o

NADHOW EtWRIU
NQ VELt ISTORICE
 GH. ASACHI

1\ UVELE
ISTORICE
CU UN STUDIU, INDICE DE CUVINTE $I FORME

DE

PETRE V. HANES
PROFESOR SECUNDAR

MINERVA", BUCURESTI
1915
 DE PETRE V. HANW
1. Alexandra Russo, o vagina ignorata din literature roman& (tiparita-cu
cheltuiala Fandatiunii Universitare Carol 1-in), Bucureeti, 1901 . . . . 2.-
2. Din ineditele lui Nicolae Barcescu Manualul Bunulni Roman, Bueu-
reed, 1902 1
3. Desvoltarea limbii literare in prima jumatate a secolulul al six -lea
(premiata de 1Tniversitatea din Bucureeti on premiul Hillel de 1.000 de
lei), Bucureeti, 1904 3
4. Alexandra Russo, Scrieri (tiparite cu cheltuiala Academiei Romane),
Bucureeti, 1908 5
5. Stain' de literaturk romina, (Cain trebuie scrisa istoria lit. rom. Edi-
tiuni de texte rom. Din ineditele lui Gh. Aeauhi. M. Kogalniceanu.
N. Balcescu. 0 polemica intro Ardeleni ei Moldoveni. B, P. Has-
den. Iliad& in romilneete. Ion Ghica ei Ion Creanga. Delavrancea
portretist literar. Scriitorii ei ritsboinl independentei. C. Negruz i
ei prozatorii de astazi.Vlahuta ei limbs, lit rara. Motivele lit. p p.
in lit. culta. Al. Lahovari ca orator). vol. 1-in, Bucureeti, 1910 . . .
6. Evangeliarul romanesc din 1561 In comparatie cu cel slavonesc, Bu u-
2
reeti, 1913 1

7. Curs de limba romans pentru invktamintul secundar al baietilor

(cl. ivm), Bucureeti, 1904-1915 26 50
8. Idem, pentru invatimantul secundar al fetelor (cl. 1iv , Bucureeti,
1910-1913 12

IN BIBLIOTECA SCRIITORILOR ROMANI (Minerva).

1°. N. Kogalniceanu, Scrisori (1834 -1849) 2-
2 °. B. Katargin, Discnrsuri Parlamentare 3 --
3°. Ion Ghica, Scrieri, vol. t-in. Partea I-a din Convorbiri Eco-
nomice 2
4. ft Idem, vol. al n-lea. Partea tet ei a 010-a din Con-
vorbiri Economice 2
5.
6.
99 Idem, vol. al ni-lea.Scrisori catre V. Alecsandri .
Idem, vol. al iv lea, Amintiri din Pribegie, Acade-
2.
99

mice, 0 cugetare politica, Pamantul ei omul, Ochire

asupra etiintelor, Despre caile noastre de comuni-
catie, Invatatura Publics, etc. 2 50.
. Antim Ivireann, Predict gI Cuvantari fpnebre 2
8 . Coast. Golescu, Insemnare a calatoriei mele 2
9 . Cezar Boliac, Meditatil fi Poezii 2
10'. D. Bolintineanu, Calatorii, vol. i (Pe Dunare ei in Bulgaria In Egipt
ei Palestina 2
11. 99 Idem, vol. II. (La Romanii Macedoneni. In Asia
Mica. In Moldova) 2.-
12 3 99 Romane (Emanoil, Elena) 8
13 °. Gh. Sion, Proza (Suvenire Contimporane) 2
14'. 99 Poezii 2
 PREFATA

INTRE NUVEL BSI ISTORIE.

PATRIOTISMUL LUI ASACHI. 1 In vremea lui, Asachi a

fost judecat cu multa par-
tinire, ca toate personalitatile de seams, partinire in
bine sau in rau. Prietenii Si discipolii it ridicau In
slava, adversarii il scoborau jos de tot. Adversarii nu
1-au iertat nici dupa moarte. Unul din ei nu s'a sfiit
sa ridice glasul contra lui chiar cand i se ridica la
Iasi monumental comemorativ. Ace la a scris ca me-
ritele atribuite lui Asachi sunt exagerate : ca profesor,
inginer, arhitect a fost mediocru ; lucrarile lui §tiin-
tifice nu i-au facut nici un nume ; ca scriitor, a produs
in toate genurile, dar n'a excelat in nici unul, tiici in
poeziile lirice, nici in cele epice, nici in fabule, nici
in nuvele, nici in teats ; productiunile lui literare sunt
«searb6de Si indigeste, nici nu ne-au desfatat, nici nu
ne-au luminat» ; Si ca §i cum n'ar fi destul, se adauga :
«posteritatea nu va putea city din voluminoasele sale
publicatiuni nici doua randuri scrise cu stil romanesc,
1 Notele hind de asta data mai numeroase nu se vor mai pune in josul
paginilor, ci in text, la finele fiecarui subtitlu.
VI PETRE V. HANE$

cu fraza macar corectd, cu limbs buns, cu spirit sau

cu vreo nalta cugetare».
In acela§ timp cand Sion el e autorul parerilor de
mai sus scria in tonul acesta, altii formau la Iasi
o revista §i o societate cu numele de Asachi.
Un lucru nu i s'a contestat insd lui Asachi, patrio-
tismul. Ba inca, in zilele noastre, i s'a recunoscut cu
multd caldurd. Patriotismul lui Asachi s'a ivit in mij-
locul bunei educatiuni primite in familie §i a crescut
la Roma, unde Asachi a stat trei ani, consacrandu-se
in deosebi arheologiei.
E adevarat ca Asachi n'a stat alaturi de genera-
tiunea nationalista dela Iasi §i ca fata de un Kogdl-
niceanu §i Russo el reprezenta uneori tabdra adversa,
dar aceasta din alte considerafiuni decat cele patrio-
tice. El era mai in varsta decat ace§tia §i lucrh pentru
cultura si literatura tarii cu vreo cloud decenii inainte.
Tines prin urmare sd fie el urmat, nu sa urmeze.
Apoi el apucase vremuri mai grele §i trebuise sd se
piece cote ()data ; dar plecandu-se aparh cultura
nationals, smulgeh dela Ru§i aprobarea celui dintaiu
ziar romanesc din Moldova, intemeia §coala roma-
neasca la Iasi §i obtineh posturi oficiale, in cari nu
lucrh pentru interesele ruse§ti, ci pentru ale noastre.
Lupta aceasta cu el insu§i se reflectd §1 in nuvele.
Cand Ru§ii §i Turcii sunt Inca primejdio§i pentru Mol-
dova, el deschide o nuveld cu randurile urmatoare :
«Aceasta Tara (Moldova) azi incungiurata de prote-
guitoare monarhii §i de vecini pacinici, cari doresc
lini§tea §i fericirea ei...» Asa incepe Elena Moldovei,
publicatd in 1851. Dar dupd ce prin tractatul dela
 PREFATA VII

Paris am trecut sub garantia puterilor europene, el

nu se sfie§te sa aduca aminte acelora0. vecini Si mo-
narhii protectoare despre rapirea Bucovinei i a Basa-
rabiei, fiindca iata cum se incheie Petra Rarev «Rare§
se incredinta ca Cara mai multe nevoi §i pericole avea
a suferi dela vecinii cre§tini, decat dela Turcii depar-
tati ; drept trista marturie ne este instreinarea Buce-
vinei Si a Basarabiei».
De altfel nuvelele istorice nu °data ne ofera pasaj,
de .cald 'patriotism. Intr'un loc e vorba de cantecele
populare, a caror melancolie reaminte§te Si lui Asachi,
ca mai tarziu lui Russo, durerea tarii noastre, §i iata
in ce imprejurari :
Cand tarul loan Vasilievici al Moscovei cere lui
Stefan cel Mare pe fiica sa Elena pentru fiul sau loan
cel Tanar, voevodul moldovean se decide sa trimeata
in Rusia in ascuns pe .sihastrul Leon, ca sa aduca
informatiuni. Leon porne§te prin Bugeac §i Cafa. In
Bugeac e gazduit la un Tatar §i noaptea aude can-
tece de jale, can veniau dela un Moldovean luat rob :
(Mai 'nainte de a ajunge la Cafa, petrecand noaptea in cortul
unei familii tatare, ce dadit ospitalitate cuviosului batran, rasuna
afar din cort un viers moldovean din cele melancolice, cari atat
de chiar 1 zugravesc starea patrie,i noastre L. (pag. 79).

Cantecele populare' mai sunt amintite cu multa

duio§ie Si in alt pasaj :
(La umbra salciilor rasunau in fluierile for doinele armonioase
ce pe fiecare Roman II patrund acum de melancolie, vazand ca
simtimantul de nationalitate s'a refugit numai in sanul acestor Tit
ai naturii, la cari, ca oratort nemuritori, muntele raurile amin-
teaza §i intretin suvenirul gloriei stramo§e§ti (pag. 111).

