`: ]i-a
pl`cut petrecerea? Mie mi s-a p`rut grozav`!
– {i n-a fost a[a? o sus]inu Sophy, de[i Cress nu mai
avea cum s-o aud`.
Sophy desp`turi ziarul [i fotografia lui Gavin Tighe
\i s`ri \n ochi c`ci ocupa aproape o pagin`. Puteai s-o

27
folose[ti drept poster, Cress avusese dreptate. Al]i [ase
b`rba]i fuseser` intervieva]i \n acela[i articol dar
fotografiile lor erau foarte mici; Gavin Tighe p`rea
eroul articolului dedicat b`rba]ilor care au reu[it \n
afaceri \n pofida unui mediu ostil, secrete ale succe-
sului lor, sfaturi date celor care voiau s` porneasc` o
afacere. Era un ziar pentru femei [i celor intervieva]i
li se punea \ntrebarea ce rol au avut femeile \n lupta
lor pentru succes profesional. Trei dintre ei, care erau
c`s`tori]i, vorbir` despre sprijinul necondi]ionat
acordat de so]iile lor, de[i din câte \[i amintea Sophy,
dou` dintre aceste cupluri divor]aser`. Dar ziarul era
vechi de câteva luni. De fapt ea voia s` citeasc` doar
despre Gavin Tighe. Dup` felul \n care o privise
Cress, urma s` citeasc` ceva care poate avea s-o
nemul]umeasc`.
Gavin Tighe avea o cas` \n Witherstone, o localitate
la dou`zeci de mile de Lancashire, unde o primise pe
ziarista care-i luase interviul \ntr-un birou cu pere]ii
panela]i, ale c`rui ferestre d`deau spre o paji[te pe
care Sophy intui c` s-ar fi aflat un râu. B`user`
[ampanie [i Tighe \i declarase reporterei c` succesul
lui se datoreaz` doar norocului.
– Mincinosul, zise Sophy. Dac` i-a[ fi luat eu
interviul l-a[ fi prevenit c` nu suport minciunile ief-
tine. I-a[ fi spus c` vorbe[te ca una dintre actri]ele de

28
cincizeci de ani care arat` de treizeci [i obi[nuiesc s`
declare: singurul tratament cosmetic pe care-l fac este
s`punul [i apa.
Sophy se uit` la fotografia b`rbatului [i se \nchipui
spunându-i astea.
Citi mai departe [i ajunse la rândurile \n care Cress
considera c` se refereau la ea, \n ele Tighe declarând c`
nu crede \n rolul femeii de a-[i sprijini so]ul \n carier`. Se
referea la o femeie anume? Da, [i \ncepu s-o descrie.
V`zuse mul]i b`rba]i de succes care se \ndr`gostiser`
de o a[a-numit` f`uritoare de cuib, care \n cele din
urm` ajunsese s`-[i \ntind` aripile prea mult,
\mpiedicându-i pe ace[tia s`-[i ating` idealurile. Femeia
care se ag`]a \n t`cere de gâtul b`rbatului, ca o lian`,
putea fi o uciga[` de ambi]ii [i idealuri. Fetele care de
obicei ascultau \n t`cere, f`r` a spune nimic, nu prea
aveau ce spune \n general, iar dac` la nou`sprezece ani
o asemenea fat` putea fi fermec`toare f`r` a avea prea
mult` minte, la dou`zeci [i nou` era o oroare. Pentru
el, c`s`toria era o capcan`. Nu, Tighe nu credea \n
dragoste. Credea \n dorin]`. Sfatul pe care-l d`dea tine-
rilor ambi]io[i era s` stea departe de femeile a[a zis
bune. Reporterei i se p`rea c` Tighe braveaz` dar Sophy
nu era de aceea[i p`rere. Era sigur` c` omul spusese
ceea ce gândea. Ea remarcase c` nu avea nici un fel de
cuvinte de laud` pentru o femeie tân`r` [i ambi]ioas`.

29
Iar Cress a[a o vedea pe Sophy, genul de femeie
crampon care se aga]` de un b`rbat, neavând altceva
de oferit decât dragoste. Sophy \ncepuse s` cread` c`
sora ei avea dreptate. Nu avea o p`rere bun` despre ea
\ns`[i, dar Peter \i spusese c` nu-i p`sa c` ea nu era la
fel de de[teapt` ca restul familiei. L`s` deoparte ziarul,
ba chiar \l arunc` \n co[, dar apoi se r`zgândi [i-l lu`
de acolo, convins` c` sora ei i-l va cere \napoi, iar dac`
ea i-ar fi spus c` l-a aruncat ar fi \ntâmpinat proteste.
Se \ntreb` apoi dac` Peter \l citise [i-[i spuse c` i-l va
ar`ta la \ntâlnirea din acea sear`. Probabil Peter se va
amuza de ceea ce scria acolo.
Dar pu]in \nainte de ora opt se r`zgândi. Nu mai
avea chef s` treac` din nou peste con]inutul articolu-
lui, sau m`car peste pasaje din el. Dac` Peter o va
\ntreba va recunoa[te c` l-a citit, dar nu mai voia s`
aduc` \n discu]ie numele lui Gavin Tighe pentru a nu-[i
strica pofta de mâncare c`ci Peter o invitase la cin`.
Green Lantern era unul din restaurantele ei preferate.
Fusese acolo de câteva ori cu Peter [i a[eza]i sub
lampioanele ro[ii cu dragoni verzi sorbiser` din
cupele cu sake. Dar de data asta Peter avea un aer
obosit [i ea \l \ntreb` grijulie:
– Ai avut o zi grea? Te sim]i obosit? Apoi \i puse o
mân` pe frunte c`ci i se p`rea c` Peter avea [i febr`. Dar
nu era a[a [i el se \ncrunt` la atingerea ei, spunându-i:

30
– Nu m` doare nimic, dar trebuie s` recunosc c`
sunt foarte obosit.
Sophy era deja \n pat la ora zece [i jum`tate, dar nu
dormi bine. F`r` s` [tie de ce, se trezi de multe ori [i
adormi la loc cu mare greutate. Cear[afurile se
adunar` sub ea [i trebui s` le \ntind` de câteva ori,
apoi se a[ez` pe marginea patului [i-[i aminti c` \n
copil`rie avea manifest`ri de somnambulism, ceea ce
fusese o problem`.
Nu mai avusese astfel de manifest`ri de mul]i ani,
se p`rea c` le dep`[ise.
Sâmb`ta diminea]a casa se trezea destul de târziu la
via]`, mai precis dup` ce po[ta[ul strecura ziarele pe
sub u[`, adic` dup` ora zece. Dar Sophy care nu mai
putea sta \n pat dup` ora opt, se apuc` s` treb`luiasc`,
apoi s` preg`teasc` totul pentru un picnic. Ziua se
ar`ta \nsorit`, o zi de prim`var` \n adev`ratul sens al
cuvântului, iar ea \l va suna pe Peter [i-i va sugera o
plimbare \n zona lacurilor, sau oriunde altundeva. El
\[i luase r`mas-bun f`r` a-i propune nimic concret [i
probabil ar fi ajuns tot la club sau cu Cress [i Robin.
Dar un picnic \n doi, se gândi ea, ar fi foarte pl`cut.
Deschise frigiderul [i lu` tot ce-i trebuia de acolo, apoi
se duse \n gr`din` unde se uit` la soarele str`lucitor [i
la cerul senin, de parc` le-ar fi v`zut prima oar`,
ascult` p`s`rile de parc` nu le-ar mai fi auzit cântând.

31
|[i bucur` ochii cu margaretele \nflorite [i gazonul,
care era responsabilitatea ei. Sophy \ngrijea cu mult
drag gr`dina casei p`rinte[ti. Mersul cu picioarele
goale pe gazon fusese una dintre pl`cerile ei \nc` din
copil`rie, poate chiar mai mare decât mersul pe nisip.
|[i scoase papucii [i porni spre un copac b`trân
\n care-[i f`cuse scorbur` o veveri]`. Dac` st`teai la
umbra lui veveri]a ie[ea, ba chiar primea [i mân-
care.
U[a de la camera lui Nicholas era deschis` [i din
locul \n care se afla ea ar`ta exact ca intrarea de la
scorbura veveri]ei. Era sigur` c` dac` se va duce \ntr-
acolo va bea cafeaua \mpreun` cu el, c`ci primul lucru
pe care-l f`cea când se scula de diminea]` era s` pun`
cafetiera \n func]iune. Cu o sear` \nainte, Sophy \l
v`zuse \ntorcându-se singur, a[a c` dac` se ducea la el
nu deranja pe nimeni. Intr` prin buc`t`rie [i vru s`-l
strige pe Nicholas, dar se opri la timp c`ci \l auzi pe
Peter spunând:
– Ce naiba o s` fac?
– Ar fi mai bine s`-i spui, se auzi vocea lui Nicholas.
– S`-i spun acum? Am vrut s-o fac asear`, dar când
te prive[te cu ochii `ia mari ai ei te sim]i ca un nemer-
nic. Este o fat` grozav`, are \ncredere \n oameni,
numai c` eu nu sunt preg`tit s`-mi \ntemeiez o familie
[i ea tocmai asta-[i dore[te, nu?

32
– {i ce vezi r`u \n asta? \l \ntreb` Nicholas.
– Nimic, zise Peter, dar v`d c` nici tu nu dai n`val`
s` te \nsori. Ai o cas`, o slujb` bine pl`tit`, dar nu te
v`d c`utând o nevast`.
– O s-o fac [i pe asta, zise Nicholas care \nc` mai
schimba iubitele s`pt`mânal. Vreau s` fiu sigur
\nainte...
– |n]eleg! \l \ntrerupse Peter, iar Sophy \[i puse
mâna la gur` pentru ca s` nu i se aud` geam`tul. Nu
sunt sigur c` dac` acum sunt \ndr`gostit de ea, voi mai
fi [i peste zece ani, c`ci e[ti de acord cu mine c` Sophy
nu este o fat` de[teapt` de la care s` po]i avea surprize
pl`cute. Eu vreau s` reu[esc \n via]` [i nu pot face asta
remorcând-o [i pe Sophy.
Desigur, citise articolul, \[i spuse ea, ne[tiind ce s`
fac`, s` se repead` spre ei sau s` ias` \n fug` afar`,
unde s` dea frâu liber lacrimilor sale, undeva pe
paji[te. Dar indiferent ce f`cea nu trebuia s` fie auzit`
de cei doi. Nu putea s` dea ochii cu fratele ei sau cu
cel pe care-l considerase pân` acum câteva minute
iubitul ei. De aceea, o lu` la fug` pe paji[tea din fa]a
casei lui Nicholas, spre casa p`rin]ilor ei, [i se duse
direct \n camer`.
Ochii \i ardeau de parc` ar fi fost plini de nisip. Se
sim]ise atât de sigur` de sine, atât de fericit`, de iubit`, iar
acum era singur` [i nefericit` cum nu fusese vreodat`.

33
Pe peretele din fa]a ei se afla un cadou pe care-l
primise cu mult timp \n urm` de la mama sa; era o
hart` a unui ]inut mistic populat de mon[tri legendari.
Când era copil, dragonii, gorgonele [i solda]ii cu dou`
capete o \nsp`imântaser` dar \ntr-un fel pl`cut, pentru
c` era acas`, \n siguran]`. Adesea se visase avântându-se
pe aceste t`râmuri cu Peter care o proteja. Acum el n-o
va mai face, nici n-o va mai iubi, dar ea va trebui s`
continue s` tr`iasc` zile [i nop]i goale, searbede.
„Aici este rezerva]ia tigrilor“, scria pe schi]a care
reprezenta o jungl`, iar Sophy izbucni \n râs, apoi \n
suspine. Un astfel de tigru \i r`v`[ise via]a, dar nu
d`dea vina pe el. Ciudat, nu sim]ea sup`rare fa]` de
Peter, ci o mânie cumplit` fa]` de acel b`rbat numit
Tighe.
Fata care hr`nea p`s`rile [i a[tepta s` vad` veveri]a,
care mergea pe paji[te cu picioarele goale, se sim]i
dintr-o dat` foarte puternic` [i plin` de mânie. Dup`
ce \mbr`c` o jachet` [i l`s` un bilet pentru p`rin]ii ei
prin care-i anun]a c` va lipsi toat` ziua, Sophy lu`
saco[a cu sandvi[urile, cu merele [i copanele de pui.
Ma[ina lui Peter se mai afla \n fa]a casei lor, dar trecu
repede pe lâng` ea, c`ci \i f`cea r`u s-o vad`. Cât
despre Peter, n-ar fi putut da ochii cu el.
Dup` ce merse pe jos pân` la sta]ia de autobuz de[i
nu [tia \ncotro se va \ndrepta, lu` primul autobuz pen-

34
tru a pleca din zon`. Nici nu [tia de ce c`ra atâta mân-
care, doar nu avea de gând s` m`nânce nimic, a[a c`
puse saco[a \n primul co[ de gunoi dup` ce cobor\.
Era duminic` diminea]a [i multe dintre autobuze
se \ndreptau spre coast`, a[a c` se va pierde [i ea \n
mul]ime. Pe unul dintre aceste autobuze era scris
Buxham. Desigur, localitatea era aproape de
Witherstone [i de Old Mill House, proprietatea lui
Gavin Tighe.
Se \ntreb` ce f`cea el. Ar fi vrut s` se afle fa]` \n fa]`
cu el, s`-i spun` c` ea era una dintre acele fete care
ascult` totul f`r` s` spun` nimic, pentru c` nu [tie ce
trebuie s` spun`. Ei bine, \n diminea]a asta ar avea
multe de spus. Ce avea acest b`rbat cu femeile t`cute?
De unde [tia el ce au ele \n minte?
A[ putea s`-i spun, se gândi Sophy: „Ai impresia c`
interviul pe care l-ai dat te-a f`cut mai interesant? Ei
bine, nu. Mi-a rupt inima [i mi-a stricat via]a, dar ce
[tie un b`rbat ca tine despre dragoste?“
C`l`toria ei dur` aproape o or`. Se uit` tot timpul
pe fereastr` dar nu v`zu peisajul pentru c` \n fa]a
ochilor ei nu se aflau decât ochii de tigru ai acelui
b`rbat cu care ea trebuia s` se confrunte pentru c` \n
diminea]a asta trebuia s`-[i manifeste nebunia.

35
Capitolul 2

Sophy cobor\ [i o lu` spre centrul ora[ului,


mergând f`r` o ]int` anume. Magazinele erau \nchise.
Nu v`zu decât un grup g`l`gios de tineri cu c`[ti,
jean[i [i jachete de piele, pe motociclete, discutând
planurile pentru ziua respectiv`. De undeva se auzeau
clopotele unei biserici, iar când trecu pe lâng` ei unul
dintre b`ie]i o fluier`, dar ea nu-i d`du nici o aten]ie,
de fapt nici dac` i-ar fi spus pe nume n-ar fi f`cut-o. Se
\ndrept` spre o sta]ie de taxiuri, ceru s` fie dus` la
Witherstone [i l`sat` undeva, \n centrul localit`]ii.
Nu prea cuno[tea localitatea. Cu toate acestea se
bucur` c` soarele str`lucea [i nu era nici un nor pe
cer, de[i lumea ei era atât de neagr`. {oferul taxiului o
l`s` lâng` oficiul po[tal, iar ea \l pl`ti ad`ugând [i un
bac[i[. Omul \i mul]umi [i \i dori o zi bun`. Dar

36
bac[i[ul pe care i-l d`duse o f`cu s` r`mân` f`r` bani
de \ntoarcere. Poate c` va face autostopul, sau va
merge pe jos. Sau va telefona acas` s` vin` cineva s-o
ia. Dar \n nici un caz nu voia s` fie luat` de acolo de
Peter sau Nick. Nu putea s` se \ntoarc` cu ei acas`. Nu
putea s` le spun` c`-i auzise discutând despre ea.
Poate vor veni mama, tata sau Cress.
|ntreb` o femeie care mergea pe strad` cu b`ie]elul
[i câinele ei, care era drumul spre Old Mill House.
Femeia i-l ar`t` iar Sophy \i mul]umi [i o apuc` \ntr-
acolo, spre o colin` unde dintre copaci se z`rea o cas`
impun`toare.
O ardea soarele atât de tare \n spate, \ncât fu
nevoit` s`-[i ]in` mâna la ceaf` pentru a se proteja, [i
intr` f`r` probleme pe poarta casei dar, din cauza
durerii de cap, \n momentul \n care ajunse la u[` nici
nu mai [tia pentru ce venise.
Fusese un co[mar s` ajung` aici, dar dac` va putea
s` intre [i s`-l vad` pe Tighe \i va spune direct: „Nu m`
cunoa[te]i, dar nu v` r`pesc decât cinci minute, a[a c`
v` rog s` m` asculta]i. Toat` lumea v` d` ascultare pen-
tru c` sunte]i un om important, de succes. V-a]i gândit
vreodat` c` ceea ce spune]i provoac` durere altora?
Nu cred c` a]i f`cut-o [i nici nu cred c` v` pas` de ce
simt al]ii, dar pentru asta am venit. S` v` spun c` prin
cuvintele dumneavoastr` pute]i distruge vie]ile altora“.

37
Apoi, va pleca plin` de demnitate [i se va sim]i mai bine.
U[a cea masiv` se deschise [i Sophy se trezi \n fa]a
unei femei \mbr`cate \ntr-un capot de cas`, cu p`rul \n
dezordine de parc` tocmai atunci \ncerca s`-i dea o
form`, s`-l prind` \n agrafe, eventual.
– V` rog, zise Sophy a[ putea s`-l v`d pe domnul
Tighe? Eu...
– Intra]i, domni[oar`. Femeia \i f`cu loc s` intre,
apoi \nchise u[a dup` ea [i-i spuse: v` rog s` a[tepta]i.
Cu un gest din cap ea indic` spre o u[` din hol [i plec`
pe coridor l`sând-o acolo.
Cine [tie ce motive avea s` se gr`beasc` a[a, se
gândi Sophy, poate l`sase ceva pe foc. Prin u[a
deschis` se vedea o \nc`pere frumos mobilat`, ceva
care era probabil vreun birou, unde domnul Tighe
primea musafirii nepofti]i, a[a ca ea. Se \ndrept` \ntr-
acolo, cu inima strâns` a[teptându-se s`-l vad` pe
Tighe a[ezat la birou. Dar \nc`perea era goal` ceea ce
o f`cu s` r`sufle u[urat`.
|ntre timp se mai calmase [i se gândi c` ar fi mai bine
s`-i spun` ceva de genul:“V` rog s` m` scuza]i, dar \n
diminea]a asta am avut o c`dere nervoas` [i cred c` toc-
mai am reu[it s-o dep`[esc. |mi cer \nc` o dat` scuze, iar
acum a[ vrea s` plec, nu mai am nimic de spus“.
Ferestrele erau deschise, iar dincolo de ele se
putea vedea ceea ce Sophyei i se p`ru un tablou rus-

38
tic cu paji[ti [i copaci, cu lumini dansând pe ap`. Doi
copii st`teau pe un pod unul lâng` cel`lalt [i priveau
undeva, \n jos, când deodat` unul, o feti]`, se ridic` [i
\ncerc` s` mearg` pe podul acela foarte \ngust.
Inima Sophyei \ncepu s` bat` cu putere. Acesta nu
era râule]ul pe care-l men]ionase reportera, era un lac
\n toat` regula, [i p`rea adânc.
– D`-te jos de acolo! strig` Sophy [i o lu` la fug`
spre locul acela, moment \n care copilul desf`cu
bra]ele pentru a-[i p`stra echilibrul, dup` care c`zu \n
lac. Capul copilului nu mai ap`ru la suprafa]a apei. Cel
de al doilea copil, un b`ie]el, \ncepu s` ]ipe ascu]it.
– E foarte adânc? strig` Sophy, iar copilul f`cu o
pauz` atâta cât s` spun`“ foarte“, apoi \ncepu s` ]ipe
din nou, iar Sophy \[i scoase repede jacheta [i-[i
azvârli pantofii, apoi plonj` \n ap` din locul din care
c`zuse copilul.
Apa era limpede dar adânc`, cu ierburi [i pietri[, iar
Sophy \not` pe fund c`utând din priviri feti]a. Ea ar fi
trebuit s` ias` deja la suprafa]`, \notând sau plutind,
dac` nu cumva \[i prinsese picioru[ele de algele de pe
fund, iar Sophy o c`ut` disperat` atât cât o ]inur`
pl`mânii, dup` care scoase capul la suprafa]`, s`
inspire. Când ridic` ochii, v`zu cei doi copii care
chicoteau, iar feti]a \i spuse f`cându-i semne de salut
cu mâna:

39
– Uu, am ie[it!
Sophy r`sufl` u[urat` [i f`cu pluta câteva minute
pentru a se relaxa.
Nu durase decât câteva minute, atâta cât s` apar` \n
fug` femeia cu p`rul \n dezordine, abia ]inându-se
dup` Gavin Tighe.
Când \l v`zur`, copiii o rupser` la fug`, Sophyei
fiindu-i clar c` se temeau de el. Fusese un accident dar
feti]a nu fugea spre Tighe, ci din calea lui. Nici spre
femeie nu p`reau c` vor s-o apuce. Gavin Tighe \nce-
tini, astfel c` femeia \l ajunse [i apoi veni spre Sophy,
o apuc` de mân` \ntrebând-o:
– Te sim]i bine, domni[oar`? Vino \n cas`.
Copiii erau deja \n buc`t`rie când ajunse Sophy, iar
femeia \i cert`:
– Duce]i-v` repede sus, feri]i-v` din calea lui!
Apoi i se adres` lui Sophy pe un alt ton:
– V` rog, pofti]i pe aici, domni[oar`.
Copiii disp`rur` imediat, l`sând dâre de ap` pe
dalele de gresie, iar Sophy porni dup` ei.
– Veni]i pe aici, zise femeia ar`tând spre baie,
prima \nc`pere din capul sc`rilor. O s` g`si]i un
capot pe u[` [i dac` v` l`sa]i lucrurile afar` vi le
pot usca [i c`lca. |mi pare tare r`u! Neastâmp`ra]ii
`[tia!

40
– A fost un accident, zise Sophy \mp`ciuitoare. De
fapt fusese [i vina ei pentru c` exagerase \ncepând s`
strige [i speriase copila care altfel ar fi continuat s`
mearg` pe pod f`r` s` cad` de pe el.
Sophy dezbr`c` hainele ude [i se gândi c` apa cald`
o va ajuta s`-[i vin` \n fire. L`s` hainele ude afar`, la
u[` [i se a[ez` pe marginea c`zii a[teptând umplerea
acesteia.
Ce frumo[i erau cei doi copii! Cu fe]i[oarele lor
micu]e, privind \n ap` de acolo, de sus, de pe para-
petul podului, ar`tau ca dou` p`pu[i, rotunde [i
trandafirii, cu ochi mari acoperi]i de gene lungi,
b`iatul cu bucle castanii, iar feti]a cu p`rul lung, la fel
de buclat.
Sophy se \ntreb` ai cui erau micu]ii. Nu sem`nau
defel cu femeia care o \ntâmpinase, care p`rea destul
de b`trân` s` le fie bunic`, dar era evident c` le era
team` de Gavin Tighe. Sem`nau cu el la p`r, dar nu
[i la n`sucul cât un nasture sau la guri]ele \n form`
de inimioar`. C`ci Gavin Tighe nu avea nimic din
aerul unei p`pu[i victoriene, \[i spuse Sophy; poate
mama lor fusese a[a. Poate acum el era nec`s`torit,
dar probabil c` se referea la o fost` so]ie atunci când
vorbise despre femeile care se aga]` ca scaiul de un
b`rbat pentru a-l trage \n jos. Bie]ii copii, dac` el le
era tat`!

