Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anexa 1
Anexa 1
ro/practica-medicala/18424-tulburarile-de-alimentatie-
patologii-intricate-psihosomatice.html
Anorexia si bulimia nervoasa sunt definite ca sindroame caracterizate in principal prin paternuri
alimentare bizare si preocupare excesiva pentru greutate.
Provin din aceeasi radacina fiziopatologica – teama obsesiva de ingrasare – prezentand insa
manifestari clinice si prognosticuri diferite.
Istoric si prevalenta
Anorexia nervoasa a fost descrisa in 1689 de Morton, dar definita ca atare de sir Gull, fiind mult
timp confundata cu apoplexia hipofizara.
In 1930 – Berkman publica un studiu pe 117 paciente si dezvolta teoria bazei psihopatologice a
afectiunii.
Adevarata prevalenta a anorexiei si bulimiei nu este cunoscuta, discrepantele provenind din
aplicarea diferita a criteriilor de diagnostic.
Actualmente, se considera ca frecventa AN este de 2-3 % din populatia generala, insa frecventa
este in crestere. Similar, BN apare la 1-4% din populatie.
Predomina la fetele adolescente, dar se observa o scadere a varstei de debut catre anii prepuberi
(10-11).
Diagnostic
Desi baza diagnosticului sta pe DSMD 4 (diagnosticul tulburarilor mentale –ASOCIATIA
AMERICANA DE PSIHIATRIE) – deja se folosesc si sunt in aplicare DSMD 5 {I 6, datorita
prezentei in practica a tulburarilor de alimentatie neincadrate in AN si BN, denumite generic
EDNOS.
Forme specifice:
Forma restrictiva – pacienta nu foloseste diuretice, laxative si nu isi induce varsaturi dupa un
exces alimentar – ciclul ‘’binge-eating-purging’’
Forma binge eating-purging – pacienta ingereaza in mod repetat cantitati crescute de alimente,
urmate de inducerea de varsaturi, folosirea de purgative si diuretice.
TABLOU CLINIC
TRASATURI DEMOGRAFICE – predominant la fete, cu debut frecvent la 4-5 ani
postmenarhal, frecvent dupa un eveniment stresant din viata personala.
ANOREXIA NERVOASA
SIMPTOME
- satietate precoce si dureri abdominale
- intoleranta la frig si hipotermie reala
- tulburari de somn
- constipatie
- acroparestezii
- amenoree, oligomenoree
SEMNE FIZICE
- deficit ponderal sever mascat de haine lungi si groase – se considera forma severa cand BMI –
index de masa corporala – scade sub 14 kg/m2
- tegumente reci, aspre, palide, carotinemice
- hipertricoza
- edeme periferice
- atrofie musculara
- bradipnee
- bradicardie si hipotensiune < 70 mmHG – tensiunea sistolica, prolaps de valva mitrala
- hipertrofia glandelor parotide
ANOMALII DE PERCEPTIE
- negarea bolii si a pierderii excesive in greutate
- negarea simptomelor oboselii cronice, foamei
- rezistenta la tratament
- perturbarea imaginii vizuale si tactile a propriului corp – tulburari somatosenzoriale ale
imaginii corporale ’’sunt prea grasa’’ – desi pacientele sunt casectice.
Desi este o particularitate a comportamentului adolescentelor in general, cu timpul, la cele
normale dispare aceasta supraestimare a greutatii.
TABLOU CLINIC
BULIMIA NERVOASA
TRASATURI DEMOGRAFICE – frecventa dominanta la femei, mamele pacientelor mai
frecvent obeze decat lotul martor.
SIMPTOME
- tulburari gastrointestinale secundare ciclurilor binge eating purging-meteorism, constipatie-
diaree, dureri abdominale, greata.
- tulburari menstruale –menstre neregulate si oligomenoree
- tetanii si convulsii – datorate alcalozei metabolice
- depresii si tulburari obsesiv-compulsive
SEMNE FIZICE
- greutate normala sau discret supraponderala
- eroziuni dentare din cauza varsaturilor
-semnele caracteristice anorexiei apar foarte rar
ANOMALII DE PERCEPTIE
Aceeasi supraestimare a greutatii si formei corpului ca si la grupul cu anorexie
TULBURARI DE COMPORTAMENT
- ingestie crescuta, haotica de cantitati mari de alimente, in combinatii si succesiuni bizare –
dulce-sarat si apoi iar dulce, in secret, in mod ritualic
- episodul este declansat de o ingestie ocazionala de o gustare bogata caloric – in special
carbohidrati care ulterior declanseaza o senzatie de pierdere a controlului alimentar, de ‘’tot sau
nimic’’
- urmeaza comportamentul tip purging – inducerea de varsaturi, folosirea de laxative si diuretice
– de notat ipecacul folosit ca laxativ ce determina miopatie si posibil cardiomiopatie
- asocierea de comportamente antisociale – alcool, consum de droguri, furt de alimente,
promiscuitate sexuala.
MODIFICARI PARACLINICE
In general, modificarile analizelor de laborator sunt tipice tuturor formelor de semistarvare.
Modificarile din anorexie si bulimie sunt similare, cele din anorexie fiind mai pregnante.