1 elan
VIII PETRE V. HANES

In alte cloud pasaje este infati§at Stefan cel Mare,

eroul pe care nu 1-a uitat mai nici un scriitor roman
§i pe care nu-1 putea uita nici Asachi. °data e vorba
de personalitatea eroului : in fata prirnejdiei, fara frica,
iar in fata izbandei, fara mandrie, Si realizand fapte
mari prin mijloace mici :
<Luceafarul lui Stefan stralucia in lucoarea 1 cea mai mare atunde
And cuteza a radica arma asupra lui Mahomed al li -lea, vincito-
rula imperiei Orientului 51 al Constantinopolui, it prin nenu-
marate triumfuri Irwira tiumele sau pe langa acele ale mai faimo-
5ilor eroi. Neinspaimantat in miezul s pericolelor 5i in nenorociri,
modest in triumfuri, ce le atribuia numai lui Dumnezeu, pro-
tectorul virtutii, prin geniul §i talentul estraordinar de a urzi prin
mijloace mid, lucruri mart Stefan, precum au insuflat spaima in
dumani, a5a an atras asupra-5i admirarea §i respectul suveranilor
51 a popoarelorb (pag. 76).

Alta data ni se descrie infati§area lui Si a suitei,

cand locuitorii din Chilia 1-au primit in fata bisericii :
(Venirea domnului fu propa5ita 4 de un nour de pulbere, din sanul
caruia, ca ni5te fulgere, scanteiau armele aprozilor, calAri pe ar-
masari sireapi, cari fAceau a ribomba pamantul de tropotele copi-
telor ferecate. Congiurat de un stol de parcalabi, de spatari de casa
i pantiri inzeoati in her sclipicios, Stefan calaria in floarea 51
vartutea varstei, ca de 40 ani ; vestmantele sale simple se asa-
manau cu acele ale o5tenilor saii numai spada era obiectul cel mai
pretios, ca5tigata fund in memorabila batalie dela Racova ; un tabar
lat invalid formele sale cele robuste, §i pe cap pun& o caciula
turcana ; dar aerul cel majestos, focul ochilor sai restralucia mai
mult decat aurul §i otelele bravilor capitani ce-I incungiurau. Un
sunet general de urare 1-a intampinat la trecerea sa prin indesirea
poporului. El descaleca, salutand impregiur, 5i pa5i pe gios cited
biserica (pag. 116-117).
Nu se poate spune ca pasajele acestea nu dovedesc o
curata §i puternica dragoste de tara la Asachi. Eroul
1 lumina.
2 invingatorul ; 3 MijI0Cul.
4 precedata.
 PREFATA IX

dela Rahova Si dela Valea-Alba ne apare in acela

cadru de simpatie Si de admiratie ca §i la Kogalni-
ceanu on Alecsandri.
Mai este un pasaj §i mai caracteristic. Al. Russo
in Decebal i }Stefan cel Mare spune ca Stefan
cel Mare a ridicat spada sangeroasa cazuta din
mainile lui Decebal §i incheie cu Intrebarea plina
de inteles : Cine va ridica oare spada cazuta din mai-
nile lui Stefan cel Mare ? Gasim Si in nuvelele lui
Asachi un moment tot a§a de bine prins :
Petru Rare, parasit de boieri, se vede nevoit sa nu
mai incerce lupta cu Soliman, sultanul Turcilor, Si se
decide sa fuga singur in Ardeal; dar ca flamura tarii sa
nu cads in mainile paganilor, o ascunde intr'un put.
Imprejurul putului, ostenii ingramadesc cate o piatra Si
astfel se ridicA un munte care ascunse flamura de ve-
derea du§manului. Apoi Asachi adauga, ca §i Russo :
(depozRul acela sfintit ramase acolo, !Ana and un alt viteaz
ostas al Romaniei va scoate din intunerec flamura, spre a con-
duce Patria pe calea gloriei stramosesti* (pag. 224).

Patriotismul a fost calauza intregei activitati a

scriitorului nostru.
NOTE. - Gh. Sion a vorbit despre Asachi in Suvenire Contempo-
rane ; v. ed. (Minerva*, 1915, pag. 35i-353. Despre patriotismul lui
Asachi a vorbit Ov. Densusianit in 1st. lit. rom. eon temp , curs litografiat
vol. i-itt. Despre sederea lui Asachi la Roma v. mai departe, pag. 2-3.

CERCETARILE EPIGRAFICE, Asachi §i-a manifestat pa-

ARHEOLOGICE BSI ISTORICE triotismul atat in directiu-
ALE 4. Ul ASACHI.
nea invatamantului, cat §i
intea cercetarilor privitoare la trecutul tarii. La Roma
se ocupase in deosebi cu arheologia Si cand vine in
X PETRE V. HANES

Cara, cu toate ocupatiunile lui numeroase, nu uita sa

faca cercetari in directiunea aceasta. N'a ezistat sa.
publice §i sa descifreze Si inscriptii, privitoare la epoca
colonizarii romane in Dacia.
Preocuparile lui pur istorice sunt insa mult mai
intinse. Inca inainte de 1827 redactase o istorie a hue-
riului roman, care insa a ars in acel an la Ia§i inteun
mare incendiu, ramas vestit. In 1832-33 traduce in
romane§te istoria ruseasca a lui Kaidanov. In 1841
publica vie* lui D. Cantemir in Spicuitorul. La 1845
publica Lupta Moldovenilor cu cavalerii cruciati. Cativa
ani dupa aceasta publica biografiile cronicarilor Ureche,
Miron §i- Nicolae Costin, fara sa omits a city simpla
§i totu§i migatoarea descriere pe care Ureche o face
figurii lui Stefan cel Mare Si din care insu§i Asachi
s'a inspirat cand a zugravit la randul sau pe eroul
moldovean. In 1865, sub titlul de 4storia veche §i
noua a Moldovei», publica o cronologie a evenimen-
telor mai de seams din istoria Moldovei, incepand cu
anul 510 a. Chr.
In afara de acestea, Asachi a publicat WA sa sem-
neze numeroase articole istorice in ziarele §i calenda-
rele pe cari le-a redactat. Sunt insa cu siguranta ale
lui dupa locul unde s'au publicat §i dupa stall
lor. Astfel in 1850 un articol despre marca Moldovei.
In 1866, un studiu despre Miron Costin, o reprodu-
cere desvoltata a studiului lui Balcescu din 1845.
Preocuparile istorice ale lui Asachi au mai produs
Si tablouri istorice. In directiunea aceasta autorul Nu-
velelor istorice este un. initiator fericit. Pacat ca nu
s'a gasit cine sa-1 continue. El lua scene celebre
 PREFATA XL

din istoria noastra Si faces din ele tablouri, Inso-

tite de explicarea necesard. In 1841 pune astfel
la indemana publicului tablourile «Mama lui Stefan
eel Mare», «Cetatea Neamtului» §i «Testamentul
lui Stefan cel Mare* Si publics °data cu ele in
Spicuitorul descrierea lor. Cu prilejul primei des-
crieri ne spune ca ideia tabloului cu mama Iui Stefan
cel Mare i-a venit Inca din 1812 la Roma §i ca s'a
adresat pentru aceasta la un pictor Italian celebru. In
1864, el anunta ca are de vanzare alte 6 tablouri is-
torice : Batalia Romanilor la. Mariemburg, Batalia lui
Stefan Voda la Cetatea-Neamtului, Monumentul pro-
iectat al Iui Stirbei, Doua surori moldo-romane, 0,
Romanca cu fiul ei Si Vasile Lupu.
Scene istorice ilustrate s'au publicat Si anonim de-
Asachi in ziarele Si calendarele lui. In 1851 a aparut
lupta dela Baia, desemn in penita ; In 1863, lupta dela
Calugareni, de asemenea ilustrata ; in 1866, prezen-
tarea ambasadorului lui Ferdinand 1-iu, imparatul Ger-
maniei, la P. Rarq.
Prin aceasta activitate se consacrase ca bun cunos-
cator al trecutului Moldovei Si in 1857 caimacanuT
Th. Bali it nume§te in comitetul pentru ridicarea
unei statui lui Stefan ref Mare.
NOTE. Articole de arheologie ale lui Asachi se gAsesc in Albina Ro-
mdneascd §i in Spicuitorul nzoldo-romtln,1841, lune-Sept., pag. 60 67.
Un articol de epigrafie al tut. Asachi se gase§te in Gazeta de Moldavia,
1851, pag. 159. Despre istoria imperiului roman a lui Asachi v. Albina-
Ronlneascd, 1829, no. 5 din 13 Ianuarie, pag. 19, articolul (Despre
literaturb : g ...insa focul din 1827 au inghitit osteneala de 12 ani a alcA-
tuitorului, care a pierdut in aces zi manuscrisurile traghediilor Alzira §i
Saul §i una orighinala numita Mihail, domnul §i iroul Romanilor, o
istorie a imparAtiel Romei...,Limba traducerii lui Kaidanov am cerce-
an PETRE V. HANES