41
Sophy \ntinse mâna dup` un flacon care p`rea a
con]ine spum` de baie, dar din cauza aburilor [i
umezelii acesta \i sc`p` din mân` [i se sparse de gre-
sie. Este normal, \[i spuse Sophy, s`-mi manifest [i aici
lipsa de \ndemânare! |ncerc` s` adune cioburile s` le
strâng` \ntr-un [erve]el [i abia atunci observ` cum \i
tremurau mâinile, dovad` a st`rii de \ncordare din
timpul dimine]ii. Trebuia s` se calmeze. Totul \i
mergea prost dar nu trebuia s` dispere. Va pleca din
aceast` cas`, dar va trebui s` se gândeasc` la o expli-
ca]ie plauzibil` pentru c` ceruse s`-l vad` pe Gavin
Tighe, altfel ar fi fost considerat` o ciudat`.
De fapt, ce sp`rsese ea nu era spum` de baie. Era
after- shave, [i dup` mirosul care umplu baia p`rea ceva
destul de scump. Nu-i nimic, Tighe avea bani s`-[i
cumpere altul. Sophy se gândi c` sc`pase de a se fi f`cut
ridicol` \n ochii lui, \ncercând s`-i spun` p`rerea despre
el, dar p`rerea ei nu se schimbase. Ba chiar \i displ`cea
tot mai mult acest b`rbat, amintindu-[i c` micu]ii fugi-
ser` de el, iar femeia le spusese s` nu apar` \n fa]a lui.
R`mase \n cad` destul de mult timp pentru a-[i
\nl`tura de pe trup [i din p`r urmele de alge, apoi ie[i
[i se [terse. P`rul ei proasp`t f`cut permanent se
umfl` \n toate direc]iile, iar Sophy \ncerc` s` [i-l
netezeasc` un pic cu mâinile, dar auzi o b`taie \n u[`
[i apoi glasul femeii:

42
– V` sim]i]i bine, domni[oar`?
– Da, zise Sophy \n[f`când halatul de baie de pe
u[`, apoi deschise [i \ntreb`:
– Cum se simte feti]a?
– Nu are nimic, zise femeia, apoi strâmb` un pic
din nas sim]ind mirosul foarte puternic care ie[ea din
baie.
– |mi pare r`u, zise Sophy, am spart o sticl` de
after- shave.
– Nu-i nimic, nu v` face]i probleme, o s-o strâng
eu. V` rog s` be]i ceaiul acesta cu rom, zise femeia
\ntinzându-i o can`. V-am pus hainele la uscat. O, am
uitat, domnul Tighe se afl` \n birou [i a[teapt` s` v`
vad` cât de repede pute]i, c`ci trebuie s` plece.
– Spune]i-i s` nu z`boveasc` din cauza mea, fu
r`spunsul Sophyei.
– O, dar abia a[teapt` s` v` vad`! Femeia p`rea
cam disperat`, a[a \ncât Sophy se gândi c` [i pe ea o
speria Tighe. Dar asta n-o surprindea pentru c` [i-l
imagina ca pe un tiran, pe omul pe care-l invidia Peter!
Nimeni nu p`rea prea fericit \n casa asta, [i Sophy nu
[tia ce ar putea s`-i spun`, \n afar` de faptul c`-i provo-
ca indignare [i a[tepta s` plece cât mai repede din casa
lui.
Lu` o \nghi]itur` din ceaiul fierbinte pe care i-l
adusese femeia, [i constat` c` avea destul de mult rom

43
\n el. Ea nu mai b`use rom la aceast` or` din zi, dar
nici nu mai plonjase vreodat` \n plin` zi, \mbr`cat`, \n
lac. Se gândi dac` era bine s` i se \nf`]i[eze lui Tighe
\mbr`cat` \n halatul acela de baie care era al unei
femei: era un chimono de m`tase cu un mac uria[ pe
spate, iar Sophy \[i spuse c` sora ei ar fi ar`tat grozav
\n el. Leg` cordonul, goli cana de ceai cu rom [i trase
aer \n piept. Se gândi s` nu-[i spun` numele nim`nui
din casa asta, mai ales de unde venea [i cu ce scop. |i
va spune ceva de genul:
„ Mi-am pierdut câinele [i am venit dup` el pân`
aici, v`zând c` a intrat \n gr`dina dumneavoastr`.“ Dar
\i va spune c` ni[te copii atât de mici nu trebuie l`sa]i
nesupraveghea]i lâng` ap`, chiar dac` [tiu s` \noate.
Romul i urcase la cap. U[a biroului era deschis`, iar
Tighe st`tea la birou. Se ridic` v`zând-o.
– V` sim]i]i bine, domni[oar`?
– Da, zise Sophy. Dar...?
– Felicity? Nu v` face]i probleme pentru ea. El
p`rea la fel de dezinteresat ca [i femeia, iar Sophy se
revolt`.
– Ar trebui s`-[i fac` cineva probleme [i pentru ei!
Feti]a se putea \neca!
– N-au cum s` se \nece, sunt obi[nui]i s` sar` ast-
fel. Dar lua]i loc, v` rog, zise el [i se a[ez`. Ce vârst`
ave]i, domni[oar`? P`re]i foarte tân`r`.

44
– Am aproape dou`zeci de ani, zise Sophy, care ar
fi vrut s`-l \ntrebe de ce-l intereseaz` vârsta ei, dar nu
apuc` s-o fac` pentru c` el \i [i puse urm`toarea \ntre-
bare:
– Ave]i experien]` \n \ngrijirea copiilor? Dar sun`
telefonul [i el \[i ceru scuze pentru c` trebuia s`
r`spund`.
Era un telefon de afaceri. Tighe se exprima \ntr-un
limbaj pe care ea nu-l \n]elegea, de parc` ar fi fost o
limb` str`in`, a[a c` nu-l mai ascult` ci se gândi la
posibilele implica]ii ale \ntreb`rii lui. De ce voia el s`
[tie dac` se mai ocupase de copii? Probabil c-o con-
funda cu altcineva, cu cineva care venise pentru o
slujb`. Dar ce slujb`? Profesor? Educator?
– A[a s` faci, zise Tighe \n \ncheierea convorbirii
sale, apoi puse la loc receptorul [i ochii lui revenir`
asupra Sophyei, sfredelind-o ca ni[te fascicule laser.
– Am avut grij` de copiii prietenilor.
– V` plac copiii?
– Da, zise Sophy. Dar [tiu c` unora nu le plac, mai
zise ea, referindu-se la el [i la femeia din cas`, c`ci
v`zuse cum fugiser` copiii din calea lui. Ea sper` c`
Tighe va angaja o bon` cu suflet bun care s`-i \ncon-
joare cu dragoste.
– |n]elege]i, desigur, c` este o slujb` temporar`,
copiii abia au venit de la internat. Vor fi aici \n perioa-

45
da vacan]ei de Pa[ti, care a \nceput mai devreme anul
acesta pentru c` la [coala lor a fost o epidemie de
pojar. A]i avut pojar, domni[oar`?
– Da, zise Sophy.
– {i ei au avut, a[a c` nu vor fi probleme prea mari.
Am mai \ncercat s` angajez o bon` dar au f`cut totul
pentru a o goni de aici.
– De ce?
– Pentru c` nu vor s` aib` bon`.
Deci ea purta o discu]ie despre un eventual post de
bon` nedorit`.
– Au nevoie de bon`, m`car pentru a-i ]ine departe
de ap`. Dar sunt cam micu]i pentru a sta la internat,
nu crede]i?
– Au [apte ani.
– Deci sunt gemeni. De cât timp stau departe de
cas`?
– De doi ani.
Sophy se \ntreb` ce p`rere avea mama lor despre
asta, dar nu zise nimic.
– Ave]i referin]e? o \ntreb` Tighe.
– Le pot aduce de la vicar, sau de la directorul
b`ncii din ora[. Sophy se gândi c` dac` i se va
oferi slujba o va accepta pentru c` asta ar ajuta-o
s` scape de acas` [i implicit de Peter. Nimeni din
familia ei nu [i-ar \nchipui c` Sophy s-ar putea

46
descurca singur`. Va fi o mic` victorie pentru ea
s` se duc` acas` [i s` le spun` c` se angajase.
– Ave]i permis de conducere, domni[oar`? o mai
\ntreb` Tighe.
– Am, zise Sophy.
Se auzi o b`taie \n u[` [i Tighe se ridic`.
– Am plecat, doamn` Greenhaugh, mul]umesc.
Poate vei termina dumneata discu]ia cu domni[oara...
Tighe \i zâmbi [i plec`, iar femeia intr` [i o \ntreb`:
– Po]i \ncepe chiar acum, domni[oar`?
– De mâine, zise Sophy, ne[tiind dac` era bine s`
m`rturiseasc` faptul c` ajunsese din cu totul alte
motive \n aceast` cas`.
– E[ti trimis` de agen]ie?
– Nu.
– Ai citit anun]ul, atunci? Am notat numele per-
soanelor care au sunat dar nu mai [tiu unde am pus
lista. Te nume[ti...
Sophy \i spuse numele [i \nainte ca doamna
Greenhaugh s` spun` ceva, o \ntreb`:
– Au fost multe cereri?
– N-a[ putea spune c` au fost prea multe dup` ce
au auzit unde trebuie s` vin`; este o localitate mic`, nu
ofer` posibilit`]i de distrac]ie. Sophy se gândi c`
numai faptul c` locuiau \n aceea[i cas` cu celebrul
Gavin Tighe ar fi trebuit s` le incite pe femei.

47
– }i-am uscat hainele, spuse femeia.
– V` mul]umesc, spuse Sophy privindu-[i picioarele
goale, mi-am l`sat pantofii [i jacheta afar`.
– Vrei s` mergem \n camera mea s` mai bem un
ceai?
– Cu mult` pl`cere, accept` Sophy. Dar a[ vrea
ceai f`r` rom, nu prea sunt obi[nuit` cu b`uturile
tari.
– Ce vârst` ai, domni[oar`? Pari un copil, zise
femeia dup` ce o privi lung.
– Am nou`sprezece, peste trei luni \mplinesc
dou`zeci.
– B`nuiesc c`-i vei putea ]ine \n frâu, zise femeia.
Este nevoie de o mân` forte cu ei.
Femeia porni \nainte [i Sophy o urm`.
Ziua aceasta \i oferise Sophyei multe surprize [i nici
nu avusese timp s` se gândeasc` la Peter. Se concen-
trase asupra acestei case.
Camera era elegant` [i spa]ioas`. Printr-o u[` care
d`dea \n buc`t`rie, Sophy \[i v`zu hainele atârnate la
uscat. |[i v`zu lenjeria intim` pus` pe sp`tarul unui
scaun, ro[i [i d`du buzna spre acel loc pentru a [i-o
recupera, stânjenit`. Se \ntoarse apoi [i privi cu ochi
de cunosc`tor statuetele de câini Staffordshire care se
aflau pe c`min, pân` când doamna Greenhaugh veni
cu o tav` de la buc`t`rie.

48
– Acum, zise ea, va trebui s` stabilim [i salariul.
– Cât \mi oferi]i? \ntreb` Sophy care nu [tia nici cât
s` cear`.
Doamna Greenhaugh spuse o cifr`, care ei i se p`ru
foarte mare [i accept` imediat.
– |ncepi de mâine, domni[oar`? Weekendul este
liber iar dac` lucrezi peste program te pl`tim dublu.
Sophy se declar` mul]umit`. Mai ales pentru c`-i
rezolva problema locuin]ei, c`ci sim]ea nevoia s`
scape pentru o vreme din casa p`rinteasc`.
– Copiii se vor \ntoarce la [coal` peste cinci
s`pt`mâni, mai ad`ug` doamna Greenhaugh iar Sophy
se gândi c`, dac` se va descurca \n aceast` slujb`, va
c`p`ta experien]`, apoi [i-ar g`si o slujb` similar`
printr-o agen]ie.
– Mi-ar pl`cea s` lucrez aici, spuse Sophy, iar
doamna Greenhaugh \ncepu s`-i toarne ceai \n cea[c`,
spunându-i:
– A[ vrea s` cred c` te vei sim]i bine aici, dar...
F`cu o pauz`, cu privirea a]intit` asupra ceainicului,
dup` care o \ntreb` pe Sophy dac` bea ceaiul cu zah`r,
iar fata sim]i c` ar fi putut spune ea urm`toarele cuvin-
tele ale doamnei Greenhaugh: dar nu este un b`rbat
pentru care s`-]i fac` pl`cere s` lucrezi.
|n timp ce b`ur` ceaiul Sophy r`spunse \ntreb`rilor
legate de familia ei. Nu pomeni nimic despre faptul c`

49
ea nu se ridica la \n`l]imea p`rin]ilor s`i, sau c` sora ei
era o fiic` foarte reu[it`, pe care ace[tia [i-o doriser`
dintotdeauna. Dar dup` ce-i vorbi doamnei
Greenhaugh despre magazinul de antichit`]i al
p`rin]ilor ei, Sophy \ndr`zni s` \ntrebe de mama copi-
ilor.
– Draga de ea, zise doamna Greenhaugh
\ntunecându-se la fa]`. Sophy sim]i mil` dintr-o dat`
pentru ace[ti bie]i copii r`ma[i f`r` mam` la o vârst`
atât de fraged`.
– Imediat ce-mi voi \mbr`ca hainele m` voi duce la
ei, decise Sophy.
– N-ai vrea s`-]i vezi camera mai \ntâi?
Camera Sophyei era la fel de spa]ioas` [i elegant
mobilat` ca [i cea a doamnei Greenhaugh, iar
ferestrele se deschideau spre gr`din`. |ncepând din
noaptea urm`toare va dormi aici [i va \ncepe o via]`
nou` care poate n-o va face fericit`, dar se va sim]i
folositoare. Copiii aveau nevoie de ea, Sophy era con-
vins` de asta, iar ea avea nevoie de ei pentru a-i umple
golul din inim` [i din via]`.
Avea o oglind` mare \n camer`, cu o noptier` din
lemn de trandafir, a[a c` dup` ce se \mbr`c` \n hainele
ei se privi [i nu-i pl`cu deloc ce v`zu acolo. Faptul c`
s`rise \mbr`cat` \n lac nu schimbase felul \n care ar`ta
rochia ei, dar f`r` nici un pic de machiaj [i cu p`rul \n

50
dezordine, nu putea \ncânta privirile nim`nui.
Deschise u[a spre camera copiilor pe care-i v`zu cu
nasurile \ntr-o carte [i le spuse:
– V` rog, \mi pute]i \mprumuta un pieptene?
Fata se duse \n \nc`perea al`turat` de unde aduse
un pieptene pe care i-l \ntinse Sophyei cu un zâmbet.
– Mul]umesc, zise Sophy [i dup` ce-[i trecu
pieptenele prin p`r le spuse: Copii, eu sunt Sophy.
– Eu sunt Felicity, zise feti]a, iar el este Charles.
B`iatul nu spuse nimic. |mi pare r`u c` te-ai udat, zise
fata, dar eu [tiu s` \not foarte bine.
Sophy \ncepu s` râd`.
– Acum [tiu [i eu, dar tat`l vostru mi-a spus c`...
– Tat`l nostru? Gavin nu este tat`l nostru, noi sun-
tem orfani, zise b`iatul.
O, Dumnezeule, se gândi Sophy, ce gre[eal` am
f`cut!
I se f`cu mil` privindu-i pe cei doi micu]i [i sim]i
lacrimile cum voiau s`-i porneasc` \ncet pe obraji [i se
\ntreb` atunci dac` erau pentru ea \ns`[i sau pentru
cei doi copii. Gavin Tighe era un b`rbat dur.
– El se poart` frumos cu voi?
– Atunci când este aici, ne spune s` nu facem
g`l`gie.
– Din acest motiv nou` ne place mai mult la [coal`,
conchise Felicity.

51
– V` promit c` vacan]a asta va fi altfel.
– Cum? \ntrebar` copiii \n cor, privind-o cu ochii
lor mari.
– Pentru c` voi fi eu aici. O s` ne facem planuri [i
fiecare zi va fi diferit` de celelalte.Peisajul de aici este
minunat, am putea s` ne distr`m de minune. Am
putea merge s` ne plimb`m.
– Chiar [i acum? \ntrebar` cei doi.
– De ce nu?
– M-a[ putea duce s-o \ntreb pe doamna
Greenhaugh, mai \ntâi, iar voi a[tepta]i-m`, vin imediat.
Când intr` \n buc`t`rie Sophy v`zu un b`rbat.
– Acesta este Tom, so]ul meu, zise doamna
Greenhaugh. Tocmai \i povesteam despre tine.
Tom o privi pe sub sprâncene iar Sophy \n]elese c`
b`rbatul se \ntreba dac` ea va face sau nu fa]` \n acest
loc. Sophy p`rea u[or vulnerabil`, a[a fusese \ntot-
deauna. Dar ea [tia c` nimic n-o putea afecta mai mult
decât ceea ce-i f`cuse Peter. Nimic din ce i-ar putea
face sau spune Gavin Tighe n-ar afecta-o prea tare.
– A[ putea duce copiii la plimbare, este o zi
superb`!
Nici unul nu-i r`spunse decât dup` ce schimbar`
priviri. Apoi Tom \i spuse cu jum`tate de gur`:
– Da, dar trebuie p`zi]i cu str`[nicie, sunt cam
pozna[i.

52
– Nu v` face]i griji, le spuse Sophy \n]elegând dup`
figura lui Tom c` probabil \i c`lcaser` straturile de
flori. To]i gr`dinarii sunt sensibili, \[i spuse ea. Apoi
zise cu voce tare: n-am [tiut c` domnul Tighe este
unchiul, nu tat`l lor.
– Sunt copiii surorii lui, zise doamna Greenhaugh.
So]ul ei pilota avionul, mai ad`ug` ea dând din cap cu
triste]e.
– Mi-au spus c` sunt orfani. Ce greu trebuie s` le fie!
– Ar trebui s`-i fie recunosc`tori, zise Tom, nu le
lipse[te nimic.
Poate nu le lipsea nimic material, dar cum putea
suplini Gavin Tighe lipsa p`rin]ilor lor?
O poart` grea din gr`din` le deschise calea spre
terenurile ml`[tinoase. Sophy avu un sentiment ciudat
v`zând c` de la gazonul [i gr`dina bine \ngrijite tre-
cur` direct la s`lb`ticia mla[tinilor. Copiii ie[ir` f`r`
nici o re]inere, fluturând din mâini de parc` ar fi avut
aripi [i [i-ar fi luat zborul. Sophy r`mase o secund`
descump`nit`, apoi sentimentul de libertate puse
st`pânire [i pe ea [i \ncepu s` alerge [i s` râd` cu ei.
Se lu` la \ntrecere cu ei [i astfel nu mai avu timp
nici s` se gândeasc` la Peter. Copiii o luar` fiecare de
câte o mân` [i de[i ciulinii le mai zgâriau uneori
picioarele, alergar` ca ni[te iezi. Se duser` la locul
celor [apte izvoare, destul de departe de cas`.

53
– Acum, s` ne \ntoarcem, copii, le spuse ea.
– {tii pe unde am venit? o \ntreb` Felicity, iar Sophy spuse:
– Sigur c` da, c`ci era sigur` c`-[i putea aminti pe
unde trecuse. Copiii pretindeau c` s-ar fi r`t`cit. Dar
g`sir` drumul de \ntoarcere f`r` probleme, târându-[i
picioarele obosi]i. Sophy \ncerc` s`-i duc` pe rând \n
cârc`, dar se sim]i epuizat`. Se a[ezar` pentru a se
odihni \n repetate rânduri, apoi Sophy recunoscu o
piatr` cu o form` ciudat` pe care o v`zuse la plecarea
de acas` [i-[i spuse c` erau foarte aproape. Plimbarea
durase mai mult decât pl`nuise ea [i sper` ca la
\ntoarcere s` nu fie probleme.
Mai spera c` Gavin Tighe s` nu fie acas`, dar când
\l v`zu \ndreptându-se spre mla[tini dup` ei, inima i
se strânse de team`. {i gemenii \l v`zuser`.
– Unde naiba ai fost? {tii cât e ceasul?
– Nu prea [tiu... spuse Sophy fâstâcit`. N-am avut
ceasul la mân`. {tiu c` am stat cam mult, dar a fost o
plimbare minunat`.
– Voi, [terge]i-o de aici, le spuse celor doi, iar ei
disp`rur` din calea lui. Sophy, cu rochia plin` de
scaie]i [i p`rul zburlit, ar`ta mai nepl`cut ca niciodat`.
– |mi pare r`u, spuse ea.
– Cuno[ti zona asta?
– Am mai fost pe aici, dar n-a[ putea spune c-o
cunosc.

54
– {i nu te-ai gândit c` nu este bine s` te avân]i atât
de departe?
– Ave]i dreptate, zise Sophy care se gândise ce s-ar
fi \ntâmplat dac` s-ar fi l`sat \ntunericul [i ea n-ar fi
reu[it s` aduc` copiii \napoi. Ace[tia se comportaser`
ca dou` p`s`ri c`rora li se deschisese u[a la colivie.
– Domni[oar` Wade, zise Tighe, nu cred c` e[ti
omul indicat pentru aceast` slujb`. Nu cred c` po]i
controla ace[ti copii. Sophy \i arunc` o privire pe când
\ncerca s` ]in` pasul cu el [i-l v`zu ca pe un tiran, cu
b`rbia dur`, cu aerul acela sever. Nu era de mirare c`
pu[tii evitau s` se \ntoarc` acas`.
– V` rog, zise Sophy, da]i-mi o [ans`.
Se apropiau de cas`, iar Sophy, v`zând c` el nu
spune nimic, \ncepu s` cread` c` nu va mai discuta
acest subiect, dar \l auzi spunându-i deodat`:
– Bine, domni[oar`, \]i dau o s`pt`mân` pentru ca
s`-mi dovede[ti c` e[ti apt` pentru slujb`.
– V` mul]umesc.
– Acum, du-te s` m`nânci, apoi Tom te va duce
acas`. Pe mâine, a[adar, mai spuse el, iar Sophy \[i
spuse u[urat` c` a doua zi el nu va fi acas` iar ea va fi
\mpreun` cu cei mici. O f`cea s` nu se simt` \n largul
ei.
– Stai jos, m`nânc` [i odihne[te-te pu]in, cred c`
te-au alergat destul ace[ti doi mânji chiar din prima zi,

55
o invit` doamna Greenhaugh. P`rea o femeie amabil`
dar avea toat` casa pe cap [i probabil cei doi copii o
c`lcau pe nervi. Pari epuizat`, mai zise doamna
Greenhaugh, dar Sophy o opri spunându-i c` se simte
foarte bine.
Nu-i era foame nici m`car dup` ce st`tuse \n aer
liber, dar se for]` s` m`nânce ceva, pentru c` trebuia
s` plece acas` [i nu se sim]ea \n stare. Era pu]in
probabil ca familia ei s` ia \n serios anun]ul c`-[i
g`sise o slujb`. Dar cum va decurge \ntâlnirea cu
Peter, care nu [tiuse cum s`-i spun` c` nu vrea s` se
\nsoare cu ea?
Ei bine, pe drumul spre cas` se va gândi la toate
acestea. Tocmai atunci intr` Gavin Tighe [i o \ntreb`:
– E[ti gata, domni[oar`?
– Sigur c` da, zise Sophy luându-[i jacheta de pe
sp`tarul scaunului. |l urm` pân` la Mercedesul negru
aflat \n fa]a casei. Sophy se uit` \mprejur dar nu v`zu
nici urm` de Tom.
– Te voi conduce eu acas`, domni[oar`.
Dar ea nu se sim]ea \n siguran]` cu el. Tighe i-ar fi
putut pune \ntreb`ri [i poate ar fi descoperit c` nu
v`zuse nici un anun]. Poate chiar ar \ncepe s-o sus-
pecteze. El nu porni ma[ina numaidecât.
– Adu referin]ele mâine, \i spuse \ncruntându-se.
– Desigur, domnule, murmur` Sophy supus`.

56
Capitolul 3

– Unde locuie[ti, domni[oar`? o \ntreb` Tighe.


Dup` ce-i r`spunse la \ntrebare, acesta nu mai zise
nimic, iar ea fu mul]umit`, c`ci dac` ar fi \ntrebat-o \n
ce ziar v`zuse anun]ul, ar fi fost \n \ncurc`tur`.
– Va trebui s`-mi spui pe unde s-o iau, zise Tighe
pe când se apropiau de localitatea ei. Pentru a ajunge
acas` trebuia s` treac` prin fa]a magazinului lor, care
se afla chiar la stop. Se gândi imediat la pericolul s`
apar` cineva dintre ai ei tocmai când Tighe va opri
ma[ina \n fa]a casei lor. A[a c` se decise s` coboare
mai devreme. Tighe opri ma[ina [i-i spuse:
– Ne vedem mâine diminea]`.
– V` mul]umesc pentru c` m-a]i adus acas`.
|ncepea s` se \nsereze, iar Sophy se sim]i cuprins`
de frisoane. U[ile de la garajul lor erau \nchise [i nu se

57
vedeau semne de activitate. Luminile erau aprinse \n
toat` casa dar nimeni nu p`rea \ngrijorat de absen]a
ei.
Poate nici n-au observat c` nu sunt acas`, \[i spuse
ea. Poate n-a observat nimeni biletul pe care l-am
l`sat. Deschise u[a [i intr`, dând nas \n nas cu mama
ei.
– Sophy, unde ai fost? Apoi doamna Wade se
\ntoarse spre so]ul ei: Gilbert, s-a \ntors! Unde ai fost?
– Mi se pare normal c` s-a \ntors, replic` tat`l ei
dintr-o \nc`pere al`turat`.
Deci fuseser` unele \ntreb`ri legate de absen]a ei.
– Unde ai fost? o \ntreb` doamna Wade a nu [tiu
câta oar` [i \n timp ce Sophy se \ntreba de unde s`
\nceap`, mama ei continu`: ai anun]at c` pleci de
acas`?
De fapt, nu era atent` la ce-i spunea fiica ei mai
mic`.
– Poate c` mi-ai spus, dar n-am re]inut eu. Peter
s-a cam sup`rat. Sarah Wade fusese uimit` de felul \n
care reac]ionase Peter când aflase c` Sophy plecase
undeva de capul ei. El [i Nick te-au c`utat toat` ziua.
– Ca s` vezi, zise Sophy amintindu-[i discu]ia pe
care o surprinsese de diminea]`. Probabil cei doi au
g`sit biletul l`sat de ea pe masa din buc`t`rie [i s-au
\ntrebat dac` nu cumva \i auzise.

