A doua Funda ie

Isaac Asimov

PARTEA ÎNTÂI
CATÂRUL ÎN C UTARE

l
DOI B RBA I I CATÂRUL

CATÂRUL ... Aspectele bune ale regimului

impus de Catâr au ie it la iveal de-abia dup
derea Primei Funda ii. Dup pr bu irea
definitiv a Imperiului Galactic, Catârul a fost
primul care s-a prezentat istoriei cu un spa iu ce se
dorea într-adev r imperial. Vechiul imperiu
comercial al defunctei Funda ii fusese eterogen i
foarte pu in unit, în ciuda sprijinului subtil oferit de
previziunile psihoistoriei. Nu se putea compara cu
„Uniunea Lumilor", bine inut în frâu de c tre
Catâr, cuprinzând o zecime din volumul Galaxiei i
o cincisprezecime din popula ia sa. În special în
perioada a a-numitei C ut ri...
ENCICLOPEDIA GALACTICAl
l Toate citatele reproduse aici

din Enciclopedia Galactica

Sunt extrase din Edi ia cu nr.
ll6, publicat în l020 Era
Funda iei, de c tre Casa de
Editur Enciclopedia
Galactic , Terminus, cu
acordul editorilor.

ENCICLOPEDIA are mult mai multe de spus

despre Catâr i Imperiul s u, dar majoritatea sunt
lucruri care nu au leg tur direct cu povestea
noastr . i, în orice caz, sunt mult prea
neinteresante pentru a ne fi de vreun folos. În
esen , articolul analizeaz condi iile economice
care au dus la ridicarea "Primului Cet ean al
Imperiului" titlul oficial al Catârului i
consecin ele economice ale acestui eveniment.
Dac autorul paragrafului din Enciclopedie a
fost vreodat mirat de rapiditatea colosal cu care
Catârul s-a ridicat din neant i a ajuns ca în
numai cinci ani s st pâneasc un spa iu vast,
acest lucru nu se observ . Mai mult, dac a fost
cumva surprins de brusca încetare a expansiunii
în favoarea unei consolid ri a teritoriului, pentru o
perioad de înc cinci ani, nici acest lucru nu se
poate deduce.
În consecin , vom abandona Enciclopedia i
vom c uta s ne atingem scopul mergând pe
propriile noastre c i. Ne vom ocupa de istoria
Marelui Inter-Regnum perioada scurs între
Primul Imperiu Galactic i cel de-Al Doilea
începând cu sfâr itul celor cinci ani de
consolidare.
Din punct de vedere politic, Uniunea era
lini tit . Din punct de vedere economic, era
prosper . Pu ini ar fi dorit s schimbe pacea de
sub domina ia ferm a Catarului cu haosul
anterior. Lumile care cu cinci ani înainte
avuseser de-a face cu Funda ia poate c sim eau
din când în când un regret nostalgic, dar nimic
mai mult. Aceia dintre efii Funda iei care se
dovediser inutili, fuseser omorâ i; cei utili
fuseser Converti i.
i dintre cei Converti i, cel mai folositor era Han
Pritcher, acum general de armat .
 În zilele Funda iei, Han Pritcher fusese c pitan
i membru al Opozi iei Democrate, aflat în
ilegalitate. Atunci când Funda ia se pr bu ise f
lupt în fa a Catârului, Pritcher se împotrivise.
Pân când fusese Convertit.
Convertirea nu se datorase, a a cum se
întâmpla de obicei, unei motiva ii superioare. Han
Pritcher tia asta foarte bine. Se schimbase
deoarece Catârul era un mutant, cu puteri
mentale capabile s modifice dup bunul s u plac
structura emo ional a oamenilor obi nui i. Dar
aceast situa ie îl mul umea pe deplin. A a
trebuia s fie. Acceptarea de buna voie a
Convertirii era un prim simptom al transform rii
care îl afectase, dar pe Han Pritcher nu îl mai
interesa aceast problem .
Acum, la întoarcerea din a cincea sa expedi ie
important în nem rginita Galaxie de dincolo de
Uniune, experimentatul astronaut i spion se
gândea la apropiata întâlnire cu „Primul
Cet ean". Sentimentul s u în leg tur cu aceast
întâlnire putea fi numit bucurie sincer . Figura
sa, cioplit parc din lemn întunecat i neted,
aparent incapabil s zâmbeasc f s se crape,
nu ar ta acest lucru... Dar nu era nevoie de
manifest ri exterioare. Catârul putea penetra
fiin a interioar a fiec ruia, citindu-i toate
sentimentele, pân la cel mai neînsemnat. La fel
cum un om obi nuit putea observa încruntarea
unei sprâncene.
Pritcher î i l aeromobilul la vechile hangare
vice-regale i p trunse în domeniile palatului
mergând pe jos, a a cum se impunea. Parcurse o
mil de-a lungul drumului principal pres rat cu
indicatoare. Un drum pustiu i t cut. Pritcher tia
pe întreaga suprafa a domeniilor palatului nu
se g sea nici un paznic, nici un soldat, nici un om
înarmat.
Catârul nu avea nevoie de protec ie.
Catârul era propriul s u protector.
Atotputernic, cel mai bun.
Pa ii îi r sunau u or în urechi, în timp ce
zidurile metalice, incredibil de gra ioase i de
puternice, î i în au str lucirea cu arcade
îndr zne e, bogat împodobite i fanteziste,
specifice arhitecturii Defunctului Imperiu.
Dominau cu m re ie împrejurimile pustii i ora ul
aglomerat ce se z rea la orizont.
În palat se afla singur omul de ale c rui
capacit i mentale depindeau noua aristocra ie i
întreaga structur a Uniunii.
Poarta uria i neted se deschise larg la
apropierea generalului, i acesta intr . P i pe
rampa mobil , lat , care urc împreun cu el. Se
sui în ascensorul rapid i silen ios. Se opri în fata
micu ei i modestei u i a camerei Catârului, aflat
în cel mai str lucitor turn al palatului.
a se deschise...

Bail Channis era tân r. Bail Channis era

Neconvertit. Adic , mai pe în eles, Catârul nu îi
modificase structura emo ional . Aceasta fusese
determinat doar de ereditate i de modific rile
ulterioare datorate anturajului. i el era satisf cut
de aceast stare de lucruri.
La nici treizeci de ani, cucerise admira ia
tuturor celor din capital . Era chipe i îi mergea
mintea... deci avea succes în societate. Era
inteligent i tia s se st pâneasc ... deci avea
succes în fata Catârului. i era profund mul umit
de ambele succese.
Acum, pentru prima oar , Catârul îl chemase
într-o audient particular .
Picioarele îl purtar de-a lungul drumului
principal, puternic luminat, care ducea la
turnurile din aluminiu macrocelular. Acestea
fuseser pe vremuri reziden a vice-regelui de
Kalgan, care cârmuise în numele vechilor
împ ra i; mai târziu, fuseser reziden a prin ilor
independen i din Kalgan, care cârmuiser în
propriul lor nume; acum, erau reziden a Primului
Cet ean al Uniunii, care î i conducea propriul
imperiu.
Channis fredona încet o melodie, ca pentru
sine. tia foarte bine despre ce anume era vorba.
Despre A Doua Funda ie, bineîn eles! Despre acea
sperietoare nemaipomenit , principalul motiv
pentru care Catârul se oprise din politica de
expansiune nelimitat i intrase într-o precau ie
static . Termenul oficial era „consolidare".
Desigur, existau i zvonuri zvonurile nu
puteau fi oprite. Catârul era pe cale s reînceap
ofensiva. Catârul descoperise ad postul celei de-A
Doua Funda ii, i va ataca. Catârul ajunsese la o
în elegere cu A Doua Funda ie, i î i vor împ i
Galaxia. Catârul ajunsese la concluzia c A Doua
Funda ie nu exist , i va pune st pânire pe
întreaga Galaxie.
Nu avea rost s treci în revist tot ceea ce se
auzea prin anticamere. Nu era prima oar când
circulau astfel de zvonuri. Dar acum p reau s
aib mai mult consisten . Toate sufletele
independente i dornice de aventuri, care f ceau
avere de pe urma r zboiului, aventurilor militare
i haosului politic, ofilindu-se în vremuri de
stabilitate i pace permanent , erau acum pline de
bucurie.
Bail Channis era unul dintre ace tia. Lui nu-i
era fric de misterioasa A Doua Funda ie. C tot
veni vorba, nu-i era fric nici de Catâr, i se f lea
cu acest lucru. Poate c unii, care nu vedeau cu
ochi buni o persoan atât de tân i totodat
atât de înst rit , a teptau pe ascuns ziua în care
acest afemeiat ce- i folosea talentele f când glume
pe seama aspectului fizic al Catârului i a vie ii
sale retrase, va c dea în dizgra ie. Nimeni nu
îndr znea s i se al ture, pu ini îndr zneau s
râd . Dar cum nu p ea nimic, reputa ia îi cre tea
în mod corespunz tor.
Channis c ut ni te cuvinte pentru melodia pe
care o fredona. G si unele f sens, care spuneau
în refren: „A Doua Funda ie amenin Na ia i
toat Crea ia".
Ajunsese la palat.
Poarta uria i neted se deschise larg la
apropierea lui Channis, i acesta intr . P i pe
rampa mobil , lat , care urc împreun cu el. Se
sui în ascensorul rapid i silen ios. Se opri în fa a
micu ei i modestei u i a camerei Catârului, aflat
în cel mai str lucitor turn al palatului.
a se deschise...

Omul care nu era numit altfel decât Catârul, i

nu avea alt titlu decât „Primul Cet ean", privi
prin peretele transparent doar din interior spre
exterior, la ora ul luminos i seme ce se în a la
orizont.
Stelele î i f ceau apari ia în lumina slab a
amurgului, i nu era una care s nu îi fi jurat
supunere.
La acest gînd, un zâmbet amar îi flutur pe
buze. Juraser supunere unei personalit i pe
care pu ini o v zuser .
Era imposibil s -l prive ti pe Catâr f s te
apuce râsul. Cel mult cincizeci i cinci de
kilograme, repartizate pe o lungime de 177
centimetri. Membrele: lujere osoase ce ie eau din
trupul costeliv sub unghiuri dizgra ioase. Iar fa a
usc iv aproape c nu se vedea din cauza
nasului c rnos i proeminent care nea opt
centimetri în afar .
Doar ochii nu erau în concordan cu monstrul
caraghios. În privirea lor blând o blânde e
deloc potrivit cu cel mai mare cuceritor al
Galaxiei triste ea nu putuse fi niciodat
mascat .
În ora puteai g si toat veselia proprie
capitalei unei lumi bogate. i-ar fi putut stabili
capitala în Funda ie, cel mai puternic dintre
du manii s i, acum învins. Dar Funda ia se afla
t-departe, tocmai la marginea Galaxiei. Kalgan,
plasat mult mai central, cu o lung tradi ie
aristocratic , îl aranja mai bine din punct de
vedere strategic.
Dar în aceast permanent veselie, accentuat
de o prosperitate nemaiîntâlnit , nu g sea nici un
fel de pace sufleteasc .
Se temeau de el, i se supuneau, i probabil
chiar îl respectau de la o distan
corespunz toare. Dar cine l-ar putea privi f s
manifeste dispre ? Doar cei Converti i. i ce
valoare avea loialitatea lor artificial ? Era pur i
simplu plictisitoare. Ar fi putut s i acorde
ranguri. Ar fi putut s impun s i se aduc elogii
rituale i fanteziste, dar nici asta nu ar fi schimbat
nimic. Mai bine sau, în sfâr it, nu mai r u s
fie pur i simplu Primul Cet ean... i s se
ascund .
Se sim i deodat cuprins de un val de
zvr tire... puternic i brutal. Nici o p rticic din
Galaxie nu trebuie s i se împotriveasc . De cinci
ani se cufundase în t cere i se îngropase aici, pe
Kalgan, din cauza eternei, confuzei, i
omniprezentei amenin ri a nev zutei, neauzitei,
necunoscutei A Doua Funda ii. Avea treizeci i doi
de ani. Nu era b trân... dar se sim ea trân.
Trupul s u, oricare i-ar fi fost puterile mentale de
mutant, era sl bit fizic.
Toate stelele! Toate stelele pe care le putea
vedea i cele pe care nu le putea vedea. Toate
trebuiau s fie ale lui!
se r zbune pe to i. Pe o omenire din care nu
cea parte. Pe o Galaxie în care nu se potrivea.
Lumina rece de avertizare, situat în plafon,
începu s clip ie. Putea urm ri înaintarea
rbatului în palat. i în acela i timp, ca i cum
sim urile sale de mutant fuseser sensibilizate i
amplificate de acel amurg singuratic, î i sim i
fibrele creierului inundate de un val de mul umire
sufleteasc .
Îl recunoscu f nici un efort. Era Pritcher.
Cel care în acum supusa Funda ie fusese
pitanul Pritcher. C pitanul Pritcher, ignorat i
neglijat de acel guvern decadent. C pitanul
Pritcher, un spion am rât, pe care-l ridicase din
mocirl . C pitanul Pritcher, pe care-l f cuse mai
întâi colonel, apoi general; c ruia îi d duse
libertate de ac iune în întreaga Galaxie.
Generalul Pritcher care, de i la început i se
împotrivise cu înver unare, acum îi era devotat pe
de-a-ntregul. Dar nu îi era loial din cauza
privilegiilor pe care le dobândise, sau din
convingere, sau pentru c vroia s se revan eze
pentru serviciile de care beneficiase. Era loial doar
prin puterea Convertirii.
Catârul era con tient de puternicul i
inalterabilul înveli de loialitate i dragoste care
înso ea orice manifestare a sentimentelor lui Han
Pritcher înveli ul pe care el îl alc tuise cu cinci
ani în urm . Mult sub acest înveli se aflau
tr turile originale: egoism i înc ânare,
dorin de putere, idealism... dar chiar i el,
Catârul, de-abia le mai putea detecta.
a din spatele s u se deschise. Se întoarse.
Transparen a zidului f cu loc opacit ii, i lumina
purpurie a înser rii fu înlocuit de lumina
str lucitoare i alb dat de sursele atomice.
Han Pritcher ocup locul indicat. La audien ele
particulare ale Catârului nu existau plec ciuni,
îngenuncheri, sau adres ri ceremonioase. Catârul
era doar „Primul Cet ean". Nu i te adresai decât
cu „domnule". În prezen a lui te puteai a eza, ba îi
puteai întoarce chiar i spatele, dac împrejur rile
erau de a a natur .
Pentru Han Pritcher, acestea constituiau dovezi
mutantul era sigur pe el i avea încredere în
puterea sa. Se sim ea foarte mul umit de aceast
situa ie.
Am primit ieri ultimul t u raport, spuse
Catârul. Nu pot s neg c îl g sesc cam
dezam gitor, Pritcher.
Sprâncenele generalului se împreunar :
Da, îmi închipui... dar nu v d la ce alte
concluzii a fi putut ajunge: A Doua Funda ie nu
exist , domnule.
Catârul r mase pe gânduri, apoi d du u or din
cap, a a cum f cuse de multe ori înainte:
Exist m rturia lui Ebling Mis. Exist i
trebuie inut cont de ea.
Nu era o poveste nou . Pritcher spuse, f
ocoli uri:
Mis o fi fost el cel mai mare psiholog al
Funda iei, dar era un bebelu în compara ie cu
Hari Seldon. Atunci când cerceta lucr rile lui
Seldon, se afla sub stimulare artificial , controlat
de propriul t u creier. Poate l-ai solicitat prea
mult. Poate a gre it. Domnule, trebuie fi gre it.
Catârul oft . Figura sinistr se aplec înainte,
pivotând pe gâtul sub ire ca o tulpin de floare:
Dac ar mai fi tr it înc un minut! Era pe
punctul de a-mi spune unde se afl A Doua
Funda ie. Î i spun c tia. N-a mai fi fost obligat
m opresc, s a tept, i s tot a tept. Atâta
timp irosit! Cinci ani s-au scurs degeaba.
Pritcher nu putea s dezaprobe lamentarea
st pânului s u; înveli ul s u emo ional, controlat
mental, nu-i permitea acest lucru. În schimb, se
sim i cuprins de tulburare: era u or nelini tit.
Spuse:
Dar ce alt explica ie ar putea exista,
domnule? Am f cut cinci expedi ii. Tu însu i ai
ales traseele. N-am l sat nici m car un asteroid
neîntors pe dos. Se presupune c acum trei sute
de ani, acel Hari Seldon din vechiul Imperiu a
înfiin at dou Funda ii, nuclee ale unui nou
Imperiu care s -l înlocuiasc pe cel muribund. La
o sut de ani dup Seldon, Prima Funda ie era
cunoscut în toat Periferia. La o sut i cincizeci
de ani dup Seldon în perioada ultimei b lii
cu vechiul Imperiu era cunoscut în toat
Galaxia. Iat -ne acum la trei sute de ani dup
Seldon... unde ar putea fi aceast misterioas A
Doua Funda ie? În nici un col or al
întortocheatelor drumuri Galactice nu s-a auzit de
ea.
Ebling Mis a spus c î i p streaz
anonimatul. Doar anonimatul îi poate transforma
sl biciunea în putere.
Dac ar exista, ar fi imposibil s i p streze
anonimatul cu atâta str nicie.
Catârul ridic ochii mari, cu o privire ascu it i
viclean .
Nu. Exist . Voi modifica pu in tactica, spuse el
împungând aerul cu un deget ciol nos.
Pritcher se încrunt .
Ai de gând s mergi tu însu i? Nu te-a sf tui.
Nu, sigur c nu. Va trebui s mai pleci o
dat ... pentru ultima oar . Îns va veni cineva cu
tine, i ve i împ i autoritatea.
Se f cu lini te, apoi se auzi vocea lui Pritcher,
dur :
Cine, domnule?
Este un tân r de aici, din Kalgan. Bail
Channis.
N-am auzit de el, domnule.
Îmi închipui. Dar are o minte ascu it , este
ambi ios... i nu este Convertit.
lcile alungite ale lui Pritcher se agitar o
clip .
Nu-mi dau seama care este avantajul.
Exist un avantaj, Pritcher. Tu e ti un b rbat
descurc re i plin de experien . Mi-ai fost de
mare folos. Dar e ti Convertit. Motiva ia ta este
doar o loialitate fa de mine, impus . Nu po i
lupta împotriva ei. Atunci când i-ai pierdut
motiva iile fire ti, ai mai pierdut ceva, un
stimulent subtil, pe care eu nu îl pot înlocui.
Nu sunt de aceea i p rere, domnule, se
înver un Pritcher. Îmi aduc perfect aminte cum
eram pe vremea în care te du neam. Acum nu
simt deloc inferior.
Bineîn eles c nu, spuse Catârul
strâmbându- i gura în ceva ce se dorea a fi un
zâmbet. Aprecierile tale în aceast privin sunt
foarte pu in obiective. Deci... acest Channis este
ambi ios o ambi ie egoist . Este extrem de loial
dar numai lui însu i. tie c datorit mie se
poate ridica i ar face orice pentru a-mi spori
puterea, astfel încât ascensiunea lui s fie cât mai
important i faima s -i creasc . Dac va merge
cu tine s caute A Doua Funda ie, va avea acea
motiva ie în plus... o va face pentru el însu i.
În cazul sta, insist Pritcher, de ce nu
renun i la Convertirea mea, dac ai impresia c
asta m va face mai valoros? Acum po i avea
încredere deplin în mine.
Niciodat , Pritcher. Atâta vreme cât po i pune
mâna pe mine, sau sunt în b taia blasterului t u,
vei r mâne Convertit. Dac în acest moment te-a
elibera, în urm torul a fi mort.
rile generalului se dilatar .
M jigne ti gândind astfel.
Nu am inten ia s te jignesc. Dar tu nu î i
po i da seama care î i vor fi sentimentele, dac vor
fi l sate libere s se manifeste conform
motiva iilor tale naturale. Mintea omeneasc
respinge controlul. Tocmai din aceast cauz , un
hipnotizator obi nuit nu poate hipnotiza pe
nimeni, dac respectivul se opune. Eu pot, pentru
nu sunt un hipnotizator, i crede-m , Pritcher,
resentimentul pe care tu nu îl po i ar ta i pe care
nici m car nu e ti con tient c îl ai, este ceva cu
care nu a vrea s m confrunt.
Capul lui Pritcher se aplec . ÎI cuprinse
sentimentul inutilit ii, l sându-l cenu iu i gol pe
din untru. Spuse, f când un efort:
Dar cum po i avea încredere în omul sta?
Vreau s spun, a a... pe deplin... La fel cum ai
încredere în mine, care sunt Convertit.
Ei bine, nu am deplin încredere în el. De-
asta trebuie s mergi i tu. Vezi tu, Pritcher...
i Catârul se afund în fotoliul larg, în care
sem na cu o scobitoare frânt ce prinsese via .
Dac cumva, continu el, nimere te peste A
Doua Funda ie... dac cumva o s aib impresia
un aranjament cu ei l-ar avantaja mai mult
decât unul f cut cu mine... M în elegi?
 Ochii lui Pritcher str lucir puternic, lumina i
de o mul umire adânc .
A a este mai bine, domnule.
Exact. Dar, nu uita, pe cât posibil trebuie s -i
la i mân liber .
Desigur.
i... ... Pritcher. Tân rul este chipe , bine
cut, i deosebit de fascinant. Nu te l sa fraierit.
Este un personaj periculos i f scrupule. Nu-i
sta în cale decât dac e ti preg tit s -l înfrun i a a
cum se cuvine. Cu asta, am terminat.

Catârul era iar i singur. Stinse luminile, i

peretele din fa a sa deveni din nou transparent.
Cerul era acum purpuriu. Ora ul, o pat de
lumin la orizont.
La ce servea tot efortul sta? i dac ar deveni
st pânul a tot ceea ce exist ... ei bine, atunci ce?
Oameni ca Pritcher nu ar mai fi drep i i înal i,
încrez tori, puternici? Bail Channis ar deveni mai
pu in chipe ? El însu i, Catârul, ar deveni altceva
decât era acum?
i înjur îndoielile. Ce urm rea el de fapt?
Lumina rece de avertizare, situat în plafon,
începu s clip ie. Putea urm ri înaintarea
rbatului care intrase în palat. i, aproape
împotriva voin ei sale, î i sim i fibrele creierului
inundate de un val de mul umire sufleteasc .
Îl recunoscu f nici un efort. Era Channis. De
data aceasta, Catârul nu mai detect deloc
monotonie, ci pulsa iile naturale ale unei min i
puternice, neatinse, nemodelat decât de
multiplele aspecte haotice ale Universului. Era
tumultoas ca o rev rsare, ca ni te valuri. La
suprafa era pruden a, un înveli sub ire, calm.
Dar mai în untru, ascuns , se afla o grosol nie
cinic . i, dedesubt, un puternic curent de egoism
i dragoste de sine, ici i colo jeturi de umor crud.
Iar la baz , ambi ia: o piscin adânc i lini tit .
Catârul sim i dorin a de a z zui curentul, de
a scoate ambi ia din piscin i de a-i imprima o
curgere dup bunul lui plac, de a seca un curs i
de a începe un altul. Dar la ce bun? Dac ar
supune mintea zburdalnic a lui Channis, i ar
obliga-o la cea mai adânc adora ie, asta ar fi de
natur s -i modifice lui, Catârului, înf area
ridicol care îl f cea s evite lumina zilei i s
iubeasc noaptea? Care f cea din el un sihastru
într-un imperiu ce îi apar inea necondi ionat?
a din spatele s u se deschise. Se întoarse.
Transparen a zidului f cu loc opacit ii, iar
întunericul fu înlocuit de lumina str lucitoare i
alb dat de sursele atomice.

Bail Channis se a ez cu o mi care fireasc i

spuse:
Aceast onoare nu m ia prin surprindere,
domnule.
Catârul î i frec trompa cu toate cele patru
degete deodat , i replica lui sun un pic iritat :
De ce, tinere?
Am avut a a, o intui ie. Asta ca s nu
recunosc c am tras cu urechea la zvonuri.
Zvonuri? La care dintre ele te referi, din
multitudinea care exist ?
La cele care spun c se pl nuie te o reluare a
Ofensivei Galactice. Am speran a c se vor
confirma, i c am s pot juca i eu un rol
important.
Deci crezi c A Doua Funda ie exist ?
De ce nu? Ar fi mult mai interesant.
Deci i ie i se pare un subiect interesant?
 Bineîn eles. Prin misterul ei! Ce alt subiect
mai bun po i g si pentru a face specula ii? În
ultima vreme, suplimentele ziarelor nu vorbesc
despre nimic altceva... ceea ce este semnificativ.
Unul dintre scriitorii de marc de la Cosmos a
scris o fic iune despre o lume format din oameni
dezvolta i pe nivel pur mental A Doua Funda ie,
i dai seama care au ajuns la o for mental ce
poate controla energiile. O for suficient de
puternic pentru a putea concura cu tot ceea ce
au descoperit tiin ele fizicii. Navele spa iale pot fi
aruncate la ani-lumin dep rtare, planetele pot fi
scoase de pe orbit ...
Da, interesant. Dar tu, ai vreo p rere proprie
relativ la acest subiect? E ti i tu de acord eu
ipoteza puterii lor mentale nemaipomenite?
Pe Galaxie, nu! Crezi c ni te creaturi ca alea
ar r mâne pe propria lor planet ? Nu, domnule.
Eu cred c A Doua Funda ie st ascuns din
cauz c este mai slab decât credem noi.
În cazul sta, îmi va fi foarte u or s i explic
motivul venirii tale aici. Ce-ai zice s conduci o
expedi ie care s caute i s g seasc A Doua
Funda ie?
Pre de o clip , Channis p ru luat pe
nepreg tite de rapiditatea cu care se derulau
evenimentele, pu in mai repede decât putea el face
fa . Limba p ru c i se blocase într-o t cere
prelungit .
Ei? spuse sec Catârul.
Lui Channis i se încre i fruntea:
Bineîn eles. Dar unde trebuie s merg? Îmi
po i da vreo informa ie?
Generalul Pritcher te va înso i...
Deci nu eu voi fi eful?
Vei judeca tu însu i atunci când voi termina
ceea ce am de spus. Ascult , tu nu faci parte din
Funda ie. Te-ai n scut pe Kalgan, nu-i a a? Da.
Bun, deci cuno tin ele tale despre Planul Seldon
ar putea fi vagi. Atunci când primul Imperiu
Galactic st tea s se pr bu easc , Hari Seldon,
împreun cu un grup de psihoistorici, a analizat
viitorul curs al istoriei prin metode matematice de
care nu mai dispunem în aceste vremuri
degenerate, i a înfiin at dou Funda ii. Câte una
la fiecare cap t al Galaxiei, astfel încât for ele
economice i sociale care se vor dezvolta încetul
cu încetul s fac din ele focarele celui de-Al
Doilea Imperiu. Hari Seldon a pl nuit ca acest
lucru s se întâmple într-o mie de ani f
Funda ii ar trebui s dureze treizeci de mii de ani.
Dar pe mine nu avea cum s m prevad . Eu sunt
un mutant, deci sunt imprevizibil din punct de
vedere al psihoistoriei, care lucreaz doar cu
reac ia medie a mul imilor de oameni, în elegi?
Foarte bine, domnule. Dar ce leg tur au
astea cu mine?
Ai s afli imediat. Am de gând s unific
Galaxia acum, ating elul lui Seldon în doar trei
sute de ani, în loc de o mie. O Funda ie cea a
savan ilor fizicieni prosper înc , sub controlul
meu. În prosperitatea i ordinea Uniunii, armele
atomice pe care le-au creat ei au efect asupra a
orice exist în Galaxie mai pu in asupra celei
de-A Doua Funda ii, probabil. A a c trebuie sa
aflu mai multe despre ea. Generalul Pritcher este
cert convins c A Doua Funda ie nu exist deloc.
Eu tiu c nu are dreptate.
De unde tii, domnule? întreb prudent
Channis.
i indignarea Catârului p ru s se reverse
deodat , ca un lichid, printre vorbe:
Pentru c min ile pe care le am eu sub
control au fost „lucrate". Cu pruden ! Subtil! Dar
nu chiar atât de subtil încât s nu-mi dau seama.
i aceste interferen e se extind, cresc în
intensitate, lovesc în oameni valoro i la
momentele cele mai importante. Te mai mir
acum c am fost prudent i nu am ac ionat în
ace ti ani? Aici e ti tu important. Generalul
Pritcher este cel mai bun om pe care-l am în
momentul de fa , a a c nu mai poate fi mult
vreme în siguran . Desigur, el nu tie asta. Dar
tu ti Neconvertit, deci este pu in probabil s fii
nuit drept omul meu. Po i p li A Doua
Funda ie mai mult vreme decât ar putea-o face
oricare dintre oamenii mei... poate exact atâta
vreme cât am eu nevoie. În elegi?
hm... Da. Dar scuz -m , domnule, am s -
i pun o întrebare. Cum sunt "lucra i" ace ti
oameni? Ca s -mi pot da seama în caz c se
întîmpl dac i Generalul Pritcher va fi
"lucrat". Devin din nou Neconverti i? Devin
neloiali?
Nu. i-am spus c este o ac iune subtil . Este
mult mai nepl cut decât dac ar deveni
Neconverti i, pentru c perturba ia este mai greu
de detectat. Uneori trebuie s a tept înainte de a
lua m suri, ca s -mi dau seama dac un om-cheie
are o schimbare fireasc sau a fost "lucrat".
Loialitatea le este l sat intact , dar li se terge
ini iativa i ingeniozitatea. În aparen r mân
oameni perfect normali, dar de fapt îmi sunt
complet inutili. În ultimul an mi-au fost "lucra i"
ase oameni. ase dintre cei mai buni.
Col ul buzei f cu o mi care în sus.
Acum, continu el, tia ase se ocup de
bazele de antrenament... i le doresc din tot
sufletul s nu apar ceva neprev zut i s
trebuiasc s ia o decizie.
Domnule, dar dac ... dac nu este A Doua
Funda ie de vin ? Dac este un altul, ca tine... un
mutant?
Planul este prea atent, prea cu b taie lung .
Un singur individ ar fi mai gr bit. Nu, este o lume,
iar tu vei fi arma mea împotriva ei.
Ochii lui Channis scânteiar i spuse:
Sunt încântat de ansa ce mi se ofer .
Dar Catârul prinse brusca aprindere
emo ional .
Da, este foarte clar ce- i trece, prin minte,
spuse el. C vei face o treab nemaipomenit , care
merit o r splat nemaipomenit ... poate chiar
aceea de a fi succesorul meu. Într-adev r. Dar s
tii c i pedepsele sunt unice în felul lor.
Posibilit ile mele de a modela sentimentele nu se
limiteaz doar la crearea loialit ii.
i pe buze îi ap ru un mic zâmbet sinistru, în
timp ce Channis s ri de pe scaun, cuprins de
groaz .
Pentru doar o clip , o foarte scurt clip , se
sim i cuprins de durerea unei mâhniri
cople itoare. Se sim i biciuit de o durere fizic ce îi
întunec insuportabil mintea, apoi fu eliberat.
Acum nu mai r sese decât un puternic val de
furie.
Catârul spuse:
Furia n-o s i ajute la nimic... da, acum
încerci s i-o maschezi, nu-i a a? Dar eu o v d.
a c ine bine minte chestia asta pe care ai
sim it-o poate fi mult mai intens , i men inut
mult vreme. Am omorât oameni prin control
emo ional, i crede-m c nu exist moarte mai
crud .
cu o pauz .
Asta a fost tot, conchise el.
 Catârul era iar i singur. Stinse luminile, i
peretele din fa a sa deveni din nou transparent.
Cerul era acum negru, iar pe adâncimea de catifea
a spa iului începea s str luceasc Lentila
Galactic .
Toat acea cea nebuloas era o îngr dire
de stele, atât de numeroase încât se contopeau
una cu alta i nu se mai putea distinge decât un
nor luminos.
Toate vor fi ale lui...
i acum, nu mai avea decât un singur lucru de
pus la punct. Apoi va putea dormi.

PRIMUL INTERLUDIU

Consiliul Executiv al celei de-A Doua Funda ii era

în edin . Pentru noi, ei nu sunt decât simple voci.
Nici scena exact a întâlnirii, nici identitatea celor
prezen i nu sunt esen iale în acest moment.
De fapt, strict vorbind, nici m car nu putem
reproduce cu exactitate vreun fragment din aceast
edin decât dac suntem dispu i s renun m
complet la a mai în elege ceva.
Avem aici de-a face cu psihologi i nu ni te
simpli psihologi, ci savan i de orientare psihologic .
Adic oameni a c ror concep ie fundamental
despre filozofie ca tiin este îndreptat spre o cu
totul alt direc ie în raport cu orient rile pe care le
cunoa tem. "Psihologia" care rezult din axiomele
deduse de fizic pe baza observa iilor
comportamentelor are doar o vag leg tur cu
PSIHOLOGIA.
Dar asta e ca i cum ai încerca s explici unui
orb ce este culoarea... tu însu i fiind la fel de orb ca
i el.
Min ile adunate acolo se în elegeau la perfec ie
prin mimic . Discursurile, a a cum le cunoa tem
noi, nu erau necesare. Un fragment de propozi ie nu
era decât o redundan . Un gest, un morm it,
încordarea unui mu chi al fe ei... chiar i o pauz
suficient de îndelungat , aduceau cu sine o bog ie
de informa ii.
În consecin , îmi voi acorda dreptul de a traduce
liber un mic fragment al conferin ei, folosind în
acest scop o extrem de concret combina ie de
cuvinte, necesar min ilor orientate înc din
copil rie spre o filozofie de tip tehnologic. Chiar cu
riscul de a pierde cele mai delicate nuan e.
O „voce" era predominanta, i ea apar inea
persoanei cunoscute ca fiind Primul Vorbitor.
Acesta spuse:
Acum este clar c asta l-a oprit pe Catâr din
primul lui asalt nebunesc, îns nu putem avea
încredere în... ei bine, în organizarea situa iei.
Catârul aproape c ne-a localizat, prin amplificarea
artificial a poten ialului mental al unui individ din
Prima Funda ie, pe care ei îl numesc „psiholog".
Acest psiholog a fost omorât chiar înainte de a- i
comunica descoperirea. Evenimentele care au dus
la omorârea lui sunt, în deplin acord cu calculele,
anterioare Fazei A Treia. De aici te rog s continui
dumneata.
Inflexiunea vocii sale îl desemn pe Al Cincilea
Vorbitor. Acesta spuse, cu nuan e sumbre:
Este cert c situa ia a fost abordat gre it.
Suntem, desigur, foarte vulnerabili la un atac
masiv, mai ales la un atac condus de un fenomen
mental cum este Catârul. La scurt timp dup ce s-a
ridicat deasupra Galaxiei prin cucerirea Primei
Funda ii cu o jum tate de an mai târziu, ca s fiu
exact a ajuns pe Trantor. În alt jum tate de an
ar fi ajuns aici, iar ansele ar fi fost fantastic de
mult împotriva noastr 96,3 plus sau minus 0,05
la sut , ca s fiu exact. Am cheltuit foarte mult timp
încercând s determin m for ele care l-au oprit.
Implica iile interioare deosebit de complexe
datorate diformit ii sale fizice i faptului c este
un unicat mental, ne sunt tuturor cunoscute. Cu
toate acestea, de-abia prin p trunderea în Faza A
Treia am putut determina post factum
posibilitatea unui comportament anormal în
prezen a unei fiin e umane ce manifest o afec iune
sincer pentru el. i întrucât un astfel de
comportament anormal depinde de prezen a unei
fiin e umane la momentul potrivit, totul a fost o
întâmplare. Agen ii no tri sunt siguri c psihologul
Catârului a fost omorât de o fat o fat în
sentimentele c reia Catârul avea încredere i pe
care, în consecin , nu o controla mental. Pur i
simplu din cauz c ea îl pl cea. Dup aceast
întâmplare pentru cei care doresc detalii, s-a
cut un studiu matematic asupra subiectului, aflat
în Biblioteca Central care ne-a pus în gard , îl
inem mereu pe Catâr la distan , prin metode
neortodoxe cu care punem zilnic în pericol întregul
proiect istoric al lui Seldon. Asta a fost tot.
Primul Vorbitor f cu o pauz de o clip pentru a
permite indivizilor aduna i acolo s cugete la toate
implica iile. Apoi spuse:
Deci situa ia este foarte instabil . Proiectul
original al lui Seldon ajungând pe marginea
pr pastiei i aici m v d obligat s scot în
eviden faptul c am orbec it pe o cale gre it ,
prin groaznica noastr incapacitate de a anticipa
suntem confrunta i cu o pr bu ire ireversibil a
Planului. Timpul nu mai are r bdare cu noi. Cred c
nu ne-a mai r mas decât o singur solu ie... i
chiar i aceasta este riscant . Trebuie s -l l m
pe Catâr s ne g seasc ... într-o anumit m sur .
Alt pauz , în care analiz reac iile, apoi relu :
 Repet într-o anumit m sur !

2
DOI B RBA I, CATÂRUL LIPS

NAVA era aproape gata. Nu îi lipsea nimic, în

afar de destina ie. Catârul sugerase o
reîntoarcere pe Trantor lumea care reprezentase
sediul unei metropole Galactice f egal în cel
mai întins Imperiu cunoscut vreodat de omenire.
Lumea, acum amor it , care fusese capitala
tuturor stelelor.
Pritcher nu era de acord. Era o pist veche... nu
mai putea aduce nimic nou.
Îl g si pe Bail Channis în compartimentul
destinat naviga iei. P rul cârlion at al tân rului
rea pu in r it, doar atât cât s permit unei
bucle s -i atârne pe frunte ca i cum ar fi fost
aranjat cu grij i î i etala din ii regula i într-
un zâmbet care i se potrivea de minune. Asprul
ofi er sim i vag cum îi cre te antipatia fa de
cel lalt.
Entuziasmul lui Channis era evident:
Pritcher, este prea de tot ca s fie o
coinciden !
Nu tiu despre ce anume discut m, spuse
generalul cu r ceal în glas.
Aha... Bine, b trâne, atunci trage- i un scaun
i hai s discut m. M-am uitat peste însemn rile
tale. Le g sesc excelente.
Da? Sunt... încântat.
Dar m întreb dac ai ajuns i tu la acelea i
concluzii ca i mine. Ai încercat vreodat s
analizezi problema în mod deductiv? Adic , nu-i
nimic r u în a cerceta stelele la întâmplare, i ceea
ce ai f cut tu în cinci expedi ii seam un pic cu
a s ri de la o stea la alta. Dar ai calculat cât de
mult i-ar lua s treci, în ritmul sta, prin toate
lumile cunoscute?
Da. De mai multe ori.
Pritcher nu sim ea nici o chemare în a-i veni
celuilalt în întâmpinare, dar g sea c este
important s afle ce îi trecea prin minte lui
Channis... o minte nesupus , deci imprevizibil .
Bine, atunci hai s facem o analiz i s ne
hot râm ce anume c ut m.
A Doua Funda ie, spuse Pritcher aspru.
O Funda ie de psihologi, îl corect Channis.
La fel de slabi în tehnologie precum era Prima
Funda ie în psihologie. Deci... tu faci parte din
Prima Funda ie, iar eu nu. Concluziile î i sunt
probabil evidente. Trebuie s g sim o lume care
cârmuie te prin intermediul puterilor mentale, i
care este totu i foarte înapoiat din punct de
vedere tehnologic.
Crezi c este obligatoriu ca lucrurile s stea
astfel? întreb calm Pritcher. „Uniunea Lumilor"
nu este înapoiat tehnologic, de i conduc torul
nostru î i datoreaz puterea calit ilor mentale.
Pentru c a preluat realiz rile Primei
Funda ii, veni un r spuns u or ner bd tor, iar
Prima Funda ie este, în întreaga Galaxie, singurul
rezervor de astfel de cuno tin e. A Doua Funda ie
tr ie te probabil printre r ele anoste
rezultate din f râmi area Imperiului Galactic. De
acolo n-ai ce s preiei.
Deci sus ii c puterea mental , de i este
înso it de o sl biciune tehnologic , este
suficient pentru a- i impune domina ia asupra
unui grup de lumi?
Sl biciune fizic relativ . Împotriva
decaden ilor lor vecini, se pot ap ra singuri. Dar
nu pot face fa for elor dezl uite ale Catârului,
care are sprijinul unei mature economii atomice.
Altfel, de ce ar fi amplasarea lor a a de bine
ascuns , atât la început, de c tre fondatorul Hari
Seldon, cât i acum, de c tre ei în i? Prima
Funda ie, din care f ceai i tu parte, nu- i inea
ascuns existen a. i nu a luat leg tura cu A
Doua Funda ie, atunci când era un biet ora f
ap rare, pe o planet singuratic , acum trei sute
de ani.
Tr turile calme de pe figura întunecat a lui
Pritcher se contorsionar într-o expresie
sarcastic :
i acum c ai sfâr it cu profunda- i analiz ,
ce-ai zice s i dau o list cu toate regatele,
republicile, planetele statale i dictaturile de un fel
sau altul, aflate în talme -balme -ul politic de
dincolo de Uniune, care corespund criteriilor tale,
plus câtorva al i factori?
Deci i-a trecut i ie prin minte? Channis nu
pierduse nimic din impertinen .
Lista n-o vei g si aici, desigur, spuse Pritcher,
dar am pus la punct un ghid complet al factorilor
politici din Periferia Oponent . Tu chiar crezi
despre Catâr c ar lucra a a, la întâmplare?
Bine, atunci..., i vocea tân rului crescu înrr-
o explozie de energie, ... ce-ai zice de Oligarhia din
Tazenda?
Pritcher î i mângâie gânditor urechea.
Tazenda? Aha, cred c o tiu. Nu sunt la
Periferie, nu-i a a? Mi se pare c sunt exact la o
treime din distan a pân în centrul Galaxiei.
Da. i, ce-i cu asta?
Documentele pe care le de inem plaseaz A
Doua Funda ie la cel lalt cap t al Galaxiei.
Spa iul tie c este singurul lucru pe care îl
cunoa tem despre ea. Dar, oricum, ce rost are s
vorbim despre Tazenda? Împreun cu Prima
Funda ie i cu centrul Galaxiei face un unghi de
doar o sut zece sau o sut dou zeci de grade. E
departe de o sut optzeci.
În documente se mai spune ceva. A Doua
Funda ie a fost întemeiat pe "Sfâr itul Stelei".
Nu s-a descoperit niciodat în Galaxie o
regiune cu denumirea asta.
Pentru c era un nume local, suprimat mai
târziu pentru o mai mare discre ie. Sau unul
inventat dinadins de c tre Seldon i grupul s u.
Totu i, nu ai impresia c exist o oarecare
leg tur între "Sfâr itul Stelei" i "Tazenda"?
Pentru c exist o vag asem nare în
pronun ie? Este nesemnificativ.
Ai fost vreodat acolo?
Nu.
Totu i, apare în însemn rile tale..
Unde? Aaa, da, dar n-am fost decât pentru a
aproviziona cu mâncare i cu ap . Sunt sigur
în lumea aceea nu era nimic interesant.
Ai coborât pe planeta conduc toare? Pe cea
care guverna?
N-a putea s spun.
Channis r mase pe gânduri, sub privirea rece a
celuilalt. Apoi spuse:
Îmi acorzi câteva clipe, ca s privim amândoi
Lupa?
Desigur.

Lupa era probabil cel mai nou echipament al

cruci toarelor interstelare. De fapt, era o
complicat ma in de calcul care putea reproduce
cerul întunecat pe un ecran, din orice punct dat al
Galaxiei.
Channis potrivi coordonatele, i lumina de fond
din cabina pilotului se stinse. În lumina ro ie i
difuz a panoului de comand , fa a lui Channis
tase o str lucire ar mie. Pritcher se a ez în
scaunul pilotului, cu picioarele lungi încruci ate,
i cu fa a pierdut în semiîntuneric.
Încetul cu încetul, pe m sur ce aparatul se
apropia de regimul nominal de func ionare, pe
ecran începur s str luceasc puncte luminoase.
Spre centrul Galaxiei erau mai dese i mai
str lucitoare. Acolo se aflau grupuri de stele
puternic populate.
Acesta, explic Channis, este cerul de noapte
pe timp de iarn , a a cum se vede el de pe
Trantor. Este un am nunt important care, dup
câte mi-am dat seama, a fost neglijat în c ut rile
voastre. Orice orientare inteligent trebuie s aib
ca punct de plecare Trantor-ul. Trantor a fost
capitala Imperiului Galactic. i, mai mult decât o
capital politic , a fost o capital a tiin ei i
culturii. În consecin , semnifica ia oric rei
denumiri trebuie s i aib originea, în nou
cazuri din zece, într-o orientare Trantorian . Adu-
i aminte, în leg tur cu aceasta, c de i Seldon s-
a n scut pe Helicon o lume dinspre Periferie
el i grupul s u au lucrat chiar pe Trântor.
Vocea calm a lui Pritcher se împlânt ca un
sloi de ghea în entuziasmul exuberant al
celuilalt:
Ce anume vrei s -mi demonstrezi?
O s i explic pe hart . Vezi nebuloasa aceea
întunecat ?
Umbra bra ului s u c zu asupra ecranului i se
plimb peste punctele luminoase ale Galaxiei.
Degetul ar tor se opri deasupra unui petic
întunecat, care p rea o gaur t cut într-un
material împestri at cu puncte str lucitoare.
Documentele stelagrafice, continu el, o
numesc Nebuloasa Pelot. Prive te-o. Am s
 resc imaginea.
Pritcher nu privea pentru prima oar fenomenul
de m rire a Imaginii Lupei, dar i de data aceasta
i inu r suflarea. Era ca i cum s-ar fi aflat pe
video-platforma unei nave ce se n pustea
nebune te într-o Galaxie cumplit de aglomerat ,
s fi intrat în hiperspa iu. Stelele se repezeau
spre ei pornind dintr-un centru comun, se dilatau,
i disp reau la marginea ecranului. Punctele
luminoase se dublau ca m rime, apoi deveneau
sfere. Petele de cea se transformau în
nenum rate puncte. i mereu era prezent acea
iluzie a mi rii.
În tot acest timp, Channis vorbi:
Ai s observi c ne mi m dup linia dreapt
dintre Trantor i Nebuloasa Pelot, a a c privim în
continuare cerul înstelat dintr-o pozi ie
echivalent cu cea de pe Trântor. Exist probabil o
mic eroare datorit devia iei gravita ionale a
luminii, pe care nu am cum s-o calculez, dar sunt
sigur c nu poate fi semnificativ .
Pe ecran se l ea întunericul. Pe m sur ce
viteza de m rire sc dea, stelele se furi au spre
cele patru col uri ale ecranului, ca într-un trist
mas-bun. Pe conturul nebuloasei
incandescente, universul de stele str lucea
nea teptat de puternic. În dreptul nebuloasei,
într-un volum de mul i parseci cubi, lumina era
absorbit de vârtejurile atomilor de sodiu i
calciu.
Channis ar din nou cu degetul.
Aceasta a fost numit „Gura" de c tre
locuitorii zonei. i este un lucru foarte important,
pentru c arat ca o gur doar dac este privit
dinspre Trantor.
Degetul s u se plimba peste o fisur în corpul
Nebuloasei, care avea forma unei guri v zut din
profil, zim at i rânjit , puternic str lucitoare.
Urm re te „Gura", spuse Channis. Urm re te
„Gura" înspre gâtlej, i observ cum se îngusteaz ,
pân ajunge o dung str lucitoare, sub ire ca un
.
Imaginea de pe ecran se m ri din nou, un pic.
Nebuloasa f cu loc „Gurii" s umple ecranul, apoi
mi carea continu i degetul lui Channis coborî
or în jos, se opri, apoi coborî din nou, pân la
un punct unde nu str lucea decât o stea
singuratic ; i acolo degetul s u se opri, pentru c
mai departe era un întuneric absolut.
"Sfâr itul stelei", spuse tân rul pe un ton
firesc. Nebuloasa este mai pu in dens acolo, i
lumina acelei stele î i îndreapt str lucirea într-o
singur direc ie: spre Trantor.
Încerci s spui c aia...
Generalul Catârului începu s vorbeasc , dar
vocea i se stinse, cufundat în neîncredere.
Nu încerc. Aceea chiar este Tazenda
Sfâr itul Stelei.
Luminile se aprinser . Imaginea de pe ecranul
Lupei pâlpâi, apoi disp ru. Din trei pa i mari,
Pritcher ajunse lâng Channis:
Cum de i-a venit ideea?
Channis se l pe spate în scaun, cu o
expresie nedumerit :
Întâmpl tor. Mi-ar fi pl cut s spun c a fost
o deduc ie logic , dar a fost doar o întâmplare.
Oricum, indiferent pe ce cale am ajuns la
concluzie, totul se leag . Conform datelor de care
dispunem, Tazenda este o oligarhie. Domin
dou zeci i apte de planete locuite. Nu este
avansat din punct de vedere tehnologic. i, cel
mai important, este o lume anonim , a adoptat o
neutralitate ferm în politica acelei regiuni stelare,
i nu este expansionist . Cred c ar trebui s o
cercet m.
L-ai informat pe Catâr c vrei s-o vezi?
Nu. i nici n-o s -l inform m. Pentru c
acum ne afl m în spa iu, gata s facem primul
salt.
Pritcher, cuprins brusc de groaz , se n pusti
spre video-platform . O regl , i ochii s i întâlnir
spa iul rece. Privirea îi r mase fixat pe imagine,
apoi se întoarse. Automat, îndrept mâna spre
curbura dur i lini titoare a blasterului.
Din ordinul cui?
Din ordinul meu, generale.
Era pentru prima oar când Channis i se
adresa celuilalt folosind gradul.
În timp ce te re ineam aici, cu demonstra ia
mea. Probabil c n-ai sim it nici o accelera ie,
deoarece s-a întâmplat în momentul în care
ream Imaginea Lupei. F îndoial , i-ai
închipuit c este o iluzie datorat mi rii
aparente a stelelor de pe ecran.
De ce? Ce vrei de fapt s faci? i ce rost au
avut toate aiurelile alea despre Tazenda?
N-a fost nici o aiureal . Am vorbit foarte
serios. Acolo mergem. Am pornit ast zi din cauz
eram programa i s pornim peste trei zile.
Generale, tu nu crezi c exist o A Doua Funda ie.
Dar eu cred. Tu execu i ordinele Catârului, îns
convingere; eu îmi dau seama c exist un
mare pericol. A Doua Funda ie a avut cinci ani de
gaz pentru a se preg ti. În ce fel s-au preg tit,
nu-mi dau seama. Dar dac au agen i pe Kalgan?
Dac am s port în minte faptul c am aflat unde
se g se te A Doua Funda ie, ei i-ar putea da
seama de acest lucru. Via a mea ar putea s nu
mai fie în siguran , iar eu in mult la ea. Chiar
dac probabilitatea ca lucrurile s stea astfel este
mic , eu tot nu vreau s risc. A a c nimeni nu a
mai aflat de Tazenda în afar de tine, iar tu ai
aflat dup ce am ie it în spa iu. i chiar i a a, nu
tiu dac echipajul este de încredere.
Channis zâmbea din nou, ironic, absolut st pân
pe situa ie.
Mâna lui Pritcher c zu f vlag de pe blaster,
i pentru o clip fu str tut de un vag sentiment
de împotrivire. Ce anume îl oprea pe el
ac ioneze? Din ce cauz era el lipsit de vlag ? Pe
vremea când era c pitan în imperiul comercial al
Primei Funda ii, indisciplinat i f anse de
promovare, el ar fi putut lua decizii din acestea,
prompte i îndr zne e, mult mai repede decât
Channis. S aib Catârul dreptate? S fie mintea
lui într-atât de preocupat cu obedien a încât s -
i piard ini iativa? Sim i cum dezn dejdea
puternic îl scufund într-o stranie mole eal .
Ai procedat foarte bine, spuse el. Îns pe
viitor îmi vei cere i mie p rerea înainte de a lua
astfel de decizii.
Aten ia îi fu atras de semnalul care începuse
clip ie.
Este camera motoarelor, spuse Channis f
par nelini tit. in motoarele înc lzite de cinci
minute, i le-am cerut s m anun e dac se
ive te vreo problem . Te las singur.
Pritcher aprob mute te, din cap, i în
singur tatea de dup aceea, se gîndi la necazurile
care se apropiau odat cu vârsta de cincizeci de
ani. Prin video-platform putea z ri câteva stele,
pu ine la num r i dispersate. Partea central a
Galaxiei forma un fel de cea , la unul din col uri.
Ce-ar fi dac ar sc pa de influen a Catârului...
Dar respinse imediat acest gând, îngrozit.

Inginerul ef Huxlani îl examin cu severitate pe

tân rul f uniform care avea încrederea în sine
a unui ofi er de Flot , i care p rea a fi învestit
într-o func ie de comand . Huxlani, înrolat în
Flot de pe vremea cînd înc mai bea l ptic,
confunda de obicei autoritatea cu unele însemne
specifice.
Dar acest om fusese numit de c tre Catâr i,
desigur, Catârul avea ultimul cuvânt. Mai exact,
singurul cuvânt. Nici m car în subcon tient nu
punea acest lucru la îndoial . Controlul emo ional
intrase în straturile cele mai adânci ale fiin ei sale.
Îi înmâna lui Channis micul obiect oval, f
nici un comentariu.
Channis cânt ri obiectul în mân , apoi zâmbi
cu bun voin :
E ti din Funda ie, nu-i a a, efule?
Da, domnule. Am intrat în serviciul Flotei
Funda iei cu optsprezece ani înainte ca aceasta s
fie cucerit de Primul Cet ean.
Ce calificare ai primit în Funda ie?
Tehnician Calificat, Clasa întâi coala
Central din Anacreon.
Destul de bine. i ai g sit chestia asta în
circuitele de comunica ie, acolo unde i-am spus
eu s cau i?
Da, domnule.
E normal s g se ti acolo un astfel de obiect?
Nu, domnule.
Atunci, ce reprezint ?
Un hiper-locator, domnule.
Fii mai explicit. Eu nu apar in Funda iei. Ce
anume este?
Un aparat care permite ca nava s fie
localizat în hiperspa iu.
Cu alte cuvinte, putem fi urm ri i, oriunde
ne-am afla.
Da, domnule.
 În regul . Este o inven ie recent , nu-i a a?
Realizat de unul dintre Institutele de Cercetare
înfiin ate de Primul Cet ean. Am dreptate?
Cred c da, domnule.
Este un secret guvernamental. Corect?
Cred c da, domnule.
i totu i, uite-l aici. Foarte curios!
Pre de câteva secunde, Channis plimb hiper-
locatorul metodic, dintr-o mân într-alta. Apoi, cu
un gest rapid, i-l întinse lui Huxlani:
Bine, atunci ia-l i pune-l la loc. Exact acolo
unde l-ai g sit i exact a a cum l-ai g sit. Ai
în eles? Apoi ai s ui i aceasta întâmplare, în
întregime!
Inginerul ef î i morm i aproape mecanic
salutul, se întoarse scurt i plec .

Nava înainta în salturi prin Galaxie, traiectoria

sa printre stele fiind marcat de puncte
distan ate. Punctele respective reprezentau zece
pân la aizeci de secunde-lumin str tute în
spa iul normal. Golurile dintre ele erau spa ii de
peste o sut de ani-lumin i reprezentau
"salturile" prin hiperspa iu.
Bail Channis st tea la panoul de comand al
Lupei, contemplând-o, i se sim i înc o dat , f
vrea, cuprins de un fel de venera ie. Nu f cea
parte din Funda ie, i fenomenele care ap reau i
interac ionau la r sucirea unui buton sau la
închiderea unui contact nu erau pentru el ceva
obi nuit.
Asta nu însemna c , pentru un om din
Funda ie, Lupa era o banalitate. Carcasa sa
incredibil de compact ad postea suficiente
circuite electronice pentru a putea reprezenta cu
precizie o sut de milioane de stele i influen a pe
care o avea fiecare asupra celorlalte. i, ca i cum
minunea asta n-ar fi fost suficient , era în plus
capabil s translateze Imaginea Galactic în
lungul oric reia dintre cele trei axe spa iale, sau
o roteasc în jurul unui centru dat.
Datorit acestor posibilit i, Lupa realizase
aproape o revolu ie în c toriile interstelare. Pe
vremuri, calcularea fiec rui „salt" în hiperspa iu
însemna o munc ce putea dura de la o zi pân la
o s pt mân ... i cea mai mare parte a efortului
era calcularea mai mult sau mai pu in exact a
„Pozi iei Navei" la scara Galactic de referin . În
esen , aceasta însemna observarea cu precizie a
cel pu in trei stele îndep rtate una de alta, a c ror
pozi ie în raport cu originea sistemului Galactic de
referin , arbitrar ales, era cunoscut .
Iar aici, cuvântul-cheie era "cunoscut ". Pentru
cineva care cunoa te bine o hart stelar dintr-un
anumit punct de referin , stelele sunt u or de
recunoscut, la fel de u or ca i oamenii. Sari îns
zece parseci din acel punct, i nu- i vei mai
recunoa te nici m car propriul soare. S-ar putea
nici nu mai fie vizibil.
Solu ia era, bineîn eles, analiza spectroscopic .
Timp de secole, principalul obiect al tehnologiei
interstelare fusese analiza "amprentei luminoase"
a din ce în ce mai multe stele, din ce în ce mai în
detaliu. Cu aceasta, i odat cu cre terea preciziei
"saltului", au fost adoptate traseele standard ale
toriilor prin Galaxie. Astfel, c toriile
interstelare au devenit mai pu in o art i mai
mult o tehnic .
i totu i, chiar i în Funda ie, care avea ma ini
superioare de calcul i o nou metod de
explorare mecanic a câmpului de stele pentru o
"amprent luminoas " cunoscut , era uneori
nevoie de câteva zile pentru a localiza trei stele i
pentru a calcula apoi pozi ia în regiuni cu care
pilotul nu era dinainte familiarizat.
Lupa schimbase totul. În primul rînd, nu avea
nevoie decât de o singur stea cunoscut . În al
doilea rând, chiar i un ageamiu în ale spa iului,
cum era Channis, se putea descurca cu ea.
În acel moment, conform calculelor pentru
"salt", cea mai apropiat dintre stelele mari era
Vincetori. Iar în centrul video-platformei se z rea o
stea str lucitoare. Channis spera s fie Vincetori.
Imaginea de pe ecranul Lupei se afla în leg tur
direct cu cea a video-platformei, i Channis
introduse de la tastatur , cu grij , coordonatele
lui Vincetori. Închise un releu, i Imaginea prinse
via . Aceast Imagine avea i ea în centru o stea
str lucitoare, dar în rest p rea c nu are nici o
leg tur cu imaginea de pe video-platform . Regl
Lupa dup Axa-Z i m ri Imaginea pân când
fotometrul ar c ambele stele centrale aveau
aceea i str lucire.
Channis c ut pe imaginea video-platformei o a
doua stea cu str lucire puternic , apoi g si una
corespunz toare pe Imaginea de pe ecran. Roti
încet Imaginea pân la o deflexie unghiular
identic . Gura i se strâmb i dezaprob
rezultatul, cu o grimas . Roti din nou i aduse în
pozi ie o alt stea str lucitoare, apoi o alta. i
atunci surâse. Asta era. Probabil c un specialist
cu o percep ie comparativ foarte bine antrenat
ar fi potrivit imaginile din prima încercare. El
reu ise din trei.
Mai r mânea de f cut reglarea fin . În ultima
faz , cele dou imagini se suprapuser i se
contopir pe un fond în care aproape coincideau.
Majoritatea stelelor erau de pu in dublate. Dar
reglajul fin nu dur mult. Stelele se suprapuser
perfect, r mase o singur imagine, i "Pozi ia
Navei" putea fi acum citit direct de la indicatoare.
Întreaga opera ie durase mai pu in de o jum tate
de or .
Channis intr în camera lui Pritcher i îl g si pe
acesta preg tindu-se de culcare. Pritcher ridic
privirea:
Ceva nou?
Nimic deosebit. Dup urm torul salt vom
ajunge în Tazenda.
tiu.
V d c vrei s te culci. Nu vreau s te sâcâi,
dar te-ai uitat prin filmul pe care l-am luat de pe
Cil?
Han Pritcher arunc o privire dispre uitoare
articolului cu pricina, care st tea într-o învelitoare
neagr pe raftul de jos destinat c ilor.
Da, spuse el.
i ce p rere ai?
Cred c în aceast regiune a Galaxiei nu s-au
petrecut niciodat evenimente care s merite a fi
luate în seam de Istorie.
Channis abord un zâmbet larg:
În eleg ce vrei s spui. Foarte plictisitoare,
nu-i a a?
Dac î i plac cronicile personale ale
domnitorilor, nu. Probabil c nu te po i încrede în
ele. Acolo unde istoria se preocup doar de
personalit i, descrierile devin fie în alb, fie în
negru, în func ie de interesele cronicarului.
sesc c totul este absolut inutil.
Dar se vorbe te despre Tazenda. Asta am vrut
-ti ar t arunci când i-am dat filmul. Pân acum
nu am g sit altul care s -i men ioneze.
Bine. Au avut conduc tori buni i
conduc tori r i. Au cucerit câteva planete, au
cî tigat câteva b lii, i au pierdut pu ine. Nu au
nimic deosebit. N-am prea mare încredere în
teoria ta, Channis.
Dar i-au sc pat cîteva puncte importante. N-
ai remarcat c nu au format niciodat coali ii? Au
mas întotdeauna complet în afara politicii
acestui col aglomerat de stele. Dup cum ai spus,
au cucerit câteva planete, dar apoi s-au oprit... i
asta f s fi suferit vreo înfrângere nea teptat
i ustur toare. Ca i cum s-au extins suficient de
mult pentru a- i asigura protec ia, dar exact atât
cât s nu atrag aten ia.
Foarte bine, veni r spunsul rece. Nu am
nimic împotriv s coborâm acolo. În cel mai r u
caz, pierdem pu in timp.
Aaa, nu. În cel mai r u caz, ne a teapt o
înfrângere total . Dac este A Doua Funda ie. ine
cont c ar fi o lume de Spa iul- tie-câ i Catâri.
i ce-ai de gând s faci?
S coborâm pe o planet minor . S afl m
mai întâi tot ce se poate afla despre Tazenda. Apoi
vom hot rî ce trebuie s facem.
În regul . N-am nimic împotriv . Acum, dac
nu te superi, a dori s sting lumina.
Channis plec schi ând un salut din mân .
i în întunericul unei micu e cabine, într-o
insul de metal navigând pierdut în imensitatea
spa iului, Generalul Han Pritcher r mase treaz,
urm rindu- i gândurile care îl purtau pe t râmuri
fantastice.
Dac impresiile pe care i le formase cu atâta
greutate erau adev rate i cât de perfect
începeau s se potriveasc toate faptele atunci
Tazenda era A Doua Funda ie. Nu se putea altfel.
Dar cum? Cum?
Putea fi Tazenda? O lume banal ? F nimic
special? O mahala pierdut printre d râm turile
unui Imperiu? O a chie printre sf râm turi? Î i
aduse aminte, ca din dep rtare, de figura zbârcit
a Catârului l de vocea pi ig iat pe care o avea
atunci când vorbea despre psihologul fostei
Funda ii. Despre Ebling Mis, singurul om care
aflase poate secretul celei de-A Doua
Funda ii.
Pritcher î i aminti de încordarea din cuvintele
Catârului: "A fost ca i cum uimirea îl cople ise pe
Mis. Ca i cum ceea ce aflase despre A Doua
Funda ie îi dep ise toate a tept rile, îl condusese
într-o direc ie complet diferit de cea pe care o
presupusese. Dac a fi putut m car s -i citesc
gândurile, nu emo iile. i cu toate astea, emo iile îi
erau evidente, sincere... predomina acea imens
surpriz ."
Surpriza era punctul esen ial. Ceva fantastic de
uimitor! Acum vine b iatul sta, tân rul sta
zâmb re , vorbind cu convingere i cu voie bun
despre Tazenda i despre subnormalitatea ei
banal . i trebuia s aib dreptate. Trebuia. Altfel,
nimic nu mai avea sens.
Ultimul gând con tient al lui Pritcher avu o
umbr de îndârjire r zbun toare. Hiper-locatorul
din Tubul Eteric era tot acolo. Îl verificase cu o or
în urm , când Channis nu era prin preajm .