tat -o in Desvoltarea 1. literare, Buc. 1904, pag. 46 §i 61. Vie* lui

D. Cantemir s'a publicat in Spicuitorul, 1841, Oct.-Dec., pag. 18-70.
Biografia cronicarilor s'a publicat in Gazeta de Moldavia in ordinea
aceasta : Gr. Ureche, no. 60 (pag. 97) §1 80 (pag. 115); M. Costin §i
adnotatorii lui, no. 81 (pag. 119), no. 82 (pag. 224), no. 83 (pag. 22i),
no. 84 (pag. 233), no. 86 (pag. 239), no. 88 (pag. 247); no. 92 (pag.
263) ; N. Costin, no. 93 (pag. 266). Cronologia Moldovei a aparut in
Almanah de inviitatura i petrecere, partea I-a, pag. 5-34, alipit la
Calendar pentru Romani, la§i, 1865.. Articolul despre marca Moldovei
a aparut in Gazeta de Moldavia, 1850, pag. 209. E intitulat <Marca
-tArii Moldovei,. Studiul despre Miron Costin a aparut in Almanahul
din 1866, pag. 8-18, alipit la Calendarul p. Romani, din acela§ an.
Studiul lui Balcescu aparuse in Magazinul istoric pentru Dada, 1845,
pag. 138-143. Descrierea celor trei tablouri istorice a aparut in
Spicuitorul, 1841, MartieMai, pag. 74-84 §i IulieSeptembrie, pag.
13 80. Anuntarea celor §ase tablouri istorice s'a facut in Almanahul
lin 1864, partea tt-a, pag, 89, alipit la Celendarul p. Romani din
acela§ an. :Lupta dela Baia, a aparut in Gazeta de Moldavia, 1851,
.suplem. la no. 49. Lupta dela Calugareni a aparut in Almanahul pe
1863, pag, 17-18, alipit la Calendarul p. Romani din acela, an. E int-
lulata. <Actul eroic al lui Mihai Bravul Ia Calugareni,. Ambasadorul
lui Ferdinand Wu, cu titlul Ambasadorut ki Ferdinand, imperatorul
Germaniei, prezentase lui P. Rare, a sale creditive, (scrisorile de acre-
ditare), a aparut in Almanahul pe 1866, pag. 107-108, alipit Ia Calen-
darul p. Romani din acela§ an. Despre numirea. lui Asachi in comi-
-tetul pentru ridicarea unei statui lui Stefan cel Mare v. Almanahul pe
1859, p. 124-125, alipit Ia Calendarul p. Romani din acela§ an.

KOALA ISTORICA Predilectiunea lui Asachi de a privi

A LUI ASACHI. cu admiratie trecutul tarii, de a re-
leva mici crampeie, de a le publica uneori ilustrate,
,ori de a publica pumai ilustratiuni insotite de text
explicativ a gasit imitatori intre 1840 si 1860, si se
poate vorbi astfel de «o scoala istorica» a lui, care a
trait alaturi de §coala istorica a lui Kogalniceanu §i
Balcescu. Aceasta §coala nu °feria cercetari noi, ci
scotea din ceeace se publicase on se publica partile
.atractive. Era deci o §coala de raspandire, de popula-
rizare a cunoOntelor istorice, pe can le lua la in-
 PREFATA XIIL

ceput din scriitorii streini cari vorbiau si despre noi,

iar mai in urma si dela ai nostri. Un quasi-program
al scoalei acesteia aparuse Inca din primul an al Al-
binei Romane$11. Scoland acest ziar, Asachi s'a gandit
utilizeze pentru -scopuri mult mai frumoase de-
sa 1
cum i se ingaduise sa. anunfe. Reiese aceasta dintr'un
articol publicat chiar in no. 6 al ziarului. Se spune
acolo, ceeace va repeta Kogalniceanu mai tarziu, ca
istoria noastra numara eroi si epoci glorioase, cari
merits sa fie cunoscute de urmasi si ca ziarul le
va da succesiv la lumina. Chiar se si Incepe cu
episodul N1amei lui Stefan cel Mare ; dar nu se
continua munca decat depe la 1840 inainte, data
dela care atat Asachi, cat si discipolii sai lucreaza
rodnic.
Discipolul cel mai de seams al acestei scoale a fost
N. Istrati, care a lucrat mereu alaturi de Asachi,
publicand articole despre Stefan Tomsa, despre Ve-
niamin Costachi on despre ultimele. evenimente ale
cetafii Nearntu. Gasim apoi pe Al. Asachi, care pu-
blica descrierea unei calatorii la Manastirea Putna,.
cu doua ilustratii, reprezentand una, exteriorul ma-
nastirii ; si alta, interiorul cu mormantul lui Stefan cel
Mare. De asemenea pe G. Meledon cu «Trei cuvinte
pe mormantul lui Stefan cel Mare» si pe Ir. Porum-
bescu cu «Desmormantarea domnitorilor Moldovei in
catacombele manastirii Putna».
Aceluias mediu se datoreste traducerea din ruseste
a unui articol despre Antioh Cantemir la Paris si nu-
vela istorica, imitata din poloneste, Edmond conte de
Ostrorog, ambele nesemnate, dar datorite probabi!
XIV PETRE V. HANE$

unuia dintre apropiatii lui Asachi, fiindca au aparut

in publicatiile lui.
NOTE. Pasajul cel mai important din quasi-programul §coalei isto-
rice a lui Asachi este urmatorul : (Moldova incA n'au fost lipsitA de
epohe strAlucite in cari au stAtut printipi iroi in rAsboaie, iara in tim-
puri de pace facatori de bine patriei §i supu§ilor sal ; deci faptele ace-
lora sa cuvine a fi cunoscute pi cu serios §1 mirare pAstrate in aducerea
aminte §i in inimile tuturor compatriotilor. Pentru aceasta not ne vom
invrednici a da uneori ecstracturi din istoria patriei, Hand acum inceput
cu iroica marire de suflet a doamnei Elenei, mumei Marelui Stefan...)
(Alb. Rom. 1829, no. 6 (16 Iunie), pag 23, art. (Din Istoria Moldoveia).
Articolele istorice ale lui N. Istrati sunt : Despre Stefan Tom§a 1-iu in
Foaia p. minte, 1845, no. 21, sub titlul de <Colectia documentelor vechip ;
despre Stefan Tom§a al 11-lea in Almanahul pe 1850, pag. 54-71, alipit la
Calendarul p. Romdni din acela§ an ; Veniamin. Costachi in Almanahul
pe 1851, pag. 15-26, alipit la Calendarul p. Romdni din acela§ an ;
(Cele din urma evenimente a cetatuiei Neamtup in Almanahul pe 1852,
pag. 50-69, alipit la Calendarul p. Romdni din acela§ an. Articolul
lui AL Asachi despre man'astirea Putna a aparut in Almanahul pe 1851,
pag. 116-118, alipit la Calendarul p. Romdni din acela§ an. Articolul
Jui G. Meledon a apArut in Almanahul pe 1857, pag. 61-63, iar al lui Ir.
Porumbescu tot acolo, pag. 64-84. (Printul Antioh Cantemir la Paris,
traditie istorica., a aparut in Almanahul pe 1852, pag. 75-91, iar Ed-
tnond in Spicuitorul, 1841, Martie-Mai, pag. 85-102.

INFLUENTA RUSEASCA 0 alts 'nota caracteristica in

ASUPRA LUI AS ACHI. §coala istorica a lui Asachi este 'stra-
duinta de a gAsi in istoria noastra figuri §i scene la
inaltimea celor din istoria universals, in deosebi franr
ceza, straduinta imprumutata din romantismul vremii
§i in deosebi din literatura ruseasca.
Influenta ruseasca este- u§or vizibila in limba ope-
relor lui Asachi. Am relevat-o 1ialtã data. Forme ca
armie, custodie, genie, gvardie, imperie ; apoi corona,
cosiium, epoha, (ermonial o vadesc indata.
In conceptia istorica a lui Asachi se vede imediat
influenta istoricului rus Karamsin, care a inspirat
 PREFATA XV

§i o buns parte din Cuvantul introductiv la cursul

de istorie nationals al lui Kogalniceanu. Karamsin era
mult citit la Ia§i §i-1 citeaza Si Asachi in nuvelele is-
torice. Pe de alts parte conceptia lui doming toata
literatura istorice ruseasca pe la 1840, literatura pe
care Asachi nu odata o citeaza §i nu odata o utili-
zeaza in nuvelele lui istorice Elena Moldovei, de
pilda, este intreaga un capitol din istoria rusa. Ka-
ramsin e caracterizat prin doua insu§iri apropierea
istoriei de roman Si relevarea din istoria ruseasca a
acelor scene §i figuri cari se pot apropia de istoria
universals. Inca din 1789, cand intreprinde o chid-
toile in Europa, Karamsin publica in Gazeta Mos-
covei o serie de articole, intitulate (Scrisori dela un
calator rus», Si se desemneaza depe atunci cu por-
nirea de a concepe trecutul national ca un subiect
de roman. In adevar mai tarziu in Istoria Rusiei a
aplicat peste tot acest procedeu. Tot astfel cu para-
lela dintre istoria rusa §i cea universals : Vladimir era
carol cel Mare ; Ivan Vasilievici, Ludovic al xi-lea ;
Godunov, Cromwell, etc.
Nu suntem departe de Asachi. $i el alege din is-
torie episoadele mai captivante, Si el apropie istoria
Moldovei de cea universals. Ce sunt tablourile lui
istorice decat scene de roman? Ce altceva sunt .nu-
velele lui istorice? Pornirea lui Dragon contra Tata-
rilor e descrisa ca o cruciada. Ca §i Petre eremitul,
care predica in toate ora§ele din apus organizarea
expeditiunii sfinte, intalnim Si aici pe sihastrul Coma:
(Coma in pietele publice invite pe poporul roman de. a lua
parte la aceasta santa espeditiune, spre a alunga pe tiranii impte-
XVI PETRE V. HANES

suratori din tarile, vechea mo§tenire nemuritoare a Romanilor_

Atat in biserica, cum §1 in adunarea poporana, Coma zugravia cu
coloruri infocate patimirile creginilor ; el spunea de crucile aba--
lute depe bisericile descoperite §i arse, ce se facura acum staule
de fiare salbatice, cari in vizuniile for facura loc crestinilor ce
se adunau pentru inchinarea adevaratului Dumnezeu. El istoria
cum din an in an Tatarii secerau in Ora impoporarea 1 cea junk
fetele si fiii nu mai erau ai parintilor, ce 2 din nagere meniti scla-
viei ; el arata manile si picioarele sale roase de obezile ce in curs
de mai multi ani insu§i le-au fost purtat in sclavie, de care nu
1-au putut apara epanghelma sa ; lanturi de cari numai prin mi-
nune scapa !) (pag. 30).