58
Se duse \n camera de zi dup` mama ei. Domnul
Wade nu-[i ridic` privirea de la ecranul televizorului.
Doamna Wade se a[ez` [i relu` lectura suplimentului
de duminic` al ziarului Sunday Telegraph.
– Mi-am g`sit o slujb`, zise Sophy [i \n momentul
acela amândoi p`rin]ii ridicar` ochii spre ea.
– Ce fel de slujb` ? \ntreb` domnul Wade.
– Una temporar`, voi fi bon`.
– {i ai ob]inut-o? \ntreb` mama.
– Da, \ncep de mâine dar am nevoie de referin]e.
Mama o privi \ncruntat`.
– Cred c` numele t`u de familie este cea mai bun`
referin]`!
– Doamna Greenhaugh nu ne cunoa[te, mam`!
Familia Wade trecea drept una dintre cele mai impor-
tante din ora[ dar era mai mult ca sigur c` Gavin Tighe
nu auzise de ei. M` gândeam c` poate vicarul ar vrea
s` declare c` sunt cinstit` [i s`n`toas`.
– Sun-o pe Cress [i spune-i c-ai ajuns, zise domnul
Wade apoi se \ntoarse din nou spre televizor. Cressida
era lumina ochilor lui, iar el nu voia s-o [tie \ngrijorat`.
– Chiar acum o voi suna, zise Sophy [i se duse \n
\nc`perea al`turat`, la telefon.
Nu-i r`spunse nimeni iar Sophy [tiu c` sora [i cum-
natul ei n-o c`utau. Erau \n vizit` la prieteni, sau cinau
\n ora[, iar ea avea nevoie de referin]e pân` diminea]a.

59
Sun` câteva personalit`]i locale, care o cuno[teau
din copil`rie [i se ar`tar` \ncântate s`-i dea referin]e.
Sophy spuse c` va veni \ntr-o or` sau dou` s` le ia [i
chiar se preg`tea de plecare când Nicholas intr` \n
camera ei.
– Am auzit c` vrei s`-]i iei o slujb`? De ce faci asta?
Sophy, care-[i preg`tea câteva lucruri pe care s` le ia
cu ea, ridic` ochii spre el, \l privi o clip`, apoi \i spuse:
– Pia]a muncii nu este atât de variat` ast`zi [i nu
\ntâlne[ti \n fiecare zi pe cineva care s`-]i dea de lucru.
{i salariul este destul de bun. Desigur, mi se ofer` cas`
[i mas`.
– Da, sun` promi]`tor, zise Nicholas care-[i f`cuse
probleme din cauza ei toat` ziua, de[i mama lor \[i
amintise la un moment dat c` Sophy spusese c` va
pleca undeva.
– Trebuie s`-l sun pe Peter, zise ea [i fu uimit` cât
de degajat vorbise.
Nicholas \i spuse:
– L-am sunat eu [i vine \ncoace.
– Este mai bine a[a, zise Sophy amuzându-se c`
reu[ea s`-[i p`c`leasc` fratele care trecea drept un
b`iat inteligent [i era absolvent la facult`]ii de drept.
Iar când va ap`rea Peter \l v` p`c`li [i pe el. |i va
spune:“ Vrei s` m` conduci? Am de luat ni[te referin]e,
sau dac` nu m`car \mprumut`-mi ma[ina ta.“

60
Felul \n care conducea Sophy era un alt subiect de
amuzament \n familie. Luase lec]ii la o [coal` de
[oferi, dar nimeni din familie nu avusese timp s` se
ocupe de ea. Cu toate acestea, Sophy luase examenul
de la prima prezentare [i Nicholas o l`sase s` conduc`
o singur` dat`, pentru c` vrând s` bage ma[ina \n
garaj lovise poarta acestuia cu spatele ma[inii; mama
ei o l`sase s` conduc` pân` ajunsese la concluzia c`
era mai obositor s` stea \n dreapta ei decât s` con-
duc`.
– Te voi duce eu, Sophy. Dar mâine cum o s`
ajungi acolo? Am o \ntâlnire la zece dar te pot duce eu
la Witherstone, dac` vrei. De obicei el nu era atât de
amabil, dar acum [tia c` sora lui \[i pierduse iubitul de
curând [i era mai atent cu ea.
Luar` referin]ele, iar ea \ncepu s` le citeasc` pe
drumul de \ntoarcere.
– Cred c` ar trebui s` cer eu referin]e despre aces-
te persoane, având \n vedere c` vei locui \n casa lor.
|mp`turind hârtiile cu referin]ele Sophy \i spuse:
– Nicholas, m-am gândit mai bine, cred c-o s` iau
autobuzul pân` la Buxham, apoi un taxi. Este mai bine
a[a.
– Cum crezi tu, Sophy...
Când ajunser` acas` [i v`zur` ma[ina lui Peter,
Sophy sim]i c` le[in` c`ci \l mai iubea \nc`.

61
Petrecuser` mult timp \mpreun` \n ultimele dou`
luni a[a \ncât [i el \i va sim]i lipsa. Dar când va realiza
c` ea nu dorea s`-l prind` \n mreje a[a cum f`ceau
alte fete, \[i va schimba sentimentele fa]` de ea,
poate.
Peter care discuta cu p`rin]ii ei \n camera de zi,
s`ri \n sus la auzul ma[inii care oprise. |l v`zu pe
Nicholas \n spatele Sophyei, iar acesta \i f`cu un semn
scurt cu capul \n semn c` Sophy nu auzise nimic din
discu]ia lor. Sophy v`zu gestul fratelui ei \n oglinda
vene]ian`, apoi observ` cum Peter se destinde. Realiz`
atunci c` amândoi b`rba]ii ]ineau la ea [i nu voiau s`
se simt` jignit`.
– Cum se nume[te cuplul la care vei lucra? o
\ntreb` Peter.
– Este vorba despre ni[te gemeni de [apte ani,
frumo[i ca dou` p`pu[i.
– Slav` Domnului! zise doamna Wade.
– Nu la ei m` refeream ci la p`rin]ii lor, insist`
Peter, iar ea \i spuse:
– Sunt oameni de treab`. Se \ntreb` cum ar
reac]iona Peter dac` ar afla c` Gavin Tighe este cel
care o angajeaz`. Dar nu spuse nimic despre acesta,
de[i i se p`ru c` simte mirosul after-shave-ului lui, ca
[i cum el ar fi intrat \n \nc`pere. Privindu-l pe Peter \[i
spuse:“ Peter, [tiu c` \l admiri mult [i speri s` ajungi

62
ca el \ntr-o zi, [tiu c` e[ti un b`rbat de[tept [i ambi]ios,
iar despre Gavin Tighe [tiu c` nu-mi place deloc, dar
sunt con[tient` c` dac` el ar intra acum \n \nc`perea
asta, te-ar face s` te sim]i ca un nimic.“
Sophy \ncepu s` le povesteasc` despre anun]ul
din ziar, le descrise satul, casa, le spuse numele
copiilor.
– {i de dactilografierea lucr`rilor mele cine se va
ocupa? \ntreb` domnul Wade.
Sara interveni:
– O va face Cress. {i de fapt, Sophy va lucra doar
câteva s`pt`mâni.
Gr`dina putea fi o problem` pe care nici unul din-
tre membrii familiei n-o putea rezolva, dar nici unul
dintre ei nu se \mpotrivi plec`rii Sophyei. P`rea o
slujb` pl`cut` pentru ea. De fapt nu i se va sim]i lipsa
acas`. Ea era tolerat` [i tratat` cu bun`tate, dar
nim`nui nu-i p`sa prea mult de ea. Nici m`car lui
Peter.
– La ce or` se termin` programul t`u acolo? o
\ntreb` el.
– Voi fi liber` doar la sfâr[itul s`pt`mânii.
– Desigur, dac` vei cere s` fii liber`.
– Desigur, zise Sophy fluturând cele trei referin]e
pe sub nasul lui. M` bucur` p`rerile bune ale acestor
oameni!

63
To]i ai casei zâmbir` \ng`duitori, chiar [i tat`l ei.
Era o fat` bun`, dar nu prea inteligent`.
Sophy termin` de \mpachetat [i se culc`
devreme. Peter o s`rutase \n semn de r`mas-bun [i
plecase cu inima u[oar`, iar ea l`s` s` se vad` c`
era fericit`, pân` când plec` el, dup` care plânse cu
lacrimi amare. Urm`toarea noapte [i-o va petrece
\n alt pat, \n alt` cas`, de mâine se va afla \ntr-o
jungl` cu un tigru \n apropiere [i f`r` nici un pro-
tector.

De data asta, taxiul o l`s` la u[a casei Old Mill, iar


ea cobor\ [i pl`ti. Era ora nou`. Nu-[i v`zuse tat`l
\nainte de plecare iar mama ei o condusese la autobuz
[i-i \ntinsese un obraz rece pentru a fi s`rutat \nainte
de desp`r]ire. Sophy \i promise c-o s` sune, dar nu
l`sase num`rul de telefon [i nici adresa la care se va
afla. De fapt nici unul dintre membrii familiei nu-i
ceruse adresa.
Copiii o \ntâmpinar` la u[`, \mbr`ca]i \n jean[i [i
tricouri, iar Charles \i \ntinse mâna [i o \ntreb`:
– Ai venit s` stai mai mult pe aici?
– Da, zise Sophy zâmbindu-i.
Nu fusese o primire prea c`lduroas`, dar din ceea
ce-i spusese Charles ea \n]elese c-o acceptaser`.

64
Bagajul ei era prea greu pentru un copil de [apte ani,
dar Sophy [tia c` i-ar fi r`nit mândria dac` i-ar fi cerut
s-o lase s`-l ajute. Tom, care le ie[i \n \ntâmpinare, \i
spuse Sophyei:
– So]ia mea v` a[teapt` \n buc`t`rie.
Doamna Greenhaugh o prezent` unei femei
numite Agnes.
Sophy scoase cele trei plicuri cu referin]e, le
puse pe mas` [i i se adres` doamnei
Greenhaugh:
– Dac` sose[te domnul Tighe, v` rog s`-i da]i
referin]ele mele, a fost vorba c` i le dau la prima
or`.
– Domnul Tighe va veni disear` [i i le voi da, cu
siguran]`.
Sophy despachet` foarte repede c`ci nu-[i adusese
prea multe lucruri.
Gemenii r`maser` \n u[`, urm`rind cum fata \[i
a[az` hainele pe umera[e.
– Ce-ar fi s`-mi ar`ta]i acum casa? le spuse ea. Altfel
m-a[ putea r`t`ci.
Era o cas` foarte mare [i Sophy se sim]i pierdut` \n
ea. Unele u[i erau \ncuiate.
– Nu avem voie s` intr`m acolo, spusese Felicity.
De fapt, nu avem voie s` intr`m decât \n camera
noastr`.

65
– {i \n baie, ad`ug` Charles.
Era o cas` minunat` unde copiii s-ar fi putut sim]i
foarte bine dac` n-ar fi avut atâtea interdic]ii. Dar de
cum terminar` de f`cut turul casei, o [i rugar` s`
mearg` din nou spre mla[tini. Sophy \[i ridic` ochii
spre cer care nu mai era la fel de senin [i le spuse c`
vor petrece ziua \n gr`dina casei.
– El a fost furios ieri, zise Felicity.
– Unchiul t`u? De ce?
– Pentru c` am lipsit prea mult. Spunea c` este vina
noastr`. Sophy privi cu uimire lacrimile care se rosto-
goleau din ochii mari ai copilei.
– A fost [i vina mea, admise Sophy, strângând copi-
la la piept. Dar acum, s` mergem \n gr`din`.
Sophy se juc` cu cei doi copii, ba se [i c`]`rar` \n
copaci. La \nceput \i fu team` ca ace[tia s` nu cad`, dar
când Charles o invit` [i pe ea s` se ca]ere \ntr-un copac
ce p`rea un cal cu [a de la distan]`, Sophy, care nu
urcase \n via]a ei \ntr-un copac, \[i lu` inima-n din]i [i
o f`cu, amintindu-[i de un copac din gr`dina casei
p`rinte[ti \n care fratele ei obi[nuia s` se ascund` \n
copil`rie, \ntr-o scorbur`.
Sophy se duse apoi la buc`t`rie la doamna
Greenhaugh s` \ntrebe la ce or` se va servi masa de
prânz [i aceasta \i spuse c` la unu [i jum`tate. |ntre
timp \ncepu o ploaie m`runt` [i Sophy vru s`-i duc`

66
pe copii \n cas`, dar Felicity \i spuse c` ar prefera s`
stea sub copacul acela mare, s` asculte o poveste. Dar
doamna Greenhaugh le interzise a[a c` intrar` \n cas`
[i se duser` \n camera copiilor unde Sophy observ` c`
u[a unui dulap era \ncuiat`.
– Ce este \n acest dulap? Unde e cheia?
– Nu mai avem acces la juc`rii, zise Felicity, toat`
s`pt`mâna, sunt \ncuiate \n dulap pentru c` am spart
o p`pu[`.
– Ai f`cut-o din gre[eal`, nu?
Fusese o pedeaps` cam aspr` pentru ni[te copii de
vârsta lor, dar Charles o lini[tise spunându-i s` nu-[i
fac` probleme pentru c` perioada de pedeaps` expira
peste dou` zile. Se rezumar` la desene, iar Sophy fu
impresionat` de faptul c` acei doi mici copii nu dese-
nar` nimic vesel. Nu trebuia s` fii psiholog ca s` vezi
c` ace[ti micu]i erau ba invada]i de creaturi extrate-
restre, ba devora]i de mon[tri, ceea ce o f`cu pe Sophy
s` \n]eleag` c` se sim]eau foarte singuri, neferici]i [i
lipsi]i de siguran]`. |ncepu s` fac` planuri pentru a-i
scoate din starea \n care se aflau. Erau \n vacan]` iar
Tighe trebuia s`-i lase s` se joace dup` bunul lor plac,
m`car acum. Sophy se gândi s`-i duc` \n excursii [i
\ncepur` s`-[i fac` planuri. Ziua se termin` cu baia pe
care Sophy le-o f`cu micu]ilor \nainte de culcare, iar
ea se sim]i mai fericit` ca oricând.

67
– Dac` vre]i s` vorbi]i cu domnul Tighe, o ve]i
putea face mai târziu, domni[oar`, \i spuse doamna
Greenhaugh, se \ntoarce destul de târziu ast`zi.
Sophy ar fi vrut s`-i cear` permisiunea s` ia copiii
\n scurte excursii, dar era [i ea obosit` [i nu se sim]ea
\n stare s` discute cu Tighe. {i pentru ea fusese o zi
plin`.
– Nu, mul]umesc, poate voi discuta mâine
diminea]` cu dânsul, spuse Sophy, de fapt, ast`zi n-am
avut probleme de nici un fel.
– M` bucur s` aud asta, zise doamna Greenhaugh.
Singura problem` era ea \ns`[i, c`ci dup` ce
strânse lucrurile copiilor [i ace[tia adormir`, se con-
frunt` cu propria-i singur`tate [i amintirea lui Peter. |l
iubise atâta timp, cu atâta intensitate, [i dintr-o dat`
visurile ei se spulberaser` tocmai când ar fi trebuit s`
devin` realitate. Sophyei \i era team` s` adoarm` pen-
tru ca s` nu se trezeasc` [i s`-[i \nchipuie c` Peter o
mai iube[te, iar la trezire durerea realit`]ii s` nu-i
provoace o c`dere nervoas`.
Chiar [i desenele copiilor aveau o component` de
co[mar. Le privi din nou [i nu \n]elese din ele decât c`
lor le era team`, c` se sim]eau singuri ca [i ea, iar când
le puse \ntr-un sertar [i vru s` se culce sim]i cear[afu-
rile reci [i avu impresia c` nu este decât un copil al
nim`nui.

68
– O, Peter, [opti ea. Figura lui \i ap`ru foarte clar \n
fa]a ochilor apoi disp`ru iar ea se r`suci de multe ori
\nainte de a adormi, tres`rind deseori speriat` sau
suspinând.
|n timpul nop]ii avu un vis vechi, se afla pe ni[te
str`zi pe care fugea cu mâinile \ntinse, dar f`r` a [ti ce
c`uta. Era \ntr-un ora[ p`r`sit, cu cea]` permanent`,
[i putea s` se uite pe ferestrele caselor, apoi c`dea
brusc de pe un deal, se lovea cu capul de pietre.
Deodat` se trezi \n \ntuneric, speriat` [i confuz`. Sub
picioarele ei se afla un covor. I se p`rea c` mersese \n
somn [i se \mpiedicase de acel covor, apoi se
aprindea brusc lumina iar ea gemea devenind dintr-o
dat` con[tient` [i vedea un b`rbat aplecat asupra ei,
dar ea nu se putea ridica. C`zuse pe trei sau patru
trepte la rând [i se afla \n stare de [oc. |l auzea \ntre-
bând-o:
– Te sim]i r`u?
Apoi b`rbatul \i ridica \ncet b`rbia, o privea \n ochi,
o ridica \n bra]e [i o a[eza pe un scaun. B`rbatul
disp`rea iar ea r`mânea cu ochii goi, \n timp ce
co[marul \nceta, dar b`rbatul revenea lâng` ea [i de
data asta ea reu[ea s`-l \ntrebe:
– Este adev`rat c` sunt somnambul`?
– Da, este, dar nimeni dintre cei care ]i-au dat
referin]e n-a men]ionat asta.

69
Sophy sim]ea c` i se limpeze[te capul \ncetul cu
\ncetul; o mai durea, [i-i spunea b`rbatului c` aceia
care-i d`duser` referin]ele o cuno[teau bine dar poate
uitaser` c` ea este somnambul`.
– Ultima oar` când am mers \n somn eram copil,
nu cred c` aveam mai mult de zece ani.
De obicei când pleca \n somn, mama ei o culca la
loc [i lua lucrurile ca pe o copil`rie de care Sophy va
sc`pa atunci când va cre[te. Iar acum ea era convins`
c` deja crescuse foarte mult.
– Din cauza nefericirii cred c` mi s-a \ntâmplat asta,
\[i spuse ea mai mult ca pentru sine, de parc` n-ar fi
interesat-o ce credea b`rbatul. |[i amintea c` som-
nambulismul ei \ncepuse atunci când realizase c` era
r`]u[ca urât` a familiei. Cress era preferata tat`lui lor,
iar Nick al mamei. Sophy ajunsese s` se obi[nuiasc` cu
ideea. Dar \n seara asta parc` propria ei nefericire [i
cea a gemenilor se contopiser`.
Ea \i spuse b`rbatului:
– Ast`zi am fost al`turi de gemeni [i nefericirea lor
a trezit propria-mi nefericire. C`ci ei sunt doi copii
neferici]i. Le este team` de dumneata.
– Adev`rat? zise b`rbatul de parc` nu i-ar fi p`sat
prea mult.
– N-ai [tiut? Te-ai sup`rat pe ei ieri c` au stat prea
mult la mla[tini, iar Felicity plângea când mi-a spus.

70
– Felicity va fi o actri]` foarte bun`. Domni[oar`
Wade, spusese Tighe, cred c` ]i-au sim]it sl`biciunea [i
profit` de asta.
– Mi-au spus c` nu te bucuri s`-i ai aici!
– A, deci eu sunt unchiul cel ne\n]eleg`tor!
– Copiii ur`sc vacan]ele. Prefer` s` fie tot timpul la
[coal`!
– Le place casa, le place s` stea aici! Nu le place s`
fie supraveghea]i, vor s` fie l`sa]i \n pace s` fac` ce
vor, tocmai de aceea te-au dus ieri atât de departe,
pentru ca s` te oboseasc` [i s` te fac` s` te
r`zgânde[ti \n privin]a slujbei. Ai avut noroc, pe cea
dinaintea ta, care era o doamn` \n vârst`, au pedep-
sit-o [i mai r`u.
– Nu cred.
– |mi pare r`u s`-]i spun asta dar sunt doi dr`cu[ori
[i de[i am nevoie de cineva care s` aib` grij` de ei nu
cred c` e[ti persoana indicat`.
Cu alte cuvinte Gavin Tighe o concedia \ntr-un
mod foarte elegant.
– A[ vrea s` fie adev`rat [i ace[ti copii s` fie totu[i
ferici]i.
– |]i voi demonstra mâine c` am dreptate, iar acum
culc`-te la loc.
Sophy realiz` c` se afla \n dormitorul lui.
Probabil c` Tighe o auzise rostogolindu-se pe sc`ri

71
[i s`rise \n ajutorul ei. Era \mbr`cat \ntr-un halat
de cas`, iar ea se ridic` speriat` [i spuse repede:
– Noapte bun`. |mi pare r`u, dar nu [tiu s` ajung
\n camera mea.
– Nu ]i-a ar`tat nimeni casa?
– Mi-au ar`tat-o gemenii, dar mi-au spus c` multe
u[i sunt \nchise pentru ca ei s` nu intre \n camerele
respective.
Tighe izbucni \n râs.
– Doamna Greenhaugh ar fi fericit` dac` a[a ar sta
lucururile. Vino s` te duc \n camera ta.
– Sper c` n-am trezit copiii, zise Sophy.
– Nu, am fost s` verific.
Sophy porni dup` el pe coridoare [i se \ndrep-
tar` mai \ntâi spre camera micu]ilor care dormeau
lini[ti]i. Trebuia s` plece diminea]a, s` se duc`
acas` [i s` admit` c`-[i pierduse slujba pentru c`
nimeni nu-[i dorea o somnambul` drept d`dac`.
Probabil c` i-ar fi speriat pe copii. Era o fiin]` de
care nu avea nimeni nevoie, un caz disperat;
privind-o pe Felicity care dormea ca un \nger Sophy
izbucni \n plâns. Ea avu un moment impresia c`
Gavin Tighe plecase, dar sim]indu-i mâna pe um`r,
suspin`:
– Sunt o povar` pentru toat` lumea! Nimic din
ceea ce fac nu este bine!

72
Sophy cedase nervos din cauza atitudinii lui Peter,
a propriei prostii, [i consider` c` este mai bine s` se
retrag` \n camera ei \nainte de a mai spune vreo enor-
mitate. Dar Tighe, care era pe urmele ei, o a[ez` \ntr-un
fotoliu, \i \ntinse o batist` [i-i spuse:
– Când ai terminat de plâns o s` \ncepem discu]ia.
– Despre ce s` mai discut`m? Realizez acum c` sunt
nu numai somnambul` ci [i isteric`, a[a c` te-ai ales cu
o comoar` drept bon`, domnule!
Sophy \[i [terse fa]a cu batista lui Tighe [i clipi de
câteva ori.
– Am avut mai multe curiozit`]i drept d`dace,
domni[oar`. Una dintre ele se considera miss America
[i \i trebuiau dou` ore diminea]a pentru a se machia.
Pe copii \i distra asta, dar pe mine m` cam exaspera.
Sophy \ncepu s` râd`.
– A[ putea oare s` r`mân [i s` am grij` de cas` sau
de gr`din`, dac` de d`dac` nu sunt bun`? N-a[ solici-
ta nici salariu, doar cas` [i mas`, dar ar fi ceva \ngro-
zitor pentru mine s` trebuiasc` s` m` \ntorc acas`. De
fapt, nimeni n-ar fi surprins.
– De ce?
– M` consider` o catastrof`.
– De la ce porne[te convingerea lor?
– Nu [tiu, n-a[ putea spune, eu nu mi-am falsificat
referin]ele, am avut o via]` f`r` pat`. Numai c` sora [i

73
fratele meu sunt buni la toate [i de aceea sunt crema
familiei. Au fost surprin[i c` am primit slujba asta. Este
prima oar` \n via]` când \i surprind [i eu cu ceva.
– Adev`rat? zise Tighe cu o sprâncean` ridicat`.
Mie \mi pari o tân`r` uimitoare.
– Da, poate pentru c` nu exist` prea multe d`dace
somnambule.
– E[ti prima pe care o cunosc. Dar vorbe[te-mi
despre familia ta.
– Dac` chiar vrei s` m` ascul]i, ei bine, o s`-]i
povestesc. Tat`l meu este Gilbert Wade, profesor la
universitate, scrie multe c`r]i de specialitate, iar eu i le
dactilografiez. De fapt, [i aici sora mea este mai bun`
decât mine.
– Gilbert Wade, repet` Tighe. Ce fel de c`r]i scrie?
– De inginerie. Sophy continu` s`-[i descrie familia
cu admira]ie [i dragoste, \i povesti despre magazinul
de antichit`]i al mamei sale [i f`cu asem`narea \ntre
gemeni [i p`pu[i.
– Ai lucrat \n magazinul mamei tale?
– Eu nu, Cressida a lucrat-o. Acum este asociat` cu
mama. Eu sunt cea mai nereu[it` din familie, am intrat
o dat` \n magazin [i am [i spart un vas de por]elan
Wedgwood. Ca s` nu mai vorbesc despre sticla cu
after-shave pe care am spart-o aici.
Tighe zâmbea [i asculta cu aten]ie.