AL DOILEA INTERLUDIU

Era o întâlnire întâmpl toare în anticamera S lii

de Consiliu cu doar câteva momente înainte de a
intra în Sal i de a trece la rezolvarea problemelor
înscrise pe ordinea de zi i cele câteva gânduri
fulgerar repede în toate direc iile.
Deci Catârul a pornit la drum.
Am auzit. Este riscant! Teribil de riscant!
Nu i dac lucrurile merg conform scenariului.
 Catârul nu este un om obi nuit... i este dificil
-i manipulezi marionetele f s i dea seama.
Min ile controlate sunt greu de "lucrat". Se spune c
s-a prins deja, în câteva cazuri.
Da, nu v d cum se putea evita acest lucru.
Min ile necontrolate sunt mai simplu de
"lucrat". Dar sunt atât de pu ine acelea care nu se
afl sub controlul lui...
Intrar în Sal , urma i de al i membri ai celei de-
A Doua Funda ii.

3
DOI B RBA I I UN RAN

ROSSEM este una dintre acele lumi marginale,

de obicei neglijate de istoria Galactic , i care
arareori se impune aten iei oamenilor din
nenum rate alte planete mai norocoase.
În zilele de odinioar ale Imperiului Galactic,
pustiet ile sale erau locuite de câ iva prizonieri
politici. Un observator i o garnizoan Naval
reprezentau singura leg tur dintre aceast lume
i restul Imperiului. Mai târziu, în zilele nefaste
ale dezbin rii, i chiar înainte de vremea în care a
tr it Hari Seldon, oamenii mai slabi, obosi i de
desele decenii de nesiguran i primejdie, agasa i
de atâtea planete distruse i de o fantomatic
succesiune de împ ra i efemeri care î i f ceau
drum spre Tron pentru câ iva ani nenoroci i i
nefolositori... ace ti oameni, deci, p sir
centrele populate i î i c utar ad post în
unile pustii ale Galaxiei.
Pe întinderile înghe ate din Rossem se ridicar
în dezordine câteva sate. Soarele era un afurisit
zgârcit care- i p stra pentru sine am râta de
 ldur , în timp ce z pada c dea din abunden
timp de nou luni ale anului. Cerealele idigene,
rezistente, r mâneau amor ite în sol pân treceau
lunile pline de z pad , apoi cre teau i se
maturizau cu o vitez vecin cu panica, atunci
când radia ia ov ielnic a soarelui aducea
temperatura pân aproape de zece grade Celsius.
Animale mici, asem toare caprelor, p teau
pe paji ti dând la o parte z pada groas cu
picioru ele lor sub iri înzestrate cu trei copite.
Locuitorii Rossem-ului aveau astfel pâine i
lapte, i atunci cînd î i puteau permite s
sacrifice un animal chiar carne. P durile
întunecate i amenin toare care se întindeau pe
aproape jum tate din regiunea ecuatorial ,
asigurau un lemn tare, cu granula ie fin , pentru
locuin e. Acest lemn putea fi exportat, împreun
cu anumite piei i minerale. Navele Imperiului
veneau din când în când i aduceau în schimb
utilaje pentru agricultur , sobe atomice, cniar i
televizoare. Acestea din urm nu erau deloc
inutile, pentru ca lunga iarn impunea ranilor o
hibernare singuratic .
Istoria Imperial trecu în zbor peste ranii din
Rossem. Navele comerciale mai aduceau ve ti în
scurtele lor escale; din când în când soseau noi
refugia i odat a sosit un grup relativ mare, i
nu a mai plecat aducând cu ei ve ti despre
Galaxie.
Rossemi ii aflau atunci despre r zboaie mari,
despre popula ii decimate, sau despre împ ra i
tiranici i viceregi rebeli, oftau, d deau din cap, i
i strângeau gulerele îmbl nite peste fe ele
rboase, în timp ce st teau aduna i în pia a
public a satului, sub soarele anemic, filozofând
despre r ul din oameni.
Apoi, dup o vreme, nu mai sosi nici o nav
comercial , i via a deveni mai grea. Importul de
mâncare aleas , tutun, instala ii i echipamente,
se opri. Cuvinte vagi, cuprinse în tirile date la
televizor, aduceau cu ele o nelini te crescând . i
în cele din urm se r spândi vestea c Trantor-ul
fusese distrus. Marea lume-capital a Galaxiei,
splendidul, legendarul, inaccesibilul i
incomparabilul domeniu al împ ra ilor fusese
jefuit, distrus, adus într-o stare de ruin total .
Era ceva de neconceput, i multora dintre
ranii din Rossem, care î i priveau îngrijora i
câmpurile, li se p rea c sfâr itul Galaxiei era
inevitabil.

Apoi, într-o zi nu ca toate celelalte, sosi din nou

o nav . În elep ii satelor d dur cuminte din cap
i î i ridicar b trânele pleoape, murmurând c
a ceva se mai întâmplase pe vremea ta ilor lor...
dar nu era chiar acela i lucru.
Nava nu era una Imperial . Însemnul
str lucitor al Imperiului Nava-Spa ial i-
Soarele lipsea de la prov . Era o construc ie
grosolan , f cut din r e ale unor nave mai
vechi. Iar oamenii din untru î i spuneau solda i
Tazendieni.
ranii erau deruta i. Nu auziser de Tazenda,
dar oricum, îi întâmpinar pe solda i cu
tradi ionala ospitalitate. Noii veni i se interesar în
am nunt de clima planetei, de num rul
locuitorilor, de num rul ora elor în confuzia
care îi cuprinse pe to i ranii, acest cuvânt fu
luat drept "sate" de tipul de economie, i a a
mai departe.
Sosir alte nave. Peste tot se r spândir
proclama ii cum c Tazenda era acum lumea
conduc toare, cum c pe toat întinderea
ecuatorului regiunea locuit se vor înfiin a
centre de colectare a taxelor, cum c anual vor fi
colectate procentaje din grâne i din piei, conform
unor formule numerice.
Rossemi ii au clipit solemn din ochi, ne tiind
prea bine ce însemna cuvântul "taxe". Când a
venit vremea colect rii taxelor, mul i au pl tit, iar
al ii au stat perplec i de-o parte în timp ce str inii
îmbr ca i în uniforme înc rcau în marile lor
ma ini de teren cerealele i pieile.
Ici-colo, câ iva rani indigna i se unir i
scoaser la iveal str vechile arme de vân toare.
Dar nu ajunser la nici un rezultat. Atunci când
venir oamenii din Tazenda, se r zle ir
bodog nind, i privir resemna i cum aspra lor
lupt pentru existen devenea i mai grea.
Dar se ajunse la o nou stare de echilibru.
Guvernatorul Tazendian ducea o viat auster în
satul Gentri, unde to i Rossemi ii erau s raci. El
i oficialii din subordinea sa, to i str ini, se afi au
foarte pu in i arareori intrau în contact cu
Rossemi ii. Fermierii care adunau taxele,
Rossemi i în serviciul Tazendei, veneau periodic.
Dar acum erau bine cunoscu i, i ranul înv ase
cum s i ascund grânele, s i duc animalele
în p dure, i s aib grij ca locuin a sa s nu
apar prea prosper . Apoi, cu o expresie greoaie i
tâmp , întâmpina toate întreb rile viclene despre
bunurile sale, ar tând cu gesturi ale bra elor doar
ceea ce se putea vedea.
Regimul se îmblânzi, taxele se mic orar , ca i
cum Tazenda s-ar fi s turat s stoarc din avutul
unei astfel de lumi.
Comer ul înflori. Tazenda g sea probabil c
noua situa ie era mai profitabil . Rossemi ii nu
mai primeau la schimb produsele rafinate ale
Imperiului, dar ma inile Tazendiene i mâncarea
Tazendian erau mai bune decât produsele
autohtone.
i mai era îmbr mintea pentru femei, alta
decât cea din es tur gri, iar sta era un lucru
foarte important.
a c , înc o dat , istoria Galactic se scurgea
destul de lini tit i ranii continuar s
trudeasc la a scoate via a din solul dificil.

Narovi ie i din colib suflând în barb . Pe

mântul aspru începeau s cad primele z pezi,
i cerul era de un roz mohorât. Privi în sus cu
ochii întredeschi i i decise c nu se întrez rea
nici un pericol real de furtun . Putea merge f
probleme pân la Gentri, pentru a sc pa de
surplusul de grâne i pentru a face rost în schimb
de suficiente conserve de hran care s -i ajung
pe durata iernii.
Cr pu in u a i r cni prin ea:
Yunker, ma ina are combustibil?
Din untru se auzi strigând o voce, apoi fiul cel
mare al lui Narovi veni i el afar . Avea o barb
scurt i ro cat dar nu suficient de deas pentru
a-i estompa expresia adolescentin .
Ma ina, spuse el posac, are plinul f cut i
merge bine, numai c axele sunt în stare proast .
i nu sunt eu de vin . i-am spus c trebuie s le
dai la un specialist s le repare.
trânul f cu un pas înapoi, î i sfredeli fiul cu
privirea, încruntând sprâncenele, apoi împinse
înainte b rbia acoperit cu fire dese:
i ce, e vina mea? De unde i cum s fac eu
rost de un specialist s le repare? De cinci ani
încoace, recolta a fost altfel decât am rât ?
Turmele mele au sc pat de molime? Grânele au...
Narovi!
 Bine-cunoscuta voce de din untru îl opri în
mijlocul frazei. Bodog ni:
Bine, bine... acum maic -ta î i bag nasul în
problemele dintre un tat i fiul s u. Scoate
ma ina i ai grij ca remorcile s fie bine prinse.
i împreun mâinile înm nu ate i ridic din
nou privirea în sus. Nori ro ca i cu forme
nedeslu ite începeau s se adune, iar cerul
mohorât ce ap rea printre zdren e nu aducea nici
un pic de c ldur . Soarele se ascunsese.
Privea în dep rtare, când deodat ochii s i
întredeschi i se c scar , i degetul i se ridic
automat în sus. Gura i se deschise s strige,
uitând complet de aerul rece.
Nevast , strig el puternic. Babo... vino-
ncoace.
La fereastr se ivi o figur indignat . Holb
ochii în direc ia pe care o ar ta degetul lui Narovi.
li pe sc rile de lemn cu un ip t, apucând la
repezeal un palton vechi i o bucat de pânz .
Ie i afar cu pânza legat neglijent peste cap i
urechi, i cu paltonul b nindu-i-se pe umeri.
Este o nav , fonf ni ea. Din spa iu.
Narovi replic , agitat:
P i ce altceva ar putea fi? Avem oaspe i,
trâno, oaspe i!
Nava cobora încet, urmând s aterizeze pe un
câmp gol i înghe at din partea de nord a fermei
lui Narovi.
i ce ne facem? vorbi femeia cu r suflarea
întret iat . Le putem oferi ospitalitate acestor
oameni? O s -i a ez m pe du umeaua murdar a
co meliei i o s le d m resturile ultimei turte din
pt mâna asta?
i atunci, s -i l m s mearg la vecini?
Narovi se f cuse stacojiu din cauza frigului.
Bra ele sale acoperite cu mâneci de piele lucioas
se întinser i apucar umerii puternici ai femeii.
Iubita mea nevast , vorbi el mieros, vei lua
cele dou scaune din camera noastr i le vei duce
jos; vei avea grij s fie sacrificat un animal tân r
i îl vei frige, cu garnitur de cartofi; vei g ti o
nou turt . Eu voi merge acum s -i întâmpin pe
ace ti importan i oameni care vin din spa iu... i...
i...
Se opri, î i fr mânt c ciuloiul pe cap, apoi
spuse cu o voce scâr âit i nesigur :
Da, i o s -mi aduc i ulciorul cu t rie. O
utur zdrav o s fie binevenit .
Cât timp vorbi Narovi, gura femeii se închisese
i se deschisese aiurea, f s spun nimic. Când
trecu de aceast faz , nu reu i s scoat decât o
miorl ial strident .
Narovi ridic un deget:
Babo, ce-au spus B trânii satului acum o
pt mân ? Ei? Ia adu- i aminte! B trânii au
mers din ferm -n ferm ei în i!... închipuie- i
ce importan are chestia asta! ca s ne cear
-i inform m imediat ce apare vreo nav din
spa iu. Ordinul guvernatorului! i acum, vrei s nu
profit de ansa de a intra în gra iile celor de la
putere? Uite la nava aia! Ai mai v zut vreuna la
fel? Oamenii tia din lumile de afar sunt boga i,
importan i. Însu i guvernatorul a trimis mesaje
atât de urgente, încât B trânii merg din ferm -n
ferm pe vremea asta friguroas . Poate c mesajul
a fost r spândit peste tot în Rossem, i to i au
aflat c str inii sunt a tepta i de St pânii din
Tazenda... iar ei coboar chiar în ferma mea.
Începu s viseze cu ochii deschi i:
Le oferim acum ospitalitatea pe care o
merit ... numele meu este men ionat
guvernatorului... i dup aceea, nimic nu ni se va
mai refuza.
 So ia sa deveni deodat con tient de frigul care
o mu ca prin hainele sub iri, de cas . Se repezi
spre u , strigând peste um r:
Bine, atunci du-te repede.
Dar vorbea unui om care alerga deja spre acea
parte a orizontului în care nava se apropia de sol.

Nici frigul acestei lumi, nici întinderile sale

pustii i nohorâte nu îl îngrijorau pe Generalul
Han Pritcher. Nici împrejurimile marcate de
cie, nici chiar ranul plin de transpira ie.
Ceea ce îl fr mânta pe el era problema
în elepciunii tacticii adoptate. El i cu Channis se
aflau aici singuri.
Nava, l sat în spa iu, î i putea purta singur
de grij în condi ii normale. Totu i, se sim ea în
nesiguran . Desigur, Channis era r spunz tor de
aceasta mi care. Privi la tân rul de lâng el i îl
surprinse clipind binevoitor în direc ia unei
deschiz turi din peretele acoperit cu bl nuri, în
care ap ruse o femeie cu ochi curio i i cu gura
scat .
Channis p rea c se simte complet în largul lui.
Pritcher savur acest lucru cu o satisfac ie acr .
Jocul lui Channis nu avea s se mai desf oare
mult vreme chiar a a cum se a tepta el. Totu i,
deocamdat , singura lor leg tur cu nava o
reprezentau br arele emi toare-receptoare pe
ultraunde.
Apoi, ranul care le era gazd afi un zâmbet
imens, î i leg capul de câteva ori i spuse cu o
voce onctuoas , plin de respect:
Nobili Lorzi, am deosebita cinste s v anun
fiul meu cel mare un b iat bun i merituos,
pe care s cia m-a împiedicat s -i dau o educa ie
pe m sura inteligen ei lui m-a informat c
 trânii vor sosi în curând. N jduiesc c
ederea dumneavoastr aici v-a fost pl cut . Eu
m-am str duit din r sputeri în aceast privin ,
având în vedere mijloacele mele modeste... c ci
cople te s cia, de i sunt un fermier
muncitor, cinstit, i modest, a a cum oricine
poate depune m rturie.
B trâni? întreb încet Channis. efii acestei
regiuni?
Da, chiar a a, Nobili Lorzi. i sunt cu to ii
oameni cinsti i i vrednici de respect. Satul nostru
este renumit pe tot cuprinsul Rossem-ului pentru
dreptatea i cinstea care domnesc aici... de i via a
e grea i r splata ogoarelor i p durilor este
insuficient . Nobili Lorzi, poate ve i aminti
trânilor de respectul i aprecierea mea pentru
dumneavoastr ... Astfel s-ar putea ca ei s cear
un nou camion pentru gospod ria noastr , pentru
cel vechi de-abia se mai târâie, i întreaga
noastr existen depinde de ceea ce a mai r mas
din el.
Avea o înf are umil i rug toare. Han
Pritcher d du din cap cu acea condescendent
distant cerut de rolul de "Nobili Lorzi" care le
fusese acordat:
Vom raporta B trânilor t i ospitalitatea cu
care ne-ai g zduit.
Pritcher profit de urm torul moment în care
maser singuri pentru a-i vorbi lui Channis.
Acesta p rea aproape adormit.
Nu sunt foarte încântat de întâlnirea cu
trânii, spuse el. Pe tine nu te deranjeaz chestia
asta?
Channis p rea surprins:
Nu. Pe tine ce te deranjeaz ?
Cred c avem lucruri mai bune de f cut decât
atragem aten ia asupra noastr , aici.
 Channis vorbi repede, cu o voce înceat i
monoton :
S-ar putea ca în urm toarele mi ri s fie
necesar riscul atragerii aten iei asupra noastr .
Pritcher, oamenii pe care-i c ut m nu pot fi g si i
gând pur i simplu mâna într-un sac întunecos,
i scotocind. Cei care conduc prin puterea min ii
nu este neap rat nevoie s de in puterea
aparent . În primul rând, psihologii celei de-A
Doua Funda ii sunt probabil o foarte mic
minoritate în raport cu întreaga popula ie. A a
cum Prima Funda ie, din care faci i tu parte,
format din tehnicieni i savan i, era o minoritate.
Locuitorii obi nui i probabil c nu sunt decât
locuitori obi nui i. Psihologii ar putea sta ascun i,
iar cei care aparent au puterea în mân probabil
cred sincer c ei sunt st pânii adev ra i. Solu ia
acestei probleme ar putea fi g sit chiar aici, pe
bucata asta înghe at de p mânt.
Nu te în eleg deloc.
P i de ce, c e foarte clar! Ascult aici.
Tazenda este probabil o lume uria , cu milioane
sau sute de milioane de locuitori. Cum i-am putea
identifica pe psihologi într-o asemenea mul ime, i
cum i-am putea face Catârului un raport în care
-i spunem c am g sit A Doua Funda ie? Dar
aici, pe aceast mic planet rustic i supus ,
to i conduc torii Tazendieni, a a cum ne-au
informat gazdele, sunt concentra i în Gentri, satul
principal. Ar putea fi doar câteva sute, Pritcher, i
printre ei trebuie fie unul sau mai mul i oameni
din A Doua Funda ie. În cele din urm vom merge
i în Tazenda, dar hai mai întâi s ne întâlnim cu
trânii. Este o etap logic în drumul nostru.
Se dep rtar u or unul de altul, atunci când
barba neagr a gazdei lor n li din nou în
camer . ranul era foarte agitat:
 Nobili Lorzi, sosesc B trânii. V implor înc o
dat , din suflet, poate sc pa i i un cuvânt
binevoitor despre mine...
Aproape c se frânse în dou aplecându-se, în
slug rnicia sa paroxistic .
Vom aminti negre it de tine, spuse Channis.
tia sunt B trânii t i?
Cu certitudine, ei erau. În num r de trei.
Unul dintre ei se apropie. Se înclin cu un
respect plin de demnitate, i spuse:
Suntem onora i. Au fost aduse mijloacele de
transport, Distin i domni, i sper m c ne ve i
face pl cerea de a ne înso i la Sala de întruniri.

AL TREILEA INTERLUDIU

Primul Vorbitor privea meditativ cerul de noapte.

Nori zdren ui i lunecau peste lic ririle slabe ale
stelelor. Spa iul p rea foarte ostil. În mod normal,
chiar i în cele mai fericite condi ii, era rece i î i
dea fiori. Dar acum mai con inea i acea stranie
creatur , Catârul, care p rea s -l transforme într-o
amenin are întunecat i material .
Întrunirea luase sfâr it. Nu durase mult. Au
existat îndoieli i întreb ri inspirate de dificila
problem matematic a confrunt rii cu un mutant,
posesor al unei structuri mentale necunoscute.
Trebuiser luate în calcul toate situa iile extreme.
i chiar i acum, puteau fi siguri pe ei? Undeva
în aceast regiune a spa iului în aceast
nem rginire a Galaxiei se afla Catârul. Cum
urma s ac ioneze?
Era destul de u or s -i "lucrezi" oamenii. Ei
reac ionaser i reac ionau conform planului.
Dar Catârul?
 4
DOI B RBA I I B TRÂNII

TRÂNII din aceast zon a Rossem-ului nu

ar tau chiar a a cum s-ar fi a teptat oricine. Nu
erau o simpl extrapolare a ranilor: adic mai
autoritari i mai pu in prieteno i.
Absolut deloc.
Demnitatea pe care o afi aser la prima
întâlnire se amplificase pân când devenise
evident c era caracteristica lor esen ial .
St teau în jurul mesei lor ovale, la fel ca mul i
al i în elep i, gravi i înce i în mi ri. Majoritatea
trecuser cu pu in de floarea vârstei. Cei câ iva
care aveau b rbi le purtau scurte i bine îngrijite.
Totu i, erau destui sub patruzeci de ani, astfel
încât "B trâni" era mai curând o formulare
respectuoas decât o simpl referire la vârst .
Cei doi b rba i veni i din spa iu st teau în
capul mesei. În lini tea solemn care înso i o
mas frugal , mai degrab ceremonioas decât
consistent , se cufundar în noua i neobi nuita
atmosfer .
Dup ce mâncar , aceia dintre B trâni care
reau mai respecta i f cur câteva remarci
prea scurte i prea simple pentru a putea fi
denumite lu ri de cuvânt. Cu aceasta, asupra
adun rii se a ternu o atmosfer mai pu in
protocolar .
Ca i cum demnitatea cu care str inii fuseser
întâmpina i f cuse loc unei amicalit i tipic
rustice, unde predominau curiozitatea i prietenia.
Se strânser în jurul celor doi str ini i îi
potopir cu un torent de întreb ri.
 Întrebar dac era greu de condus o nav
spa ial , câ i oameni erau necesari pentru acest
lucru, dac se puteau construi motoare mai bune
pentru ma inile lor de teren, dac era adev rat c
pe alte lumi ningea rar a a cum era cazul
Tazendei, câ i oameni tr iau în lumea din care
veniser , dac aceasta era la fel de mare ca i
Tazenda, dac era departe, cum î i confec ionau
îmbr mintea i ce anume îi d dea acea lucire
metalic , de ce nu purtau bl nuri, dac se
rbiereau zilnic, ce fel de piatr purta Pritcher în
inel... Lista nu se oprea aici.
i aproape întotdeauna întreb rile erau
adresate lui Pritcher, ca i cum, fiind cel mai
vârstnic dintre cei doi, îl învestiser automat cu
cea mai mare autoritate. Pritcher se v zu obligat
dea r spunsuri din ce în ce mai lungi. Era ca i
cum intrase în mijlocul unei mul imi de copii.
Întreb rile lor erau marcate de o curiozitate
sincer i dezarmant . Setea lor de cunoa tere era
irezistibil , i nu i te puteai sustrage.
Pritcher le spuse c navele spa iale nu erau
greu de condus i c echipajele variau în func ie
de m rimea navei de la unul la mai mul i
oameni, c nu cuno tea în detaliu motoarele
ma inilor lor de teren dar c f îndoial puteau
fi îmbun ite, c clima lumilor era de o varietate
infinit , c pe planeta sa tr iau multe sute de
milioane de oameni dar c era de departe mult
mai mic i mai insignifiant în raport cu marele
imperiu al Tazendei, c îmbr mintea lor era
confec ionat din plastic siliconic în care senza ia
de lucire metalic era creat prin orientarea
corespunz toare a moleculelor superficiale, i c
putea fi înc lzit artificial astfel încât nu era
nevoie de bl nuri, c se b rbiereau zilnic, c
piatra din inelul s u era un ametist. R spunsurile
nu se oprir aici. Se trezi, aproape împotriva
voin ei sale, c începeau s -i plac ace ti
provinciali naivi.
i întotdeauna dup ce r spundea, se producea
un murmur rapiol între B trâni, ca i cum
dezb teau informa ia ob inut . Aceste discu ii
dintre ei erau greu de urm rit, pentru c treceau
la propria lor versiune a limbajului universal
Galactic, care printr-o lung separare de curentele
de limbaj, devenise arhaic.
Se putea spune c scurtele comentarii dintre ei
erau aproape inteligibile, dar de pu in nu puteau
fi în elese.
Pân când, în cele din urm , Channis îi
întrerupse pentru a spune:
Bunii mei domni, acum trebuie s r spunde i
i voi la întreb rile noastre, pentru c noi suntem
str ini i ne intereseaz foarte tare s afl m cât
mai multe despre Tazenda.
Deasupra tuturor se l o lini te adânc . To i
trânii, pân atunci volubili, se cufundar în
mu enie. Mâinile lor, care se mi caser atât de
rapid i de delicat acompaniindu- i cuvintele ca
pentru a le da o important cât mai mare i
diferite semnifica ii, c zur deodat f vlag . Se
uitau pe furi unul la altul, i era clar c fiecare
i dorea ca altcineva s ia cuvântul.
Pritcher interveni Imediat:
Înso itorul meu v cere asta din prietenie,
pentru c faima Tazendei s-a r spândit
pretutindeni în Galaxie. Iar noi, desigur, îl vom
informa pe guvernator despre loialitatea i
dragostea B trânilor din Rossem.
Nu se auzi nici un oftat de u urare, dar fe ele se
luminar . Unul dintre B trâni î i trecu degetul
mare i ar torul prin barb , prinzând u or i
îndreptându- i firele ondulate, apoi spuse:
 Noi suntem slujitori credincio i ai St pânilor
din Tazenda.
Iritarea lui Pritcher vizavi de întrebarea deloc
diplomatic a lui Channis nu disp ruse înc de
tot. Cel pu in, îi era limpede c vârsta, pe care în
ultima vreme începuse s i-o simt , nu îi r pise
talentul de a mai diminua din efectul boac nelor
altora.
În regiunea noastr de univers, spuse el, nu
cunoa tem prea multe despre istoria trecut a
St pânilor din Tazenda. Presupunem c domnesc
aici cu în elepciune, de mult vreme.
spunse acela i B trân care vorbise mai
înainte. Automat, aproape firesc, el devenise
reprezentantul lor. Spuse:
Nici bunicul celui mai în vârst dintre noi nu
i aminte te de vreo perioad în care St pânii s
nu fi domnit aici.
A fost o domnie pa nic ?
Dac a fost o domnie pa nic ? ezit B trânul.
Guvernatorul este un St pân puternic i autoritar,
care nu ar ezita s -i pedepseasc pe tr tori.
Bineîn eles, nici unul dintre noi nu este tr tor.
B nuiesc c în trecut a pedepsit pe unii, a a
cum meritau.
Din nou ezitare.
Nimeni de aici nu a tr dat vreodat , nici ta ii
no tri, nici ta ii ta ilor no tri. Dar pe alte lumi au
existat tr tori, i moartea i-a ajuns repede din
urm . Nu e bine s te gânde ti la a a ceva, pentru
noi suntem oameni mode ti, fermieri s raci, i
nu ne intereseaz problemele politicii.
Teama din vocea sa, îngrijorarea din ochii
tuturor, erau evidente.
Ne pute i informa cum trebuie s proced m
pentru a ob ine o audien la guvernatorul vostru?
spuse Pritcher cu blânde e.
 În atmosfer interveni o subtil stare de
confuzie.
Pentru ca, dup un lung moment, B trânul s
spun :
P i, nu tia i? Guvernatorul o s vin mâine
aici. El v a tepta. Pentru noi a fost o mare
onoare. Noi... sper m din suflet c ve i raporta
favorabil despre loialitatea noastr fa de el.
Zâmbetul lui Pritcher se crisp imperceptibil:
Ne a tepta?
trânii privir mira i de la unul la altul:
P i... ast zi se face o s pt mân de când v
tept m.

Locuin ele lor erau, f îndoial , luxoase

pentru acea planet . Pritcher locuise în altele i
mai rele. Channis nu ar ta decât o indiferen
total fa de aspectele exterioare.
Dar intervenise între ei un element de tensiune,
diferit de cele anterioare. Pritcher sim ea c se
apropia momentul unei decizii definitive, i totu i
exista în el dorin a de a mai a tepta pu in. A-l
vedea mai întâi pe guvernator ar fi însemnat s
creasc periculozitatea jocului, i totu i câ tigarea
acelui joc ar fi însemnat s multiplice câ tigurile.
Se sim i inundat de furie, v zând u oara cut
dintre sprâncenele lui Channis i ov iala delicat
cu care buza de jos a tân rului se freca de un
dinte de sus. Detesta actoria inutil i î i dori din
toat inima s se termine.
Se pare c sosirea noastr a fost anticipat ,
spuse.
Da, f cu Channis simplu.
Doar atât? sta e cel mai important lucru pe
care po i s -l spui? Ajungem aici, i descoperim c
guvernatorul ne a teapt . Probabil vom afla de la
guvernator c îns i Tazenda ne a teapt . Atunci,
ce valoare mai poate avea toata misiunea asta a
noastr ?
Channis ridic privirea, f s fac efortul de
a- i disimula nota de plictiseal din voce:
S ne a tepte, e una; s tie cine suntem i
pentru ce anume am venit, e alta.
Ai impresia c te po i ascunde de cei din A
Doua Funda ie?
Poate. De ce nu? Po i s bagi mâna-n foc c
nu? S presupunem c nava noastr a fost
detectat în spa iu. E chiar a a de neobi nuit
pentru o împ ie s aib posturi de observa ie la
frontiere? Chiar dac am fî ni te str ini banali, i
tot am prezenta interes.
Suficient interes pentru ca guvernatorul s
vin el la noi, în loc s mergem noi la el?
Problema asta o vom aborda mai târziu,
spuse Channis dând din umeri. Stai s vedem mai
întâi ce fel de om este guvernatorul.
Pritcher î i dezgoli din ii, i se încrunt anemic.
Situa ia devenea ridicol .
Channis continu , cu o însufle ire pref cut :
Cel pu in, tim un lucru. Tazenda este A
Doua Funda ie. Altfel, ar însemna c un milion de
elemente evidente arat cu toatele într-o direc ie
gre it . Cum interpretezi spaima evident pe care
cei de-aici o au fa de Tazenda? Eu nu v d nici
un semn de dominare politic . Grupurile lor de
trâni se întâlnesc aparent liber, i f ingerin e
de vreun fel. Taxa de care vorbesc ei nu mi se pare
chiar atît de insuportabil , i nici m car nu este
impus eficient. B tina ii vorbesc mult despre
cie, dar par zdraveni i bine hr ni i. Casele lor
sunt grosolane i satele necivilizate, dar li se
potrivesc de minune. De fapt, lumea asta m
fascineaz . N-am v zut vreodat una mai greu de
suportat, i totu i sunt convins c popula ia nu
sufer i c via a lor simpl are o fericire bine
echilibrat , care lipse te popula iilor sofisticate
din centrele avansate.
Deci e ti un admirator al virtu ilor ne ti?
Astrele nu-mi permit, spuse Channis parând
amuzat de idee. Nu vreau decât s scot în eviden
semnifica ia tuturor acestor lucruri. Cu
certitudine, Tazenda este un administrator eficient
eficient într-un sens foarte îndep rtat în raport
cu fostul Imperiu sau cu Prima Funda ie, sau cu
propria noastr Uniune. Imperiul, Funda ia,
Uniunea, au adus supu ilor lor o prosperitate
mecanic , în schimbul unor valori mult mai pu in
perceptibile. Tazenda aduce fericire i suficien .
Nu vezi c întreaga orientare a domina iei lor este
diferit ? Nu este fizic , ci psihologic .
Serios? î i permise Pritcher s fie ironic. i
teroarea cu care vorbesc B trânii despre
pedepsirea tr torilor de c tre ace ti
administratori-psihologi buni la suflet? Cum se
potrive te asta cu ipotezele tale?
Au fost ei pedepsi i vreodat ? Nu se vorbe te
decât despre pedepsirea altora. Ca i cum ideea
pedepsei a fost atât de bine implantat în ei încât
niciodat nu va fi nevoie s -i pedepse ti.
Atitudinile mentale adecvate se afl atât de bine
dite în min ile lor, încât sunt sigur c pe planeta
asta nu exist nici un soldat Tazendian. Nu vezi
toate astea?
Am s v d, poate, spuse Pritcher cu r ceal ,
atunci când am s -l întâlnesc pe guvernator. i,
apropo, dac i min ile noastre sunt "lucrate"?
Replica lui Channis fu brutal i dispre uitoare:
Tu ar trebui s fii obi nuit cu a ceva.
Pritcher p li vizibil i, cu un efort, se întoarse i
plec . În ziua aceea nu mai vorbir unul cu altul.
 În noaptea înghe at , f vânt, în timp ce
asculta respira ia lent a somnului celuilalt,
Pritcher î i acord încet br ara-transmi tor pe o
lungime de ultra-und cu care br ara lui
Channis nu era prev zut . Unghia ap f
zgomot. Reu i s stabileasc leg tura cu nava.
spunsul veni în mici durate de vibra ie
neafectat de zgomot, care de-abia se ridica
deasupra pragului de sensibilitate.
De dou ori, Pritcher întreb : "A i luat pân
acum leg tura?"
De dou ori, r spunsul veni: "Deloc. A tept m
în continuare."
Se d du jos din pat. Era frig în camer , i se
înf ur cu p tura îmbl nit , a ezându-se pe
scaun. Privi aglomerarea de stele. Fa de cele
care dominau cerul de noapte al Periferiei sale
natale, acestea difereau foarte mult în str lucire i
în desenele pe care le sugerau pe fondul întinsei
ce e a Lentilei Galactice.
Undeva, acolo printre stele, se afla solu ia la
complica iile care îl cople iser , i î i dori din tot
sufletul ca acea solu ie s soseasc i s
sfâr easc lucrurile.
Pre de un moment se întreb din nou: Avea
Catârul dreptate, i Convertirea îl l sase f
ul ascu it i tare pe care i-l conferea încrederea
în sine? Sau era doar vârsta i fr mânt rile din
ace ti ultimi ani?
De fapt, nici nu-i p sa.
Era obosit.

Guvernatorul din Rossem sosi f mare

parad . Singurul s u înso itor era b rbatul în
uniform care îi conducea automobilul.
Automobilul avea un design extravagant, dar lui
Pritcher i se p rea ineficace. Se dovedi greoi; nu o
singur dat se poticni la o prea rapid schimbare
a vitezelor. Era clar, dup înf are, c mergea cu
combustibil chimic i nu atomic.
Guvernatorul Tazendian p i domol pe stratul
gros de z pad i înaint între dou rânduri de
trâni respectuo i. Nu le acord nici o privire, i
intr repede. B trânii îl urmar .
Cei doi oameni din Uniunea Catârului priveau,
din locurile care le fuseser repartizate. El
guvernatorul era voinic, cam îndesat, scund,
banal.
Ei, i?
Pritcher se concentr cu toat for a pe care o
avea pentru a nu- i pierde controlul. Figura sa
stra îns o expresie glacial , calm . Nu se f cu
de râs în fa a lui Channis... dar î i d dea foarte
bine seama c îi crescuse tensiunea i c gâtul i
se uscase.
Nu era vorba de teama fizic . Nu f cea parte
dintre cei s raci cu duhul, oameni f imagina ie,
carne f nervi, prea pro ti pentru a le fi vreodat
fric ... dar putea înfrunta teama fizic i îi putea
face fa .
Aici era altceva. Era cealalt team .
Îi arunc o privire scurt lui Channis. Tân rul
avea ochii fixa i în dorul lelii asupra unghiilor unei
mâini, i c uta tacticos vreo asperitate
superficial .
Ceva în interiorul lui Pritcher se revolt
puternic. Cum ar fi putut Channis s se team de
o "lucr tur " mental ?
Prinse un moment de r gaz i încerc s se
gândeasc retrospectiv. Cum fusese el pe vremea
când era un Democrat convins, înainte de a fi
Convertit de c tre Catâr? Era greu s i aduc
aminte. Nu î i putea recunoa te fosta structur
mental . Nu putea rupe firele puternice care-l
legau strâns de Catâr. Î i amintea c încercase
odat s -l asasineze dar, oricât de mult s-ar fi
znit, nu- i aducea aminte care îi fuseser
sentimentele în acea perioad . Aceasta putea fi
îns i reac ia de auto-ap rare a propriei sale
min i, pentru c fie i numai intuind acele
sentimente nedându- i seama de detalii, dar
în elegându-le în mare începea s i se fac
grea .
i dac guvernatorul îi "lucrase" mintea?
Poate cârceii mentali, insesizabili, ai unuia din
A Doua Funda ie, se insinuaser adânc printre
fisurile structurii sale emo ionale, le l rgiser ,
intraser , i apoi le astupaser ?
Prima dat nu sim ise nimic. Nu avusese nici
un fel de durere, nici un dezacord mental... nici
car sentimentul unei discontinuit i. Îl iubise
pe Catâr dintotdeauna. Dac existase vreodat o
perioad , demult de tot pe cât de mult puteau
însemne cinci ani scur i când crezuse c nu-l
iube te, c -l ur te... asta nu era decât o iluzie
înfior toare. Gândul la aceast iluzie îl tulbura.
Dar nu avusese nici un fel de durere.
Întâlnirea cu guvernatorul va relua totul? Tot
ceea ce se petrecuse înainte toate serviciile
cute Catârului tot sensul vie ii sale va
fuziona în visul celeilalte vie i, care con inea
cuvântul Democra ie? Catârul va fi i el un vis, iar
loialitatea sa va fi pus în slujba Tazendei...
Brusc, se r suci.
Avea o puternic senza ie de vom .
Apoi vocea lui Channis îi r sun în ureche:
Generale, cred c a sosit momentul.
Pritcher se întoarse din nou. Un B trân
deschisese u a, încet, i se oprise în prag, afi ând
un respect demn i calm.
Excelen a Sa, spuse el, Guvernatorul din
Rossem, în numele St pânilor din Tazenda, v
transmite prin mine c v acord cu pl cere o
audien , i v solicit s ap re i înaintea sa.
Sigur c da, spuse Channis.
i strânse centura cu un gest scurt i î i potrivi
pe cap o gluga Rossemian .
lcile lui Pritcher se încle tar . Acesta era
începutul adev ratului joc.
Guvernatorul din Rossem nu avea o înf are
grandioas . În primul rând, avea capul descoperit
iar p rul rar, aten deschis tinzând spre gri, îi
dea un aer de blânde e. Arcadele osoase d dur
impresia c se încrunt la apari ia str inilor, iar
ochii, înconjura i de o re ea fin de riduri, p reau
precau i. Dar b rbia de curând b rbierit era
finu , mic , i prin conven ia universal a
adep ilor pseudo tiin ei care cite te caracterele în
func ie de structura facial , p rea "moale".
Pritcher evit ochii i privi b rbia. Nu- i d dea
seama dac îi va folosi la ceva... dac exista ceva
care s îi poat folosi.
Vocea guvernatorului avea un timbru înalt,
impersonal:
Bine a i venit în Tazenda. V întâmpin m cu
gânduri de pace. A i mâncat?
Mâna sa degete lungi, vene r sucite f cu
un gest aproape regal spre masa în form de U.
Se înclinar i se a ezar . Guvernatorul se
ez în exteriorul bazei U-ului, ei în interior; în
lungul celor dou bra e se a ezar dou rânduri
de B trâni t cu i.
Guvernatorul vorbi în fraze scurte i abrupte,
udând mâncarea ca fiind importat din Tazenda
i avea, într-adev r, o calitate diferit , chiar
dac nu era cu mult mai bun decât mâncarea
simpl a B trânilor. Deplânse clima Rossemian .
cu o aluzie neglijent la complica iile c toriilor
spa iale.
Channis vorbi pu in. Pritcher, deloc.
Apoi masa lu sfâr it. Fructele mici, în compot,
se terminar ; erve elele fur folosite i apoi
aruncate. Guvernatorul se l pe spate.
Ochii s i micu i scânteiau:
M-am interesat de nava voastr . Bineîn eles,
doresc s fac astfel încât s primeasc îngrijirile i
repara iile necesare. Mi s-a spus c nu se
cunoa te locul în care a ancorat.
A a este, replic Channis încet. Am l sat-o în
spa iu. Este o nav mare, destinat c toriilor
lungi, în zone uneori ostile, i am considerat c
dac am fi aterizat cu ea aici s-ar fi putut na te
îndoieli referitoare la inten iile noastre pa nice.
Am preferat s ateriz m singuri, neînarma i.
Un gest prietenesc, coment guvernatorul
convingere. O nav mare, spune i?
Dar nu un vas de r zboi, excelen .
Aha-hm. i de unde veni i?
Dintr-o lume mic a sectorului Santanni,
excelen . S-ar putea s nu fi i la curent cu
existen a ei, pentru c este o lume neînsemnat .
Suntem interesa i în stabilirea de rela ii
comerciale.
Aha, comer . i ce ave i de vânzare?
Ma ini de toate felurile, excelen . În
schimbul lor vrem hran , lemn, minereuri...
Aha-hm. Guvernatorul p rea nehot rât:
Nu cunosc prea multe despre treburile astea,
spuse el. Poate vom aranja o rela ie reciproc
avantajoas . Poate. Dup ce v voi examina mai
cu aten ie acredit rile pentru c înainte ca
lucrurile s continue, guvernul meu va cere multe
informa ii i dup ce v voi cerceta nava. Atunci
ve i putea continua drumul spre Tazenda.
Nu primi nici un r spuns, i atitudinea
guvernatorului se r ci vizibil:
Totu i, este obligatoriu s v v d nava.
Din nefericire, în acest moment nava este în
repara ii, spuse Channis pe un ton distant. Dac
excelenta voastr nu are nimic împotriv s ne
acorde un r gaz de patruzeci i opt de ore, v va
sta la dispozi ie.
Nu sunt obi nuit sa a tept.
Pentru prima oar , Pritcher întâlni privirea
celuilalt, ochi în ochi, i r suflarea explod t cut
în interiorul s u. Pentru un moment, avu senza ia
se sufoc , dar apoi î i mut privirea în alt
parte.
Channis nu ov i. Spuse:
Nava nu poate ateriza mai devreme de
patruzeci i opt de ore, excelen . Suntem aici,
neînarma i. V îndoi i de onestitatea inten iilor
noastre?
Urm o t cere prelungit , apoi guvernatorul
spuse moroc nos:
Vorbi i-mi despre lumea din care veni i.
Asta fusese tot. Cu asta, se terminase. Nu mai
interveni nici un moment delicat. Guvernatorul î i
îndeplinise misiunea oficial i era clar c
pierduse orice interes. Audienta se sfâr i în
plictiseal .

Atunci când totul se sfâr i, Pritcher, în locuin a

lor, încerc s se adune.
Cu grij inându- i r suflarea î i verific
emo iile. Nu avea senza ia ca se schimbase, asta
era sigur, dar putea el sim i vreo diferen ? Se
sim ise altfel dup Convertirea pe care i-o f cuse
Catârul? Nu p ruse totul natural? A a cum i
fusese, de altfel?
Se verific .
Deta at, url în interiorul cavernelor min ii
sale, iar strig tul era: „A Doua Funda ie trebuie
descoperit i distrus ."
Sentimentul care înso ise strig tul fusese o ur
nepref cut . Nu avusese nici m car un moment
de ezitare.
Apoi avu de gând s înlocuiasc „A Doua
Funda ie" cu „Catârul", dar respira ia i se opri
datorit unei emo ii puternice, i limba i se
împletici.
Pân aici, totul era bine.
Dar nu fusese oare influen at în alt mod? Mai
subtil? Nu s-au operat oare unele mici schimb ri?
Schimb ri pe care nu le putea detecta pentru c
îns i existen a lor îi afecta ra ionamentul?
Nu avea cum s i dea seama.
Dar sim ea în continuare o loialitate absolut
fa de Catâr! Dac acest lucru r sese
neschimbat, în rest nu mai conta nimic.
Se hot rî s ac ioneze din nou. Channis era
ocupat în col ul s u de camer . Unghia degetului
mare î i f cu de lucru cu br ara emit tor-
receptor.
La r spunsul care veni se sim i cuprins de un
val de u urare, i apoi r mase f vlag .
Mu chii fe ei nu-l tr dar , dar în sinea sa urla
de bucurie... iar atunci când Channis se întoarse
-l priveasc , tia c farsa era pe terminate.

AL PATRULEA INTERLUDIU

Cei doi Vorbitori se întâlnir pe drum. Unul dintre

ei îl opri pe cel lalt:
 Am vesti de la Primul Vorbitor.
În ochii Celuilalt se putea citi un pâlpâit de
aproape-team :
Punctul de intersec ie?
Da. De-am tr i s vedem zorile!

5
UN B RBAT I CATARUL

GESTURILE lui Channis nu ar tau c i-ar fi

dat seama cumva de vreo schimbare subtil în
atitudinea lui Pritcher i în rela ia dintre ei doi. Se
pe spate în scaunul masiv din lemn i î i
scr picioarele.
Ce impresie i-a l sat guvernatorul? spuse el.
Pritcher ridic din umeri:
Absolut nici una. Mie nu mi s-a p rut deloc a
fi un geniu mental. Un foarte s rman specimen al
celei de-A Doua Funda ii, dac presupunem c
într-adev r face parte din ea.
tii, eu nu cred c face parte. Nu-mi dau bine
seama. Presupunând c ai fi unul din A Doua
Funda ie, spuse Channis devenind foarte serios,
tu ce-ai face? S presupunem c ai avea o idee
despre inten iile noastre aici. Ce-ai face cu noi?
Convertirea, desigur.
Ca i Catârul?
Channis ridic deodat privirea:
Noi ne-am da seama dac ei ne-ar converti cu
adev rat? îndoiesc... Dar dac ar fi ni te
simpli psihologi, unii nu foarte inteligen i?
În cazul asta, dac a fi în locul lor, i-a
omorî f întârziere pe cei doi Str ini.
i nava? Nu.
Channis ridic degetul ar tor.
 Ni se trage o caciama, Pritcher b trâne. Nu
poate fi decât o cacialma. Chiar dac ei au puterea
de a controla emo iile, noi tu i cu mine nu
suntem decât avangarda. Cu Catârul trebuie ei s
lupte, i sunt la fel de precau i cu noi pe cât
suntem noi cu ei. Presupun c au aflat cine
suntem.
Pritcher îl privea rece.
i ce-ai de gând s faci? întreb el.
S a tept m, arunc Channis. S vin ei la
noi. Sunt îngrijora i, poate i din cauza navei, dar
sigur din cauza Catâruluî. Cu guvernatorul au
vrut s ne fraiereasc . Dar n-a mers. Nu ne-am
sat prin i în curs . Urm toarea persoan pe
care o vor trimite va fi una din A Doua Funda ie,
i ne va propune un fel de târg.
i atunci?
i atunci, vom accepta târgul.
Nu cred.
Crezi c prin acest târg îl vom trage pe sfoar
pe Catâr? Nu e adev rat.
Nu acesta e motivul. Catârul nu se las
lit de tine, oricât te-ai str dui. Dar în
continuare, nu cred.
Crezi cumva c nu-i putem fraieri pe cei din A
Doua Funda ie?
Probabil c nu. Dar nu acesta e motivul.
Privirea lui Channis c zu asupra obiectului pe
care cel lalt îl inea strâns în mân , i spuse pe
un ton sinistru:
Vrei s spui c acesta e motivul.
Pritcher agit blasterul:
Exact. E ti arestat.
De ce?
Pentru tr dare fa de Primul Cet ean al
Uniunii.
Ce se întâmpl aici? spuse Channis
strângând buzate.
Tr dare, dup cum i-am mai spus. Iar în
ceea ce m prive te, repararea situa iei.
i cum demonstrezi? Ai dovezi, presupuneri,
vise? Ai înnebunit?
Nu. Dar tu? Catârul nu trimite bebelu i în
misiuni ridicole i f sens. Atunci mi s-a p rut
ciudat. i am pierdut timp îndoindu-m de mine
însumi. De ce s te fi trimis pe tine? Pentru c e ti
zâmb re i te îmbraci bine? Pentru c ai dou zeci
i opt de ani?
Probabil pentru c sunt om de încredere. Sau
nu e ti dispus s accep i argumentele logice?
Sau poate pentru c nu ti un om de
încredere. Un argument destul de logic, dup cum
s-a dovedit.
Ce facem aici, ne întrecem în paradoxuri?
Sau este un joc ca s vedem cine poate spune cât
mai pu in în cât mai multe cuvinte?
Blasterul înaint , cu Pritcher în urma lui. Se
opri, în picioare, în fa a tân rului:
Ridic -te!

Channis se conform , f prea mare grab , i

sim i gura blasterului atingându-i centura, îns
s apese asupra mu chilor abdominali.
Catârul dorea s g seasc A Doua Funda ie,
spuse Pritcher. A dat gre , am dat i eu gre ,
pentru c secretul pe care nici unul din noi nu l-a
putut descoperi este p zit cu str nicie. A a c nu
mai r mânea decât o singur posibilitate vrednic
de a fi luat în considerare... i anume de a g si
pe cineva care cuno tea deja locul ascunz torii.
i la eram eu?
Cu certitudine. Pe atunci nu tiam, desigur,
îns de i mintea îmi merge mai încet, merge înc
bine. Cât de u or am g sit Sfâr itul Stelei! Cât de
miraculos ai descoperit i examinat Imaginea
corect prin Lup , dintr-un num r infinit de
posibilit i! i f când asta, cât de bine descoperim
punctul corect de observare! Nebun lipsit de tact
ce e ti! M-ai subestimat chiar atât de mult? i-ai
închipuit c am s înghit orice combina ie de
coincidente imposibile?
Adic am avut prea mult succes?
Prea mult succes pentru un om loial.
Pentru c standardele de succes pe care mi
le-ai atribuit erau chiar atât de joase?
Presiunea blasterului crescu, de i figura din
fa a lui Channis î i tr da mânia crescând doar
prin str lucirea rece a ochilor.
Pentru c e ti în slujba celei de-A Doua
Funda ii, spuse Pritcher.
Slujba? spuse Channis cu un dispre infinit.
Dovede te-o.
Sau sub influen a ei mental .
F tirea Catârului? Este ridicol.
Cu tirea Catârului. Chiar aici este poanta,
tinere nerod. Cu tirea Catârului. Crezi c altfel i
s-ar fi oferit o nav cu care s te joci? Ne-ai
condus la A Doua Funda ie, exact a a cum s-a
presupus c vei face.
Cu greu te pot urm ri prin imensitatea asta
de prostii pe care le debitezi. Pot s te întreb de ce
s-a presupus c voi face toate astea? Dac a fi
fost un tr tor, de ce s te fi condus pân la A
Doua Funda ie? De ce s nu te plimb încolo i
încoace prin Galaxie, s rind f sens dintr-o
parte într-alta, i g sind nimic altceva decît ceea
ce ai g sit i tu mai înainte?
Pentru nav . Este evident c cei din A Doua
Funda ie au nevoie de tehnic de lupt atomic
pentru a se auto-ap ra.
 Alt argument, mai solid, nu ai? O nav nu va
însemna nimic pentru ei. Iar dac au cumva
impresia c prin ea au s ob in informa ii i au
poat construi echipamente atomice în
urm torul an, atunci A Doua Funda ie este
alc tuit , într-adev r, din oameni foarte, foarte
simpli. A spune c la fel de simpli ca i tine.
Vei avea ocazia s explici asta Catârului.
Ne întoarcem pe Kalgan?
Dimpotriv . R mânem aici. Catârul va sosi în
cincisprezece minute... aproximativ. Crezi c nu
ne-a urm rit, domnul meu inteligent, iste , i plin
de auto-admira ie? Ai fost o momeal pe dos. Nu
ai adus victimele la noi, dar cu siguran c ne-ai
dus pe noi la victime.
Pot s m a ez, spuse Channis, ca s i explic
ceva? Pot s i fac i desene, ca s în elegi mai
bine. Te rog.
R mâi în picioare!
Bine, pot s vorbesc i stând în picioare.
Crezi c am fost urm ri i de Catâr, din cauza
hiper-locatorului din circuitele de comunica ie?

Este posibil ca blasterul s fi tremurat. Channis

n-ar fi b gat mâna în foc c nu.
Nu pari surprins, spuse el. Dar n-am s pierd
timp întrebându-m dac e ti într-adev r
surprins. Da, tiam de el. i acum, dup ce i-am
demonstrat c tiam ceva ce nu credeai c tiu,
am s i spun ceva ce tu nu tii, iar eu tiu c nu
tii.
Introducerea e cam lung , Channis. Credeam
spiritul t u inventiv este ceva mai bine
dezvoltat.
Bine, atunci ascult aici o n scocire. Au
existat tr tori, desigur, sau agen i inamici,
dac i place mai mult termenul. Dar Catârul a
aflat acest lucru într-un mod foarte curios. Vezi
tu, se pare c unii dintre oamenii lui Converti i au
fost "lucra i" mental, f tirea lui.
De data aceasta, blasterul tremurase. F nici
un dubiu.
Subliniez acest lucru, Pritcher. De aceea avea
nevoie de mine. Eu eram Neconvertit. Nu i-a atras
i ie aten ia c avea nevoie de un Neconvertit?
Indiferent dac i-a dat sau nu adev ratul motiv?
Încearc altceva, Channis. Dac a fi
împotriva Catârului, a ti-o.
cut, rapid, Pritcher î i cercet mintea. Era la
fel. Clar, cel lalt mintea.
Vrei s spui c te sim i credincios Catârului.
Poate. Loialitatea nu ti-a fost afectat . Dup cum
a spus i Catârul, e prea u or de detectat. Dar
mintea, cum ti-o sim i?* Lent ? De când ai pornit
în aceast expedi ie, te-ai sim it normal tot
timpul? Sau te-ai sim it uneori ciudat, ca i cum
nu ai fi fost tu însuti? Ce vrei s faci, m g ure ti
s ape i pe tr gaci?
Pritcher retrase blasterul un centimetru:
Ce vrei s spui?
Spun c mentalul i-a fost "lucrat". Ai fost
manevrat. Nu l-ai v zut pe Catâr instalând acel
hiper-locator. Pur i simplu l-ai g sit acolo, ai
presupus c trebuia s fi fost instalat de Catâr, i
de atunci ai crezut tot timpul c ne urm re te.
Sigur, br ara-receptor pe care o por i poate lua
leg tura cu nava, pe o lungime de und de care
br ara mea nu dispune. Crezi c nu tiam?
Acum vorbea repede, cu furie. Mânia îi dizolvase
înveli ul de indiferen .
Dar nu Catârul este cel care vine acum spre
noi. Nu este Catârul.
Atunci cine, dac nu el?
 Ei, cine crezi? Am descoperit acel hiper-
locator în ziua în care am pornit în expedi ie. Dar
nu cred c l-a pus Catârul. El nu avea motive s
umble cu mecherii din astea. Nu în elegi ce
aberant ar fi fost? Dac a fi fost un tr tor, el ar
fi tiut-o. Puteam fi Convertit te fel de u or ca i
tine, i ar fî aflat, citindu-mi mintea, secretul
ascunz torii celei de-A Doua Funda ii. F s m
trimit s cutreier jum tate din Galaxie. Tu po i sa
ii ascuns un secret fa de Catâr? Iar dac nu
tiam, atunci nu aveam cum s -l duc la A Doua
Funda ie. A a c , în ambele situa ii, ce rost ar fi
avut s m trimit ? Este clar, acel hiper-locator
trebuie s fi fost pus acolo de c tre un agent al
celei de-A Doua Funda ii. Iat cine se îndreapt
acum spre noi. Iar tu te-ai fi l sat p lit dac
pre ioasa- i minte nu ar fi fost "lucrat "? Ce fel de
normalitate ai tu, atunci când iei o imens
absurditate drept în elepciune? Eu, le aduc o
nav celor din A Doua Funda ie? Ce s fac ei cu
o nav ? Pe tine te vor, Pritcher. tii despre Uniune
mai multe decât oricine, în afar de Catâr. Iar tu
nu e ti periculos pentru ei, în timp ce Catârul
este. De aceea au pus în mintea mea direc ia în
care s caut. Sigur, mi-ar fi fost absolut imposibil
g sesc Tazenda cu ajutorul Lupei c utând la
întâmplare. tiam asta. Dar tiam c A Doua
Funda ie este pe urmele noastre, i am dedus c
ei au aranjat acest lucru. De ce s nu juc m jocul
lor? A fost o b lie cu cacialmale. Ei ne vroiau pe
noi, iar eu vroiam s le aflu ascunz toarea... i
neantul îl va înghi i pe acela care nu va reu i s -l
leasc pe cel lalt. Iar atâta timp cât ii
blasterul la îndreptat spre mine, noi suntem cei
care pierdem. Ideea nu este a ta, cu siguran .
Este a lor. D -mi blasterul, Pritcher. tiu c i se
pare o gre eal , dar nu mintea ta vorbe te, ci A
doua Fundatie, prin tine. D -mi blasterul,
Pritcher, i vom înfrunta împreun ceea ce va
veni.
Pritcher sim ea cu groaz cum îl cople te
ceala. Plauzibilitatea! Era posibil s se fi
în elat? De unde aceast permanent îndoial de
sine? De ce nu era sigur? Ce-l f cea pe Channis s
sune atât de plauzibil?
Plauzibilitatea!
Sau era propria lui minte torturat , luptându-
se cu invazia unor influen e str ine?
Era spintecat în dou ?
Ca prin cea , îl v zu pe Channis în picioare, în
fa a sa, cu mîna întins ... i deodat tiu c avea
-i dea blasterul.
Dar atunci când mu chii erau pe cale de a se
contracta pentru a face mi carea respectiv , u a
se deschise, f grab , în spatele s u... i se
întoarse.