Am avut Si not o hansa teutonica : tovara§ia ceta-

tilor comerciale Chilia, Cetatea Alba, Tighina, Bender
Si Cafa din Crimeia. Gasizn aceasta in nu vela Alexandra
cel Bun.
Petru Rare§ nu odata e apropiat de Napoleon. Cand
se desparte de oastea lui, ca sa piece singur in Ar-
deal, seamana cu Napoleon in gradina dela Fontai-
nebleau. Cand sta inchis la Ciceu, reaminte§te exilul
dela S-ta Elena. Cand se intoarce iar in Moldova la a
It a domnie, se intoarce don cu cativa credincio§i Si
apare la Dunare intocmai ca Napoleon la Toulon.
NOTA. Asupra influentei romantice la Asachi, v. C. Damianoviei,
Arta $1 Literatura, Buc. 1914, pag. 134 §i urm. (art. reproduse din Vieafcc
noud, 1909-1910). Despre infl. ruseasca in limba lui Asachi v. ce am
spus in Desvoltarea 1. literare, Buc. 1904, pag. 54, 246-248. Despre
infl. lutes Karamsin asupra lui Kogalniceanu v, ce am spus in Studit de
lit. rom.. Buc., 1910, pag. 44 §1 urm. Intre cartile pe cari un librar
din Iasi be aduce dela Paris este §i istoria lui Karamsin (v. Pompiliu
Eliade, La Roumanie au X1X-etne siecle, Paris, 1914, pag. 327) Asachi
citeaza pe Karamsin la pag. 45. In Elena Moldovei, Asachi spune
°data : (Istoriografii Rusiei nu dau o larnurire despre toate imprejurarile,,
(pag. 90) iar alto data : (Evenimentele aici descrise sunt in parte scoase

1 populatiunea.
ci.
 PREF ATA XVII

din istoriile Moldovei, ale Rusiei gi ale Polonieb> (pag. 93). lata ce se
spune despre Karam sin in Litterature russe de K. Waliszewski (Paris,
Calin, 1900): it Spiritul viitorului istoric se anunta chiar din aceste scri-
sori : o pornire de a concepe trecutul national ca subiect de roman gi
de a gas' tablouri atragAtoare) (pag. 137).
LITERATUR A ISTORICA Conceptia aceasta de istorie
A LUI ASACH1. popularizata cu speciala privire
la scenele §i momentele mai emotionate 1-a dus pe
Asachi la literature propriu zisa cu inspiratie istorice :
nuvele ist-crL ice 5i drame istorice. Primul punct de
plecare al lui au fost istoricii streini, in deosebi po-
loni §i rusi. Citindu-i,"gasia acolo numeroase amintiri
despre oameni. Li fapte- moldovenesti. neste sari- nu
putea trece. fare sa 1e extraga §i sa le aduca la cd-
no§tinta cititorilor vremii. lata cum incepe el nuvela
Svidri ghelo : «Istoria Moldovei, ce-i 'plina de eveni-
mente interesante, e tesuta cu acele ale popoarelor
invecinate, cu can se afla in relatiuni politice Si so-
dale. Deaceea in neajunsul hronografilor vechi pa-
manteni, analele Bizantului, Ungariei, Poloniei §i Ru-
siei ne infatipaza o manoasa obar§ie cuprinzatoare
de fapte vrednic-e de aducerea noastra aminte».
Al doilea punct de plecare au fost D. Cantemir Si cro-
nicarii Ureche Si Miron Costin, ace§na din urma pubh-
cati de Kogainiceanu in I-852. Asacni a publicat nuve-
lele iui istorice in ordinea cronologica a evenimentelor
ce povestiau : Dragros Alexandra eel Bun, Svidrighelo,-
Elena Mazena, Moldovei,V alea Albei,BogdanVoevod,
Petru Rare,s, Ruxanda Doamna. E foarte instructiv
insa sa cunoagem ordinea aparitiunii nuvelelor. Trei
din ele sunt dinainte de 1852: Ruxanda Doamna, Svi-
drighelo i Elena Moldovei; restul dupe 1852. Cele
G. Asachi, Ruvele istorice. II
XVIII PETRE V. HANES

anterioare anului 1852, cand Ureche §i M. Costing

nu erau Inca publicati, nu au nimic din ace§ti, cro).-
nicari, fiindca povestesc evenimente din istoria Mb1,-
dovei pana la Vasile Lupu, evenimente povestite tocmai
de Ureche Si Miron Costin. Comparand astfel. istoria
lui Vasile Lupu din Ruxanda Doamna eta aceea din.
M. Costin nu gasim nici o asemanare,. doar- cateva,
nume proprii, pe cari Miron Costin le luas din is--
toricii poloni, de unde le-a luat mai tarziu Si Asada
iar unele din aceste nume proprii au forme deose-
bite, cum e Bogdan Hmielnifchi, despre care este
vorba atat la Asachi cat §i la Miron Costin si ea-
ruia acesta din urma ii pastreaza forma Hmil. Coin-
parand de asemenea evenimentele din Svidrighelo,
referitoare la furma§ii lui Alexandru cel Bun,. cu cele
din Ureche, de asemenea nici o asemanare. Tot astfei
cu Elena Moldovei : istoria lui Stefan eel mare de
aici nu sear-nand cu cea din Ureche. Deaceea Asachi
se plange, cum am vazut mai sus, de cneajunsul
hronografilor vechi pamanteni».
In 1852, apar Ureche §i Miron Costin Si Asachi
scapa de neajunsul de pana atunci. Toate nuvelele
lui de acum inainte au ca pullet de plecare croni-
carii, intregifi fire§te Si cu izvoare streine, dar in
masura mult mai redusa.
Astfel Drago,s are ceva din Ureche Si completat
in mare masura cu legende.
Bogdan are foarte mult din Ureche Si chiar pe
Trifail, personajul nuvelistic al bucatii. Cronicarul ne
spune urmatoarele despre Trifail: qIn anul 7022 Fe-
vruarie 27, in al zecilea an a domniei lui Bogdan
 PREFATA XIX

Vodd, fdra vcste au venit un Trifaila, ce se faces

fecior de domn, cu oaste din Tara Ungureasca iarna,
cand era toti ostenii pre la casele lor>> (Letopisete,
ed. Kog. I-a. vol. 1, pag. 151). Asachi a 'intregit
aceasta figura, dandu-i un rol mai mare si bine des-
fasurat de intrigant, iar din vorbele din urma pri-
vitoare la iarna a creat un intreg cadru pentru tot
sfarsitul bucatii.
Petru Rarec, mai ales in partea II-a a lui, urmeaza
de aproape pe Ureche. La acesta a gasit Asachi im-
prejurarile in cari Rare§ a fugit in fata Turcilor,
descnerea tip (pe care a utilizat-o cu si mai mare
succes Delavrancea in Luceafeirul),ederea in cetatea
Ciceu cu intamplarile referitoare la parcalabul Simeon
si la episcopul Anastasie (Ureche zice «vladica»),
primirea la Suceava a sotiei si a copiilor lui, duns
ce Rare§ ajunge iar domn, §i tupteJe cu Mailat in
Ardeal. A mai lust si din N. Costin partea privi-
toarte la uciderea lui Mailat day- nu direct din cro-
nick ci din nota adausa de Kogalniceanu la textul
lui Ureche.
Partea personals este insa si ea destul de insemnata
si constitue elementul pur literar al bucatii : toata vieata
de pescar a lui Rares. cu descrierea lacului Brates si
a ocupatiunii pescaresti de acolo (din aceasta la Ureche
gasise doar ca Rare§ era pescar §i fiul unei targo-
vete din Hariau, nevasta unui Rares) toata nartea
privitoare la alegerea ca domn a lui Mihu Hatmannl
(la Ureche gasise doar numele) si partea cea mai atrac-
tiva a bucatii, avand ca centru al actiunii pe, calu-
gdrul-bandit Malaspina.
XX PETRE V. HANE

