Consiliul (de Miniştri al) Comunităţilor Europene reprezintă centrul de greutate instituţional al

Comunităţilor, fiind in substanţă organul principal, chiar adevăratul organ dotat cu putere de
decizie. In Consiliu sunt adoptate liniile directoare ale acţiunii Comunităţilor. Influenţa
Consiliului rezidă şi in aceea că el poate discuta toate problemele pe care statele le doresc să fie
tratate impreună. Este un organ in care reprezentanţii fiecărui stat adoptă acte care ii angajează şi
care sunt aplicabile fără a mai fi ratificate. Consiliul este un organ interguvernamental in care sunt
reprezentate statele membre printr-un ministru al guvernului naţional, delegat in funcţie de
problemele inscrise pe ordinea de zi. Deci, după caz: miniştrii afacerilor externe, de finanţe, ai
agriculturii etc., insoţiţi de funcţionari şi experţi.
Instituţia Consiliului de Miniştri a căpătat, prin Tratatul din februarie 1965, denumirea de Consiliu
al Comunităţilor Europene, substituindu-ase celor trei consilii anterioare, iar după Tratatul de la
Maastricht şi-a schimbat denumirea in Consiliul Uniunii. Regulile de funcţionare sunt definite in
dispoziţiile art. 26-30 din Tratatul CECO, art. 145-154 ale Tratatului CEE şi art. 115-185 din
Tratatul CEEA. Preşedinţia Consiliului este asigurată cate 6 luni pe rand de către membrii
acestuia, asigurandu-se astfel o strictă egalitate intre toate statele reprezentate. Preşedintele
Consiliului nu are o autoritate superioară celorlalţi membri, dar aceasta nu il impiedică să aibă o
influenţă reală asupra conducerii lucrărilor comunitare.
Competenţele Consiliului sunt definite in art. 145 din Tratatul CEE, dar şi aici practica a
completat dispoziţiile din textul mai sus citat. Potrivit art. 145, "in vederea asigurării realizării
obiectivelor fixate prin prezentul Tratat şi in condiţiile prevăzute de acesta, Consiliul asigură
coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre şi dispune de putere de decizie."
Din acest ultim punct de vedere, Consiliul exercită o putere legislativă, adică poate adopta măsuri
obligatorii pentru statele membre şi, in anumite situaţii, şi pentru particulari.Aceste măsuri sunt
prevăzute in art. 189 din Tratatul CEE.
La inceput, sesiunile Consiliului nu erau publice, dar o decizie adoptată de Consiliul European in
decembrie 1982 la Edinburgh stipulează că unele dezbateri pot fi retransmise prin intermediul
televiziunii dacă aceasta s-a aprobat in unanimitate. S-a decis ca şi rezultatul votului să urmeze
aceeaşi practică.
Consiliul de Miniştri va exercita, impreună cu Parlamentul European, funcţia
legislativă şi cea bugetară, precum şi funcţii de definire a politicilor şi de coordonare, conform
condiţiilor stabilite prin Constituţie.