Exist probabil în Galaxie oameni care pot fi

confunda i cu al ii, chiar i de c tre cei cu mintea
clar i odihnit . Pot exista de asemeni st ri ale
min ii în care un om poate fi confundat cu un
altul, foarte deosebit ca înf are. Dar Catârul se
ridica deasupra acestor dou situa ii.
Toat agonia din mintea lui Pritcher nu reu i s
împiedice valul instantaneu de prospe ime i
vigoare mental care îl înghi i.
Din punct de vedere fizic, Catârul nu putea
domina nici o situa ie. Nu o domina nici pe
aceasta.
Era mai degrab un personaj ridicol în
îmbr mintea care îl f cea s par mult mai solid
decât în realitate, dar care nici a a nu reu ea s -i
dea ni te dimensiuni normale. Avea fa a înfofolit ,
iar ceea ce mai r sese era acoperit de trompa
enorm , o proeminen de culoare ro u-înghe at.
Nu putea exista o nepotrivire mai mare decât
între el i imaginea unui salvator.
P streaz blasterul, Pritcher, spuse el.
Apoi se întoarse spre Channis, care ridicase din
umeri i se a ezase:
Contextul emo ional din aceast înc pere
pare foarte încurcat i foarte conflictual. Ce-i cu
povestea asta în care altcineva în afar de mine
este pe urmele voastre?
Pritcher interveni brusc:
A fost plasat, din ordinele tale, un hiper-
locator pe nava noastr ?
Catârul î i întoarse ochii inexpresivi spre
Pritcher:
Bineîn eles. Este posibil ca vreo organiza ie
din Galaxie, alta decât Uniunea Lumilor, s aib
acces la el?
El a spus...
P i, generale, el se afl aici. Nu e nevoie de o
citare indirect . Ai spus ceva referitor la problema
asta, Channis?
Da. Dar, dup cum se vede, am spus lucruri
gre ite. P rerea mea era c acel locator a fost pus
acolo de cineva aflat în slujba celei de-A Doua
Funda ii, c am fost adu i aici dintr-un motiv de-
al lor, i m preg team s ripostez. Mai aveam i o
alt impresie, anume c generalul era mai mult
sau mai pu in în mâinile lor.
Din cele ce spui, se pare c i-ai schimbat
rerea.
Da. Altfel, pe u a aceea nu ai mai fi intrat tu.
Bun, arunci hai s l murim lucrurile.
Catârul se dezbr de îmbr mintea de
deasupra, c ptu it i înc lzit electric.
Ave i ceva împotriv s m a ez i eu? A a...
aici suntem în siguran i nu exist pericolul s
fim deranja i de cineva. Nici un b tina de pe
bolovanul sta de ghea nu va dori s se apropie
de locul acesta. V garantez.
Insistase asupra puterilor sale, cu o seriozitate
sumbr . Channis î i manifest dezacordul:
De ce intimitatea asta? Vine cineva s ne
serveasc ceaiul i s ne aduc dansatoare?
Absolut deloc. Ce era cu teoria asta a ta,
tinere? Unul din A Doua Funda ie v urm rea cu
un echipament pe care nu-l de ine nimeni în afar
de mine i... cum spuneai c ai descoperit locul
sta?
Domnule, este clar, dac inem cont de
faptele pe care le cunoa tem, c mi-au fost
introduse anumite idei în cap.
De c tre aceia i indivizi din A Doua Funda ie?
Îmi închipui ca da.
Bun, i atunci nu i-a trecut prin minte c
dac un individ din A Doua Funda ie te-ar putea
for a, sau atrage, sau ademeni, s te îndrep i spre
A Doua Funda ie, în interesul lui i cred c i-ai
imaginat c a folosit metode asem toare cu ale
mele, de i, fii atent, eu nu pot s induc decât
sentimente, nu i idei... deci nu i-a trecut prin
minte c dac ar putea face asta nu ar mai avea
nevoie s se foloseasc de hiper-locator?
Channis ridic deodat privirea, întâlnind ochii
mari ai suveranului s u, i se înfior . Pritcher
morm i, i umerii îi fur cuprin i de o relaxare
dit .
Nu, spuse Channis, nu mi-a trecut prin cap.
Sau, dac erau obliga i s te urm reasc ,
înseamn c nu se sim eau în stare s te
îndrume, i implicit ai fi avut o ans infim
se ti calea, a a cum ai f cut-o. Asta i-a trecut
prin cap?
 Nu, nici asta.
De ce nu? Nivelul intelectual i-a sc zut pân
la gradul de normalitate?
Singurul r spuns este o întrebare, domnule.
Te al turi Generalului Pritcher, acuzându-m c
fi un tr tor?
În caz c da, ai vreun argument cu care s te
aperi?
Doar acela pe care i l-am dat i generalului.
Dac a fi fost un tr tor i a fi cunoscut locul
în care se ascunde A Doua Funda ie, m-ai fi putut
Converti i ai fi putut afla direct informa ia de
care aveai nevoie. Daca ai sim it c trebuie s m
urm re ti, înseamn c nu tiam dinainte locul
celei de-A Doua Funda ii, deci nu sunt un
tr tor. Am r spuns la paradoxul t u cu un
altul.
Deci, care e concluzia ta?
C nu sunt un tr tor.
Lucru cu care trebuie s fiu de acord,
întrucât argumentul t u este de necontestat.
Atunci pot s te întreb pentru ce ne-ai
urm rit în secret?
Pentru c toate aceste fapte au o a treia
explica ie. Atât tu cât i Pritcher a i explicat în
felul vostru unele fapte, dar nu pe toate. Eu
dac -mi acorzi pu in timp am s i explic totul.
i înc foarte repede, a a încât nu exist pericolul
te plictise ti. Aseaz -te Pritcher, i d -mi
blasterul. Nu mai suntem în pericol de a fi ataca i.
Nici de-aici, din untru, nici din afar . De fapt, nici
A Doua Funda ie nu mai reprezint vreun pericol.
i asta mul umit ie, Channis.
Camera era luminat în maniera obi nuit a
Rossemi ilor, cu fire incandescente înc lzite
electric. De tavan atârna o singur sfer
luminoas . În lumina sa galben i difuz , cei trei
aveau fiecare cîte o umbr .
Din moment ce am sim it c este necesar s -l
urm resc pe Channis, spuse Catârul, era clar c
urm ream astfel s ob in ceva. Din moment ce a
plecat spre A Doua Funda ie cu o grab
nea teptat i cu mult hot râre, putem s
presupunem, f s gre im, c asta m i
teptasem s se întâmple. Din moment ce nu am
ob inut informa ia direct de la el, ceva trebuie s
fi împiedicat. Acestea sunt faptele. Channis,
desigur, tie care este r spunsul. La fel i eu. Tu,
Pritcher, îl întrez re ti?
Nu, domnule, spuse Pritcher cu înver unare.
Atunci am s i explic. Un singur grup de
oameni ar putea s cunoasc locul în care se
se te A Doua Funda ie, împiedicându-m în
acela i timp pe mine s le citesc mintea. Channis,
tem c tu însu i e ti un membru al celei de-A
Doua Funda ii.
Channis se aplec înspre înainte sprijinindu- i
cotul de genunchi i spuse, printre buze rigide i
mânioase:
Care este dovada? Deduc ia a dat de dou ori
gre pe ziua de azi.
Exist i o dovad , Channis. A fost destul de
or. i-am spus c oamenii mei au fost "lucra i"
mental. Cel care a facut-o trebuie s fi fost,
evident, a) Neconvertit, i b) suficient de aproape
de miezul evenimentelor. Câmpul de c utare era
mare, dar nu nelimitat. Aveai prea mult succes,
Channis. Oamenii te pl ceau prea mult. Am
început s te suspectez... Apoi te-am solicitat s
conduci aceast expedi ie, i nu ai dat înapoi. i-
am supravegheat emo iile. Nu i-ai f cut probleme.
Ai avut prea mare încredere în tine, Cnannis. Nici
un om cu adev rat competent nu ar fi putut evita
car o umbr de nesiguran într-o treab ca
asta. Întrucât mintea ta a evitat aceast
nesiguran , era ori o minte nebunatic , ori una
controlat . A fost u or s verific alternativele. i-
am captat mintea într-un moment de relaxare, i-
am umplut-o pentru o clip cu mâhnire adânc , i
apoi i-am eliberat-o. Dup aceea ai fost furios, i
ai jucat atât de bine încât a fi putut jura c era o
reac ie fireasc . Dar asta numai la început. Pentru
atunci când am încercat s i for ez emo iile,
pre de un moment, un foarte scurt moment
înainte de a- i da seama ce se întâmpla, mintea ta
a rezistat. Era tot ceea ce aveam nevoie s tiu.
Nimeni nu mi-ar fi putut rezista, chiar i o infim
frac iune de moment, dac nu ar fi avut un
control mental asem tor mie.
Vocea lui Channis era înceat i amar :
Bun. i acum?
Acum vei muri... din moment ce faci parte din
A Doua Funda ie. Este un lucru foarte necesar,
cred c î i dai seama.
i, înc o dat , Channis se holb la gura evii
unui blaster. O eav dirijat de aceast dat de o
minte nu ca a lui Pritcher, pe care o putea oricând
suci dup bunul plac, ci de una la fel de matur
ca i a lui. i la fel de capabil de a se opune
oric rei penetr ri.
Iar perioada de timp pe care o avea la dispozi ie
pentru a schimba cursul evenimentelor era
scurt .

Ceea ce urm este greu de descris pentru

cineva înzestrat cu sim uri normale i cu o
incapacitate fireasc de a- i controla sentimentele.
Iat în esen ceea ce a realizat Channis în
scurta perioad de timp în care degetul mare al
Catârului ap sa asupra tr gaciului.
 Structura emo ional a Catârului ar ta o
hot râre ferm , f nici cea mai mic umbr de
ezitare. Dac dup aceea Channis ar fi fost
interesat s calculeze timpul dintre hot rârea de a
trage i eliberarea energiilor dezintegratoare, ar fi
aflat c r spunsul era: o cincime de secund .
Un r gaz foarte scurt.
În aceast scurt perioad de timp, Catârul a
realizat c poten ialul emo ional al creierului lui
Channis crescuse brusc, f îns ca propria lui
minte s simt vreun impact, i c în acela i timp,
dintr-o direc ie nea teptat , se pr lise asupra
lui un val de ur , sincer i amenin toare.
Acel nou element emo ional îl f cu s ia degetul
de pe contact. Nimic altceva nu l-ar fi putut
determina s o fac i, aproape simultan cu
aceast mi care, î i d du seama de noua situa ie.
Un tablou care dur mult mai pu in decât o
cerea importan a sa, din punct de vedere
dramatic: Catârul, cu degetul luat de pe tr gaciul
blasterului, fixându-l cu intensitate pe Channis.
Channis, încordat, neîndr znind înc s respire.
i Pritcher, care avea convulsii; fiecare mu chi îi
tremura spasmodic, aproape s se rup ; fiecare
tendon se contorsiona în efortul de a se n pusti
înainte; figura sa cioplit în lemn i bine
controlat se schimbase în cele din urm , i
devenise de nerecunoscut, o masc a mor ii i a
urii înfior toare; iar ochii s i îl fixau pe Catâr,
doar pe el, ca i cum nimic altceva nu ar mai fi
avut importan .
Channis i Catârul nu schimbar decât un
cuvânt sau dou un cuvânt sau dou i acel
extrem de semnificativ flux emo ional con tient
care r mâne întotdeauna adev rata cale de
în elegere între cei ca ei. Din cauz c noi suntem
fiin e limitate, este necesar s traducem în cuvinte
ceea ce s-a petrecut atunci i dup aceea.
Channis spuse, crispat:
Te afli între dou focuri, Prim Cet ean. Nu
po i controla dou min i în acela i timp, dac una
dintre ele este a mea a a c ai de ales. Pritcher
a sc pat de Convertire. I-am rupt lan urile. Acum
este vechiul Pritcher; cel care mai demult a
încercat s te ucid ; cel care crede c tu reprezin i
du manul a tot ceea ce este liber i drept i sfânt;
în plus, tie c l-ai pervertit s te aduleze
neputincios timp de cinci ani. Acum îl in în frâu
suprimându-i voin a, dar dac m omori, va fi
liber, i în mai pu in timp decât i-ar lua ie s i
îndrep i blasterul sau chiar aten ia asupra lui... te
va ucide.
Catârul î i d dea foarte bine seama de asta. Nu
cea nici o mi care.
Dac te întorci ca s -l preiei sub control,
continu Channis, sau s -l omori, sau s -i faci
orice altceva, nu vei fi suficient de rapid ca s te
întorci dup aceea spre a m opri pe mine.
Catârul nu f cea, în continuare, nici o mi care.
Scoase îns un u or oftat, semn c în elegea care
era situa ia.
A a c arunc blasterul, spuse Channis, s
ne înfrunt m cu anse egale, i îl vei putea avea
din nou în st pânire pe Pritcher.
Am f cut o gre eal , spuse Catârul în cele din
urm . Am f cut o gre eal admi ând o a treia
prezen în confruntarea dintre mine i tine. A fost
o variabil în plus peste ceea ce era necesar.
Presupun c este o gre eal care trebuie pl tit .
du drumul blasterului, cu un gest neglijent,
i îl lovi ca s ajung în cel lalt cap t al camerei.
În acela i timp, Pritcher se mototoli i c zu într-
un somn adânc.
Atunci când se va trezi va fi iar ca înainte,
spuse Catârul cu indiferen .
Întregul schimb emo ional dintre momentul în
care Catârul începuse s apese pe tr gaci i
momentul în care aruncase blasterul durase mai
pu in de o secund i jum tate.
Dar chiar la marginea con tiin ei, într-o
perioad de timp aflat la limita posibilit ii de
detec ie, Channis prinse o zvâcnire emo ional
efemer în mintea Catârului. i era una de triumf
sigur i încrez tor.

6
UN B RBAT, CATÂRUL... I ÎNC UN
RBAT

DOI B RBA I, aparent relaxa i i sim indu-se

pe de-a-ntregul în largul lor, la poli opu i din
punct de vedere fizic. Fiecare nerv ce le putea servi
ca detector de emo ii tremura de încordare.
Catârul, pentru prima oar dup mul i i lungi
ani, era insuficient de sigur pe for ele sale.
Channis, la rândul s u, tia c de i momentan se
putea proteja, o f cea cu greutate... iar oponentul
u nu depunea un efort similar atacându-l. Într-
un test de rezisten , Channis era sigur c va
pierde.
Dar gândul acesta putea fi mortal. A te da de
gol în fa a Catârului cu o sl biciune emo ional
este echivalent cu a-i da o arm . Deja în mintea
Catârului lic rise ceva ceva care sem na cu o
victorie.
câ tige timp...
De ce întârziau ceilal i? Care era motivul
încrederii pe care o avea Catârul? Ce tia
du manul s u, iar el nu? Mintea pe care o
supraveghea nu spunea nimic. Dac ar putea citi
gândurile! i totu i...
Channis î i întrerupse cu brutalitate vârtejul
mental. Nu mai r mase decât atât: s câ tige
timp...
Acum este clar, spuse el, i în urma micii
noastre dispute asupra lui Pritcher nu pot t dui
sunt membru al celei de-A Doua Funda ii. Dar
ce-ar fi s -mi spui pentru ce am venit pe Tazenda?
Aaa, nu!
Catârul râse ascu it i cu mult încredere în
sine:
Eu nu sunt Pritcher. Eu nu am nevoie s i
dau explica ii. Ai avut ceea ce tu ai numit motive.
Oricare au fost, ac iunile tale mi-au servit
interesul, i altceva nu mai conteaz .
Totu i, trebuie s existe unele lacune în
povestea ta. Este Tazenda ceea ce te a teptai s
se ti: A Doua Funda ie? Pritcher a vorbit mult
despre încerc rile tale de a o g si i despre
unealta ta, psihologul Ebling Mis. Din când în
când i-a dat drumul la gur , pentru c l-am
mm... încurajat eu pu in. Adu- i aminte de Ebling
Mis, Prim Cet ean.
La ce mi-ar folosi?
Încredere!
Channis sim i cum încrederea celuilalt se
întinde din ce în ce mai mult în spa iu. Ca i cum,
odat cu trecerea timpului, orice sentiment de
nelini te pe care l-ar fi putut avea Catârul devenea
din ce în ce mai pu in probabil.
Spuse, alungând cu hot râre disperarea ce îi
dea târcoale:
Deci, nu e ti deloc curios? Pritcher mi-a
povestit despre imensa surpriz a lui Mis fa de
ceva. A avut un imbold teribil, nemaipomenit, de a
cî tiga r gaz, de a preveni repede A Doua
Funda ie? De ce? De ce? Ebling Mis a murit. A
Doua Funda ie nu a fost prevenit . i totu i, A
Doua Funda ie exist .
Catârul zâmbi, sincer încântat, cu o brusc i
surprinz toare izbucnire de cruzime, pe care
Channis o sim i lovind i apoi retr gându-se
imediat:
Dar se pare c A Doua Funda ie a fost
prevenit . Altfel, cum i de ce a sosit pe Kalgan un
anume Bail Channis, pentru a-mi manevra
oamenii i pentru a- i asuma sarcina ingrat de a
trage pe sfoar ? Avertismentul a sosit, îns
prea târziu. Asta-i tot.
Channis î i permise s emit compasiune.
Atunci, spuse el, nici m car nu tii ce este A
Doua Funda ie, i nu tii nimic despre sensurile
mai profunde ale celor întâmplate.
câ tige timp!
Catârul sim i compasiunea celuilalt, i miji
deodat ochii, cu du nie. î i frec nasul cu
toate cele patru degete, într-un gest care devenise
un tic, i se r sti:
Bine, hai s i fac pe plac, amuz -te. Ce este
A Doua Funda ie?
Channis vorbi inten ionat cu cuvinte, în loc s
foloseasc simbologia emo ional .
Din câte am auzit, spuse el, Mis a fost
descump nit în principal de misterul care
înconjura A Doua Funda ie. Hari Seldon a fondat
cele dou nuclee dup dou principii complet
diferite. Prima Funda ie a fost o explozie de
lumin , care în dou secole a cuprins jum tate
din Galaxie. A Doua, a fost un abis întunecat. Nu
vei în elege de ce a procedat astfel decât dac î i
vei da seama care a fost atmosfera intelectual în
zilele Imperiului muribund. A fost o vreme a
extremelor, a marilor generaliz ri decisive, cel
pu in în gândire. Faptul c în fa a viitoarelor
evolu ii în planul ideilor au fost puse bariere este,
desigur, un semn al culturii decadente. Revolta sa
împotriva acestor bariere l-a f cut faimos pe
Seldon. Aceast ultim scânteie de putere
creatoare din el a luminat Imperiul în apusul s u
i a prevestit r ritul celui de-Al Doilea Imperiu.
Foarte emo ionant. Ei, i?
A a c a creat cele doua Funda ii în
conformitate cu legile psihoistoriei. Dar cine putea
tie mai bine decât el c pân i acele legi erau
relative? El nu a creeat niciodat un produs finit.
Produsele finite sunt pentru min ile decadente. Al
lui era un mecanism care putea s evolueze, iar
instrumentul acelei evolu ii era A Doua Funda ie.
Noi, Prim Cet ean al Efemerei Uniuni a Lumilor,
noi suntem protectorii Planului Seldon. Doar noi!
Vorbe ti ca s i faci singur curaj, sau ca s
impresionezi? întreb Catârul cu dispre .
Pentru c A Doua Funda ie, Planul Seldon, Al
Doilea Imperiu, nu m impresioneaz nici un pic.
i nici nu trezesc în mine vreo urm de simpatie,
compasiune, responsabilitate, sau alt surs de
sprijin emo ional pe care încerci s -l cape i. i,
rmane nebun, vorbe te la timpul trecut despre
A Doua Funda ie, pentru c a fost distrus .
Channis sim i cum poten ialul emo ional care
ap sa asupra sa cre tea în intensitate. Catârul se
ridicase de pe scaun i se apropia de el. Se
împotrivi cu disperare, dar ceva se strecur
nemilos în untrul s u, zdrobindu-i i supunându-
i mintea... din ce în ce mai puternic.
Sim i peretele în spate. Catârul se opri în fa a
lui, cu bra ele costelive sprijinite în olduri, i cu
buzele schimonosite într-un zâmbet înfior tor sub
nasul cât un munte.
Jocul t u s-a terminat, Channis, spuse
Catârul. Jocul tuturor al tuturor celor care
 cea i parte din A Doua Funda ie. F cea i parte!
cea i! Ce anume a teptai stând aici i
vr gind cu Pritcher, când ai fi putut foarte
bine s -l dobori i s -i iei blasterul f nici un
efort fizic? M a teptai pe mine, nu-i a a? A teptai
m întâmpini într-o situa ie care s nu-mi
ridice prea multe b nuieli. P cat pentru tine, dar
eu nu aveam nevoie s -mi fie stârnite b nuielile.
Eu te tiam. Te tiam bine, Channis din A Doua
Funda ie. Dar acum, ce a tep i? Arunci în
continuare cuvinte spre mine, cu disperare, ca i
cum simpla auzire a vocii tale ar putea s m
în epeneasc în scaun. i în tot timpul sta în
care vorbe ti, ceva în mintea ta a teapt , i
teapt , i a teapt în continuare. Dar nimeni nu
sose te, nimeni dintre aceia pe care îi a tep i
nimeni dintre ai t i. E ti singur aici, Channis, i
vei r mâne singur. tii de ce? Pentru c A Doua
Funda ie s-a în elat asupra mea, de la început i
pân la sfâr it. tiam mai demult de planul lor.
Credeau c am s vin aici dup tine i am s le
cad în tigaie ca s m g teasc ei a a cum vor. Tu
trebuia s fii o momeal sigur o momeal
pentru un s rman mutant, nechibzuit i debil,
atât de ner bd tor s i definitiveze Imperiul încât
va c dea orbe te, într-o capcana evident . Dar
sunt eu oare prizonierul lor? M întreb dac le-a
trecut prin minte c voi veni aici cu flota... i c
împotriva artileriei oric rei unit i din flot ei nu
pot manifesta decât o neputin jalnic i total .
Le-a trecut prin minte c n-am s m opresc
pentru a sta la discu ii sau pentru a a tepta s se
întâmple ceva? Navele mele au fost lansate asupra
Tazendei acum dou sprezece ore, i în acest
moment i-au terminat misiunea, i-au îndeplinit-
o pân în cel mai mic detaliu. Tazenda a fost
pref cut în ruine; centrele populate au fost terse
de pe suprafa a ei. N-au opus nici o rezistent . A
Doua Funda ie nu mai exist , Channis... iar eu,
monstrul ciudat i urât, sunt st pânul Galaxiei.
Channis nu mai putea decât s dea u or din
cap:
Nu... Nu...
Ba da... Ba da..., îl imit Catârul în b taie de
joc. Iar dac tu e ti ultimul r mas în via , i
probabil c a a este, nici asta nu va mai dura
mult.
Urm apoi o pauz scurt , semnificativ , i
Channis aproape c url datorit durerii bru te
care înso i penetrarea nemiloas în cele mai
adânci esuturi ale min ii sale.
Catârul se d du înapoi i murmur :
Nu este suficient. Nu ai trecut testul.
Disperarea ta este fals . Teama ta nu este acea
team intens i cople itoare care apare la
distrugerea unui ideal, ci teama anemic i
meschin care înso te distrugerea personal .
i mâna lipsit de for a Catârului îl apuc pe
Channis de gât intr-o strânsoare slab , pe care
acesta era îns incapabil s o înl ture.
Tu e ti garan ia mea, Channis. Tu e ti cel
care m va ghida i m va proteja împotriva
oric rei subestim ri pe care a fi putut-o face.
Ochii s i îl cuprinser pe Channis. Insisten i...
Poruncitori...
Am calculat corect, Channis? I-am p lit pe
cei din A Doua Funda ie? Tazenda este distrus ,
Channis, a fost distrus într-un mod îngrozitor;
atunci, de ce este fals disperarea ta? Care este
realitatea? Trebuie s aflu care este realitatea,
adev rul! Vorbe te, Channis, vorbe te. N-am
penetrat oare suficient de adânc? Mai exist înc
pericolul? Vorbe te, Channis. Unde am gre it?
Channis sim i cum cuvintele îi sunt scoase
afar din gur , cu for a. Nu ie eau de bun voie.
Le opri, încle tând din ii, î i mu limba, î i
încorda fiecare mu chi al gâtului.
Dar cuvintele ie ir ... bolborosite... trase cu de-
a sila, sfâ iind în calea lor gâtul, limba i din ii.
Adev rul, scheun el, adev rul...
Da, adev rul. Ce a mai r mas de f cut?
Seldon a a ezat A Doua Funda ie aici. Aici,
a cum ai auzit. Nu te mint. Psihologii au sosit i
au devenit st pânii b tina ilor.
Din Tazenda?
Catârul plonj adânc în structurile emo ionale
torturate ale celuilalt, penetrându-le cu
brutalitate.
Tazenda am distrus-o, spuse el. tii ce
anume vreau. D -mi ceea ce vreau.
Nu Tazenda. i-am spus cei din A Doua
Funda ie s-ar putea s nu fie aparen ii
conduc tori; Tazenda este paravanul...
Cuvintele erau aproape de nerecunoscut,
formându-se totu i împotriva fiec rui atom de
voin a celui din A Doua Funda ie:
Rossem... Rossem... Rossem este lumea...
Catârul sl bi strânsoarea i Channis trecu
printr-un amestec de durere i tortur .
i ai crezut c m p le ti? spuse încet
Catârul.
Ai fost p lit.
Fusese ultima sclipire a rezisten ei muribunde
din Channis.
Da, dar din p cate pentru tine i pentru ai
i, nu pentru mult vreme. Sunt în leg tur cu
Flota. Dup Tazenda, va veni rândul Rossem-ului.
Dar mai întâi...
Channis sim i întunericul nemilos ridicându-se
înspre el. Ridicarea automat a bra elor spre ochii
tortura i nu reu i s -l st vileasc . Era un
întuneric care îl sugruma, în timp ce mintea sa
sfâ iat i r nit se retr gea ame it înapoi,
înapoi, în negrul ve niciei, v zu ultima imagine a
Catârului triumf tor vergea râzând i acel
nas lung i c rnos ce tremura din cauza râsului.
Sunetul se stinse, întunericul îl îmbr cu
dragoste.
Totul se sfâr i cu o senza ie de rupere
asem toare exploziei orbitoare a unui fulger de
lumin . Channis c zu încet pe podea, în timp ce
vederea îi reveni, cu imagini neclare p trunzându-
i prin ochii înl crima i.
Capul îl durea insuportabil, i doar cu o
suferin agonizant reu i s i duc mâna la el.
Tr ia, asta era clar. Încet, ca ni te fulgi prin i în
plasa unui curent de aer, gândurile sale se
lini tir i se odihnir în nemi care. Se sim i
truns de o senza ie binef toare... din exterior,
încet, cu o mi care chinuitoare, întoarse gâtul... i
urarea îi provoc o durere ascu it .
Pentru c u a era deschis iar în untru, chiar
în fa a pragului, st tea Primul Vorbitor. Încerc s
vorbeasc , s strige, s -l pun în gard ... dar
limba îi amor i i î i d du seama c o parte din
mintea puternic a Catârului îl avea în continuare
sub control, blocându-i orice cuvânt.
i roti înc o dat gâtul. Catârul se mai afla
înc în camer . Era furios i ochii îi sc rau. Nu
mai râdea, dar din ii îi erau dezgoli i într-un
zâmbet feroce.
Channis sim i influen a mental a Primului
Vorbitor înv luindu-i cu blânde e mintea într-o
atingere t duitoare. Apoi avu o senza ie de
amor eal , atunci când influen a Primului
Vorbitor intr în contact cu riposta Catârului i se
retrase dup un moment de încle tare.
Catârul spuse pe un ton strident, cu o furie
grotesc pentru trupul lui firav:
Uite c mai vine cineva s m întâmpine.
Mintea sa agil î i întinse tentaculele afar din
camer ... afar ... afar ...
E ti singur, spuse el.
Primul Vorbitor interveni, consim ind:
Sunt singur-singurel. Este obligatoriu s fiu
singur, din moment ce eu i-am estimat gre it
viitorul, acum cinci ani. Voi avea o oarecare
satisfac ie daca îmi voi r scump ra gre eala
cut , f nici un alt ajutor. Din nefericire, nu
am luat în considerare puterea Câmpului
Emo ional de Respingere care înconjura acest loc.
Mi-a luat mult timp pentru a-l penetra. Te felicit
pentru iscusin a cu care l-ai construit.
N-am de ce s i mul umesc, veni replica
ostil . Scute te-m de complimente. Ai venit aici,
lâng r ele falnicei min i ale celui ce f cea
parte din regatul vostru, ca s i te al turi cu
chiile creierului t u?
Primul Vorbitor zâmbi:
Dar de ce vorbe ti astfel? Omul pe care tu îl
nume ti Bail Channis i-a îndeplinit bine
misiunea, cu atât mai bine cu cât nu era nici pe
departe egalul t u mental. V d, desigur, c te-ai
purtat urât cu el, i totu i s-ar putea s îl refacem
complet. Este un om curajos, domnule. S-a oferit
voluntar pentru aceast misiune, de i noi i-am
prezis, pe cale matematic , posibilitatea extrem de
mare ca mintea s -i fie distrus ... o alternativ
mult mai îngrozitoare decât mutilarea fizic .
Mintea lui Channis pulsa zadarnic încercând s
spun ceva i nereu ind; vroia s i strige
avertismentul i nu era în stare. Nu putea decât
emit acel flux continuu de team ... team ...
Catârul era calm:
Ai aflat, desigur, de distrugerea Tazendei.
 Am aflat. Atacul flotei tale a fost prev zut.
Da, te cred c a fost prev zut, spuse Catârul
pe un ton cinic. Dar nu a fost împiedicat, a a-i?
Nu, nu a fost împiedicat.
Starea emo ional a Primului Vorbitor era
limpede i nepref cut . Era aproape o oroare fa
de sine; un complet dezgust fa de propria
persoan .
Iar gre eala este mai mult a mea decât a ta,
spuse el. Cine i-ar fi putut imagina, acum cinci
ani, care erau puterile tale? Am b nuit de la
început din momentul în care ai pus st pânire
pe Kalgan c aveai puterea de a controla
emo iile. Dup cum î i voi explica, nu era o
surpriz foarte mare. Posibilitatea de contact
emo ional pe care tu i cu mine o avem nu este
ceva nou. De fapt, este latent în creierul fiec rei
fiin e umane. Majoritatea oamenilor pot citi
sentimentele într-un mod primitiv, asociindu-le cu
expresia fe ei, tonul vocii, i a a mai departe. O
mul ime de animale se bucur chiar mai des de
aceast posibilitate; ele se folosesc foarte mult de
sim ul mirosului, iar emo iile implicate sunt,
bineîn eles, mai pu in complexe. De fapt, oamenii
sunt capabili de mult mai mult, dar posibilitatea
unui contact emo ional direct a început s se
atrofieze odat cu dezvoltarea vorbirii, acum un
milion de ani. Marea realizare a Funda iei noastre
A Doua Funda ie a fost c am revigorat acest
sim uitat, m car pân la unele din posibilit ile
sale. Dar noi nu ne na tem cu capacitatea de a-l
folosi pe de-a-ntregul. Un milion de ani de
dec dere reprezint un obstacol formidabil, i
trebuia s ne educ m acest sim , s -l antren m,
a cum ne antren m mu chii. i aici este marea
diferen în compara ie cu tine. Tu te-ai n scut cu
el. Asta am putut estima. Am putut estima de
asemeni efectul unui astfel de sim asupra unei
persoane care tr ie te într-o lume care nu îl are.
torul în împ ia orbilor... Am estimat
intensitatea cu care megalomania va pune
st pânire pe tine i am avut impresia c eram
preg ti i. Dar din dou puncte de vedere nu eram
preg ti i. Primul era sfera mare de ac iune a
sim ului t u. Noi putem realiza contactul
emo ional doar la vedere, i de aceea, împotriva
armelor fizice suntem mai neajutora i decât ai
putea crede. Vederea are o importan enorm . Cu
tine, lucrurile nu stau la fel. Se tie sigur c ai
avut oameni sub control i, mai mult, ai avut
contact emo ional intim cu ei atunci când nu-i
puteai vedea sau auzi. Acest aspect l-am
descoperit prea târziu. Al doilea aspect: nu
aflasem de deficien ele tale fizice, mai ales de
aceea care i s-a p rut atât de important încât ai
adoptat porecla de Catârul. Nu ne-am dat seama
nu erai un simplu mutant, ci un mutant steril,
i am neglijat perturbarea psihic datorat
complexului t u de inferioritate. Am luat în
considerare doar o megalomanie, nu i o intens
paranoia psihopatic . Iar cel care poart
responsabilitatea acestor omisiuni sunt eu, pentru
eu eram liderul celei de-A Doua Funda ii atunci
când ai pus st pânire pe Kalgan. Atunci când ai
îngenuncheat Prima Funda ie, ne-am dat seama
de gre eala noastr dar era prea târziu i
datorit acestei gre eli, milioane de oameni au
murit pe Tazenda.
i vrei s îndrep i acum lucrurile?
Buzele sub iri ale Catârului se curbar , mintea
pulsându-i cu ur .
Ce-ai de gând s faci? întreb el. S m
îngra i? S -mi dai vigoare masculin ? S înl turi
din trecutul meu o lung copil rie petrecut într-
un mediu str in? Suferin ele mele, le regre i?
Nefericirea mea, o regre i? Eu nu am nici un regret
pentru ceea ce am f cut în drumul meu. Galaxia,
se apere singur cât o putea ea de bine, din
moment ce nu s-a deranjat nici un pic pentru a
ap ra pe mine atunci când aveam nevoie.
Sentimentele pe care le ai sunt, desigur,
rezultatul evolu iei tale, i nu trebuiesc
condamnate, spuse Primul Vorbitor. Trebuiesc
numai schimbate. Distrugerea Tazendei a fost
inevitabil . Alternativa ar fi fost o mult mai mare
distrugere în întreaga Galaxie, care ar fi putut
dura câteva secole. Am f cut tot ce am putut, în
sura posibilit ilor noastre limitate. Am dus de
pe Tazenda cât mai mul i oameni posibil. Am
descentralizat restul planetelor. Din nefericire, din
punct de vedere al necesit ilor pe care le
impunea situa ia, m surile noastre au fost
departe da a fi adecvate. Multe milioane de oameni
au r mas, i au murit... asta nu regre i?
Absolut deloc. A a cum nu regret nici suta de
mii care în cel mult ase ore va trebui s moar
aici, pe Rossem.
Pe Rossem? spuse repede Primul Vorbitor.
Se întoarse spre Channis, care se sfor ase s
ajung într-o pozi ie semi-a ezat, i î i exercit
for a mental . Channis sim i duelul fluxurilor
mentale care se d dea asupra lui, apoi, c tu ele i
se desf cur deodat i cuvintele îi ie ir de-a
valma din gur :
Domnule, am ratat totul. Mi-a smuls secretul
cu nici zece minute înainte de sosirea ta. Nu i-am
putut rezista, i nici nu încerc s -mi g sesc scuze.
tie c Tazenda nu este A Doua Funda ie. A aflat
Rossem este.
i c tu ele se închiser la loc. Primul Vorbitor
se încrunt :
 În eleg. i ce ai de gând s faci?
Te mai întrebi? i-e atât de greu s distingi
ceea ce este evident? În tot timpul sta în care mi-
ai predicat despre natura contactului emo ional...
tot timpul sta în care mi-ai adresat cuvinte ca
megalomanie sau paranoia, eu am lucrat. Am luat
contact cu Flota mea i i-am dat ordine. În ase
ore, dac nu-mi voi contramanda ordinul dintr-un
motiv sau altul, vor bombarda tot Rossem-ul, în
afar de acest sat izolat i o zon de dou sute de
kilometri p tra i în jurul lui. Î i vor face treaba
con tiincios, apoi vor ateriza aici. Ai ase ore la
dispozi ie, i în ase ore nu-mi po i înfrânge
mintea, i nici nu po i salva restul Rossem-ului.
Catârul î i desf cu bra ele începând din nou s
râd , în timp ce Primul Vorbitor d du impresia c
îi era greu s admit aceast nou stare de
lucruri.
i care este alternativa? spuse el.
De ce ar trebui s existe o alternativ ? G sesc
nu exist o alternativ care s îmi ofere mai
mult câ tig. S m îndur de vie ile celor de pe
Rossem? Poate, dac ve i permite navelor mele s
aterizeze i v ve i supune cu to ii to i cei din A
Doua Funda ie controlului meu mental, a a
cum vreau eu... poate c atunci voi contramanda
ordinele de bombardament. S-ar putea s merite
am sub control atâ ia oameni cu o inteligen
deosebita. Dar, pe de alt parte, ar însemna un
efort considerabil care poate nu merit a fi f cut,
a c nu sunt foarte ner bd tor s accept
supunerea voastr . Ce spui, membru al celei de-A
Doua Funda ii? Ce arme ave i împotriva min ii
mele, care este cel pu in la fel de tare ca i a
voastr , i împotriva navelor mele, care sunt mai
puternice decât orice a i visat voi vreodat s
ave i?
 Ce am? repet încet Primul Vorbitor. P i
nimic... doar un gr unte... un gr unte de
informa ie, atât de mic încât nici m car acum nu
îl ai.
Vorbe te repede, râse Catârul, i încearc s
fii interesant. Pentru c oricât te agi i, din situa ia
asta n-ai cum s ie i.
S rmane mutant, spuse Primul Vorbitor, nici
nu am din ce s ies. Te-ai întrebat de ce a fost
trimis Bail Channis ca momeal pe Kalgan? Bail
Channis care, de i tân r i curajos, î i este la fel
de inferior din punct de vedere mental ca i
ofi erul adormit, Han Pritcher. De ce n-am venit
eu, sau oricare dintre lideri? Am fi fost mai pe
sura ta.
spunsul veni extrem de sigur pe sine:
Poate c a i fost precau i. A i considerat c
nici unul dintre voi nu se poate m sura cu mine.
Adev ratul motiv este mai logic. tiai c
Channis f cea parte din A Doua Funda ie. i tiai
de asemeni c îi erai superior, a a c nu te-ai
temut s îi faci jocul i s îl urm re ti precum
dorea el, pentru ca mai târziu s -l întorci dup
bunul t u plac. Dac a fi mers eu pe Kalgan, m-
ai fi omorât, pentru c a fi fost un pericol real. Iar
dac a fi evitat moartea ascunzându-mi
identitatea, n-a fi reu it s te conving s m
urm re ti în spa iu. Nu te-ai fi l sat ademenit
decât dac ai fi tiut cu siguran c momeala î i
era inferioar . Dac ai fi r mas pe Kalgan, A Doua
Funda ie nu i-ar fi putut face nimic, oricât de
mult s-ar fi str duit, pentru c erai protejat de
oamenii t i, de ma ini, i de puterea ta mental .
Puterile mentale le am înc , vorb re ule,
spuse Catârul, iar oamenii mei i ma inile nu
sunt departe.
Este adev rat, dar acum nu mai e ti pe
Kalgan. Te afli aici, în regatul Tazendei, care i-a
fost prezentat ca fiind A Doua Funda ie. i-au
fost aduse argumente logice... foarte logice. Era
obligatoriu, pentru c tu e ti o fiin inteligent ,
Prim Cet ean, i nu ascul i decât de argumente
logice.
Corect, i a i i ob inut o victorie efemer , dar
eu am mai avut totu i timp s smulg adev rul din
omul t u, Channis, i am mai avut suficient
în elepciune s îmi dau seama c un astfel de
adev r ar putea exista.
Iar noi, la rândul nostru, fiin -nu-suficient-
de-subtil ce e ti, ne-am dat seama c ai putea
face acest pas în plus, a a c Bail Channis a fost
special preg tit pentru tine.
În mod sigur n-a fost, pentru c i-am jupuit
creierul de informa ii, a a cum a fi jumulit o
in . Creierul lui tremura gol, expus în fa a mea,
i atunci cînd a spus c Rossem este A Doua
Funda ie, spunea adev rul-adev rat, pentru c i-l
întinsesem la p mânt i i-l t cisem. Era atât de
neted încât nu avea nici o adâncitur , oricât de
microscopic , în care s ascund vreo în el ciune.
Foarte adev rat. Cu atât mai întemeiate s-au
dovedit precau iile noastre. i-am mai spus c
Bail Channis s-a oferit voluntar. i tii ce fel de
voluntar? Înainte de a p si Funda ia noastr cu
destina ia Kalgan i Catârul, a fost supus unei
interven ii chirurgicale asupra emo iilor. Opera ia
a fost drastic . Crezi c a fost suficient pentru a te
în ela? Crezi c Bail Channis, dac nu ar fi suferit
opera ia mental , ar fi fost în stare s te în ele?
Nu, Bail Channis a fost el însu i în elat, din
necesitate i cu consim mântul lui. Bail Channis
crede sincer, pân în str fundurile esen iale ale
min ii sale, c Rossem este A Doua Funda ie. i
de acum trei ani, noi, cei din A Doua Funda ie,
ne-am str duit s construim aceast aparen
aici, în Regatul Tazendei, a teptându-te pe tine.
Am reu it, nu-i a a? Ai ajuns pân la Tazenda, i
mai mult, pân la Rossem... dar mai departe nu
po i merge.
Catârul s rise în picioare:
Îndr zne ti s -mi spui c nici Rossem nu este
A Doua Funda ie?
Channis, aflat la podea, sim i cum lan urile i se
rup definitiv, sub un puternic flux mental venind
din partea Primului Vorbitor, i se chinui s
ajung într-o pozi ie vertical . Scoase un strig t
lung i neîncrez tor:
Vrei s spui c Rossem nu este A Doua
Funda ie?
Amintirile vie ii sale, cuno tin ele pe care le
avea în minte totul îi cuprinser fiin a
cit ca într-un vârtej de cea .
Primul Vorbitor zâmbi:
Vezi, Prim Cet ean, Channis este la fel de
tulburat ca i tine. Sigur, Rossem nu este A Doua
Funda ie. Crezi c suntem nebuni s te aducem
pe tine, cel mai puternic, cel mai periculos
du man, în lumea noastr ? A, nu! Las i Flota s
bombardeze Rossem-ul, Prim Cet ean, dac a a
crezi c este necesar. S distrug tot ce poate.
Pentru c în cel mai r u caz, ne vor omorî pe
Channis i pe mine... iar situa ia ta nu va fi cu
nimic mai bun . Pentru c Expedi ia celei de-A
Doua Funda ii care de trei ani s-a aflat aici, pe
Rossem, i a func ionat temporar pe post de
trâni în acest sat, s-a îmbarcat ieri cu
destina ia Kalgan. Bineîn eles c î i vor evita
Flota, i vor ajunge pe Kalgan cu cel pu in o zi
înaintea ta, motiv pentru care î i i dezv lui toate
astea. Dac eu nu voi contramanda ordinele,
atunci când te vei întoarce vei g si un Imperiu în
plin revolt , o Uniune dezintegrat , i doar
oamenii din Flot care te înso esc acum î i vor fi
loiali. Vor fi, inevitabil, cople i numeric. Mai
mult, A Doua Funda ie va fi al turi de Baza Flotei
i va avea grij s nu reconvertesti pe nimeni.
Imperiul t u s-a sfâr it, mutantule.
Catârul aplec încet capul, în timp ce furia i
disperarea îi înv luiau complet mintea.
Da, spuse el. E prea târziu. Prea târziu...
Acum v d.
Acum vezi, fu de acord Primul Vorbitor, i
acum nu mai vezi.
În disperarea momentului, când mintea
Catârului se oferea cu garda deschis , Primul
Vorbitor preg tit pentru aceast eventualitate i
tiind dinainte care va fi starea sufleteasc a
Catârului intr repede. Pentru a opera
modificarea radical în mintea Catârului, nu avu
nevoie decât de o nesemnificativ frac iune de
secund .
Catârul ridic privirea i spuse:
Deci am s m întorc pe Kalgan?
Desigur. Cum te sim i?
Excelent.
Sprâncenele sale se încruntar :
Tu cine e ti?
Are vreo importan ?
Bineîn eles c nu.
Catârul î i lu gândurile de la omul din fa a sa,
i atinse um rul lui Pritcher:
Treze te-te, Pritcher, mergem acas .
De-abia dup dou ore se sim i Bail Channis în
stare s mearg pe propriile picioare. Spuse:
N-o s i aduc aminte?
Niciodat . Î i p streaz puterile mentale i
Imperiul... dar motiva iile sale sunt acum complet
diferite. Numele de A Doua Funcfatie nu îi mai
spune nimic, i este un om pa nic. De acum
încolo va fi mult mai fericit, în cei câ iva ani de
viat pe care fizicul s u inadaptat i-l mai ofer . i
apoi, dup ce va fi murit, Planul Seldon va merge
mai departe... într-un fel sau altul.
i este adev rat, vru Channis s tie, este
adev rat c Rossem nu este A Doua Funda ie? A
putea jura... î i spun, tiu este. Nu sunt nebun.
Nu e ti nebun, Channis, ci doar schimbat,
a cum i-am mai spus. Rossem nu este A Doua
Funda ie. Vino! i noi ne vom întoarce, la rândul
nostru, acas .

ULTIMUL INTERLUDIU

Bail Channis st tea în micu a camer acoperit

cu faian alb i î i relaxa mintea. Era mul umit
tr iasc în prezent. Pere ii, fereastra, i iarba de
afar . Nu aveau nume. Erau doar lucruri. Un pat i
un scaun, i video-c rtile care se derulau alene pe
un ecran aflat la picioarele patului. Mai era i sora
care îi adusese de mâncare.
La început f cuse eforturi s pun laolalt
fragmente din discu iile auzite. Ca cea dintre acei
doi oameni. Unul spusese: "Acum este într-o afazie
complet . Toate informa iile din creier i-au fost
terse, i cred c f consecin e negative. Nu mai
mâne decât s -i red m înregistrarea structurii
originale a undelor sale cerebrale."
i amintea sunetele pe de rost i, cine tie din ce
motiv, îi p reau ni te sunete aparte... ca i cum ar
fî însemnat ceva. Dar ce rost avea s i bat capul?
Mai bine s urm reasc culorile acelea dr gu e
care evoluau pe ecranul de la picioarele patului în
care st tea întins.
 Apoi intr cineva i îi f cu ni te lucruri, dup
care dormi vreme îndelungat .
i când totul se termin , patul era deodat pat,
i tia c se afla într-un spital, iar cuvintele pe care
i le amintea c tar sens. Se ridic în capul
oaselor:
Ce se întâmpl ?
Primul Vorbitor era lâng el:
Te afii în A Doua Funda ie, i i-ai rec tat
mintea mintea original .
Da!Da!
Channis î i d du seama c era el însu i, i
strig tul lui oglindea un triumf i o bucurie
incredibile.
i acum spune-mi, zise Primul Vorbitor, tii
unde se afl A Doua Funda ie?
Adev rul se pr li ca un val imens i Channis
nu r spunse. Ca i Ebling Mis, înaintea sa, era
con tient numai de surpriza enorm , paralizant .
În cele din urm aprob cu o mi care a capului,
spunând:
Pe Stelele Galaxiei... acum tiu!

PARTEA A DOUA
FUNDA IA ÎN C UTARE

7
ARCADIA

DARELL, ARKADY ... romancier, 11.5.362 RF.-

1. 7. 443 RF. De i în esen scriitoare de fic iune,
Arkady Darell este celebr pentru biografia bunicii
sale, Bayta Darell. Aceast biografie a oferit, timp
de secole, singurele informa ii credibile referitoare
la Catâr i la vremurile sale... Ca i „Memorii
Descifrate", romanul „Mereu i Mereu i Mereu" este
o reflectare a str lucitoarei societ i Kalganiene din
Inter-Regnum-ul timpuriu. La baza document rii a
stat, se spune, o vizit pe Kalgan în tinere ea sa...
ENCICLOPEDIA GALACTICA

ARCADIA DARELL dict cu voce tare în

microfonul Fono-printerului:
"Viitorul Planului Seldon, de A. Darell".
Apoi se gândi în sinea sa c mai târziu, când va
deveni o mare scriitoare, î i va scrie capodoperele
sub pseudonimul Arkady. Doar Arkady. F al
doilea nume.
"A. Darell" era semn tura care trebuia apar
pe temele de la orele de Compunere i Retoric
atât de insipide! To i ceilal i copii erau i ei
obliga i s i fac aceste teme, cu excep ia lui
Olynthus Dam, pentru c atunci când î i
prezentase prima tem , clasa se pr dise de râs.
"Arcadia" era un nume de feti . Îi fusese pus din
cauz c a a se numise str bunica ei; p rin ii
tia, nu aveau deloc imagina ie!
i acum, la dou zile dup ce împlinise
paisprezece ani, ce crede i, au s recunoasc
faptul evident c devenise o adult , spunându-i
"Arkady"? Strânse buzele gândindu-se la tat l ei
care o s i ridice privirea din proiectorul de
video-c rti, doar atât cât s zic : "Dar Arcadia,
dac acum pretinzi c ai nou sprezece ani, ce-ai
faci atunci când vei avea dou zeci i cinci, i
to i b ie ii au s cread c ai treizeci?"
De acolo de unde st tea tol nit , cu bra ele
încruci ate i sprijinite în scobiturile fotoliului ei
special conceput, putea z ri oglinda m su ei de
toalet . Nu se vedea prea bine din cauza
piciorului, care rotea papucul de cas în jurul
degetului mare, a a c i-l trase i se ridic în
capul oaselor. Gâtul avea o rigiditate nefireasc i
asta, era sigur , i-l f cea lung de cinci centimetri,
dându-i o delicate e regal .
Pre de o clip , î i studie cu aten ie fa a... Prea
dolofan . Dep rt f lcile un centimetru, inând
buzele închise i privi rezultatul din toate
unghiurile: o alungire nefireasc . Î i umezi buzele
trecându- i repede limba peste ele, apoi uguindu-
le. Moi i umede. Cobori genele cu un gest de
expert , pu in plictisit... Uf, ce porc rie... dac n-
ar avea culoarea aia roz-prostu în obraji...
i duse degetele la col urile ochilor i î i înclin
pu in pleoapele, ca s ob in acea misterioas ,
languroas i exotic privire a femeilor din
sistemele stelare centrale. Dar nu- i putea vedea
prea bine fa a, din cauza mâinilor.
Ridic b rbia, se privi din semi-profil. Cu ochii
or încorda i din cauz c trebuia s priveasc
dintr-o parte, i cu mu chii gâtului începând s o
doar pu in, spuse, cu o octav mai jos decât
tonul ei natural:
Serios, tat , dac ai impresia c m
intereseaz vreun pic ceea ce gândesc prost nacii
ia de ie i mai mari, atunci n-ai...
Apoi î i aduse aminte c inea înc în mân
microfonul cuplat, i spuse exasperat :
Uf, ce porc rie.
Apoi îl decupl .
Hârtia violet-pal, cu marginea din stânga de
culoarea piersicii, con inea urm toarele:

