Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
“
dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/iti-multumim-din-inima-partid
– Mi-am adus aminte de poezia lui George Lesnea pe care eram puși s-o învățăm pe
dinafară la școală. Suna cam așa:
Ce frumos! Un mesaj limpede – „Nu scapi nici mort!“ – exprimat într-o formă simțitoare și
elegantă.
Dacă stau să mă gîndesc bine, n-am mai auzit invocată atît de des omniprezența și
omnipotența Partidului de zeci de ani.
Pe cutare doamnă, Partidul a făcut-o, Partidul s-o desfacă. Cutare domn se va supune
voinței Partidului. Un alt – sau același? – domn nu vrea nicicum să vatăme Partidul.
Partidul e și sensibil – „Nu e nici o tensiune în Partid!“ – și înțelept: „Așa a hotărît Partidul!“
Sub voința lui te pleci cum se pleacă tot omul sub mîna sorții: „Așa a vrut Partidul!“
Partidul e-n toate. Cele trei calități ale unei doamne pentru a ocupa postul de premier sînt
enumerate de către mai-marele Lui: 1) E politicoasă; 2) Nu s-a dezis niciodată de
Programul de guvernare; 3) Susține modificarea legilor Justiției. Nu m-aș mira deloc dacă
aleasa doamnă va depune jurămîntul așezîndu-și mîna dreaptă, în loc de Biblie, pe
Programul de guvernare.
În armată, cele cinci ore de învățămînt politico-ideologic din fiecare luni au fost mai greu de
suportat decît alergatul pe cîmp cu masca de gaze pe figură sau spălatul latrinelor. Cît am
fost profesor stagiar, a trebuit să înghit zeci și zeci de ore de ședințe de Partid.
1/2
Partidul e-n toate. În 1990, Partidul Național Liberal și-a deschis sediu pe Magheru,
aproape de Universitate. Mă simțeam atras de ideile liberale și vedeam, aproape zilnic,
oameni intrînd sau ieșind. N-am intrat – de teamă, de lehamite, habar n-am. Nici n-am
văzut vreodată vreun liberal pe holurile Universității, să ne-ntrebe de sănătate.
Am mai fost invitat pe la vernisajul a diferite „alianțe“ și „alternative“. N-am rămas la nici
una. Poate am făcut rău.
Sper măcar ca manualul unic al domnului Pop să repare, cît mai e vreme, această lacună.
Și s-ar cuveni ca, atunci cînd elevii, la deschiderea școlii, încep să frunzărească cu mîini
tremurînde de emoție noile manuale, încă mirosind a clei tipografic, să-i întîmpine, de pe
prima pagină, zîmbetul cald și prietenos al domnului Dragnea. Și ca viitoarele metodici să
reintroducă la orele de curs, după intonarea imnului național, momentul solemn al „intuirii
Portretului“. Partidul e-n toate. Precum zicea versul de odinioară:
P.S. Și dacă tot l-am pomenit pe Lesnea, poate ne amintim și de mai vîrstnicul Caragiale.
Apud Trahanache: „Noi votăm pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul întreg…
pentru că de la partidul întreg atîrnă binele țării și de la binele țării atîrnă binele nostru…“
2/2