74
– Ai familie, \n afara gemenilor, domnule Tighe? \l
\ntreb` Sophy f`r` alt` introducere.
– Mama a murit la na[terea surorii mele, iar tata cu
zece ani \n urm`.
– N-ai fost c`s`torit niciodat`?
– Eu nu, dar tu?
Era evident c` el voia s-o fac` s` râd` pentru c`
Sophy \i spusese deja povestea vie]ii ei.
– Nu, spuse ea, \ncercând un zâmbet,
neconving`tor de altfel, pentru c` Tighe observase
triste]ea de pe chipul ei.
– Important este s` nu te subestimezi, \i spuse el
pe un ton profund. Ne vedem mâine diminea]`, acum
odihne[te-te pu]in. Tighe ie[i [i \nchise u[a \n urma
lui.
Sophy se mai duse o dat` \n camera gemenilor care
dormeau tun. Stinse lumina [i se \ntoarse \n camera ei.
„Nu te subestima,“ \i spusese acel b`rbat pe care
ea-l considera un \nving`tor. Poate c` mâine o va con-
cedia, dar speran]a c` poate o va l`sa s` lucreze o f`cu
s` nu mai poat` dormi.

75
Capitolul 4

Când se trezi, Sophy nu mai avea speran]e. Mai


r`mase câtva timp \n pat, amintindu-[i manifest`rile
de somnambulism, lacrimile v`rsate, discu]ia cu
Tighe. Mai ales discu]ia cu el, felul \n care el o ascul-
tase [i o \ncurajase; de data asta ea se gândi c` el o cal-
mase, temându-se c` va avea, poate, reac]ii violente [i-i
va trezi pe copii.
Tighe ]inea la cei doi micu]i, f`r` \ndoial`. Pe ea,
copiii o p`c`liser` cum [tiuser` mai bine, iar de acum,
era greu de crezut c` va mai putea r`mâne s` lucreze
ca bon`. Sophy \[i aminti c`-i solicitase orice slujb` lui
Tighe, numai pentru a nu se mai \ntoarce acas`. Se
scul`, se sp`l`, [i pe când se \ndrepta spre buc`t`rie
auzi glasurile copiilor, dar ei n-o sim]ir` decât când

76
ajunse \n cadrul u[ii, [i devenir` brusc serio[i. Cei doi se
comportar` foarte bine; se sp`lar` singuri f`r` a se stropi,
se \mbr`car`, \n timp ce Sophy cobor\ la buc`t`rie s-o
\ntrebe pe doamna Greenhaugh unde vor mânca.
– Chiar aici, spuse aceasta, apoi continu` s`
amestece \n mâncare, ignorând-o. La fel f`cu [i so]ul
ei, Tom.
„Nu te subestima,“ \i spusese Gavin Tighe noaptea
trecut`.
Gemenii erau preg`ti]i pentru a lua micul dejun [i
Sophy le spuse c` o vor face \n buc`t`rie. O urmar`
f`r` nici un fel de comentarii, dar când trecur` prin
fa]a biroului lui Gavin Tighe, Felicity \ncepu s` se dea
ca pe ghea]`, numai pentru a face zgomot. Dar Tighe
\i a[tepta \n camera de zi, la o mas` preg`tit` pentru
patru persoane. El se afla spre sfâr[itul mesei, la cafea.
– Ai dormit bine? o \ntreb` el.
– Mul]umesc, am reu[it s` m` odihnesc, zise Sophy
observând c` era preg`tit de plecare, \mbr`cat \ntr-un
costum bleumarin elegant, [i [i-l aminti cum ar`ta
noaptea trecut` \n [ort, cu un tricou care l`sa s` i se
vad` p`rul de pe piept. Sophy se \ntreb` ce impresie \i
f`cuse ea \n acele momente când plânsese [i ap`ruse
cu p`rul mai ciufulit ca oricând, [i-[i dori ca m`car \n
aceast` diminea]` s` se fi machiat pu]in.

77
– Sta]i jos, le spuse Tighe.
Gemenii se a[ezar`, iar Sophy lu` un scaun liber [i
se a[ez`. Gavin se uit` la gemeni care-[i turnaser`
laptele peste cereale [i \ncepuser` s` m`nânce.
– Domni[oar` Wade, \ncepu Gavin.
– Sophy, murmur` ea.
– Bine, Sophy. Sophy ne-ar putea p`r`si, copii, zise
el, iar Sophy sim]i c` inima \ncepe s`-i bat` mai tare,
de[i se a[teptase la asta. Cu toate acestea, spre uimirea
ei, observ` c` gemenii p`reau dezam`gi]i.
– Nu vre]i s` plece? \ntreb` Gavin.
– |noat` bine, zise Charles. {i [tie s` se ca]`re la fel
de bine, mai spuse pu[tiul.
– Unde a]i pus-o s` se urce?
– |n copaci.
– {i ce altceva a]i mai pl`nuit s`-i face]i?
– S-o facem s` ne duc` la gr`dina zoologic`, apoi la
lacuri.
– Asta \nseamn` distrac]ie! Dar [ti]i oare c` lui
Sophy \i pare r`u pentru voi? Atât de r`u \ncât a stat
treaz` toat` noaptea gândindu-se la voi?
Copiii nu ridicar` ochii din farfurii.
– Sophy nu vrea s` mai stea \ntr-o cas` \n care
copiii sunt b`tu]i.
Cei doi r`maser` \ncremeni]i.

78
– Noi n-am spus asta niciodat`, protest` Charles.
– V-am b`tut eu vreodat`? Haide]i, spune]i-o acum.
Iar ca s-o convinge]i pe Sophy s` r`mân` va trebui s`
v` comporta]i corespunz`tor, s` \nceta]i minciunile,
\ncepând chiar de acum. Apoi, Gavin i se adres` lui
Sophy: a[ putea vorbi cu tine \ntre patru ochi?
Sophy \l urm` \n biroul lui. El \nchise u[a [i-i spuse:
– Vreau s` discut`m despre somnambulismul t`u,
Sophy. Noaptea trecut` a fost prima oar` când s-a \ntâmplat?
Sophy se v`zu nevoit` s`-l priveasc` \n ochi.
– Nu, mi s-a mai \ntâmplat când aveam opt ani.
– Exist` un sistem de alarm` de la camera copiilor
la camera so]ilor Greenhaugh.
Deci [i doamna Greenhaugh [tia acum.
De aceea nu-i adresase o vorb` toat` ziua!
– Probabil m` consider` vreo ciud`]enie, oft`
Sophy, dar Gavin o opri:
– Nu, pe mine m` consider` o ciud`]enie pentru c`
vreau s` te p`strez ca d`dac`; ei spun c` o fat` cu ast-
fel de probleme are un psihic instabil. Dar vei fi aici
numai provizoriu, Sophy.
– Pân` ve]i g`si pe altcineva, nu?
– Ceea ce s-ar putea s` nu fie prea u[or.
Tighe zâmbi iar Sophy sim]i cum i se ridic` o greu-
tate de pe umeri. De acum putea s` dea ochii [i cu

79
doamna Greenhaugh, c`ci Tighe \i \ncredin]a copiii \n
continuare. El considera c` incidentul de noaptea tre-
cut` nu se va repeta.
Doamna Greenhaugh era ocupat`, turna ni[te
crem` de zmeur` \n farfurii, dar Sophy o opri [i
\ncerc` s`-i spun`:
– Despre seara trecut`... au trecut zece ani de
când... [i sper s` nu se mai \ntâmple.
– Am \n]eles c` ai fost acceptat` de copii. Sper c`
ne vom descurca.
– Am crezut c` ace[ti gemeni nu sunt dori]i aici,
zise Sophy, p`reau atât de speria]i de el!
– Gemenii profit` de orice ocazie. Te v`zuser` [i
Felicity s-a aruncat \n ap`. Vara trecut` Charles a f`cut
aceea[i figur` unei alte tinere, care a \nceput s` ]ipe ca
o disperat`, biata de ea, \n timp ce ei se amuzau
copios.
– Se pare c` nu suport` d`dacele, remarc` Sophy.
– Nici eu nu m` dau \n vânt dup` ele, m`rturisi
doamna Greenhaugh. Cele mai b`trâne nu pot ]ine
copiii \n frâu, iar cele mai tinere \ncep s`-i fac` ochi
dulci st`pânului. Dar tu nu pari s`...
– Nu, \n mod sigur, nu. Oricum, trebuie s` v` fiu
recunosc`toare pentru c` a]i pus o vorb` bun` pentru
mine.

80
– Tom te-a v`zut urcând \n copaci cu ei. Poate c`
asta le trebuie, un copil ceva mai mare cu care s` se
joace.
Sophy vru s` protesteze, dar \[i aminti ce se \ntâm-
plase \n noaptea trecut`, a[a c` renun]`. |[i lu` pâine
pr`jit` [i o cafea. Copiii mâncau pâine pr`jit` cu
marmelad`, \n t`cere.
Programaser` destule excursii dar trebuiau s`
verifice mai \ntâi orarul autobuzelor din
Witherstone, iar Sophy se decise s` ia taurul de
coarne:
– A[ vrea s` mai fac un tur al casei diminea]a, s`
verific toate u[ile despre care mi s-a spus c` sunt
\ncuiate. Dar cu cheia de la dulapul de juc`rii care este
adev`rul?
Sophy duse farfuriile la buc`t`rie, iar când se
\ntoarse g`si dulapul cu juc`rii descuiat. Dup` ce se
jucar` câtva timp, copiii o duser` s` mai vad` casa o
dat` [i s` re]in` \nc`perile cele mai importante.
Ajunser` la sc`rile unde c`zuse ea, \n fa]a camerei lui
Gavin.
– Acesta este dormitorul unchiului Gavin, o
inform` Felicity. Sophy \l [tia prea bine.
– Un alt dormitor, zise tot Felicity deschizând o alt`
u[`.

81
Toat` casa era mobilat` cu elegan]` [i bun- gust,
dar când ajunser` \n salonul de la primul etaj, Sophy
se gândi c` mama ei [i Cress ar fi pl`cut surprinse de
tot ce se g`sea acolo. Sophy era destul de bine infor-
mat` \n privin]a antichit`]ilor. De fapt, nu-i ceruse
nimeni vreodat` p`rerea dar fusese mereu \n preajma
mamei sale [i a Cressidei care discutau numai despre
asta, participau la licita]ii, cump`rau [i vindeau. Nu-[i
putea lua ochii de la un tablou al lui Constable, de la
scaunele Sheraton...
– B`nuiesc c` aceste lucruri au fost mo[tenite, \i
spuse Sophy doamnei Greenhaugh care li se
al`turase.
– Da, au peste dou` sute de ani, ca [i casa de alt-
fel. Aici a existat cândva [i o moar`, o fabric` de tex-
tile. Asta cam prin timpul primului r`zboi mondial.
Apoi b`trânul Charles, care era un b`rbat foarte
de[tept...
– Era...
– Bunicul domnului Tighe. De fapt, tat`l lui a
fost cel care... Doamna Greenhaugh oft` pentru ce
f`cuse b`trânul Tighe. Când domnul Gavin a pre-
luat casa [i afacerile, nu prea mai exista mare lucru
pe aici, dar a readus locurile astea la m`re]ia de
alt`dat`. Acum, exist` dou` fabrici, nu una. Eu

82
lucrez aici de treizeci de ani, \mpreun` cu so]ul
meu iar domnul Gavin ne consider` ca f`când
parte din familie. {i Sophy continu` s-o asculte pe
doamna Greenhaugh care \i povestea despre felul
\n care Tighe redase m`re]ia locului [i f`cuse ca
afacerile l`sate \n stare de faliment de tat`l lui s`
prospere.
Sophy studie cu aten]ie portretele de familie. V`zu
un tablou care o reprezenta pe mama lui Gavin, \n
tinere]e, [i un altul cu o tân`r` care râdea din toat`
inima; era Susanna, sora lui Gavin.
– Era o fat` frumoas`, constat` Sophy.
– Da, mare p`cat, via]a este uneori crud`...
Sophy se gândi numaidecât la Peter [i durerea i se
citi pe chip, dar doamna Greenhaugh nu avu timp s`
observe c`ci u[a se deschise [i-[i f`cu apari]ia o tân`r`
care dup` ce o salut` pe doamn` i se adres` direct lui
Sophy:
– Ai venit s` ai grij` de copii?
Sophy nu apuc` s` spun` nimic c`ci frumuse]ea
fetei \i luase r`suflarea. Era frumos bronzat` [i avea
p`rul blond, mult mai bogat [i mai ondulat ca al
Cressidei, iar Sophy se gândi c` o avea \n fa]` pe miss
Univers.
Nou-venita o examin` din cap pân`-n picioare.

83
– Bine, zise ea \n cele din urm`. Mult noroc cu
nebunaticii `[tia. Eu sunt Judith, Judith Gretton.
Probabil Gavin ]i-a vorbit de mine.
– Eu sunt Sophy Wade, dar domnul Tighe nu mi-a
vorbit despre dumneavoastr`.
– Da, n-ar fi avut rost s-o fac`, zise fata privindu-[i
mâinile cu degete lungi, sub]iri, cu inele pe fiecare
deget.
Apoi ea o mai privi o dat`.
– Sper c` nu e[ti gravid`?
– Ce s` nu fiu? \ntreb` Sophy uluit`, iar Judith
realiz` c` f`cuse o gaf`.
– Scuze! Am trecut pe aici s` v`d cum arat` cea mai
recent` achizi]ie \n materie de d`dace, zise Judith, este
greu s` g`se[ti persoana cea mai potrivit` pentru o
slujb` temporar`, dar tu pari a fi ceea ce le trebuie. La
revedere, am fugit.
Sophy \[i privi talia sub]ire [i abdomenul plat [i
zise:
– Ce obraznic`! Cine este?
– Amanta domnului Gavin, dar cred c` are drep-
tate, Sophy, pune-]i un cordon la rochia asta, pare
rochie de gravid`.
– Nu-mi plac cordoanele dar sunt gata s` v` ascult
sfatul, doamn` Greenhaugh. Sophy deveni dintr-o

84
dat` con[tient` c` ar trebui s` par` ceva mai \ngrijit`.
De când venise nu se machiase deloc, iar p`rul \i st`tea
dezordonat, ca de obicei. Dar felul \n care o tratase
Judith Mai [tiu eu cum, o f`cu s` se gândeasc` mai
mult la sine.
Se machie discret [i-[i marc` talia cu o e[arf`. |[i
aminti cât timp petrecea \n fa]a oglinzii \naintea \ntâl-
nirilor cu Peter, care hot`râse c` nu vrea s`-[i \mpart`
via]a cu ea. Gavin Tighe spusese \n interviu c` nu
crede \n c`s`torie, probabil nici Judith nu credea, dar
asta n-o \mpiedica s` fie amanta lui. |[i aranj` p`rul
dorindu-[i s` arate ca Judith, dorindu-[i ca Gavin s-o
prefere acesteia...
Se duse \n gr`din` unde o a[teptau copiii, pentru
c` menirea ei era s` aib` grij` de ei, nu s` caute aten]ia
unchiului lor.
– A plecat, zise Felicity. Ai v`zut-o?
– Pe Judith? Da.
– O s` se m`rite cu unchiul Gavin.
Sophy primi informa]ia ca pe o lovitur` sub cen-
tur`, de[i nu era normal s` se simt` respins`.
– Foarte bine, zise ea.
– Judith este pe aici tot timpul, iar unchiul Gavin
iese mereu cu ea \n ora[. Câteodat` o g`sim aici [i la
micul dejun. {i doarme \n camer` cu el.

85
– Asta nu este problema voastr`, copii, spuse
Sophy, mai bine s` facem o partid` de tenis.
Sophy era o juc`toare bun`. Nici copiii nu se l`sau
mai prejos, de[i nu \ntotdeauna reu[eau s` evite
coliziunile pe teren. Sophy juc` foarte bine. Nimeni
nu râdea de ea [i când nu se sim]ea studiat` [i era \n
largul ei, se mi[ca foarte u[or [i repede. Singurul ei
handicap era fusta prea lung`, asta pân` când Charles
o \ntreb`:
– Sophy, nu ai un [ort?
– Da, am, o s` m` schimb.
{ortul era alb [i nu-l mai \mbr`case de [ase
s`pt`mâni, când Peter \ncercase s-o \nve]e squash.
Cress [i Nick \l preveniser` c` ea nu este bun` decât la
\not, dar el insistase s` \ncerce, lucru nereu[it din
cauza ochelarilor care o \ncurcau, c`zându-i mereu pe
nas.
Se \mbr`c` \n [ort [i se \ntoarse \n gr`din`, unde
gemenii o \ntâmpinar` \ntr-un fel care o f`cu s`
\n]eleag` c`-i st`tea foarte bine.
– V` mul]umesc, copii, dar a[ fi vrut s` fiu bron-
zat`, cred c` mi-ar fi stat mai bine.
– Ast`zi e[ti foarte dr`gu]`, Sophy, \i spuse Felicity.
Era desigur contribu]ia machiajului [i a mi[c`rii
care o f`cuse s` se \mbujoreze.

86
Sophy se duse la buc`t`rie s` le aduc` laptele, iar
doamna Greenhaugh remarc`:
– Dac` te-ar fi v`zut astfel \mbr`cat`, domni[oara
Gretton nu te-ar mai fi \ntrebat dac` e[ti \ns`rcinat`!
Dar nici prea \ncântat` n-ar fi fost. Ar`]i foarte bine
a[a, Sophy!
Ea ro[i [i mai tare. Doamna Greenhaugh era tot
mai \ncântat` de Sophy [i de cuno[tin]ele ei despre
antichit`]i, mai ales despre statuetele pe care le
prefera ea, ca [i de faptul c` fata se oferea s-o ajute la
treburile casei.
– M-ai putea ajuta s` cur`]`m por]elanurile mâine,
zise doamna Greenhaugh.
– Abia a[tept, fusese r`spunsul Sophyei.
Familia ei \i spunea mereu c` are dou` mâini [i
dou` picioare stângi, dar Gavin Tighe \i mai ridicase
moralul sf`tuind-o s` nu se subestimeze.
Dup` masa de prânz Sophy \i duse pe copii \n sat,
s` verifice orarul autobuzelor. Fu mai atent` ca
oricând cu cele dou` zvârlugi. Lumea o privea cu ochi
curio[i, nu pentru c` era nou` bon` a copiilor familiei
Tighe ci pentru c` probabil o considerau o nou`
achizi]ie. Dar Sophy \[i aminti c` Judith \[i d`duse
girul pentru c` ea i se p`ruse atât de [tears` \ncât nu
prezenta nici un interes. Cu toate astea Sophy, \[i

87
aminti vorbele acesteia [i intr` \ntr-un magazin care
vindea cordoane [i cump`r` unul de plastic pentru c`
oferta era destul de limitat`, dar \[i spuse c` va
cump`ra unul elegant cu prima ocazie.

Dup` ce-i \mb`ie [i-i a[ez` \n pat pe copii, Sophy le


spuse povestea unui naufragiu, pe care-l f`cu s` sune
cât mai dramatic, cu valuri cât casa, tunete, fulgere [i
doi copii, un b`ie]el [i o feti]` care erau singuri,
p`r`si]i pe o insul`.
Le descrise insula foarte veridic. Se gândi c` a
doua zi ar putea s`-i \nve]e s-o deseneze ca pe ]ara
dragonilor [i a mon[trilor mitici de pe peretele din
camera ei de acas`. Astfel i-ar putea duce \n diferite
aventuri \n fiecare sear`. |ncepu s` le povesteasc`
despre dragonul care scuipa fl`c`ri [i tr`ia pe coasta
pe care naufragiase vasul, [i f`cu \n a[a fel \ncât aces-
ta s` se dovedeasc` destul de prietenos \n cele din
urm`. Regele insulei se numea Tiger. Dup` ce ter-
min` episodul din acea sear`, Sophy \i strânse pe
amândoi la piept, iar Felicity \i \ntinse obrazul pen-
tru a fi s`rutat`. Sim]i c` pentru prima oar` de la
sosirea \n casa lor, cei doi copii erau ferici]i s-o aib`
al`turi.

88
Când ie[i din camera copiilor \l v`zu pe Gavin
care, a[ezat \ntr-un fotoliu, ascultase povestirea ei.
– De când sunte]i aici?
– De vreo zece minute [i mi-a pl`cut povestea ta.
– N-am conceput-o acum, am avut acas` pe perete
o hart` pe ale c`rei ]inuturi obi[nuiam s` m` imaginez
când eram copil. Am avut tot felul de aventuri. Apoi,
Sophy \[i lu` inima-n din]i: am verificat orarul auto-
buzelor [i am vrea s` facem ni[te excursii. Ar fi vreo
problem`?
– Nu, cu condi]ia s` fii foarte atent`.
Gavin ar fi trebuit s` le spun` noapte bun` copi-
ilor, dar Sophy observ` c` el nu f`cea nici o mi[care,
de parc` i-ar fi f`cut pl`cere s` stea acolo, de vorb` cu
ea.
– N-ar fi mai bine s` iei o ma[in`? Ai permis?
– Da, permis am, dar n-am mai condus de mult.
Gavin se ridic`.
– O s` rezolv`m problema asta.
– Vre]i s` spune]i c` va trebui s` conduc?
– Da, Sophy.
Va fi ca [i cum ar trebui s` dea examenul din nou,
cu Gavin Tighe al`turi.
Acesta se dusese \n camera copiilor care auziser`
discu]ia lor [i a[teptau ca el s` le spun` noapte bun`.

89
Felicity \l prinse de gât cu bra]ele, ba chiar [i Charles
\l s`rut`. Inima Sophyei se strânse u[or. Pe ea n-o
s`rutase nimeni cu atâta dragoste.
– Sophy va \ncerca s` mearg` cu ma[ina [i poate v`
va scoate undeva mâine. Iar acum culca]i-v`, nu mai
coborâ]i din pat, c`ci doamna Greenhaugh v` p`ze[te.
Gavin cobor\ la buc`t`rie unde Sophy \ncepu s`-i
explice:
– Eu n-am condus de când am luat carnetul.
Fratele meu mi-a \mprumutat o dat` ma[ina [i i-am
zgâriat-o, iar pe mama am dus-o la magazin de câteva
ori dar mi-a spus c` nu sunt o [oferi]` bun` [i am cam
enervat-o.
– Eu nu-mi pierd cump`tul prea u[or, a[a c` o s`
vedem ce se poate face.
Sophy nu v`zuse garajul casei, aflat \n spatele aces-
teia, unde se g`seau trei ma[ini: Mercedesul, o ma[in`
sport, ro[ie [i un Mini Morris.
– Pe care o vrei? \ntreb` Gavin.
– Mini Morrisul.
Gavin, care era un b`rbat foarte \nalt, f`cu
adev`rate eforturi pentru a se strecura \n ma[in` ca
s-o scoat` din garaj. Sophy \[i puse ochelarii, amintin-
du-[i c` tat`l ei \i cump`rase [i lentile de contact dar
ea nu le folosise niciodat`.

90
– Sunt mioap`, \i explic` ea. Folosesc ochelarii
numai pentru condus [i televizor.
Sophy \ncepu s` conduc` a[a cum numai un
\ncep`tor o f`cea, ceea ce de fapt, [i era, de[i trecuse
examenul de prima dat` iar instructorul fusese chiar
mul]umit de ea. Nici m`car nu reu[i s` r`suceasc` cheia
\n contact. Aceasta p`rea \n]epenit`, sau poate a[a [i era.
– De ce te temi, Sophy? o \ntreb` el cu voce blând`,
doar ai permis de conducere.
– Sigur c` da, este aici, \n portofel.
– Ai avut vreun accident?
– N-am avut nici unul, doar c` am zgâriat aripa
ma[inii lui Nick.
– Atunci, relaxeaz`-te, pentru numele lui
Dumnezeu! Gavin \i lu` mâinile de pe volan [i observ`
c`-i tremurau.
– Uite, Sophy, vezi ce u[or se r`suce[te cheia \n contact?
Ma[ina porni [i Sophy \nconjur` casa, schimb`
vitezele f`r` probleme [i o lu` pe un drum lateral. Era
o ma[in` mic` al c`rei motor mergea minunat.
– Cine o conduce de obicei?
– Domnul [i doamna Greenhaugh.
– Conduc bine?
– Tom este un [ofer bun, dar doamnei
Greenhaugh nu-i place s` [ofeze.

91
Sophy \[i aminti cât de stresat` fusese la drumurile
pe care le f`cuse cu mama ei, care ]ipa de fiecare dat`
când f`cea o gre[eal`. Dar cu el al`turi, stând atât de
relaxat cum putea s` stea un b`rbat foarte \nalt \ntr-o
ma[in` mic`, ea conducea f`r` probleme, ba chiar
când din direc]ie opus` ap`ru un Jaguar \ntr-o vitez`
nebun`, \ncetini, reu[ind astfel s`-l evite.
– Te-ai descurcat foarte bine, Sophy, cred c` mama
ta este o femeie cu nervii la p`mânt.
Era cel mai frumos lucru pe care i-l spusese cineva vreodat`.
Sophy str`lucea de bucurie [i \ncepu s` ciripeasc` f`r` oprire:
– Mi-a pl`cut s` conduc ma[ina asta. Poate c` nu
sunt un [ofer atât de prost, am nevoie doar de practic`.
Sau mai precis, am nevoie de practic` \n tot ce fac.
– La nou`sprezece ani ai toat` via]a \nainte, Sophy!
Ea conducea deja de o or`, [i cu excep]ia episodu-
lui cu Jaguarul, c`ruia \i f`cuse fa]` excelent, nu mai
avu probleme, iar acum se sim]ea destins`. Poate asta
se datora b`rbatului de lâng` ea.
– Am ajuns, \i spuse el \n momentul \n care \n fa]a
lor ap`rur` ni[te cl`diri \nalte, Tighe Industries. Mai
erau câteva lumini aprinse, dar por]ile erau \nchise [i
paznicul se \ndrept` spre ei.
– Pentru ce am venit aici? \ntreb` Sophy.
– Vreau s` iau ni[te acte.