"VIITORUL PLANULUI SELDON

Serios, tat , dac ai impresia c m intereseaz
vreun pic ceea ce gândesc prost nacii ia de b ie i
mai mari, atunci n-ai...
Uf, ce porc rie."
 Scoase enervat hârtia din ma in . Cu un clic,
o alt foaie, curat , ap ru în locul ei.
În cele din urm , figura î i pierdu expresia de
iritare, iar guri a i se l i într-un zâmbet de
satisfac ie. Mirosi cu ging ie foaia de hârtie.
Perfect. Exact ceea ce trebuia pentru farmec i
elegan . Iar setul de caractere era ultimul strig t
în materie.
Aparatul îi fusese oferit acum dou zile, cu
ocazia primei anivers ri ca adult. Ea pretinsese:
"Dar tat , orice coleg orice coleg din clas cu cea
mai mic preten ie c este cineva are un astfel
de aparat. Nimeni în afar de ni te babalâci
plictisitori n-ar folosi o ma in manual ...."
Iar vânz torul spusese: "Nu exist un alt model
care s fie pe de-o parte atât de compact, iar pe de
alt parte atât de adaptabil. Desparte în silabe i
pune semnele de punctua ie corect, în func ie de
sensul propozi iei. Bineîn eles c este de mare
ajutor în educa ie, din moment ce stimuleaz
utilizatorul s adopte o formulare corect i un
ritm adecvat pentru a realiza o ortografie perfect .
Ca s nu mai spun nimic despre o dic ie clar i
elegant , în scopul unei punctua ii corecte."
Chiar i atunci, tat l s u încercase s -i fac
rost de o ma in cu tastatur , mecanic , de parc
ar fi trebuit s ofere cadoul unei profesoare, fat -
trân i uscat .
Dar atunci când fusese livrat, descoperi c era
modelul pe care îl dorise ob inut poate cu ceva
mai multe plânsete i suspine decât s-ar fî potrivit
cu vârsta ei de adult: paisprezece ani. Iar textul
ap rea cu un scris încânt tor, complet feminin, i
cu cele mai frumoase majuscule v zute vreodat .
Chiar i fraza „Uf, ce porc rie" avea parc un
oarecare farmec acum, dup ce fusese scris de
Fono-printer.
Dar era cazul s -i dea drumul, a a c se a ez
cu spatele drept în fotoliu, î i puse repede în fa
prima ciorn i începu din nou, precis i clar; cu
abdomenul supt, pieptul ridicat, i respira ia
controlat cu grij . Inton , cu pasiune:
"Viitorul Planului Seldon.
Istoria trecut a Funda iei ne este, sunt sigur ,
binecunoscut tuturor celor care am avut
deosebita ans de a fi instrui i în sistemul nostru
educa ional, eficient i cu cadre competente."
(A a! începutul o s -i plac Domni oarei
Erlking, scorpia aia b trân i rea.)
"Aceasta istorie este în mare m sur istoria
marelui Plan al lui Hari Seldon. Cele dou istorii
sunt de fapt una singur . Dar întrebarea pe care
i-o pun ast zi cei mai mul i oameni este dac
acest Plan va continua în toat marea sa
în elepciune, sau dac va fi distrus mi ele te, sau
dac nu cumva a fost deja compromis.
Pentru a în elege acest lucru, poate c cel mai
bine ar fi s trecem repede peste unele puncte
principale ale Planului, a a cum au fost ele
relevate omenirii pân în acest moment."
(Partea asta era u oar , pentru c înv ase
Istoria Modern în semestrul anterior.)
"Acum patru secole, pe când Imperiul Galactic
intra în paralizia care anticipa moartea definitiv ,
un om marele Hari Seldon a prev zut
apropierea sfâr itului. Prin intermediul tiin ei
psihoistoriei, al c rei comples aparat matematic a
fost de mult vreme uitat,"
(Se opri, u or nedumerit . Era sigur c
pronun ase „complex" cu un x moale, dar
ortografia nu p rea s fie corect . Ei, în sfâr it,
ma ina nu avea cum s gre easc ...)
"el i oamenii care au lucrat cu el au avut
posibilitatea de a prevedea cursul marilor curente
sociale i economice ce vor str bate Galaxia. Au
putut s i dea seama c , l sat liber, Imperiul se
va sf râma, iar dup aceea omenirea va trece
printr-o perioad de haos anarhic care va dura cel
pu in treizeci de mii de ani, înaintea înfiin rii
unui nou Imperiu.
Era prea târziu pentru a împiedica marea
Pr bu ire, îns mai era înc posibil scurtarea
perioadei haosului intermediar. În consecin ,
Planul a fost astfel elaborat încât Al Doilea
Imperiu s fie separat de Primul printr-un singur
mileniu. Cu noi se va încheia cel de-al patrulea
secol al acestui mileniu, i multe genera ii de
oameni au tr it i au murit în timp ce Planul se
derula neab tut.
Hari Seldon a înfiin at dou Funda ii, la capete
opuse ale Galaxiei, într-un asemenea mod i în
astfel de circumstan e încât s ob in cea mai
bun solu ie matematic la problema lui
psihoistoric . În una din ele, Funda ia noastr
înfiin at aici pe Terminus, era concentrat
întreaga tiin tehnologic a Imperiului.
Beneficiind de aceast tiin , Funda ia a putut
înfrunta atacurile regatelor barbare de la hotarul
imperiului, care se separaser i deveniser
independente.
La rândul ei, Funda ia a fost capabil s
cucereasc aceste regate efemere. Ea a avut la
conducere o serie de oameni în elep i i viteji, cum
ar fi Salvor Hardin i Hober Mallow, care au tiut
interpreteze în mod inteligent Planul i au
cârmuit cu pricepere în situa iile"
(în ciorn ap rea din nou cuvântul „complexe",
dar se hot rî s nu ri te a doua oar .)
„dificile. Toate planetele noastre le mai respect
înc memoria, de i au trecut secole de la moartea
lor.
În cele din urm , Funda ia a creat un sistem
comercial care controla o mare parte din
sectoarele Siwenna i Anacreon, i chiar a învins
a vechiului Imperiu, aflat sub comanda
ultimului mare general Imperial, Bel Riose. Se
rea c nimic nu mai putea opri acum derularea
Planului Seldon. Fiecare criz prev zut de el
venise la momentul planificat i fusese rezolvat .
Cu fiecare rezolvare, Funda ia f cuse câte un salt
uria c tre Al Doilea Imperiu i spre pace.
i apoi,"
(în acest moment, respira ia ei deveni sacadat
i începu s uiere cuvintele printre din i, dar
Fono-printerul le transcria pur i simplu, calm i
cu gratie.)
"dup ce disp ru i ultima r a Primului
Imperiu, când mai r seser doar câteva lumi
zboinice nesemnificative care domneau peste
râmele colosului distrus,"
(Fraza asta o luase dintr-o melodram v zut la
video s pt mâna trecut , dar Domni oara Erlking
nu asculta decât simfonii i conferin e, a a c n-o
tie niciodat ) "ap ru Catârul.
Acest om neobi nuit nu fusese prev zut în Plan.
Era un mutant a c rui na tere nu putuse fi
anticipat . Avea strania i misterioasa putere de a
controla i manipula emo iile umane, i de a
supune astfel oamenii voin ei sale. Cu o
repeziciune uluitoare, cuceri multe lumi i
întemeie un Imperiu. În cele din urm , învinse
îns i Funda ia.
Cu toate acestea, nu cuceri totul, pentru c în
primul s u asalt biruitor fu oprit de în elepciunea
i îndr zneala unei remarcabile femei"
(Acum venea iar i vechea problem . Tata va
insista nu aduc niciodat în discu ie faptul c
era nepoata Baytei Darell. Toat lumea tia de
Bayta Darell, cea mai remarcabil femeie care
existase vreodat . i îl oprise pe Catâr, de una
singur .)
„într-o manier pe care foarte putini o cunosc în
am nunt."
(A a! Dac va trebui s o citeasc în fa a clasei,
aceast ultim afirma ie va fi spus pe un ton
misterios, i cu siguran c cineva va întreba
care erau faptele adev rate. i atunci... pai atunci
nu va putea nu spun adev rul, din moment ce
va fi rugat , nu-i a a? În mintea ei c uta deja o
scuz conving toare la întrebarea pe care i-o va
pune severul ei p rinte.)
"Dup cinci ani de domnie într-o zon
restrâns , se petrecu o schimbare, ale c rei
motive nu sunt cunoscute, i Catârul î i
abandon toate planurile de cucerire. În ultimii
cinci ani de viat se dovedi a fi un despot luminat.
Unii spun c schimbarea suferit de Catâr a
fost determinat de interven ia celei de-A Doua
Funda ii, îns nimeni nu a descoperit vreodat
locul exact al acestei Funda ii, A Doua, i nici nu i
se cunoa te cu certitudine menirea, a a c ipoteza
mâne nedovedit .
De la moartea Catârului s-a scurs o genera ie.
Ce se poate spune despre viitor acum, dup ce
Catârul s-a dus? El a întrerupt Planul Seldon, i
s-a p rut c l-a f cut f râme. Cu toate acestea,
imediat dup moartea sa, Funda ia s-a ridicat din
nou, ca o nov din cenu a moart a unei stele
muribunde."
(Asta o concepuse singur .)
"Înc o dat , planeta Terminus constituie
centrul unei federa ii comerciale aproape la fel de
grandioas i de bogat ca cea de dinaintea
cuceririi. Acum este chiar mai pa nic i mai
democratic .
Acest lucru a fost oare pl nuit? Visul lui Seldon
tr ie te înc , i peste sase sute de ani se va forma
totu i un Al Doilea Imperiu? Eu una, cred c da,
pentru c "
(Aici venea partea important . Domni oara
Erlking mâzg lea întotdeauna, cu litere mari i
urâte, cu creionul ro u: "Dar aici nu este decât o
descriere. Care sunt propriile tale p reri?
Gânde te-te! Exprim -te! Penetreaz în propriul
u suflet!" Penetreaz în propriul t u suflet! Mult
ce tia ea despre suflete, cu fa a ei ca o l mâie
care n-a zâmbit niciodat în viat ...)
"niciodat pân acum situa ia politic nu a fost
mai favorabil . Vechiul Imperiu este definitiv
îngropat, iar perioada de domnie a Catârului a
pus cap t erei de r zboaie interplanetare care au
precedat-o. Majoritatea zonelor din Galaxie sunt
civilizate i pa nice.
Mai mult, s tatea intern a Funda iei este
mai bun ca oricând. Vremurile despotice ale
primarilor de dinaintea Cuceririi, care primeau
func ia prin mo tenire, au apus. S-a revenit la
alegerile democratice din zilele de început. Nu mai
exist lumile dizidente ale Comercian ilor
independen i: nici nedrept ile i
disfunc ionalit ile care înso esc acumularea de
mari boga ii în mâinile celor pu ini.
În consecin , nu avem nici un motiv s ne
temem de un e ec, decât dac este adev rat c A
Doua Funda ie reprezint ea îns i un pericol. Cei
care cred acest lucru nu au nici o dovad care s
le sus in ipoteza, ci doar temeri vagi i
supersti ii. Eu cred c încrederea în noi în ine, în
na iunea noastr , i în marele Plan al lui Hari
Seldon ar trebui sa înl ture din sufletele i min ile
noastre orice dubii, i"
 (Hm-m-m. Era cumplit de banal, dar ce s -i
faci, nu te puteai a tepta la o altfel de încheiere.)
"p rerea mea este c ..."
Aici lu sfâr it, pentru moment, „Viitorul
Planului Seldon", pentru c se auzi o b taie foarte
oar în fereastr . Arcadia se ridic sprijinindu-
se de un bra al fotoliului, i v zu o figur
zâmbitoare, cu tr turi perfect simetrice, aflat
în spatele geamului. Simetria fe ei era accentuat
într-un mod interesant de degetul pe care i-l
inea vertical în fa a buzelor.
Dup o mic pauz , necesar pentru a- i
compune o atitudine de surprindere, Arcadia
coborî din fotoliu, merse pân la canapeaua din
fa a ferestrei mari în care se ar ta noul-venit i,
îngenunchind pe ea, privi cu interes.
Zâmbetul de pe fata b rbatului se stinse
repede. În timp ce degetele de la o mâna îi erau
încle tate pe pervaz, cu cealalt mân f cu un
gest rapid. Arcadia se conform calm, i închise
contactul care deplasa treimea inferioar a
ferestrei în l ca ul special prev zut în perete,
permi ând astfel aerului cald i prim ratic s se
amestece cu aerul condi ionat de din untru.
Nu po i s intri, spuse ea foarte sigur pe
sine. Ferestrele sunt toate ecranate, i nu r spund
decât la codul celor din cas . Dac intri, au s se
porneasc tot felul de alarme.
Dup o pauz , ad ug :
Ar i cam caraghios încercând s i men ii
echilibrul pe bordura de sub fereastr . Dac nu
ti atent ai s cazi, ai s i rupi gâtul, i ai s
strici o gr mad de flori valoroase.
Omul de la fereastr , care se gândea la acela i
lucru numai c din punctul lui de vedere, gâtul
i florile schimbaser adjectivul spuse:
În cazul sta, ce-ar fi s decuplezi ecranul i
 m la i s intru?
N-ar avea nici un rost, spuse Arcadia. Ai
confundat probabil casa. Eu nu sunt genul de fat
care s permit unor b rba i str ini s intre în
dormitorul lor... în dormitorul ei, în aceast
perioad a nop ii.
În timp ce vorbea, pleoapele îi c zur obosite
peste ochi... sau poate c se pref cea, f nici un
rost.
De altfel, de pe figura str inului disp ruse orice
urm de amuzament.
Asta este casa Doctorului Darell, nu-i a a?
murmur el.
De ce i-a spune?
Oh, Galaxie Mare... La revedere...
Tinere, dac sari, pornesc alarma cu mâna
mea.
(Asta se dorea o în ep tur ironic , rafinat i
sofisticat . Arcadia se l murise de fapt c intrusul
era un matur de treizeci de ani... poate chiar mai
în vârst .)
O pauz destul de lung . Apoi, încordat,
tân rul spuse:
Asta-i bun ! Ascult aici, feti o, dac nu vrei
r mân, i dac nu vrei s plec, atunci ce vrei sa
fac?
Cred c po i s intri. Dr. Darell locuie te aici.
Acum am s decuplez ecranul.
Prudent, dup ce arunc o privire iscoditoare,
tân rul întinse mâna prin fereastr , se îndoi i
trunse în untru. Î i frec genunchii cu un gest
nervos i repezit, apoi se îndrept spre ea cu o
figur stacojie:
E ti sigur c reputa ia ta n-o s sufere
atunci când au s m g seasc aici?
Nu mai mult decât a ta, pentru c imediat ce
am s aud pa i venind din afar , am s încep s
strig i s urlu c ai p truns aici cu for a.
Da? replic el cu o polite e pref cut i
ostentativ . i cum ai de gând s explici
decuplarea ecranului protector?
Phaa! Foarte simplu! În primul rând, nu
exist nici un ecran protector.
Ochii b rbatului se umplur cu sup rare:
A fost o cacialma? Câ i ani ai tu, pu toaico?
G sesc c este o întrebare foarte
impertinent , tinere. i nu sunt obi nuit s mi se
spun "pu toaic ".
Nici nu m mir. Probabil ca e ti mama-mare
a Catârului, deghizat . Te deranjeaz dac plec
acum, înainte s -mi aranjezi o partid de lin aj,
avându-m pe mine în rolul principal?
Ar fi mai bine s nu pleci... tat l meu te
teapt .
Privirea b rbatului deveni din nou îngrijorat . O
sprâncean îi coborî încet, i spuse:
Serios? Mai este cineva cu tat l t u?
Nu.
L-a c utat cineva de curând?
Doar comercian i... i tu.
S-a întâmplat ceva neobi nuit?
Doar tu.
Las -m pe mine, vrei? Sau nu, nu m l sa.
Spune-mi, de unde tii c tat l t u m a tepta?
Aaa, simplu. tii, s pt mâna trecut a primit
o Capsul Confiden ial , cu cifrul lui, i cu un
mesaj auto-oxidabil. A aruncat carcasa capsulei în
Dezintegratorul de Gunoaie, iar ieri i-a dat lui Poli
menajera noastr , tii o lun de vacan
pentru a- i vizita sora din Terminus City. Iar în
aceast dup -amiaz a f cut patul în camera de
oaspe i. A a am aflat c a teapt pe cineva despre
care eu nu trebuie s tiu nimic. De obicei îmi
spune totul.
 Serios? M mir c mai este nevoie. Am
senza ia c afli totul înainte ca el s i spun .
De obicei da, spuse ea râzând.
Începea s se simt foarte în largul ei.
Vizitatorul era mai în vârst decât ea, dar avea o
înf are foarte distins , cu p rul castaniu i
cârlion at, cu ochii foarte alba tri. Poate c , odat ,
când va fi i ea mai în vârst , va putea întâlni pe
cineva care s semene cu el.
i de unde tii, întreb el, c eu sunt cel
teptat?
P i, cine altcineva ar putea fi? Tata a tepta pe
cineva într-un secret atât de mare, dac în elegi ce
vreau s spun... i apoi vii tu, tiptil-tiptil,
încercând sa te strecori prin fereastr . Dac ai fi
avut vreun pic de minte, veneai pe u a din fa .
i aduse aminte de o expresie favorit i o folosi
cu promptitudine:
B rba ii sunt atât de pro ti!
Te crezi foarte grozav , nu-i a a, pu toaico?
Vreau s spun, Domni oar . tii, ai putea s te
în eli. Dac i-a spune c eu nu tiu nimic
despre toate astea, i c tat l t u a teapt pe
altcineva, nu pe mine?
Ooo, nu cred. Nu i-am spus s intri decât
dup ce am v zut cum i-ai aruncat servieta.
Ce am aruncat?
Servieta, tinere. Nu sunt oarb . Nu i-a
sc pat din gre eal , pentru c mai întâi ai privit în
jos, ca sa te asiguri c va c dea acolo unde
trebuie. Apoi probabil i-ai dat seama c va c dea
sub gardul viu, i i-ai dat drumul, mai
prive ti în jos. i din moment ce ai ales fereastra
în loc de u a principala, înseamn c aveai
oarecari re ineri s te încrezi în cei din cas
înainte de a cerceta locul. Dup ce ai întâmpinat
greut i cu mine, ai avut grij de serviet înainte
de a avea grij de tine. Deci ceea ce exist în
serviet are mai mare importan decât propria ta
siguran , iar asta înseamn c atâta vreme cât te
afli aici în untru i servieta se afl acolo afar , i
noi tim c acolo se afl , e ti probabil legat de
mâini i de picioare.
cu o pauz , pentru a lua o bine-venit gur
de aer. B rbatul profit , pentru a spune pe un ton
amenin tor:
Cu excep ia faptului c a putea s te strâng
de gât pîn cazi lat i apoi voi ie i de aici, cu
servieta.
Cu excep ia faptului c se întâmpl s am o
bât de baseball sub pat, tinere, pe care în dou
secunde am s pot pune mâna, de aici de unde
aflu. i sunt foarte puternic pentru o fat .
Impas. În cele din urm , cu o polite e for at ,
„tân rul" spuse:
S m prezint, din moment ce am devenit
atât de buni prieteni. M cheam Pelleas Anthor.
Pe tine?
Arca... Arkady Darell. Încântat de
cuno tin .
i acum, Arkady, vrei s fii feti cuminte i
îl chemi pe tat l t u?
Nu sunt feti , izbucni Arcadia. G sesc c e ti
foarte grosolan... mai ales c -mi ceri o favoare!
Pelleas Anthor oft .
Foarte bine. Vrei s fii o domni oar cuminte,
bun , dr gu , parfumat ca o lev ic ... i s -l
chemi pe tat l t u?
Nici s exagerezi n-a fi dorit, dar am s -l
chem. Numai c am s fac astfel încât s -mi in
ochii pe tine, tinere.
i b tu cu piciorul în podea.
Se auzir pa i gr bi i în hol, apoi u a fu dat de
perete.
 Arcadia...
Dup ce d du afar aerul din piept, cu zgomot,
Dr. Darell spuse:
Cine e ti dumneata, domnule?
Pelleas zvâcni în picioare, evident u urat.
Dr. Toran Darell? Sunt Pelleas Anthor. Ai
primit, cred, ve ti de la mine. Cel pu in, a a spune
fiica dumitale.
Fiica mea spune?
Privirea lui coborî i se lovi f nici un efect de
ochii larg deschi i i de carcasa impenetrabil de
inocen cu care ea întâmpina acuza ia.
În cele din urm , Dr. Darell spuse:
Într-adev r, te-am a teptat. Vrei s m urmezi
jos, te rog?
Dar se opri, pentru c ochiul s u detect o
mi care imperceptibil . Arcadia prinse i ea
mi carea, i se repezi spre Fono-printer, dar
degeaba, pentru c tat l ei se afla chiar lâng
aparat.
L-ai uitat cuplat, Arcadia, spuse el pe un ton
sever.
Tat , scoase ea un chi it suferind, este
foarte nepoliticos s cite ti coresponden a
personal a altcuiva, mai ales atunci când este
coresponden vorbit .
Da, spuse tat l ei, dar „coresponden
vorbit " cu un str in în dormitorul t u! Arcadia,
eu, ca tat , trebuie s te ap r de rele.
Uf, ce porc rie... Nu a fost deloc a ceva.
Pelleas izbucni în râs:
O, ba da, Dr. Darell, a fost. Tân ra
domni oar avea de gând s m acuze de tot felul
de lucruri, a a c insist s cite ti, fie i pentru a-
mi l sa mie reputa ia ne tirbit .
Oh...
Arcadia î i st pânea cu greu lacrimile. Nici
 car propriul ei tat nu avea încredere în ea. i
nenorocitul la de Fonoprinter... Dac n-ar fi
ap rut prost nacul care se zgâise prin fereastr ,
când-o s uite s -l decupleze! Acum, tat l ei o
-i in predici lungi i bine inten ionate despre
ceea ce tinerele domni oare nu au voie s fac . S-
ar p rea c nu exist ceva ce au voie s fac ,
decât, poate, s se strâng de gât i s moar .
Arcadia, spuse tat l ei cu blânde e, eu zic c
o tân domni oar ...
Na? tia ea c a a o s se întâmple! tia ea!
... nu ar trebui s fie atât de obraznic cu
rba ii mai în vârst decât ea.
P i, el ce c uta s trag cu ochiul prin
fereastra mea? O tân domni oar are dreptul
la intimitate... Acum o s trebuiasc s refac toat
nenorocita aia de compunere.
Nu tu trebuie s -i judeci lui manierele, chiar
dac i-a ap rut la fereastr . Pur i simplu nu
trebuia s -l la i s intre. Trebuia s m chemi
imediat pe mine... mai ales dac aveai impresia c
îl a teptam.
Bine c m car tu nu l-ai observat... Ce
prostie, spuse ea iritat . O s dea totul de gol,
dac o s se tot ca ere pe ziduri, în loc s intre pe
i.
Arcadia, nu i-a cerut nimeni p rerea într-o
problem despre care nu tii nimic.
Ba da, uite c tiu. Este vorba despre A Doua
Funda ie.
Se f cu lini te. Pân i Arcadia sim i o u oar
agita ie în stomac.
De unde ai auzit asta? întreb încet Dr.
Darell.
De nic ieri, dar ce alt cauz ar putea avea
mi rile astea conspirative? i nu te teme, n-am
mai spun la nimeni.
 Domnule Anthor, spuse Dr. Darell, îmi cer
scuze pentru toate astea.
Aaa, nu face nimic, veni r spunsul pref cut
al lui Anthor. Nu e vina dumitale c ea este
vândut for elor întunericului. Dar, îmi dai voie
-i pun o întrebare înainte de a pleca?
Domni oar Arcadia...
Ce dore ti?
De ce crezi e o prostie s intri pe ferestre,
în loc s intri pe u i?
Pentru c atragi aten ia asupra a ceea ce vrei
ascunzi, n ule. Dac in un secret, nu-mi
pun band adeziv peste gur , ca s afle toat
lumea c am un secret. Vorbesc la fel de mult ca
de obicei, numai c despre altceva. N-ai citit
niciodat maximele lui Salvor Hardin? A fost
primul nostru Primar, tii...
Da, tiu.
Ei bine, el obi nuia s spun c o minciun
nu poate s reu easc decât dac nu îi este ru ine
de ea îns i. Mai obi nuia s spun c nimic nu
trebuie fie adev rat, ci totul trebuie sune
adev rat. A a c atunci când intri pe fereastr ,
asta este o minciun care se ru ineaz de ea
îns i, i care nu sun adev rat.
i tu ce-ai fi f cut în cazul sta?
Dac a fi dorit s -l v d pe tat l meu într-o
chestiune strict confiden ial , m-a fi recomandat
în mod direct, deschis, i m-a fi întâlnit cu el
utilizând procedurile cele mai fire ti. Iar apoi,
când toat lumea ar fi aflat despre mine i m-ar fi
condus în mod natural la tat l meu, a fi putut fi
oricât de secretoas a fi dorit, i nimeni n-ar fi
nuit vreodat ceva.
Anthor arunc o privire stranie, mai întâi spre
fat , apoi spre Dr. Darell.
S mergem, spuse el. Am de luat o serviet
din gr din . Stai! O ultim întrebare. Arcadia, tu
nu ai o bât de baseball sub pat, nu-i a a?
Nu, n-am.
Ha! Nici nu te crezusem.
Dr. Darell se opri în u .
Arcadia, spuse el, atunci când ai s rescrii
compunerea despre Planul Seldon, n-are nici un
rost s fii misterioas în ceea ce o prive te pe
bunica ta. De fapt, ar fi bine s evi i cu totul
aceast parte.
Coborî împreun cu Pelleas Anthor sc rile, în
lini te. Apoi, vizitatorul întreb cu o voce
încordat :
Scuz -m , domnule... ce vârst are fata?
Paisprezece, împlini i alalt ieri.
Paisprezece? Galaxie Mare... i-a spus
vreodat c are de gând s se m rite într-o zi?
Nu. Cel pu in, nu mie.
Ei bine, dac o face, împu -l. M refer la cel
cu care o s vrea s se m rite.
Privi cu seriozitate în ochii celui mai în vârst .
Vorbesc serios, continu el. Nimic nu poate fi
mai îngrozitor decât s tr ie ti al turi de ea, când
va avea dou zeci de ani. Bineîn eles, nu vreau s
te jignesc.
Nu m jigne ti. Cred c în eleg ce vrei s
spui.
În camera de sus, subiectul discu iei lor se opri
în fa a Fono-printerului cu o plictiseal plin de
nervi, i morm i:
Viitorulplanuluiseldon.
Fono-printerul, cu un aplomb de neegalat,
transcrise fraza folosind litere mari, elegante,
înflorite: „Viitorul Planului Seldon."
 8
PLANUL SELDON

MATEMATICI ... Sinteza calculului cu n

variabile i a geometriei n-dimensionale st la baza
a ceea ce Seldon a numit odat „mica mea algebr
a omenirii"...
ENCICLOPEDIA GALACTICA

IMAGINA I-V o camer !

Localizarea acestei camere nu este important
deocamdat . Este suficient s spunem doar c A
Doua Funda ie exist în aceast camer mai mult
decât oriunde altundeva.
O camer care de-a lungul secolelor fusese
sediul tiin ei pure. i totu i, nu avea nimic din
aparatura cu care tiin a a fost asociat timp de
milenii, i cu care a ajuns s fie confundat .
Dimpotriv , era o tiin care lucra numai cu
concepte matematice, într-un mod asem tor
teoriilor raselor str vechi din vremurile primitive,
preistorice, de dinaintea na terii tehnologiei;
înainte ca Omul s se r spândeasc dincolo de
hotarele unei singure lumi, acum uitat .
În primul rând, în aceast camer se afla
protejat de o tiin mental care deocamdat nu
cedase în fata întregii for e tehnologice a restului
Galaxiei Primul Radiant, con inând în
runtaiele sale Planul Seldon, în întregime.
În al doilea rând, în aceast camer se afla un
rbat Primul Vorbitor.
Era al doisprezecelea în linia protectorilor- efi ai
Planului, iar titlul s u nu însemna altceva decât
la întrunirile liderilor celei de-A Doua Funda ii,
el vorbea primul.
Predecesorul s u îl învinsese pe Catâr, dar
chiile care rezultaser din acea lupt gigantic
înc mai împiedicau derularea Planului... De
dou zeci i cinci de ani, el i administra ia sa
încercau s aduc înapoi pe traseu o întreag
Galaxie de oameni înc âna i i stupizi... Era un
efort teribil.
Primul Vorbitor ridic privirea spre u a care se
deschidea. De i se gândea, în singur tatea
camerei, la cele dou decenii i jum tate de
eforturi care acum se apropiau încet i inevitabil
de apogeu, de i era atât de ocupat, mintea sa îl
primi pe noul venit cu o atitudine binevoitoare. Un
tân r, un student, care mai târziu ar putea s îi
succead .
Tân rul st tea nehot rât în u , astfel încât
Primul Vorbitor trebui s mearg pân la el i s îl
conduc în untru, punându-i o mân prietenoas
pe um r!
Studentul zâmbi timid, iar Primul Vorbitor
spuse:
Pentru început, trebuie s i fac cunoscut
motivul prezen ei tale aici.
Acum st teau fa în fa , de o parte i de
cealalt a biroului. Nici unul dintre ei nu vorbea,
în sensul recunoscut de orice alt om din Galaxie,
i care nu f cea parte din A Doua Funda ie.
La început, vorbirea a fost mijlocul prin care
Omul a înv at, în mod imperfect, s i transmit
gândurile i sentimentele. Stabilind arbitrar
sunete i combina ii ale acestor sunete pentru a
reprezenta anumite nuan e mentale, el a dezvoltat
o metod de comunicare. Îns una care în
stâng cia i incompletitudinea sa, a tradus
delicate ea min ii prin sunete vulgare i guturale.

Tot mai jos... mai jos... i iat rezultatele: toat

suferin a pe care a cunoscut-o omenirea se
datoreaz faptului c pân la Hari Seldon nici un
om din Galaxie nu îi putea în elege cu adev rat pe
ceilal i. Chiar i dup aceea, foarte pu ini au
reu it. Fiecare fiin uman a tr it în spatele unui
zid impenetrabil, într-o cea sufocant în care nu
mai exista altcineva în afar de el. Din când în
când se mai auzeau semnale confuze din adâncul
cavernei în care se afla cealalt fiin uman ...
astfel încât fiecare putea s bâjbâie dup cel lalt.
Îns din cauz c nu se cuno teau, i nu se
puteau în elege, i nu îndr zneau s se încread
unul în cel lalt, i sim eau înc din copil rie
teroarea i nesiguran a acelei depline izol ri...
erau vâna i de frica omului fa de om, i de
rapacitatea s lbatic a omului în rela iile cu
ceilal i oameni.
Timp de mii de ani, picioarele s-au împotmolit i
s-au târât prin noroi, inând mintea prizonier
împreun cu ele. Mintea, care în tot acest timp ar
fi trebuit s se g seasc în compania stelelor.
Încet-încet, Omul a ajuns aproape instinctiv s
se gândeasc la a sc pa de barierele închisorii pe
care o reprezenta vorbirea obi nuit . Semantica,
logica simbolic , psihoanaliza... toate au fost
mijloace prin care vorbirea putea fi rafinat sau
evitat .
Psihoistoria a reprezentat tiin a mentalului, în
care matematizarea a învins, în cele din urm .
Prin elaborarea matematicilor necesare în elegerii,
psihologiei neurale i electrochimiei sistemul
nervos, care la rândul lor trebuiau trebuiau
tratate prin prisma for elor nucleare, a devenit
posibil pentru prima oar dezvoltarea adev ratei
psihologii. i prin generalizarea psihologiei de la
individ la grup, a fost matematizat i sociologia.
Grupuri din ce în ce mai mari; bilioanele care
ocupau planetele; trilioanele care ocupau
Sectoarele; cvadrilioanele care ocupau întreaga
Galaxie au devenit nu simple fiin e umane, ci for e
gigantice care puteau fi supuse studiului
statistic... astfel încât, pentru Hari Seldon viitorul
a devenit clar i inevitabil. Planul a putut fi pus la
punct.
Acelea i rezultate esen iale ale tiin ei
mentalului care conduseser la elaborarea
Planului Seldon f ceau de asemeni inutil
folosirea cuvintelor în mesajul Primului Vorbitor
tre Student.
Orice reac ie la un stimul, oricât de
neînsemnat , d dea informa ii complete despre
cele mai mici modific ri i despre lic rirea oric rui
curent în mintea celuilalt. Primul Vorbitor nu
putea sim i instinctiv sentimentul de satisfac ie al
Studentului, a a cum ar fi fost Catârul în stare s
fac . Catârul fusese un mutant ale c rui puteri
puteau fi în elese doar cu mare greutate de c tre
un om obi nuit, sau chiar de c tre un membru al
celei de-A Doua Funda ii. Primul Vorbitor deducea
sentimentele celorlal i în urma unei intense
preg tiri.
Îns , întrucât este de la sine în eles c într-o
societate care se bazeaz pe vorbire este imposibil
descrii cu adev rat metoda prin care membrii
celei de-A Doua Funda ii comunicau între ei, tot
acest aspect va fi ignorat în cele ce urmeaz .
Primul Vorbitor va fi descris ca vorbind în mod
obi nuit, iar dac traducerea nu va fi întotdeauna
satisf toare, m car este cel mai bun lucru care
se poate face în aceste condi ii.
Vom presupune, deci, c Primul Vorbitor chiar
a spus: "Pentru început, s i fac cunoscut
motivul prezen ei tale aici", în loc s zâmbeasc
a i ridice un deget în acest mod.
Primul Vorbitor continu :
 Ai studiat tiin a mentalului aproape întreaga
ta via , cu râvn , i ai f cut-o bine. Ai asimilat
tot ceea ce profesorii t i i-au putut oferi. Este
timpul, pentru tine i pentru câ iva ca tine, s
începe i ucenicia pentru a ajunge Vorbitori.
De cealalt parte a biroului, agita ie.
Nu... calmeaz -te. Ai sperat c te vei califica.
Te-ai temut c nu vei reu i. De fapt, atât speran a
cât i teama sunt sl biciuni. tiai te vei califica,
i ai ezitat s admiti acest fapt deoarece aceast
siguran în tine însu i ar fi putut creea în ceilal i
senza ia c e ti un încrezut, i deci te vor
considera necorespunz tor. Absurd! Cel mai
stupid om, f nici o speran de vindecare, este
acela care nu î i d seama de calit ile sale.
Calificarea ta se datoreaz i faptului c tiai te
vei califica.
De cealalt parte a biroului, relaxare.
Exact. Acum te sim i mai bine, i ai coborât
garda. E ti mai apt s te concentrezi i s
în elegi. ine minte, pentru ca s fii cu adev rat
eficient, nu este obligatoriu s i ii mintea sub
controlul unei bariere stricte, astfel încât la un
test mai inteligent s fie la fel de pu in informativ
ca i o minte goal . Dimpotriv , trebuie s i
cultivi o inocen , o lips de preocupare de sine, o
deta are care nu ascunde nimic. Mintea mea este
deschis pentru tine. F i tu la fel.
Nu este u or s fii Vorbitor, continu el. În
primul rând, nu este u or s fii Psihoistoric; i
chiar dac e ti cel mai bun dintre Psihoistorici, nu
este neap rat necesar s te califici ca Vorbitor.
Aici este o deosebire. Un Vorbitor nu trebuie s fie
con tient doar de complexitatea matematic a
Planului Seldon; trebuie s -l îndr geasc , i s -i
îndr geasc scopul. Trebuie s iubeasc Planul,
trebuie s -l simt la fel de important ca via a i ca
aerul. Mai mult decât atât, trebuie s îl simt ca
pe un prieten viu. tii ce este sta?
Mâna Primului Vorbitor se plimb u or
deasupra cubului negru i str lucitor, a ezat în
mijlocul biroului. Era un cub care nu exprima
nimic.
Nu, Vorbitor, nu tiu.
Ai auzit de Primul Radiant?
sta?
Uimire.
Te a teptai la ceva mai nobil, care s inspire
venera ie? Ei bine, e normal s arate a a. A fost
creat în zilele Imperiului, de oamenii din timpul
lui Seldon. Vreme de aproape patru sute de ani a
servit perfect cerin elor noastre, f s necesite
repara ii sau regl ri. Din fericire, pentru c nimeni
din A Doua Funda ie nu are calificarea care s -i
permit s îl în eleag din punct de vedere tehnic.
Zâmbi cu blânde e:
Cei din Prima Funda ie l-ar putea reproduce,
dar, desigur, ei nu trebuie s afle niciodat .
Ap o pârghie aflat pe latura dinspre el a
biroului, i camera se cufund în întuneric. Dar
numai pentru un moment, deoarece cei doi pere i
lungi ai camerei fur însufle i treptat de o
culoare str lucitoare. Mai întâi un alb sidefiu, apoi
câte o pat întunecat , i în cele din urm , ecua ii
scrise cu negru, clar. i din când în când, o
liniu ro ie, ca un pârâia ov ielnic într-o
dure întunecat .
Haide, b iete! Vino aici, în fa a peretelui. N-o
faci umbr . Aceast lumin nu vine dela
Radiant într-un mod obi nuit. Ca s i spun
adev rul, n-am nici cea mai vag idee cum se
produce acest efect, dar n-o s faci umbr . Sunt
sigur de asta.
 St teau unul lâng altul, în lumin . Fiecare
perete avea nou metri în lungime, i trei în
în ime. Scrisul era mic, i acoperea fiecare
centimetru p trat.
sta nu e tot Planul, spuse Primul Vorbitor.
Dac ar fi s -l pun în întregime pe pere ii tia
doi, ecua iile ar c ta dimensiuni microscopice...
dar nu este cazul. Ceea ce vezi tu aici reprezint
principalele sec iuni ale Planului, pân acum. Ai
înv at despre ele, nu-i a a?
Da, Vorbitor.
i recuno ti fiecare sec iune.
Lini te adânc . Studentul ar cu degetul, i
imediat liniile de ecua ii începur s coboare pe
perete pân când unica serie de func ii la care se
gândise cineva din afar cu greu i-ar fi putut
închipui c gestul f cut cu degetul fusese suficient
de precis ajunse la nivelul ochilor.
Primul Vorbitor râse înceti or:
Vei descoperi c Primul Radiant este acordat
cu mintea ta. Te po i a tepta i la alte surprize de
la mecheria asta mic . Ce aveai de gând sa spui
despre ecua ia pe care ai selectat-o?
Este o integral Regellian , bolborosi
Studentul, care folose te o distribu ie planetar a
unei tendin e ce indic prezen a a dou clase
economice puternice pe planet , sau poate într-un
Sector, plus o structur emo ional instabil .
i ce înseamn asta?
Reprezint limita unei tensiuni, din moment
ce aici avem... Ar cu degetul, i ecua iile
defilar înc o dat .
... o serie convergent .
Bun, spuse Primul Vorbitor. i spune-mi, ce
crezi despre toate astea? O oper complet , nu-i
a?
 Absolut!
Absolut gre it! Nu este, spuse Primul Vorbitor
cu asprime. Asta este prima lec ie pe care trebuie
o înve i. Planul Seldon nu este nici complet,
nici corect. Este doar cel mai bun lucru care a
putut fi f cut în acea vreme. Mai mult de o duzin
de genera ii de oameni s-au concentrat asupra
acestor ecua ii, au lucrat la ele, le-au descompus
pân la ultima zecimal , i le-au pus din nou la
loc. Au f cut chiar mai mult decât atât. Au privit
scurgerea a aproape patru sute de ani, au dirijat
realitatea conform predic iilor i ecua iilor, i au
înv at. Au înv at mai mult decât a tiut Seldon
vreodat , i daca am putea reface opera lui
folosindu-ne de cuno tin ele acumulate în aceste
secole, am putea face o treab mai bun . Î i este
perfect clar?
Studentul p rea un pic ocat.
Înainte de a ajunge Vorbitor, continu Primul
Vorbitor, va trebui s i aduci tu însu i o
contribu ie original la Plan. Nu este o blasfemie
chiar atât de mare. Fiecare semn ro u pe care îl
vezi pe perete reprezint contribu ia unuia dintre
noi, cei care p zim Planul dup moartea lui
Seldon. Ei bine... Ei bine...
Privi în sus:
Uite acolo!
Peretele veni parc peste el.
Asta, spuse el, este a mea.
O linie sub ire i ro ie încercuia dou s ge i
bifurcate care cuprindeau patruzeci de centimetri
tra i de deduc ii, pe fiecare rând. Între cele dou
rânduri se afla un ir de ecua ii scrise cu ro u.
Nu pare cine tie ce, spuse Vorbitorul. Se
refer la un punct din Plan care nu va surveni
decât peste o perioad cel pu in egal cu cea care
a trecut pân acum. Este vorba de perioada de
fuziune, atunci când Al Doilea Imperiu va depinde
de diferite personalit i rivale, care vor amenin a
îl sf râme dac lupta va fi prea egal , sau îl vor
men ine în rigiditate dac lupta va fi prea inegal .
Aici sunt luate în considerare ambele posibilit i,
studiate, i se indic metoda pentru a le evita.
Totu i, continua el, acestea sunt
probabilit i. Poate exista i un al treilea curs.
Unul cu o probabilitate relativ mic doisprezece
virgul aizeci i patru la sut , ca s fiu exact
dar deja s-au întâmplat evenimente cu o
probabilitate i mai mic , iar Planul Seldon nu
este parcurs decât patruzeci la sut . A treia
probabilitate const dintr-un posibil compromis
între dou sau mai multe personalit i aflate în
conflict. Acest lucru, am ar tat eu, mai întâi va
bloca Al Doilea Imperiu într-un ablon ineficient,
iar apoi, în cele din urm , va implica pierderi prin
zboaie civile, mai mari decât dac nu s-ar fi
cut nici un compromis. Din fericire, i acest
lucru a putut fi prev zut, i va putea fi împiedicat.
Aceasta a fost contribu ia mea.
Îmi permit s v întrerup, Vorbitor... Cum se
face o schimbare?
Prin intermediul Radiantului. De exemplu, în
cazul t u, vei descoperi c matematicile tale vor fi
verificate cu rigurozitate de c tre cinci comitete
diferite; i c va trebui s le sus ii, împotriva unui
atac concentrat i nemilos. Vor trece apoi doi ani,
i munca ta va fi din nou analizat . Nu o singur
dat s-a întâmplat ca o lucrare aparent perfect
i dezv luie erorile de-abia dup o perioad de
câteva luni sau câ iva ani de la aplicare.
Câteodat , autorul însu i descoper eroarea. Dac
dup doi ani va trece de înc o examinare, nu mai
pu in riguroas decât prima, i dac spre binele
lui tân rul om de tiin va aduce între timp
detalii în plus, i va face demonstra ii
suplimentare, contribu ia sa va fi integrat în
Plan. A fost apogeul carierei mele; va fi apogeul
carierei tale. Primul Radiant poate fi acordat cu
mintea ta, i toate corec iile sau ad ugirile se pot
face prin raport mental. Nu va exista nimic care s
indice c ad ugarea sau corectura î i apar ine. În
întreaga istorie a Planului, nu a existat nici o
nominalizare. Este o realizare a tuturor, în comun.
În elegi?
Da, Vorbitor.
Atunci, ajunge cu asta.
Se îndrept spre Primul Radiant i pere ii
devenir din nou goi, mai pu in regiunea situat
la marginea de sus, destinat ilumin rii camerei.
A eaz -te aici, la biroul meu, i hai s i spun
ceva. În mod normal, pentru un Psihoistoric este
suficient s cunoasc Biostatica i
Electromatematica Neurochimic . Unii nu tiu
nimic altceva, i nu sunt ap i s devin decât
tehnicieni-statisticieni. Îns un Vorbitor trebuie s
poat discuta Planul f s se foloseasc de
matematici. Dac nu Planul în sine, m car
filozofia i finalitatea sa. Pentru început, care este
finalitatea Planului? Te rog s -mi spui cu
cuvintele tale, f s cau i o exprimare aleas . Te
asigur c nu dup elegan i suavitate vei fi
judecat.
Studentul avea pentru prima oar ocazia s
spun ceva mai mult decât dou propozi ii, i
ezit înainte de a se avânta în spa iul care i se
pusese la dispozi ie. Spuse cu modestie:
Ca urmare a ceea ce am înv at, eu cred c
inten ia Planului este s creeze o civiliza ie
omeneasc bazat pe o orientare total diferit în
raport cu ceea ce a existat mai înainte. O orientare
care, conform constat rilor Psihoistoriei, nu s-ar
putea realiza niciodat în mod spontan...
Stop!
Primul Vorbitor îl întrerupsese foarte prompt:
Nu trebuie s spui „niciodat ". Treci cu mare
neaten ie peste ni te lucruri evidente. De fapt,
psihoistoria prezice doar probabilit i. Un anumit
eveniment poate avea o probabilitate infinit de
mic , dar care este totu i mai mare decât zero.
Da, Vorbitor. Orientarea dorit , dac m pot
corecta eu însumi, se tie c nu are nici o ans
semnificativ de a se realiza spontan.
A a este mai bine. i care este orientarea?
Este aceea a unei civiliza ii bazate pe tiin a
mentalului. În toat istoria cunoscut a Omenirii,
progresele s-au f cut în principal în tehnologie: în
capacitatea de a manevra lumea neînsufle it care
înconjoar Omul. Controlul de sine i al societ ii
au fost l sate hazardului i bâjbâielilor sistemelor
etice intuitive bazate pe inspira ie i sentimente.
Ca urmare, nu a existat niciodat o cultur cu o
stabilitate mai mare de aproximativ cincizeci i
cinci de procente, iar acestea datorate doar marii
mizerii umane.
i de ce orientarea de care vorbim este una
nespontan ?
Pentru c o mare minoritate de oameni sunt
înzestra i mental pentru a participa la progresul
tehnologiei, i to i ob in din aceasta beneficii brute
i vizibile, îns doar o minoritate nesemnificativ
se na te cu capacitatea de a conduce Omul prin
tiin a Mentalului; iar beneficiile ob inute de aici
nu sunt imediate, sunt mai subtile i mai pu in
vizibile. Mai mult, întrucât o astfel de orientare ar
duce la apari ia unei dictaturi a celor mai
înzestra i mental virtual, o subdiviziune mai
înalt a Omului va fi nepopular i nu va putea
fi stabil f exercitarea unei for e care va
împinge restul Omenirii înapoi, pân la nivelul de
bruta. Nou ne repugn o astfel de evolu ie, i
trebuie evitat .
i atunci, care este solu ia?
Solu ia este Planul Seldon. Condi iile au fost
astfel aranjate i men inute încât la o mie de ani
de la începutul Planului ase sute de ani
începând de acum se va structura un Al Doilea
Imperiu Galactic în care Omenirea va fi preg tit
pentru suprema ia tiin ei Mentalului. În acela i
interval, A Doua Funda ie, în propria sa evolu ie,
va preg ti un grup de Psihologi gata s i asume
sarcina de a conduce. Deci, a a cum m-am gândit
eu adesea, Prima Funda ie asigur scheletul fizic
pentru un unic factor politic, iar A Doua Funda ie
asigur cadrul mental pentru o clas
conduc toare de-a gata.
În eleg. Foarte exact. i crezi c oricare Al
Doilea Imperiu, chiar dac se va forma în
intervalul stabilit de Seldon, va reprezenta o
finalizare corect a Planului?
Nu, Vorbitor, nu cred. Sunt posibile mai
multe astfel de Imperii, care se pot forma în
perioada de timp cuprins între nou sute i o mie
apte sute de ani de la începutul Planului, dar
numai unul singur este Al Doilea Imperiu.
i în lumina tuturor acestor lucruri, de ce
este necesar nedivulgarea existen ei celei de-A
Doua Funda ii... i mai presus de toate, fa de
Prima Funda ie?
Studentul c ut în aceast întrebare un sens
mai profund, dar nu reu i s -l g seasc .
spunse tulburat:
Din acelea i motive pentru care detaliile
Planului ca întreg trebuiesc ascunse Omenirii în
general. Legile Psihoistoriei au o natur statistic
i devin inoperante atunci când ac iunile
oamenilor, lua i ca indivizi, nu sunt de natur
aleatoare. Dac un grup important de oameni ar
afla despre detaliile-cheie ale Planului, ac iunile
lor vor fi determinate de cunoa terea acestor
detalii, i vor înceta s mai fie aleatoare, în sensul
axiomelor Psihoistoriei. Cu alte cuvinte, ei nu ar
mai fi perfect predictibili. Îmi cer iertare, Vorbitor,
dar am senza ia c r spunsul nu este satisf tor.
E bine c ai impresia asta. R spunsul t u
este foarte incomplet. Este vorba despre
ascunderea celei de-A Doua Funda ii înse i, nu
doar a Planului. Al Doilea Imperiu nu este înc
format. Avem în continuare o societate c reia nu i-
ar conveni o clas conduc toare format din
psihologi, care s-ar teme de evolu ia acestei clase,
i ar lupta împotriva ei. În elegi asta?
Da, Vorbitor. Acest aspect nu a fost niciodat
scos în eviden ...
Nu minimaliza. E drept c nu a fost niciodat
scos în eviden la orele de curs. Dar ar fi
trebuit s îl po i deduce tu însu i. Pe acesta, i
multe altele pe care le vom aborda în viitorul
apropiat, în timpul uceniciei tale. Ne vom întâlni
din nou peste o s pt mân . Între timp, a dori s
te gânde ti la aspectele unei probleme pe care i-o
voi prezenta imediat. Nu vreau o tratare
matematic , riguroas i complet . Asta ar lua un
an unui expert, i nu o s pt mân ie. Dar vreau
un indiciu privind tendin ele i direc iile... Uite
aici, un punct de bifurca ie în Plan, care a avut loc
acum aproximativ o jum tate de secol. Sunt
prezentate i detaliile necesare. Vei observa c
traseul urmat de realitatea presupus diverge fa
de toate traseele prezise, probabilitatea sa fiind
mai mic de un procent. Vei estima cât timp poate
continua aceast divergen înainte ca ea s
devin de necorectat. Vei estima de asemeni
finalul probabil în caz c r mâne necorectat , i o
metod convenabil de corec ie.
Studentul regl Vizorul la întâmplare i privi
impasibil pasajele prezentate pe micu ul ecran
incorporat.
De ce aceast problem concret , Vorbitor?
Este evident c însemn tatea ei nu este pur
academic .
Felicit ri, b iete. E ti la fel de iute la minte pe
cât m a teptam. Problema nu este o simpl
ipotez . Acum aproape cincizeci de ani, Catârul a
dat buzna în istoria Galactic , i timp de zece ani
a fost singura fiin important în univers. Nu a
fost prev zut, nu a fost luat în calcul. A perturbat
în mod serios Planul, dar nu fatal. Îns pentru a-l
opri înainte de a deveni fatal, noi am fost obliga i
intervenim activ împotriva lui. Ne-am dezv luit
existen a i, infinit mai r u, o parte din puterea
noastr . Prima Funda ie a aflat de noi, i ac iunile
ei de acum sunt influen ate de faptul c a aflat.
Observ în problema pe care i-am prezentat-o.
Aici. i aici. Evident, nu vei discuta cu nimeni
despre acest lucru.
Se f cu o lini te înfrico toare, în timp ce
con tientizarea groz viei situa iei se infiltra în
Student. Spuse:
În cazul sta, Planul Seldon a e uat!
Nu înc , spuse Primul Vorbitor. Ar putea doar
e ueze. Probabilitatea de succes este în
continuare de dou zeci i unu virgul patru la
sut , la fel ca i la ultima evaluare.

9
CONSPIRATORII
 PENTRU Dr. Darell i Pelleas Anthor, serile
trecur în discu ii amicale; zilele, într-o pl cut
leneveal . D dea impresia unei vizite obi nuite.
Dr. Darell îl prezent pe tân r ca fiind un v r de
pe alt planet , iar interesul fu alungat de
banalitate.
Din când în când îns , în timpul discu iilor se
men iona câte un nume. Urma o pauz lejer
pentru chibzuial . Dr. Darell spunea „Nu", sau
spunea „Da". O chemare f cut pe lungimile de
und destinate comunica iilor prilejui o invita ie:
„A dori s face i cuno tin cu v rul meu."
Preg tirile Arcadiei continuar în acela i ritm
cu al lor. De fapt, ac iunile ei ar putea fi
considerate mai minu ioase chiar.
De exemplu, îl convinse pe Olynthus Dam s îi
dea un aparat de ascultare miniaturizat, construit
de el. Metodele folosite promiteau pentru viitor un
mare pericol pentru to i b rba ii cu care Arcadia
ar fi putut veni în contact. Ca s nu intr m în
am nunte, s spunem doar c a manifestat un
mare interes pentru hobby-ul cu care se l uda
Olynthus avea un atelier acas combinat cu
un transfer al acestui interes c tre tr turile
durdulii ale b iatului. Arcadia a jucat atât de
bine, încât nefericitul s-a trezit: l) inând o
prelegere lung i însufle it despre principiile
motorului rezonator cu hiper-unde; 2) dându- i
seama, z cit, de ochii mari i interesa i care se
odihneau atât de dulce într-ai s i; i 3) împingând
în mâinile ei pofticioase cea mai mare crea ie a lui,
sus-numitul aparat de ascultare.
Dup aceea, Arcadia l-a tratat pe Olynthus cu
din ce în ce mai pu in interes, o perioad suficient
de lung pentru a înl tura orice b nuial c
aparatul de ascultare fusese motivul prieteniei lor.
Timp de câteva luni dup aceea, Olynthus a
rememorat în repetate rânduri acea scurt
perioad a vie ii sale, inspectând-o cu tentaculele
min ii; pân când în cele din urm , neputând g si
nimic, s-a dat b tut i a uitat-o cu totul.
Când veni cea de-a aptea sear , cinci oameni
st teau în camera de oaspe i a lui Darell. Mâncare
da, tabac nu. Biroul Arcadiei era ocupat de acest
produs greu de identificat, rezultat al inventivit ii
lui Olynthus.
Deci, cinci b rba i. Dr. Darell, desigur, cu p rul
grizonat, îmbr cat cu grij , p rând oarecum mai
în vârst decât în realitate avea patruzeci i doi
de ani. Pelleas Anthor, serios i aruncând priviri
rapide în toate direc iile, p rând tân r i nesigur
pe sine.
i cei trei b rba i nou-veni i: Jole Turbor,
redactor la postul local, m los i cu buze
groase; Dr. Elvett Semic, profesor emerit de fizic
la Universitate, slab i sfrijit, umplând doar pe
jum tate hainele cu care era îmbr cat; Homir
Munn, bibliotecar, de irat i foarte stingherit.
Dr. Darell vorbi calm, pe un ton normal i
realist:
Domnilor, aceast întâlnire a fost aranjat
pentru ceva mai mult decât ni te simple motive
sociale. Probabil c a i ghicit acest lucru, întrucât
i fost ale i în mod deliberat, datorit profesiilor
voastre, pute i deasemeni ghici i pericolul
implicat. Nu îl voi minimiza, îns v voi spune c
în orice caz suntem cu to ii oameni condamna i.
Lua i aminte c nici unul dintre voi nu a fost
invitat în secret. Nim nui nu i s-a cerut s vin pe
furi . Ferestrele nu au fost opacizate. În jurul
camerei nu se afl nici un ecran, de nici un fel.
Pentru a fi distru i, este suficient s atragem
aten ia du manului asupra noastr ; iar cel mai
bun mod de a atrage aten ia este de a ac iona într-
o fals i teatral conspirativitate.
(Ha! gândi Arcadia aplecându-se deasupra
vocilor care ie eau un pic cam stridente din
micu a cutie.)
În elege i?
Elvett Semic î i contract buza inferioar i î i
dezgoli din ii trecându-i pe deasupra ei, o grimas
care îi preceda întotdeauna vorbele:
Haide, d -i drumul. Spune-ne despre acest
tân r.
Numele s u este Pelleas Anthor, spuse Dr.
Darell. A fost student al vechiului meu coleg,
Kleise, care a murit anul trecut. Înainte de a muri,
Kleise mi-a trimis encefalograma studentului s u,
pân la al cincilea subnivel. Am verifîcat-o. ti i,
desigur, c o encefalograma nu poate fi falsificat
pân la acest subnivel, nici de c tre oamenii care
se ocup cu tiin a Psihologiei. Dac nu ti i, va
trebui s m crede i pe cuvânt.
Turbor spuse, cu buzele strânse:
Trebuie s începem odat . Te vom crede pe
cuvânt, mai ales c e ti cel mai mare
electroneurolog din Galaxie, Kleise fiind mort. Cel
pu in a a te-am descris în reportajul meu, i cred
eu însumi în cele ce am spus. Ce vârst ai,
Anthor?
Dou zeci i nou , Domnule Turbor.
Hm-m-m. E ti i tu electroneurolog? Unul
bun?
Doar un student în tiin . Dar muncesc din
greu, i am beneficiat de preg tirea pe care mi-a
dat-o Kleise.
Munn interveni. În momentele de tensiune,
avea o u oar bâlbâial :
A... A vrea s în... începe i. Am impresia c se
v... vorbe te prea mult.
Dr. Darell privi spre Munn ridicând o
sprâncean :
Ai dreptate, Homir. Pelleas, te rog s iei
cuvântul.
Înc nu, spuse încet Pelleas Anthor, deoarece
înainte de a începe de i împ rt esc opinia
Domnului Munn doresc s analizez ni te
encefalograme.
Darell se încrunt .
Ce înseamn asta, Anthor? La ce
encefalograme te referi?
La ale voastre, ale tuturor. Ai avut-o pe a
mea, Dr. Darell. Trebuie s le iau i eu pe ale
voastre. Iar m sur torile trebuie s le fac eu
însumi.
Nu are nici un motiv s se încread în noi,
Darell, spuse Turbor. Are tot dreptul s ni le
cear .
V mul umesc, spuse Anthor. Dac o s m
conduci în laborator, Dr. Darell, vom putea
începe. Mi-am permis s verific aparatura, azi de
diminea .

tiin a encefalografîei era nou i veche în

acela i timp. Era veche în sensul c microcuren ii
genera i de celulele nervoase ale fiin elor erau
cunoscu i demult, apar inând acelei imense
categorii de cuno tin e a c ror origine fusese
complet pierdut . Cunoa terea lor mergea înapoi
în timp, spre cele mai vechi vestigii ale istoriei
oamenilor.
Cu toate acestea, era i nou . Existenta
microcurentilor a trecut neglijat de-a lungul
zecilor de mii de ani ai Imperiului Galactic.
Cunoa terea lor era considerat un domeniu
exotic i interesant, dar absolut inutil. Unii au
încercat s clasifice undele cerebrale în treze i
adormite, calme i excitate, s toase i bolnave...
dar chiar i concep iile cele mai deschise aveau o
mul ime de excep ii care le viciau.
Al ii au încercat s demonstreze existen a
grupelor de unde cerebrale, analoge
binecunoscutelor grupe ale sângelui, i s arate c
mediul înconjur tor era factorul determinant.
Ace tia erau mental-rasi tii, care pretindeau c
Omul putea fi împ it în subspecii. Dar o astfel
de filozofie nu putea rezista în fa a cople itorului
curent ecumenic ce luase na tere în chiar miezul
Imperiului Galactic. Imperiul devenise o unitate
politic reunind dou zeci de milioane de sisteme
stelare, i înglobând to i Oamenii, începând cu
lumea central , Trantor acum o splendid i
imposibil amintire a m re ului trecut i pân
la cel mai singuratic asteroid de la periferie.
i apoi, din nou, într-o societate cum era cea a
Primului Imperiu, abandonat tiin elor fizicii i
tehnologiei neînsufle ite, se produse o dep rtare
de la tiin a mentalului. Aceasta era mai pu in
respectabil pentru c avea o aplicabilitate mai
pu in imediat ; i era mai slab finan at , pentru
era mai pu in profitabil .
Dup dezintegrarea Primului Imperiu, a venit
fragmentarea tiin ei organizate, pân la un nivel
foarte înapoiat, mult, mult în urm , trecând de
puterea atomic i ajungând la puterea furnizat
de c rbune i petrol pe baze chimice. Singura
excep ie o f cea, desigur, Prima Funda ie. Acolo,
scânteia tiin ei, revitalizat i intensificat ,
fusese men inut i transformat în flac . Cu
toate acestea, i în Funda ie domnea tehnologia.
Creierul, exceptând chirurgia pe creier, era un
domeniu neglijat.
Hari Seldon a exprimat primul ceea ce dup
aceea a fost acceptat ca fiind adev rat.
 „Microcuren ii neurali," a spus el odat , „poart
în ei scânteia tuturor impulsurilor i
spunsurilor con tiente i incon tiente. Undele
cerebrale înregistrate pe hârtia milimetric ,
prezentând vârfuri i adâncituri tremurate, sunt
oglinda impulsurilor-gând ale milioanelor de
celule. Teoretic, analiza ar trebui s determine
gândurile i sentimentele subiectului, pân la cel
din urm i pân la cel mai neînsemnat.
Diferen ele care ar trebui s apar nu se
datoreaz doar caracteristicilor fizice, grosiere,
mo tenite sau dobândite, ci de asemeni i trecerii
de la o stare emo ional la alta, acumul rii de
educa ie i experien , i chiar unor lucruri foarte
subtile, cum ar fi o schimbare în filozofia despre
via a subiectului."
Dar nici m car Seldon nu a putut face mai mult
decât specula ii.
i iat c acum cincizeci de ani, oamenii din
Prima Funda ie au spart u a unei incredibil de
vaste i complicate magazii de noi informa ii.
Solu ia, normal, a fost ob inut prin tehnici noi
cum ar fi de exemplu utilizarea în zonele de
sutur ale craniului a unor electrozi realiza i într-
o tehnologie de ultim moment i care permiteau
contactul direct cu celulele cenu ii, f a mai fi
necesar raderea unei por iuni din pielea capului.
i mai era echipamentul care înregistra automat
undele cerebrale, întâi în ansamblu, i apoi ca
func ii separate de ase variabile independente.
Cel mai semnificativ, poate, era respectul
crescând cu care erau trata i encefalografia i
specialistul în encefalografie. Kleise, cel mai
valoros dintre ei, st tea la conven iile tiin ifice pe
o treapt egal cu fizicianul. Renumele Doctorului
Darell, de i nu mai lucra în acest domeniu, se
datora în foarte mare m sur str lucitelor sale
contribu ii în analiza encefalografic , aproape tot
atât de mult pe cât se datora faptului c era fiul
Baytei Darell, marea eroin a genera iei trecute.
Acum, Dr. Darell st tea a ezat în scaun, abia
sim ind pe east atingerea delicat a electrozilor
ca ni te fulgi, în timp ce acele de trasat, închise
într-o carcas vidat , se mi cau încoace i încolo.
St tea cu spatele la înregistrator altfel, cum se
tia prea bine, vederea curbelor în mi care
inducea un efort incon tient de a le controla, cu
efecte notabile dar era con tient c discul
central afi a o curb Sigma ritmic i foarte pu in
neregulat , lucru deloc surprinz tor având în
vedere mintea lui puternic i bine organizat . În
discul auxiliar, care prelucra undele Cerebrale,
aceast und Sigma va fi amplificat i „cur at "
de perturba ii. Se vor vedea salturile bru te,
aproape discontinui, datorate lobului central, i
tremurul moderat datorat regiunilor mai pu in
profunde, cu domeniul lor îngust de frecven e...
i cuno tea structura propriilor unde cerebrale,
a cum un artist î i d dea perfect seama de
culoarea propriilor ochi.
Pelleas Anthor nu f cu nici un comentariu
atunci când Darell se ridic din scaunul cu
speteaz reglabil . Tân rul strânse una lâng alta
cele apte înregistr ri, le arunc o privire rapid i
cuprinz toare, ca unul care tia exact ce anume
am nunt, aparent nesemnificativ, trebuia sa
caute.
Dr. Semic, dac nu te superi...
Figura îng lbenit de vreme a lui Semic era
grav . La vârsta lui înaintat , encefalografia era o
tiin din care nu tia prea multe lucruri; aceasta
luase un avânt care pe undeva îl deranja. tia c
era b trân, i c undele cerebrale o vor ar ta.
Ridurile fe ei o ar tau, pasul nesigur, tremurul
mâinilor... dar acestea nu vorbeau decât despre
trupul s u. Undele cerebrale ar putea ar ta c i
mintea îi îmb trânise. Un jenant i nejustificat
atac asupra ultimului refugiu al omului, propria
sa minte.
Electrozii fur potrivi i. Întreaga procedur a
înregistr rii undelor cerebrale, de la început pân
la sfâr it, bineîn eles c nu îi provoc nici o
durere. Era doar acea iuitur slab , mult sub
pragul senza iei.
Apoi veni Turbor, care st tu lini tit i
imperturbabil de-a lungul întregului proces, timp
de cincisprezece minute. i Munn, care tres ri la
prima atingere a electrozilor i apoi î i petrecu
timpul rotindu- i ochii ca i cum ar fi dorit s -i
îndrepte spre înapoi i s priveasc printr-o gaur
în occiput.
i acum..., spuse Darell atunci când totul lu
sfâr it.
i acum, spuse Anthor pe un ton de scuz ,
mai exist o persoan în cas .
Darell spuse, încruntându-se:
Fiica mea?
Da. Dac î i aduci aminte, i-am sugerat s
mân acas în aceast sear .
Pentru analiza encefalografic ? Dar, pe
Galaxie, pentru ce?
Nu pot merge mai departe dac nu o fac.
Darell d du din umeri i urc sc rile. Arcadia,
bineîn eles prevenit , avea aparatul de ascultare
decuplat atunci când el intr în camer . Apoi îl
urm în jos, cu o supunere calm . Pentru prima
oar în via exceptând acea ocazie din pruncie
când îi fusese prelevat structura mental
fundamental , pentru identificare i recens mânt
se afla sub electrozi.
Dup aceea întreb , întinzând mâna:
 Pot s v d i eu?
Nu vei în elege nimic, Arcadia, spuse Dr.
Darell. Nu e cumva vremea s mergi la culcare?
Ba da, tat , spuse ea cuminte. Noapte bun ,
tuturor.
Alerg pe sc ri i se vârî în pat, dup un
minimum de preg tiri. Cu aparatul de ascultare al
lui Olynthus a ezat sub pern , se sim i ca un
personaj dintr-o video-carte i tr i plenar, extatic,
fiecare clip , ca într-o „poveste cu spioni". Primele
cuvinte pe care le auzi fur ale lui Anthor:
Analizele, domnilor, sunt satisf toare.
Toate.. Inclusiv cea a copilului.
Copil, gândi ea dezgustat , i scoase limba la
Anthor, în întuneric.

Anthor î i deschise servieta, i scoase din ea

câteva duzini de înregistr ri de unde cerebrale. Nu
erau originalele. Nici servieta nu avea o
încuietoare obi nuit . Dac alt mân decât a sa
ar fi inut cheia, con inutul s-ar fi oxidat
instantaneu, în lini te, devenind o cenu de
nereconstituit. Odat scoase din serviet ,
înregistr rile sufereau, oricum, acela i proces de
oxidare, îns dup o jum tate de or .
Dar în scurta lor perioad de via , Anthor vorbi
concis.
Am aici înregistr rile câtorva func ionari mai
pu in importan i ai guvernului de pe Anacreorî.
Acesta este un psiholog de la Universitatea Locris;
acesta este un industria din Siwenna. Restul,
sunt precum pute i vedea i singuri.
Se strânser s vad . Pentru to i în afar de
Darell, erau ni te linii tremurate trasate pe hârtie.
Pentru Darell, strigau într-un milion de limbi.
Anthor ar cu degetul:
 Î i supun aten iei, Dr. Darell, regiunea de
platou dintre undele Tau secundare din lobul
frontal, care este comun tuturor acestor
înregistr ri. Vrei s folose ti Rigla mea Analitic ,
pentru a-mi verifica spusele?
Rigla Analitic putea fi considerat o rud
îndep rtat a a cum este un zgârie-nori fa de
o cocioab a acelei juc rii de gr dini , Rigla de
Calcul Logaritmic . Darell o folosi cu îndemânarea
pe care o c tase în urma unei lungi experien e.
Reprezent cu mâna liber rezultatele i, a a cum
spusese Anthor, în regiunile lobului frontal, acolo
unde erau de a teptat oscila ii puternice,
descoperi platouri inexpresive.
Cum interpretezi acest lucru, Dr. Darell?
întreb Anthor.
Nu sunt sigur. Sunt surprins, i nu-mi dau
seama cum a fost posibil. Chiar i în cazurile de
amnezie se remarc o comprimare puternic a
oscila iilor, dar nu o platitudine perfect .
Chirurgie pe creier, poate?
Ooo, ceva a fost scos, strig Anthor
ner bd tor, da! Îns nu din punct de vedere fizic.
ti i, Catârul ar fi fost în stare s fac exact
acela i lucru. Ar fi putut suprima complet orice
posibilitate de manifestare a unui anumit
sentiment sau a unei anumite atitudini mentale,
iar în loc ar fi putut l sa chiar o astfel de
platitudine. Sau...
Sau ar putea fi f cute de A Doua Funda ie.
Asta este? întreb Turbor cu un zâmbet slab.
Nu era deloc necesar s se r spund la aceast
întrebare precis i retoric .
Ce anume i-a trezit b nuielile, Domnule
Anthor? întreb Munn.
Nu mie. Doctorului Kleise. A adunat structuri
ale undelor cerebrale, a a cum face i Poli ia
Planetar , dar selectiv. S-a specializat în
intelectuali, func ionari ai guvernului, i oameni
de afaceri. Vede i, este evident c dac A Doua
Funda ie dirijeaz cursul istoriei Galaxiei al
nostru trebuie s o fac într-un mod subtil, iar
interven ia s fie pe cât posibil minim . Dac
ac ioneaz prin intermediul mentalului, i
probabil c a a i fac, aleg min ile oamenilor
influen i din cultur , industrie, sau politic . Iar
Dr. Kleise s-a ocupat în special de min ile
acestora.
Da, obiect Munn, dar exist vreo
confirmare? În felul în care ac ioneaz ace ti
oameni... m refer la cei cu platou. Poate c este
un fenomen absolut normal.
Privi dezn jduit la ceilal i, cu ochi alba tri de
copil, dar nu g si nimic încurajator.
Îl las pe Dr. Darell s r spund , spuse
Anthor. Întreab -l de câte ori a v zut acest
fenomen în studiile sale, sau în literatura de
specialitate din ultima genera ie. Apoi întreab -l
care este ansa ca un astfel de fenomen s apar
într-o mie de subiec i apar inând claselor studiate
de Dr. Kleise.
G sesc c nu încape nici o îndoial , spuse
Darell pe un ton îngrijorat. Acestea sunt
mentalit i artificiale. Au fost „lucrate". Într-un fel,
am b nuit asta.
tiu, Dr. Darell, spuse Anthor. tiu de
asemeni c ai lucrat mai demult împreun cu Dr.
Kleise. A vrea s aflu de ce te-ai retras.