Modificari hematologice:
- anemie, leucopenie si trombocitopenie – prin hipoplazie medulara
- in frotiu periferic – uneori acantocite
Modificari biochimice:
- electrolitice – hipopotasemie – in special secundara folosirii de laxative si varsaturilor
- hipoalbuminemie si valori normale ale proteinelor plasmatice – pacientii consuma relativ multe
proteine in prima faza de dieta
- hipercolesterolemie medie – in anorexie – cu LDL colesterol crescut
- valori crescute ale betacarotenului si derivati ai vitaminei A
- depresia functiei imunitare cu deficit de imunoglobulina M si G, reversibile cu realimentatia, de
notat scaderea fractiei C3 – marker al severitatii anorexiei.
- amilazemie crescuta – in special in bulimia nervoasa
- uneori azotemie prerenala
MODIFICARI ENDOCRINE
Modificarile in anorexia nervoasa sunt secundare – fara evidentierea unei disfunctii primare
tiroidiene, ovariene, hipofizare sau adrenale.
Modificari hipotalamo-hipofizare
- valori scazute ale gonadotropilor-LH si FSH si scaderea raspunsului la LHRH
- pattern de secretie al LH si FSH de tip prepuber sau pubertar – secretie doar nocturna
Exprimarea clinica a acestor modificari este amenoreea ce apare la jumatate din paciente
concomitent cu debutul afectiunii, la altele amenoreea precedand tulburarea de alimentatie, iar la
restul aparand dupa scaderea severa in greutate. Modificarile sunt reversibile cu castigul in
greutate, persistand insa daca si psihotrauma ce a declansat tulburarea de alimentatie persista.
Acest tablou este caracteristic anorexiei, in bulimie fiind exprimat variabil, amenoreea aparand
rar.
- valori crescute ale hormonului de crestere GH si scazute ale somatomedinei C-IGF1-
pseudorezistente la GH prin efectele malnutritiei pe secretia de IGF1
- valori normale sau scazute ale PRL – prolactinei – atat in anorexie, cat si in bulimie
- valori normale ale TSH – tirostimulant hormon – si intarzierea raspunsului la TRH-tireotrop
hormon
- valori normale ale ACTH – adrenocorticotrop hormon – si scaderea raspunsului la CRH –
corticotrop hormon
- anomalii ale secretiei de hormon antidiuretic ADH – cu lipsa eliberarii la stimulii osmotici si
poliuria consecutiva – mai frecvent observate in anorexie.
Modificari tiroidiene
Desi expresia clinica “bradicardie, frilozitate si rata scazuta a metabolismului bazal” poate
sugera hipotiroidismul, nu exista evidenta acestuia. Tabloul paraclinic obisnuit este de valori
normal-scazute ale tiroxinei-T4, valori scazute ale triiodotironina T3 si scazute ale reversT3.
Apar 2 forme ale euthyroid sick syndrome-(SINDROMUL EUTIROIDIENILOR BOLNAVI) –
prima mimand hipertiroidismul-T4 si RT3 crescute si T3 scazut, a doua, hipotiroidismul-T4 si
T3 scazute. Modificarile sunt reversibile cu recastigul ponderal.
In bulimie, valorile hormonale sunt in limite normale.
Modificari adrenale
Discrepanta clinica intre lipsa semne lor de exces de cortisol si hipercortisolismul biochimic
- valori crescute ale cortisolului plasmatic si ale cortisolului liber urinar cu anomalia supresiei la
dexametazona – atat in anorexie, cat si in bulimie.
Modificari gonadale
-valori scazute ale estrogenilor – atat estradiol si estrona – si ale progesteronului la femei si
testosteronului la barbati
ALTE MODIFICARI PARACLINICE
EKG-modificari nespecifice ale ST-T
-PET-hipometabolism global al creierului
TRATAMENT
Anorexia trebuie tratata cu maxima seriozitate din cauza ratei mari a mortalitatii.
Din pacate, nu exista tratament specific pentru anorexie si bulimie, desi multiple abordari
terapeutice sunt tentate sa faca acest lucru. Este necesara o buna colaborare interdisciplinara
endocrinolog-nutritionist-psiholog/psihiatru.
1.terapia cognitiv-comportamentala
2.CRT-terapia cognitiva de remediere
3.FBT-family based treatment
4.terapia medicamentoasa implica folosirea antidepresivelor triciclice standard-utilizate de ceva
timp. De ceva timp se considera ca inhibitorii recaptarii de serotonina – in special fluoxetina – ar
fi de electie. Alte medicatii folosite cu succes in anorexia nervoasa sunt antipsihotice atipice –
olanzapina si suplimentele cu zinc.
Asadar, in anorexie, care este caracterizata prin rezistenta la tratament, se utilizeaza terapia
cognitiva si realimentarea, asociind olanzapina si fluoxetina, dupa caz.
In bulimie au succes terapiile cognitive asociate cu inhibitorii recaptarii de serotonina si
stabilizatori ai dispozitiei.
Evident, in urgente si scaderi masive in greutate, pacientul trebuie spitalizat si stabilizat
cardiovascular, realimentat prin tub sau intravenos, cu corectie electrolitica si acidobazica.
In concluzie, tulburarile de alimentatie sunt boli cronice, cu evolutie de lunga durata, cu recaderi
frecvente si foarte rar cu recuperari complete.