92
Sophy \ncerc` s`-[i imagineze ce vacarm era \n tim-
pul zilei \n fabrica aceasta. Se \ntreb` dac` n-ar fi fost
mai bine s` r`mân` \n ma[in` de[i cobor\se o dat` cu
el, pentru c` era curioas` [i ar fi vrut s` vad` fabrica.
Porni al`turi de el dar nu v`zu mare lucru \n afara
u[ilor \nchise pe care era scris câte ceva. Urcar` cu lif-
tul, iar etajele se perindau unele dup` altele [i p`reau
c` nu se mai termin`.
– Toat` cl`direa este a dumneavoastr`?
– Aproape toat`.
– Lumea mea este cea de pe harta despre care v-am
vorbit, pe când a dumneavoastr` este c`r`mid`, mor-
tar, birouri [i ma[ini. Asta este lumea real`.
– Când eram de seama ta, [i lumea mea era mai
mult imaginar`.
– Dar acum lucrurile s-au schimbat radical. Mi-a[
dori s` \nv`] m`car o parte din cuno[tin]ele pe care
le-a]i acumulat. Dup` ce rosti aceste vorbe, realiz` ce
spusese. Nu numai c` sugerase ca un b`rbat de impor-
tan]a lui s`-[i piard` vremea cu ea, dar [i fusese oare-
cum provocatoare.
– Mi-ar face pl`cere, Sophy, dar te rog s` m` tutu-
ie[ti, spuse el zâmbindu-i, iar \n momentul acela liftul
se opri [i el \i f`cu loc s` ias`. Ajunser` [i \n biroul lui,
o \nc`pere spa]ioas`, impresionant`, modern` [i

93
func]ional`. Era total diferit` de casa cu antichit`]i.
Tighe se a[ez` la birou, lu` ni[te acte [i \ncepu s` le
r`sfoiasc`. Dup` câteva minute, \i ar`t` portretul
bunicului s`u aflat \n sala de consiliu, [i plecar`.
Sophy \l \ntreb`:
– Conduc tot eu?
– De ce nu?
De data asta se sim]i st`pân` pe volan. Conduse cu
aten]ie, pe drumul indicat de el pân` ajunser` \n fa]a
unui local puternic luminat, iar Gavin \i spuse s`
opreasc` acolo.
– Am putea bea ceva, ce zici?
– Eu nu prea obi[nuiesc, dar am putea sta de vorb`.
Lui Sophy \i f`cea pl`cere s` se afle al`turi de el,
mai ales cu atâta lume \n preajm`. Abia a[tepta s` stea
cu el la mas`, s` vorbeasc`. Dar un individ care st`tea
la o mas` apropiat` exclam` dintr-o dat`:
– Asta este idioata care era s` m` scoat` de pe
[osea! Ar trebui s` mai faci o dat` [coala! url` acesta cu
fa]a ro[ie de b`utur`.
– }i-a[ da o lec]ie dac` ai ie[i afar`! \i spuse Gavin.
Iar dac` vrei s` te omori singur, n-ai decât s-o faci, dar
nu pune [i via]a altora \n pericol.
Lumea din jur p`rea s`-i ]in` partea lui Gavin. El \i
spuse Sophyei:

94
– Iar acum, \ntrucât ne afl`m \ntr-un restaurant, a[
vrea s` mânc`m lini[ti]i.
– Te cunosc ace[ti scandalagii?
– Nu i-am v`zut niciodat`.
Sophy \n]elese c` din grupul de scandalagii nu-l
recunoscuse nici unul, poate pentru c` nu lucrau pen-
tru el, dar \n]eleseser` c` era un tip prea periculos.
– {i dac` ar fi ie[it afar`, ce-ai fi f`cut? \l \ntreb` ea.
– L-a[ fi stâlcit \n b`taie.
Sophy \ncepu s` râd`, iar el o privi ciudat.
– |mi cer scuze pentru reac]ia pe care am avut-o
zise ea, dar mi-am imaginat ce figuri ar fi f`cut rudele
mele aflând c` ai lovit pe cineva care m-a insultat pen-
tru felul \n care conduc.
Dar ce-ar fi spus ei dac` ar fi [tiut c` sâmb`t` seara
Sophy st`tea la masa acelui restaurant tocmai cu Gavin
Tighe, b`rbatul care-i insuflase \ncredere \n sine, mai
mult decât f`cuser` ei \n nou`sprezece ani. Dup` cinci
s`pt`mâni petrecute \n preajma lui Gavin Tighe, [i
femeia cu care se va confrunta Peter va fi una complet
schimbat`.

95
Capitolul 5

|n timp ce mâncau Sophy \i povesti tot felul de


lucruri din via]a ei searb`d`, dar o f`cu \ntr-un mod
pl`cut, interesant. Ea b`u un singur pahar cu vin, [i
dup` mas`, conduse f`r` probleme pe drumul de
\ntoarcere, ba chiar reu[i s` [i introduc` ma[ina \n
garaj.
Doamna Greenhaugh le deschise u[a [i le spuse c`
micu]ii adormiser` lini[ti]i.
Dup` ce verific` [i-i v`zu dormind cumin]i, Sophy
\i spuse lui Gavin:
– Dac` ai nevoie de dactilografie, o pot face f`r`
probleme.
– Mul]umesc, Sophy, am adus actele doar pentru a
le consulta, dar sunt zile \n care mi-ai putea fi de folos.
Vino mâine s` vezi ma[ina electric` [i \n pu]inul t`u

96
timp liber \ncearc` s` te obi[nuie[ti cu ea. Nu cred c`
ai lucrat pe ma[ini electrice. Iar acum, noapte bun`,
Sophy, spuse el zâmbindu-i, iar doamna Greenhaugh
o \ntreb`:
– Te-ai descurcat cu ma[ina?
– Da, n-am avut probleme, l-am dus pe domnul
Tighe la fabric`, apoi ne-am oprit s` mânc`m ceva.
– Mm, zise doamna Greenhaugh iar Sophy se gândi
c` aceasta o considera o alt` feti[can` care \ncearc` s`
pun` mâna pe st`pânul ei. A[ vrea s`-]i dau un sfat,
zise doamna Greenhaugh, iar Sophy [tiu ce va urma.
Fere[te-te din calea domni[oarei Gretton, nu [tiu dac`
data viitoare va fi la fel de prietenoas`!
Femeia plec` la treburile ei, iar Sophy se duse la
copii, s` vad` dac` dormeau. Se preg`ti apoi [i ea de
culcare, dar disperarea n-o mai cuprinse atât de
repede [i intens, fu doar un moment de nelini[te
trec`toare [i ea [tiu c` Gavin Tighe avusese o con-
tribu]ie la \mbun`t`]irea st`rii ei. Parc` \i transmisese
ceva din puterea lui, amintindu-i c` avea [i ea o via]`
[i putea s-o tr`iasc` frumos. Dar nu trebuia s` \ncerce
s` vad` altceva \n atitudinea lui \n afar` de amabilitate,
altfel ar fi ajuns din nou \n starea \n care fusese din
cauza lui Peter.

97
Sophy \[i dedica timpul copiilor dar o mai ajuta [i
pe doamna Greenhaugh la treburile casei, atunci când
micu]ii \i d`deau r`gazul necesar. Ace[tia trebuiau
p`zi]i cu str`[nicie, dar important era c` o considerau
pe Sophy o companie pl`cut`. Vremea era foarte fru-
moas`. Era cea mai frumoas` prim`var` pe care [i-o
amintea ea, dar nu era destul de cald pentru ca s`
poat` \nota \n lac.
|n cea de a patra sau a cincea zi de când devenise
bona lor, Sophy \i a[ez` pe bancheta din spate a
ma[inii [i porni cu ei spre piscina din localitate. Nu se
afla acolo decât un tân`r, cam de vârsta Sophyei, care
nu-[i mai lua ochii de la ea.
Sophy [tia c` este o bun` \not`toare; fusese \ns`
prea inhibat` pentru a admite c` trupul ei aproape
dezbr`cat denota senzualitate, [i prea timid` pentru a
se descurca. Dar tân`rul p`rea decis s-o abordeze:
– Sunt ai t`i?
– Sigur c` da, \l asigur` Sophy, iar el se uit` pe furi[
la mâna ei stâng`.
– Nu v`d verigheta.
– Poate, dar ar trebui s`-l vezi pe tat`l lor.
Gavin avusese dreptate, gemenii \notau perfect,
dar orice ar fi f`cut ei, tot Sophy era mai bun`.
Când Gavin veni seara s` le spun` noapte bun`,
Charles \l inform`:

98
– Am fost cu Sophy la piscin`. Un b`rbat a \ntrebat-o
dac` suntem copiii ei, iar Sophy a \ncuviin]at, apoi
b`rbatul a \ntrebat-o de ce nu poart` inel. Sophy i-a
r`spuns c` ar trebui s`-l vad` pe tat`l copiilor.
Ro[ind, Sophy \ncerc` s` schimbe subiectul:
– Micu]ii ace[tia \noat` grozav, de altfel mi-au spus
c` sunt campionii [colii. Nu [tiu cine i-a \nv`]at, dar...
– Gavin ne-a \nv`]at, zise Felicity, iar Sophy [i-l
\nchipui la lacul din gr`din` plonjând \n ap`, apoi ud
din cap pân`-n picioare, dup` care regret` c` Gavin
n-o va privi niciodat` a[a cum o privise b`rbatul de la
piscin`.
– Sophy poate s` plonjeze de pe trambulin`,
anun]` Charles iar Gavin zise:
– Am [tiut c` este plin` de surprize. Po]i s`-mi dac-
tilografiezi un material, Sophy?
– Cu cea mai mare pl`cere.
Dar trebuia s` spun` mai \ntâi povestea de culcare.
De data asta era despre un [arpe uria[, iar Sophy,
a[ezat` pe marginea patului, porni cu cei doi micu]i \n
aventur`.
Dup` ce-i culc` trecu prin camera ei [i se machie
pu]in, apoi sim]indu-se \ncrez`toare \n for]ele ei pen-
tru c` Gavin o solicitase, porni spre biroul lui, cu
spatele drept, c`lcând mai ap`sat. Exersase la ma[ina
electric` [i i se p`ruse mai u[or s` lucreze astfel, iar

99
viteza cu care b`tea textul se m`rise. |n prima zi
sim]ise nevoia s`-i scrie lui Peter, dar \[i spuse c`
prima mi[care trebuia s` vin` din partea lui. Nici acas`
nu avea rost s` scrie \ntrucât [tia c` nu era nimeni pre-
ocupat de starea ei.
Nu spusese nim`nui c` lucra pentru Gavin Tighe.
|nainte de a intra \n biroul lui se mai privi o dat` \ntr-o
oglind` de pe hol [i ceea ce v`zu acolo o f`cu s` se
simt` bine. Sophy \nflorea la fiecare vorb` de
apreciere pe care i-o adresa el.
– Te rog s`-mi faci copii dup` aceste acte, Sophy, \i
spuse el de cum o v`zu.
Era un raport asupra unei construc]ii, cu adnot`ri
f`cute pe marginea documentului. Sophy trebuia s`
introduc` aceste note. Dup` ce termin` prima pagin`
i-o \ntinse lui Tighe care spuse:
– Este foarte bine, Sophy, continu`.
|i lu` aproape o or` s` termine materialul, mai ales
c` [tiindu-l \n \nc`pere cu ea, parc` nu putea dactilo-
grafia cu aceea[i vitez`. Dup` ce termin` se ridic` [i-[i
\ndrept` spatele care o durea.
– Am o solu]ie pentru durerea de spate, \i spuse
Gavin. O plimbare prin gr`din`.
– O, da, ar fi foarte pl`cut.
Era o sear` frumoas`, iar o plimbare sub clar de
lun` era mai mult decât \n visurile Sophyei. Ea \l iubea

100
pe Peter, dar via]a o adusese \n leg`tur` zilnic` cu
acest b`rbat care emana senzualitate. Era prima oar`
când Sophy dorea un b`rbat, de[i era con[tient` c`
putea ajunge la complica]ii.
Se plimbar` prin gr`din` discutând despre gemeni
[i despre excursia de a doua zi la Buxham. Sophy
primise salariul pentru prima s`pt`mân` de lucru [i
voia s` fac` ni[te cump`r`turi. Hainele pe care le
adusese cu ea ar`tau cam uzate [i f`r` form`, \[i dorea
ceva care s-o pun` \n valoare. Gavin \i spuse c` poate
s` ia copiii cu ea, [i-[i amintir` despre b`rbatul care o
admirase la piscin`. Pornir` pe podul de peste lac.
Privind cerul \nstelat, el \i spuse:
– Aveau doar câteva luni când au murit p`rin]ii lor.
Sophy privi [i ea cerul, apoi lacul, [i-[i aminti de
fata din fotografie, mama copiilor.
– Era foarte frumoas`.
– Da, zise Gavin, [i avea toat` via]a \nainte. A fost o
pierdere cumplit` pentru noi to]i. Sophy sim]i nevoia
s`-l ating` pentru a-l consola, dar n-o f`cu; cu toate
astea Gavin o privi de parc` ar fi [tiut care fusese
pornirea ei. Se \ntoarser` apoi \n cas`, iar telefonul
\ncepu s` sune chiar atunci. Gavin r`spunse iar Sophy
mai r`mase acolo un moment, sperând c` era Peter
care o c`uta pe ea. Dar era Judith, a[a c` ea urc`
sc`rile atât de repede \ncât inima \ncepu s`-i bat`

101
necontrolat. Numai atunci realiz` c` de[i se plimba-
ser` sub clar de lun` ca doi prieteni, ea [i-ar fi dorit ca
Gavin s-o ]in` de bra] [i s-o s`rute.
Dar poate el nu dorea acela[i lucru. De[i ea deve-
nea tot mai con[tient` c` Gavin nu risca s` se implice
sentimental cu o angajat`, era evident c-o pl`cea.
Sophy \[i sp`l` p`rul [i \ncerc` s`-i dea o form`, dar nu
reu[i a[a c` \l leg` cu o e[arf`, dup` care \l dezleg` din
nou [i \ncepu s`-l perie.
Cu Judith nu se mai \ntâlnise de[i aceasta mai
fusese \n cas` [i discutase cu doamna Greenhaugh,
a[teptându-l pe Gavin. Sophy o evitase, con[tient`
fiind c` singura care-i putea cl`tina \ncrederea \n
sine pe care abia \ncepuse s-o capete era aceast`
Judith.
Duminic` sun` acas`, vorbi cu mama ei [i-i spuse
c` lucrurile mergeau bine. Sara Wade \ncepuse s`
\n]eleag` ce multe lucruri rezolva Sophy \n cas`,
numai dup` plecarea acesteia. |i vorbi despre to]i
membrii familiei, accentuând faptul c` sora ei, Cress,
\[i redecora salonul, apoi o \ntreb` brusc:
– Peter te-a sunat?
– Nu, mam`, n-am mai vorbit cu el de când am ple-
cat de acas`.
Sophy \[i cump`rase o rochie ro[ie de la Buxham,
de[i nu purta aceast` culoare c`ci Peter prefera bleul,

102
dar \[i dorise rochia de cum o observase, [i to]i cei
care o v`zuser` \mbr`cat` cu ea \i spuseser` c`-i vine
bine.
– Vii acas` s`pt`mâna viitoare? o \ntreb` mama ei.
– Nu cred, mam`.
– Sau weekendul urm`tor, de Pa[ti? Poate o s` mai
aranjezi pu]in gr`dina care a ajuns \ntr-o stare
deplorabil`. Nick [i tata nu au timp s` se ocupe, iar
gazonul a crescut prea mult [i un gr`dinar nu am de
unde s` angajez.
Sophy se sim]i \ndurerat` pentru situa]ia gr`dinii
[i se revolt` \mpotriva fratelui ei care avea tot timpul
din lume, [i dac` ar fi renun]at m`car o zi la ie[irea cu
prietenele lui, ar fi rezolvat [i gr`dina.
– Organizez ceva special de Pa[ti, mam`.
Mama ei nu se obosi s` \ntrebe ce anume.
– Atunci, ai grij` de tine, draga mea, spuse Sara
Wade apoi \nchise telefonul.
Felicity, care ascultase convorbirea, o \ntreb`
curioas`:
– Ce facem de Pa[ti, Sophy?
– O s` vezi, zise ea de[i nu avea nici cea mai vag` idee.
– Despre cine spuneai c` nu te-a sunat? o \ntreb`
Felicity.
– Vorbeam despre un prieten. Dar tu ai obiceiul de
a asculta convorbirile, Felicity?

103
– Nu, zise feti]a, a fost o \ntâmplare, apoi fugi chicotind.
– Facem ceva special de Pa[ti, \i spuse Charles lui
Gavin, seara \nainte de culcare.
– La ce te-ai gândit, Sophy? o \ntreb` Gavin dup` ce
ie[ir` din camera copiilor.
– La nimic, a fost doar promisiune. Este ceva aran-
jat deja?
– Nu, zise Gavin, ai putea s` vii cu propuneri.
– B`nuiesc c` le-ar face pl`cere rostogolirea
ou`lor, zise Sophy care \ncepuse s` adune lucrurile
murdare ale copiilor pentru a le duce la sp`lat. Este
un obicei specific locurilor de unde vin eu \n
Duminica Pa[telui; se desf`[oar` \n parc. Copiii
decoreaz` ou` fierte tari [i le dau drumul s` se rosto-
goleasc` de pe un deal. Dac` se sparg, copilul este
obligat s` le m`nânce. Este distractiv, le va pl`cea! E
un obicei foarte vechi.
– Cred c` se vor amuza teribil!
Dup` ce f`cu aceast` propunere, Sophy regret`,
c`ci dac` mergea cu copiii \n localitatea ei natal`, urma
s` se \ntâlneasc` cu mult` lume [i va trebui s` treac` [i
pe acas`. Nu avea chef s-o fac`, nu \nc`, de[i se \mpli-
neau deja trei s`pt`mâni de când p`r`sise casa
p`rinteasc`.
Fuseser` trei s`pt`mâni aproape fericite, c`ci
durerea de a-l fi pierdut pe Peter trecuse pe planul doi

104
[i poate de aceea avea senza]ia unei vacan]e prelun-
gite. Petrecuse mult timp la mla[tini, pân` ajunse s`
le cunoasc` la fel de bine ca [i copiii. Faptul c` o
ajuta pe doamna Greenhaugh la treburile casei, pe
so]ul acesteia \n gr`din`, c`-i dactilografia lui Gavin,
sau c` se plimba cu el adesea, toate acestea aprin-
seser` o scânteie \n via]a ei. Sophy nu credea c`
poate face r`u dac` \l admira, pentru c` situa]ia asta
nu avea s` dureze decât câteva s`pt`mâni, apoi ea se
va \ntoarce acas` [i totul nu va r`mâne decât o
amintire pl`cut`.
Dar nu era u[or s` lucrezi pentru Gavin. Erau zile
când venea acas` negru de sup`rare [i nervos, se
\ncuia \n birou sau pleca spre mla[tini. Doamna
Greenhaugh \i [optea atunci lui Sophy:
– |l fr`mânt` ceva!
Dar diminea]a, la micul dejun, el era ca de obicei,
bine dispus [i gata s` ia \n piept problema care-l
sup`rase.
O dat` lipsi câteva zile. Sophy nu putea s` \ntrebe
dac` era plecat cu Judith, dar \i sim]i lipsa poate mai
mult decât copiii. Nu-i lipsea a[a cum \i lipsea Peter,
dar atunci când era Gavin acas` lucrurile erau mai fru-
moase, mai simple [i mai fire[ti.
Charles nu mai tr`ia decât pentru momentul \n
care va asista la rostogolirea ou`lor.

105
– Chiar trebuie s` le mânc`m pe toate cele care se
sparg? voia el s` [tie. Eu nu pot mânca mai mult de
dou`.
– Pe celelalte o s` le aducem aici [i o s` facem o
salat` din ele, zise Sophy.
|n sâmb`ta dinaintea Pa[telui se ocupar` de
preg`tirea ou`lor, pe care le fierser` \n vopsele de
toate culorile, apoi le pictar`. Doamna Greenhaugh \[i
aminti de fierberea ou`lor \n foi de ceap`, iar Gavin
intr` \n buc`t`rie tocmai când ea [i Sophy se \ntreceau
\n a-[i dovedi m`iestria.
Felicity lucra foarte concentrat`, pictând ni[te ochi
ro[ii pe un ou vopsit verde, iar Charles picta o tabl` de
[ah.
– Ce sunt toate acestea? o \ntreb` el.
– Sunt ou`le pe care le vom rostogoli de Pa[ti, \i
reaminti Sophy, care picta o inim` pe unul din ou`le
de pe mas`.
– Pe al t`u nu-l va sparge nimeni, \i spuse Gavin, iar
ea \[i dori s` fie a[a.
Poate c` \l va vedea [i pe Peter, poate el o va g`si
schimbat` [i mai atr`g`toare, dar nu avea prea
multe speran]e, mai ales dup` ce discutase cu Cress
pentru a-i spune c` va veni acas` cu copiii. Cress
care r`spunsese la telefon o informase de la primele
cuvinte c` Peter [i-a reluat leg`tura cu Anne Marie.

106
Apoi \i mai vorbise despre felul \n care \[i redecora
ea casa, despre petrecerile la care fusese invitat`...
Anne Marie fusese prima iubit` a lui Peter [i poate
c` ei chiar \[i reluaser` leg`tura, a[a c` el n-o mai
sunase pe Sophy. Dar informa]ia asta n-o f`cea s` se
simt` bine. Iar tonul pe care-i vorbise Cress despre
Peter fusese mali]ios [i avusese scopul de a o r`ni.
A[a c` Sophy se concentr` din nou asupra inimii pe
care o picta, oftând, iar Gavin o \ntreb`:
– E[ti sigur` c` au fost fierte foarte bine?
– A[a ar trebui s` fie.
A doua zi Sophy \mbr`c` un pulov`r nou pe care-l
cump`rase din primul ei salariu, dar care nu mai era
din acelea largi, diforme, ci unul cu guler pe gât, la
care asortase o fust` [i o curea. Fusta era despicat`
\ntr-o parte pentru ca s` poat` p`[i.
– V` urez petrecere frumoas`, spuse doamna
Greenhaugh, dar s` nu-i la[i pe cei mici s` m`nânce
prea multe ou`! Iar domnul Gavin a spus s`-l anun]i
când pleci, este \n birou.
|l g`si la biroul lui, cu o mul]ime de lucr`ri \n fa]`.
– Plec`m, \i spuse Sophy.
– Dac` sunte]i gata, s` mergem, zise el [i-i conduse
spre garaj de unde scoase Mercedesul negru.
– Ar fi mai bine s` nu conduc o asemenea ma[in`,
zise Sophy cu jum`tate de glas.

107
– Voi conduce eu, o inform` Gavin. N-am v`zut
pân` acum ceea ce nume[ti rostogolirea ou`lor.
Gemenii aplaudar` ferici]i, iar Sophy se sim]i [i ea
cuprins` de bucurie.
– Desigur, ar trebui s` vii cu noi! spuse ea fericit`,
aproape gata s`-l \mbr`]i[eze.
Faptul c` ea va ap`rea al`turi de Gavin Tighe, va
face ca familia ei s`-[i schimbe felul \n care o privea.
Abia a[tepta s` petreac` cele câteva ore al`turi de el, s`
se bucure de bucuria copiilor.
Vremea frumoas` scosese lumea din case. Dac` ar fi
plouat, rostogolitul ou`lor n-ar mai fi avut acela[i
farmec, p`rin]ii ar fi fost plictisi]i, iar copiii dezam`gi]i.
Parcar` [i se \ndreptar` spre parc, iar Sophy sim]i c` \n
acea zi, ei erau familia ei, acel b`iat frumos, sora lui care
ar`ta ca o p`pu[` [i acel b`rbat chipe[, unchiul lor.
Sophy se sim]ea bine, i se p`rea c` este [i ea frumoas`.
Toate acestea \i vor r`mâne \n minte pentru totdeauna.
– ~sta a f`cut [ase curse, \i spuse lui Felicity un
b`ie]el pistruiat, iar feti]a \[i d`du pe spate buclele
negre [i \l privi circumspect`.
Sophy \[i spuse c` Felicity va fi o domni[oar` fru-
moas` care va distruge inimile multor b`rba]i [i o privi
cu mândria unei mame.
Dar tocmai când se gândea la felul cum va ar`ta
Felicity \n adolescen]`, auzi un glas: asta-i Sophy, nu?