De fapt, întrebarea sa nu avea nimic ostil. Poate

doar precau ie; îns fu urmat de o pauz lung .
Darell î i privi oaspe ii, mutându- i privirea de la
unul la altul, apoî spuse deodat :
 Pentru c lupta lui Kleise nu avea nici un
rost. Înfrunta un adversar mult prea puternic
pentru el. A descoperit ceea ce noi eu i cu el
tiam c vom descoperi... i anume c nu eram
proprii no tri st pâni. Iar eu nu vroiam s aflu
asta! Aveam orgoliul meu. Îmi pl cea s cred c
Funda ia noastr era st pân pe totalitatea
sufletelor care o alc tuiau; c str mo ii no tri n-
au luptat i murit degeaba. Am crezut c cel mai
simplu este s nu mai caut, atâta vreme cât nu
eram înc sigur. Nu aveam nevoie de slujb ,
întrucât pensia Guvernamental acordat pentru
totdeauna familiei mamei mele îmi satisf cea
necesit ile, deloc mari. Laboratorul meu de acas
ar fi de ajuns s -mi alunge plictiseala, i într-o
bun zi voi muri... Apoi a murit Kleise...
Semic î i ar din ii i spuse:
Tipul asta, Kleise; nu l-am cunoscut. Cum a
murit?
Anthor interveni:
A murit. tia c a a se va întâmpla. Cu o
jum tate de an înainte de a muri, mi-a spus c se
apropiase prea mult...
i acum, noi suntem prea a... aproape, nu-i
a? insinu Munn.
Avea gura uscat , i m rul lui Adam i se
ridicase nefiresc de mult.
Da, spuse Anthor neimpresionat, dar tot a a
eram i pân acum... cu to ii. Pentru asta a i fost
ale i. Jole Turbor a denun at pe post faptul c
soarta noastr oarb este condus de A Doua
Funda ie, pân când guvernul i-a închis gura...
prin intermediul, trebuie s men ionez, unui
puternic bancher al c rui creier prezenta ceea ce
Kleise obi nuia s numeasc Platoul Coruperii.
Homir Munn are cea mai mare colec ie particular
a Catâriadei dac pot folosi acest cuvânt pentru
a desemna datele referitoare la Catâr care exist
în acest moment, i a publicat câteva lucr ri
con inând specula ii despre natura i rolul celei
de-A Doua Funda ii. Dr. Semic a contribuit mai
mult ca oricine la matematicile analizei
encefalografice, de i nu si-a dat seama c lucr rile
sale ar fi putut avea o astfel de aplica ie în
practic .
Semic holb ochii i cotcod ci, cu r suflarea
întret iat :
Nu, tinere, n-am tiut. Eu am analizat
mi rile intramoleculare... problema cu n-
corpuri. Encefalografîa m dep te.
Deci, acum tim cum st m. Bineîn eles,
guvernul nu poate face nimic în aceast privin .
Dac primarul sau altcineva î i d sau nu seama
de gravitatea situa iei, nu tiu. Dar tiu un lucru
noi, tia cinci, nu avem nimic de pierdut, în
schimb putem câ tiga mult. Cu cât afl m mai
multe, cu atât mai mult ne putem desf ura în
direc ii sigure. Noi nu suntem decât începutul,
cred c v da i seama.
Cât de adânc este infiltrarea celei de-A Doua
Funda ii? întreb Turbor.
Nu tiu. Nu v pot da decât un r spuns
banal. Toate infiltr rile pe care le-am descoperit
au fost la periferia na iunii. Capitala poate fi
curat înc , de i nici acest lucru nu este sigur...
altfel nu v-a fi verificat. Dr. Darell, dumneata ai
fost în mod special suspectat, datorit faptului c
ai abandonat cercet rile pe care le f ceai
împreun cu Kleise. tii, Kleise nu te-a iertat
niciodat . Eu am crezut c ai fost corupt de A
Doua Funda ie, dar Kleise a insistat întotdeauna
ai fost un la . M ier i, Dr. Darell, î i spun
aceste lucruri ca s în elegi care este pozi ia mea.
Eu unul, cred c î i în eleg atitudinea i, dac a
fost la itate, o consider scuzabil .
Darell inspir adânc înainte de a r spunde:
Am fugit! Spune-i cum vrei. Am încercat s
men in prietenia noastr , dar nu mi-a scris
niciodat i nici nu m-a c utat, pân în ziua în
care mi-a trimis encefalograma ta. Iar asta s-a
întâmplat cu nici o s pt mân înainte de a muri...
Dac nu te superi, interveni Homir Munn cu
o izbucnire teatral , c... cred c suntem ni te
incon tien i. Suntem o b... biat adun tur de
conspiratori, dac o s st m s vorbim, i s
vorbim, i s v... vorbim. Dar, oricum, nici nu v d
ce altceva am putea face. Este o c... copil rie.
Un... unde cerebrale, puteri supranaturale, i
toate celelalte! Ave i de gând s întreprinde i ceva?
Ochii lui Pelleas Anthor str luceau:
Da. Avem nevoie de mai multe informa ii
despre A Doua Funda ie. Este prima necesitate.
Catârul a cheltuit cinci ani din via pentru
aceast c utare de informa ii, i a dat gre ... sau
a am fost f cu i s credem. Dar apoi s-a oprit
din c utare. De ce? Din cauz c a dat gre ? Sau
din cauz c a reu it?
I... iar i vorbe, spuse Munn cu am ciune.
Cum crezi c vom afla?
Dac vre i s m asculta i... Capitala
Catârului se afla pe Kalgan. Kalgan nu f cea parte
din sfera de influen comercial a Funda iei
înainte de a veni Catârul, i nu face parte nici
acum. În acest moment, Kalgan este condus de
Stettin, dac nu cumva va avea loc o lovitur de
palat în zilele urm toare. Stettin se auto-
intituleaz Prim Cet ean i se consider
succesorul Catârului. Dac exist vreo tradi ie pe
Kalgan, ea are la baz caracteristicile supra-
umane ale Catârului i m re ia sa... O tradi ie cu
for de supersti ie. Prin urmare, vechiul palat al
Catârului este p strat ca un loc sfânt. Nici o
persoan neautorizat nu are voie s intre; nimic
din ceea ce se afl în untru nu a mai fost atins
vreodat dup ce Catârul a murit.
i?
i, de ce? În vremurile acestea, nimic nu se
întâmpl f un motiv. Dac palatul Catârului
este inviolabil nu doar din cauza supersti iei?
Dac A Doua Funda ie a aranjat lucrurile astfel?
Pe scurt, dac rezultatele celor cinci ani de c ut ri
ale Catârului se afl în untru?...
Oh, ce t... tâmpenii.
De ce n-ar fi a a? întreb Anthor. De-a lungul
istoriei, A Doua Funda ie s-a ascuns, intervenind
în problemele Galaxiei cât mai discret cu putin .
tiu c nou ni s-ar p rea mai logic s fi distrus
Palatul, sau m car s fi scos datele de acolo. Dar
trebuie s lua i în considerare psihologia acestor
mae tri psihologi. Ei sunt Seldoni; ei sunt Catâri,
i ac ioneaz indirect, prin mental. Nu ar distruge
i nu ar înl tura niciodat , atunci când i-ar
putea atinge scopurile realizând o stare mental .
Ei, ce spune i?
Nu primi nici un r spuns imediat, deci
continu :
i dumneata, Munn, e ti cel mai potrivit
pentru a ob ine informa iile de care avem nevoie.
Eu?
Un strig t uluit. Munn privi repede de la unul la
altul:
Eu nu pot face a a ceva. Eu nu sunt om de
ac iune; nu sunt erou de film. Sunt bibliotecar.
Dac v pot ajuta în felul meu, în regul , am s
risc s fiu descoperit de A Doua Funda ie. Dar n-
am de gând s cutreier spa iul pentru o f...
fantasmagorie ca asta.
Uite cum stau lucrurile, spuse calm Anthor.
Dr. Darell i cu mine am c zut împreun de acord
dumneata e ti cel mai potrivit. Este singurul
mod în care totul va p rea firesc. Spui c e ti
bibliotecar. Perfect! Care este domeniul dumitale
de cel mai mare interes? Catâriada! Ai deja cea
mai mare colec ie din Galaxie cu materiale despre
Catâr. Este firesc s vrei s ob ii mai multe; mai
firesc pentru dumneta decât pentru oricine
altcineva. Dumneata po i cere s intri în Palatul de
pe Kalgan f a trezi b nuieli c ai motive
ascunse. Po i fi refuzat, dar nu po i fi b nuit. Mai
mult, ai o nav mono-loc. Se tie c ai vizitat
diverse planete în vacan ele dumitale anuale. Ai
fost chiar i pe Kalgan mai demult. Nu în elegi c
nu trebuie s te compor i altfel decât te-ai
comportat întotdeauna?
Dar nu pot s spun pur i simplu: „N... nu
vre i s fi i amabil i s -mi da i voie s intru în cel
mai sfânt l ca al dumneavoastr , D... Domnule
Prim Cet ean?"
De ce nu?
Pentru c ... pe Galaxie, n-o s m lase!
Foarte bine, atunci. N-o s te lase. O s te
întorci acas i ne vom gândi la altceva.
Munn privi împrejur, cu o r zvr tire
neajutorat . Se sim ea atras într-o ac iune pe care
o ura. Nimeni nu se oferea s -l ajute sa ias .
a c în cele din urm , în casa Doctorului
Darell au fost luate dou decizii. Prima era o
acceptare cu inima îndoit din partea lui Munn.
Urma s plece în spa iu imediat ce începea
vacan a de var .
Cealalt era o decizie foarte neautorizat , din
partea unui membru neoficial al întâlnirii, luat
imediat dup decuplarea aparatului de ascultare
i dup preg tirea pentru un somn mult întârziat.
Aceast a doua hot râre nu ne prive te
deocamdat .

l0
CRIZA SE APROPIE

ÎN A DOUA FUNDA IE, trecuse o s pt mân .

Primul Vorbitor zâmbea din nou Studentului:
Probabil c mi-ai adus rezulate interesante,
altfel nu ai fi atât de nemul umit.
Studentul puse mâna pe teancul de hârtie de
calculator pe care îl adusese cu sine i spuse:
Sunte i sigur c problema este real ?
Totul este adev rat. Nu am denaturat absolut
nimic.
Atunci trebuie accept rezultatele, i nu
vreau.
Normal. Dar ce importan au dorin ele tale?
Ei bine, spune-mi ce te nemul ume te în halul
sta. Nu, nu, las deoparte demonstra iile
matematice. Am s le analizez mai târziu. Între
timp, vorbeste-mi. Vreau s v d cum ai ra ionat.
Ei bine, Vorbitor... Devine foarte evident c în
psihologia fundamental a Primei Funda ii a avut
loc o schimbare semnificativ i global . Atâta
vreme cât tiau de existen a unui Plan Seldon,
s cunoasc detaliile, aveau încredere în el,
îns aveau i unele nel muriri. tiau c vor reu i,
dar nu tiau când sau cum. Exista, în consecin ,
un climat de tensiune i de efort continuu... ceea
ce Seldon chiar i dorise. Cu alte cuvinte, se putea
conta pe Prima Funda ie c va lucra cu motoarele
în plin.
O metafor dubioas , spuse Primul Vorbitor,
dar te-am în eles.
Dar acum, Vorbitor, au aflat de existen a unei
A Doua Funda ii, concret, i nu dintr-o veche i
vag declara ie a lui Seldon. Îi intuiesc func ia de
protector al Planului. Au aflat c exist o for
care le supravegheaz fiecare pas i care nu îi va
sa s cad . Deci vor abandona ritmul sus inut,
i î i vor permite o plimbare cu tr sura. M tem c
am f cut înc o metafor .
Nu conteaz , continu .
i aceast renun are la efort; aceast iner ie
crescând ; acest abandon într-o dulce del sare i
într-o cultur decadent i dedicat pl cerii,
înseamn ruinarea Planului. Ei trebuie se auto-
propulseze.
Asta-i tot?
Nu, mai este. Reac ia majorit ii este a a cum
am descris-o. Dar exist o mare probabilitate i a
unei reac ii minoritare. Aflând de rolul nostru de
protectori i dirijori, câ iva dintre ei vor manifesta
nu mul umire, ci ostilitate. Asta rezult din
Teorema lui Korillov...
Da, da. Cunosc teorema.
Îmi cer scuze, Vorbitor. Este greu s evi i
matematicile. În orice caz, efectul va fi nu numai
efortul Funda iei se mic oreaz , dar o parte din
el va fi întors activ împotriva noastr .
i asta-i tot?
Mai r mâne un factor a c rui probabilitate
este destul de sc zut ...
Foarte bine. Care este acel factor?
Atâta timp cât energiile Primei Funda ii au
fost îndreptate doar spre Imperiu; atâta timp cât
singurii lor du mani au fost uria ele i demodatele
nave, r e ale trecutului, au fost preocupa i
doar de tehnologie. Dar aflând c noi form m o
nou i important parte a ambientului lor, s-ar
putea produce o schimbare în modul lor de a
vedea lucrurile. Ar putea s devin psihologi...
 Aceast schimbare, spuse rece primul
Vorbitor, a avut deja loc.
Buzele Studentului se strânser pân devenir
o linie abia vizibil :
Atunci, totul s-a sfâr it. S-a realizat o
incompatibilitate fundamental cu Planul.
Vorbitor, a fi aflat acest lucru dac a fi tr it...
afar ?
Primul Vorbitor spuse cu seriozitate:
Te sim i umilit, tinere, deoarece crezând c ai
în eles atât de multe i atât de bine, afli deodat
multe lucruri foarte evidente î i erau
necunoscute. Crezând c erai unul dintre St pânii
Galaxiei, afli deodat c stai pe marginea
pr pastiei. În mod firesc, vei repudia turnul de
filde în care ai tr it; izolarea în care ai fost
educat; teoriile cu care ai fost crescut. Am avut i
eu odat acest sentiment. Este normal. Totu i, a
fost foarte necesar ca în anii t i de formare s nu
ai contact direct cu Galaxia; s r mâi aici, unde
toate informa iile pe care le prime ti sunt filtrate,
i mintea î i este lefuit cu mare grij . i-am fi
putut împ rt i acest... acest e ec par ial al
Planului mai devreme, ca s te scutim de ocul de
acum, dar nu i-ai fi în eles a a cum trebuie
însemn tatea. Acum ai în eles. Deci nu g se ti
nici un fel de solu ie la problem ?
Studentul scutur capul i spuse dezn jduit:
Nici una!
Ei bine, nici nu e de mirare. Ascult -m ,
tinere. Acum mai mult de zece ani, s-a luat decizia
de a ac iona. Nu este o ac iune obi nuit , ci una
la care am fost for i s trecem, împotriva voin ei
noastre. Implic probabilit i sc zute, ipoteze
periculoase... Uneori am fost obliga i s avem de-a
face chiar cu reac ii individuale, pentru c altfel
nu se putea. i tii c Psihoistoria, prin natura sa,
nu are nici un sens atunci când se aplic unor
numere mai mici decât cele planetare.
i? Reu im? îng im Studentul.
Deocamdat , nu se poate spune nimic. Pân
acum am men inut o situa ie stabil ... îns pentru
prima oar în istoria Planului, este posibil ca
ac iunea neprev zut a unui singur individ s îl
distrug . Am adus un num r minim de oameni
din afar într-o stare mental indispensabil
nou ; avem agen i... dar ac iunile lor sunt
planificate. Nu îndr znesc s improvizeze. Cred c
i este clar. i nu î i voi ascunde cel mai r u
dintre lucruri... dac vom fi descoperi i aici, pe
aceast lume, nu numai Planul va fi distrus, ci i
noi în ine, în sens fizic. A a c vezi, situa ia nu
este foarte bun .
Dar pu inul pe care l-ati prezentat nu sun
deloc ca o solu ie, ci ca o estimare disperat .
Nu. S spunem, mai degrab , o estimare
inteligent .
i când va veni criza, Vorbitor? Când vom ti
dac am reu it sau nu?
Pân într-un an, f nici o îndoial .
Studentul st tu pu in pe gânduri, apoi cl tin
din cap. Strânse mâna Vorbitorului i spuse:
Ei bine, este util s tiu.
Se întoarse pe c lcâie i plec .
În timp ce fereastra devenea transparent ,
Primul Vorbitor privi în t cere dincolo de ea.
Dincolo de cl dirile uria e, la stelele aglomerate i
mute.
Un an va trece repede. La sfâr itul s u, va mai
fi în via vreunul dintre ei, succesorii lui Seldon?

11
 PASAGERUL CLANDESTIN

CAM CU O LUN în urm începuse vara. Homir

Munn î i finalizase raportul financiar al anului
fiscal, avusese grij ca bibliotecarul care îl
înlocuia (pus la dispozi ie de Guvern) s î i dea
bine seama de subtilit ile postului omul de
anul trecut fusese absolut nesatisf tor iî i
scosese din hibernare micu a nav , Unimara,
numit astfel dup un episod delicat i misterios
de acum dou zeci de ani.
Plec de pe Terminus într-o dispozi ie proast .
Nimeni nu venise la cosmopprt s -l vad cum
pleac . Ar fi fost nefiresc, din moment ce nici în
trecut nu venise cineva. tia foarte bine c era
important ca aceast c torie s nu difere deloc
de cele pe care le f cuse în trecut, totu i se sim ea
încol it de o vag nemul umire. El, Homir Munn,
i risca gâtul într-o aventur dintre cele mai
periculoase, i cu toate acestea îl l saser singur.
Cel pu in, a a credea el.
i din cauz c se în ela, urm toarea zi fu plin
de confuzie, atât pe Unimara cât i în casa
Doctorului Darell, de la periferia ora ului.
În ordinea evenimentelor, primul fu lovit Dr.
Darell, prin intermediul menajerei, Poli, a c rei
lun de vacan era acum de domeniul trecutului.
Aceasta zbur în jos pe sc ri, agitat la maximum
i bolborosind ceva de neîn eles.
Bunul doctor o întâmpin , iar ea încerc în van
i traduc starea sufleteasc prin cuvinte. A a
sfâr i prin a-i întinde doctorului o foaie de
hârtie i un obiect de form cubic .
El le lu , f nici un chef, i spuse:
Ce s-a întâmplat, Poli?
A plecat, doctore.
Cine a plecat?
 Arcadia!
Cum adic , a plecat? Unde a plecat? Ce tot
spui?
Ea b tu din picior:
Eu n-am de unde s tiu. A plecat, a luat cu
ea o valiz i câteva haine, i a l sat o scrisoare.
De ce n-o citi i, în loc s sta i a a? Oh, voi
rba ii!
Dr. Darell ridic din umeri i deschise plicul.
Scrisoarea nu era lung , i cu excep ia semn turii
înclinate, „Arkady", scrisul de mân înflorit i
curg tor apar inea Fono-printerului.

„Drag Tat ,
Ar fi fost pur i simplu prea sfâ ietor s -mi iau
mas-bun de la tine în persoan . A fi putut s
plâng ca o feti i probabil c te-ai fi ru inat cu
mine. A a c î i scriu o scrisoare pentru a- i spune
cât de mult îmi vei lipsi, de i voi avea o minunat
vacan de var cu Unchiul Hpmir. Voi avea grij
de mine i m voi întoarce repede acas . Între
timp, î i las ceva care îmi apar ine. Acum po i s -l
iei.
Fiica ta iubitoare,
Arkady"

O citi de mai multe ori, i expresia îi devenea

din ce în ce mai seac . Spuse, aspru:
Ai citit asta, Poli?
Poli trecu imediat în defensiv :
Nu pot fi f cut vinovat , doctore. Pe plic
scria „Poli", i nu-mi puteam da seama c ceea ce
se afl în untru v era adresat. Nu obi nuiesc s
trag cu ochiul, doctore, i în anii în care...
Darell ridic o mân , împ ciuitor:
Foarte bine, Poli. Nu are importan . Am vrut
doar s fiu sigur c ai în eles ce s-a întâmplat.
 Trebuia s gândeasc rapid. N-avea nici un rost
-i spun s nu ia în seam întâmplarea.
Du manul nu cuno tea expresia „a nu lua în
seam "; iar sfatul ar fi amplificat importan a
problemei, având un efect contrar.
În loc de asta, spuse:
tii, este o feti foarte original . Foarte
romantic . De când am aranjat s fac în vara
asta o c torie în spa iu, a fost foarte agitat .
i mie de ce nu mi-a spus nimeni despre
toria asta în spa iu?
A fost aranjat în timp ce tu erai plecat , iar
dup aceea am uitat. Asta-i tot.
Sentimentele ini iale ale lui Poli se concentrau
acum într-o unic i cople itoare indignare:
Simplu, nu? S rmana feti a plecat doar cu
o valiz , f ni te haine ca lumea, i singur !
Cât vreme o s stea plecat ?
Nu- i face griji, Poli. Are pe nav o gr mad
de haine. A fost aranjat totul. Vrei s -i spui
Domnului Anthor c vreau s -l v d? Ah, dar mai
întâi... sta-i obiectul pe care mi l-a l sat Arcadia?
Îl învârti în mân . Poli d du din cap:
Nu prea tiu. Scrisoarea se afla deasupra lui,
i asta-i tot ce v pot spune. Nemaipomenit, a i
uitat s -mi spune i. Dac ar fi tr it maic -sa...
Darell îi f cu semn s plece:
Te rog, cheam -l pe Domnul Anthor.

În aceast problem , Anthor vedea lucrurile cu

totul altfel decât tat l Arcadiei. Primele remarci le
ascult cu pumnii încle ta i i smulgându- i p rul
din cap, apoi c zu în disperare.
Spa iule Mare, ce mai a tep i? Ce mai
tept m? Intr în contact video cu cosmoportul,
i spune-le s ia leg tura cu Unimara.
 U urel, Pelleas. Este fiica mea.
Da, dar Galaxia nu este a ta.
Stai pu in. Este o fat inteligent , Pelleas, i
s-a gândit pe îndelete la acest lucru. Mai bine s
ne d m seama cum a ra ionat. tii ce este sta?
Nu. Ce conteaz ce este?
Conteaz , pentru c este un aparat de
ascultare.
sta?
Este f cut în cas , dar func ioneaz . L-am
încercat i eu. Nu- i dai seama? Este modul ei de
a ne spune c a luat parte la conversa ia noastr
politic . tie unde se duce Homir Munn, i în ce
scop. S-a hot rât c ar fi nemaipomenit s mearg
i ea.
Oh, Spa iule Mare, se vait tân rul, înc o
minte care o s cad prad celei de-A Doua
Funda ii.
Numai c A Doua Funda ie nu are nici un
motiv s suspecteze, a priori, o copil de
paisprezece ani c ar fi un pericol... Doar dac nu
facem noi ceva prin care s atragem aten ia
asupra ei, cum ar fi s chem m înapoi o nav din
spa iu. Ui i cu cine avem de-a face? Cât de
aproape suntem de a fi descoperi i? Cât de
neajutora i vom fi dup aceea?
Dar nu putem l sa ca totul s depind de un
copil nes tos la cap.
Nu este nes toas la cap, i nu avem de
ales. Nu avea nevoie s fi scris scrisoarea, dar a
cut-o, ca s nu mergem noi la poli ie punându-i
caute un copil disp rut. Scrisoarea ei
sugereaz s transform m întreaga problem într-
o ofert prieteneasc din partea lui Munn de a
duce fiica bunului s u prieten într-o scurt
vacan . i de ce nu? Îmi este prieten de aproape
dou zeci de ani. O tie de când avea trei ani, de
când am adus-o de pe Trantor. Este un lucru
perfect normal i, de fapt, ar trebui s înl ture
toate b nuielile. Un spion nu car dup el o
nepoat de paisprezece ani.
A a deci. i ce va face Munn atunci când o va
si?
Dr. Darell ridic înc o dat , scurt, sprâncenele:
Nu tiu... îns presupun c va ti ea cum s -l
ia.
Dar casa p rea foarte pustie atunci când se
însera, iar Dr. Darell descoperi c soarta Galaxiei
avea foarte mic important atunci când viata
nebunaticei sale fiice era în pericol.

Emo iile pe Unimara, chiar dac implicau mai

pu ine persoane, erau mult mai intense.
Arcadia se g sea în compartimentul bagajelor.
Era ajutat de experien , dar de asemeni era
incomodat i de lipsa de experien .
Astfel, întâmpin cu st pânire de sine
accelera ia ini ial , i cu stoicism grea a subtil
care înso ea senza ia de întoarcere pe dos datorat
saltului prin hiperspatiu. Pe amândou le
încercase i mai înainte, fiind preg tit pentru ele.
Compartimentul bagajelor, tia i asta, era inclus
în sistemul de ventila ie al navei, i putea fi
iluminat. Aceast din urm posibilitate o excluse
îns , fiind prea lipsit de romantism. R mase pe
întuneric, a a cum trebuia s fac un conspirator,
respirând foarte u or, i ascultând diversitatea de
zgomote care îl înconjurau pe Homir Munn.
Erau zgomote obi nuite, care nu puteau fi
cute decât de om. Târ îtul înc rilor, fo netul
hainelor care se freac de metal, suspinul unui
scaun tapi at care se d înapoi sub greutate, clic-
ul scurt al unui aparat de comand , sau sunetul
blând f cut de o palm a ezat pe o celul
fotoelectric .
Totu i, în cele din urm , Arcadia fu încol it de
lipsa de experien . În video-c rti i la video,
pasagerul clandestin p rea c este nemaipomenit
de bine adaptat la întuneric. Desigur, exista
întotdeauna pericolul s mi ti ceva care o s cad
i o s se sparg , sau s str nu i... în filme,
str nutul era aproape inevitabil; era un risc
acceptat. tia asta, i era atent . Î i mai d duse
seama c putea s i se fac foame sau sete.
Pentru asta, se preg tise cu conserve luate din
mar . Dar r seser lucruri care nu ap reau
în filme, i Arcadia se l muri, cu un oc, c nu
putea r mâne ascuns în compartimentul
bagajelor decât un timp limitat.
Iar pe o nav sport, mono-loc, a a cum era
Unimara, spa iul vital consta în principal dintr-o
singur camer . A a c nu avea nici m car
posibilitatea de a str nuta atunci când Munn era
ocupat în alt parte.
tept , înnebunit , s apar sunetele
somnului. Ce bine ar fi fost s tie dac Munn
sfor ia sau nu. Bine m car c tia unde se afl
patul i putea recunoa te geam tul acestuia
atunci când se r sucea cineva în el. O respira ie
lung , i apoi un c scat. A tept , la pând , într-o
lini te punctat de protestul patului atunci când
Munn î i schimba pozi ia sau mi ca un picior.
a de la compartimentul bagajelor se deschise
or la presiunea degetului ei. Întinse gâtul.
Se auzi deodat un sunet, un sunet uman.
Arcadia împietri. Lini te! În continuare lini te!
Încerc s i arunce ochii dincolo de u f
i mi te capul, dar nu reu i. Capul veni i el în
urma ochilor.
Homir Munn era treaz, bineîn eles... citind,
sc ldat în lumina-de-pat blând i limitat doar la
suprafa a patului, apoi holbându-se la întunericul
din restul înc perii, i furi ând mâna sub pern .
Capul Arcadiei se trase de la sine înapoi, cu o
mi care brusc . Apoi lumina se stinse de tot, i
vocea lui Munn se auzi, aspr i tremurat :
Am un blaster, i, pe Galaxie, s tii c trag...
Eu sunt, se tângui Arcadia. Nu trage.
Uluitor ce floare fragil este via a! O pu i un
om nervos în spatele ei poate distruge totul.
Lumina se aprinse din nou în toat nava
iar Munn st tea în picioare, pe pat. P rul c runt
de pe piept i barba rar i epoas , veche de o zi,
îi d deau în ansamblu o înf are de desfrânat.
Arcadia ie i, tr gând încurcat cu mâinile de
jacheta de metalen , care se pretindea a fi
ne ifonabil .
Dup un moment de stupoare în care aproape
s ri afar din pat, dar î i aduse aminte i î i
trase p tura peste umeri, Munn bâlbâi:
Ce... ce... ce...
Era absolut ininteligibil.
Arcadia spuse, sfioas :
Vrei s m scuzi un moment? Trebuie s m
sp l pe mâini.
tia bine geografia navei, i disp ru repede.
Când reveni, cu curajul rec tat, îl g si pe Homir
Munn în fa a ei: un halat de baie decolorat pe
deasupra i o furie oarb pe din untru.

Pe toate g urile negre din Spa iu, ce f... faci

pe nava asta? C... cum ai intrat aici? Acum ce... ce
fac cu tine? Ce se întâmpl aici?
Ar fi putut s întrebe a a la nesfâr it, dar
Arcadia îl întrerupse cu blânde e:
Am vrut s vin i eu, Unchiule Homir.
 De ce? Doar nu merg nic ieri!
Mergi pe Kalgan ca s ob ii informa ii despre
A Doua Funda ie.
Munn scoase un urlet s lbatic i se pr bu i de-
a binelea. Pre de o îngrozitoare clip , Arcadia
crezu c o s -l cuprind isteria sau o s se dea cu
capul de pere i. inea în continuare blasterul în
mân , i când îl privea sim ea ceva ca de ghea
în stomac.
Ai grij ... U urel...
Era tot ce putea s spun .
Dar el î i reveni, f când un efort, i arunc
blasterul pe pat, cu o for care l-ar fi putut
debloca i provoca astfel o gaur prin carcasa
navei.
Cum te-ai urcat la bord?
Întrebase încet, ca i cum i-ar fi controlat
cuvintele cu din ii, cu mare grij , ca s nu
tremure înainte de a-i ie i din gur .
A fost simplu. Am mers cu valiza la hangar, i
am strigat: „Bagajele Domnului Munn!" i omul
care era de serviciu a f cut un gest cu degetul,
ca m car s se uite.
Î i dai seama c va trebui s te duc înapoi,
spuse Homir.
i acest gând aduse deodat în el o bucurie
nemaipomenit . Pe Spa iu, nu era vina lui.
Nu po i, spuse Arcadia calm, ai s atragi
aten ia.
Ce?
tii tu. Toat chestia asta cu plecarea ta pe
Kalgan a fost din cauz c era normal ca tu s
mergi i s ceri voie s te ui i prin documentele
Catârului. i trebuie s te por i atât de firesc,
încât s nu atragi nici un pic aten ia. Dac te
întorci înapoi cu o fat i spui c a fost pasager
clandestin, s-ar putea s ajungi chiar i în
reportajele de la buletinele de tiri.
De unde ai auzit tu aiurelile d... despre
Kalgan? C... copil riile astea...
Bineîn eles, era mult prea agitat pentru a putea
convinge. Chiar i pe cineva care ar fi tiut mai
pu ine lucruri decât Arcadia.
Am auzit, nu reu i ea s i reprime mândria,
cu un aparat de ascultare. tiu totul... a a c
trebuie m la i s vin.
Munn juc repede un atu:
Dar cum r mâne cu tat l t u? Î i va face griji
ai fost r pit ... omorât .
Arcadia t ie cu un atu i mai mare:
I-am l sat un bile el, i probabil i-a dat
seama c nu trebuie s fac scandal sau ceva
asem tor. Probabil c ai s prime ti o
spa iogram de la el.
Pentru Munn, singura explica ie era vr jitoria,
ci la dou secunde dup ce ea î i termin
spusele, se auzi semnalul de recep ie.
Pun pariu c e tata, zise ea.
a era.
Mesajul, deloc lung, era adresat Arcadiei.
Spunea: „Î i mul umesc pentru minunatul cadou,
pe care sunt sigur c l-ai folosit a a cum se
cuvine. Î i urez distrac ie pl cut ."
Ai v zut, spuse ea, astea sunt instruc iunile.

Homir se obi nui cu ea. Dup un timp, se

bucur c venise împreun cu el. În cele din
urm , se întreb cum ar fi reu it s se descurce
ea. Gângurea tot timpul! Era încântat ! i,
mai presus de toate, nu-i p sa de nimic. tia c A
Doua Funda ie era du manul, i cu toate astea nu
se sinchisea. tia c pe Kalgan vor urma s
întâlneasc oficialit i ostile, dar abia a tepta.
 Poate din cauz c avea paisprezece ani.
În orice caz, c toria care trebuia s dureze o
pt mân însemna acum conversa ie, i nu
introspec ie. De fapt, nu era o conversa ie foarte
elaborat , din moment ce cuprindea aproape în
întregime ideile fetei despre cum era cel mai bine
-i abordezi pe Lorzii de Kalgan. Amuzante i f
sens, îns spuse cu o preocupare plin de
seriozitate.
Homir descoperi c este în stare s i zâmbesc ,
ascultând i minunându-se ce inven ii istorice
putea s scoat din no iunile ei deformate despre
univers. Adev rate perle.
Era în seara de dinaintea ultimului salt. Kalgan
era o stea str lucitoare pe fundalul întunecat al
întinderilor de la marginea Galaxiei. Telescopul o
transformase într-o pic tur scânteietoare, cu un
diametru de-abia perceptibil.
Arcadia st tea în scaunul solid, cu picioarele
încruci ate. Purta o pereche de pantaloni i o
ma nu foarte lung , care apar ineau lui
Homir. Hainele ei, mai feminine, fuseser sp late
i netezite, ca s fie gata pentru când vor ateriza.
tii, am s scriu romane istorice, spuse ea.
Era foarte satisf cut de c torie. Pe Unchiul
Homir nu îl deranja deloc s o asculte, i
conversa ia era mult mai pl cut atunci când
puteai vorbi cu o persoan cu adev rat inteligent
i care considera c ceea ce spuneai tu era
interesant.
Am citit o gr mad de c i despre to i
oamenii importan i din istoria Funda iei, continu
ea. tii, Seldon, Hardin, Mallow, Devers, i to i
ceilal i. Am citit chiar i aproape tot ce-ai scris tu
despre Catâr, numai c nu este foarte amuzant s
cite ti p ile alea în care Funda ia pierde. ie nu
i-ar place s cite ti mai degrab o istorie în care
se sare peste p ile nepl cute i tragice?
Ba da, mi-ar place, spuse Homir cu
seriozitate. Dar, Arkady, nu ar fi o istorie cinstit ,
nu crezi? N-ai s ob ii niciodat stima savan ilor
decât dac prezin i întreaga istorie.
Ei, scâr . Ce conteaz stima savan ilor?
Îl g sea delicios. Nu uitase s -i spun Arkady.
Romanele mele vor fi interesante, continu
ea, se vor vinde i vor deveni faimoase. Ce rost are
scrii c i dac nu se vând i nu devin
cunoscute? Eu nu vreau s fiu cunoscut doar de
ni te profesori b trâni. Toat lumea trebuie s m
cunoasc .
Pleoapele îi coborâr la pl cerea acestui gând, i
se fâ âi s ajung într-o pozi ie mai comod .
De fapt, imediat ce am s -l conving pe tata s
lase, am s merg s vizitez Trantor-ul, ca s
fac rost de material de documenta ie despre
Primul Imperiu. M-am n scut pe Trantor; tiai?
tia, dar spuse:
Serios?
i puse uimire în voce, exact atât cât trebuia.
Fu r spl tit cu ceva între aureol i zâmbet.
Îhî... Bunica mea... o cuno ti, Bayta Darell, ai
auzit de ea... a fost odat pe Trantor cu bunicul
meu. De fapt, acolo l-au oprit pe Catâr atunci
când avea toat Galaxia la picioare; i tata a mers
acolo împreun cu mama, atunci când s-au
torit. i eu m-am n scut acolo, i chiar am
locuit, pân a murit mama, numai c aveam doar
trei ani i nu-mi amintesc prea multe. Ai fost
vreodat pe Trantor, Unchiule Homir?
Nu, nu pot spune c am fost.
Homir se sprijini de peretele rece i ascult ,
neatent. Kalgan era foarte aproape, i sim i cum
nelini tea se revars din nou asupra lui.
Nu-i a a c este lumea cea mai romantic ?
Tata spune c pe vremea lui Stanel V avea mai
mul i locuitori decât zece lumi de ast zi luate
împreun . Spune c era o lume mare, din metal
un mare ora i c era capitala întregii Galaxii.
Mi-a ar tat ni te imagini pe care le-a luat pe
Trantor. Acum ruinele au pus st pânire pe ea, dar
este în continuare fantastic . Mi-ar place teribil s
o rev d. De fapt... Homir!
Da?
Ce-ar fi s mergem acolo, dup ce termin m
ce avem de f cut pe Kalgan?
Spaima se instal din nou pe figura lui Homir:
Ce? Aaa, nu începe iar cu chestii din astea.
Avem de f cut lucruri serioase, nu s ne distr m.
ine minte lucrul sta.
Dar i sta este un lucru serios, scâr âi ea. Pe
Trantor s-ar putea g si cantit i incredibile de
informa ii. Nu crezi?
Nu, nu cred, spuse el ridicându-se în
picioare. Ia f -mi loc la computer. Trebuie s
facem ultimul salt, dup aia po i s i reiei locul.
Oricum, era ceva bun i în aterizarea asta; se
turase pân peste cap s se chinuie dormind pe
o manta pus pe podeaua metalic .
Calculele nu erau dificile. „Manualul de
Traiectorii Spa iale" era foarte clar în privin a
traseului Funda ie-Kalgan. Se produse o scurt
zgâl âire la traversarea pasajului atemporal prin
hiperspatiu, i ultimul an-lumin r mase în urm .
Soarele Kalgan-ului era acum un astru... mare,
str lucitor, alb-g lbui, invizibil în spatele
hublourilor care se închiseser automat pe partea
luminat .
Kalgan era la doar o noapte de somn dep rtare.
 l2
LORD

DINTRE toate lumile Galaxiei, Kalgan avea, f

îndoial , istoria cea mai ie it din comun. Cea a
planetei Terminus, de exemplu, era a unei
ascensiuni aproape neîntrerupte. Cea a Trantor-
ului, fost odat capital a Galaxiei, era a unei
pr bu iri aproape continue. Dar Kalgan...
Cu dou secole înainte de na terea lui Hari
Seldon, Kalgan a devenit pentru prima oar
renumit ca fiind lumea pl cerilor din Galaxie.
Era o lume a pl cerilor în sensul c f cuse o
industrie inimaginabil de profitabil , de altfel
din amuzament.
i era o industrie stabil . Cea mai stabil din
Galaxie. Când toata civiliza ia Galaxiei a pierit,
încetul cu încetul, nici m car un fulg din
greutatea catastrofei nu a c zut pe umerii Kalgan-
ului. Indiferent cum se schimbaser economia i
societatea sectoarelor învecinate, întotdeauna
existase o elit ; i dintotdeauna, caracteristica
unei elite a fost c î i ofer , ca cea mai mare
recompens pentru faptul c este ceea ce este,
pl cerea.
În consecin , Kalgan a r mas, pe rând i cu
succes la dispozi ia filfizonilor parfuma i i
inutili ai Cur ii Imperiale, împreun cu doamnele
lor scânteietoare i libidinoase; la dispozi ia
zboinicilor duri i r gu i care domneau cu
mân de o el asupra lumilor pe care le cuceriser
cu v rsare de sânge, i care veneau, împreun cu
ncu ele lor desfrânate i lascive; la dispozi ia
oamenilor de afaceri ai Funda iei, gra i i
risipitori, împreun cu amantele lor dezm ate i
amatoare de b utur .
Nu se f cea nici o discriminare, atâta vreme cât
to i cei care veneau aveau bani. i întrucât Kalgan
servea i nu refuza pe nimeni, întrucât
comoditatea sa a r mas întotdeauna o cerin
esen ial , întrucât a avut în elepciunea s nu se
amestece în politica celorlalte lumi, s nu ia
partea nim nui, a prosperat atunci când nimeni
nu reu ea, i a r mas gras atunci când to i
sl beau.
Asta pân când a venit Catârul. Arunci a c zut
i el, în fa a unui cuceritor insensibil la
amuzament sau la orice altceva în afar de
cuceriri. Pentru el, toate planetele erau la fel,
chiar i Kalgan-ul.
Astfel încât timp de zece ani Kalgan-ul s-a trezit
în ciudatul rol de metropol Galactic ; st pân al
celui mai mare Imperiu format dup c derea
Imperiului Galactic.
i apoi, dup moartea Catârului, brusc, veni
derea. Funda ia se eliber . Împreun cu ea i
dup ea, multe din restul cuceririlor Catârului.
Cincisprezece ani dup aceea nu mai r sese
decât amintirea tulbur toare a scurtului r stimp
în care de inuse puterea, ca un vis de opiu.
Kalgan-ul nu i-a revenit niciodat complet. Nu
mai putea reveni niciodat la lumea de pl ceri i
de griji care fusese odat , pentru c vraja
puterii nu î i elibereaz niciodat victima. Tr i
sub o succesiune de b rba i pe care Funda ia îi
numea Lorzi de Kalgan, dar care se auto-intitulau
Primi Cet eni ai Galaxiei preluând unicul titlu al
Catârului, ceea ce le men inea iluzia c i ei erau
cuceritori.

Actualul Lord de Kalgan de inea func ia

suprem de cinci luni. i-o câ tigase în virtutea
pozi iei sale în fruntea armatei Kalganiene, i
deplorabilei lipse de prevedere din partea
precedentului lord. Totu i, nimeni pe Kalgan nu
era atât de prost încât s îi pun prea mult
vreme i prea îndeaproape la îndoial
legitimitatea. Lucruri din astea se întâmplau, i
erau acceptate.
Iar acest gen de supravie uire a celui mai bun,
împreun cu punerea la mare pre a v rs rii de
sânge i a cruzimii, aducea din când în când i un
oarecare progres. Lordul Stettin era destul de
competent, i nu era u or s te descurci cu el.
Nu era u or pentru eminen a sa, Primul
Ministru. Care, cu o senin impar ialitate, îl
slujise pe fostul lord la fel de bine ca i pe cel
actual; i care, dac ar tr i suficient de mult, l-ar
sluji i pe urm torul cu acela i devotament.
Nu era u or nici pentru Callia, care pentru
Stettin era mai mult decât o prieten , dar mai
pu in decât o nevast .
În seara aceea, erau reuni i to i trei în
apartamentele personale ale Lordului Stettin.
Primul Cet ean, masiv i plin de str lucire în
uniforma de amiral pe care o purta cu afectare,
arunca priviri încruntate i era la fel de eap n ca
i plasticul fotoliului netapi at în care st tea.
Primul Ministru, Lev Meirus, st tea impasibil în
fa a sa, cu degetele lungi i nervoase mângâind
absent i ritmic linia profund care pornea de la
nasul încovoiat, i mergea în lungul obrazului
scofâlcit, pân aproape de vârful b rbiei acoperite
de fire gri. Lady Callia pusese gra ios st pânire pe
cuvertura din blan deas care acoperea o
canapea spongioas , cu buzele tremurând u or
într-o bosumflare neluat în seam .
Domnule, spuse Meirus.
Era singura adresare care se potrivea unui lord
ce nu avea alt titlu decât acela de Prim Cet ean.
 V lipse te o oarecare perspectiv asupra
continuit ii istoriei, relu Meirus, Via a voastr ,
cu r sturn rile ei spectaculoase de situa ie, v-ar
putea face s crede i c firul civiliza iei ar fi ceva
ce poate fi supus unei schimb ri bru te. Dar nu
este a a.
Catârul a demonstrat contrariul.
Dar cine se poate compara cu Catârul? ine i
cont c era mai mult decât un om. i nici el nu a
avut succes deplin.
C elu ..., se sclifosi Callia deodat .
Dar se retrase în sine la gestul furios al
Primului Cet ean.
Lordul Stettin spuse, cu asprime:
Callia, nu te amesteca. Meirus, m-am s turat
de atâta inactivitate. Predecesorul meu i-a
petrecut via a transformând armata într-un
instrument perfect, care nu are egal în Galaxie. i
a murit cu minunata ma in rie stând degeaba.
Vrei ca eu s las situa ia s continue? Eu, un
Amiral al Armatei? Pân când? Pân când
ma in ria o s rugineasc ? În momentul de fa ,
îmi seac visteria i nu aduce nimic în schimb.
Ofi erii tânjesc dup cuceriri, i solda ii dup
jafuri, întreg Kalgan-ul dore te întoarcerea la
Imperiu i la glorie. E ti în stare s în elegi a a
ceva?
Folosi i vorbe mari, dar în eleg ce vre i s
spune i. Cuceriri, jafuri, glorie... pl cute atunci
când le ai dar ob inerea lor este adesea riscant ,
i întotdeauna nepl cut . Prima pornire exaltat
s-ar putea s nu in mult. În întreaga istorie,
atacul asupra Funda iei nu s-a dovedit niciodat
în elept. Chiar i Catârul ar fi f cut mai bine dac
se ab inea...
Lady Callia avea lacrimi în ochii alba tri i
pustii. În ultima vreme, C elu o cam neglijase.
Iar acum, dup ce-i promisese c va sta cu ea
toat seara, n lise în untru omul sta oribil,
slab, cenu iu, care întotdeauna privea mai
degrab prin ea decât la ea. i C elu l-a l sat. Ea
nu îndr znea s spun nimic; îi era team pân i
de plânsul care st tea s izbucneasc .
Iar Stettin vorbea acum cu vocea pe care o ura,
dur i ner bd toare. Spunea:
E ti un sclav al trecutului îndep rtat.
Funda ia este mai mare ca volum i ca popula ie,
dar leg turile interne care o men in ca întreg sunt
slabe, i se va f râmi a la prima lovitur . Ceea ce
îi mai ine ast zi împreun este doar iner ia; iar
iner ia, sunt destul de puternic pentru a o învinge.
ti hipnotizat de vremurile de demult, când
numai Funda ia avea puterea atomic . S-au
priceput s evite ultimele lovituri de ciocan ale
Imperiului muribund, apoi au avut de înfruntat
doar anarhia neroad a r zboinicilor care porneau
cu ni te epave m loase împotriva navelor
atomice. Îns Catârul, dragul meu Meirus, a
schimbat toate astea. El a r spândit în aproape
jum tate din Galaxie cuno tin ele pe care
Funda ia le inea doar pentru sine. Iar monopolul
lor în tiin a apus pentru totdeauna. Ne putem
sura cu ei.
i A Doua Funda ie? întreb Meirus cu
ceal .
i A Doua Funda ie? repet Stettin la fel de
rece. Îi cuno ti tu inten iile? I-au trebuit zece ani
ca s -l opreasc pe Catâr, dac ea a fost cumva
cauza ceea ce m îndoiesc. Nu e ti la curent c
foarte mul i dintre psihologii i sociologii Funda iei
sunt de p rere c Planul Seldon a fost distrus
complet înc din zilele Catârului? Dac Planul s-a
dus, atunci exist un vid pe care eu l-a putea
umple. Eu, sau cel prev zut de Plan, ce
importan are?
Informa iile noastre în aceste probleme sunt
insuficiente pentru a ne putea permite s risc m.
Informa iile noastre, poate, dar avem pe
planet un vizitator din Funda ie. tiai asta?
Unul, Homir Munn... care, din câte am în eles, a
scris câteva articole despre Catâr i i-a exprimat
chiar aceast p rere, cum c Planul Seldon nu
mai exist .
Primul Ministru aprob :
Am auzit de el, sau mai bine zis, de scrierile
sale. Ce dore te?
Cere permisiunea de a intra în palatul
Catârului.
Serios? Ar fi mai în elept s -l refuza i. Nu ar fi
indicat s perturb m supersti iile care st pânesc
o întreag planet .
Am s m mai gîndesc... i dup aia o s mai
vorbim.
Meirus ie i cu o pl ciune.
Lady Callia spuse, tem toare:
E ti sup rat pe mine, C elu ?
Stettin se întoarse spre ea cu s lb ticie:
Nu i-am spus s nu m mai chemi cu
numele sta ridicol în prezen a altora?
Dar î i pl cea.
Ei bine, acum nu-mi mai place, i ai grij s
nu se mai întâmple.
O privi pe furi . Ce mister c o mai putea
suporta! Era pufoas , f nici un pic de minte,
pl cut la atingere, cu o afec iune înv luitoare, i
care îi convenea atunci când se rupea din via a
dur , pe care o ducea în restul timpului. Dar chiar
i afec iunea asta începea s -l plictiseasc . Ea
visa s se m rite. S ajung Prima Doamn .
Ce ridicol!
Pe vremea când era un simplu amiral, da, i se
potrivea de minune... dar acum, ca Prim Cet ean
i ca viitor cuceritor, avea nevoie de mat mult.
Avea nevoie de mo tenitori care s unesc ceea ce
el va cuceri. Mo tenitori pe care Catârul nu i-a
avut, i de aceea Imperiul nu a reu it s
supravie uiasc dup sfâr itul vie ii sale
neomene ti. El, Stettin, avea nevoie de cineva din
marile familii str vechi ale Funda iei, cu care s
nasc dinastii.
Se întreb , âfnos, de ce n-ar sc pa chiar acum
de Callia. N-ar fi nici o problem . O s plâng un
pic... Alung repede acest gând din minte. Avea i
ea, totu i, punctele ei forte.
Callia revenea la o dispozi ie mai vesel .
Influen a lui Barb -gri se dusese, i figura ca de
piatr a lui C elu devenea mai blând . Se ridic
într-o mi care continu , fluid , i îl îmbr .
N-o s m cer i, nu-i a a?
Nu.
O b tu u or cu palma, absent:
Acum, vrei s fii bun s stai un pic lini tit ?
Trebuie s m gândesc.
La cel din Funda ie?
Da.
C elu ?
Pauz .
Ce-i?
C elu , omul a venit cu o fetit , a a ai spus.
i aduci aminte? A putea s o v d atunci când te
întâlne ticu el? Niciodat ...
Dar ce, crezi c am de gând s -l las s vin
cu pu toaica? Ce, camera mea de audien e este
coal elementar ? Gata cu prostiile, Callia!
Dar voi avea eu grij de ea, C elu . Nu va
trebui s i ba i capul. tii c v d atât de rar copii,
i tii cât de mult îi iubesc.
O privi ironic. Nu se s tura niciodat s -i fac
aluzii. Iubea copiii; copiii lui, adic ; copiii lui
legitimi, adic . Râse.
Bebelu ul sta, spuse el, are de fapt
paisprezece ani. Probabil c este la fel de înalt ca
i tine.
Callia p ru dezam git :
În sfâr it, pot totu i s o v d? Mi-ar putea
povesti despre Funda ie. Bunicul f cea i el parte
din Funda ie. M duci i pe mine o dat acolo,
elu ?
Stettin zâmbi. Poate, în postur de cuceritor.
Buna dispozi ie pe care i-o aduse acest gând se
cu sim it i în cuvinte:
Te duc, te duc. i te po i vedea cu fata ca s
vorbi i cât vre i despre Funda ie. Dar nu când
sunt eu pe-aproape, sper c în elegi.
N-am s te deranjez, serios. Am s stau cu ea
în camerele mele.
Era din nou bucuroas . Nu erau prea dese zilele
când i se împlineau dorin ele. Î i puse mâinile pe
gâtul b rbatului i, dup o u oar împotrivire,
sim i cum tendoanele se relaxeaz i capul lui
mare îi cade încet pe um r.

l3
LADY

ARCADIA se sim ea triumf toare. Cum i se

schimbase via a de când Pelleas Anthor î i
pro pise figura neroad la fereastr !... i totul
deoarece avusese iste imea i curajul s fac ceea
ce trebuia f cut.
Iat-o pe Kalgan. A fost la marele Teatru Central
cel mai mare din Galaxie i a v zut pe viu
unele dintre star-urile muzicii, renumite pân i
în îndep rtata Funda ie. A f cut cump turi pe
Calea Florilor, centru de mod în cea mai vesel
lume din Spa iu. i alesese singur , pentru c
Homir nici nu vroia s aud de a a ceva.
Vânz toarele nu f cuser nici o obiec ie atunci
când î i cump rase rochiile lungi, str lucitoare,
cu pliuri verticale care o f ceau s par atât de
înalt .. Iar banii Funda iei aveau o valoare foarte,
foarte mare. Homir îi d duse o bancnot de zece
credite, iar atunci când o schimbase în „Kalgani"
Kalganieni primise un teanc deosebit de gros.
i rearanjase chiar i p rul aproape scurt la
spate, cu doua bucle sclipitoare pe fiecare tâmpl .
i fusese tratat astfel încât p rea mai auriu ca
niciodat ; pur i simplu str lucea.
Dar palatul; era cel mai minunat lucru dintre
toate. Ca s fim drep i, Palatul Lordului Stettin nu
era atât de m re i de luxos ca teatrele, sau atât
de misterios i vechi ca palatul Catârului din
care pân acum nu z riser decât turnurile pustii,
atunci când zburaser pe deasupra planetei dar
închipuie- i, un Lord adev rat. Era fascinat de
splendoarea lui.
i nu era numai atât. Se afla chiar fa în fa
cu Amanta Lordului. În mintea ei cuvântul
începea cu majuscul , pentru c tia rolul pe care
astfel de femei îl jucaser în istorie; le tia
farmecul i puterea. De fapt, se gândise adesea s
devin i ea o creatur atotputernic i
str lucitoare, dar în prezent amantele nu prea
erau la mod în Funda ie. i în plus, tat l ei nu o
va l sa.
Desigur, Lady Callia nu se potrivea cu imaginea
Arcadiei despre Amante. În primul rând, era cam
plinu , i nu p rea deloc viclean i periculoas .
Era palid i mioap . Avea o voce ascu it în loc
de una joas , i...
 Mai vrei ni te ceai, copil ? spuse Callia.
Am s mai iau înc o cea , mul umesc,
gra ia voastr .
Sau trebuia s spun în imea voastr ?
Arcadia continu , cu amabilitate i cu un aer de
cunosc tor:
Purta i ni te perle minunate, milady.
(Pe ansamblu, „milady" p rea cel mai potrivit.)
Oh? Crezi?
Callia era u or încântat . Le scoase de la gât i
începu s le legene.
Î i plac? i le dau, dac i plac.
Aoleu... vorbi i serios...
Se trezi cu ele în mân , apoi le d du înapoi, cu
triste e.
Tata nu ar fi de acord, spuse ea.
Nu-i plac perlele? Dar sunt ni te perle foarte
frumoase.
Vreau s spun c nu ar fi de acord s le
primesc cadou. El spune c nu este frumos s
accep i cadouri scumpe de la ceilal i.
Nu? Dar... sta l-am primit cadou de la
e... de la Primul Cet ean. Crezi c am gre it
acceptându-l?
Arcadia se înro i:
N-am vrut s spun...
Dar Callia se s turase de acest subiect. L
perlele s cad i spuse:
Tocmai vroiai s -mi poveste ti despre
Funda ie. Te rog s-o faci acum.
Dintr-o dat , Arcadia nu mai tiu ce s spun .
Ce s poveste ti despre o lume plictisitoare la
culme? Pentru ea, Funda ia era reprezentat de o
suburbie, o cas confortabil , nepl cuta cerin
de a merge la scoal , monotonia neinteresant a
unei vie i lini tite. Spuse, nehot rât :
Cred este a a cum a i v zut-o în video-
 rti.
Aaa, vizionezi video-car i? Pe mine m apuc
a o durere de cap atunci când încerc! Dar s tii
întotdeauna mi-au pl cut pove tile video
despre Comercian i... oameni atât de puternici, de
lbatici! Întotdeauna au fost foarte interesante.
Prietenul t u, Domnul Munn, este unul dintre ei?
Nu pare prea s lbatic. Majoritatea Comercian ilor
aveau b rbi, voci groase i puternice, i erau atât
de autoritari cu femeile... nu ai aceea i impresie?
Arcadia împrumut un zâmbet de sticl :
Asta a fost demult, milady. Vreau s spun,
atunci când Funda ia era la început, Comercian ii
au fost pionierii care au l rgit grani ele i au adus
civiliza ie restului Galaxiei. Am înv at despre
astea la coal . Dar acele vremuri au trecut. Nu
mai avem Comercian i; doar corpora ii, i chestii
din astea...
Serios? Ce p cat! i atunci, cu ce se ocupa
Domnul Munn, dac nu e Comerciant?
Unchiul Homir este bibliotecar.
Callia duse mâna la buze i chicoti:
Adic se ocup de video-c rti. Vai! Pare a a o
prostie pentru un om matur!
Este un bibliotecar bun, milady, iar în
Funda ie este o ocupa ie foarte bine v zut .
ez ce cu a iridescent pentru ceai pe masa
metalic de culoarea laptelui.
Dar, draga mea copil , spuse îngrijorat
gazda sa, în nici un caz n-am vrut s te jignesc.
Probabil c este un b rbat foarte inteligent. Am
zut în ochii lui, imediat ce l-am privit. Erau atât
de... de inteligen i! i trebuie s fie i curajos, din
moment ce vrea s viziteze palatul Catârului.

Curajos?
 Sim urile interioare ale Arcadei tres rir . Asta
tepta! Curiozitatea! Curiozitatea! Întreb ,
afi ând o mare indiferen , privind absent la
vârful degetului mare:
De ce trebuie cineva s fie curajos ca s
doreasc s viziteze palatul Catârului?
Nu tii?
Ochii Calliei se m rir , vocea îi coborî:
Este blestemat. Atunci când a murit, Catârul
a poruncit ca nimeni s nu intre acolo pân când
nu se formeaz Al Doilea Imperiu. Nimeni de pe
Kalgan nu ar îndr zni s calce pe domeniile
acestui palat.
Arcadia cuget la cele spuse:
Dar asta-i supersti ie...
S nu mai spui a a, zise Callia nelini tit .
elu spune i el la fel ca i tine. El consider
îns c e mai bine s zici c nu-i supersti ie, ca s
poat men ine controlul asupra poporului. Dar am
observat c nu a intrat niciodat acolo. i nici
Thallos, care a fost Prim Cet ean înaintea lui
elu .
O str tu un gând, i întreb din nou, dând pe
dinafar de curiozitate:
Dar de ce vrea Domnul Munn s vad
Palatul?
Aici putea fi pus în func iune planul meticulos
al Arcadiei. tia bine, din c ile pe care le citise,
amanta domnitorului era adev rata putere din
spatele tronului, c ea era sursa tuturor deciziilor.
Prin urmare, dac Unchiul Homir o s e ueze în
fa a Lordului Stettin i era sigur c a a se va
întâmpla va trebui s îndrepte lucrurile cu
ajutorul Lady-ei Callia. Ca s fim drep i, Lady
Callia p rea cam z cit . Nu p rea deloc istea .
Dar, în sfâr it, întreaga istorie a dovedit... Spuse:
Exist un motiv, milady... dar o s p stra i
secretul?
Jur, spuse Callia.
i f cu gestul corespunz tor jur mântului pe
deasupra pieptului s u alb i catifelat.
Gândurile Arcadiei erau cu o propozi ie înaintea
vorbelor:
ti i, Unchiul Homir este o mare autoritate în
ceea ce prive te cronicile referitoare la Catâr. A
scris o gr mad de c i despre el, i crede c
întreaga istorie Galactic s-a schimbat de când
Catârul a cucerit Funda ia.
Nemaipomenit!
El crede c Planul Seldon...
Callia b tu din palme:
Am auzit de Planul Seldon. Filmele cu
Comercian i vorbeau întotdeauna de Planul
Seldon. Se presupune c aranja lucrurile astfel
încât Funda ia sa câ tige mereu. tiin a juca i ea
un rol, de i n-am reu it niciodat s -mi dau
seama în ce fel. M plictisesc foarte repede atunci
când trebuie s ascult explica ii. Dar tu continu ,
draga mea. Cînd vorbe ti tu, e altfel. Totul pare
foarte clar.
Ei bine, continu Arcadîa, v da i seama c
atunci când Funda ia a fost zdrobit de Catâr,
Planul Seldon n-a func ionat. i n-a func ionat
nici de-atunci încoace. Deci, cine va forma Al
Doilea Imperiu?
Al Doilea Imperiu?
Da, trebuie s se formeze unul într-o zi, dar
cum? Vede i, aici este problema. i acum intervine
A Doua Funda ie.
A Doua Funda ie?
Callia era complet pe dinafar .
Da, ei sunt urma ii lui Seldon, i
programeaz istoria. L-au oprit pe Catâr din cauz
era prematur, dar acum este posibil s sprijine
Kalgan-ul.
De ce?
Deoarece Kalgan-ul ofer acum cea mai bun
ans pentru a deveni nucleul unui nou Imperiu.
or neîncrez toare, Lady Callia p ru s
îmbr eze ideea:
Deci elu o s formeze un nou Imperiu.
Nu putem fi siguri. Unchiul Homir a a crede,
dar va trebui s vad documentele Catârului
pentru a afla.
Va fi foarte complicat, spuse Callia
nehot rât .
Arcadia se d du b tut . F cuse tot ce se putea
face.