Valea Alba se gase§te in nucleu tot la 1,1reche. Ste-

fan cel Mare e infatipt aici dupa cronicarii no§tri, pe
cand in Elena Doamna era infatipt dupa cei streini.
Acela lucru cu Alexandra eel Bun. Mazepa este
iara§i de inspiratie streina.
Acestea sunt nuvelele din editia dela 1867, in numar
de 9. Asachi a mai publicat insa alte doua nuvele,
cari lipsesc din aces editie §i cari nici in editia de
fata nu s'au introdus: una Lopu,sna, aparuta dupa
1867 Si dupa moartea lui Asachi, dar cealaltd, Mihai
Viteazul, aparuta Inca din 1856; de ce n'o fi intro-
dus-o el in editie? La aceste doua s'ar puted adauga
§i Ziva din urma a municipiului ia,senilor (1858).
Influenta cronicarilor este evidenta Si in Lopu,sna §i
in Mihai Viteazul.
NOTE. Nuvelele lui Asachi au apartit : 10) Ruxanda Doamna in Spi-
cuitorul moldo- romdn, Iasi, 1841, lanuarie-Fevruarie, pag. 52 80 ; 20)
Svidrighelo in Almanah p. Inv. $i petrecere, Iasi, 1850, pag. 33-4
alipit la Calendarul p. Romdni din acelas an, cu doua ilustratii : «Svi-
drighelo mare duca de Litvanias si «Svidrighelo pastor in Moldova . La
urma calendarului, sub capitolul «Descrierea stampelors (pag. 106), prima
ilustratie este explicate astfel : «Portretul printului Svidrighelo, dupa cro-
nica Litvanieis ; 30) Elena Moldovei a Post anuntata la finele nuvelei
Svidrighelo astfel : «Elena, fiica eroului nostru Stefan cei Mare, au stra-
lucit in Moscova pe tronul cel puternic a tarului loan al tit-lea, despre
care dorim a putea descrie In decursul anuluis (pag. 5.3 din Almanah
p. invdtaturd $i petrecere, Iasi 1850, alipit la Calendarul p. Romani din
acelas an), In adevar in almanahul anului urmator (pag. 27-63) apare
<Elena de Moldavia din istoria patrieis, cu o ilustratie «Purcederea Ele-
nei de Moldavia). La tabla de materii a almanahului, ilustratia este expli-
cate mai desvoltat astfel : <Luarea de ziva hung a Elenei de Moldavia in
miezul curtii de Suceava, in care o binecuvinteaza a ei parinte Stefan cel
Mare, la purcederea ei cu ambasadorii Moscovei.s Dragoc in Almana-
hul pe 1852, pag. 14-49, alipit la Calendarul p. Romdni din acelas an,
cu 7 ilustratii «Vasfrangerea si rapireas, 4Urgia Tataruluis, <Fagul pro-
teguitors, «Batalia si moartea Bo-uruluis, «Branda inaintea Dochieis,
<Viziunea lui Bogdan , «Inturnarea Romanilor In Moldova). La Ureche
 PIIEFATX XXI

se gAse§te : Letopisete, ed. Kog. I-a, vol. 1, 1832, pag. 97 ; 50) Bogdan
in Almanahul pe 185:3, alipit la Calendarul p. Romani din acela§ an [la
unele nu mai pot cia §i indicatia paginilor, fiinda nu le-am mai putut
avea la dispozitie in Biblioteca Academiei, Bind imprumutate]. La Ureche
se &este : idem, pag. 146.152 ; 60) P. Rarer in Almanahul pe 1854 §i
in cel pe 1857, alipite la Calendarul p. Romani din aceiasi ani. In cel pe
1857 se &este la 85-120, cu 4 ilustratii : Vedenia lui P. Rare§ in ma-
tastirea Bistriteib, (Fuga lui P. Rarep, P. Rare§ intre pescari* si cAten-
tatul de omor asupra lui P. Rams.* La Ureche se &este : idem, pag.
161, 162-161, 161 165, 170, 171; 79 Valea Alba in Almanahul pe 1855,
alipit la Calendarul p. Romani din acela§ an ; 80) Mazepa in Almanahul
pe 1859 (an. al xviii-lea). pag. 90-120 cu 1 ilustratie (Defaimarea Cala-
toarei de credintA. ; 90) Alexandru eel Bun in Almanahul pe 1864, pag.
1-11, alipit la Calendarul p. Romani din acela§ an. La Ureche se ga-
seste : idem, pag. 37. Lopu$na s'a publicat in Calendarul p. Romani,
1870 (an. (xxix), pag. 16-32 cu trei ilustratii : eMoartea lui Iacob Des-
potul, MAcelarea boierilor la festinul Lapu§neanuluib si (OtrAvirea lui
Lupusneanu) Mihai Viteazul s'a publicat in Almanahul pe 1856, alipit
la Calendarul p. Romani din acela§ an. Ziva din urmii a munieipiului
facenilor s'a publicat in Almanahul pe 1858, alipit la Calendarul p.
Romani din acelas an. Pref. ed. din 1867 a nuvelelor istorice ale lui
Asachi spline ca bucAtile acestea s'au publicat in Albina Romaneased.
E probabil o gresala de memorie.

RELEVAREA LATINITATII Patriotismul lui Asachi §i pre-

NOASTRE. dilectiunile lui arheologice 1-au
indrumat §i spre afirmarea continua a latinitatii noastre,
afirmare de care se resimt §i nuvelele lui istorice.
In primul rand, Asachi a recurs la termeni latine§ti :
aratru (plug), critnen-crimine (crima-crime), digni-
tate, find, mur, regli, relicvii, sant (sfant), etc. ; sau
la formatiuni artificiale. cu caracter latinesc, armis-
tare (armistitiu) resbel, resbelnic (rasboinic).
El a venit din Roma cu acelea§i concepfii istorice
cu can plecasera tot de acolo mai inaintea lui frun-
ta§ii §coalei latiniste. Intarit apoi, de sigur, prin operele
acestora, el a reprezentat in Moldova cu destula au-
toritate ideile acelei §coale ca suntem Latini, ca re-
XXII PETRE V. HANE.5

prezentam la N. Dunarii traditiunea latina, etc. Chestia,.

atat de mult desbatuta de latinisti, ca Aurelian si-a
retras din Dacia numai armata si functionarii, iar
colonistii au ramas si au dat nastere poporului roman
acolo la N. Dunarii, o intalnim si la el, chiar in
prima nuvela, Drago,s : «totusi nu putini coloni si
cetateni romani ramasera locuind prin cetati si se-
suri, cand partea cea mai insemnata dintr'insii se
aseza intre munhii Carpafi, unde, aparati de nestra-
batuta for pozifiune, pastrau sub propriii for Domni
nationalitatea, atarnand une on de strainii mai pu-
ternici decat dansii si unindu-se alte dati cu rivalii
acestora, spre a combate pe asupritorii comuni si a
pastry pans in zilele noastre dreptul peste vechea
for patrie» (pag. 10).
In sensul acesta gasim la el o accentuate staruinta
de a gasi in vieata' noastra, in resturile istorice si in
numele localitatilor amintiri romane. Pentru el telegar
derive din tela gerens (purtator de sageti), movila
Gdiata dela cetatea Gaeta de langa Neapole. Numi-
rile nelatinesti le evita Bistri(ei ii zice Aurar ; Ceah-
ldului, Pion, termen care a mai ramas Inca prin unele
carti. In loc de Cetatea Neam(ului ar prefers «Ce-
tatea Sf. German». Raul Moldova se numia astfel si
sub Romani. Cetatea Ghertina e din vremea Roma-
nilor si se numia «Caput Bovis». Soldatii lui Bogdan,.
fiul lui Stefan cel Mare, amintiau pe Romani :
(Ace§ti o§ta§1 cu armele §I portul for se pitreau re'nvieti din se-
colele Rome!. (pag. 155).
 PREFATA XXIII

i itot astfel toti Moldovenii :

.Moldovenii, popor deodata o§tean, pastor si lucrator de pA-
mant, §1 care de pptesprezece veacuri aruncat in departare de 306
mile dela Roma, in miezul popoarelor neamice, dupre nenumarate
intamplari §1-au pastrat Hmba. deprinderile §i acel amor pentru
agriculture gi arme, ce era izvorul virtutitor de capitenie ale stra-
mo§ilor celor pllni de faima, §i care acuma au pastrat Moldove-
nilor o rama§ita de neatarnare in o epoha and alte natiuni au
fost ingenunchiete inaintea puteril otomanes (pag. 298).

Asachi a indeplinit in Moldova rolul §coalei lati-

Iniste, a carei influenta s'a resimtit mai mult In Ardeal
.§i Tara Romaneasca. Nu a exagerat insa in gradul
.aceleia. Exagerarile lui sunt prea neinsemnate, fats
.de partea buns a activiratii lui in direcfiunea aceasta.
disparitia exagerarilor n'a disparut toata munca
,lui, ci a ramas aces parte de mandrie inaltatoare a
Ilatinitatii noastre, care, alaturi de roadele aduse Si de
ilatini§tii ardeleni, a statornicit pentru totdeauna con -
'vingerea strAlucitei noastre origini.
NOTA. telegar = tela gerens, v. pag. 154, note ; Gdeata = Gaeta
v. pag. 152. Ceahldu = Pion :.Asachi cel dintaiu a introdus §i nu-
mele Pionul alaturi de Ceahlau... pan& la Asachi nu era vorba de Pions
T(Ov. iDensusianu, 1st. lit. rom. contemp., curs litografiat, I, 399). Pentru
-4Cetatea Sf. German) gi raul Moldovei v. nuvela Alexandra cel Bun.