108
Catherine Reid era una dintre prietenele lui Cress.
Divor]at` de dou` ori deja, la numai dou`zeci [i opt de
ani, ea se afla aici cu actualul ei prieten [i fiica acestu-
ia, [i ar`ta la fel de elegant` ca \ntotdeauna, iar când \l
v`zu pe Gavin \i zâmbi cu ochi str`lucitori.
– Iar dumneavoastr` trebuie s` fi]i domnul
Greenhaugh, \i spuse Catherine privindu-l printre
gene.
– Chiar a[a? zise Gavin.
– Catherine, domnul se nume[te Tighe, \i spuse
Sophy.
– Tighe? Mi se pare cunoscut, dar nu [tiu de
unde, zise Catherine continuând s`-[i dea ochii peste
cap.
– Tighe Industries, \i spuse Sophy.
– A, deci sunte]i Gavin Tighe? continu` Catherine
cu neru[inare. Sophy se gândi c` dac` Gavin ar fi fost
scund [i chel, Catherine nu ar mai flutura astfel din
gene.
Gavin se scuz` [i plec` de lâng` ele câteva minute.
– Te-ai schimbat mult, Sophy; Cress ne-a spus c`
lucrezi pentru doamna Greenhaugh. N-am [tiut c` e[ti
angajata lui Gavin Tighe. Copiii sunt ai lui?
– Nu, sunt copiii surorii lui care a murit \mpreun`
cu so]ul ei \ntr-un accident de avion. El este tutorele
lor.

109
– E c`s`torit?
– Nu.
– {i tu e[ti doar bona copiilor?
– Da, pentru asta sunt pl`tit`!
Gavin ap`ru cu Felicity sub bra] [i cu b`iatul care
rostogolise oul de [ase ori f`r` a-l sparge. O depuse la
picioarele Sophyei.
– Te rog, Sophy, mai explic`-i o dat` regulile jocu-
lui! \i ceru el. Iar dac` \mi mai faci probleme, Felicity,
te duc imediat la ma[in`.
Felicity porni cu b`iatul cu care se \mprietenise.
Alerga cu buclele \n vânt, [i era toat` numai zâmbete.
Catherine continua s` fac` orice pentru a atrage
aten]ia lui Gavin.
– Acesta va fi cel de al treilea so] al ei, spuse Sophy.
|]i place Catherine? \l \ntreb` ea.
– Nu.
Ea [i Gavin reu[ir` s` scape de Catherine [i se
a[ezar` pe iarb` iar spre ei se \ndreptar` prieteni sau
simple cuno[tin]e f`cute acolo. Toat` lumea remarca
felul \n care se schimbase Sophy.
– Ar`]i formidabil, \i spuser` to]i prietenii Sophyei.
Gavin se dovedi o persoan` foarte deschis` [i
pl`cut`, iar Sophy se sim]i mândr` de el gândindu-se
c` numele ei va fi pe buzele tuturor, numai datorit`
lui.

110
– Am spus familiei mele c` lucrez pentru doamna
Greenhaugh, iar ei nu mi-au mai pus alte \ntreb`ri.
Dar ast`zi probabil c` le vor pune. M-am gândit s`-i
duc acas` la mine pe copii dup` ce se vor plictisi de
joc. Vrei s`...
– Cu mult` pl`cere, Sophy.
– Poate va fi [i sora mea, Cressida, cu so]ul ei. So]ul
ei te cunoa[te de la \ntâlnirea de luna trecut` de la
prim`rie.
Gavin nu-i mai puse nici o \ntrebare, dar continu`
s-o urm`reasc` cum d`dea ou`le copiilor, le aduna pe
cele lovite sau vorbea cu prietenii.
Nu se duser` cu to]ii acas` la Sophy a[a cum discu-
taser`. Charles [i Felicity se \mprieteniser` cu fra]ii
Robinson, trei la num`r, ai c`ror p`rin]i \i invitar` la
mas`, iar Gavin [i Sophy fur` de acord cu invita]ia, cu
condi]ia s`-i poat` lua la ora [ase.
– |ncotro acum? \ntreb` Gavin.
– Acas` la mine, zise Sophy, care ar fi preferat s` se
duc` cu gemenii, iar ultimul loc unde ar fi vrut s`
ajung` era acas`. {i-ar fi dorit s` plece undeva cu
Gavin \n orele care r`m`seser` libere, dar el se \ndrep-
ta deja spre cartierul \n care se afla casa p`rin]ilor ei.
Sophy \[i arunc` o privire \n oglinda din ma[in`. Ar`ta
cu totul diferit de cea care plecase cu trei s`pt`mâni \n
urm`.

111
– Mama este o femeie frumoas`, \l inform` ea, la fel
[i sora mea.
– Nu mai testa terenul, Sophy, \i spuse Gavin.
{i eu sunt frumoas`, \[i spuse Sophy, pentru c` de
fiecare dat` când se uit` la mine, citesc asta \n ochii
lui.
Nici nu apucar` s` parcheze ma[ina, c` sora [i
mama ei, elegante [i parfumate ca de obicei,
deschiser` u[a, nedumerirea citindu-li-se \n priviri.
– Unde sunt copiii? \ntreb` Sara Wade.
– Au f`cut cuno[tin]` cu familia Robinson \n parc,
le explic` Sophy, iar Mary i-a invitat s` ia masa cu
copiii lor.
– Ce se \ntâmpl` aici? \ntreb` Cress privindu-l pe
Gavin.
– Acesta este...
– {tiu cine este, Sophy, dar de ce nu ne-ai spus
pentru cine lucrezi?
– Nici nu m-a]i \ntrebat, le r`spunse ea.
Sara Wade spuse:
– Noi nu ne-am cunoscut, [i-i \ntinse mâna lui
Gavin.
– Eu am a[teptat s` v` cunosc, zise el cu vocea lui
grav`, Sophy mi-a vorbit mult despre dumneavoastr`.
Sara Wade ro[i aproape imperceptibil [i p`ru u[or
\ncurcat`, a[a c`-i invit` \n cas`.

112
Tat`l ei fu uimit s`-l vad` pe Gavin Tighe, dar nu
mai mic` \i fu surpriza când \[i v`zu fiica. Robin, so]ul
lui Cress, avu o reac]ie foarte spontan` exprimându-[i
uimirea pentru felul \n care ar`ta Sophy.
Cress \i arunc` o privire dojenitoare [i-l prezent`
pe Gavin tat`lui ei.
– Sophy n-a spus pentru cine lucreaz`, [i nu e de
mirare c` arat` a[a de bine. V-a spus Sophy c` ne-am
mai \ntâlnit luna trecut`? i se adres` ea lui Gavin.
– Desigur.
– Sophy st`tea undeva, mai \n spate, pentru c`-[i
turnase vinul \n poal`, [ti]i cum este ea, cam
ne\ndemânatic`. Are dou` mâini stângi, cum spunem
noi.
– N-am [tiut, zise Gavin, Sophy mi-a l`sat impresia
unei tinere normale din toate punctele de vedere, zise
el privind-o amuzat.
Sophy sim]i privirea prin care el voia s-o \ncurajeze
[i \ndreptându-se spre mas` lu` o caraf` stil georgian,
care era mândria Sarei Wade, [i zâmbi când v`zu cum
aceasta tresare.
– Este frumoas`, domnule Tighe, am v`zut c` ave]i
[i dumneavoastr` una la fel.
– Da, zise Gavin, iar Sophy \[i asigur` mama:
– N-o s-o scap. Mi-am pus lentilele de contact a[a
c` nu mai este nici un pericol.

113
– Oare? zise Cress, iar Sara a[tept` ca Sophy s` lase
jos carafa, apoi le spuse c` masa era preg`tit`,
invitând-o pe Sophy s-o ajute s` serveasc`.
Cress nu intr` \n buc`t`rie. Ea \i oferi o b`utur` lui
Gavin, iar Sophy \[i urm` mama.
– Cum ai ob]inut aceast` slujb`, Sophy?
– Am citit un anun] \n ziar.
Sara Wade care nu fusese anun]at` decât de vizita
celor doi copii, preg`tise ceva destul de simplu, miel
cu maz`re [i cartofi cu ment`, urma]i de pl`cint` cu
mere. Dar când cu o or` \n urm` Cressida o sunase s`-i
spun` c` va avea la mas` un b`rbat cu o avere imens`
[i c` ea [i so]ul ei vor veni s` vad` despre ce era vorba,
Sara preg`tise repede un mu[chi Stroganoff, iar
Gilbert scosese ni[te sticle de vin foarte vechi. Vizita
nea[teptat` a Sophyei, mai ales \n acea companie, \i
arunc` \ntr-o stare de total` confuzie.
– De ce nu mi-ai spus c` doamna Greenhaugh este
doar menajera acestui domn?
– E[ti sigur` c` n-am f`cut-o? Poate n-ai ascultat la
ce-]i spuneam, s-a mai \ntâmplat asta.
Acesta era adev`rul, familia nu prea asculta spusele
ei. Dar de data asta, Sara Wade avea \n fa]` o tân`r`
gra]ioas`, str`lucitoare, c`ci ceva, o schimbare extra-
ordinar` se petrecuse cu Sophy de la plecarea de
acas`.

114
Masa se transform` \ntr-un eveniment special.
Gilbert Wade b`u câteva pahare din acel vin vechi [i se
bucur` de prezen]a unui musafir de talia lui Gavin
Tighe. Sophy \i surprinse \ns` \n repetate rânduri
privind-o, [i se sim]i pentru prima oar` egala surorii
sale. Când, dup` mas`, Sophy se duse \n camera ei s`
ia ni[te casete, Cress veni dup` ea.
– Ai [tiut c` vei lucra pentru el, atunci când l-ai
v`zut prima oar`?
– Nu avusese loc interviul atunci, zise Sophy.
– Dar [tiai c` o vei face [i n-ai suflat o vorb`! E un
tip extraordinar! Cress se \ntinse pe pat. Se vede c` te-a
f`cut femeie, e[ti foarte schimbat`, Sophy. Cum este
tipul ca amant?
Sophy ro[i de indignare.
– Hai, spune, te-a luat pe sus? Sau i-ai cedat de
bun`voie? Cred c` da, imediat ce l-ai cunoscut! Mai
erai virgin`? Peter n-a \ndr`znit... Nu te entuziasma
prea tare, Sophy, poate c` el pare \ndr`gostit acum,
dar te va trimite \napoi f`r` nici o remu[care dup`
ce-]i expir` angajamentul. Nu cred c-ar fi bine s` te
\ntorci aici [i s` a[tep]i toat` via]a s` apar` un alt Gavin
Tighe...

115
Capitolul 6

Cressida era geloas`! Sophy nu [i-ar fi imaginat o


astfel de situa]ie.
– Pe iubita lui o cheam` Judith Gretton.
– Ceea ce dovede[te c` am avut dreptate când ]i-am
spus c` e[ti doar o pasiune trec`toare pentru el.
Sophy nu sim]ea nevoia ca sora ei s` sublinieze
c` o eventual` rela]ie a ei cu Gavin n-ar avea nici un
viitor, dar pân` \n acest moment, rela]ia lor fusese
foarte pl`cut` [i nu se sim]ea atins` de ironia [i
r`utatea surorii sale. C`ci Cressida voia s-o
r`neasc`, era evident, s-o fac` s` plâng`, s`-i strice
ziua.
Sophy r`mase cu bra]ele \ncruci[ate, privindu-[i cu
\n]elegere sora.

116
– {tiu toate astea, Cress, dar am avut norocul s`
g`sesc un b`rbat pe care-l râvnesc toate femeile.
Cressida se ridic` de pe pat [i-i spuse cu ur` evident`:
– |ntotdeauna ai fost o proast`, Sophy!
– Ai dreptate, Cress, [i-mi pare r`u c` am irosit
mult timp, dar de când am plecat de aici, n-am pierdut
nici o noapte. De fapt, m-am amuzat la gândul c` toat`
lumea m` credea o insipid`, o frigid`, când eu \n
realitate eram o femeie foarte sexy.
Cressida \ncepu s` se conving` de asta. Nu sim]ea
decât invidie pe dragostea care-i fusese acordat`
Sophyei [i care o f`cuse s` str`luceasc` astfel. Gândul
c` Gavin Tighe f`cea dragoste cu Sophy o scotea din
min]i.
– Dup` aventura asta crezi c-o s` te mai vrea Peter?
Sophy izbucni \n râs.
– {i care ar fi diferen]a? Peter nu m-a vrut nici
\nainte.
Cressida \i mai spuse o dat` c` era o proast` [i ie[i
din \nc`pere, iar Sophy oft` a[ezându-se pe pat. O
min]ise pe sora ei spunându-i c` avea o rela]ie fizic` cu
Gavin când \n realitate acesta nici n-o atinsese. Dar o
f`cuse s` se simt` femeie prin vorbele [i faptele sale.
Dragostea i se citea Sophyei \n priviri, tot trupul ei tân-
jea dup` Gavin [i mângâierile lui. Probabil c` el \n]ele-

117
sese c` Sophy s-a \ndr`gostit de el [i cândva va face
dragoste cu ea, dar asta nu-l va obliga \n vreun fel.
{tia c` o rela]ie \ntre ei n-ar putea s` dureze, dar mai
[tia c` ar fi r`spuns cu toat` dragostea de care era
capabil`.
Visele veneau [i plecau. Ani de-a rândul ea-l visase
pe Peter, dar amintirea lui Gavin n-o va p`r`si nicio-
dat`.
– Nu te \ndr`gosti de el, \i spusese Cressida.
Dar ea o va face. Dac` va face dragoste cu el,
iubirea lui va fi pentru ea ca hrana sau apa dup` care
tânje[te orice organism viu. Dar ea nu va \nsemna
niciodat` ceva pentru el, [tia asta.
|[i adun` \n grab` casetele pe care voia s` le ia cu
sine. |mbr`c`minte nu avea rost s`-[i ia, pentru c`
ceea ce avea ea era atât de demodat.
– Ce faci aici, Sophy? o \ntreb` mama ei care
intrase \n camer`.
– Am venit s` iau ni[te casete.
– Stai prea mult aici. Cress [i Rob vor s` plece. Cum
arat` casa lui Tighe?
– Este un vechi conac de familie. Cândva a existat
acolo [i o moar`, iar casa este plin` de antichit`]i care
]i-ar pl`cea foarte mult. Sophy \ncepu s` descrie
obiectele de art`, iar Sara Wade realiz` c` fiica ei cea

118
mic` era la fel de bine informat` ca [i cea mare, de[i
p`rea cam prostu]`. Mai are dou` case, zise Sophy,
una pe Cannock Chase unde se afl` [i fabrica, [i un alt
conac \n Dorset. Este un b`rbat bogat. Pare dur la
prima vedere, dar copiii \l ador`, la fel [i personalul
casei. {i cu mine a fost foarte bun. |n prima noapte
petrecut` acolo probabil m-am sim]it departe de cas`
pentru c` am avut aceea[i manifestare de somnambu-
lism, ca \n copil`rie. |]i aminte[ti ce f`ceam când eram
mic`, nu? |]i imaginezi c` nu putea p`stra o bon` som-
nambul`! Dar a fost foarte \n]eleg`tor [i acum m` simt
foarte bine, copiii sunt nemaipomeni]i, iar so]ii
Greenhaugh sunt ca a doua familie pentru mine.
– Este un b`rbat atr`g`tor [i \n]eleg c` te-ai
\ndr`gostit de el, dar nu te l`sa cucerit`, nu-]i pierde
capul. Peter te-a sunat?
– Nu, Cress mi-a spus c` iese cu Anne Marie din
nou.
– Trebuia s` vin` aici, zise Sara. Dar tu când te
\ntorci acas`?
– Peste dou` s`pt`mâni. {tiu c` gazonul va trebui
tuns pân` atunci, cred c-ar trebui s-o fac` Nick, \n lipsa
mea.
-–Te vei mai vedea cu Gavin dup` ce pleci din casa
lui?

119
– Nu cred, dar nu-]i face probleme, sunt
con[tient` c` nu este de nasul meu. Toat` lumea
mi-a spus asta, dar Cress a f`cut-o mai clar ca oricine
altcineva.
“Cress s-a comportat ca o tic`loas`, \[i spuse Sophy,
vrea s` m` vad` \ntoars` aici, [i mai ales \nfrânt`.”
Se duser` dup` gemeni la ora [ase. Sophy se
\n]elegea foarte bine cu familia Robinson, ba chiar mai
st`tea [i cu copiii lor din când \n când, pentru ca
p`rin]ii s` poat` ie[i seara. Dup` o jum`tate de or`
plecar` spre cas`.
– Ar`]i minunat, Sophy, \i spuse st`pâna casei pen-
tru a nu [tiu câta oar`. Dar ea n-o spunea cu invidie
de[i nu era o femeie frumoas`. Te mai vezi cu Peter
Fisher?
– Nu, \i r`spunse ea [i poate c` ar mai fi spus ceva,
dar nu mai avu ocazia s-o fac`, pentru c` Gavin [i so]ul
lui Mary intraser` \n buc`t`rie. Mary [i cei trei copii
Robinson fur` invita]i la Witherstone. Sophy sim]i
cum oboseala \[i spune cuvântul. Tot drumul spre
cas` gemenii sporov`ir` despre noii lor prieteni, iar
când ajunser` reluar` povestirea pentru domnul [i
doamna Greenhaugh. Sophy le f`cu baie [i-i culc`,
scurtând povestirea din seara aceea pentru c` micu]ii
adormir` imediat.

120
Când cobor\ \n camera de zi nu-l mai g`si pe Gavin,
care se dusese \n biroul s`u unde avea de dat ni[te
telefoane urgente c`ci lumea \l c`utase insistent \n
timpul zilei. Sophy se \ntreb` ce reac]ie avusese
Judith, dac` Gavin vorbea cu ea acum, [i mai ales ce-i
spunea.
– }i-ai v`zut rudele? o \ntreb` doamna Greenhaugh
care avea febr` datorat` probabil unei gripe pe care se
\nc`p`]âna s-o trateze numai cu ceaiuri.
– Da, i-am v`zut, a lipsit numai fratele meu. To]i
ceilal]i ar`tau destul de bine, a[a mi s-a p`rut. Iar ei
la rândul lor s-au ar`tat impresiona]i de felul \n care
m-am schimbat.
Sophy sim]ea \n mod ciudat c` abia acum sosise
acas`, c` acesta era adev`ratul ei c`min. Preg`ti
hainele copiilor pentru ziua urm`toare de[i se sim]ea
obosit`, \[i sp`l` p`rul [i \ncepu s` citeasc` un roman.
Gavin, care v`zuse lumin` \n camera de zi, unde se afla
Sophy, o invit` la o b`utur`. Ea observ` c` el nu apu-
case s`-[i schimbe hainele, de[i era ora unsprezece [i
p`rea destul de obosit. Faptul c` era \mbr`cat` \ntr-un
halat de cas` o f`cu s` ezite amintindu-[i de capotul
care atârna pe u[a b`ii de la parter [i care probabil \i
apar]inea lui Judith. Sophy \[i adusese de acas` un
halat simplu, albastru, f`r` nici o urm` de cochet`rie.

121
|n c`min ardeau ultimele lemne, iar Gavin turn`
whisky \n dou` pahare. Era o scen` foarte casnic`, dar
Sophy nu se sim]ea tocmai \n largul ei.
– N-a mers totul conform planului t`u, Sophy?
– Nu mi-am f`cut nici un plan, am vrut doar s`-i
distrez pu]in pe cei mici, s`-i fac s` se simt` bine [i s`
vad` obiceiuri noi.
– M` refeream la Peter.
Sophy nu-l \ntâlnise, dar asta nu mai conta.
– Ai auzit-o pe Mary?
Gavin \ncuviin]`.
– Nu sunt prea multe de povestit, \ncepu ea dup`
ce-[i f`cu curaj cu o \nghi]itur` de whisky. |nainte de
a veni aici, ie[eam cu un b`rbat care se nume[te Peter,
dar totul s-a terminat.
– Chiar a[a?
– Da, dintr-o dat`. Cred c` din cauza ta.
– Poftim? \ntreb` Gavin intrigat.
– Peter te admir`. L-ai cunoscut la petrecerea la
care i-ai \ntâlnit [i pe Cress [i Rob. M` refer la Peter
Fisher, un b`iat \nalt, robust care lucreaz` la
Swarbrick Engineering, Preston. Visul lui ar fi s`
lucreze la Tighe Industries. Pe figura lui Gavin nu
se citea nimic, dar ea continu`: Ai dat un interviu
unei reviste pentru femei, \n care spuneai c` nici

122
un b`rbat care vrea s` aib` o cariera de succes nu
trebuie s` se \ncurce cu o femeie t`cut`. Acesta este
genul meu, nu? De fapt am fost foarte t`cut`, \ncât
nimeni nu credea c` am ceva \n cap. Iar Peter a
urmat cuvintele maestrului, cred. N-a mai vrut s` se
c`s`toreasc` cu mine, dar nici nu mi-a spus-o
direct.
– Adev`rat? N-am crezut c` exist` cineva care s` ia
drept serioase prostiile pe care le-am spus atunci!
– {i uite c` a f`cut-o. Nu te-ai \ntrebat niciodat` de
ce numele meu n-a fost pe lista doamnei
Greenhaugh, cu numele celor care au sunat pentru a
lucra aici? Eu n-am v`zut anun]ul [i nu [tiam c` e[ti \n
c`utare de bon`. Venisem doar s`-]i spun c` te \n[eli
\n privin]a femeilor t`cute. L-am auzit pe Peter
spunându-i fratelui meu c` n-a[ putea fi decât o
povar` pentru el [i cariera lui. Am plecat \n diminea]a
aceea f`r` s` spun cuiva unde m` duc. Sophy mai lu`
o gur` de whisky. De fapt, cred c` mi-am revenit
numai dup` ce am s`rit \n lac, c`ci numai apa rece te
poate trezi la realitate. Acum, dup` ce m` cuno[ti, mai
crezi c` a[ putea fi o povar` pentru el?
– Nici vorb`.
– Ce-ar trebui s` fac acum?
– S`-l dai uit`rii.

123
Gavin o \ntoarse spre el [i-i mângâie p`rul care
p`rea s`-l asculte [i se unduia sub mi[c`rile lui.
– Eu te-a[ putea face s`-l ui]i pe acest Peter.
El o putea face s`-[i uite [i numele. Poate pentru
dou` s`pt`mâni. Dar dup` aceea?
Cress avea dreptate, la fel [i mama ei. Sophy \[i
reveni brusc [i se smulse din bra]ele lui.
– Nu, te rog, nu!
– Nu vrei s`-l ui]i pe Peter?
Peter? |l [i uitase. Dar Peter putea s` revin` \n via]a
ei luna urm`toare, lucru pe care Gavin nu-l putea face.
– Dintotdeauna am fost \ndr`gostit` de Peter. Te
g`sesc teribil de atr`g`tor [i sunt sigur` c` po]i avea
orice femeie vrei, dar...
– Dar nu [i pe tine? Gavin o privea zâmbind. Te
cred, Sophy, nu trebuie s` pari atât de disperat`.
Deci refuzul ei nu conta prea mult. Gavin o
f`cuse s` \n]eleag` c` era dorit` dar existau [i alte
femei care nu l-ar fi refuzat. |[i lu` paharul \n mân`
[i ceru:
– Mai pot primi unul?
– Sigur c` da, dac` sim]i nevoia s` bei, de[i cred c`
ai b`ut de ajuns.
– Da, ai dreptate, zise ea ridicându-se. Noapte
bun`, a fost o zi minunat`.

124
Sophy ie[i din \nc`pere, dar dac` Gavin ar fi strigat-o,
s-ar fi repezit \n bra]ele lui. Regreta c`-l respinsese [i
probabil regretele n-o vor l`sa s` doarm` toat`
noaptea. Cress ar zâmbi satisf`cut` dac` ar [ti c`
Sophy era singur` \n noaptea aceea din cauza spuselor
ei.” |ntotdeauna ai fost o proast`,” \[i aminti ea vor-
bele lui Cress [i fu de acord cu ea.
Dar a doua zi diminea]a Sophy era foarte mândr`
de sine. Dac` i-ar fi cedat lui Gavin s-ar fi sim]it \n al
nou`lea cer dar numai pentru o zi, c`ci ar fi fost ime-
diat alungat` ca biata Eva din Eden. Era mult mai bine
[i mai sigur cum era acum, \n propriul ei pat. Poate
Gavin se sim]ise refuzat din cauza lui Peter.“Peter nu
s-ar mai uita la tine“ \i spusese atot[tiutoarea ei sor`.”
Te \n[eli, drag` surioar`, \[i spuse Sophy, când voi
veni acas` se vor schimba multe lucruri [i \n primul
rând se va schimba felul \n care m` vor privi b`rba]ii,
\ncepând cu Peter”.
Copiii dormeau \nc`, a[a c` Sophy cobor\ la
buc`t`rie s` bea o cafea. |n fiecare diminea]`, doamna
Greenhaugh era deja \n buc`t`rie la ora aceasta, dar
ast`zi nu se afla decât so]ul ei acolo.
– Am vrut s` te trezesc, Sophy, \i spuse el, nu cred
c` Amy ar trebui s` se dea jos din pat, nu-mi place cum
arat`.