Lordul Stettin era într-o dispozi ie mai mult sau

mai pu in turbat . Întâlnirea cu acel pap -lapte
din Funda ie fusese complet nesatisf toare. Mai
mult: fusese penibil . S fii st pân absolut peste
dou zeci i apte de lumi, eful celei mai mari
ma ini de r zboi din Galaxie, posesorul celei mai
puternice ambi ii din univers... i s stai s
discu i tâmpenii cu un anticar!
Ce chin!
Adic s violeze obiceiurile Kalgan-ului, nu-i
a? S permit unui nebun s scormoneasc în
palatul Catârului, pentru a scrie o carte? Pentru
cauza tiin ei! Caracterul sacru al cunoa terii!
Galaxie Mare! i lozincile astea s -i fie aruncate în
fa pe tonul cel mai serios posibil? În plus i
carnea i se înfior u or mai era problema
blestemului. Nu credea în blestem; nici un om
inteligent n-ar crede. Dar dac o s sfideze
vreodat blestemul, o s-o fac pentru un motiv
mai serios decât cele avansate de acel nebun.
Ce vrei? tr el.
 i Lady Callia se f cu mic în cadrul u ii.
E ti ocupat?
Da. Sunt ocupat.
Dar nu e nimeni aici, C elu . Putem vorbi un
minut?
Oh, Galaxie! Ce mai vrei? Gr be te-te.
Lady Callia vorbi cu greutate:
Feti a mi-a spus c vor intra în palatul
Catârului. Am zis c poate mergem i noi cu ea.
Trebuie s fie nemaipomenit în untru.
i-a spus ea a a ceva? Ei bine, uite c n-o s
intre, i nici noi n-o s intr m. Acum du-te i vezi-
i de treab . M-am s turat de tine.
Dar C elu , de ce nu? Nu vrei s -i la i?
Feti a a spus c vei forma un Imperiu!
Nu-mi pas ce-a spus... Poftim?
Se repezi la Callia i o apuc zdrav n de bra
deasupra cotului. Degetele i se adâncir în carnea
moale.
Ce i-a spus?
M doare. Dac te ui i a a la mine, nu pot s -
mi aduc aminte ce-a spus.
O eliber , i ea r mase locului o clip , frecând
în van semnele ro ii l sate de mâna lui Stettin.
Feti a m-a pus s promit c nu mai spun la
nimeni, se smiorc i ea.
Îmi pare r u pentru tine. S -mi spui! Acum!
i, a spus c Planul Seldon s-a modificat i
undeva mai exist înc o Funda ie care o s
aib grij ca tu s formezi un Imperiu. Asta-i tot.
A spus c Domnul Munn este un foarte mare
savant, i c în palatul Catârului se afl dovada la
ceea ce crede el. Asta-i tot ce-a spus. E ti
sup rat?
Dar Stettin nu-i r spunse. P si în grab
camera, l sând-o pe Callia s priveasc în urma
lui cu ochi speria i i tri ti. Înainte de a se scurge
o or , fur emise dou ordine purtând pecetea
oficial a Primului Cet ean. Primul avu ca efect
trimiterea în spa iu a cinci sute de nave de lupt ,
în ceea ce oficial se numea "jocuri de r zboi". Al
doilea avu efect asupra unui singur om, i anume
îl z ci de tot.

Homir Munn î i terminase preg tirile de plecare

atunci când îi fu adus la cuno tin cel de-al
doilea ordin. Primea, bineîn eles, aprobarea
oficial de a intra în palatul Catârului. Îl citi, îl
reciti, i nu manifest altceva decât bucurie.
Dar Arcadia era încântat . Ea tia ce se
întâmplase.
Sau, în orice caz, a a credea ea.

l4
NELINI TE

POLI puse micul dejun pe mas , cu un ochi la

aparatul care debita cu calm tirile zilei. Treaba
asta pe care o cea ea era u oar i destul de
eficient . Din moment ce toate felurile de mîncare
se împachetau steril în forme ce serveau ca vase
cu unic întrebuin are, datoria ei vizavi de micul
dejun nu consta decât în a alege meniul, a pune
felurile de mâncare pe mas , i a arunca dup
aceea resturile.
Plesc i din limb la vederea imaginilor
transmise, i murmur u or:
Off... ce r i sunt oamenii.
În replic , Darell nu scoase decât un „îhâm..."
Vocea ei c tonul ascu it i strident pe care
îl avea întotdeauna atunci când începea s se
plâng de r ul care exista în omenire:
Ce mai vor i nemernicii tia de Kalganezi...
Accentua a treia silab i îi d du un „e" lung.
... de se comport în halul sta? Ai zice c vin
ofere pacea universal . Dar nu, mereu numai
necazuri, i iar necazuri. Ia, uite ce titlu: „Miting
de Protest în Fa a Consulatului Funda iei." Offf...
dac a putea s le împrumut pu in din mintea
mea! sta-i necazul cu oamenii: pur i simplu nu-
i mai aduc aminte. Pur i simplu nu i mai aduc
aminte, Dr. Darell... nu au deloc memorie. Uite la
ultimul r zboi dup moartea Catârului desigur,
pe atunci nu eram decât o feti i vai, cât
agita ie i câte nenorociri. Unchiul meu a fost
omorât, i avea doar dou zeci de ani, doi ani de
când se c torise, i o feti . Mi-l aduc i acum
aminte... Avea p rul blond, i o gropi în b rbie.
Am pe undeva un cub tridimensional cu el...
Acum, fiica lui are i ea un fiu în armat , i dac
se întâmpl ceva... Am avut parte i de raidurile
de bombardament... i b trânii care mergeau cu
schimbul în liniile de ap rare stratosferic ... Îmi
imaginez ce-ar fi fost în stare s fac dac
Kalganezii ar fi venit pân acolo. Mama ne
povestea despre ra ionalizarea hranei, despre
pre uri i taxe. Era greu s-o sco i la cap t în zilele
alea. Ai putea crede ca dac oamenii ar avea un
pic de bun sim , n-ar dori niciodat s reînceap
a ceva; pur i simplu, s nu mai aib de-a face
cu r zboiul. Eu b nuiesc c oamenii chiar nu vor;
nuiesc c pân i Kalganezii ar sta mai degrab
acas , cu familiile, în loc s se plimbe aiurea în
nave de r zboi i s fie omorâ i. Omul la
îngrozitor, Stettin, el e de vin . Pe mine m mir
ca oameni ca el sunt l sa i în via . Îl omoar pe
trânul... cum îl cheam ... Thallos, i acum vine
i pretinde c este ef peste to i. i pentru ce vrea
 se lupte cu noi, nu tiu. Nu poate decât s
piard ... întotdeauna au pierdut. Poate c a a e
Planul, dar uneori stau i-mi zic c e un plan r u,
dac are în el atâtea lupte i atâtea crime... de i
nu pot s spun nimic despre Hari Seldon, care
sunt sigur c tie mult mai multe decât mine
despre lucrurile astea, i probabil c e o prostie
din partea mea s îl judec. i cealalt Funda ie
este tot atât de vinovat . Ei ar putea opri acum
Kalgan-ul, pentru ca totul s fie în regul . Oricum
au s-o fac pân la urm , i ar fi mai bine ca asta
se întâmple înainte de o nenorocire.
Doctorul Darell ridic privirea:
Ai spus ceva, Poli?
Poli deschise larg ochii, apoi îi miji, înfuriat :
Nimic, doctore, absolut nimic. Eu n-am nimic
de spus. În casa asta, mai bine te strângi de gât
decât s sco i o vorb . Faci treab aici, faci treab
acolo, dar dac încerci s sco i un cuvânt...
i plec , clocotind de mânie.

Plecarea ei îl impresiona pe Darell tot atât cât îl

impresionase i discursul.
Kalgan! Prostii! Un simplu du man fizic! tia
au fost mereu învin i!
Totu i, nu se putea sustrage de la actuala criz
de nebunie. Acum apte zile, primarul îi ceruse s
accepte postul de administrator al Cercet rii i
Dezvolt rii. Promisese c ast zi va da un r spuns.
Ei bine...
Se scutur , stingherit. Auzi, el! Totu i, putea s
refuze? Ar p rea ciudat, i nu î i putea permite s
par ciudat. La urma urmelor, ce-i p sa lui de
Kalgan? Pentru el nu exista decât un du man.
Dintotdeauna nu existase decât unul singur.
Pe când so ia sa mai tr ia, era foarte mul umit
 se eschiveze de la datorie; s se ascund . Acele
lungi i t cute zile pe Trantor, cu ruinele
trecutului în jurul lor! T cerea unei lumi distruse,
i uitarea total !
Dar ea murise, fuseser împreun mai pu in de
cinci ani, petrecu i to i din plin; iar dup aceea,
i-a dat seama c nu va putea tr i în continuare
decât luptând împotriva acelui du man nedeslu it
i însp imânt tor care îi r pise demnitatea de om,
controlându-i destinul; care f cuse din via a lui o
lupt mizerabil împotriva unui sfâr it prestabilit;
care f cea din tot universul o partid de ah
mortal i plin de ur .
Spune i-i sublimare; el a a îi spunea... dar asta
îi d dea un sens vie ii.
Mai întâi la Universitatea din Santanni, unde
lucrase împreun cu Dr. Kleise. Fuseser cinci ani
petrecu i cu folos.
Totu i, Kleise nu era decât un colec ionar de
date. Nu putea reu i în adev rata misiune. Iar
atunci când Darell i-a dat seama de asta, a decis
venise vremea s se despart deel.
Kleise o fi lucrat poate în secret, dar avea totu i
nevoie de oameni care s lucreze pentru el, i cu
el. Avea pacien i c rora le investigase creierele.
Avea o Universitate care îl sprijinea. Toate astea
erau sl biciuni.
Kleise nu putea în elege acest lucru; iar el,
Darell, nu i-l putea explica. Devenir du mani.
Era bine; a a i trebuia. Trebuia par c a
renun at... în caz c cineva îl supraveghea.
În timp ce Kleise lucra cu diagrame, Darell
lucra cu conceptele matematice ascunse bine în
mintea sa. Kleise lucra cu mul i; Darell cu nimeni.
Kleise într-o Univesitate; Darell, în lini tea unei
case din suburbie.
i ajunsese foarte aproape.
 Din punct de vedere al creierului, un om din A
Doua Funda ie era neobi nuit. Cel mai iste
fiziolog, cel mai fin neurochimist, nu ar putea
detecta nimic... totu i, trebuia s existe o
diferen . i din moment ce diferen a era la nivel
mental, acolo trebuia c utat .
Problem : Fiind dat un om precum Catârul
nu exist nici o îndoial c cei din A Doua
Funda ie aveau puterile Catârului, fie din na tere,
fie dobândite cu puterea de a detecta i de a
controla emo iile omene ti, deduce i de aici care
este circuitul electronic necesar i deduce i
ultimele detalii ale unei encefalograme care în loc
îl ajute, îl va tr da.
i acum Kleise se întorsese în via a sa, prin
persoana sârguinciosului s u elev, Anthor.
Absurd! Absurd! Cu grafice i cu diagrame ale
unor oameni care fuseser „lucra i". Înv ase s
detecteze acest lucru cu cinci ani în urm , dar ce
folos! Avea nevoie de bra ul care ine unealta, nu
de unealt . Totu i, trebuia s lucreze împreun cu
Anthor, pentru c sta era cel mai discret mod de
ac iune.
a cum acum va deveni Administrator al
Cercet rii i Dezvolt rii. Era cel mai discret mod
de ac iune! Astfel, se n tea o conspira ie într-o
conspira ie.
Gândul la Arcadia îl încol i pre de o clip , dar
se scutur de el. Dac ar fi fost singur, nu s-ar fi
întâmplat niciodat . Dac ar fi fost singur, nimeni
nu ar fi fost vreodat pus în pericol, în afar de el
însu i. Dac ar fi fost singur...
Sim i cum îi cre te mânia... împotriva lui Kleise,
care murise, împotriva lui Anthor, care tr ia,
împotriva tuturor idio ilor bine inten iona i...
În sfâr it, î i poate purta singur de grij . Este
o feti foarte inteligenta.
 i poate purta singur de grij ? Era ca o oapt
în mintea sa...

Dar î i putea purta singur de grij !

În momentul în care Dr. Darell î i spunea,
am rât, c putea, ea st tea în anticamera auster
i friguroas a Biroului Executiv al Primului
Cet ean. St tea acolo de o jum tate de or ,
plimbându- i încet ochii pe pere i. Când intrase
împreun cu Homir Munn, g siser la u dou
str ji înarmate, care pân atunci nu mai fuseser
acolo.
Acum era singur , i sim ea ostilitatea tuturor
mobilelor din camer . Pentru prima oar .
De ce oare?
Homir era împreun cu Lordul Stettin. Ei i, ce
era în neregul ?
Începea s se enerveze. În situa iile
asem toare din video-c i sau filme, eroul
prevedea finalul, era preg tit pentru el atunci
când venea, dar ea... ea st tea a a, acolo. Orice se
putea întâmpla. Orice! Iar ea st tea a a, acolo.
Hai, înapoi. Aminte te- i. Poate g se ti ceva.
Timp de dou s pt mâni, Homir a tr it aproape
tot timpul în palatul Catârului. A luat-o i pe ea o
dat , cu aprobarea lui Stettin. Palatul era mare i
foarte mohorât, dându-se înapoi la atingerea vie ii
pentru a zace adormit în amintirile înc limpezi,
spunzând pa ilor cu bubuituri seci sau cu o
zdr ng neal puternic . Nu îi pl cuse.
Erau mai frumoase bulevardele mari i vesele
din capital ; teatrele i spectacolele unei lumi
mult mai s rac decât Funda ia, i eu toate
acestea afi ând mai mult lux.
Homir se întorsese seara, cople it.
Pentru mine, este o lume de vis, optise el.
Dac a putea demonta palatul, piatr cu piatr ,
toate straturile de aluminiu macrocelular... Dac
l-a putea duce pe Terminus... Ce muzeu ar ie i!
rea s i fi pierdut ov ielile de la început.
Acum era pasionat, str lucitor. Arcadia tia asta,
deoarece avea un indiciu sigur: în aceast
perioad , Homir nu se bâlbâise absolut deloc.
Exist rezumate ale documentelor
Generalului Pritcher..., spusese el odat .
Îl tiu. A fost renegatul Funda iei, care a
scotocit în toat Galaxia dup A Doua Funda ie,
nu-i a a?
N-a fost chiar un renegat, Arkady. Catârul l-a
Convertit.
Ei, e acela i lucru.
Pe Galaxie, scotoceala de care vorbe ti tu a
fost munc în zadar. Documentele originale ale
Conven iei Seldon care a înfiin at ambele Funda ii
acum cinci sute deani, nu fac decât o singur
referire la A Doua Funda ie. Spun c este plasat
„la cel lalt cap t al Galaxiei, pe Sfâr itul Stelei."
De la asta au trebuit s porneasc Pritcher i
Catârul. Nu aveau nici o metod prin care s
recunoasc A Doua Funda ie, chiar dac ar fi dat
peste ea. Ce nebunie! Au documente...
Vorbea pentru sine, dar Arcadia îi sorbea
cuvintele.
... care acoper o mie de lumi, de i num rul
lumilor cercetate trebuie s se fi apropiat de un
milion. Iar noi nici m car...
Arcadia interveni cu un uier ferm:
t.
Homir înghe , apoi î i reveni încet.
S nu vorbim, murmur el.
Iar acum, Homir era împreun cu Lordul Stettin
i Arcadia a tepta afar , singur , sim ind cum
sângele îi tâ ne te din inim f nici un motiv.
 sta era lucrul cel mai însp imânt tor. C nu
rea s existe nici un motiv.

De cealalt parte a u ii, Homir Munn tr ia i el

într-un ocean de gelatin . Se lupta, cu furie, s nu
se bâlbâie. i, desigur, rezultatul era c nu prea
reu ea s scoat dou cuvinte clare unul dup
altul.
Lordul Stettin era îmbr cat din cap pân în
picioare în uniform . Doi metri, f lci late, nervos.
Pumnii încle ta i, arogan i, d deau for
propozi iilor sale.
Poftim, ai avut la dispozi ie dou s pt mâni,
i vii la mine cu nimicuri. Hai, domnule, spune-mi
cel mai r u lucru care m a teapt . Armata o s -
mi fie f cut fâ ii-fâsii? M voi lupta i cu stafiile
din A Doua Funda ie, pe lâng oamenii Primei
Funda ii?
V ... v repet, milord, eu nu sunt p... pre...
prezic tor. N... Nu mai tiu deloc... ce s fac.
Sau vrei s te întorci s i previi planeta? În
adâncurile Spa iului cu pref toria ta! Vreau
adev rul, altfel am s -l scot din tine cu m runtaie
cu tot.
V s... spun adev rul-adev rat, i v re...
reamintesc, m... milord, c sunt cet ean al
Funda iei. N... nu v pute i atinge de mine f s
declan i o furtun m... mai puternic decât ...
crede i.
Lordul de Kalgan râse zgomotos:
O amenin are de speriat copiii. O groz vie cu
care s pui pe fug un idiot. Haide, Domnule
Munn, am avut destul r bdare cu tine. Te ascult
de dou zeci de minute, timp în care m-ai plictisit
cu tâmpenii. Probabil c te-au costat somnul de
ast -noapte pentru a le compune. Efortul t u a
fost inutil. tiu c te afli aici nu doar pentru a
scormoni prin cenu a moart a Catârului i
pentru a aprinde t ciunii pe care-i mai g se ti... ai
venit aici pentru ceva mai mult decât ai
recunoscut. E adev rat?
Homir Munn nu reu i s -si ascund groaza
cumplit care îi cre tea în ochi, la fel cum nu i-ar
fi putut re ine, în acel moment, respira ia. Lordul
Stettin v zu totul, i îl pocni pe omul din Funda ie
peste um r, astfel încât acesta se cl tin sub
lovitur , împreun cu scaunul pe care st tea.
Bun. Acum hai s vorbim deschis. Tu
cercetezi Planul Seldon. tii c nu mai este
valabil. tii, probabil, c eu sunt acum inevitabilul
înving tor; eu i mo tenitorii mei. P i bine, m i
omule, ce mai conteaz cine formeaz Al Doilea
Imperiu, din moment ce îl formeaz ? Istoria nu
are favori i, nu-i a a? i-e fric s -mi spui? Ai
zut c i cunosc misiunea.
Munn spuse, cu voce groas .
... i ce v... vre i?
Prezen a ta. Nu vreau ca Planul s e ueze din
prea mult încredere în mine însumi. Tu în elegi
chestiile astea mai bine decât mine; tu po i
descoperi unele fisuri care mie mi-ar sc pa. Haide,
la sfâr it vei fi r spl tit; vei primi o parte
important din prad . De la Funda ie, la ce te po i
tepta? S schimbe cursul istoriei i, probabil, al
unei înfrângeri inevitabile? S lungeasc r zboiul?
Sau este poate numai dorin a patriotic de a muri
pentru lumea ta?
Eu... eu...
În cele din urm , Homir se împotmoli în t cere.
Nu mai scoase nici un cuvânt.
Vei r mâne, spuse Lordul de Kalgan sigur pe
sine. Nu ai de ales. Ia stai...
O idee pe care aproape o uitase:
 Am informa ii c nepoata ta face parte din
familia Baytei Darell.
Homir rosti un „Da" speriat. În situa ia în care
era, nu se mai sim ea în stare s spun decât
adev rul.
Este o familie important în Funda ie?
Homir încuviin :
N-ar ac... accepta s i se întâmple nimic r u.
R u! Nu fii idiot, omule; m gândesc la cu
totul altceva. Ce vârst are?
Paisprezece ani.
A a deci! Ei bine, nici m car A Doua
Funda ie, sau Hari Seldon însu i, nu ar putea opri
scurgerea timpului, i nu ar putea împiedica fetele
devin femei.
Se întoarse deodat pe c lcâie i se repezi spre
a ascuns de o draperie, dând-o cu violen de
perete.
Lady Callia privi la el clipind din ochi, i spuse
cu voce mic :
Nu tiam c e ti cu cineva.
Ei, uite c sunt. Discut eu cu tine mai târziu,
dar acum vreau s i v d spinarea... i mai
repede!
Pa ii ei se pierdur în grab pe coridor.
Stettin se întoarse:
Femeia asta este r a unui interludiu
care a durat prea mult. Dar care se va sfâr i în
curând. Paisprezece ani, spui?
Homir se holb la el cuprins de o nou groaz !

Arcadia tres ri din cauza unei u i care se

deschise f zgomot... s ri în picioare atunci
când prinse cu coada ochiului mi carea. Degetul
care o chema cu disperare nu primi mult vreme
nici un r spuns. Apoi, ca replic la pruden a pe
care o impunea degetul alb i tremur tor, se
apropie în vârful picioarelor.
Pa ii lor erau ca o oapt strident pe coridor.
Lady Callia o strângea de mân atât de tare încât
o durea, îns cine tie din ce motiv, nu avea nimic
împotriv s mearg cu ea. Cel pu in, de Lady
Callia nu se temea.
Ce însemna oare asta?
Acum se aflau amândou în budoar. Totul era
roz pufos i vat de zah r. Lady Callia st tea
sprijinit cu spatele de u :
sta era drumul nostru tainic spre camera
mea. tii, de la biroul lui. Al lui, în elegi.
i ar cu degetul, ca i cum numai gândul la
el îi chinuia sufletul cu o spaim de moarte.
Ce noroc... ce noroc...
Pupilele m rite întunecaser tot ceea ce era
albastru în ochii ei.
Pute i s -mi spune i..., începu timid Arcadia.
Dar Callia începu s se agite frenetic:
Nu, copil , nu. Nu avem timp. D i jos
hainele. Te rog. Te rog. O s i aduc altele, ca s
nu fii recunoscut .
Intrase deja în dulap, aruncând tot felul de
nimicuri într-o gr mad dezordonat pe podea,
utând înnebunit ceva care s poat fi îmbr cat
de o fat astfel încât s nu devin o invita ie vie la
glume de ucheate.
Uite, asta se potrive te. Trebuie s se
potriveasc . Ai bani? Uite, ia-i pe to i... i astea.
Îsi despodobi urechile i degetele.
Du-te acas .... du-te acas , la Funda ia ta.
Dar Homir... unchiul meu...
Protesta degeaba printre faldurile înn bu itoare
ale rochiei metalizate, luxoase i parfumate, care îi
era tras pe cap.
El nu o s plece. C elu o s -l in pentru
totdeauna, dar tu nu trebuie s mai r mâi. Of,
drag , nu în elegi?
Nu, spuse Arcadia str duindu-se s î i
streze echilibrul. Nu în eleg.
Lady Callia î i fr mânta puternic mâinile:
Trebuie s te întorci pentru a-i preveni pe ai
i c va fi r zboi. Acum e clar?
Teroarea deplin p rea, în mod paradoxal, s fi
împrumutat luciditate gândurilor sale. Spunea
vorbe care nu se potriveau deloc cu firea ei
obi nuit .
Haide acum!
Alt traseu! Pe lâng ofi erii care priveau în urma
lor. Ace tia nu v zur nici un motiv sa opreasc
pe cineva care nu putea fi oprit f consecin e
nepl cute decât de Lordul de Kalgan. G rzile
pocneau din c lcâie i prezentau armele atunci
când ele dou intrau sau ie eau din camere.
Arcadia î i trase r suflarea doar de câteva ori în
toria care p rea s dureze ani... de i de la
primul semn cu degetul i pân în momentul în
care se trezi în afara por ii exterioare, cu oameni,
zgomot, i trafic, nu trecuser decât dou zeci i
cinci de minute.
Privi înapoi, cuprins deodat de o mil plin de
team :
Nu... nu tiu de ce face i asta, milady, dar v
mul umesc... Ce se va întâmpla cu Unchiul
Homir?
Nu tiu, se vait cealalt . Nu vrei s pleci
odat ? Du-te direct la cosmoport. Nu mai sta.
Chiar în acest moment s-ar putea s te caute.
Totu i, Arcadia z bovi. Urma s -l p seasc pe
Homir; i, gândind la cele întâmplate, acum c
sim ea aerul de libertate în jurul ei, deveni
nuitoare:
i ce v pas dumneavoastr dac m caut ?
 Lady Callia î i mu buza de jos i murmur :
Nu pot explica unei feti e ca tine. N-ar fi
indicat. În sfâr it, ai s cre ti mare i... eu l-am
întâlnit pe C elu pe când aveam aisprezece ani.
Nu pot s i explic, în elege-m .
Avea în ochi o ostilitate aproape ru inat .
Aluziile o înghe ar pe Arcadia. opti:
Ce v va face atunci când va afla?
Nu tiu, veni replica scheunat .
i Lady Callia î i duse mâna la cap, p sind-o
aproape în fug , înapoi pe aleea larg , spre palatul
Lordului de Kalgan.
Dar pentru o secund lung cât eternitatea,
Arcadia tot nu se mi . Pentru c în ultimul
moment înainte de plecarea Lady-ei Callia, v zuse
ceva. În acei ochi însp imânta i, r i, se
aprinsese pre de o clip ca un fulger o
satisfac ie du noas .
O satisfac ie imens , neomeneasc .
Se putea interpreta în fel i chip o astfel de
lic rire a unei perechi de ochi, dar Arcadia era
sigur pe ceea ce v zuse.
Acum alerga nebune te c utând cu
disperare o cabin public neocupat de unde s
apese pe un buton pentru a chema un mijloc de
transport.
Nu fugea de lordul Stettin; nici de el i nici de
haitele de oameni pe care le putea asmu i s o
caute... nici de toate cele dou zeci i apte de lumi
pe care le st pânea lordul, strânse într-un singur
i gigantic fenomen, l trând în urma ei.
Fugea de o singur femeie, pl pând , care o
ajutase s fug . De o creatur care o umpluse de
bani i bijuterii; care- i riscase propria via
pentru a o salva pe ea. De o fiin despre care tia,
cu siguran a i definitiv, c era o femeie din A
Doua Funda ie.
 Un aero-taxi sosi pe peron, i se opri cu un
nit u or. Curentul de aer produs terse fa a
Arcadei i îi agit p rul de sub gluga îmbl nit
primit de la Callia.
Unde s fie, Lady?
Lupt cu disperare s i îngroa e vocea, s nu
par ca de copil:
Câte cosmoporturi sunt în ora ?
Dou . La care dori i?
Care este mai aproape?
El o privi:
Kalgan central, lady.
Atunci la cel lalt, te rog. Am bani.
Avea o bancnot de dou zeci de Kalgani în
mân . Valoarea bancnotei nu îi spunea nimic, dar
taximetristul rânji aprobator.
Cum spune i, lady. Linia de aero-taxiuri v
duce oriunde dori i.
i r cori obrazul lipindu-l de tapi eria
învechit . Luminile ora ului coborâr lin sub ea.
Ce s fac ? Ce s fac ?
În acel moment î i d du seama c era o feti
proast , proast , departe de tat l ei, i speriat .
Ochii îi erau plini de lacrimi, i adânc în gâtlej
avea un mic i neauzit strig t, care o r nea pe
din untru. Nu se temea c o va prinde Lordul
Stettin. Lady Callia va avea ea grij . Lady Callia!
trân , gras , proast , dar î i inea bine în frâu
lordul. Oh, acum era foarte clar. Totul era clar.
Ceaiul în compania Calliei, la care se d duse
a de istea . De teapta de Arcadia! Era ceva
în untrul ei care suferea. Se ura. Ceaiul fusese
aranjat, iar apoi Stettin fusese probabil astfel
manevrat încât s -i permit lui Homir s
inspecteze totu i Palatul. Ea, ridicola Callia, dorise
astfel. i aranjase s primeasc de la micu a i
de teapta de Arcadia o motiva ie, una care s nu
ridice nici un fel de b nuial în mintea victimelor,
i care totu i s presupun din partea ei un
minim de implicare.
Atunci, de ce era liber ? Homir era prizonier,
bineîn eles.
Doar dac ...
Doar dac nu cumva se ducea înapoi pe
Funda ie pe post de momeal ... o momeal care
-i predea pe ceilal i în mâinile... lor.
a c nu se putea întoarce în Funda ie.

Cosmoportul, lady.
Aero-taxiul se oprise. Ciudat! Nici m car nu
observase.
Ce lume de vis!
Mul umesc.
Îi d du bancnota f s se uite, ie i pe u
împleticindu-se, apoi alerg pe trotuarul flexibil.
Lumini. B rba i i femei, nep tori. Panouri
mari i str lucitoare pentru informa ii, cu figuri
animate ce indicau fiecare nav care sosea sau
pleca.
Unde se ducea? Nu-i p sa. tia doar c nu se
întoarce în Funda ie! Oriunde altundeva era bine.
Oh, slav lui Seldon pentru acel moment de
sc pare... acea ultim f râm de secund în care
Callia s-a plictisit de jocul ei, pentru c avea de-a
face doar cu un copil, i a l sat satisfac ia s
neasc din ea.
Apoi se petrecu înc ceva în Arcadia, ceva care
se agitase i se fr mântase în str fundul
creierului, de când începuse fuga... ceva care
ucise pentru totdeauna vârsta de paisprezece ani
din ea.
 i î i d du seama c trebuia scape.
Asta, mai presus de toate. Chiar dac ei i-ar
descoperi pe to i conspiratorii din Funda ie; chiar
dac l-ar descoperi i pe tat l ei; nu putea, nu
îndr znea, s ri te un avertisment. Nu î i putea
risca via a nici un pic chiar dac în talerul
celalalt al balan ei atârna Terminus-ul. Ea era cea
mai important persoan din Galaxie. Ea era
singura persoan important din Galaxie.
tia asta, i st tea în fa a ma inii de bilete,
întrebându-se unde s mearg .
Pentru c în întreaga Galaxie, ea i numai ea, în
afara lor, tia unde se afl A Doua Funda ie.

l5
PRIN GRIL

TRANTOR-... Po la mijlocul Inter-Rcgnum-ului,

Trantor-ul era o umbr . Printre imensele ruine, tr ia
o micu comunitate de fermieri...
ENCICLOPEDIA GALACTICA

NU EXIST nimic, i niciodat nu a existat ceva

care s dea aceea i senza ie ca un cosmoport
aglomerat aflat la periferia capitalei unei planete
cu popula ie numeroas . Acolo sunt ma ini
uria e, puternice, care se odihnesc în l ca urile
lor. Dac i alegi bine momentul, po i vedea
imaginea impresionant a uria ului care se
scufund pentru a merge la odihn , sau imaginea
unui balon de o el care se îndreapt iute spre cer,
imagine care- i ridic p rul în cap. Toate aceste
mi ri nu implic nici un fel de zgomot. Puterea
motoare este dat de curgerea nucleonilor care se
îndreapt spre aranjamente mai compacte.
 Cât despre suprafa , ne-am referit deja la
nou zeci i cinci la sut din cosmoport. O
suprafa de multe mile p trate, destinat
ma inilor, oamenilor care le deservesc, i
calculatoarelor care deservesc i ma inile, i
oamenii.
Doar cinci la sut din cosmoport este l sat în
st pânirea torentelor de oameni care trebuiesc
du i spre toate stelele din Galaxie. Foarte pu ini
se opresc pentru a lua în considerare întreaga
urzeal tehnologic ce împânze te coridoarele.
Poate c unii dintre ace tia se înfioar gândindu-
se la miile de tone reprezentate de o elul care
aterizeaz , i care pare atât de mic de la distan .
ne imagin m c unul dintre ace ti cilindri
gigantici ar rata fascicolul de dirijare i s-ar zdrobi
la o jum tate de mil de punctul în care ar fi
trebuit s aterizeze... poate chiar peste acoperi ul
din fibr de sticl al imensei s li de a teptare... în
acest caz, doar o cea sub ire de vapori organici
i ceva cenu de fosfa i ar mai r mâne pentru a
marca fosta existen a câtorva mii de oameni.
Îns a a ceva nu s-ar putea întâmpla niciodat ,
cu actualele echipamente de protec ie; i doar
cineva afectat grav de nevroz ar putea insista mai
mult de un moment asupra acestei posibilit i.
i atunci, la ce se gândesc ei? Vede i, ei nu
formeaz o simpl mul ime de oameni. Este o
mul ime care are un scop. Acest scop plute te
deasupra lor, i face atmosfera mai dens . Se
formeaz linii de a teptare; p rin ii î i strâng
copiii lâng ei; mun ii de bagaje sunt manevra i cu
precizie... oamenii merg undeva.
Închipui i-v atunci completa izolare psihic a
unei p i din aceast mul ime uria , dac nu ar
ti unde s mearg ; dar care în acela i timp simte
mai intens decât to i ceilal i nevoia de a merge
undeva; oriunde! Sau aproape oriunde!
Chiar în absenta telepatiei sau al oric rui
contact mental banal, exist în atmosfer o
disonan destul de puternic , o stare de spirit
subtil , suficient pentru a te duce la disperare.
Suficient ? Glumi i! Te cople te, te ia pe sus,
te îneac .
Arcadia Darell, îmbr cat în hainele altcuiva,
stând pe planeta altcuiva, într-o situa ie care nu
era a ei, p rând luat parc din viata altcuiva,
tânjea dup siguran a unui ad post. De fapt, nu
i d dea seama c asta î i dorea. tia doar c
lipsa aceasta de intimitate pe care o experimenta
acum reprezenta pentru ea un mare pericol. Î i
dorea un ad post undeva... undeva departe...
undeva într-un ungher neexplorat al Galaxiei...
unde s n-o mai caute nimeni, niciodat .
Dar iat-o acolo, o fat de paisprezece plus,
obosit ca o baba de optzeci plus, speriat ca un
copil de cinci minus.
Care str in dintre sutele ce se frecau de ea în
trecere se frecau la propriu, le putea sim i
atingerea f cea parte din A Doua Funda ie?
Care str in ar fi în stare s nu o ajute, ci
dimpotriv , s o distrug pe loc pentru vina ei c
aflase singurul lucru pe care-l aflase unde se
sea A Doua Funda ie?
Vocea care o izbi fu ca un fulger înghe ându-i
ip tul din gâtlej i transformându-l într-un icnet
neauzit.
Ascult domni oar , spuse iritat vocea, ai de
gând s folose ti ma ina de bilete, sau stai a a,
acolo?
Abia atunci î i d du seama c st tea în fa a
unei ma ini de bilete. Pui o bancnot cu valoare
mare într-un loca , i dispare. Ape i butonul de
sub destina ia pe care ai ales-o, i iese un bilet
împreun cu restul exact, calculat de un
echipament electronic care nu gre te niciodat .
Este ceva foarte simplu, i nu exist nici un motiv
pentru ca cineva s se mo mondeasc cinci
minute în fa a ei.
Introduse o bancnot de dou sute de credite în
loca , i descoperi deodat butonul pe care scria
„Trantor". Trantor, capitala Imperiului care murise
planeta pe care se n scuse. Îl ap , ca în vis.
Nu se întâmpl nimic, în afar de faptul c
începur s clipeasc ni te cifre ro ii: l72,l8...
l72,l8... l72,l8...
Era suma care mai trebuia introdus . Alte dou
sute de credite. Un bilet fu scuipat afar . Se
desprinse la atingerea cu degetele fetei, i restul
de bani se pr li în urma lui.
Lu restul i fugi. Îl sim i pe omul din spate
presând-o, ner bd tor s ajung la ma in , dar se
suci i reu i s scape. Nu privi în urm .
Totu i, unde s fug ? To i îi erau du mani.
s -si dea prea bine seama, se uita la
semnele str lucitoare i uria e care pluteau în
aer: Steffani, Anacreon, Fermus.. era chiar i unul
rotund, Terminus, i privea cu jind la el, dar nu
îndr znea...
Contra unei sume derizorii ar fi putut închiria
un dispozitiv de îndrumare care se regla pentru
destina ia dorit i care, dac l-ar fi b gat în
po et , s-ar fi putut face auzit numai pentru ea,
cu cincisprezece minute înainte de decolare. Dar
chestiile astea sunt pentru oameni care se afl în
siguran ; care se pot opri pentru a se gândi la
ele.
Apoi, încercând s priveasc în dou direc ii
simultan, intr cu capul într-un abdomen moale.
Sim i icnetul i morm itul, apoi o mân care o
apuc de bra . Se suci cu disperare, dar îi lipsea
suflul pentru a scoate mai mult decât un mieunat
jalnic din fundul gâtului.

Cel care o prinsese o inu strâns i a tept .

Încet, Arcadia reu i s se reculeag i ridic
privirea spre el. Era cam gr su i cam scund.
rul alb i bogat, dat pe spate într-o
piept tur preten ioas , nu se potrivea deloc cu
fa a rotund i îmbujorat care- i striga prin to i
porii originea rural .
rbatul spuse în cele din urm , îmboldit de o
curiozitate sincer :
Ce s-a întâmplat? Pari speriat .
Îmi pare r u, spuse Arcadia tulburat la
culme. Trebuie s plec. M scuza i.
Dar el nu o lu deloc în seam :
Fii atent feti o. O s pierzi biletul.
i i-l lu dintre degetele neputincioase,
privindu-l pe toate p ile.
Am b nuit eu, spuse. Apoi zbier , ca un taur:
Mammm !
Imediat ap ru lâng el o femeie, pu in mai
scund , pu in mai rotund , pu in mai îmbujorat .
i r sucea cu degetul o bucl r zlea de p r gri,
pe care o împinse sub p ria demodat .
Tat , spuse ea mustr tor, de ce ipi într-o
aglomera ie ca asta? Se uit oamenii la tine de
parc ai fi nebun. Ce, te crezi la ferm ?
i zâmbi c lduros spre Arcadia, care st tea
mut .
Are ni te maniere de urs, ad ug ea.
Apoi, aspru:
Tat , d -i drumul feti ei. Ce faci?
Îns Tata flutur spre ea biletul:
Uite, merge i ea pe Trantor.
Fa a Mamei se lumin dintr-o dat :
 E ti de pe Trantor? Tat , i-am spus s -i dai
drumul la bra .
Aduse în fa valiza supraîndesat i, cu o
presiune u oar dar ferm , o sili pe Arcadia s se
eze pe ea.
A eaz -te, spuse ea, i odihne te- i
picioru ele. De-abia peste o or vine o nav , i
banchetele sunt ocupate de haimanale adormite.
ti de pe Trantor?
Arcadia inspir adânc i se d du b tut . Spuse,
cu vocea înecat :
Acolo m-am n scut.
Mama pocni bucuroas din palme:
Suntem aici de o lun , i pân acum n-am
întâlnit pe nimeni de acas . Îmi pare foarte bine.
rin ii t i...
Privi absent în jur.
Nu sunt cu p rin ii, spuse Arcadia cu
prudent .
Singuric ? O feti ca tine?
Mama era în acela i timp plin de indignare i
de simpatie:
Cum se poate a a ceva?
Mam , o trase Tata de mânec , las -m s i
explic eu. Ceva este în neregul . Cred c este
speriat .
Vocea lui, de i era clar c se dorea a fi o oapt ,
fu auzit perfect de Arcadia.
Alerga m uitam la ea i nu se uita
încotro. Înainte s m pot da la o parte din drum,
s-a ciocnit de mine. i tii ce? Cred c are
necazuri.
Mai taci din gur , Tat . De tine, oricine se
poate ciocni.
Se a ez lâng Arcadia, pe valiza care scâr âi
cople it de greutatea ad ugat , i î i puse bra ul
pe um rul tremurând al feti ei.
 Fugi de cineva, scumpo? Spune-mi, nu- i fie
fric . Am s te ajut.
Arcadia întoarse privirea spre ochii gri i duio i
ai femeii, i î i sim i buzele tremurând. O parte a
creierului îi spunea ca ace tia erau oameni de pe
Trantor, care ar putea-o lua cu ei, care ar putea-o
ajuta s r mân pe planet pân când se va
hot rî ce s fac în continuare, unde s mearg .
Iar alt parte a creierului îi spunea, mult mai
puternic, într-un talme -balme de neîn eles, c
nu î i amintea de m mica ei, c obosise luptându-
se cu universul, c nu dorea decât s se fac
mic , ghem, i ni te bra e blânde s o cuprind ,
dac m mica ei ar fi tr it, atunci ar fi putut...
ar fi putut...
i, pentru prima oar în acea sear , plânse;
plângea ca un copila , i era bucuroas c
plângea; ag ându-se strâns de rochia demodat
i udând-o într-un col , în timp ce bra e duioase o
ineau strâns i o mân blând îi mângâia buclele.
Tata st tea neajutorat în picioare, privind
perechea, bâjbâind gr bit dup o batist care,
dup ce fu g sit , îi fu smuls din mân . Mama îl
preveni din priviri s tac din gur . Mul imea
trecea pe lâng micul grup cu indiferen a pe care
o manifest întotdeauna mul imile. Erau efectiv
singuri.
În cele din urm , plânsul încet , i Arcadia
zâmbi anemic în timp ce- i tampona ochii ro ii
folosindu-se de batista împrumutat .
Uff, ce porc rie, opti ea. Eu...
t. t. Nu vorbi, spuse Mama, stai jos i
odihneste-te un pic. Recap i suflul. Apoi
spune-ne ce s-a întâmplat, i ai s vezi c o s
aranj m noi, i totul va fi în regul .
Arcadia încerc s i adune una lâng alta
puterile de a judeca. Nu le putea spune adev rul.
Nu putea spune nim nui adev rul... Totu i, era
prea sleit pentru a mai putea inventa o minciun
credibil .
Acum m simt mai bine, opti ea.
Bine, spuse Mama. Acum spune-mi care este
necazul. N-ai f cut nici o prostie? Bineîn eles,
orice-ai fi f cut, noi te vom ajuta; dar spune-ne
adev rul.
Pentru un prieten de pe Trantor, facem orice,
spuse Tata cu voie bun . Nu-i a a, Mam ?
Mai taci din gur , Tat , veni r spunsul f
utate.

Arcadia scotocea în po et . Bine c m car atâta

lucru îi mai r sese dup rapida schimbare de
haine impus în apartamentul Lady-ei Callia. G si
ceea ce c uta, i îl d du Mamei.
Astea sunt actele mele, spuse ea cu modestie.
Era un pergament sintetic, str lucitor, înmânat
de c tre ambasadorul Funda iei în ziua sosirii, i
contrasemnat de c tre oficialul corespunz tor de
pe Kalgan. Era mare, înflorit, i impresionant.
Mama îl privi neajutorat i îl trecu în mâinile
Tatei, care îi parcurse con inutul mi când sugestiv
din buze.
E ti din Funda ie? întreb el.
Da. Dar m-am n scut pe Trantor. Vede i c
scrie...
Aha. Mie mi se pare în regul . Te cheam
Arcadia, a a-i? Un nume Trantorian frumos. Dar
unde este unchiul t u? scrie aici c ai venit
împreun cu Homir Munn, unchi.
A fost arestat, spuse Arcadia cu triste e.
Arestat! vorbir amândoi în acela i timp.
Pentru ce? întreb Mama. A f cut ceva?
Arcadia scutur din cap:
 Nu tiu. Veniser m doar în vizit . Unchiul
Homir avea treab cu Lordul Stettin, dar...
Nu f cu nici un efort s dea din umeri, îi veni
de la sine.
Tata era impresionat:
Cu Lordul Stettin. Mm-m-m, unchiul t u este
probabil o persoan important .
Nu tiu care era problema, dar Lordul Stettin
vroia ca eu r mân...
i aduse aminte de ultimele cuvinte ale Lady-ei
Callia, care acum îi erau de folos. Din moment ce
Lady Callia, dup toate probabilit ile, era o
expert , povestea mergea spus înc o dat .
Se opri, i Mama întreb , curioas :
De ce tu?
Nu tiu foarte bine. El... el vroia s lu m cina
împreun , singuri, dar am spus nu, pentru c
vroiam s vin i Unchiul Homir. Se uita ciudat la
mine, i m inea de um r.
Gura Tatei se deschise pu in, dar Mama se
înro i deodat i izbucni, mânioas :
Ce vârst ai, Arcadia?
Paisprezece i jum tate, aproape.
Mama inspir puternic i spuse:
Oameni ca tia n-ar trebui l sa i în viat .
Câinii de pe strad sunt mai buni decât el. De el
fugeai, nu-i a a, draga de tine?
Arcadia confirm .
Tat , spuse Mama, te duci direct la Informa ii
i afli exact când vine la dan nava spre Trantor.
Gr be te-te!
Dar Tata f cu un pas i se opri. Cuvinte
metalice r sunar puternic undeva, deasupra, i
cinci mii de perechi de ochi tres rir privind în
sus.
„B rba i i femei," se spunea cu o voce t ioas .
„Cosmoportul este perchezi ionat în c utarea unui
evadat periculos, i este în acest moment
încercuit. Nimeni nu poate intra, nimeni nu poate
pleca. Perchezi ia se va efectua îns în mare vitez
i nici o nav nu va sosi i nu va pleca în acest
interval, a a încât nu ve i pierde nava. Repet,
nimeni nu va sc pa nava. Acum vom coborî grila.
Nimeni nu va ie i din p tratul în care se afl pân
când nu se retrage grila, altfel vom fi obliga i s
folosim biciurile neuronice."
În timpul acelui interval mai scurt de un minut
în care vocea dominase vasta cupol a s lii de
teptare, Arcadia nu s-ar fi putut mi ca, chiar
dac tot r ul din Galaxie s-ar fi concentrat într-o
sfer i s-ar fi n pustit asupra ei.
Nu o puteau c uta decât pe ea. Nici nu avea
nevoie s i formuleze ideea ca un gând atât de
concret. Dar de ce...
Callia îi aranjase evadarea. Iar Callia era din A
Doua Funda ie. Atunci, pentru ce o c utau acum?
A e uat Callia? Ar fi putut Callia e ueze? Sau
cea i asta parte din plan, ale c rui detalii îi
sc pau?
Într-o pornire confuz , care dur o clip , dori s
sar i s strige c se pred ; c o s mearg cu ei,
... c ...
Dar Mama o apuc de încheietur :
Repede! Repede! S mergem la toalet înainte
ca ei s înceap .
Arcadia nu în elegea. Dar o urm orbe te. Se
strecur prin mul imea împietrit , auzind înc
ecoul ultimelor cuvinte ale vocii.
Grila cobora, iar Tata, cu gura deschis , o
privea venind. Auzise i citise despre ea, dar nu
mai tr ise pân atunci aceast experien .
Str lucea în aer, un ir de fascicule radiante
întret iate, care înro eau aerul i creau o re ea de
lumin str lucitoare i inofensiv .
 Întotdeauna cobora încet de sus, ca o plas , cu
toate implica iile psihologice însp imânt toare ale
unei capcane.
Erau acum la nivelul taliei, p trate cu latura de
trei metri. În p tratul s u, Tata se trezi singur,
de i p tratele al turate erau aglomerate. Se
sim ea foarte izolat, dar tia c a se deplasa în alt
grup pentru a c ta un anonimat mai mare
însemna s traverseze una dintre acele linii
str lucitoare, s declan eze o alarm , i s fie lovit
de un bici neuronic.
tept .
Putu s deslu easc , pe deasupra capetelor
mul imii care a tepta într-o lini te nefireasc ,
agita ia îndep rtat stârnit de irul de poli ti
cercetând uria ul spa iu, p trat cu p trat.
Trecu destul timp pân când o uniform p i în
tratul s u i î i not cu grij coordonatele în
carnetul oficial.
Actele!
Tata îi înmâna actele, care fur r sfoite cu o
mi care expert .
Sunte i Preem Palver, n scut pe Trantor, de o
lun pe Kalgan, v întoarce i pe Trantor.
spunde i cu da sau cu nu.
Da, da.
Cu ce treburi pe Kalgan?
Sunt reprezentantul comercial al unei
coopera ii fermiere. Am negociat ni te contracte cu
Departamentul Agriculturii de pe Kalgan.
Aha. Sunte i împreun cu nevasta? Unde
este? V d c apare în acte.
Da. Nevasta mea este la...
Ar cu degetul.
Hanto, r cni poli istul.
I se al tur înc o uniform . Primul spuse,
agasat:
 Pe Galaxie, înc o femeie acolo. Cred c e o
aglomera ie cumplit . Scrie-i numele.
Îi d du ni te hârtii, i îi ar unde s scrie.
Mai e cineva cu dumneavoastr ?
Nepoata mea.
Nu apare în acte.
A venit separat.
i unde este? L sa i-o balt , tiu. Scrie i
numele nepoatei, Hanto. Cum o cheam ? Scrie:
Arcadia Palver. S sta i aici, Palver. Ne vom ocupa
de femei înainte de a pleca.
Tata a tept o eternitate. Apoi, mult, mult timp
dup aceea, Mama se îndrept spre el inând-o
strâns pe Arcadia de mân , i cu cei doi poli ti în
urma ei.
Intrar în p tratul Tatei, iar unul dintre ei
spuse:
Femeia asta guraliv este nevasta
dumneavoastr ?
Da, domnule, spuse Tata împ ciuitor.
Atunci face i bine i spuneti-i c s-ar putea
aib necazuri dac mai vorbe te cu poli ia
Primului Cet ean a a cum a f cut-o pân acum.
i îndrept furios umerii:
Aceasta este nepoata dumneavoastr ?
Da, domnule.
Vreau s -i v d actele.
Privindu- i so ul drept în ochi, Mama d du din
cap, încet i ferm.
Pauz scurt , dup care Tata spuse cu un
zâmbet slab:
Nu cred c pot face asta.
Cum adic nu pute i?
Poli istul întinse o mân aspr :
Da i-le.
Imunitate diplomatic , spuse încet Tata.
Cum adic ?
 V-am spus c sunt reprezentantul comercial
al coopera iei fermiere. Sunt acreditat de guvernul
din Kalgan ca reprezentant oficial din str in tate,
i hârtiile mele dovedesc acest lucru. Vi le-am
ar tat, i doresc s nu mai fiu deranjat.
Pre de o clip , poli istul r mase uluit.
Trebuie s v verific documentele. Am primit
ordin.
Pleac , interveni Mama cu brutalitate. Când o
avem nevoie de tine o s te chem m noi, m i...
i... terchea-berchea.
Poli istul strânse din buze:
Nu-i sc pa din ochi, Hanto. M duc dup
locotenent.
Rupe- i un picior! strig Mama în urma lui.
Cineva râse, dar se opri imediat.
Perchezi ia se apropia de sfâr it. Mul imea
devenea periculos de agitat . De la coborârea grilei
trecuser patruzeci i cinci de minute, i asta era
prea mult. În consecin , Locotenentul Dirige î i
croi gr bit drum prin mul imea dens .
Ea e fata? întreb plictisit.
O privi, i corespundea descrierii. Toate astea,
pentru un copil!
Actele, v rog! spuse el
V-am mai explicat..., începu Tata.
tiu ce a i explicat, i îmi pare r u, spuse
locotenentul, dar eu am primit ni te ordine, i nu
am ce face. Dac dup aceea dori i s face i o
plângere, nu v opre te nimeni. Pân atunci, îns ,
voi folosi i for a dac este nevoie.
Pauz . Locotenentul a tepta, r bd tor.
Apoi Tata spuse, încet:
D -mi actele, Arcadia.
Arcadia, panicat , d du din cap c nu, dar Tata
cu i el o mi care cu capul, adic ba da:
Nu te teme, d -mi-le.
 Le întinse neajutorat , i documentele ajunser
în alte mâini. Tata le deschise, le privi, apoi le
întinse i el. Locotenentul le cercet cu aten ie. O
clip lung , î i ridic ochii i i-i puse pe Arcadia,
apoi închise carne elul cu o mi care brusc .
În regul , spuse el. În regul , b ie i.
Plec . În dou minute, poate pu in mai mult,
grila disp ru, i vocea de deasupra lor le semnal
întoarcerea la normalitate.
Arcadia spuse:
Cum... cum...
t, spuse Tata. Nu mai scoate nici un
cuvânt. Hai mai bine s mergem la nav . În
curând o s ajung la dan .

Se aflau în nav . Aveau o cabin separat , i o

mas separat în sala de mese. Erau deja la doi
ani-lumin dep rtare de Kalgan, i Arcadia
îndr zni s abordeze din nou subiectul.
Dar ei pe mine c utau, Domnule Palver,
spuse ea, i desigur c au primit o descriere
precis . De ce m-au l sat s plec?
Tata zâmbi larg, pe deasupra fripturii de vac :
P i, a fost simplu, Arcadia. Atunci când e ti
obi nuit s tratezi cu agen i, cu cump tori i cu
cooperative rivale, înve i ni te mecherii. Eu am
avut dou zeci de ani sau mai mult la dispozi ie
pentru a le înv a. Vezi tu, copil , atunci când
locotenentul a deschis actele, a g sit în untru o
bancnot de cinci sute de credite, împ turit .
Simplu, nu-i a a?
Am s v dau banii înapoi... Serios, am mul i
bani.
Ei...
Fa a larg a Tatei se sparse într-un zâmbet
stingherit, refuzând:
 Pentru o pu toaic de la ar ce e ti...
Arcadia insist :
Dar dac ar fi luat banii i m-ar fi capturat
totu i? i m-ar fi acuzat de tentativ de mituire?
i s renun e la cinci sute de credite? Feti o,
cunosc oamenii mai bine decât tine.
Dar Arcadia tia c nu îi cuno tea mai bine
decât ea. Nu pe ace ti oameni. Noaptea, în pat, se
gândi din nou, cu aten ie, i fu sigur nici un
fel de mit nu ar fi împiedicat un locotenent de
poli ie s o prind , decât dac a a era prev zut. Ei
nu vroiau o prind , de i se prefacuser totu i
vroiau.
De ce? Ca s fie siguri c pleac ? Spre Trantor?
Perechea asta greoaie i inimoas de care se lipise
acum, era un instrument în mâna celei de-A Doua
Funda ii? Un instrument la fel de neajutorat ca i
ea îns i?
Sigur c da!
Oare?
Totul era atât de inutil! Cum putea s -i
înfrunte? Se p rea c nu mai avea sc pare, nu
putea face decât ceea ce dorea acea putere
teribil .
Totu i, trebuia s -i p leasc . Trebuia!
Trebuia! Trebuia!

l6
ÎNCEPUTUL R ZBOIULUI

DIN MOTIVE necunoscute, sau necunoscute

locuitorilor Galaxiei în momentul despre care
discut m, Timpul Intergalactic Standard î i
define te unitatea fundamental secunda ca
fiind intervalul în care lumina str bate 299.776
kilometri. 86.400 de secunde înseamn , prin
conven ie, o Zi Intergalactic Standard; i 365 de
zile înseamn un An Intergalactic Standard.
De ce 299.776?... Sau 86.400?... Sau 365?
Tradi ia, spun istoricii, evitând întrebarea. Din
cauza unor rela ii numerice misterioase, spun
misticii, oculti tii, numerologii, metafizicienii. Din
cauz c planeta din care se trage întreaga
omenire avea perioade de rota ie i de revolu ie
care au determinat aceste rela ii, spun foarte
putini.
Nimeni nu tie cu adev rat.
Oricum, data la care nava Funda iei, Hober
Mallow, s-a întâlnit cu escadra Kalganian
condus de Neînfricatul i, refuzând o perchezi ie
la bord, a fost lovit i transformat într-o epav
fumegând , a fost 185, 11.692 E.G. Adic a 185-a
zi a celui de-al 11692-lea an al Erei Galactice, care
începea cu însc unarea primului împ rat al vechii
dinastii Kamble. Sau 185, 419 N.S. adic al
419-lea an de la na terea lui Seldon... sau 185,
348 E.F. adic al 348-lea an de la întemeierea
Funda iei. Pe Kalgan era 185, 56 P.C. adic al
56-lea an de la întemeierea titlului de Prim
Cet ean, de c tre Catâr. În orice caz, din
comoditate, s-a convenit ca anul s aib acela i
num r de zile, indiferent de ziua în care începea
era.
i, în plus, pentru toate milioanele de lumi ale
Galaxiei, existau milioane de ore locale, bazate pe
mi carea astrelor din imediata lor vecin tate.
Dar orice ai alege: 185, 11.692. 419 348
56... sau altceva, asta a fost ziua la care s-au
referit mai târziu istoricii, când au vorbit despre
începutul r zboiului Stettinian.
Îns pentru Dr. Darell, toate astea nu contau.
Pentru el era, foarte simplu i foarte precis, a
treizeci i doua zi de când Arcadia p sise
Terminus-ul.
Cât îl costa pe Dr. Darell s i p streze
aparen a de calm, nimeni nu tie.
Dar Elvett Semic credea c tie. Era un b trân
ruia îi pl cea s spun c membranele saie
neuronice se calcinaser în asemenea hal încât
procesele gândirii deveniser rigide i greoaie.
Invita pe to i (se pare c îi f cea chiar pl cere) la
subestimarea general a puterilor sale decadente,
fiind primul care râdea de ele. Dar faptul c îi
sl bise vederea nu însemna c ochii s i nu
vedeau; pentru c nu mai era sprinten , nu
însemna c mintea lui nu avea experien i nu
era în eleapt .

i strâmb buzele sub iri i spuse:

De ce nu faci ceva?
Vorbele fur ca o lovitur fizic pentru Darell.
Aproape c se contorsiona. Spuse, moroc nos:
Unde r sesem?
Semic îl privi cu ochi gravi:
Ar trebui s faci ceva în leg tur cu fata.
i ar din ii galbeni i rari prin gura care
cerea l muriri, dar Darell replic rece:
Problema este: Po i m ri distanta de ac iune a
unui Rezonator Symes-Molff?
P i, adineauri i-am spus c da, dar nu m
ascultai...
Îmi pare r u, Elvett. Asta este. Ceea ce facem
noi acum poate fi mult mai important pentru
întreaga Galaxie decât problema siguran ei
Arcadiei. Mai bine zis, pentru to i în afar de
Arcadia i de mine, dar am s fiu de partea
majorit ii. Cât de mare va fî Rezonatorul?
Semic p rea nehot rât.
 Nu tiu, spuse el. Dar îl po i g si pe undeva,
prin cataloage.
Spune-mi cu aproxima ie. O ton ? O
jum tate de kilogram? Cât un butuc?
Ooo, credeam c vrei s tii exact. Cât un
gândac.
Îi ar prima articula ie a degetului mare:
Cam atât.
În regul , po i s faci ceva de genul sta?
cu rapid o schi pe blocul de desen pe care-l
inea în poal , apoi i-o d du b trânului fizician.
Acesta o privi neîncrez tor, apoi chicoti:
tii, creierul i se mai ramole te atunci când
ajungi la o vârst ca a mea. Ce vrei s faci?
Darell ov i. Î i dori cu intensitate în acel
moment s accead la cuno tin ele de fizic aflate
încuiate în creierul celuilalt, ca s nu mai fie
obligat s i transpun gândurile în cuvinte. Dar
dorin a era în van, a a c îi explic .
Semic d du din cap:
Este nevoie de hiper-relee. Doar ele sunt
suficient de rapide. Ai nevoie de o gr mad .
Dar poate fi construit?
P i, sigur c da.
Po i s faci rost de piese? Adic , f s na ti
nuieli? Folosindu-te de profilul profesiunii tale.
Semic ridic buza de sus:
S fac rost de cincizeci de hiper-relee? În
întreaga mea viat n-a avea motiv s folosesc
atâtea.
Acum ne ocup m de un proiect de ap rare.
Nu po i g si ceva nevinovat ca paravan pentru
folosirea lor? Avem banii.
Hmmm. Poate am s g sesc ceva.
Cât de mic po i face juc ria?
Hiper-releele sunt miniaturale... cablaje...
tuburi... Pe Spa iu, ai aici o sut de circuite.
 tiu. Cât de mare?
Semic îi ar cu mâinile.
Prea mare, spuse Darell. Trebuie s o pot
ag a de centur .
Înceti or, mototoli schi a, f când-o ghemotoc.
Când ajunse cât o boab galben , tare, o arunc
în incinerator, unde disp ru cu o flac alb ,
prin descompunere molecular .
Cine este la u ? întreb el.
Semic se întinse peste birou, ca s vad prin
gemule ul alburiu de deasupra soneriei.
Tân rul Anthor, spuse el. Împreun cu
cineva.
Darell se d du înapoi, cu scaun cu tot:
Semic, spuse el, deocamdat tot ce-am
discutat r mâne secret pentru ceilal i. Ceea ce
tim ne poate aduce moartea, dac ei afl , i este
suficient c ne risc m via a noi doi.