CUPRINSUL BUCATILOR. Drago,s. Drago§, capetenia

Romanilor din Maramure§, luand
pilda dela Negru-Voda, care din Fagara§ se scoborise
,peste Carpati, voia Si el sa se coboare in Moldova
§i sa goneasca de acolo pe TAtarii cari mai ramasese
sub conducerea lui Haroboe. Pentru aceasta se gan-
&lege sa insoare pe fiul sau Bogdan cu Branda, fiica
iwi Susman,, capetenia Romano-Bulgarilor. Intelegerea
se Lace Si Branda, insotita de unchiul ei depe tats,
XXIV PETRE V. HANES

Caliman, pleaca pe Dunare cu o corabie, ca dela un

loc sa lase corabia §i sa mearga pe uscat la mirele
sat]. Pe Dunare incepe o furtuna care-i aruncd la
gura Siretului, unde sunt prin§i de hoti. Ace§tia erau
datori ca din prazile for sä dea zeciuiala lui Haroboe.
De asta data ii deters intre altele §i pe Branda. Intre
hoti era §i un Roman tank, Gramen, care, induio§at
de lacrimile Brandei §i de frumusetea ei, s'a intors
la Caliman, in iocul unde ramasese aproape mort de
loviturile hotilor, §i luandu-1 I-a dus la o gazda bine
cunoscuta lui, Reveca. Barbatul acesteia, Huma, se
gasia la curtea lui Haroboe, impreund cu un alt Roman,
Negri la. Caliman, crezand Ca moare, a jurat pe Gra-
men sa-§i dea §i vieafa pentru scaparea Brandei. In
acela§ timp, Rebeca chiama pe un sihastru, Coma,
§i-1 sfatue§te sa se duca tocmai in Maramures §i sa
anunte ce s'a intamplat Brandei.
Lui Haroboe- ii prezisese o ghicitoare ca dragostea
lui pentru o sclava frumoasa, prin multe peripetii, it
va duce pe tronul Cumaniei Mari. Prezicerea ii veril
indata in minte la vedprea Brandei §i in inima lui
incepit sa prinda loc un sentiment puternic de iubire.
Ca sa se inteleaga cu Branda, se servia de Negrila. Nu
izbuti insa nici cu amenintari, "nici cu vorbe bune ;
§i recurse la inchisoare. De aici Branda fu scapata
de Negrila, care o trimese cu Gramen §i cu Huma
la Reveca, pentru a se intalni cu unchiul sat' Caliman.
Haroboe pleca dupd Branda, indata ce descoperi
fuga ei.
In vremea aceasta, Caliman, insanato§indu-se, i§i ga-
sise Tanga casa un fag scorburosr unde se ascunded
 PREFATA XXV

on de Cate on simtia a se apropie cineva. Acolo 1-a

gasit Branda, cand a sosit cu tovar4ii sai. Dar §i
Haroboe cu Tatarii se apropiau. Atunci s'a luat ho- ..

tarirea ca Branda cu Huma §i Gramen sa se duca la

Ceahlau Asachi zice mereu Pion Si sa se ascunda
in grota Dochiei, unde se adapostiau de barbari nu-
mai fetele. Caliman nu s'a putut duce §i el, nefiind
deplin vindecat.
Haroboe, nemultumit ca nu dase de urma Brandei,
ajunge Si la Reveca. Caliman se ascunde in fag. Ha-
raboe, ne mai avand la ce se sluji de Negrila, it leaga
tocmai de fagul unde era ascuns Caliman §i lasa pe
un Tatar sa-i dea foc cu arbore cu tot. Caliman atunci
iese, omoara pe Tatar, se face cunoscut lui Negrila
§i-i spune ca. Branda se gasete in grota Dochiei pe
Ceahlau. In aceta§ timp insa :
(cerul se acoperi de nouri, un vuet departat rimbomba i din
munte in munte, cu suerul vantului se amestecau sunetele buciu-
mului de anima, si printre freafnatul copacilor se auzirA par'ca
glasuri omenesti, nechezari de cai, formand toate acestea un vuet
confuz, care sporia, cad un eveniment estraordinar se repezia cu
pasuri inaripatev -(pag. 29).

Caliman Si Negrila au ramas ingroziti, crezand ca

vine un nou atac tatarasc. In realitate era sihastrul
Coma, are-§i indeplinise tnisiunea lui. El ajunsese la
curtea lui Dragon, luase ajutoare.§i acurn se cobora
in fruntea cetei sale, purtand in mans Si lancea, dar
Si crucea. Aici are prilej autorul sa descrie drumul
lui Coma din Moldova in Maramure§:
.nepasator de pericolele ce-1 puteau ameninta, nici de osteneala
unel indelungate gi repede calatorii, dupa ce prin rugi fierbinti

I rAsuna.
XXVI PETRE V. HANE5

chema ajutorul cerului asupra intreprinderii sale, puse desagii pe

umar, gi apucAnd toiagul, p41 in calea sa, ferindu-se de orice In-
tAlnire strains. Randle, ce cu apele lor cristaline se descind din
sAnul muntilor §1 adapa §esurile Orli, erau calauze caliitorului pAnA
la obarola lor. De aid din plaiu in plaiu, urmarind colnicii §1 cA-
raffle cerbilor §i ale vanatorilor, afland uneori adapost pe la alt1
sihastri singuratici, trecfz Coma in urma culmea Alpilor 1 in ne-
gun' invaluite, descinse in §esurile Maramureplui §i repede se in-
drepta la curtea lui Dragop (pag. 29).

In urma lui Coma, ajunse Si Dragon cu oastea lui.

In lupta care se incinse, Moldovenii sunt invingatori,
Haroboe ucis.
In vremea aceasta, Branda ajunsese la grota Do-
chiei. Acolo era ingrijita de Nona, femeie sihastra,
care tines oarecum locul Dochiei. Bogdan ajunge §i
el la grota. Inainte de a se intalni cu Branda, vede in
vis viitorul Moldovei : pe Alexandru cel Bun, Stefan
cel Mare, Vasile Lupu, stapanirea Semilunii Si a
Rusiei Si departe de tot, abia putandu-se lamuri un
frumos viitor :
41,Tazii semiluna in tAria ei §i mui in urma §i luceafarul-nordic
raspandind lucoarea 2 lor, §i sub auspicille ambelor vazii semne
de reinflorirea patriei ; dar in departare nemasurabila i se pArii
risarind un viitor strAlucit, pe care in zadar se nevoia a-1 recu-
nonte intre negurile inganande, (pag. 37).

Bogdan is pe Branda, se duc in Maramure§ Si

sarbatoresc °data cu nunta Si invingerea Tatarilor.
Se da apoi semnalul stramutarii in Moldova.
Alexandru cel Bun. Este mai mult o istorie a
domnitOrului Moldovei, cu elemente ce ne sunt Si
azi cunoscute. Partea pur literara lipse§te, dark daca
1 Carpatilor.
2 lumina.
 PREFATA XXVII

vrem, de descrierea primirii facute de Alexandru cel

Bun fiului limparatului din Bizant, Ion fiul lui Ma-
nuel :
Alexandru, acompaniat de mitropolitul losif, de curtea g,I gvar-
dia sa, merie spre intampinare Ora la marginile tariff cu o cere-
monie religioasa, la care se aduna un numar mare de popor din
toate partile Moldovei. Inconjurat de toata pompa bisericeasca si
precedat de oameni de oaste, imperatorul infra in Suceava, flind
calare ; costumul sau era foarte simplu ; O. drept semn de doliul
patriei sale, purta un ve§mant de matase alba ; capul ii era accr-
petit de un coif cu capatul ascutit §i cu aripi late, precum se vede
reprezentat In o vigneta ce s'a conservat in descrierea aceste-
solemnitati. Imperatorul admirA frumusetea, varietatea §1 fertilitatea
tarn ; el recunoscu acolo §l ceremonialul bisericii dela Constan-
tinopol, evlavia si onestitatea locuitorilor, amorul i veneratiunea
pentru principele lor, ce era atat de bun cat §i puternic, (pagi
49-50).

Svidrighelo. Vladislav] Iaghelo, ducele Litvanieir

luand in casatorie pe Hedviga de Anjou, regina Po-
loniei, deveni regele acestei tad, sub numele de Vla-
dislav al ll-lea, §i lasa Litvania sub conducerea va-
rului sau Vitold. Dar frafii lui Vladislav, Schirghelo §i
Svidrighelo, suparati ea n'au fost lasati ei sa dom-
neasca, provoaca lupte, cu ajutor din afara.
In Moldova in aceasta vreme se luptau pentru dom-
nie Ilia§ §i Stefan, fiii lui Alexandru cel Bun, pans
cand §i-au impartit Moldova : cel dintaiu a luat partea
de sus, celalalt pe cea de jos papa la Marea Neagra.
In Polonia, Vitold murise §i Litvania se dase lui
Svidrighelo. Dar el nu se multumi §i mai cern Po-
dolia. De ad not lupte, in cari Svidrighelo e batut §i
redus sa se multumeasca numai Cu o parte din Po-
dolia; pe tronul Litvaniei ajunge Sigismund Cheistuta,
alt var al lui Iaghelo. Noi lupte, Svidrighelo e din now
MCV111 PETRE V. HANES

batut a§a de rffu, incat a trebuit sa se faca nevazut.