125
Doamna Greenhaugh era \mbujorat` din cauza
febrei, dar [i furioas` c` tocmai ea se
\mboln`vise.
– Important este acum s` n-o dai \ntregii case, zise
Sophy, [i de aceea nu vei cobor\ din pat pân` la
\ns`n`to[ire.
– Nu vreau s` las povara casei asupra ta, zise doam-
na Greenhaugh care se sim]ea vinovat`. Dar dac`
domnul Gavin va pleca pentru toat` s`pt`mâna \n
Midlands, totul va fi mai u[or.
Sophy oft` \ntristat`, auzind c` Gavin va fi
departe de ea toat` s`pt`mâna. Se obi[nuise prea
mult cu el.
– Voi chema doctorul, chiar acum, zise ea \n ciuda
protestelor doamnei Greenhaugh. Iar eu m` voi des-
curca singur` cu casa [i cu copiii, sunt sigur` c` ei vor
\n]elege situa]ia.
– Bine, doar pentru o zi sau dou`, fu doamna
Greenhaugh de acord.
Doctorul era un individ scund care ar`ta mai
degrab` a fermier, [i de cum o v`zu pe bolnav`, decise
c` nu era vorba decât de o grip` care necesita medica-
mente [i repaos la pat.
Copiii se \ntristar` auzind c` doamna Greenhaugh
era bolnav` [i promiser` s` fie foarte ascult`tori cu

126
so]ul acesteia [i cu Sophy. De fapt, ei se uitau
\ntreb`tor la Gavin, sperând c` nu se va \mboln`vi [i
el, stâlpul casei.
– Dac` vei avea nevoie de ajutor, Sophy, \i spuse el
pe când ea-l conducea spre garaj, sun-o pe secretara
mea. G`se[ti num`rul pe birou. |]i va trimite o asis-
tent` [i va lua leg`tura imediat cu mine. Iar Tom \]i va
face aprovizionarea.
– De parc` a[ avea un batalion de hr`nit...
Cum s-ar schimba via]a acestei familii dac` Gavin
s-ar c`s`tori cu Judith? se \ntreb` Sophy. Probabil c` ar
ap`rea foarte mult personal de serviciu, c`ci acesteia \i
pl`cea s` dea ordine.
Gavin \[i lu` r`mas bun de la to]i, o lu` \n bra]e pe
Felicity [i \l ciufuli pe Charles, lui Sophy \i spuse s`
aib` grij` de ea, apoi se urc` \n Mercedesul s`u [i
plec`.
Sophy se gândi c` era un b`rbat sofisticat, frumos,
de[tept [i cu bani. Era greu de crezut c` femeile nu
roiau \n jurul lui... “Chiar dac` se va c`s`tori cu Judith,
a considerat c` poate s` \ncerce, eu m` aflam aici la
\ndemân`...” Sophy se sim]i cuprins` de frisoane iar
Charles, care era lâng` ea, \i lu` mâna [i o \ntreb`:
– Te sim]i r`u, Sophy? Sper s` nu te \mboln`ve[ti [i
tu!

127
– Nu, Charles, fii lini[tit, sunt o fat` foarte puter-
nic` [i rezistent`!

Plecarea lui Gavin \i l`s` un gol \n suflet. Chiar


atunci când lipsea de acas` noaptea, Sophy [tia c` a
doua zi el va veni, dar acum zilele treceau una dup`
alta [i de[i erau numai [ase la num`r pân` la sosirea
lui, p`reau c` nu se mai termin`. Muncea foarte mult
iar gemenii nu-i f`ceau probleme, poate [i pentru fap-
tul c` se sim]eau vinova]i de boala doamnei
Greenhaugh pe care o b`nuiau de pojarul pe care-l
aduseser` ei de la [coal`. Sophy o numi pe Felicity
responsabil` cu administrarea medicamentelor [i
feti]a reu[i s-o fac` pe doamna Greenhaugh s` le ia, cu
toate c` aceasta n-o f`cea f`r` strâmb`turile de rigoare.
Gavin sun` luni seara, iar Felicity care r`spunse i-o
d`du imediat pe Sophy, spunându-i:
– Este doar unchiul Gavin.
Fu o discu]ie scurt`, prin care el voia s` se asigure
c` Sophy se descurca, apoi discut` cu gemenii, dar
numai auzul vocii lui o f`cu s` se \nfioare, a[a cum o
f`cuse [i mirosul parfumului lui. Dup` ce vorbi cu el,
Sophy se duse \n baia lui unde desf`cu sticla de after-
shave [i mirosi o secund`. I se p`ru c` pentru un

128
moment \l simte pe Gavin mai aproape. Casa p`rea
goal` f`r` el de[i ei \i pl`cea s` fie cu gemenii [i s` aib`
grij` de ei, dar era casa lui, a[a c` orice atingea, purta
pecetea lui.
Miercurea era ziua \n care doamna Greenhaugh
schimba a[ternuturile iar Sophy avu ocazia s` intre
pentru prima oar` \n dormitorul lui Gavin. {i \ntrucât
domnul Greenhaugh luase copiii \n gr`din`, Sophy
avu curaj s` intre \n \nc`perea al`turat` unde ei \i
spuseser` c` dormea Judith când r`mânea peste
noapte. Din câte [tia ea, Judith nu mai r`m`sese acolo
\n ultimele dou` s`pt`mâni, dar camera ei fiind
departe de acest loc, nu putea fi sigur`. Camera era
\ntr-o stare perfect` de cur`]enie, cear[afurile erau
curate iar Sophy [i-o imagin` pe Judith a[ezat` \n fa]a
oglinzii, periindu-[i minunatu-i p`r. Se \ntoarse apoi
\n camera lui Gavin [i-[i \ngrop` obrazul \n pernele
lui. Zilele ei \n aceasta cas` erau num`rate. |nchise
ochii, cu fa]a \ngropat` \n pern`, iar dorin]a se ivi
atunci, primitiv` [i dureroas`, o for]` care o lu` pe sus
ca o furtun`. Gemu [i arunc` perna. La naiba cu Cress!
{tia acum care va fi pre]ul pe care va trebui s`-l
pl`teasc` dar \l dorea prea mult, \ncât nimic altceva
nu mai conta. Dac` se va mai ivi ocazia, nu-l va mai
refuza.

129
Doamna Greenhaugh se sim]ea mai bine, \nce-
puse s` p`r`seasc` patul, hot`rât` ca sâmb`t`, la
sosirea lui Gavin, s`-l \ntâmpine \n holul de la
intrare.
Gavin suna \n fiecare sear`, schimba cu ea câteva
cuvinte, apoi vorbea cu gemenii. F`r` s`-[i dea seama,
vineri seara Sophy \i spuse c`-i sim]ea lipsa.
|n timpul s`pt`mânii primise câteva telefoane de
acas`. Primul fusese de la Nicholas:
– Ce naiba se \ntâmpl`, Sophy? Mi-au spus c`
lucrezi pentru Gavin Tighe!
– Este adev`rat!
– {i de ce ai ]inut secret? Nicholas \i spuse ce auzise
de la familia lor, despre felul \n care se schimbase ea.
Sophy care a[tepta telefonul lui Gavin, scurt` convor-
birea:
– Trebuie s` \nchid acum, Nicholas, a[tept`m un
telefon. Nu-]i face probleme din cauza mea, slujba este
minunat` [i m` simt foarte bine aici.
– Cine a fost? o \ntreb` Felicity.
– Fratele meu, Nicholas.
Felicity avu o min` dezam`git`.
{i mama ei o sun` vrând s` [tie ce face, cum se des-
curc`, p`rând mai interesat` ca niciodat` de soarta
fiicei sale.

130
Se apropia [i ora la care Gavin \[i anun]ase sosirea.
– Le va aduce daruri celor mici, \i [opti doamna
Greenhaugh, a[a face \ntotdeauna.
Dar ei nu darurile le a[teptau cu atâta ner`bdare,
ci pe el. La fel doamna Greenhaugh [i so]ul ei, iar
Sophy ar fi murit de ru[ine dac` menajera ar fi intuit
ce cadou a[tepta ea de la el...
Aranjar` masa \n sufragerie iar Sophy \[i schimb`
fusta de jeans cu o pereche de pantaloni negri [i o
bluz` de m`tase. Se machie pu]in, \nc`l]` o pereche de
sandale cu tocul \nalt, se parfum` [i \ncepu s`-l a[tepte
\mpreun` cu copiii. Nicicând nu se sim]ise mai fericit`.
Via]a i se p`rea perfect` acum când [tia c` el va veni.
Când copiii vor fugi \n bra]ele lui, va face [i ea la fel.
Sophy auzi ma[ina. Charles care alergase la fereas-
tr` exclam`:
– O, a venit [i ea! Poate nu va r`mâne!
Sophy se duse [i ea la fereastr`. Gavin coborâse din
ma[in` [i-i \ntinsese mâna lui Judith care cobor\ ca o
prin]es`. Apoi, el lu` valizele dintre care una era
probabil a ei. Deci Judith fusese cu el toat` s`pt`mâna
[i de acum va sta aici. Sophy sim]i c` p`mântul \i fuge
de sub picioare [i vorbele surorii sale \ncepur` s`-i
r`sune \n minte:
“Mereu ai fost o proast`, Sophy! Proast`! Proast`!”

131
Capitolul 7

Toat` ziua Sophy se gândise la sosirea lui Gavin,


ignorând faptul c` Judith era o realitate \n via]a lui.
Când intrar` \n holul cel mare, Sophy parc` v`zu o
scen` de basm: b`rbatul era \nalt, puternic, femeia
blond` [i frumoas`, copiii alergau spre ei... iar ea era
o intrus` ca \ntotdeauna.
Judith \i \mbr`]i[` pe cei mici apoi o privi de sus pe
Sophy [i remarc`:
– V`d c`-]i prie[te aerul de aici! Ai \nflorit!
Gavin o privi [i el. Ea nu mai era o surpriz` pentru
el, [tia cum \ncepuse s` se schimbe \nc` de la sosirea
\n casa lui. Gavin \i zâmbi \ntrebând-o:
– Au fost probleme?
– Nici una. Numai c` abia a[teptase ca el s-o
\mbr`]i[eze a[a cum f`cuse la plecare.

132
– Biata doamn` Greenhaugh, \i spuse Judith aces-
teia, cred c` a fost o s`pt`mân` cumplit` pentru tine!
Trebuia s` aduci o asistent`. Cum s-a descurcat bona
cu toat` casa? Cred c` a fost un calvar!
– S-a descurcat de minune, ne-a \ngrijit pe to]i cu
mult devotament. Iar masa este gata imediat ce ve]i
dori s` mânca]i.
Copiii fugir` dup` Gavin pentru a-[i primi darurile,
doamna Greenhaugh se duse la buc`t`rie, iar Judith,
dezbr`cându-[i haina, i-o \ntinse lui Sophy.
– Pune-o \n dulap.
Sophy f`cu ce i se spusese, con[tient` c` astfel i se
reamintea rolul ei \n aceast` cas`. Apoi o urm`ri pe
Judith care urc` probabil \n camera al`turat` celei a
lui Gavin. De acum \i era foarte clar c` Judith va
veghea ca ea s` stea departe de el. De aceea se duse
direct la buc`t`rie unde doamna Greenhaugh, care
deschidea u[a cuptorului, \i spuse c` se sim]ea foarte
obosit`.
– Cei doi vor mânca al`turi de noi la mas`, sau va
trebui s` le duc mâncarea \n camer`? o \ntreb` Sophy.
– M` simt cam obosit`, spuse doamna Greenhaugh
\n loc de r`spuns. Eu o s` m`nânc aici cu Tom, dar
copiilor le-am promis deja... Judith era un musafir
nea[teptat, care le z`d`rnicise planurile.

133
– Judith lucreaz` undeva? \ntreb` Sophy, iar doam-
na Greenhaugh ridic` din umeri.
– Tat`l ei este foarte bogat; nu a[a ca domnul
Gavin, dar oricum... Se pare c` lucreaz` pentru el, de[i
este liber` tot timpul [i \n ultimele [ase luni a fost
peste tot cu domnul Gavin.
– Deci este ceva serios, nu? Sophy \ncerca s` par`
doar curioas`. V-ar pl`cea s` se \nsoare cu ea?
– Dac` dânsul o place trebuie s` ne plac` [i nou`.
El a avut \ntotdeauna fete frumoase, dar ea este cea
mai grozav`.
– A[a e, zise Sophy.
– Sophy, m` aju]i s` m` \mbrac? \ntreb` Felicity
care intrase \n buc`t`rie cu o cutie mare \n bra]e. Nu
vreau s` m` ajute ea.
Gavin \i adusese lui Felicity un costum de
]iganc`, ro[u cu verde, cu un bolero mic de catifea
neagr`. Costumul avea o mul]ime de lan]uri [i
medalioane.
Probabil Judith se oferise s-o ajute pe Felicity [i
fusese respins`.
– Am venit aici s` ]i-l ar`t ]ie [i doamnei
Greenhaugh, zise Felicity.
– Astfel \mbr`cat` ne po]i ghici viitorul, zise doam-
na Greenhaugh.

134
– Ce a primit Charles? o \ntreb` Sophy.
– Un zmeu.
– Dac` mâine va bate vântul vom merge s`-l
\n`l]`m pe deal.
Sophy \i hr`ni pe copii care erau entuziasma]i de
darurile primite [i prea obosi]i pentru ca s` se mai
poat` \n]elege cineva cu ei. Judith cobor\ s` vad` cum
merg lucrurile, iar când urc` scara spre camera ei, \i
spuse lui Sophy:
– |mi place c` te ocupi de micu]i, dar nu-]i face
iluzii c` te vom chema [i vacan]a viitoare, pentru c`
atunci eu voi alege bona. Apoi se \ntoarse pentru c`
auzise glasul lui Gavin. Se a[ezar` la mas`, iar Gavin
fu chemat la telefon, timp \n care Judith lu` un aer
plictisit a[teptând \ntoarcerea lui. Când \n sfâr[it
acesta se \ntoarse, Judith p`ru c` revine la via]`.
Sophy le spuse:
– Cred c` este timpul s` v` spunem noapte
bun`.
Judith o privi de parc` ar fi vrut s` spun` c` era de
mult momentul s` se retrag`. Sophy duse copiii \n
camera lor, spunându-[i c` acesta \i era locul, al`turi
de ei, iar dragostea care \ncepuse s` se contureze pen-
tru Gavin trebuia s` se sting` imediat dac` ea mai avea
vreo urm` de mândrie. |n seara aceea nu-i mai v`zu pe

135
Gavin sau pe Judith. |[i spuse c` f`cuse foarte bine c`
nu-i acceptase avansurile pentru c` oricum, el ar fi ple-
cat \n c`l`torie cu Judith iar acum tot cu ea ar fi fost.
Nu avea rost s` se lase umilit`. Sim]ea \ns` o
am`r`ciune explicabil` de altfel, pentru c` un b`rbat \i
f`cuse avansuri iar ea era con[tient` c` o f`cuse din
mil`, nu din pasiune.
Sophy se preg`ti de culcare dar somnul refuz` s-o
cuprind`, a[a c` r`mase cu ochii larg deschi[i câtva
timp. Fusese un copil singuratic c`ruia nu i se ar`tase
dragoste iar acum era la fel de singur` [i dezolat` [i se
temea s` nu aib` din nou manifest`ri de somnambu-
lism [i s` ajung` \n camera lui Gavin, pe care acum o
\mp`r]ea probabil cu Judith.
|[i puse un scaun lâng` pat pentru ca s` se
\mpiedice de el dac` ar vrea s` porneasc` \n somn. Se
trezi diminea]a [i se gr`bi s` coboare la buc`t`rie pen-
tru c` era rândul ei s` se ocupe de micul dejun. Dar
constat` cu uimire c` Gavin se afla deja acolo,
\mbr`cat \ntr-un costum albastru-\nchis, discutând cu
so]ul doamnei Greenhaugh. Sophy nu se a[tepta s`-l
g`seasc` acolo, atât de devreme. Fu [ocat` [i trebui s`
trag` aer \n piept \nainte de a-i r`spunde la salut.
Gavin goli cea[ca de cafea [i se ridic`.
– Sunt gata de plecare, spuse el.

136
– Dar este duminic`, nu se lucreaz`!
– |n unele situa]ii se fac excep]ii, Sophy.
– Judith vrea s`-i duc cafeaua \n camer`? \l \ntreb` ea.
– Nu, dac` o s` vrea cafea o s` coboare.
Sophy a[ez` masa pentru micul dejun, sp`l` [i
hr`ni copiii, apoi \i trimise la joac` \n gr`din` unde
Tom urma s`-i ajute la asamblarea zmeului.
|ntre timp ap`ru [i doamna Greenhaugh, iar Sophy
se duse \n salon s` adune ce[tile din care b`user`
Gavin [i Judith cu o sear` \nainte. Ea observ` care
fusese cea[ca lui Judith dup` urma de ruj roz l`sat` pe
margine [i se gândi dintr-o dat` disperat` c` o a[tepta
o zi \ntreag` sub supravegherea lui Judith, sim]ind c-o
las` puterile. Nu dormise deloc.
Judith ap`ru \mbr`cat` \n chimonoul cu maci [i i se
adres` cu un zâmbet:
– Ai ajutat-o pe doamna Greenhaugh? Nu arat`
prea bine s`raca, nu [tiu de ce-i mai p`streaz` Gavin
aici pe so]ii Greenhaugh, sunt prea b`trâni!
Sophy zâmbi la gândul c` dac` Judith \[i \nchipuia
c` va veni aici ca doamn` \n cas` [i-l va convinge pe
Gavin s` renun]e la serviciile so]ilor Greenhaugh se
\n[ela amarnic, [i nu-l cuno[tea deloc.
– {i copiii? \ntreb` Sophy, poate ve]i vrea s` stea la
[coal` pe timpul vacan]elor.

137
– Nu, zise Judith, mie \mi plac copiii.
Asta nu mai conteaz`, \[i spuse Sophy, pentru c`
Gavin va veghea oricum ca ei s` nu fie afecta]i.
– Sophy, zise Judith dintr-o dat`, \mi pare r`u
pentru ce ]i-am spus asear`, dar te-ai schimbat
foarte mult \n ultimul timp. Cred c`-]i imaginezi
de ce am reac]ionat a[a. {tii c` este de ajuns ca
Gavin s` intre \ntr-o \nc`pere, c` ochii tuturor
femeilor se opresc asupra lui. Nu este vina ta c`
el te place. Am \n]eles \ntre timp c` nu ai f`cut
nimic pentru a-i atrage aten]ia, a[a c`-mi cer
scuze.
– Nici o problem`, zise Sophy. Asta \nsemna c`
dac` Judith [i-a reconsiderat pozi]ia, o va primi [i \n
vacan]a urm`toare s` lucreze aici, ceea ce va fi bine,
dac` ea va putea s` suporte atmosfera.
– Sophy, ai un musafir, se auzi vocea doamnei
Greenhaugh care deschise u[a buc`t`riei [i \n spatele
ei Sophy \[i v`zu fratele.
– Ce te aduce aici, Nicholas \ntreb` ea, mândr` de
felul \n care ar`ta fratele ei. Apoi, se \ntoarse c`tre
Judith [i doamna Greenhaugh; el este fratele meu,
Nicholas.
– R`mâne]i la prânz? \l \ntreb` doamna
Greenhaugh, iar el \i spuse cu regret:

138
– Cu drag` inim` a[ fi r`mas, dar trebuie s` m`
\ntorc la serviciu, mi-am luat câteva ore libere pentru
a vedea ce face Sophy.
Judith \ncepu s` râd`:
– Sophy face mai bine ca de obicei, copiii o ador`,
iar ea s-a ocupat de treburile casei cu succes toat`
s`pt`mâna. Iar acum, serve[te-]i fratele cu un sherry,
Sophy, mai zise ea [i plec`.
Nicholas \nchise u[a dup` Judith [i doamna
Greenhaugh.
– Omul `sta are harem? Da, sigur c` vreau un sherry!
– Nu fi obraznic, Nicholas. Eu sunt bona iar cealalt`
este iubita lui. Se va c`s`tori cu ea. Iar acum, spune-mi,
ce te-a adus tocmai aici?
– Tu, Sophy. Nu te-am v`zut duminica trecut` iar
ceilal]i mi-au spus c` te-ai schimbat foarte mult, a[a c`
mi-am spus c` este mai bine s` constat singur. Cress \]i
transmite dragostea ei.
Sophy zâmbi ne\ncrez`toare:
– Chiar a[a?
– Sophy, tu [tii c` pe Cress a r`sf`]at-o toat` lumea
[i vrea s` fie considerat` frumoasa familiei; cu toate
astea ]ine la tine.
Sophy \[i spuse c`, \n mod sigur Nicholas n-o va preveni
\n privin]a lui Gavin, acum dup` ce-o v`zuse pe Judith.

139
– Spune-mi, Sophy, ce te-a f`cut s` pleci de acas`
s`-]i cau]i o slujb`? o \ntreb` Nicholas.
Sophy nu r`spunse imediat.
– Dup` ce l-am auzit pe Peter spunându-]i c` nu
[tie cum s-o rup` cu mine. Am v`zut anun]ul \n ziar [i
m-am prezentat la interviu.
Nicholas \[i mu[c` buzele.
– Biata de tine! |mi pare r`u.
– S` nu-]i par`! zise Sophy [i-i puse o mân` pe
um`r. Mi-a f`cut bine venirea aici, m-a ajutat s` m`
maturizez. M-am ocupat de casa asta [i n-am spart nici
m`car o cea[c`. Iar dactilografia mea a devenit mai
rapid`. Am condus destul de mult [i mi-a pl`cut asta.
Iar acum du-te acas` [i transmite-le tuturor dragostea
mea.
– Chiar [i lui Cress?
– Desigur.
– Dar lui Peter?
– Ce este cu Peter? \ntreb` ea zâmbind, iar Nicholas
se gândi c` va face cumva pentru ca ei doi s` fie iar
\mpreun`.

140
Sophy se duse \n gr`din` s` caute copiii [i v`zu
zmeul multicolor \ntins pe iarb`. Tom \i ajutase s`-l
ridice dar nu b`tea prea tare vântul, a[a c` acesta nu
rezistase prea mult [i c`zuse.
Când o v`zu venind, Charles fugi spre ea. Sophy \[i
spuse c` dac` [i Gavin ar fi fost cu ei, ridicarea zmeu-
lui ar fi fost un prilej de mare bucurie.
– Mi-a[ dori s` vin` [i unchiul Gavin, zise Charles.
– A trebuit s` se duc` la lucru, le explic` Sophy.
– Iar ea a r`mas aici [i când va veni unchiul proba-
bil vor pleca \mpreun`.
Unde se duceau nu mai era problema ei, a[a c` nu
mai zise nimic. |ntre timp copiii \n]eleser` c` din
cauza vântului care se \nc`p`]âna s` nu bat` nu
puteau ridica zmeul [i renun]ar`, \ntorcându-se acas`.
Judith \i a[tepta \n gr`din`.
– Copii, le spuse ea, m` duc la fabric` s`-l iau pe
Gavin. Cum s-a ridicat zmeul?
– Destul de bine, dar n-a prea fost vântul puternic.
Copiii pornir` spre cas`, iar Judith \i f`cu semn lui
Sophy s` mai stea, a[a c` ea nu avu \ncotro. Nu-i f`cea
pl`cere s` stea de vorb` cu Judith pentru c` ea nu-i
spunea niciodat` lucruri bune.
– Sophy, am discutat cu fratele t`u dup` ce ai ple-
cat [i mi-a vorbit despre somnambulismul t`u.

141
Sophy ro[i. Ea \i spusese mamei sale despre ce se
\ntâmplase atunci, \n prima noapte. Familia discutase
problema [i Nick \[i \nchipuise c` [i Judith [tia. Dar
nu era a[a [i Judith o privea suspicioas`.
– Cred c` nu [tii unde te duci când porne[ti la
miezul nop]ii, \mbr`cat` \n c`ma[` de noapte. Dar
nu-]i face probleme, mai ai doar o s`pt`mân` de stat
aici, sper c` nu ]i se \ntâmpl` asta mereu?
– Tocmai asta este problema cu somnambulismul,
pleci dar nu [tii unde ajungi...
Judith râse ca de o glum` bun` apoi \i spuse ce
b`iat dr`gu] este fratele ei [i o \ntreb` cu ce se ocup`,
iar când afl` c` acesta este avocat, spuse c` este bine
s` ai [i a[a ceva \n familie. Dar din privirile pe care i
le arunca Judith, Sophy \n]elese c` nu avea cum s`-i
\nl`ture suspiciunile [i c` aceasta n-o va accepta nicio-
dat`. De fapt, nici nu-mi pas`, \[i spuse Sophy dup` ce
se gândi c` nu va avea de ce s`-i par` r`u când se va
sfâr[i vacan]a copiilor. Nimeni n-o va opri s` p`streze
leg`tura cu copiii sau cu so]ii Greenhaugh. Sophy
\ncepu s`-[i fac` planuri pentru s`pt`mânile care
urmau. Spera c` mama [i sora ei o vor l`sa s` le ajute
la magazin, [i c` va putea \nv`]a de la ele; iar via]a ei
social` se va \mbun`t`]i, va c`uta s` ias` cât mai mult,
s`-[i fac` prieteni.