Pelleas Anthor era un vulcan activ în biroul lui

Semic, care parc împrumut i el pu in din
tinere ea oaspetului. În atmosfera lini tit a
camerei, mânecile largi, de var , ale tunicii lui
Anthor, p reau c flutur învolburate de briz .
cu prezent rile:
Dr. Darell... Dr. Semic... Orum Dirige.
Cel lalt b rbat era înalt. Avea un nas lung i
drept care îi d dea o înf are întunecat . Dr.
Darell întinse o mân spre el.
Anthor zâmbi u or:
Locotenentul de Poli ie Dirige, spuse el cu
emfaz .
Apoi, semnificativ:
Din Kalgan.
Darell se întoarse spre tân r, privindu-l cu
intensitate.
 Locotenentul de Poli ie Dirige, din Kalgan,
repet el r spicat. i îl aduci aici. De ce?
Pentru c a fost ultimul om de pe Kalgan care
a v zut-o pe fata ta. Stai, omule!
Privirea triumf toare a lui Anthor deveni brusc
îngrijorat , i se repezi între cei doi, luptându-se
din r sputeri cu Darell. Încet, dar nu cu blânde e,
îl împinse pe b rbatul mai în vârst în scaun.
Ce vrei s faci?
Anthor î i aranj o bucl din p rul aten,
îndep rtând-o de pe frunte, a ez o coaps pe
birou, i începu s i legene piciorul, nec jit:
Credeam c i aduc ve ti bune.
Darell se adres direct poli istului:
Cum adic ai fost ultimul om care mi-a v zut
fata? A murit? Te rog s -mi spui f ocoli uri.
Avea fa a aproape alb de îngrijorare.
Locotenentul Dirige spuse, impersonal:
Cuvintele au fost „Ultimul om de pe Kalgan".
Acum nu se mai afl pe Kalgan. Mai mult decât
atât, nu tiu.
Ascult , interveni Anthor, d -mi voie s m
explic. Îmi pare r u, Doctore, c am avut o
interven ie pu in cam teatral . E ti atât de
impersonal i de obiectiv în problema asta a
noastr , încât am uitat c ai i sentimente. În
primul rând, Dirige este de-al nostru. S-a n scut
pe Kalgan, dar tat l s u era un om din Funda ie,
adus pe acea planet pentru a-l servi pe Catâr.
spund de loialitatea locotenentului fa de
Funda ie. Dup ce am încetat s primim raportul
zilnic de la Munn, am luat leg tura cu el...
De ce? interveni cu violen Darell. Am
hot rât foarte clar c nu vom face nici o mi care
în problema asta. Le ri ti lor via a, i o ri ti i pe a
noastr .
Din cauz c eu sunt implicat în acest joc de
mai mult vreme decât tine, veni replica la fel de
aprins . Pentru c am unele contacte pe Kalgan
de care nu tie nici unul dintre voi. Pentru c eu
ac ionez având mai multe informa ii decât voi,
în elegi?
Cred c e ti complet nebun.
Vrei s m ascul i?
Pauz . Apoi Darell l ochii în jos.
Buzele lui Anthor se arcuir într-un aproape-
zâmbet:
În regul , Doctore. Acord -mi câteva minute.
Spune-i, Dirige.
Dirige vorbi calm:
Dr. Darell, din câte tiu eu, fiica
dumneavoastr se afl pe Trantor. Adic , la
Cosmoportul de Est a cump rat un bilet pentru
Trantor. Era cu un Reprezentant Comercial depe
Trantor care pretindea c îi este unchi. Se pare,
doctore, c fiica dumneavoastr are o colec ie cam
ciudat de rude. sta era cel de-al doilea unchi în
ultimele dou s pt mâni, ce zice i? Trantorianul a
încercat chiar s m mituiasc ... probabil crede c
din cauza asta au reu it s scape.
Zâmbi ironic la acest gând.
Ce f cea, cum se sim ea?
Era teafar i nev mat , din câte mi-am
putut da seama. Speriat . Mi se pare i normal,
întregul departament era pe urmele ei. Nici acum
nu tiu pentru ce.
Darell inspir adânc, parc pentru prima oar
în ultimele minute. Era con tient c îi tremurau
mâinile, i f cu efortul s i le st pâneasc .
Deci, e în regul . Reprezentantul sta
Comercial, cine era? încearc s i aminte ti. Ce
rol joac ?
Nu tiu. Dumneavoastr ti i ceva despre
Trantor?
 Am locuit acolo mai demult.
Acum este o lume agricol . Export în
principal grâne i nutre uri pentru animale.
Calitate extra! Le vând în toat Galaxia. Sunt vreo
duzin sau dou de coopera ii fermiere, fiecare
având repezentan i peste hotare. i sunt ni te
punga i care- i cunosc bine meseria... m-am uitat
peste dosarul stuia. A mai fost i înainte pe
Kalgan, de obicei cu nevast -sa. Foarte
respectabili. Foarte inofensivi.
A -hmm..., spuse Anthor, Arcadia s-a
scut pe Trantor, nu-i a a, Doctore?
Darell încuviin .
P i vezi, se potrive te. Vroia s fug ... repede
i departe... i Trantor-ul s-a impus de la sine.
Dumneata nu ai aceea i impresie?
De ce nu înapoi aici? întreb Darell.
Probabil c era urm rit , i s-a gândit c era
mai bine s -i p leasc schimbând brusc
direc ia. Ce zici?
Dr. Darell nu avu t ria s întrebe mai departe.
Bine atunci, las-o s stea pe Trantor, în siguran .
Sau în sfâr it, pe cât de în siguran putea fi
cineva în Galaxia asta întunecat i oribil . Se
îndrepta sl bit spre u . Îl sim i pe Anthor
atingându-i u or mâneca, i se opri, dar nu se
întoarse.
Te deranjeaz dac vin cu tine, Doctore?
E ti binevenit, se auzi automat r spunsul.

Spre sear , aspectele periferice ale personalit ii

Doctorului Darell, cele care realizau contactul
imediat cu ceilal i oameni, se ref cuser . Refuzase
ia masa de sear , i în loc de aceasta se
întorsese, înc ânat, la matematicile complicate
ale analizei encefalografice. Treab care avansa
cam încet.
De-abia spre miezul nop ii se întoarse în
camera de oaspe i.
Pelleas Anthor era tot acolo, jucându-se cu
comenzile video-ului. Pa ii din spatele s u îl
cur s arunce o privire peste urm r:
Salut! Nu te-ai culcat înc ? Am petrecut o
gr mad de ore la video, încercând s g sesc i
altceva în afar de buletine de tiri. Se pare c
N.F. Hober Mallow are o întârziere, i înc nu s-a
stabilit contactul cu ea.
Serios? i ce se b nuie te?
Ce crezi? Atac Kalganian. S-a raportat c au
fost detectate nave Kalganiene în sectorul în care
s-a auzit ultima oar de Hober Mallow.
Darell ridic din umeri, i Anthor î i frec
nedumerit fruntea.
Ascult , Doctore, spuse el, de ce nu te duci
pe Trantor?
De ce s m duc?
Pentru c aici nu ne e ti de nici un folos. Nu
mai e ti tu însu i. Nici nu ai cum. i, mergând pe
Trantor, ai putea face în acela i timp i ceva
folositor. Acolo se afl vechea Bibliotec Imperial ,
care are toate documentele referitoare la Lucr rile
Comisiei Seldon.
Nu! Biblioteca a fost cercetat în am nunt, i
asta n-a ajutat pe nimeni.
Cândva, l-a ajutat pe Ebling Mis.
De unde tii? Da, a spus a descoperit A
Doua Funda ie, iar mama mea l-a omorât cinci
secunde mai târziu, sta fiind singurul mod prin
care mai putea fi oprit. S fi spus Catârului unde
se afl A Doua Funda ie, ar fi fost o nebunie
îngrozitoare. Dar astfel, î i dai seama c nu vom
afla niciodat dac Mis a descoperit cu adev rat
secretul. La urma urmei, nimeni altcineva n-a mai
fost în stare s deduc adev rul din acele
documente.
Dac i aduci aminte, Ebling Mis lucra sub
puternica stimulare mental a Catârului.
tiu i asta, dar mintea lui Mis era, tocmai
din aceast cauz , într-o stare anormal .
Cunoa tem, tu sau eu, ceva despre propriet ile
unei min i care se afl sub controlul emo ional al
unei alte min i? Despre posibilit ile sau
neajunsurile ei? În orice caz, nu m duc pe
Trantor.
Anthor se încrunt :
Ei, ce-i cu înver unarea asta? Mi-am dat i eu
cu p rerea... ei bine, pe Spa iu, nu te în eleg. Ar i
cu zece ani mai b trân. Este foarte clar c treci
prin ni te clipe îngrozitoare. Aici nu faci nimic
care s fie de folos. Dac a fi în locul t u, m-a
duce dup fat .
Exact! Exact a a a face i eu. De aceea n-am
s-o fac. Ascult , Anthor, i încearc s în elegi. Te
joci amândoi ne juc m cu ceva care dep te
mult puterile noastre. Dac stai s judeci cu
sânge rece, în câz c ai a a ceva, ai s fii de acord
cu mine, indiferent ce crezi tu în momentele de
exaltare. Acum cincizeci de ani am aflat c A Doua
Funda ie este adev ratul discipol i urma al
matematicilor Seldoniene. Ceea ce înseamn , i
tii i tu asta, c nimic nu se întâmpl în Galaxie
aprobarea lor. Pentru noi, întreaga via este
un ir de accidente, care se petrec f nici o
regul . Pentru ei, întreaga viat are un scop care
se finalizeaz prin ac iuni calculate dinainte. Dar
au i ei sl biciunea lor. Munca lor este statistic ,
i cu adev rat inevitabil nu este decât ac iunea
maselor de oameni. Ce rol am eu, ca individ, în
cursul prev zut al istoriei, nu tiu. Probabil c nu
mi s-a definit nici un rol, din moment ce Planul
Seldon las indivizii prad nedetermin rii i
bunului plac. Dar eu sunt important i ei ei,
în elegi probabil au calculat posibilele reac ii.
a c rezist impulsurilor, dorin elor, posibilelor
mele reac ii. Am s -i confrunt în loc de aceasta cu
reac iile mele improbabile. Am s r mân aici, de i
tânjesc cu disperare s plec. Nu! Tocmai pentru c
tânjesc cu disperare s plec.
Tân rul zâmbi iritat:
Nu- i cuno ti propria minte a a cum s-ar
putea s i-o cunoasc ei. presupunem c
din moment ce ei te cunosc ar putea conta pe
faptul c ceea ce gânde ti, doar gânde ti, este
reac ia improbabil , cunoscând dinainte care va fi
ra ionamentul t u.
În cazul sta, nu mai am nici o sc pare.
Pentru c dac m iau dup argumentele pe care
mi le aduci i merg pe Trantor, este posibil ca i
aceast mi care s fi fost prev zut . Se formeaz
astfel un ciclu nesfâr it de p leli. Indiferent
unde m opresc în ciclul sta, nu pot decât ori s
merg, ori s r mân. Complica ia asta, faptul c se
folosesc de fiica mea ca momeal pentru ca s
plec dup ea cutreierând jum tate din Galaxie nu
are rolul de a m face s stau aici, pentru c a fi
stat i dac nu s-ar fi f cut nimic în acest sens.
Singura explica ie este c ei vor ca eu s plec, a a
voi r mâne. i în plus, Anthor, nu tot ceea ce
se întâmpl poart amprenta celei de-A Doua
Funda ii; nu toate evenimentele sunt rezultatul
uneltirilor lor. Poate c nu au nici o leg tur cu
plecarea Arcadiei, a a c ea s-ar putea s fie în
siguran pe Trantor, în timp ce noi to i am putea
muri.
Nu, spuse Anthor cu asprime, aici ai dat-o-n
bar .
Ai tu o alt interpretare?
 Am... dac e ti dispus s m ascul i.
Bine, d -i drumul. Nu-mi lipse te r bdarea.
În regul ... cât de bine î i cunosti fiica?
Cât de bine poate cunoa te un om pe un
altul. Desigur, n-o cunosc în totalitate.
În privin a asta, eu o cunosc i mai pu in...
dar am v zut-o cu ochi impar iali. Punctul unu:
Este o pu toaic teribil de romantic , unica fiic a
unui savant retras într-un turn de filde . A
crescut într-o lume ireal , a filmelor i a video-
ilor de aventuri. Tr ie te într-o poveste stranie
de spionaj i intrigi, construit de ea îns i.
Punctul doi: Este inteligent ; în orice caz,
suficient de inteligent pentru a ne p li pe noi.
A pl nuit cu grij s participe clandestin la prima
noastr discu ie, i a reu it. A pl nuit cu grij s
plece pe Kalgan împreun cu Munn, i a reu it.
Punctul trei: Are o admira ie deosebit pentru
bunica ei mama ta care l-a înfruntat pe Catâr.
Am dreptate pân aici? Bun. Acum, spre deosebire
de tine, eu am primit un raport complet de la
Locotenentul Dirige i, în plus, sursele mele de
informa ie de pe Kalgan sunt bune i foarte
sigure. tiu, de exemplu, c lui Homir Munn, în
audien a primit la Lordul de Kalgan, i-a fost
refuzat accesul în Palatul Catârului, i c acest
refuz a fost abrogat subit dup ce Arcadia a vorbit
cu Lady Callia, o foarte intim prieten a Primului
Cet ean.
De unde tii toate astea? îl întrerupse Darell.
În primul rând, Munn a fost interogat de
Dirige, în campania poli iei de a o descoperi pe
Arcadia. Bineîn eles, avem o transcriere complet
a întreb rilor i r spunsurilor. Acum s vorbim
despre Lady Callia. Se zvone te c nu mai prezint
interes pentru Sterlin, dar zvonul nu este sus inut
de fapte. Nu numai c nu este înlocuit ; nu numai
 este în stare s transforme refuzul primit de
Munn într-o acceptare; dar poate aranja lucrurile
astfel încât Arcadia s scape, f . Adic , o duzin
de solda i din re edin a guvernamental a lui
Stettin declar c le-au v zut împreuna în ultima
sear . Totu i, r mâne nepedepsit , în ciuda
faptului c Arcadia a fost c utat cu foarte mult
înver unare.
i care este concluzia ta, din torentul sta de
fapte care parc nu se leag ?
C evadarea Arcadiei a fost aranjat .
A a am spus i eu.
Îns mai este ceva. Arcadia a aflat probabil c
evadarea i-a fost aranjat ; Arcadia, feti a
inteligent care vede pretutindeni intrigi, a reu it
vad ma ina iunea asta i a f cut acela i
ra ionament ca i tine. Ei doreau ca ea s se
întoarc în Funda ie, a a c a plecat pe Trantor.
Dar de ce pe Trantor?
P i, de ce?
Pentru c acolo, Bayta, bunica ei pe care o
idolatrizeaz , a sc pat atunci pe când ea îns i
fugise. Con tient sau incon tient, Arcadia a
imitat-o. M întreb, deci, dac Arcadia nu fugea
de acela i du man.
De Catâr? întreb Darell cu un sarcasm
politicos.
Bineîn eles c nu. Când spun du man, m
refer la o inteligen împotriva c reia nu poate
lupta. Fugea de A Doua Funda ie, sau mai bine zis
de agen ii celei de-A Doua Funda ii afla i pe
Kalgan.
Ce agen i?
Crezi c putea Kalgan-ul s scape de aceast
amenin are omniprezent ? Amândoi am ajuns la
concluzia c evadarea Arcadiei a fost pus la cale.
Corect? A fost c utat i g sit , dar Dirige a l sat-
o s scape, inten ionat. Dirige a l sat-o, în elegi?
Pentru c este omul nostru. Dar de unde tiu ei
asta? Au contat pe faptul c este un tr tor? Ce
spui, Doctore?
Spui deci c ei aveau de gând s o
recaptureze. Sincer s fiu, m cam obose ti,
Anthor. Termin ce ai de spus; vreau s merg la
culcare.
Am s termin repede.
Anthor scoase dintr-un buzunar interior o serie
de foto-documente. Erau zig-zag-urile obi nuite
ale encefalogramelor.
Undele cerebrale ale lui Dirige, spuse Anthor
ca din întâmplare, înregistrate la întoarcerea sa.
Darell se putea edifica i cu ochiul liber, iar
atunci când ridic privirea, fa a sa era cenu ie:
Este Controlat.
Exact. A l sat-o pe Arcadia s scape nu din
cauz c era omul nostru, ci pentru c este omul
celei de-A Doua Funda ii.
A l sat-o s scape chiar i dup ce a aflat c
mergea pe Trantor, în loc s mearg pe Terminus?
Anthor ridic din umeri:
A a fusese instruit: s-o lase s plece. El nu
avea cum s nu se supun , în elegi, nu era decât
o unealt . Numai c Arcadia a luat-o pe drumul
cel mai pu in probabil, i cred c este în
siguran . Sau se afl în siguran pân când A
Doua Funda ie va putea modifica planurile luând
în considerare aceast ultim stare de lucruri...
Se opri. Un mic semnal luminos al video-ului
începuse s clipeasc , pe un circuit independent.
Asta însemna prezen a unor tiri de maxim
importan . Darell îl v zu i el, i cu o mi care
mecanic , format de o îndelungat obi nuin ,
porni video-ul. Se trezir la mijlocul unei fraze,
dar înainte ca fraza s se termine, î i d dur
seama c fusese g sit Hober Mallow, sau
ele ei, i c pentru prima oar dup
aproape o jum tate de secol, Funda ia intrase din
nou în r zboi.
Anthor vorbi, printre f lcile încle tate:
În regul , Doctore, ai auzit. Kalgan a atacat;
iar Kalgan-ul este sub controlul celei de-A Doua
Funda ii. Vei lua exemplul fiicei dumitale, i vei
merge pe Trantor?
Nu. Am s risc. R mân.
Doctore Darell, nu e ti la fel de inteligent ca
i fiica dumitale. Stau i m întreb pân unde
putem avea încredere în tine.
Privirea lui lung i calm z bovi o clip asupra
lui Darell. Apoi plec , f s scoat o vorb .
Darell r mase în nesiguran , i aproape în
disperare.
Neluat în seam , video-ul era un caleidoscop
tulbur tor de sunet i imagine, descriind cu
înfrigurare i îri detaliu prima or a r zboiului
dintre Kaigan i undatie.

l7
ZBOI

PRIMARUL Funda iei se frec neglijent peste

rul care forma parc un gard în jurul estei
sale. Oft :
Câ i ani am pierdut! Câte anse am irosit! Nu
acuz pe nimeni, Dr. Darell, dar merit m s fim
învin i.
Darell spuse încet:
Nu v d nici un motiv care s ne aduc
neîncredere în ceea ce va urma, domnule.
Neîncredere! Neîncredere! Pe Galaxie, Dr.
Darell, ce baz avem pentru o alt atitudine? Vino
încoace...
Îl conduse pe Darell aproape cu for a spre
ovoidul limpede care se odihnea gra ios pe câmpul
de for e generat de un mic suport. Primarul îl
atinse cu mâna, i ovoidul începu s str luceasc
în interior... un model tridimensional al dublei
spirale Galactice.
În galben, spuse nervos primarul, avem acele
regiuni ale spa iului care se afl sub controlul
Funda iei; cu ro u, cele care sunt sub controlul
Kalgan-ului.
Ceea ce vedea Darell era o sfer ro ie în
interiorul unui mare pumn galben care îl
înconjura din toate p ile, mai pu in spre centrul
Galaxiei.
Galactografia, spuse primarul, este cel mai
mare du man al nostru. Amiralii nu fac nici un
secret din pozi ia noastr strategic aproape
lipsit de orice anse. Uit -te i tu! Du manul are
linii de comunica ii interne! Este concentrat; ne
poate înfrunta cu la fel de mare u urin , din
orice parte l-am ataca. Se poate ap ra cu un efort
minim. Noi suntem dispersa i. Distan a medie
între sistemele locuite ale Funda iei este de
aproape trei ori mai mare decât cea a Kalgan-ului.
Ca s mergem din Santanni pe Locris, de
exemplu, în actuala configura ie a teritoriilor
noastre, noi ar trebui s facem o c torie de dou
mii cinci sute de parseci. Ei nu ar trebui s
parcurg decât opt sute de parseci...
În eleg, domnule, spuse Darell.
i nu în elegi c asta poate însemna
înfrângerea?
R zboiul nu înseamn doar distan e de
parcurs. Eu spun c nu putem pierde. Este
absolut imposibil
 De ce crezi asta?
Pentru c a a interpretez eu Planul Seldon.
Oh!
Primarul strâmb din buze i î i împreun
mâinile la spate:
Deci i tu te bazezi pe ajutorul mistic al celei
de-A Doua Funda ii.
Nu. Doar pe ajutorul inevitabilului... i al
curajului, i al rezisten ei.
i totu i, în spatele încrederii sale de la
suprafa , se întreba...
Dac ...
Ei bine... Dac Anthor avea dreptate i Kalgan-
ul era o unealt în mâna magilor mentali? Dac
scopul lor era s înfrâng i s distrug Funda ia?
Nu! Nu avea nici un sens!
i totu i...
Zâmbi cu am ciune. Mereu acela i lucru.
Mereu aceea i încercare de a p trunde cu privirea
printr-un granit opac, care pentru du man era
atât de transparent!

Adev rurile galactografice ale situa iei erau

luate în considerare i de c tre Stettin.
Lordul de Kalgan st tea în fa a unui geam n al
modelului Galactic pe care-l priviser primarul i
Darell. Numai c acolo unde primarul se
încruntase, Stettin zâmbea.
Uniforma de amiral str lucea impun tor, în
concordan cu aspectul s u masiv. E arfa
sângerie a Ordinului Catârului, acordat de c tre
fostul Prim Cet ean pe care ase luni dup aceea
îl înl turase cu for a, îi traversa pieptul în
diagonal , de la um rul drept pân la talie.
Steaua de Argint cu Dou Comete i Spade
str lucea puternic pe um rul stâng.
 Vorbea celor ase oameni din statul major, ale
ror uniforme erau mai pu in pompoase decât a
sa, dar nu cu mult, i Primului s u Ministru, slab
i cenu iu... o pat întunecat pierdut într-o
es tur str lucitoare.
Cred c situa ia e clar , spuse Stettin. Ne
putem permite s a tept m. Pentru ei, fiecare zi
de întârziere înseamn o lovitur în moral. Dac
încearc s i apere toate regiunile din teritoriu,
atunci se vor împr tia devenind sub iri, i putem
lovi prin dou atacuri simultane, aici i aici.
Ar în direc ia modelului Galactic... dou
ncii de un alb str lucitor pornind din bila ro ie
i trecând prin pumnul galben care o încercuia,
izolând Terminus-ul într-un sector de cerc îngust.
Astfel, le împ rtim flota în trei p i care pot fi
înfruntate separat. Dac se concentreaz , renun
de bun voie la dou treimi din zona pe care o au
sub st pânire, i risc o posibil rebeliune.
În t cerea care urm nu se auzi decât vocea
Primului Ministru.
Peste ase luni, spuse el, Funda ia va fi cu
ase luni mai puternic . Resursele lor sunt mai
mari, dup cum bine tim cu to ii; armata lor este
mai numeroas ; for a uman este practic
inepuizabil . Poate c o lovitur fulger toare ar fi
mai indicat .
Vocea lui avea, evident, cea mai mic influen
în acea camer . Lordul Stettin zâmbi i f cu un
gest de lehamite:
Cele ase luni sau chiar un an, dac este
nevoie nu ne vor costa nimic. Funda ia nu se
poate preg ti; din punct de vedere ideologic, sunt
incapabili s fac a a ceva. Filozofia lor le spune
A Doua Funda ie îi va salva. Dar nu i de data
asta. Ei, ce zice i?
rba ii din camer frem tar , stingheri i.
 Am senza ia c v lipse te încrederea, vorbi
Stettin cu r ceal . Mai este necesar s v descriu
rapoartele agen ilor no tri din teritoriul Funda iei,
sau s v repet descoperirile Domnului Homir
Munn, agentul Funda iei care acum este în...
h... Serviciul nostru? S suspend m edin a,
domnilor.
Stettin se întoarse în camerele sale, cu un
zâmbet lipit pe fa . Câteodat se îndoia de acest
Homir Munn. Un mototol ciudat, care este cert c
nu s-a inut de promisiunea f cut . i totu i,
ap rea din când în când cu ni te afirma ii
conving toare... mai ales atunci când era prezenta
i Callia.
Zâmbetul se l i. La urma urmei, nebuna asta
gr san era i ea util la ceva. Uite, cu lingu irile
ei scotea mai multe de la Munn decât ar fi putut el
s-o fac , i cu mai pu in b taie de cap. Ce-ar fi
i-o paseze lui Munn? Se încrunt . Callia. Ea, i
gelozia ei tâmpit . Spa iule! Dac ar fi avut-o pe
fata lui Darell... De ce nu i-a transformat
âna în pulbere, ca pedeaps pentru fapta ei?
Nu reu ea deloc s pun degetul pe motiv.
Poate din cauz c se descurca cu Munn. Iar el
avea nevoie de Munn. De exemplu, Munn a
demonstrat c nu exist o A Doua Funda ie, cel
pu in din punctul de vedere al Catârului. Amiralii
lui aveau nevoie de aceast asigurare.
I-ar fi pl cut s fac publice aceste descoperiri,
dar era mai bine s lase Funda ia s i fac iluzii
vor fi ajuta i. De fapt, nu Callia a fost cea care
l-a sf tuit astfel? Ba da. A spus c ...
Oh, ce prostie! Ea n-ar fi fost în stare s spun
nimic.
i totu i...
Scutur din cap ca s scape de gânduri i î i
continu drumul.
 l8
FANTOMA UNEI LUMI

TRANTOR era o lume ruinat , acum în

regenerare. A ezat ca un diamant ofilit în mijlocul
unei aglomera ii nemaiîntâlnite de sori, în centrul
Galaxiei în gr mezile i ciorchinii de stele
înghesuite de-a valma visa, pe rând, la trecut i
la viitor.
Au fost vremuri când din carcasa sa metalic î i
întinsese tentaculele nev zute ale puterii pân la
marginea Galaxiei. Fusese un întreg ora ,
ad postind o sut de miliarde de administratori;
cel mai puternic ora -capital care a existat
vreodat .
Pân când degradarea Imperiului l-a ajuns în
cele din urm i pe el. În Marele Jaf de acum un
secol, tentaculele sale vl guite au fost strâmbate,
sucite, i distruse pentru totdeauna. În ruina
distrug toare a mor ii, carcasa metalic ce
înconjura planeta s-a zbârcit i s-a mototolit
devenind o parodie dureroas a propriei sale foste
re ii.
Supravie uitorii au sfâ iat înveli ul i l-au
vândut altor planete, contra semin e i vite. Solul
era din nou sub cerul liber, i planeta se întoarse
la începuturi. În avântul pe care-l luau zonele cu
agricultur primitiv , î i uit trecutul complicat i
maiestuos.
Sau ar fi dorit s uite, dar mai existau
construc ii grandioase care î i îndreptau spre cer
ruinele masive, într-o t cere amar i demn .
Arcadia privea cu inima înfiorat marginea
metalic a orizontului. Satul în care tr iau Palverii
nu era pentru ea decât o îngr deal de case...
mici i primitive. Câmpurile care îl înconjurau
erau galben-aurii, acoperite cu grâu.
Dar acolo, imediat dincolo de orizont, se afla
amintirea trecutului, str lucind înc într-o
splendoare ne tirbit i luminând ca focul acolo
unde soarele Trantor-ului îl prindea în razele sale.
În cele câteva luni de când sosise pe Trantor,
fusese acolo o dat . Se plimbase pe trotuarul lui
continuu, i se aventurase în cl dirile t cute i
pr fuite, unde lumina intra printre pere ii spar i i
cr pa i.
Acolo fusese o suferin pe care aproape c
puteai pune mâna. Fusese o blasfemie.
Plecase, cu pa ii r sunând în fug , pân când
ajunse din nou pe p mânt moale.
Apoi nu mai reu i decât s priveasc înapoi, cu
dor. Nu îndr znea s mai tulbure înc o dat acea
lini te impun toare.
Se n scuse undeva în lumea asta... în
apropierea vechii Biblioteci Imperiale, care era cel
mai autentic loc de pe Trantor. Cel mai venerat
dintre locurile venerate; cel mai sfânt dintre
locurile sfinte! Din toat aceast lume, doar ea
supravietuise Marelui Jaf, i de un secol încoace
sese întreaga i neatins ; sfidând universul.
Acolo au esut Hari Seldon i grupul s u
urzeala fantastic . Acolo a descoperit Ebling Mis
secretul, i a r mas înm rmurit într-o imens
surpriz , pân când a fost ucis spre a nu-l
divulga.
Acolo, la Biblioteca Imperial , au tr it bunicii ei
timp de zece ani, pân când Catârul a murit, i s-
au putut reîntoarce în ren scânda Funda ie.
Acolo, la Biblioteca Imperial , s-a întors
propriul ei tat împreun cu mireasa sa, pentru a
descoperi înc o dat A Doua Funda ie, dar a
 uat. Acolo s-a n scut ea, i a murit mama ei.
I-ar fi pl cut s viziteze Biblioteca, dar Preem
Palver d duse din capul s u rotund: „E departe,
Arkady, la mii de kilometri, i aici sunt atât de
multe de f cut... În plus, n-ar avea nici un rost s -
i pierzi vremea pe acolo. tii, e ca un mormânt..."
Dar Arcadia tia c el nu avea nici un chef s
viziteze Biblioteca; era la fel ca i cu palatul
Catârului. Exista acea team supersti ioas a
pigmeilor din prezent fa de vestigiile uria ilor din
trecut.
Totu i, ar fi fost urât din partea ei ca numai
pentru atât s -i poarte pic omule ului, care de
altfel era foarte amuzant. Se afla de trei luni pe
Trantor, i în tot acest timp, el i nevast -sa
Tata i Mama se purtaser minunat cu ea...
i care era r splata pe care le-o oferea? P i,
uite, îi implica i pe ei în nenorocire, împreun cu
ea. Îi avertizase c era c utat , poate spre a fi
omorât ? Nu! Îi l sase s i asume rolul de
protectori, un rol probabil mortal.
Con tiin a o mustra insuportabil... i totu i,
avusese de ales?
Coborî nehot rât pe sc ri, pentru a lua micul
dejun. Vocile ajunser pân la ea.
Preem Palver î i aplec ceafa groas i î i ag
ervetul de guler. Se întinse cu o satisfac ie
nedisimulata dup ou le f cute ochiuri.
Am fost ieri în ora , Mam , spuse el.
Mânuia cu sârg furculi a i aproape c î i
înfunda cuvintele în gura înc toare.
i ce mai e prin ora , Tat ? întreb Mama
nep toare.
Se a ez , privi masa cu un ochi critic, apoi se
ridic din nou dup sare.
Aaa, nu e prea bine. A venit o nav dinspre
Kalgan i a adus ziare de-acolo. E r zboi.
 R zboi! A a deci! Foarte bine, las -i s i
sparg capetele, dac nu au nici un pic de minte
în untru. i-a venit salariul? Tat , î i spun înc o
dat . Spune-i b trânului Cosker c asta nu-i
singura cooperativ din lume. Este destul de r u
î i d ni te bani de mi se face ru ine s
povestesc prietenelor, dar m car ar putea s te
pl teasc la timp.
Timp; bani, spuse Tata iritat. Ascult , hai s
nu mai discut m chestii din astea la micul dejun,
-mi r mâne mâncarea în gât.
i în timp ce spunea asta, d du gata o felie de
pâine pr jit cu unt. Ad ug , pu in mai potolit:
Lupta se duce între Kalgan i Funda ie.
Dureaz de dou luni.
i repezi mâinile una spre alta, într-o
caraghioas mimare a unei b lii spa iale.
Aha. i care-i situa ia?
Proast pentru Funda ie. P i, ai fost i tu pe
Kalgan i ai v zut; peste tot numai solda i. Ei erau
preg ti i. Funda ia nu era preg tit , a a c ...
pufff!
i deodat Mama l jos furculi a, uierând
printre din i:
Neghiobule!
H ?
Netotule! Tot timpul î i merge gura.
Ar repede cu degetul i atunci când Tata
arunc privirea peste um r, o z ri pe Arcadia
împietrit în cadrul u ii.
Funda ia este în r zboi? spuse ea.
Tata o privi neajutorat pe Mama, apoi
încuviin .
i pierd?
Din nou un semn c da.
Arcadia sim i o ghear înfipt în gât, i se
apropie încet de mas .
 S-a terminat? opti ea.
S se termine? repet Tata cu o fals
însufle ire. Cine a spus c s-a terminat? Multe
lucruri se pot întâmpla în r zboi. i... i...
Stai jos, drag , spuse Mama pe un ton
mângâietor. Nimeni nu ar trebui s poarte discu ii
înainte de micul dejun. Nu e bine s stai cu
stomacul gol.
Dar Arcadia nu o lu în seam :
Kalganienii au ajuns pe Terminus?
Nu, spuse Tata cu seriozitate. Ve tile sunt de
pt mâna trecut , i Terminus se lupt înc .
Serios, î i spun adev rul. Iar Funda ia este în
continuare puternic . Vrei s i aduc ziarele?
Da!
Le citi în timp ce mânca... ceea ce mai putea
mânca din micul ei dejun, i ochii i se înce au
pe m sur ce trecea timpul. Santanni i Korell
fuseser pierdute f lupt . O escadr a
armatei Funda iei fusese prins în capcan în
întunecatul sector Ifni i distrus pân la aproape
ultima nav .
Iar acum Funda ia se retr sese din nou în
nucleul de Patru Regate... Regatul ini ial, înfiin at
de c tre Salvor Hardin, primul primar. Dar lupta
în continuare... ar mai putea exista o ans ... i
orice s-ar întâmpla, trebuie s i anun e tat l.
Trebuie s ajung cumva la urechea lui. Trebuie!
Dar cum? Îi st tea în cale un r zboi.
Dup micul dejun, îl întreb pe Tata:
Pleca i curând într-o misiune, Domnule
Palver?
Tata st tea la soare, în scaunul de pe peluza
din fa . O igar groas ardea mocnit între
degetele sale. Sem na cu un mops în stare de
beatitudine.
O misiune? repet el lene . Cine tie? Dar ce-
 i veni s aduci vorba despre noi misiuni? Te
plictise ti?
Eu? Nu, îmi place aici. Sunte i foarte buni cu
mine, dumneavoastr i Doamna Palver.
El flutur cu mâna înspre ea: ei, i tu acum!
M gândeam la r zboi, spuse Arcadia.
Dar nu te mai gândi la el. Ce po i tu faci?
Dac tot nu po i ajuta cu nimic, de ce s te mai
fr mân i?
M gândeam c Funda ia a pierdut multe
dintre lumile ei agricole. Probabil c hrana s-a
ra ionalizat.
Tata p rea stânjenit:
Nu- i face griji. O s fie în regul .
Ea nici nu asculta:
A vrea s le duc ni te mâncare, asta a vrea.
ti i, dup ce Catârul a murit i Funda ia s-a
sculat, Terminus a r mas izolat o vreme i
Generalul Han Pritcher, care i-a succedat o scurt
perioad Catârului, i-a asediat. Hrana era cumplit
de pu in i tata mi-a spus c tat l lui i-a spus c
mâncau numai amino-acizi concentra i i usca i,
care aveau un gust groaznic. P i, un ou costa
dou sute de credite. Apoi au spart blocada chiar
la timp, i au venit nave cu mâncare dinspre
Santanni. Trebuie s fi fost ni te vremuri
îngrozitoare. Probabil c acela i lucru se întâmpl
i acum.
Urm o pauz , apoi Arcadia spuse din nou:
ti i, pun pariu c Funda ia ar fi acum
dispus s pl teasc hrana la pre uri de
contraband . Dublu, sau triplu, sau mai mult.
Uite, de exemplu, dac o cooperativ de-aici, de pe
Trantor, ar face ea treaba asta, ar putea pierde
câteva nave, dar pun pariu c înainte ca r zboiul
se termine ar ajunge milionar . Comercian ii
Funda iei din trecut f ceau mereu lucrul sta.
Cum se isca un r zboi, veneau ei i riscau,
vânzând ceea ce se cerea mai mult. i scoteau
dou milioane de credite dintr-o singur
torie... profit. Cu înc rc tura unei singure
nave.
Tata tres ri. igara se stinsese, neluat în
seam .
O afacere bun , asa-i. Hm-m-m... Dar
Funda ia este a a de departe...
Ooo, tiu. Cred c de-aici nu se prea poate.
Dac a i lua un vas de linie, probabil c nu a i
putea ajunge mai departe de Massena sau
Smushyk, iar dup aceea va trebui s închiria i o
nav mic de cercetare, sau ceva asem tor,
pentru a v strecura printre linii.
Tata f cea calcule, frecându- i p rul.
Dou s pt mâni mai târziu, preg tirile pentru
misiune erau încheiate. Mama îl oc râse aproape
tot timpul... Mai întâi, pentru înc ânarea
incurabil cu care f cea curte sinuciderii. Apoi,
pentru înc ânarea incredibil cu care refuza s
o lase s vin cu el.
Mam , spuse Tata, de ce te compor i ca o
ca b trân ? Nu te pot lua. Asta-i treab de
rbat. Ce crezi c e r zboiul? Distrac ie? Joc
pentru copii?
Atunci tu de ce te duci? Ce, tu ti b rbat?
Neghiobule... cu un picior i o jum tate de mân
în groap . Las -i pe al ii mai tineri s mearg ...
nu un gr san chelios ca tine.
Nu sunt chelios, replic Tata cu demnitate.
Am p r din bel ug. i de ce s nu m ocup eu de
treaba asta? Cum adic , un tân r? Ascult , am
putea câ tiga milioane!
Ea tia, i se potoli.
Înainte de plecare, Arcadia se întâlni cu el.
Pleca i pe Terminus? întreb ea.
 De ce nu? Chiar tu spuneai c au nevoie de
pâine, de orez, i de cartofi. Foarte bine, o s
închei o afacere cu ei i au s primeasc ceea ce
au nevoie.
Bine, atunci... am o rug minte: Dac merge i
pe Terminus, pute i s v întâlni i cu tat l meu?
Fata Tatei se încre i i se topi în compasiune:
Ooh... trebuia s a tept s vii tu s -mi spui!
Sigur, am s m întâlnesc cu el. Am s -i spun c
ti s toas , c totul este în regul , i c atunci
când r zboiul se va sfâr i, te voi duce înapoi la el!
Mul umesc. S v spun cum da i de el.
Numele lui este Dr. Toran Darell i locuie te în
Stanmark, imediat cum ie i din Terminus City.
Pute i lua un aero-taxi pentru a ajunge la el.
Adresa este 55 Channel Drive.
Stai s -mi notez.
Nu, nu.
Arcadia întinse bra ul, oprindu-l.
Nu trebuie s nota i nimic. Trebuie s ine i
minte... i s -l g si i f ajutorul nim nui.
Tata p ru nedumerit. Apoi d du din umeri:
Bine. Adresa este 55 Channel Drive în
Stanmark, imediat ce ie i din Terminus City, i
ajung acolo cu aero-taxiul. În regula?
i înc ceva.
Da?
Vre i s -i transmite i ceva din partea mea?
Sigur.
Vreau s v spun la ureche.
Palver î i aplec obrazul gras spre ea, i oapta
trecu de la fat înspre el. Apoi f cu ochii rotunzi:
Asta vrei s -i spui? Dar n-are nici un în eles.
El o s tie ce înseamn . Spune i-i c a a am
zis eu i c am mai spus c o s i dea el seama
ce înseamn . i s nu schimba i nimic. N-o sa
uita i?
 Cum a putea uita? Cinci cuvinte mititele.
Uite...
Nu, nu!
Se apleca i se ridica, din cauza intensit ii cu
care î i tr ia emo iile:
Nu repeta i. S nu mai repeta i la nimeni
altcineva. Doar tat lui meu. Promite i-mi.
Tata d du iar i din umeri:
Promit! În regul !
În regul , spuse i ea cu triste e.
i în timp ce parcurgea distan a pân la aero-
taxiul care îl a tepta s -l duc la cosmoport, se
întreb dac nu cumva îi semnase condamnarea
la moarte. Se întreb dac avea s -l mai vad
vreodat .
Nici nu mai îndr znea s intre din nou în cas ,
dea ochii cu blânda, buna Mam . Poate c
atunci când o s se termine totul, o s se sinucid
pentru r ul f cut acestei familii.

l9
SFÂR ITUL R ZBOIULUI

QUORISTON, B LIA DE LA ... Consumat pe

9.l7.377 E. F. între for ele Funda iei i cele ale
Lordului Stettin de Kalgan, a fost ultima b lie
importanta a Inter-Regnum-ului.
ENCICLOPEDIA
GALACTICA

JOLE TURBOR, în noul s u rol de corespondent

de r zboi, se trezi îmbr cat în uniform de
armat , i chiar îi pl cu. Se bucura c putea
transmite din nou pe calea undelor, i o parte din
neputin a cumplit a luptei zadarnice împotriva
celei de-A Doua Funda ii îl p si, f când loc
emo iilor unui alt fel de b lii, cu nave adev rate
i cu oameni obi nui i.
Ca s facem pu in filozofie, putem spune c
Funda ia nu se remarcase prin victorii, dar mai
avea înc anse. Dup ase luni, nucleul tare al
Funda iei era neatins, i nucleul tare al Flotei
exista înc . Cu noile complet ri f cute de la
începutul r zboiului, era la fel de puternic
numeric, i chiar mai puternic din punct de
vedere tehnic, decât înainte de înfrângerea de la
Ifni.
Între timp, ap rarea planetei fusese înt rit ;
for ele armate mai bine antrenate; administra ia
cea totul pentru a fi mai eficient ... iar mare
parte din flota Kalganian de cucerire fusese
avariat încercând s ocupe teritoriul „cucerit".
În acel moment, Turbor era cu Flota A Treia, la
marginea sectorului Anacreonian. Conform tacticii
lui, de a încerca s prezinte „r zboiul omului
simplu", lua un interviu lui Fennel Leemor,
Inginer Clasa A Treia, voluntar.
Vorbe te-ne ceva despre tine, marinare,
spuse Turbor.
N-am prea multe de spus.
Leemor târ i picioarele. Fa a îi fu acoperit de
un zâmbet slab i sfios, ca i cum ar fi putut
vedea milioanele de oameni care, cu siguran a, îl
priveau în acel moment.
Sunt din Locris. Am o slujb într-o fabric de
aero-mobile; ef de sec ie, leaf bun . Sunt
torit: am doi copii, dou fete. Auzi i, n-a
putea s le spun ceva, a putea... dac m
ascult ?
D -i drumul, marinare. Video-ul e al t u.
Doamne, mul umesc.
Spuse, poticnindu-se:
 Bun , Milla, în caz c m ascul i, eu sunt
bine. Ce face Sunni? i Tomma? M gândesc la voi
mereu, i poate c vin într-o permisie dup ce ne
întoarcem în port. Am primit pachetul t u cu
mâncare, dar îl trimit înapoi. Noi mânc m bine,
dar am auzit c civilii o duc cam greu. Cam asta
ar fi tot.
Am s-o caut cu prima ocazie când ajung pe
Locris, marinare, spuse Turbor, i am s m
asigur c nu st prost cu mâncarea. În regul ?
Tân rul zâmbi larg i d du din cap:
Mul umesc, Domnule Turbor. A aprecia mult
acest lucru.
Perfect. Acum mai spune-ne... E ti voluntar,
nu-i a a?
Sigur c da. Dac m provoac cineva la
taie, n-o s stau s a tept s m terfeleasc . M-
am înrolat chiar în ziua în care am auzit despre
Hober Mallow.
Iat un suflet mare. Ai participat la multe
lii? Am remarcat c por i dou stele de
lie.
Puah! scuip marinarul. Alea n-au fost
lii, au fost urm riri. Kalganienii nu lupt
decât dac au anse de cinci la unu sau mai mult
în favoarea lor. i chiar i atunci, lovesc pe la
margini i încearc s ne distrug nav cu nav .
Un v r de-al meu a fost la Ifhi, i s-a aflat într-o
nav care a sc pat, b trâna Ebling Mis. Spunea c
i acolo a fost la fel. Au venit cu Flota Principal
împotriva unui regiment al diviziei noastre. i
pân n-au r mas decât cinci nave de-ale noastre,
au stat ascun i în loc s se bat . Am doborât de
dou ori mai multe nave de-ale lor în acea lie.
Deci crezi c vom câ tiga r zboiul?
Pun pariu; mai ales c acum nu ne mai
retragem. Iar dac lucrurile se vor înr ut i,
atunci m a tept s intervin A Doua Funda ie.
Mai avem înc Planul Sefdon... i tiu i ei acest
lucru.
Buzele lui Turbor se curbar o idee:
Deci te bazezi pe A Doua Funda ie?
spunsul veni, sincer surprins:
P i, nu toat lumea se bazeaz ?

Dup emisiune, Subofi erul Tippellum intr în

camera lui Turbor. Îi întinse corespondentului o
igaret i î i împinse cascheta pe spate, într-un
echilibru foarte instabil.
Am prins un suspect, spuse el.
Da?
Un tip micu , i cam aiurea. Pretinde c este
neutru... c are imunitate diplomatic . S auzi i
nu crezi! Ai no tri nu prea tiu ce s fac cu el.
Îl cheam Palvro, Palver, sau a a ceva, i spune c
e din Trantor. Pe Spa iu, nu tiu ce caut într-o
nav de r zboi.
Dar Turbor se ridic în pozi ie ezând, i l
deoparte somnul pe care avea de gând s -l trag .
i aducea foarte bine aminte de ultima discu ie cu
Darell, a doua zi dup ce fusese declarat r zboiul,
i se d du jos din pat.
Preem Palver, spuse el.
Era o afirma ie.
Tippellum se opri i l fumul s i se preling
pe la col urile buzelor.
Pe Spa iu, spuse el, de unde ti i?
Nu conteaz . Pot s -l v d?
Pe Spa iu, nu tiu. B trânul îl ine pentru
interogatoriu în propria lui camer . Toat lumea
i închipuie c e spion.
Spune-i b trânului c îl cunosc, dac
prizonierul nu minte în privin a identit ii sale.
Îmi asum responsabilitatea.

pitanul Dixyl din avangarda Flotei A Treia

privea cu insistent Marele Detector. Nu exista
nav care s nu fie o surs de radia ie
subatomic ... chiar dac st tea ca o mas inert .
i fiecare focar de astfel de radia ie era ca o
scânteie în câmpul tridimensional.
Fiecare dintre navele Funda iei fusese verificat
i nici o scânteie nu fusese omis , dup prinderea
micu ului spion care pretindea c este neutru.
Nava aceea din afar a creat pentru o vreme
agita ie în biroul C pitanului. Putea fi necesar
schimbarea rapid a tacticii. Ceea ce i f cea...
E ti sigur c ai în eles? întreb el.
Comandantul Cenn încuviin :
Am s merg cu escadra prin hiperspatiu:
raza, l0,00 parseci; teta, 286,52 grade; fi, 84,15
grade. M întorc la baz la T330. Absen : 11,83
ore.
Perfect. Ne vom baza pe o întoarcere precis ,
atât în timp cât i în spa iu, în elegi?
Da, c pitane!
i privi ceasul de la mân :
Navele mele vor fi gata la 0140.
Bine, spuse C pitanul Dixyl.
Escadra Kalganian nu era în raza de detec ie,
dar va fi în curând. Avea informa ii despre acest
lucru, i erau informa ii independente. F
escadra lui Cenn, for ele Funda iei vor fi puternic
cople ite, dar c pitanul era foarte încrez tor.
Foarte încrez tor.

Preem Palver privi cu am ciune în jurul lui.

Mai întâi la amiralul înalt i sl nog; apoi la
ceilal i, to i în uniform ; i acum la ultimul venit,
mare i zdrav n, cu gulerul descheiat i f
cravat spre deosebire de ceilal i i care
spunea c vroia s -i vorbeasc .
Îmi dau perfect seama, amirale, spunea Jole
Turbor, de implica iile serioase, dar î i spun c
dac mi se permite s vorbesc cu el câteva
minute, s-ar putea s rezolv aceast enigm .
Exist vreun motiv pentru care nu po i s -l
interoghezi în prezen a mea?
Turbor strânse buzele i se înc âna.
Amirale, spuse el, de când am fost ata at
navelor tale, Flota A Treia are o pres excelent .
Po i s pui oameni dincolo de u , dac vrei, i te
po i întoarce în cinci minute. Dar, între timp f -mi
i mie un pic pe plac, i rela iile tale cu publicul
nu vor avea de suferit. M în elegi?
Da, îl în elegea.
Dup ce r maser singuri, Turbor se întoarse
spre Palver i spuse:
Repede... spune-mi numele fetei pe care ai
pit-o.
Palver nu fu în stare decât s se holbeze, i s
scuture din cap.
F prostii, spuse Turbor. Dac nu r spunzi,
ti spion. Iar în vremuri de r zboi spionii sunt
executa i f proces.
Arcadia Darell! rosti Palver pe ner suflate.
a deci! Perfect. Este teaf ?
Palver încuviin .
Ar fi bine s fii sigur, altfel o s-o p ti.
Este s toas , în siguran absolut , spuse
încet Palver.
Amiralul se întoarse:
Ei?
Omul nu este spion, domnule. Pute i s
crede i ceea ce v spune. Garantez eu pentru el.
 Serios?
Amiralul se încrunt :
Deci reprezint o ferm cooperatist de pe
Trantor care dore te s realizeze un acord
comercial cu Terminus pentru livrare de grâne i
cartofi. Bine, perfect, dar nu poate pleca acum.
De ce nu? întreb repede Palver.
Pentru c suntem în mijlocul unei b lii.
Dup ce se termin presupunând c mai
mânem în via te vom duce pe Terminus.

Flota Kalganian r spândit în spa iu detecta

navele Funda iei de la o distan incredibil , i fu
ea îns i detectat . Str lucind fiecare ca ni te
licurici în Marele Detector al celeilalte, cele dou
flote se apropiau prin vid.
Amiralul Funda iei se încrunt i spuse:
Asta este lovitura lor decisiva. Ia uite câ i
sunt. Totu i, îi vom nimici, dac deta amentul lui
Cenn î i face datoria.
Comandantul Cenn plecase cu câteva ore mai
înainte la prima detectare a inamicului. Acum
nu mai aveau cum s schimbe planul. Ori mergea,
ori nu mergea, dar amiralul se sim ea foarte bine.
Ca i ofi erii. Ca i oamenii s i.
Privi din nou licuricii.
Ca un balet mortal, în forma ie precis ,
str luceau.
Flota Funda iei se trase u or înapoi. Trecur
câteva ore i flota vir încet, atr gând inamicul i
deviindu-l de pe traseu, din ce în ce mai mult.
În mintea celor care f cuser planul, exista un
volum în spa iu care trebuia ocupat de vasele
Kalganiene. Flota Funda iei se strecur afar din
acel volum; intrar Kalganienii. Cei care d dur
ias din nou, fur ataca i, brusc i s lbatic. Cei
din interior r maser neatin i.
Totul depindea de lipsa de ini iativ a vaselor
Lordului Stettin... de dorin a lor de a r mâne
acolo unde nu ataca nimeni.

pitanul Dixyl î i privi ceasul de la mân cu

sânge rece. Era l3l0.
Mai avem dou zeci de minute, spuse el.
Locotenentul de lâng el aprob , încordat:
Totul pare bine pân acum, c pitane. Am
„împachetat" mai mult de nou zeci la sut dintre
ei. Dac îi putem ine a a...
Da! Dac ...
Navele Funda iei înaintau din nou... foarte
încet. Nu suficient de repede pentru a determina o
retragere a Kalganienilor, dar suficient de repede
pentru a descuraja orice înaintare din partea lor.
Ace tia preferar s a tepte.
Iar minutele treceau.
La l325, sirena amiralului r sun în aptezeci
i cinci de vase ale Funda iei, i acestea se
îndreptar cu accelera ie maxim spre flancul din
fa al flotei Kalganiene, care num ra trei sute de
nave. Scuturile Kalganiene intrar în ac iune, i
puternicele fascicole de energie pornir ca
fulgerele. Fiecare dintre cele trei sute de nave se
concentr în aceea i direc ie, spre atacatorii
nebuni, care se n pusteau hot râ i, impasibili,
i...
La l330, cincizeci de nave conduse de
Comandantul Cenn ap rur de nic ieri, f când un
singur salt prin hiperspatiu, într-un loc precis i
la un moment dinainte calculat... repezindu-se cu
o furie distrug toare în spatele liniilor Kalganiene,
luate pe nepreg tite.
Capcana func ionase perfect.
 Kalganienii aveau în continuare num rul de
partea lor, dar nu mai aveau chef s numere.
Prima lor grij era s scape, i inând cont c se
rupseser din forma ie, erau cu atât mai
vulnerabili, în timp ce inamicul st tea grupat.
Dup o vreme, totul lu propor ia unei vân tori
de obolani.
Din trei sute de nave Kalganiene, nucleul i
mândria flotei, de-abia aizeci sau mai pu ine
ajunser pe Kalgan, multe într-o stare de avarie
iremediabil . Pierderea Funda iei era de opt nave
dintr-un total de o sut dou zeci i cinci.

Preem Palver ateriza pe Terminus la apogeul

rb torii. Fu pu in luat pe sus de valul de
entuziasm, dar înainte de a p si planeta
îndeplini dou lucruri i primi o rug minte.
Cele dou lucruri îndeplinite erau: l) finalizarea
unui acord prin care cooperativa lui Palver urma
livreze în urm torul an câte dou zeci de
înc rc turi pe lun constând din diverse produse
alimentare, la pre de r zboi, f îns s se mai
confrunte cu riscul r zboiului, mul umit recentei
lii, i 2) transmiterea, spre urechea Doctorului
Darell, a celor cinci cuvinte pronun ate de
Arcadia. Pre de un moment, Darell îl privi cu
ochii goi, apoi î i formul rug mintea. Trebuia s
duc un r spuns Arcadiei. Lui Palver îi pl cu; era
un r spuns simplu i avea sens. Spunea a a:
„Acum întoarce-te. Nu va mai fi nici un pericol."

Lordul Stettin sim ea o turbare frustrat . S i

vad fiecare arm sf râmându-i-se în mâini; s
simt substan a tare a puternicei sale ma ini
militare împr tiindu-se ca ni te a chii
blestemate... asta ar fi transformat indiferen a
oricui în uvoi de lav . i totu i, nu mai avea ce
face. tia asta.
De câteva s pt mâni, nu mai dormea bine. Nu
se b rbierise de trei zile. Anulase toate audien ele.
Amiralii erau l sa i de capul lor, i nimeni nu tia
mai bine decât Lordul de Kalgan c va trece foarte
pu in timp pân s se confrunte cu o rebeliune
intern , f a mai fi nevoie s sufere vreo
înfrângere în r zboiul cu Funda ia.
Lev Meirus, Primul Ministru, nu-i era de nici un
ajutor. St tea acolo, calm i indecent de b trân,
cu degetul sub ire i nervos mângâind ca
întotdeauna linia curb dintre nas i b rbie.
Ei? strig Stettin la el. Fii i tu de folos în
vreun fel. St m aici învin i, în elegi? Învin i! i de
ce? Eu nu tiu. Te las pe tine s -mi spui. Eu nu
tiu de ce. Tu tii?
Cred c da, spuse calm Meirus.
Tr dare!
Cuvântul ie i calm, i celelalte cuvinte urmar
la fel de calm:
Ai tiut de tr dare, i ai t cut din gur . L-ai
slujit pe neghiobul aruncat de mine din scaunul
de Prim Cet ean, i crezi c -l po i sluji i pe
obolanul scârbos care m-ar putea înl tura. Dac
a ai f cut, am s i scot m runtaiele i am s le
pr jesc în fa a ochilor t i, cât înc mai tr ie ti.
Meirus era neimpresionat:
Am încercat s v împ rt esc îndoielile mele,
nu o dat , ci de mai multe ori. Vi le-am b gat cu
for a în urechi dar a i preferat s asculta i de
sfatul altora, pentru ca v umfla mai bine ego-ul.
Lucrurile s-au petrecut nu cum m-am temut eu, ci
chiar mai r u. Dac nu v intereseaz s m
asculta i acum, spune i, domnule, i voi pleca. Iar
atunci când va sosi momentul, îl voi sluji pe
succesorul dumneavoastr , a c rui prim
mi care, sunt sigur, va fi s semneze un tratat de
pace.
Stettin îl fixa cu ochi ro ii, cu pumnii uria i
încle tându-se i descle tându-se:
Vorbe te, trântor cenu iu. Vorbe te!
V-am spus adesea, domnule, c nu sunte i
Catârul. Pute i comanda nave i arme, dar nu
pute i comanda min ile oamenilor dumneavoastr .
da i seama, domnule, cu cine lupta i? V
lupta i cu Funda ia, care nu a fost niciodat
înfrânt ... cu Funda ia, care este protejat de
Planul Seldon... cu Funda ia, al c rei destin este
formeze un nou Imperiu.
Nu exist nici un Plan. Nu mai exist . A a a
spus Munn.
În cazul sta, Munn se în eal . i chiar dac
ar avea dreptate, ce mare lucru? Dumneavoastr
i cu mine, domnule, nu suntem poporul. B rba ii
i femeile de pe Kalgan i de pe lumile supuse
Kalgan-ului cred cu t rie în Planul Seldon, la fel
ca to i locuitorii acestui cap t de Galaxie. Aproape
patru sute de ani de istorie ne-au înv at c
Funda ia nu poate fi înfrânt . Nici regatele, nici
zboinicii, nici vechiul Imperiu Galactic nu au
putut-o face.
Catârul a f cut-o.
Exact, dar el era deasupra calculelor... iar
dumneavoastr nu sunte i. i, ce-i mai r u,
oamenii tiu nu sunte i. A a c vasele
dumneavoastr merg la lupt oarecum temându-
se. es tura imaterial a Planului Seldon st
deasupra lor, a a c sunt pruden i i se uit bine
înainte de a ataca, punându- i cam multe
întreb ri. Pe când de cealalt parte, aceea i
tes tur imaterial îl umple pe du man cu
încredere, îi elimin frica, îi men ine moralul
ridicat, chiar dac mai devreme a luat b taie. De
ce nu? Funda ia a fost întotdeauna învins la
început, i întotdeauna a câ tigat la sfâr it. i
moralul dumneavoastr , domnule? Pretutindeni
sunte i pe un teritoriu du man. Coloniile
dumneavoastr nu au fost invadate, i în
continuare nu sunt în pericol de a fi invadate... cu
toate astea sunte i înfrânt. Nici m car nu crede i
în posibilitatea victoriei, pentru c ti i c nu ave i
nici o ans . Pleca i-v , deci, altfel ve i fi
îngenuncheat. Pleca i-v de bun voie i mai
pute i salva ceea ce a r mas. V-ati bazat pe metal
i pe energie, iar ele v-au sprijinit cât au putut. A i
neglijat mintea i moralul, iar acestea v-au
sit. Acum, asculta i-mi sfatul. Îl ave i pe omul
sta din Funda ie, Homir Munn. Elibera i-l.
Trimite i-l înapoi pe Terminus iar el va duce
ofertele dumneavoastr de pace.
Din ii lui Stettin scrâ nir în spatele buzelor
albe, strânse. Dar parc mai avea de ales?
În prima zi a noului an, Homir Munn p si
înc o dat Kalgan-ul. Trecuser mai mult de ase
luni de când plecase de pe Terminus, i între timp
se stârnise i se stinsese un r zboi.
Venise singur, dar pleca cu escort . Venise ca
un simplu om; de i neacreditat, se întorcea ca un
veritabil ambasador al p cii.
Dar ceea ce se schimbase cel mai mult era fosta
lui îngrijorare cu privire la A Doua Funda ie. Acest
gând îl t cu s râd . i î i imagin cu lux de
am nunte momentul în care le va demonstra
tuturor, Doctorului Darell, tân rului acela energic
i iste , Anthor...
El aflase. El, Homir Munnr aflase în sfâr it,
adev rul.
 20
„EU AM AFLAT..."

LUI HOMIR, ultimele dou s pt mâni ale

zboiului Stettinian nu i se p rur deloc
insuportabile, în neobi nuita sa func ie de
Mediator Extraordinar, se trezi în centrul
afacerilor interstelare. Avea un rol pe care nu-l
putea considera decât pl cut.
Nu mai avur loc b lii importante doar
câteva înc ier ri accidentale care nu contau deloc
i termenii tratatului fur stabili i f ca
Funda ia s fac multe concesii. Stettin î i p str
func ia, dar aproape nimic altceva. Armata îi era
la p mânt; posesiunile sale din afara sistemului
de re edin î i câ tigar autonomia i î i
permiser s aleag , dup cum doreau, între a se
întoarce la statutul anterior, independen
deplin , sau intrarea în confedera ia Funda iei.
Oficial, r zboiul lu sfâr it pe un asteroid din
sistemul stelar al Terminus-ului, sediul celor mai
vechi baze navale ale Funda iei. Lev Meirus semn
pentru Kalgan, iar Homir privi plin de interes.
În toat aceast perioad , nu se v zu nici cu
Doctorul Darell, nici cu ceilal i. Dar nu avea
importan . Ve tile pe care le aducea puteau s
mai a tepte... i, ca întotdeauna, zâmbi la acest
gând.