Se Si raspandise sVonul ca a murit
El insa s'a refugiat in Moldova. Refugiul for-
tneaza partea pur literary a bucatii. Intovara§it de
credinciosul sau Cunos, trecu Nistrul §i ajunse in
partea Moldovei de sub stapanirea lui Ilia§. Acolo
intalni pe un pastor bogat, Neago, care luase parte
la asediul Marienburgului §i acum i§i purta turmele
lui numeroase dela munte la vale. Svidrighelo se in-
fati§a ca un soldat litvan, care se vede silit sa-§i pa-
raseasca Cara. Neago it sfatue§te sa ramana cioban la
el, ceeace refugiatul primi bucuros, fiindca sub forma
aceasta era mai sigur ca nu-1 va descoperl Cheistuta.
La Neago el atrase simpatia tuturor, rand §i a fe-
titei acestuia, Anca, din cauza bunatatii lui. Pe Anca
o iubia §i el, fiindca-i aducea aminte de propria lui
MO, ramasa in Polonia. Prin Cunos, el intretinea
Inca legaturi cu partizanii sai de peste Nistru §i chiar
a ajuns sa obtina impacarea cu regele Poloniei.
Dar Cheistuta a anuntat ca se va opune cu armele
la Intoarcerea lui Svidrighelo i a trimes chiar emi-
sari sä-1 descopere §i sä-1 omoare. Emisarii erau
doi calugari, cari au Si izbutit sa dea de urma lui.
Dar pe cand stau de vorba intro pe§tera, aproape
.de casa lui Neago, Anca aude ce planuiau ei Si aduce
veste lui Svidrighelo. Acesta pregate§te cu Cunos o
-cursa. Emisarii furs primiti tocmai in casa lui Svi-
drighelo, dar noaptea arsera cu locuinta cu tot.
Trecii cat trecii dela aceasta intamplare Si iata ca
=dela domnie s'a trimes vorba prin sate sa se caute
un Litvan pripa§it de peste Nistru. TO au inteles ca
 PREFATA XXIX-

s'a aflat arderea calugarilor, iar Svidrighelo simtia apro-

piindu-se ura lui Cheistuta. Neago cu tofi ai casei,
plini de mahnire, se vazura nevoifi sa conduca chiar-
ei pe parcalab cu otenii §i cu castelanul polon la
poiana unde Svidrighelo pagea oile. Dar minune, cas-
telanul ingenunchiaza in fata lui Svidrighelo §i-i anunta.
ca a devenit iar duce de Litvania, Cheistuta murind,
Svidrighelo is cu el pe Neago cu toata familia §i pe
Anca o marita cu un nepot al sail.
Elena Mo!dovei. Cu nuvela Dragoc, Asachi vor-
bise- de istoria Tatarilor, cu Alexandru cel Bun Si
Svidrighelo de a Polonilor, cu cea de fafa ne vor-
bete Si de a Tatarilor Si de a Ru§ilor. Facem cu-
no§tiinta cu puternicul tar Ivan al tit-lea Vasilievici,
contemporanul lui Stefan cel Mare.
Ivan al ]]flea lua de sotie pe Sofia, principesa bi-.
zantina din familia Paleologilor, aceasta prin inter-
mediul Papei, care voia sa atraga pe tar i'ntr'o cru-
ciada contra lui Mahomed al ll-lea, care dupa ce luase
Constantinopolul ameninfa §i restul cre§tinatatii Si
chiar Roma
unde imparatul acela trimesese zicere ca va nutri pe armAsa--
rul sau in biserica Sfantului Petrw>.
Se expun amanuntit tratativele Intre Papa §i tar
§i evenimentul nuntii.
In acela timp, Ivan al ill -lea, prin fiul sau Ivan cel
tinar, bate pe Tatari i ramase independent, deoarece-
pana acum le era ti ibutar. Tatarii furs mai apoi batuti
§i ei de Turci §1 ramasera la randul for tributari acestora.
Atunci Ivan al m-lea se gandl d-0 faca aliafi contra_
Turcilor §i-§i indrepta privirile spre Stefan cel Mare._
XXX PETRE V. HANES

El §i cera pentru fiul sau Ivan cel tank. pe Elena,

fiica domnitorului moldovean. Inainte de a raspunde,
el se duse la un .sihastru, invatat Si umblat, anume
Leon :
4an toate diregerile 1 sale, atat publice cat §i private, Stefan aveit
o mare evlavie §i incredere in ajutorul proniei, de care simtimant
cerca sa se insufle atat poporul, cat §i oastea sa ; aceastA evlavie
§i incredere, de care martori sunt cele 40 biserici zidite de dansul
§1 dAnuite 2, au avut o mare inraurire in politica §i intreprinderile
sale militare. Drept aceea, mai inainte de a da o hotarire defini-
tive in acel interes mAret, Stefan dupil ce prin rugi evlavioase au
chemat ajutorul cerului, spre a-i arata calea de a ajunge la acel
scop, i s'au vederat ca in o grota a muntilor petrece un sihastru,
ce ar fi organ nemerit al planului au) (pag. 77).
Ni se descrie drumul sihastrului la Moscova pe la
Cetatea-Alba, Kiev §i Cafa (Crimea) Si intoarcerea
prin Cafa, de unde pe o corabie la Chilia §i de aici
la Suceava. Sihastrul trebuia sa se informeze despre
persoana viitorului .mire. Stirile aduse fiind bune,
Stefan raspunde ca prime§te. 0 deputatiune din Mos-
cova, in cap cu «boierul Mihail Pleceiev», vine sa is
pe Elena, aducand §i daruri pentru socru Si mireasa.
Se face logodna, dupa care Elena pleaca la Moscova
Si devine sotia lui Ivan cel tartar §i avit dupa aceea
un fiu, Dmitri. Putin mai nainte Si Sofia nascit un
fiu, Vasile-Gavril, pe care mai tarziu Ivan al ut-lea,
neplacandu-i conduita, it goni in Polonia. In acest
timp, moare Ivan cel tanar Si Ivan al Ill -lea proclama
mo§tenitor pe Dmitri. De ad rivalitate de moarte
intre Sofia §i Elena, rivalitate care constitue miezul
bucatii. Sofia triumfa.
1 actele.
2 daruite cu mo§ii.
 PREFATA XXXL

Inainte de desnodamant, Asachi gase§te prilej sa

povesteasca lupta lui Stefan contra Polonilor in Co-
drul Cosminului cu legenda Dumbravii-RoO, eve-
niment intamplat tocmai in acele vremi.
Valea Alba. Incepe cu o scurta descriere a Cri-
meiei §i cu un rezumat al istoriei sale : amintiri din
mitologia greaca, colonizarea greceasca, centrele co-
merciale venetiene Si genoveze stabilite aid (Cafa,
etc.). Se vorbe§te apoi despre relatiunile dintre Ge-
novezi Si Tatari, despre dinastia Ghereilor la ace§tia
din urma-§i legatura politica dintre Mengli-Gherei §i
Stefan cel Mare al Moldovei. In vremea aceasta, Ma-
homed al 11 -lea ataca Moldova §i Crimea ; in Mol-
dova, oastea lui e infranta la Podul Racovei, dar
Crimea o cucere§te, distruge Cafa §i is de acolo mai
mult de o suta de baieti Si fete, sa-i duca la Cons-
tantinopol :
tAceasta lucrare, despArtirea parintilor de fli si de familia lor,
InfAtosa o icoana mai cumplita decat fiorile asediului, si Italienii
o asemAnau in parte cu rApirea Sabinelor din Roma. S'au vAzut
scene de amor matern si disperare, ce ar fi umplut de oferire pe
calAi, daca nu s'ar fl impus InvingAtorilor o asemenea salbatica
Insarcinare. Mumele numai lesinate se puteau despArti de copiii
lor, altele se tarau Ora la galere, pe can le urmarlau in not
Ora cand obosite se inecau. S'a intamplat ca un pArinle, spre a
feri pe flu! ski de sclivia, ovelita si sacrilega (lepadarea credintei
lui Hs.), I -a strapuns cu pumn4lul inaintea rApitorilor ;it Insusi
caza sub loviturile lor* (pag. 105).

Ca supraveghetor Si conducator al tinerilor a fost

desemnat un batran, anume Radaman, un Roman
care se adapostise la curtea lui Mengli-Gherei. Intre
cadanele acestui han era §i o Romanca, dela care
ramasese o fata, Fatme, crescuta de mama ei in res-
XXXil PETRE V. HANES

pectul religiunii cre§tine.Intre copiii §i copilele ce aveau

sa fie dui la Constantinopol erau Si Fatme cu flu'
lui Radaman. Corabiile cu prazi, ca §i corabia cu copii,
pornesc spre Bosfor. Pe drum o furtund 1e risipe§te,
iar Radaman indreapta pe a lui spre Moldova §i se-
opre§te la insula Serpi lor. Acolo, cu un narcotic,
adoarme pe Turcii cari ii ajutau la supravegherea
copiilor §i ii omoard. Ajunge apoi la gurile Du-
ndrii, la insula Mocanu, unde cu ajutorul unor do-
bani debarcA pe copii. De aici sa duce la Chi lia, unde
se gasia Stefan cel Mare. Fatme e luata la curtea dom-
neasca, iar ceilalti au fost facuti copii de casa sau
luati de boieri pe langa ei.
In acest timp Turcii atacA Moldova Si Stefan in-
cearch fard succes sä li se opuna la Valea-Alba. Lupta.
a dat Si titlul bucatii. In lupta moare Radaman, ucis
de sageata unui Tatar.
Aici Asachi introduce sub titlul de «credinta Si fa-
natism» un episod : un Tatar acela§ care a ucis
pe Radaman sub haine de calugAr, intampind pe
Fatme chiar in gradina palatului domnesc §i-i aduce
aminte ca ea nu e cre§tina Si ca trebuie sa fuga. Fatme
se opune, Tatarul se repede s'o ucida, dar intervine
baiatul lui Radaman, care ucide pe Tatar. Fata is de
bArbat pe salvatorul ei.
Pe locul luptei dela Valea-AlbA, Stefan cel Mare
a hotarit sä Lea in curand o comemorare a celor
morti. Din toate satele din cari cazusera soldati au
fost chemati preotii cia pomelnicele celor morti Si in
luta armatei Si a lumn adunate s'au slujit trei zile
 PREFATA XXXIII

rugaciuni. S'au pus apoi temeliile bisericii, s'au strans

acolo oasele mortilor.
t Cele intaie raze ale soarelui din 26 Iunie luminasera preste
Valea Alba un popor intreg, invascut in doliu si Implantat in la-
crimi ; nu sunetul bronzurilor santite, nici rugile infocate purta-
toare de moarte caracterizau asta solenitate, ci ruge fierbinti din
inima domnitorului §i a credinciosului popor se inaltau catre in-
duratul Dumnezeu, spre iertarea pacatelor acelor uci§i §i imparta-
§irea lot decununa nernuririi (pag. 132).
4Adevarat maret §i unic spectacol au fost acesta, de a vedeit
un popor intreg ingropand deodata pe un alt popor I Ake se
vedea o mums batrana, bocind moartea a trei fii ai sal, batranul
lacrama pentru pierderea unicului sau fiu, vaduvele, orfanii, plan-
geau pe ai for ; incat Stefan Voda, de§1 deprins la toate scenele
crunte, versa §i el lacrimi de compatimire, §i aceasta au fost lauds
cea mai mare pentru acei osta§i, ca dupe faptele lor, nu li s'au
plans vieata, ci moartea l...) (pag. 133).