142
|ntr-un fel sau altul se \ntorcea la Peter, de[i acesta
continua s` ias` cu Marie Anne. Nu trecuse decât o
lun` de când ea \l g`sea cel mai grozav b`rbat [i-[i
aminti de el ascultându-l pe Neil Diamond, care cânta
Summer Love, \n timp ce copiii urm`reau o emisiune
la televizor. Amintirile revenir` cu putere, iar chipul
lui Peter \i ap`ru tot mai viu \n fa]a ochilor. Ar fi fost
ciudat s` nu [i-l poat` aminti dup` doar patru
s`pt`mâni, de[i acum nu mai sim]ea nici un fel de
durere. Dar nici bucurie. Nu mai tânjea dup`
apropierea lui, nu-l mai dorea cu disperare.
Sun` telefonul [i se ridic` s` r`spund`, cu toate c`
nu auzea mare lucru din cauza vocii lui Neil
Diamond, dar când auzi glasul lui Peter nu putu s`
nu-i spun`:
– Peter! Tocmai la tine m` gândeam!
– Adev`rat? Sophy, tocmai am discutat cu Nicholas.
Mi-a spus c` ne-ai auzit vorbind \n acea duminic`.
– Da.
– A[ putea s` te v`d \n seara asta?
Sophy se gândi c` ar fi bine s`-l vad`, s` ias` din
starea \n care intrase de la sosirea lui Judith. Pe fata
asta o considera capabil` s`-i submineze \ncrederea \n
sine, lucru pe care câteva ore petrecute cu Peter l-ar
diminua.

143
– A[ putea veni s` te iau \ntr-o or`, Sophy, spune-mi
doar unde trebuie s` vin. Pân` acum el nu mai d`duse
vreodat` semne de ner`bdare.
– {tii unde m` aflu?
– Da, mi-a spus Nicholas. Vin acolo \ntr-o or`, Sophy.
Ea puse receptorul \n furc` iar Felicity, care ascul-
tase discu]ia, o \ntreb`:
– ~sta era telefonul pe care-l a[tep]i de atâta
vreme?
– Da, admise Sophy. M` duc s-o rog pe doamna
Greenhaugh s` se ocupe de voi \n seara asta.
Doamna Greenhaugh se ar`t` chiar \ncântat` c`
Sophy \[i lua o sear` liber`, ba chiar \i d`du [i o cheie
\n cazul \n care \ntârzia prea mult.
Peter vine pân` aici dup` mine, \[i spuse ea fericit`,
privindu-se \n oglind`. |[i fard` obrajii, aplic` ni[te
rimel [i o umbr` de fard pe pleoape pentru a face ca
ochii ei s` arate mai str`lucitori. Se \mbr`c` \n pan-
taloni, bluz` de m`tase [i sandale cu tocuri \nalte.
Curând ap`ru [i Peter. |i sim]ise lipsa a[a c`-l \mbr`]i[`
ca pe un prieten drag. Peter \i spuse c` arat` extraor-
dinar, de fapt, toate cuno[tin]ele lor \i vorbiser`
despre schimbarea care se produsese cu Sophy.
– Ai vrea s`-]i fac un tur al casei Tighe? E[ti un mare
admirator al lui.

144
– Nu, Sophy, a[ vrea s` ie[im cât mai repede de aici.
Peter nu-[i lua ochii de la ea. Sophy era complet
schimbat`. Era frumos [i discret machiat`, \mbr`cat`
cu bun gust, p`rul \i era frumos aranjat. Dar adev`rata
schimbare se petrecuse \n sufletul ei [i tocmai despre
asta ar fi vrut el s` afle mai multe.
– Cum ai ob]inut slujba asta, Sophy?
– Cu pu]in noroc.
El \ncepu s`-i spun` cât de r`u \i p`rea c` ea auzise
discu]ia lui cu Nick, iar Sophy \[i \nchipui c` el va
\ncerca s`-i explice c` tr`sese o concluzie pripit`, c`
nu avusese inten]ia s-o rup` cu ea, a[a c`-l \ntrerupse.
– Am auzit c` te vezi din nou cu Marie Anne.
– Da, ne-am v`zut o singur` dat`. Dar de unde ai
aflat?
– Cress mi-a spus, dar a f`cut-o \n ideea c` \l con-
sider` pe Gavin nu numai angajatorul ci [i amantul
meu.
Dup` ce rosti aceste vorbe Sophy realiz` c` n-ar fi
trebuit s-o fac`, dar r`ul se produsese deja.
– {i chiar a[a este, Sophy? Fii sincer`!
– Dac` ar fi \ncercat [i a doua oar` sigur ar fi avut
o [ans`. Sophy mai credea c` dac` ea ar fi cedat n-ar
mai fi ap`rut Judith. Dar acestea erau lucruri pe care
nu era dispus` s` le m`rturiseasc` nim`nui. Privindu-l

145
pe Peter constat` c` era foarte intrigat, dar [i fascinat
de ea. O privea de parc` abia acum \ncepea s-o
cunoasc`. Acum [i lui \i era clar c` ea putea s`
fascineze un b`rbat ca Tighe. Privind cum pe sub bluza
de m`tase i se conturau sânii, el se \ntreb` cum de nu
observase pân` acum c` ochii ei erau verzi, cu iriza]ii
aurii.
Se \nvârtir` cu ma[ina pentru a g`si un loc de par-
care la restaurantul \n care o dusese Gavin pe ea, dar
Sophy suger` restaurantul chinezesc din apropiere.
Mâncar` cu poft`, b`ur`, iar Sophy vorbi mult, flirt` [i
p`ru c` se simte foarte bine, ceea ce-l f`cu pe Peter s`
remarce:
– Chiar [i culoarea ochilor ]i s-a schimbat, Sophy!
– Cred c` nu te-a interesat niciodat` s-o afli! \i
repro[` ea dar f`r` s` insiste. Sophy continua s`-i zâm-
beasc` pentru c` nu de mult \l iubise [i-[i dorise s`
fac` dragoste cu el. Era con[tient` de felul \n care se
comporta. |n ma[in` \[i a[ez` capul pe um`rul lui, iar
când ma[ina o lu` pe un drum l`turalnic, se lipi toat`
de el.
– E[ti frumoas`, Sophy, zise el [i o s`rut`. Ea [tia c`
nu acesta era momentul indicat dar \l \nl`n]ui ca o
lian`. Dar imediat ce v`zu c` Peter este robit de pasi-
une, ea i se desprinse din bra]e [i-i spuse:

146
– Peter, este prea târziu, am promis c` m` \ntorc pe
la unsprezece. Dar de s`pt`mâna viitoare m` \ntorc
acas`, ne-am putea \ntâlni luni seara.
– Bine, Sophy, cum dore[ti, \i spuse el, eliberând-o
nu f`r` regret. Peter o mai s`rut` o dat` [i plec`.
Sophy avea cheia dat` de doamna Greenhaugh [i
imediat ce descuie v`zu c` \n holul de la intrare ardea
lumina. Gavin deschise imediat u[a de la birou. Sophy
\[i imagin` c` rujul i se \ntinsese pe fa]` c` p`rul \i era
ciufulit [i nu voia s` fie v`zut` astfel tocmai de el. Dar
nu avea cum s`-l evite.
– Ai petrecut o sear` pl`cut`? o \ntreb` el.
– Da, mul]umesc, foarte pl`cut`.
– Sper c` nu s-a terminat cu un viol?
– O, nu! Sophy \nghe]` când l`sând privirea \n jos
observ` c` bluza \i era desf`cut` pân` \n talie.
– V`d c` fost o revedere furtunoas`, ar fi mai bine
s`-]i \nchei nasturii pân` nu apare doamna
Greenhaugh!

147
Capitolul 8

– Ai avut o sear` frumoas`? o \ntreb` [i Felicity de


cum se trezi.
– Grozav`, \i spuse Sophy, apoi v`zând c` vrea s`
se \mbrace tot cu costumul de ]iganc` adus de Gavin,
care se cam murd`rise, \i spuse: Iubito, ast`zi vei
\mbr`ca jean[ii, este o zi normal` de lucru, gata cu dis-
trac]ia!
Apoi, duse costumul la baie pentru a-l sp`la de
mân`. Trecând prin buc`t`rie observ` c` Gavin luase
micul dejun [i se bucur` c` plecase pentru c` dup`
seara trecut` nu se gr`bea s` dea ochii cu el. Pe Judith
n-o v`zuse, dar asta nu \nsemna c` nu se mai afla \n
cas` pentru c` se scula mai târziu diminea]a.
– Te-ai distrat bine cu iubitul t`u? o \ntreb` [i
doamna Greenhaugh.

148
– Da, foarte bine, zise Sophy, vrând s` precizeze c`
\ntre ea [i Peter nu mai era nici o rela]ie. Judith este \n
camera ei?
– Nu, dar se va \ntoarce destul de repede. Domnul
Gavin a plecat foarte devreme, s-a \ntâmplat ceva la
fabric`.
– Sper c` nu este ceva grav, zise Sophy [i \ncepu s`
spele costumul lui Felicity.
– E[ti cam t`cut` ast`zi, Sophy, remarc` doamna
Greenhaugh. Casa va fi altfel dup` plecarea ta [i a
copiilor. Ai fost o fat` de n`dejde, Sophy, \mi pare r`u
c` te vom pierde.
– {i eu v` voi sim]i lipsa, zise Sophy care [tia c` nu
mai avea la ce s` viseze de acum \nainte [i c` o a[tep-
tau numai zile cenu[ii.
Duse copiii la o plimbare pe lacul Windermere
[i, ca niciodat`, Sophy deveni foarte con[tient` de
trecerea timpului. De fapt, [tiuse de la \nceput c`
slujba era temporar`. De acum \ncepuse parc` s`
m`soare clipele care se scurgeau ca marcate de un
ceasornic interior. Era ultima zi de luni pe care avea
s-o petreac` aici, ultimele pove[ti pe care s` le
spun` copiilor. Seara, Felicity o lu` de gât [i o
\ntreb`:
– Acum e[ti fericit`, Sophy? Nu mai trebuie s`
a[tep]i telefoanele lui.

149
Dar ea \ncetase de câtva timp s`-i a[tepte tele-
foanele. Peter promisese c-o va suna, dar acum ea
nu-[i va mai ]ine respira]ia la auzul telefonului. Va
trebui s` m` conving c` sunt fericit` [i f`r` Peter, \[i
spuse ea [i ie[i zâmbind din camera copiilor. Gavin
era a[ezat pe hol \ntr-un fotoliu. Când \l v`zu, \i pieri
zâmbetul.
– Nu vreau s` fiu eu cel care-]i fur` zâmbetul,
Sophy, zise el, m` bucur [i eu dac` v`d pe cineva
fericit.
El intr` \n camera copiilor s` le spun` noapte bun`,
iar ace[tia \i povestir` tot ce f`cuser` peste zi, mai ales
excursia pe lacul Windermere. Sophy \ncepu s`-[i fac`
probleme c`ci nu [tia dac` s`-[i cear` scuze pentru c`
intrase cam r`v`[it` \n cas` noaptea trecut`. Dar mai
ales ar fi vrut s`-i spun`: “|]i vine s` crezi c` Peter nu
este dragostea vie]ii mele?” Dar când \l v`zu ie[ind din
camera micu]ilor prefer` s`-l \ntrebe dac` are ceva de
dactilografiat, atât.
– Da, ar fi ceva, zise el [i Sophy \l urm` \n birou.
Doamna Greenhaugh mi-a spus c` ai avut probleme la
fabric`.
– Poftim? zise Gavin ridicând \ncruntat ochii din
hârtiile sale. A, n-a fost mare lucru. Te rog dactilo-
grafiaz`-mi astea, spuse el \ntinzându-i un teanc de
hârtii.

150
Sophy le studie mai \ntâi, c`ci nu-i era prea u[or s`
dactilografieze ni[te cifre care pentru ea nu \nsemnau
nimic.
Dar tocmai atunci sun` telefonul, iar Gavin care
r`spunsese \i \ntinse receptorul.
– Este pentru tine, Sophy, mama ta.
Mama ei o sunase pentru a-i spune cât de
mul]umit` era c` reluase rela]ia cu Peter.
– Ai fost uimit` de vizita lui Nicholas? o \ntreb`
mama ei.
– Da, a fost o surpriz` pl`cut`, admise Sophy.
– El ne-a povestit [i despre discu]ia pe care a avut-o
mai apoi cu Judith. I s-a p`rut o fat` foarte dr`gu]`,
care ]ine la tine.
– Mam`, te rog s` m` scuzi acum, dar nu mai pot
sta de vorb`, am de terminat ni[te materiale, mai vor-
bim la sfâr[itul s`pt`mânii când voi veni acas`.
Nici nu apuc` s`-[i reia locul \n fa]a ma[inii de scris
c` telefonul sun` din nou; de data asta era Peter.
– Nici nu [tii cum num`r orele pân` când ne vom
revedea, Sophy. El o invit` la o petrecere organizat`
de colegi, apoi \i vorbi despre un film bun care rula \n
ora[. Discutar` despre programele pe care urmau s`
[i le fac` \mpreun` dar la un moment dat Sophy
observ` c` Gavin \ncepuse s`-[i piard` r`bdarea [i
b`tea cu degetele \n birou.

151
– Trebuie s` \nchid acum, \i spuse ea.
– Te mai sun [i mâine, zise Peter.
– Scuze, \i spuse ea lui Gavin dup` ce \nchise tele-
fonul, atât Peter cât [i mama erau dornici de vorb`, ca
niciodat`.
– Mai a[tep]i vreun telefon?
– Nu.
– Este bine, pentru c` eu a[tept un mesaj impor-
tant.
Sophy \ncepu s` dactilografieze \n t`cere, pân`
sun` telefonul din nou, pentru Gavin de data asta. Din
vocea lui ea \n]elese c` se \ntâmpla ceva nepl`cut.
Gavin o privi [i \i spuse:
– Sophy, nu am nici o grab` cu materialul `sta, po]i
s`-l la[i pe mai târziu.
Sophy se ridic` [i \nchise u[a \n urm` ei.
A doua zi, el plec` exact când Sophy cobora cu
copiii la buc`t`rie. Spuse un la revedere gr`bit [i
ie[i.
– Este foarte moroc`nos de câteva zile, spuse
doamna Greenhaugh de parc` ar fi vrut s`-i g`seasc`
scuze.
Copiii nu se sinchisir` de comportamentul unchiu-
lui lor, pentru c` era ziua \n care soseau \n vizit` pri-
etenii lor, copiii familiei Robinson. Mary Robinson i se
confes` Sophyei de cum o v`zu:

152
– Slav` Domnului c` este ultima zi de vacan]`, mi-au
mâncat sufletul. Apoi, li se adres` gemenilor: [i voi v`
\ntoarce]i la [coal`?
– Da, vor fi acolo duminic`, r`spunse Sophy \n
locul lor.
– Ce cas` frumoas`! exclam` Mary Robinson.
Spune-mi Sophy, vei mai lucra aici [i cu alte ocazii?
Sophy \ncepu s` râd`.
– Nu [tiu, poate.
Copiii petrecur` ziua \ntr-un mod foarte pl`cut, iar
seara \[i luar` cu regret r`mas- bun [i plecar`. Sophy \i
culc` pe gemeni [i vru s` termine lucrarea lui Gavin,
dar dup` câteva minute de lucru se trezi scriindu-i
numele pe o bucat` de hârtie. Apoi continu`: Gavin
Tighe, te iubesc. Acesta era adev`rul, \l iubea din toat`
inima. Rupse hârtia \n buc`]ele mici pentru ca nu
cumva s-o g`seasc` Judith [i o arunc` \n co[. Când
veni doamna Greenhaugh s-o trimit` la culcare era tre-
cut de ora zece.
– Mai ai \nc` de lucru, Sophy?
– Nu lucrez, doamn` Greenhaugh, scriu o poveste
pentru gemeni.
– Ar fi mai bine s` te duci la culcare, ai avut o zi grea.
A doua zi plou` tot timpul, iar Sophy \[i spuse c`
\ntrucât nu mai avea mult timp de petrecut \n aceast`
cas`, voia s` p`streze cât mai multe amintiri.

153
– Uita]i ce-am g`sit! strig` Charles, la un moment dat.
Copiii se jucau cu un trenule] [i Charles \ntinsese
mâna dup` una dintre piese care-i c`zuse sub un scaun.
Charles avea capul unei statuete Staffordshire \n mân`,
iar doamna Greenhaugh tres`ri speriat`, apoi ridic`
privirea spre raftul pe care ar fi trebuit s` se afle statueta.
– Eu n-am spart-o, zise Sophy.
– Sunt sigur` c` nu, [i nici copiii. Dar poate am fi
putut s-o repar`m, dac` cel care a spart-o ar fi spus [i
am fi recuperat toate cioburile.
– Poate Gavin a spart-o.
– Poate, zise doamna Greenhaugh, dar nu uit` s`-l
\ntrebe pe Gavin, care spuse c` nu avea idee cine o
sp`rsese.
Peter suna de dou` ori pe zi. Se oferi s` vin` s-o ia.
Sophy \i r`spundea de fiecare dat` cu prietenie, dar
era con[tient` c` nu mai simte nimic pentru el. Nici pe
Gavin nu-l prea v`zu pentru c` pleca devreme [i se
\ntorcea târziu. Veni [i ziua \n care copiii plecau la
[coal`. Aveau amândoi lacrimi \n ochi când le spuse c`
venise momentul desp`r]irii.
– O s` mai vii [i \n alte vacan]e, Sophy? o \ntreb` Charles.
Felicity \i r`spunse cu evident` triste]e \n glas.
– Sophy se m`rit`, nu mai poate veni la noi.
– Chiar te m`ri]i, Sophy? o \ntreb` doamna
Greenhaugh.

154
– Nici vorb`!
– {i atunci, de ce nu r`mâi aici, cu noi? \ntreb`
doamna Greenhaugh, iar Sophy o privi de parc` o
vedea pentru prima oar`. Ne-ai fost de mare ajutor.
– {i Judith? Nu m` agreeaz`.
– Dar nu este \nc` so]ia lui Gavin. Iar el sper` c` eu
am s` te conving s` r`mâi, Sophy.
– Doamn` Greenhaugh mi-a]i putea l`sa timp de
gândire?
– Desigur Sophy, gânde[te-te cât vrei!
Sophy petrecu restul zilei \n afara casei, plimbân-
du-se, \ncercând s` rezolve toate problemele care
ap`ruser` \n ultimul timp. Dac` ar discuta invita]ia
doamnei Greenhaugh cu p`rin]ii, ei ar chema-o
acas` f`r` \ndoial`, la fel Nicholas [i Cress. {i Peter.
Sophy \[i dori s` nu i se fi dat ocazia de a r`mâne.
Reveni \n camera ei pe care, de[i era destul de
târziu, \ncepu s-o str`bat`, cu mâinile \ncle[tate,
\ncercând s`-[i potoleasc` emo]iile. Gavin deschise
u[a [i o \ntreb`:
– De ce nu te culci, Sophy?
– Am o problem`, nu pot s` dorm.
– To]i avem probleme, dar vorbe[te-mi despre ceea
ce te fr`mânt` pe tine.
– Doamna Greenhaugh mi-a propus s` r`mân aici,
s` m` ocup de cas`.

155
– {i?
– Dac` te \nsori cu Judith vor fi probleme pentru
c` ea nu m` vrea aici.
– Nu m` \nsor cu ea.
– P`i... eu m-am tot gândit la aceast` propunere.
|mi place s` stau aici, s` lucrez, so]ii Greenhaugh \mi
sunt foarte dragi. Dar \n acela[i timp m` gândesc c`
dac` m-a[ duce acas`, mama m-ar l`sa s` lucrez \n
magazinul de antichit`]i, ceea ce mi-ar pl`cea la fel de
mult.
Sophy ar fi vrut s`-l aud` spunând: “R`mâi, avem
nevoie de tine!”
Dar Gavin se \nc`p`]âna s` tac`. |n cele din urm` el
\[i pierdu r`bdarea [i-i spuse
– Sophy, hai s` spunem lucrurilor pe nume! Tu
vrei s` te \ntorci acas` din cauza lui Peter Fisher! Nu
\n]elegi ce prostie ai face? Dac` te voia, te lua de
nevast` de la \nceput!
– Dar tu [i Judith? Nu-]i dai seama ce-ar face din
casa asta?
– |mi dau seama, Sophy!
Dup` ce-l privi insistent, Sophy \[i lu` inima-n din]i
[i-l \ntreb`:
– Gavin, tu m` vrei aici?
– Te voi ]ine cu for]a dac` va fi cazul!
– Glume[ti!

156
– Nu glumesc, Sophy, vreau s` r`mâi. |]i aminte[ti
vizita pe care am f`cut-o la fabrica mea? Sophy \ncuvi-
in]`. Atunci, am sim]it c` mi-ar fi mai bine dac` te-a[
lua cu mine, mi-a pl`cut s` te am al`turi. Materialele
pe care mi le-ai dactilografiat atunci nu erau urgente,
dar ]i-am cerut s` le ba]i pentru c`-mi f`cea pl`cere s`
te am al`turi. |n s`pt`mâna \n care am fost plecat abia
am a[teptat s` m` \ntorc s` te v`d.
– Dar ai adus-o [i pe Judith.
– Au fost mai multe Judith \n via]a mea... dar de
acum nu vei exista decât tu pentru mine. Cu condi]ia
s`-l ui]i pe acest Peter... Sophy, te cer de so]ie. Pe
Fisher nu-l iube[ti, este clar, nici el pe tine, dar voi
\ncerca s`-l consolez cu ceea ce-[i dore[te mai mult, o
slujb`. Gavin o lu` \n bra]e [i o s`rut` cu pasiune.
Sophy se lipi de el [i-i r`spunse la s`rut.
– E[ti con[tient` de ceea ce faci acum, Sophy?
Ultima dat` am avut impresia c` am gr`bit lucrurile...
– Nu m` deranjeaz` s` fiu gr`bit` astfel.

Sfâr[it

157
Ultimele apari]ii:

Colec]ia „EL [i EA“

365. Lee Williams – Oriunde [i \ntotdeauna


366. Donna Carlisle – B`rbatul surorii ei
367. Judith Smith – Acuzat de crim`
368. Patty Copeland – Punctaj final
369. Glenna McReynolds – Copilul abandonat
370. Teresa Dawson – Fa]a str`inului
371. Teresa Dawson – B`rbatul renegat
372. Isabelle Marais – Mai mult decât iubi]i
373. Valerie Duhamel – Valea opalelor
374. Christine Orban – Mesaj \ntârziat
375. Kate Freiman – Golful de argint
376. Cynthia Powell – Erou de \nchiriat
377. Sabine Clark – Un adversar pe m`sur`

Colec]ia „ROZ“

90. Louella Cramer – Sfâr[itul co[marului


91. Paula Firth – Inima bine p`zit`
92. Carole Dean – Insula din Caraibe
93. Paula Firth – Cecul f`r` acoperire
94. Charlotte Sparks – Comoara pierdut` a
olandezului
Ultimele apari]ii:

Colec]ia „ROMANTIC“

365. Debra Dixon – Flori pentru o mireas` uituc`


366. Cynthia Harrod-Eagles – Pe aripile iubirii
367. Susan Doyle –Dulce-amar melodia curgea
368. Eugenia Riley – Atrac]ie irezistibil`
369. Elizabeth McInthyre – N`b`d`ile dragostei
370. Kristen Robinette – Moneda spaniol`
371. Jude Mace – Un pariu riscant
372. Suzanne Dye – Via]a \n doi
373. Marilyn Jordan – Hoinarul m`rilor
374. Linda Adams – Lungul drum spre cas`
375. Carole Dean – Un b`rbat numit Blue
376. Gayle Kasper – Casa de piatr`
377. Linda Cajio – Partida perfect`

Colec]ia „DE AUR“

57. Marjorie Norrell – Mireas` pentru o zi


58. Lass Small – Salty [i Felicia
59. Dorothea Kemp – Omul junglei
60. Norma Jeffrey – Nodul strâns al dragostei

Colec]ia „NOSTALGIC“

25. Barbara Cartland – Logodnica \nd`r`tnic`


26. Barbara Cartland – Contrabandista
27. Barbara Cartland – Aventurierul din Camargue
28. Barbara Cartland – Frumoasa Ventura
Solicitan]ii la

„CARTEA PRIN PO{T~“


se pot adresa
„S.C. ALCRIS 94 DIFUZARE“

Bucure[ti, str. Teodosie Rudeanu 54, sector 1


tel. 01-223.63.07. sau C.P.-41-129.
Pentru rela]ii editoriale se pot adresa editurii:
str. Panait Istrati 62, sector 1
tel/fax 01-224.16.98.
161