Dr. Darell se întoarse pe Terminus la câteva

pt mâni dup ziua VK, (Ziua Victoriei asupra
Kalgan-ului), i chiar în acea sear locuin a sa
servi ca loc de întâlnire pentru cei cinci b rba i
care, cu zece luni mai devreme, schi aser primele
planuri.
 bovir asupra cinei i apoi asupra vinului, ca
i cum ezitau s se întoarc la vechiul subiect.
Jole Turbor, privind concentrat cu un singur
ochi în profunzimile purpurii ale paharului de vin,
mai degrab murmur decât spuse:
Ei bine, Homir, v d c acum e ti un om
priceput. Ai aranjat bine treburile.
Eu?
Munn râse zgomotos i vesel. Din anumite
motive, nu se mai bâlbâia de luni de zile.
Eu n-am nici un merit. Arcadia este cea care
a aranjat totul. Apropo, Darell, ce mai face? Am
auzit c se întoarce de pe Trantor, nu-i a a?
Ai auzit bine, spuse încet Darell. Nava ei o s
ancoreze într-o s pt mân .
Privi pe furi la ceilal i, dar nu se puteau auzi
decât exclama ii de pl cere, confuze i amorfe.
Nimic altceva.
Deci s-a terminat cu adev rat, spuse Turbor.
Cine ar fi prev zut asta acum zece luni? Munn a
fost pe Kalgan i s-a întors înapoi. Arcadia a fost
pe Kalgan i pe Trantor, i se întoarce înapoi. Am
avut un r zboi i, pe Spa iu, l-am câ tigat. Se
spune c marile momente ale istoriei pot fi
prev zute, dar nu vi se pare totu i c ceea ce de-
abia s-a petrecut, cu z ceala noastr absoluta,
a celor care am tr it evenimentele, nu putea fi
prev zut?
Prostii, spuse acru Anthor. Ce v face atât de
triumf tori? Vorbi i ca i când am fi câ tigat cu
adev rat un r zboi, când de fapt n-am câ tigat
nimic altceva decât o mic înc ierare, care a servit
doar la a ne distrage aten ia de la adev ratul
du man.
Se f cu o lini te deloc agreabil , în care doar
zâmbetul slab al lui Homir Munn f cea not
discordant .
 Anthor lovi cu pumnul încle tat i plin de furie
în bra ul scaunului:
Da, m refer la A Doua Funda ie. Nu vorbi i
deloc despre ea si, dac ra ionez corect, face i
eforturi în acest sens. Falsa asta atmosfer de
victorie care acoper o lume de idio i vi se pare
a de atractiv încât sim i nevoia s participa i
la ea? Atunci, face i tumbe, s ri i pe pere i, s ri i
unul în spinarea celuilalt, numai consuma i
nebunia asta... i atunci când termina i i sunte i
din nou voi în iv , întoarce i-v s discut m
aceast problem care exist ast zi la fel de
concret ca acum zece luni, când st tea i aici i
arunca i priviri speriate peste um r, dintr-o team
nel murit . Crede i c St pânii Min ilor, cei din A
Doua Funda ie, sunt mai pu in de temut doar din
cauz c a i biruit o adun tur neghioab de vase
de r zboi?
Se opri, ro u la fa i gâfâind.
Munn spuse calm:
M la i i pe mine vorbesc, Anthor? Sau
preferi s i continui rolul de conspirator g gios?
Vorbe te, Homir, spuse Darell, dar s ne
ab inem de la un limbaj prea pitoresc. E bun i el
la momentul potrivit, dar acum m deranjeaz .
Homir Munn se l pe spate în scaun i î i
umplu cu grij paharul, folosind carafa de lâng
cotul s u.
Am fost trimis pe Kalgan, spuse el, ca s aflu
tot ceea ce se poate afla din documentele p strate
în palatul Catârului. Aceast treab mi-a luat
câteva luni. Nu-mi asum nici un merit pentru ceea
ce am realizat. Dup cum am spus, Arcadia a fost
cea care a intervenit i a ob inut ca eu s pot
intra. Oricum, cert este c la informa iile mele
ini iale privind via a i vremurile Catârului, i
trebuie s recunosc c nu erau pu ine, am
ad ugat rezultatele studierii unor documente
importante, pe care nimeni altcineva nu le-a mai
avut la dispozi ie. În consecin , eu sunt unicul în
sur s estimez pericolul real al celei de-A
Doua Funda ii; mult mai în m sur decât agitatul
nostru prieten, aici de fa .
i, scrâ ni Anthor, care este estimarea
dumitale în ceea ce prive te acest pericol?
P i, zero.
Pauz scurt , apoi Elvett Semic întreb cu un
aer de surprindere i neîncredere:
Adic pericol-zero?
Desigur. Prieteni, A Doua Funda ie nu exist !

Pleoapele lui Anthor c zur u or. R mase

imobil, palid i f expresie.
Munn continu , topit de pl cerea pe care i-o
oferea faptul c se afla în centrul aten iei:
Mai mult, nu a existat niciodat .
Pe ce se bazeaz aceast surprinz toare
concluzie? întreb Darell.
Neg c ar fi surprinz toare, spuse Munn.
Cunoa te i cu to ii povestea c ut rii celei de-A
Doua Funda ii de c tre Catâr. Dar ce ti i voi
despre intensitatea acelei c ut ri... de
înver unarea ei? El a avut ni te resurse colosale la
dispozi ie, i s-a folosit de toate. Era înc ânat...
i totu i a e uat. Nu s-a g sit nici o A Doua
Funda ie.
Nici nu te prea puteai a tepta s o g seasc ,
remarc nelini tit Turbor. Are puterea de a se
proteja împotriva min ilor curioase.
Chiar i atunci când acea minte curioas este
mintea Catârului, un mutant? Nu cred. Haide,
doar nu te a tep i s i fac în doar cinci minute
rezumatul â cincizeci de volume pline cu rapoarte.
Toate, a a cum se specific în tratatul de pace, vor
face parte în cele din urm din Muzeul Istoric
Seldon, i le ve i putea analiza la fel de liber i pe
îndelete ca i mine. Ve i g si îns formulat clar
concluzia pe care a tras-o el, i pe care eu am
exprimat-o deja. Nu exist , i nu a existat
niciodat o A Doua Funda ie.
Bun, i atunci ce l-a oprit pe Catâr? interveni
Semic.
Galaxie Mare, tu ce crezi c l-a oprit?
Moartea! La fel cum ne va opri pe to i. Cea mai
mare supersti ie a acestei epoci este aceea
conform c reia Catârul a fost oprit din cariera lui
de atot-cuceritor de o oarecare entitate
misterioas , superioar chiar i lui. Este
rezultatul unui punct de vedere gre it. Catârul era
o ciud enie, fizic i mental , asta o tie oficine
în aceast Galaxie. A murit la nici patruzeci de ani
din cauza corpului s u neadaptat; nu mai putea
lupta cu o ma in rie care începuse s scâr âie.
Câ iva ani înainte de a muri, a fost invalid.
tatea lui cea mai bun era mai proast decât
anemia unui om obi nuit, în regul , deci. A
cucerit Galaxia i, în cursul firesc al naturii, a
murit. E o minune cum a putut ajunge atât de
departe i atât de bine. Prieteni, totul e clar ca o
fotografie. Nu trebuie decât s ave i r bdare. Nu
trebuie decât s încerca i s privi i faptele din alt
unghi.
Bine, spuse Darell serios, hai s încerc m
altceva. Va fi o încercare interesant , i chiar dac
nu ne va putea l muri mai mult, m car ne va
unge roti ele gândirii. Ace ti oameni „lucra i"... din
înregistr rile pe care ni le-a adus Anthor acum un
an, ce-i cu ei? Ajut -ne s privim lucrurile dintr-
un unghi corect.
Simplu. Cât de veche este, ca tiin , analiza
encefalografic ? Sau, ca s spun altfel, cât de bine
pus la punct este studiul traiectoriilor neuronice?
În acest domeniu suntem la început, spuse
Darell. Aici nu încape îndoial .
Exact. Cât de siguri putem fi în leg tur cu
interpretarea a ceea ce tu i Anthor a i numit
Platoul Coruperii? Ave i ni te teorii, dar cât de
siguri pute i fi pe ele? Suficient de siguri pentru a
le lua drept baz cert în demonstra ia c exist o
putere deosebit ? A c rei existen este negat de
celelalte dovezi? Întotdeauna este u or s explici
necunoscutul postulând o voin suprauman i
arbitrar . Este un fenomen general uman. Au
existat cazuri în istoria Galactic în care unele
sisteme planetare izolate s-au întors la s lb ticie.
i ce-am înv at de aici? În toate cazurile, for ele
necunoscute ale Naturii furtuni, molime, secete
au fost atribuite unor fiin e con tiente, mai
puternice i mai arbitrare decât omul. Asta se
nume te antropomorfism, cred, i în aceast
privin noi suntem s lbatici i ne compl cem.
Cunoscând pu ine lucruri despre tiin a
mentalului, tot ceea ce nu tim l m pe seama
unor supraoameni... în cazul nostru, în seama
celei de-A Doua Funda ii, bazându-ne pe sugestia
cut de Seldon.
Aha, interveni Anthor, deci i aminte ti de
Seldon. Credeam c l-ai uitat. Seldon a spus ca A
Doua Funda ie exist . Interpreteaz asta.
Dar tu tii care au fost inten iile lui Seldon?
tii oare ce necesit i au intrat în calculele lui?
Este posibil ca A Doua Funda ie s fi fost o foarte
necesar sperietoare, cu un scop foarte concret.
De exemplu, cum am învins noi Kalgan-ul? Ce
spuneai în ultima ta serie de emisiuni, Turbor?
Trupul masiv al lui Turbor tres ri:
Da, îmi dau seama unde vrei s ajungi. Spre
sfâr itul r zboiului am fost pe Kalgan, Darell, i
era foarte clar c moralul pe planet era incredibil
de sc zut. M-am uitat la buletinele lor de tiri i...
ei bine, se a teptau s fie învin i. De fapt, erau
complet deprima i la gândul c în cele din urm A
Doua Funda ie ne va da o mân de ajutor.
Exact, spuse Munn. A a a fost tot timpul
zboiului. I-am spus lui Stettin c A Doua
Funda ie nu exist , i el m-a crezut. El s-a sim it
în siguran . Dar nu puteai s -i faci pe restul
locuitorilor s renun e deodat la acea credin cu
care tr iser mereu, a a c mitul i-a îndeplinit în
cele din urm scopul, în jocul de ah cosmic al lui
Seldon.
Dar Anthor holb ochii, fixându-i batjocoritor
asupra unui Munn foarte satisf cut de el însu i:
Eu spun c min i.
Homir se albi:
Nu v d pentru ce ar trebui s accept o astfel
de acuza ie, i cu atât mai pu in s -i r spund.
Am spus-o f inten ia de a te jigni. Nu- i dai
seama c min i, i totu i o faci.
Semic puse o mân ve ted pe mâneca lui
Anthor:
Respir adânc, tinere.
Anthor se smuci cu brutalitate i spuse:
Mi-am cam pierdut r bdarea cu voi. Nu l-am
zut pe omul sta de mai mult de ase ori în
via a mea, i totu i descop r în el o schimbare
incredibil . Voi îl cunoa te i de ani de zile, i nu
remarca i nimic. Te-apuc nebunia! Spune i c
omul sta pe care-l asculta i aici se nume te
Homir Munnl? Nu este Homir Munn pe care-l
cuno team eu.
Amestec de ocuri; peste toate, se auzi vocea lui
Munn, care strig :
M acuzi c sunt impostor?
 Nu în sensul obi nuit, strig Anthor ca s
acopere g gia, dar un impostor totu i! Lini te,
toat lumea! Cer s fiu auzit.
Se încrunt feroce la ei, ca s -i fac s tac .
V aduce i aminte de Homir Munn a a cum îl
tiam eu... bibliotecarul introvertit, care nu vorbea
niciodat f o stinghereal evident ; omul cu o
voce încordat i nervoas , care- i bâlbâia
propozi iile nesigure? Omul sta seam cu el?
Vorbe te fluent, are încredere în sine, e plin de
teorii, i, pe Spa iu, nu se bâlbâie. Este el aceea i
persoan ?
Pân i Munn t cu, z cit. Pelleas Anthor
continu :
Îl test m?
Cum? întreb Darell.
Tu întrebi cum? Avem o metod sigur . Ai
encefalograma lui de acum zece luni, nu-i a a?
Mai f -i una, i compar -le.
Ar spre bibliotecarul care începuse s se
încrunte, i spuse cu violen :
S v d dac are curajul s refuze testul.
Nu refuz, se ap Munn, sunt acela i
dintotdeauna.
De unde tii tu? cu Anthor cu dispre . Merg
chiar mai departe. Nu am încredere în nimeni de
aici. Vreau ca toat lumea s se supun analizei.
A fost un r zboi. Munn a fost pe Kalgan; Turbor a
fost la bordul navelor, în toate zonele de r zboi.
Darell i cu Semic, au lipsit i ei... nu tiu unde.
Doar eu am r mas aici, singur i în siguran . Nu
mai am încredere în nici unul din voi. i, ca s joc
corect, am s m supun i eu testului. Deci, ne-
am în eles? Sau plec în momentul sta i continui
de unul singur?
Turbor ridic din umeri i spuse:
N-am nici o obiec ie.
 Eu am spus deja ca n-am, spuse Munn.
Semic consim i f când un gest t cut cu mâna,
i Anthor a tept reac ia lui Darell. În cele din
urm , Darell încuviin cu un semn din cap.
Ia-m pe mine primul, spuse Anthor.

Tân rul neurolog st tea nemi cat în scaunul

pliant, gândind profund, cu ochii închi i. Acele se
mi cau cu gra ie deasupra hârtiei milimetrice.
Dintr-un teanc, Darell scoase foile care con ineau
vechile encefalograme ale lui Anthor. I le ar :
Asta e semn tura ta, nu-i a a?
Da, da. Sunt encefalogramele mele. Compar -
le. Scanner-ul le puse pe ecran pe toate, cele vechi
i cele noi.
Toate cele ase curbe ale encefalogramei erau
acolo, i vocea lui Munn r sun în întuneric cu o
limpezime strident :
Ia uite-acolo. Este o schimbare.
Acelea sunt undele elementare ale lobului
frontal. Nu înseamn nimic, Homir. Vârfurile
acelea în plus pe care le ar i tu sunt doar mânie.
Celelalte conteaz .
Atinse un buton de control i cele ase perechi
se contopir , coincizând. Doar amplitudinile mai
accentuate ale undelor elementare introduceau o
oar dublare.
Mul umit? întreb Anthor,
Darell încuviin scurt i lu el însu i loc. Îl
urm Semic, i pe acesta îl urm Turbor. Curbele
fur trasate în lini te; fur comparate în lini te.
Munn r mase la urm . Ezit pu in, apoi spuse
cu un tremur în voce:
Ei bine, uite ce e, am r mas ultimul i sunt
emo ionat. Sper s iei în considerare acest lucru.
Îl vom lua, îl asigur Darell. Orice emo ie
con tient î i va afecta doar undele elementare, iar
acestea nu sunt importante.
Parc trecur ore, în lini tea care urm ... Apoi,
în întuneric, în timp ce f ceau compara ia, Anthor
spuse, r gu it:
Sigur, sigur, e doar izbucnirea unui complex.
Nu asta ne-a spus i el? Nici o „lucr tur ", nu?
Totul este o no iune antropomorfic idioat ... dar
prive te-o! O coincident , presupun.
Ce s-a întâmplat? ip Munn.
Darell îl strânse pe bibliotecar de um r.
Taci, Munn... ai fost manevrat, ai fost
„lucrat". De ei. Apoi lumina se aprinse, i Munn
privi în jur, distrus, f când o oribil tentativ de a
zâmbi:
Nu vorbi i serios, sunt sigur. O face i
inten ionat. M pune i la încercare.
Dar Darell d du din cap:
Nu, Homir, nu. Este adev rat.
Ochii bibliotecarului se umplur deodat de
lacrimi.
Nu m simt altfel. Nu pot s cred.
Apoi, cu o convingere subit :
Sunte i amesteca i cu to ii. Este o conspira ie.
Darell încerc un gest de potolire, dar mâna îi
fu dat în l turi, cu brutalitate. Munn mârâi:
Vre i s m omorâ i. Pe Spa iu, vre i s m
omorâ i.
Dintr-un salt, Anthor fu peste el. Se auzi
zgomotul aspru de os pe os, iar Homir r mase
neputincios i f vlag , cu o expresie de groaz
împietrit pe fa . Anthor se ridic cu greu, i
spuse:
Ar fi mai bine s -l leg m i s -i punem un
lu în gur . O s hot râm mai târziu ce facem
cu el.
i d du p rul lung pe spate.
 Cum ai ghicit c era ceva în neregul cu el?
întreb Turbor.
Anthor se întoarse spre el, sardonic:
N-a fost greu. Vede i voi, se întâmpl c eu
am aflat unde se g se te cu adev rat A Doua
Funda ie.
ocurile succesive au un efect descresc tor în
intensitate...
Semic interveni cu cump tare:
E ti sigur? Vreau s spun, de-abia am trecut
printr-o chestie din asta cu Munn...
Nu e chiar acela i lucru, replic Anthor.
Darell, în ziua în care a început r zboiul, am
vorbit foarte serios cu tine. Am încercat s te fac
pleci de pe Terminus. Dac a fi avut încredere
în tine, i-a fi spus atunci ceea ce- i voi spune
acum.
Adic tiai r spunsul înc de acum o
jum tate de an? zâmbi Darell.
L-am dedus atunci când am aflat c Arcadia
a plecat spre Trantor.
Darell s ri în picioare, cu o consternare subit :
Ce are Arcadia cu toate astea? Ce vrei s
insinuezi?
Absolut nimic care s nu fie evident, în
lumina întâmpl rilor pe care le tim. Arcadia
pleac spre Kalgan, apoi dispare îngrozit , spre
chiar centrul Galaxiei, în loc s se întoarc acas .
Locotenentul Dirige, cel mai bun agent al nostru
de pe Kalgan, este „lucrat". Homir Munn merge pe
Kalgan i este „lucrat" la rândul lui. Catârul a
cucerit Galaxia, dar, foarte ciudat, î i stabile te
cartierul general pe Kalgan, i m întreb dac nu
cumva a fost o unealt , în loc s fie un cuceritor.
Unde te întorci, dai de Kalgan, Kalgan... nimic
altceva decât Kalgan, lumea care a reu it s
supravie uiasc aproape un secol, neatins de
luptele r zboinicilor.
Concluzia ta, deci?
Evident .
Ochii lui Anthor priveau cu intensitate.
A Doua Funda ie se afl pe Kalgan.
Am fost pe Kalgan, Anthor, îl întrerupse
Turbor. Am fost acolo s pt mâna trecut . Dac
acolo se afl A Doua Funda ie, atunci eu sunt
nebun. Cu toate c , s fiu sincer, cred c tu ti
nebun.
Tân rul se r suci spre el cu s lb ticie:
Ba tu ti un gr san nebun. Ce crezi c este A
Doua Funda ie? Un grup de colari? Crezi c în
calea navelor apar Câmpuri Radiante care spun în
ro u i verde: „A Doua Funda ie"? Ascult -m pe
mine, Turbor. Oriunde ar fi, ei formeaz o oligarhie
solid . Probabil c stau ascun i în lumea lor, tot
atât de bine precum este ascuns respectiva lume
în Galaxie.
Mu chii maxilarelor lui Turbor se încordar :
Nu-mi place atitudinea ta, Anthor.
Nu mai pot eu, veni r spunsul batjocoritor.
Uit -te în jurul t u aici, pe Terminus. Suntem în
centrul nucleul originea Primei Funda ii, cu
toate cuno tin ele ei tehnologice. Ei bine, cât din
aceast popula ie reprezint savan i? Tu po i s
lucrezi la o sta ie de Transmitere a Energiei: Ce
tii tu despre func ionarea unui motor hiper-
atomic? Ei? Num rul adev ra ilor savan i de pe
Terminus chiar aici, pe Terminus se ridic la
mai pu in de unu la sut din popula ie. i ce s
mai vorbim despre A Doua Funda ie, unde secretul
trebuie p strat: Vor fi i mai putini ini ia i, iar
ace tia vor sta, chiar în propria lor lume, ascun i.
Hei, spuse Semic prudent, de-abia am învins
Kalgan-ul...
Sigur c da. Sigur c da, spuse Anthor cu
ironie. Ooo, i iat c s rb torim victoria! Ora ele
sunt înc luminate; înc se mai arunc focuri de
artificii; înc se mai strig la video. Dar acum,
acum, când vom c uta din noii A Doua Funda ie,
unde este ultimul loc în care vom c uta? Unde
este ultimul loc în care oricine ar uta? Exact!
Kalgan! ti i, de fapt noi nu le-am f cut nici un
u; nimic important. Le-am distrus câteva nave,
am omorât câteva mii de oameni, le-am distrus
Imperiul, am preluat ceva din puterea lor
comercial i economic ... dar asta nu înseamn
nimic. Pun r ag c nici un membru al
adev ratei clase conduc toare de pe Kalgan nu a
fost în vreun fel pus în dificultate. Dimpotriv ,
acum sunt proteja i împotriva curiozit ii. Dar nu
i împotriva curiozit ii mele. Ce spui, Darell?
Darell d du din umeri:
Interesant, încerc s -l pun de acord cu un
mesaj pe care l-am primit de la Arcadia, acum
câteva luni.
Aaa, un mesaj? întreb Anthor. Ce mesaj?
Ei, nu-mi dau prea bine seama. Cinci cuvinte
scurte. Dar este interesant.
Uite ce e, interveni Semic îngrijorat, este ceva
pe care eu nu-l în eleg.
Ce anume?
Semic î i alese cu grij cuvintele, buza
superioar ridicându-se la fiecare cuvânt ca
pentru a-l l sa s ias , singur i f tragere de
inim .
Bun, deci Homir Munn pretindea c Hari
Seldon a min it spunând c a înfiin at A Doua
Funda ie. Acum, tu spui c nu-i a a; c Seldon nu
min ea.
Exact, nu min ea. Seldon a spus c a înfiin at
A Doua Funda ie, i chiar a a a i f cut.
Bine, dar a mai spus înc ceva. A spus c a
înfiin at dou Funda ii, la capete opuse ale
Galaxiei. P i, tinere, atunci asta a fost o
minciun ... deoarece Kalgan nu este la cel lalt
cap t al Galaxiei.
Anthor p ru încurcat.
sta e un aspect minor. Afirma ia asta este
poate un scut, pentru a-i proteja. Dar la urma
urmei, gândi i-v i voi... Ce rost avea s pui
St pânii Min ilor la cel lalt cap t al Galaxiei? Care
este rolul lor? S protejeze Planul. Cine sunt
actorii principali ai Planului? Noi, Prima Funda ie.
De unde ne pot supraveghea ei cel mai bine,
pentru ca apoi s i duc la îndeplinire propriile
scopuri? De la cel lalt cap t al Galaxiei? Ridicol!
De fapt, ei se afl la cincizeci de parseci dep rtare,
ceea ce este mult mai plauzibil.
Îmi place argumentul sta, spuse Darell. Are
sens. Uite ce e, Munn i-a revenit de cât va vreme
i propun s -l dezleg m. Nu ne poate face nici un
u. Serios!
Anthor d du s se opun , dar Homir încuviin
dând viguros din cap. Cinci secunde mai târziu,
i freca încheieturile, la fel de viguros.
Cum te sim i? îl întreb Darell.
Mizerabil, spuse sup rat Munn, dar nu
conteaz . A vrea s -l întreb ceva pe tân rul sta
iste de-aici. Am auzit ce-a spus, i as vrea s tiu
ce facem în continuare.
Se f cu o lini te stranie i ap toare.
Munn zâmbi cu am ciune:
Bine, s presupunem c A Doua Funda ie
este Kalgan. Cine anume de pe Kalgan? Cum ai
-i descoperi? Cum o s -i abordezi dac îi
se ti? Ei?
Aaa, spuse Darell, de i este destul de ciudat,
pot s r spund eu la întrebarea asta. S v spun
ce-am f cut eu i cu Semic în ultima jum tate de
an. S-ar putea s afli un alt motiv, Anthor, pentru
care eram hot rât s r mân pe Terminus în tot
acest timp.

În primul rând, continu el, am lucrat la

analiza encefalografic mai îndârjit decât poate
nui vreunul dintre voi. S detectezi min ile celei
de-A Doua Funda ii este ceva mai subtil decât
descoperirea unui Platou al Coruperii... i n-am
avut un succes deplin. Dar m-am apropiat destul
de mult. tie vreunul dintre voi cum ac ioneaz
controlul emo ional? E un subiect la mod printre
scriitorii de fic iune, înc din vremea Catârului, i
multe prostii s-au scris i înregistrat în aceast
privin . În general, a fost considerat ceva
misterios i ocult. Bineîn eles, nu este. C creierul
este sursa unei mul imi de mici câmpuri
electromagnetice, o tie toat lumea. Orice emo ie
efemer modific acele câmpuri într-o mai mare
sau mai mic m sur . Toat lumea ar trebui s
tie i acest lucru. Acum... este posibil s i
imaginezi o minte care poate detecta aceste
câmpuri variabile i poate chiar intra în rezonan
cu ele. Adic poate exista un organ special al
creierului care s detecteze orice câmp mental.
Cum se face concret acest lucru, nu tiu, dar nu
conteaz . De exemplu, chiar dac a fi orb, a
putea înv a totu i despre însemn tatea fotonului
i cuantelor de energie, i mi s-ar p rea plauzibil
ca absorb ia unui foton s determine schimb ri
într-un organ al corpului, astfel încât prezenta sa
poat fi detectat , îns , bineîn eles, nu a fi
capabil s în eleg culorile. M în elege toat
lumea?
O încuviin are ferm din partea lui Anthor; o
încuviin are nesigur din partea celorlal i.
 Un astfel de Organ Mental Rezonator,
acordându-se pe frecven a Câmpurilor emise de
celelalte min i, ar putea face ceea ce popular se
nume te „citirea emo iei", sau chiar „citirea
gândurilor", care este de fapt ceva i mai subtil.
Nu mai trebuie f cut decât un mic pas pentru a va
imagina un organ similar care ar putea for a o
modificare într-o alt minte. Ar putea orienta cu
Câmpul s u mai puternic o alt minte mai slab ...
a cum un magnet puternic va orienta dipolii
atomici într-o bar de o el, l sând-o dup aceea
magnetizat . Am rezolvat matematicile celei de-A
Doua Funda ii, în sensul c am inventat o func ie
ce ar putea prezice combina iile necesare de
traiectorii neuronice care permit formarea
unuiorgan ca cel abia descris... Dar, din nefericire,
func ia este prea complicat pentru a putea fi
rezolvat printr-o metod matematic cunoscut
în prezent. i este foarte p cat, deoarece asta
înseamn c nu voi putea detecta niciodat un
„mag al Min ii" doar cu ajutorul encefalogramei.
Dar am f cut altceva. Cu ajutorul lui Semic am
putut construi ceea ce voi denumi „echipament de
Ecranare Mental ". tiin a modern are
posibilitatea de a creea o surs de câmp
electromagnetic care s imite o encefalogram .
Mai mult, acesta poate fi f cut s varieze aleator,
emi ând pentru un detector mental un fel de
„zgomot" sau „ecran" care mascheaz alte min i cu
care poate veni în contact. M mai urm ri i?
Semic chicoti. Ajutase orbe te, dar intuise,
intuise corect. B trânul mai avea el ni te chestii
ale lui...
Cred c da, spuse Anthor.
Echipamentul, continu Darell, este foarte
simplu de fabricat, iar eu am avut control asupra
tuturor resurselor Funda iei, din moment ce am
fost ales în fruntea cercet rii de r zboi. Iar acum,
birourile primarului i s lile de edin e ale
Legislativului sunt înconjurate cu Ecrane Mentale.
Ca i majoritatea fabricilor-cheie. Ca i aceast
locuin . Pân la urm , orice loc poate fi pus la
ad post fa de influen a celei de-A Doua Funda ii
sau a vreunui viitor Catâr. Asta-i tot.
Sfâr i foarte simplu, cu un gest u or al
mâinilor.
Turbor p rea cople it:
Atunci, totul s-a terminat. Mare Seldon, totul
s-a terminat.
Ei bine, spuse Darell, nu chiar.
Cum adic , nu chiar? A mai r mas ceva?
Da, înc nu am descoperit A Doua Funda ie!
Ce? r cni Anthor. Vrei s spui...
Da, vreau. Kalgan-ul nu este A Doua
Funda ie.
De unde tii tu?
Simplu, morm i Darell. Vede i, voi, se
întâmpl c eu am aflat unde se g se te cu
adev rat A Doua Funda ie.

2l
SPUNSUL CARE A SATISF CUT

TURBOR râse deodat râse cu hohote uria e,

ca de furtun , care rico au cu zgomot din pere i i
se stingeau încet. Scutur u or din cap i spuse:
Galaxie Mare, a a o s st m toat noaptea.
râm m sperietorile uite-a a, una dup alta. Ne
distr m, dar nu ajungem nic ieri. Spa iule! Poate
toate planetele sunt A Doua Funda ie. Poate c
nu au nici o planet , sunt doar oameni-cheie
spândi i pe toate planetele. i ce mai conteaz ,
din moment ce Darell spune c avem un mijloc
perfect de ap rare?
Darell zâmbi, deloc bine dispus:
Ap rarea perfect nu este suficient , Turbor.
Chiar i echipamentul meu de Ecranare Mental ,
este ceva care ne ine pe loc. Nu putem sta mereu
cu pumnii strân i, privind cu înver unare dup
du manul necunoscut, în toate direc iile. Trebuie
tim nu numai cum învingem, dar i cu cine
sa ne lupt m. Iar du manul se afl într-o lume
anume.
Treci la subiect, spuse Anthor plictisit. Care
este informa ia ta?
Arcadia, spuse Darell, mi-a trimis un mesaj,
i pân nu l-am recep ionat n-am v zut un lucru
evident. Probabil c n-as fi v zut niciodat . Totu i,
era un mesaj simplu, care spunea: „Un cerc nu
are capete." În elege i?
Nu, spuse Anthor cu înc ânare. i era clar
vorbea i pentru ceilal i.
Un cerc nu are capete, repet Munn gânditor.
Pe frunte îi ap rur cute.
Ei bine, spuse Darell ner bd tor, pentru mine
a fost clar... Care este singurul lucru concret pe
care îl tim despre A Doua Funda ie, ei? V spun
eu! tim c Hari Seldon a plasat-o la cel lalt cap t
al Galaxiei. Homir Munn a emis ipoteza c Hari
Seldon a min it în ceea ce prive te existen a
celeilalte Funda ii. Pelleas Anthor a emis ipoteza
Seldon a spus adev rul în privin a existentei,
dar a min it în privin a localiz rii ei. Dar eu v
spun c Hari Seldon n-a min it deloc; c a spus
adev rul-adev rat. Dar, care este cel lalt cap t?
Galaxia este ca un obiect plat, de form
lenticular . O sec iune transversal în l imea ei
este un cerc, iar un cerc nu are capete... a a cum
bine i-a dat seama Arcadia. Noi noi, Prima
Funda ie suntem plasa i pe Terminus, pe
conturul acestui cerc. Prin defini ie, ne afl m la
un cap t al cercului. Acum, s mergem pe
conturul acestui cerc i s g sim cel lalt cap t.
Mergem, mergem, mergem, i nu g sim cel lalt
cap t. Ajungem doar înapoi la punctul de
plecare... i aici vom g si A Doua Funda ie.
Acolo? repet Anthor. Adic aici?
Da, adic aici! strig Darell cu putere. P i,
unde ar putea fi în alt parte? Ai spus chiar tu c
dac cei din A Doua Funda ie ar fi protectorii
Planului Seldon, ar fi imposibil s fie localiza i la
a-zisul cel lalt cap t al Galaxiei, unde ar sta
izola i în cel mai înalt grad. Ai spus c o distan
de cincizeci de parseci ar fi mai plauzibil . Eu î i
spun c i a a este prea mare. C cel mai plauzibil
este s nu existe nici o distan . i unde ar fi ei în
cea mai mare siguran ? Cine i-ar c uta aici? Oh,
iat verificarea vechiului principiu: lucrul cel mai
evident na te cele mai pu ine b nuieli. De ce a
fost s rmanul Ebling Mis atât de surprins i de
descump nit atunci când a aflat unde se g se te
A Doua Funda ie? Închipui i-v , o c uta cu
disperare pentru a o avertiza de venirea Catârului,
ca s afle c de fapt Catârul capturase deja
ambele Funda ii, dintr-o singur lovitur . i de ce
a e uat Catârul în c ut rile sale? De ce nu? Dac
cineva caut un du man greu de învins, e foarte
pu in probabil s caute printre du manii deja
captura i. A a c vrajitorii-Min ilor, având timp
berechet la dispozi ie, i-au putut elabora
planurile pentru a-l opri pe Catâr, i au reu it s -l
opreasc . Ooo, este înfior tor de simplu. Pentru c
iat -ne pe noi, cu conspira ia i cu planurile
noastre, crezând c ne p str m anonimatul... i
de fapt ne aflam permanent în centrul i în inima
fort re ei du mane. Este chiar comic.
 Scepticismul nu p sise de tot figura lui
Anthor.
Crezi sincer în teoria asta, Dr. Darell?
Da, cred sincer.
Atunci, oricare dintre vecinii no tri, oricare
om de pe strad pe lâng care trecem, poate fi un
supraom din A Doua Funda ie. Cu mintea lui
supraveghind-o pe a ta, i sim ind pulsul fiec rui
gând.
Exact.
i ni s-a permis s ne continu m totu i
conspira ia, f piedici?
F piedici? Cine i-a spus c nu ni s-au pus
piedici? Tu, chiar tu ai ar tat c Munn a fost
„lucrat". În primul rând, ce te face s crezi c l-am
trimis pe Kalgan din propria noastr ini iativ ...
sau c Arcadia ne-a ascultat discu iile i a plecat
cu el din propria ei voin ? Ha! Probabil c ni s-au
pus piedici tot timpul. i la urma urmei, pentru ce
ar face mai mult decât au f cut? Pentru ei este
mult mai bine s ne conduc pe un drum gre it,
decât s ne opreasc .
Anthor se cufund în medita ie, i ie i de acolo
cu o expresie nemul umit . Spuse:
Ei bine, atunci mie nu-mi place treaba asta.
Ecranul t u Mental nu valoreaz nici m car cât
un gând. Nu putem r mâne mereu în cas . i
imediat ce vom ie i vom fi pierdu i, acum c tim
ceea ce tim. Doar dac nu cumva po i construi
câte un dispozitiv micu pentru fiecare locuitor al
Gafaxiei.
Dar nu suntem complet neajutora i, Anthor.
Oamenii tia din A Doua Funda ie au un sim
special, care nou ne lipse te. Este punctul lor
tare, dar este i sl biciunea lor. De exemplu,
exist o arm de atac care ar putea fi eficient
înpotriva unui om normal, v tor, i care ar fi
inutil împotriva unui orb?
Desigur, spuse Munn cu promptitudine.
Lumina în ochi.
Exact, spuse Darell. O lumin puternic i
orbitoare.
Ei i, unde vrei s ajungi? întreb Turbor.
Analogia este clar . Eu am un echipament de
Ecranare Mental . El creeaz un câmp
electromagnetic care pentru mintea unui om din A
Doua Funda ie ar fi ca un fascicol de lumin
pentru noi. Dar Ecranul Mental este caleidoscopic.
Se modific repede i continuu, mai repede decât
îl poate urm ri mintea receptoare. Perfect, deci
imagina i-v o lumin care clipe te; genul care
dac ar dura suficient de mult, v-ar da dureri de
cap. Acum intensifica i acea lumin sau acel
câmp electromagnetic pân când devine
orbitoare... i durerea va deveni puternic ,
insuportabil ... Dar numai pentru cei care o pot
detecta; nu i pentru ceilal i.
Serios? spuse entuziasmat Anthor. L-ai
încercat?
Asupra cui? Bineîn eles c nu l-am încercat.
Dar va func iona.
Bine, i unde ai comenzile pentru Câmpul
care înconjoar locuin a? A vrea s v d i eu
aparatul sta.
Uite aici.
Darell b mîna în buzunarul vestei. Era ceva
mic, care de-abia îi umfla buzunarul. Trecu în
mâinile celuilalt micu ul cilindru negru în esat cu
butoane.
Anthor îl cercet cu aten ie i d du din umeri:
N-am devenit cu nimic mai de tept c m-am
uitat la el. Ascult , Darell, ce anume nu trebuie s
ating? tii, n-a vrea s decuplez ecranul
protector din gre eal .
 Nici n-ai s po i, spuse Darell cu indiferen .
Comanda aceea este blocat .
Ar spre un comutator care nu putea fi
mi cat.
i butonul sta, la ce folose te? întreb
Anthor.
la variaz viteza de modificare a undelor.
Uite... sta variaz intensitatea. La sta m
referisem.
Pot s ... întreb Anthor cu degetul pe butonul
care regla intensitatea.
Ceilal i se d dur aproape.
De ce nu? d du Darell din umeri. Pe noi n-o
ne afecteze.
Încet, crispat, Anthor învârti butonul. Mai întâi
într-o direc ie, apoi în cealalt . Turbor scrâ nea
din din i, în timp ce Munn clipea rapid. Ca i cum
ar fi vrut s i amplifice sim urile inadaptate
pentru a detecta acest impuls care nu-i putea
afecta.
În cele din urm Anthor ridic din umeri i
arunc micu a cutie de comand în poala lui
Darell.
Bine, presupun c te putem crede pe cuvânt.
Dar este foarte greu s i imaginezi c s-a
întâmplat ceva atunci când am rotit butonul.
Bineîn eles c nu s-a întâmplat, Pelleas
Anthor, rosti Darell zâmbind pref cut. Cel pe care
i l-am dat era un fals. Uite, vezi, mai am unul.
i desf cu vesta i puse mâna pe un obiect
atârnând de curea, un geam n al cilindrului de
comand pe care-l studiase Anthor.
Uite, vezi..., spuse Darell.
i dintr-un singur gest, învârti butonul de
intensitate la maximum.
Cu un strig t neomenesc, Pelleas Anthor se
pr bu i la podea. Se r suci în agonie; se albi; cu
degetele crispate se prinse de p r i încerc în van
i-l smulg .
Munn ridic repede picioarele pentru a evita
contactul cu trupul care se zvârcolea. Ochii s i
erau dou pr stii pline de oroare. Semic i
Turbor: o pereche de statuete din ghips; epene i
albe.
Darell, posomorât, învârti din nou butonul.
Anthor se r suci o dat sau de dou ori f vlag ,
i r mase inert. Tr ia, i respira ia îi chinuia
trupul.
Ridica i-l i a eza i-l pe canapea, spuse Darell
prinzând în mâini capul tân rului. Ajuta i-m .
Turbor îl apuc de picioare. Parc ridicau un
sac plin cu f in . Apoi, dup câteva minute lungi,
respira ia se calm , pleoapele lui Anthor
tremurar i se deschiser . Fa a îi era cumplit de
galben ; p rul i trupul îi erau pline de
transpira ie, iar vocea, atunci când vorbi, era
spart i de nerecunoscut.
Nu, murmur el, nu! Nu mai face asta! Nu
tii... Nu tii... Oooh-h.
Scoase un vaiet prelung i cutremur tor.
Nu mai fac, spuse Darell, dac ne spui
adev rul. E ti membru al celei de-A Doua
Funda ii?
Da i-mi s beau pu in ap , se rug Anthor.
Adu ni te ap , Turbor, spuse Darell. Vino i
cu sticla de whisky.
Dup ce turn în Anthor un pahar de whisky i
dou de ap , repet întrebarea. Tân rul p ru s
se relaxeze.
Da, spuse el epuizat. Sunt membru al celei
de-A Doua Funda ii.
Care, continu Darell, se afl pe Terminus...
aici?
Da, da. Ai dreptate în toate privin ele, Doctore
Darell.
Bun! Acum explic -ne tot ceea ce s-a
întâmplat în ultima jum tate de an. Spune-ne!
A vrea s dorm, opti Anthor.
Mai târziu. Acum vorbe te!
Un suspin tremurat. Apoi cuvintele, spuse
repede i cu voce slab . Ceilal i se aplecar
deasupra lui pentru a-l putea auzi.
Situa ia devenea periculoas . tiam c
Terminus-ul i oamenii s i de tiin erau
interesa i de encefalograme, i c va veni vremea
construirii unor echipamente ca Ecranul Mental.
Iar du nia împotriva celei de-A Doua Funda ii
era în cre tere. Trebuia s oprim tendin a, f a
ruina Planul Seldon. Am... am încercat s
control m aceast mi care. Am încercat s ne
implic m în ea. Ar fi putut îndep rta b nuielile i
eforturile care ne aveau pe noi în prim-plan. Am
aranjat un r zboi cu Kalgan-ul, pentru a v
distrage i mai mult aten ia. De aceea l-am trimis
pe Munn pe Kalgan. Presupusa amant a lui
Stettin era de-a noastr . A avut grij ca Munn s
fac mi rile adecvate...
Callia este..., strig Munn.
Dr. Darell îi f cu semn s tac .
Anthor continu , neluând în seam
întreruperea.
A venit i Arcadia cu el. Acest lucru nu l-am
prev zut nu po i prevedea totul i de aceea
Callia a îndreptat-o spre Trantor, pentru a evita
interferen ele. Asta-i tot. Numai c am pierdut.
Ai vrut s m trimi i pe Trantor, nu-i a a?
întreb Darell.
Anthor încuviin :
Trebuia s te dau la o parte. Triumful care se
prefigura în mintea ta era foarte evident. Erai pe
cale de a rezolva problemele echipamentului de
Ecranare Mental .
De ce nu m-ai „lucrat" i pe mine?
N-am putut... n-am putut. Aveam ordine.
Lucram conform unui Plan. Dac a fi improvizat,
s-ar fi putut duce totul de râp . Planul prevede
doar probabilit i... tii... ca i Planul Seldon.
Vorbea în zvâcniri dureroase, i aproape
incoerent. Capul i se r sucea dintr-o parte într-
alta, ca într-o febr puternic .
Am lucrat cu indivizi... nu cu grupuri...
probabilit i foarte sc zute... am pierdut, în plus...
dac te „lucram"... putea s inventeze altcineva
echipamentul... nici un rost... trebuia s
control m timpul... mai subtil... Planul Primului
Vorbitor... nu tiu toate aspectele... numai c ... n-
a mers... a-a-a...
Se opri.
Darell îl zgâl âi cu putere:
Nu po i s adormi acum. Câ i sunte i?
Ha? Ce spui?... oh... nu mul i.., ai s fii
surprins... cincizeci... nu e nevoie de mai mul i.
To i aici, pe Terminus?
Cinci... ase sunt afar ... Callia... trebuie s
dorm.
Se scutur deodat cu un efort uria , i
tr turile sale c tar claritate. Era o ultim
încercare de a se justifica, pentru a- i îndulci
înfrângerea.
La sfâr it, aproape c te-am avut. A fi
decuplat ecranul i a fi pus mâna pe tine.
Vedeam noi atunci cine e st pânul. Dar mi-ai dat
ni te comenzi false... m-ai b nuit tot timpul...
În cele din urm , adormi.

Turbor spuse, admirativ:

De când îl b nuie ti, Darell?
 De când a venit aici pentru prima oar , veni
calm r spunsul. A spus c a venit din partea lui
Kleise. Dar eu îl cuno team pe Kleise; i tiam în
ce condi ii ne-am desp it. Era un fanatic în
problema celei de-A Doua Funda ii, iar eu îl
sisem. Motivele mele erau rezonabile, m-am
gândit c cel mai bine i cel mai sigur era s
continui lupta pe calea aleas de mine. Dar n-am
putut s -i spun asta lui Kleise; i nici nu m-ar fi
ascultat. Pentru el, eram un la i un tr tor,
poate chiar un agent din A Doua Funda ie. Era un
om neiert tor, i din acea zi pân aproape de ziua
mor ii sale, n-a vrut s mai aib de-a face cu
mine. Apoi, brusc, în ultimele s pt mâni de viat ,
îmi scrie ca un vechi i bun prieten s iau
leg tura cu cel mai capabil i mai promi tor
dintre studen ii lui, i s -l iau colaborator, ca s
încep din nou vechile c ut ri. Era ceva ce nu-i
st tea în caracter. Cum ar fi putut face un
asemenea lucru? Poate doar dac era influen at
din afar . i am început s m întreb dac
singurul motiv nu era cumva s mi se bage pe gât
un agent din A Doua Funda ie. Ei bine, chiar a a
a i fost...
Oft , i închise ochii câteva secunde.
Semic interveni, ezitant:
i ce-o s facem cu ei... cu tipii tia din A
Doua Funda ie?
Nu tiu, spuse Darell cu am ciune. Îi
putem exila, cred. Pe Zoranel, de exemplu, îi
putem duce acolo i putem satura planeta cu
Ecranul Mental. Putem separa sexele sau, mai
bine, îi putem steriliza... i în cincizeci de ani, A
Doua Funda ie va fi de domeniul trecutului. Sau
poate c o moarte rapid i lini tit ar fi mai
blând .
Crezi c putem înv a i noi s ne folosim de
sim ul sta al lor? întreb Turbor. Sau se nasc cu
el, la fel ca i Catârul?
Nu tiu. Cred c este creat printr-un lung
antrenament, deoarece encefalogramele arat c
acest poten ial este latent în creierul uman. Dar la
ce- i trebuie acest sim ? Pe ei nu i-a ajutat.
Se încrunt .
De i nu spusese nimic, gândurile urlau în el.
Fusese prea u or... prea u or. Invincibilii din A
Doua Funda ie c zuser ca ni te amatori, i
chestia asta nu-i pl cea.
Galaxie! Când poate ti un om dac este sau nu
o marionet ?
Cum poate afla un om c nu este o marionet ?
Arcadia se întorcea acas , i aceste gânduri
disp rur înfiorate, înlocuite de cele pe care în
cele din urm trebuia s le înfrunte.

Ea venise acas de o s pt mân , apoi de dou ,

iar el nu putea s scape de aceste gânduri. Cum
ar fi putut? Cât timp lipsise, se transformase
dintr-un copil într-o tân femeie, printr-o
misterioas alchimie. Era leg tura lui cu via a;
leg tura lui cu o c torie dulce-amar care se
sfâr ise aproape imediat dup luna de miere.
Apoi, într-o sear târziu, spuse încercând s
par cât mai pu in preocupat:
Arcadia, ce te-a f cut s fii sigur c pe
Terminus se aflau ambele Funda ii?
Fuseser la teatru; în cele mai bune locuri, cu
vizoare tridimensionale pentru fiecare; ea avea o
rochie nou pentru aceast ocazie, i era foarte
fericit .
Îl privi fix pre de un moment, apoi spuse:
Oh, tat , nu tiu. Mi-a venit, pur i simplu.
Un strat de ghea se form în juruf inimii
Doctorului Darell.
Gânde te-te, spuse el cu înver unare, este
important. Ce te-a f cut s fii sigur c pe
Terminus se aflau ambele Funda ii?
Ea se încrunt u or:
Ei bine, a fost Lady Callia. tiam c ea era
din A Doua Funda ie. La fel a spus i Anthor.
Dar ea era pe Kalgan, insist Darell. Ce te-a
cut s fii sigur pe Terminus?
De data aceasta, Arcadia a tept câteva minute
înainte de a r spunde. Ce o f cuse s fie sigur ?
Ce o f cuse s fie sigur ? Avea acea senza ie c
ceva îi scap chiar de sub degete. Spuse:
tia multe lucruri Lady Callia i probabil
le afla de pe Terminus. Nu i se pare plauzibil,
tat ?
Dar el nu f cu decât s dea din cap în direc ia
ei.
Tat , strig ea, aflasem. Cu cât m gândeam
mai mult, cu atât eram mai sigur . Pur i simplu
se potrivea.
Dar tat l s u avea o privire pierdut :
N-are nici un rost, Arcadia. N-are nici un
rost. Intui ia este foarte dubioas atunci când e
vorba de A Doua Funda ie, în elegi, nu? Putea fi
intui ie... dar putea fi control!
Control! Vrei s spui c m-au „lucrat"? O, nu.
Nu, nu puteau.
Se îndep rt de el:
Dar n-a spus Anthor c aveam dreptate? A
recunoscut, A recunoscut totul. i i-a i descoperit
pe to i, chiar aici, pe Terminus. Nu-i a a? Nu-i
a?
Respira sacadat.
tiu, dar... Arcadia, îmi dai voie s i fac o
analiz encefalografic ?
Ea d du din cap cu violent :
 Nu, nu! Mi-e prea fric .
De mine, Arcadia? Nu ai de ce s te temi. Dar
trebuie s tiu. În elegi, nu-i a a?

Dup aceea, îl întrerupse o singur dat . Se

ag de bra ul lui, înainte de cuplarea ultimului
contact:
i dac sunt „lucrat ", tat ? Ce ai s faci?
N-am s fac nimic, Arcadia. Dac e ti
„lucrat ", vom pleca. Vom pleca pe Trantor, tu i
cu mine, i... n-o s ne mai pese de nimic altceva
în Galaxia asta.
Niciodat în via a lui Darell, o analiz nu
durase atât de mult, nu îl costase atât de mult. Iar
când se sfâr i, Arcadia coborî împleticindu-se, i
nu îndr zni s priveasc . Apoi îl auzi râzând, i se
muri. S ri în sus i se arunc în bra ele
deschise.
El începu s turuie cu frenezie, în timp ce se
strângeau unul pe altul în bra e.
Casa este sub Ecran Mental maxim, i
encefalogramele sunt normale. I-am prins cu
adev rat, Arcadia, i ne putem întoarce la via !
Tat , ganguri ea, acum putem primi
medaliile?
De unde ai aflat c cerusem amânarea
ceremoniei?
O dep rta pu in, inând-o în continuare în
mâini, apoi râse din nou:
Nu conteaz ; tu afli totul. Foarte bine, ai s
prime ti medalia pe podium, cu discursuri.
i, tat ?
Da?
De-acum încolo po i s -mi spui Arkady?
Dar... Foarte bine, Arkady.
Încetul cu încetul, importanta victoriei se
strecura în el, umplându-l. Funda ia Prima
Funda ie acum singura Funda ie era st pâna
absolut a Galaxiei. Nu mai exista nici o barier
între ei i Al Doilea Imperiu... elul final al
Planului Seldon.
Nu trebuiau decât s se îndrepte spre el...
i asta mul umit ...

22
ADEV RUL

O CAMER nelocalizat , într-o lume

nelocalizat !
i un om al c rui plan se îndeplinise.
Primul Vorbitor ridic privirea spre Student.
Cincizeci de b rba i i femei, spuse el.
Cincizeci de martiri! tiau c îi a teapt moartea
sau închisoarea pe via , i nici m car nu puteau
fi „ajuta i" s nu cedeze... pentru c „ajutorul"
putea fi detectat. i cu toate acestea, nu au cedat.
Au dus planul la îndeplinire, pentru c au iubit
Planul mai mare.
Puteau fi mai pu ini? întreb ov ielnic
Studentul.
Primul Vorbitor d du încet din cap:
A fost limita de jos. Dac erau mai pu ini, nu
ar mai fi putut convinge. De fapt, un obiectivism
adev rat ar fi necesitat aptezeci i cinci, ca s
m i o marj de eroare. Dar nu conteaz . Ai
studiat cursul evenimentelor calculat de Consiliul
Vorbitorilor acum cincisprezece ani?
Da, Vorbitor.
i l-ai comparat cu adev ratul curs?
Da, Vorbitor.
Apoi, dup o pauz :
 Am fost foarte surprins, Vorbitor.
tiu. Întotdeauna exist surprindere. Dac ai
ti câ i oameni au lucrat vreme de luni de fapt
ani întregi s perfec ioneze planul, ai fi mai
pu in surprins. Acum spune-mi în cuvinte ce s-a
întîmplat. Vreau s traduci matematicile.
Da, Vorbitor.
Tân rul î i puse gândurile în ordine. Apoi
spuse:
Esen ial era ca cei din Prima Funda ie s fie
ferm convin i c au descoperit i au distrus A
Doua Funda ie. Astfel, vom reveni la condi iile
ini iale. Practic, Terminus-ul nu va ti din nou
nimic despre noi; nu ne va mai include în
calculele sale. Suntem din nou ascun i bine, în
siguran ... cu pre ul a cincizeci de oameni.
i ce rost a avut r zboiul Kalganian?
S demonstr m Funda iei c puteau înfrânge
du manul... s tearg petele f cute de Catâr în
auto-considera ia i încrederea lor în sine.
Aici, analiza ta este insuficient . Adu- i
aminte c popula ia Terminus-ului ne privea cu o
ostilitate deosebit . Ne urau, i ne invidiau pentru
presupusa superioritate; totu i, se bazau in
subcon tient pe noi, pentru a le asigura protec ia.
Dac am fi fost „distru i" înainte de r zboiul
Kaîganian, în întreaga Funda ie s-ar fi produs o
panic generalizat . N-ar mai fi avut niciodat
curajul s -l înfrunte pe Stettin, dac acesta ar fi
atacat dup „distrugerea" noastr ; i i-ar fi atacat.
Doar în febra deplin a victoriei, efectele negative
ale „distrugerii" ar fi fost minime. La un an dup
victorie, spiritele s-ar fi r cit prea mult pentru a
mai avea succes.
Studentul d du din cap:
În eleg. Deci cursul istoriei va continua f
abateri, în direc ia indicat de Plan.
 Numai dac nu cumva vor interveni între
timp alte accidente, neprev zute i specifice,
remarc Primul Vorbitor.
Deci, spuse Studentul, exist m înc . Numai
... Numai c ... M îngrijoreaz un aspect al
acestei probleme, Vorbitor. Prima Funda ie a
mas cu echipamentul de Ecranare Mental o
arm puternic împotriva noastr . Acest lucru, cel
pu in, nu mai este la fel ca înainte.
Bun remarc . Dar nu mai au împotriva cui o
folosi. A devenit un echipament inutil; a a cum
amenin area noastr , i analiza
encefalografic va deveni o tiin steril . Alte
domenii ale cunoa terii le vor aduce o r splat
imediat i mai substan ial . A a c aceast
prim genera ie de cercet tori mentali din Prima
Funda ie, va fi de asemeni i ultima... i, pân
într-un secol, Ecranul Mental va fi un echipament
al trecutului, aproape uitat.
Studentul calcul repede:
Da... cred c ave i dreptate.
Dar ceea ce a dori s i dai cel mai bine
seama, tinere, pentru binele viitorului t u în
Consiliu, este aten ia acordat micilor
interconexiuni care au intervenit în planul nostru
din ultima decad i jum tate, pur i simplu din
cauz c a trebit s lucr m cu indivizi izola i. A
fost modul în care Anthor a trebuit s trezeasc
nuieli asupra lui, astfel încât acestea s dea rod
exact la momentul potrivit. Dar acest lucru a fost
destul de simplu. A fost modul de control al
atmosferei mentale, astfel încât nimeni de pe
Terminus s nu î i dea seama, prematur, c
Terminus-ul însu i putea fi centrul c ut rilor lor.
Aceast informa ie trebuia furnizat de c tre
tân ra fat , Arcadia, i doar tat l ei trebuia s o ia
în considerare. În consecin , a trebuit s fie
trimis pe Trantor pentru a nu avea un contact
prematur cu el. Ace tia au fost cei doi poli ai unui
motor hiper-atomic; fiecare inactiv în absen a
celuilalt. Butonul trebuia ap sat contactul
trebuia realizat la momentul oportun. De asta
am avut eu grij ! Iar b lia final trebuia dirijat
perfect. Flotei Funda iei trebuia s i se insufle
încredere în sine, în timp ce flota Kalgan-ului
trebuia s fie gata de a da bir cu fugi ii. Am avut
grij i de acest lucru!
Vorbitor, spuse Studentul, dumneavoastr ...
vreau s spun noi, contam pe faptul c Df. Darell
nu o va b nui pe Arcadia ca fiind unealta noastr .
Conform calculelor mele, exista o probabilitate de
treizeci la sut c va b nui acest lucru. Ce s-ar fi
întîmplat atunci?
Am avut grij i de asta. Ce ai înv at tu
despre Platourile Coruperii? Ce sunt ele? În mod
evident, nu o dovad a introducerii unui element
emo ional. Introducerea nu poate fi detectat , nici
prin cele mai rafinate analize encefalografice. tii,
o consecin a Teoremei lui Leffert. Înl turarea,
tergerea unui element emo ional, aceasta este
relevat prin Platoul Coruperii. i trebuie fie
relevat . Desigur, Anthor s-a convins c Darell
tia totul despre Platoul Coruperii, îns ... când
poate fi Controlat un individ, f s arate acest
lucru? Atunci când nu exist nici un element
emo ional de înl turat. Cu alte cuvinte, atunci
când individul este un nou-n scut, f nici o
configura ie mental . Un astfel de nou-n scut a
fost Arcadia pe Trantor, acum cincisprezece ani,
când a fost f cut primul pas în derularea planului.
Nu va afla niciodat c a fost Controlat , i chiar
spre binele ei, întrucât Controlul a dus la
dezvoltarea unei personalit ii precoce i
inteligente.
 Primul Vorbitor râse scurt:
Într-un fel, cea mai uluitoare este ironia celor
întâmplate. Timp de patru sute de ani, atât de
mul i oameni au fost orbi i de cuvintele lui Seldon:
„cel lalt cap t al Galaxiei." i-au adus p rerile
personale, influen ate de o gândire tehnologic , au
surat cel lalt cap t fie cu raportorul, fie cu
rigla, i au sfâr it întotdeauna fie la un punct din
periferie aflat la un unghi de o sut optzeci de
grade pe circumferin plecând din Terminus, fie
înapoi în punctul de plecare. i totu i, cel mai
mare pericol st tea în faptul c exista totu i un
spuns posibil, plecând chiar de la un mod de
gândire tehnologic. Galaxia, dup cum tii, nu
este deloc un simplu ovoid aplatizat; i nici
periferia nu este o curb închis . De fapt, este o
spiral dubl , iar Bra ul Principal con ine cel
pu in optzeci la sut din planetele locuite.
Terminus reprezint cap tul unui bra spiral, iar
noi suntem la cel lalt cap t... pentru c , unde se
afl cap tul cel lalt al unei spirale? P i, în centru.
Dar este o solu ie neserioas . O solu ie
accidental i nerevelatoare. R spunsul ar fi fost
ob inut imediat dac cei care c utau i-ar fi adus
aminte c Hari Seldon era un savant în sociologie,
nu în tehnologie, i ar fi gândit în consecin . Ce
ar putea însemna pentru un sociolog „capete
opuse"? Capetele opuse ale unei h i? Desigur c
nu. Asta este o simpl interpretare mecanic .
Prima Funda ie se afla la periferie, acolo unde
Imperiul ini ial era cel mai slab, unde influen a
civiliza iei sale era cea mai mic , unde bog ia i
cultura erau aproape absente. i unde se afl
cap tul opus al Galaxiei, din punct de vedere
Social? i, acolo unde Imperiul ini ial era cel mai
puternic; unde civiliza ia avea cea mai mare
influen , unde bog ia i cultura erau permanent
prezente. Aici! În centru! Pe Trantor, capitala
Imperiului de pe vremea lui Seldon.
Dup o foarte scurt pauz , Primul Vorbitor
continu :
i era cel mai normal lucru posibil. Hari
Seldon a l sat în urma lui A Doua Funda ie
pentru a-i p stra, îmbun i, i continua opera.
Asta s-a tiut, sau s-a ghicit, înc de acum
cincizeci de ani. Dar unde se putea face acest
lucru cel mai bine? Pe Trantor, acolo unde a
lucrat grupul lui Seldon, i unde s-au acumulat
informa ii de-a lungul deceniilor. Iar scopul celei
de-A Doua Funda ii era protejarea Planului
împotriva du manilor. Se tia i asta! i unde era
pericolul cel mai mare pentru Terminus i pentru
Plan? Aici! Aici, pe Trantor, unde Imperiul, a a
muribund cum era, putea totu i, timp de trei sute
de ani, s distrug Funda ia în cazul în care s-ar
fi hot rât s-o fac . Acum un secol, Trantor-ul a
zut, a fost jefuit i distrus complet. Iar noi am
fost în mod firesc capabili s ne protej m sediul
i, din toat planeta, doar Biblioteca Imperial i
domeniile din jurul ei au r mas neatinse. Galaxia
cuno tea bine acest lucru, foarte edificator, dar nu
l-a luat în seam . Aici, pe Trantor, ne-a descoperit
Ebling Mis; i aici am avut grij ca el s nu
supravie uiasc descoperirii. Pentru asta, a fost
necesar s aranj m ca o fat normal din
Funda ie s înfrunte fantasticele puteri mentale
de mutant ale Catârului. Categoric, un astfel de
fapt ar fi putut atrage b nuielile asupra planetei
în care s-a întâmplat... Aici l-am studiat pentru
prima oar pe Catâr i am pl nuit s -l înfrângem
definitiv. Aici s-a n scut Arcadia i a început
lan ul de evenimente care au permis reîntoarcerea
la Planul Seldon. i toate aceste fisuri în p strarea
secretului nostru, aceste g uri larg deschise, au
 mas neobservate deoarece Seldon a vorbit în
felul s u despre „cel lalt cap t", iar ceilal i i-au
interpretat vorbele în felul lor.
Primul Vorbitor încetase de mult vreme s se
mai adreseze Studentului. De fapt, se adresa lui
însu i, stând în fata ferestrei, privind la
str lucirea incredibil de pe fundal; la uria a
Galaxie care era de-acum încolo în siguran .
Hari Seldon a denumit Trantor-ul „Sfâr itul
Stelei", opti el, i de ce nu un pic de imagina ie
poetic ? Întreg universul a fost odat dirijat de pe
aceast stânc ; de-aici plecau toate leg turile cu
celelalte stele. „Toate drumurile duc spre Trantor",
spune vechiul proverb, „ i acolo se sfâr esc toate
stelele."
Cu zece luni mai înainte, Primul Vorbitor privise
aceea i aglomera ie de stele nic ieri mai
aglomerate ca în centrul acelui uria ciorchine de
materie pe care Omul îl nume te Galaxie cu
presim iri sumbre; dar acum, o mare satisfac ie se
instalase pe fa a rotund i îmbujorat a lui
Preem Palver Primul Vorbitor.
-----------------------------