Bogdan Voevod. Cuprinde istoria acestui dom-

nitor al Moldovei. Partea literara se]refera la eyenimen-
tele in legatura cu cererea in casatorie:de catre voevod
a Elisabetei, sora regelui Poloniei. In aceste eveni-
mente se distinge, ca personaj bine ales Si bine schitat,
boierul Tiifail. El a fost luat 'de copil ca prins de
rasboiu de Stefan cel Mare, cand acesta a atacat Tara
Romaneasca. A fost trimes la invatatura in Polo nia
§i s'a remarcat prin de§teptaciunea lui. Ca pefitor al
lui Bogdan, el a vazut ca cererea stapanului sau nu
va fi primita §i atunci i -a venit in minte sä °Nina'
sprijinul Poloniei, ca sä is el tronul Moldovei, pe care
apoi sä-1 uneascd cu al Tariff Romane§ti, la care pre-
tindea cä are drept de mo§tenire. Izbutete sa con-
vinga in adevar curtea polona la intentiile sale §i de
acum inainte devine chiar el protivnic cererii stapa,
nului sau. Bogdan mai gAse§te un advei sar §i in Po-
G. Asuchi, Nitvele istorice. III
XXX1V PETRE V. HANE$

Ionia, pe un membru al familiei Strusilor, Felix, care

iubia pe Elisabeta. Acesta organizeaza o expeditiune
in Moldova, dar e invins §i ucis l'anga Harlau. Iata
descrierea luptei :
.Spre a agiunge mai siguri la scopul Tor, ei luara portul cava-
lerilor germani, din cari in vechime era un stol in servitiul osta-
5esc al Moldovei. Invascuti 1 in zale oteloasa 5i depe creasta coi-
fului fluturandu-le pene negre, ce umbriau ascutitul lAncilor pu-
ternice, cavalerii se lunecarli in Moldova, sub conducerea fratdor
Strusi, 51 agiunserft aproape de Boto5eni, cu scop a se inainta
Ora la Harlftu, unde pe atuncea petrecea Bogdan. Aice descope-
rindu-se_ strategemul strAinilor, o ceata de calareti din oastea
moldovanA ii atacA ; surprin51 in planul Tor, fail a se inspaimanta
de numArul atacAtorilor, cavaleril poloni incaiera o harp incrun-
tatA. Felix, mai infocat, strAbate cu lancea sa pe capetenia cetei.
Atuncea atacul e general, tots se amesteca ; sabille 51 lAncile sca-
Vara 51 scanteazA de loviturile puternice ale maclucilor ferecate,
pavezile remboambA 2 5i aerul rasuna de strigatele luptAtorilor,
mintenele cele albe ale Moldovenilor se pateaza de sange, zale1e
cavalerilor se strabat de land, 51 din rani raureaza sangelor Tor.
Furia 5i disperarea poarta armele Tor; 5i nu tarziu cu gemetele
murinzilor, rAsturnati in pulbere, se amesteca nechezatul armasa-
rilor, ce se impArtA5esc de furia calaretilor. Felix se incrunta ca
un leu giune, care intaia oara au le5it la prada ; neputAnd sali
afle pe rival 3, vra in sangle ost 15ilor lui sa -5i stanga setea de
vendetA, 5i cu sumetie se inainteazit unde fierbea lupta mai tare.
Mai mult decat armele cele strAlucinde 5i scutul sku, impodobit
cu sturzul, sterna familiei sale, bravura cea sumeata 5i starpitoare
a acestui giune atrage asupra-i deodatft trei Moldoveni miliani 4,
cart, incingandu-I intr'un cerc ingust, detunau asuprA-i lovituri
mortale. De5i spats cea fulgeratoare, cu mAestrie cavalie,112 mA-
nuata, II apAra, totu51, vazandu-se in pericol, cu un glas detunAtor,
de care au amutit sunetul sabidor, cherna in agiutor pe fratele
sau. Acesta da pinteni armasarulul, 51 cu furia unei furtuni se
repezi pintre dumanii ce-i inchideau calea, dar un arcan, cu ghi-

1 imbrAcati.
2 rAsunA.
8 Bogdan.
a voinici.
5 cavalereasca.
 PREFATA XXXV

bade aruncat de un Moldovan pe capul armasarului, it face sa

poticneasca, sa se rastoarne, 5I sub povoara sa sa tiny incatu5et
pe cavaler. In acel minut, Felix capAta doua lovituri de moarte,
incat mai nainte de a-5i da sufletul, nu-i ramane timp cleat a
striga : <Irate, spune ca mor pentru Elisabeta 51 amorul ei la (pag.
149-150).

Dupa aceasta lupta, Polonia accepts propunerile lui

Bogdan, dar, murind regele, se amana executarea.
Noul rege nu consimte Si de aici noi lupte. Ba Tri-
fail provoaca Si un alt atac contra lui Bogdan, §i
anume din partea Tarii Romane§ti. Bogdan invinge
aid si-pi indreapta apoi armele numai contra Polo-
niei. Dupa lzbanzi succesive de o parte §i de alta se
inchee pace.
Trifail se vede silit sa fuga din Polonia in Ungaria,
ca de acolo sa pregateasca noi atacuri contra lui
Bogdan. Neizbutind, recurge la o stratagems : se face
mort, pune pe prieteni sal ingroape de forma, ca
sa i se piarza urma Si ca astfel sa lucreze mai cu
succes. In adevar, in 1513, pe o iarna grozava, ra-
suna in Cara strigatul de «traeasca Petru Voevoth>,
Mime Sub care se proclamase Trifail domn al Mol-
dovei. Bogdan ii iese inainte, it bate 11-1 taie capul.
Petru Rares.Nuvela incepe printr'o descriere a
!num mate§ §i a pescantului care se tacea pe el :
<aceste ape, Bind amestecate cu acele ale MArii Negre, ale Vu-
narii 5i ale raurilor Carpatului, formau o adunAtura. mAnoasa de
pe5te ales a acelor trei regioane ; pi asta au atras pe malurile
lacului numeroase colonli de VAscari, cart, practicAnd mesteria 1 lor,
duceau o vieata ostenitoare, voioasA folositoare. Rapa rAsari-
teanA a lacului se marginia cu codrit Tigheciului, spre amiazazi se
deschidea luciul apelor lacului, unde pe cateva arinipri p1 insulete

1 meseria.
X?CXVI PETRE V. HANE$

tufoase, se vedeau colibi pascare.511, intre cart intretineau comuni-

catiunea luntri upare, ce ca suveice inaripate brazduiau necon-
tenit fata lacului : Para rajill apusana era presurata de mai multe
catunuri piscare§ti, intre cars se inalta pe un muncel o casa mat
mare, ce prin constructiunea el samana, §i in adevar era, a pro-
prietarului acestui lac.
(Indeletnicirea unui,a§a mare numar de oameni In o industrie
folositoare infato§a In toate zilele un tablou interesant, caci fiecare
anotimp era insemnat de o neintrerupta lucrare. Stane§tile pe§-
tilor erau ingradite cu palance pans in fata apei ; pe la vadurt
erau a§ezate vane §i etere tepte din vergele tinere de Well, unde
pegele, atras de curgerea apei, incapea in cursa ; aproape de rau
erau infiintate pev int, 1 in car' se 'Astra pe§tele cel mai ales de
fiecare fel. Se vedeau pascari nervo§i, cum descindeau depe luntri,
retele manine 2 pans In fundul apei, cand altii, dupa ce le credeau
pline, inotand trageau capetele retelelor spre mal, unde femeile §i
copiii, ce pana atunce se indeletniciau Cu undite, alergau cu pa-
nere, spre a culege vanatoarea de pege, care, mai nainte de all
parasi elementul cel umed, prin fel de fel de sarituri §i opintele
se nevoia de a scapa de prinsoarea lui ; chiar §1 noaptea nu con-
teniau asemene lucrari ; deseori, in lini§tea ei, la lucoarea 2 lunii,
§i, in lipsa acestela. cu fan ire, se intreprindea o asemenea vanA-
toare ; §i nu arareori asta mesterie pwica se incheia cu o lupta
crunta, caci dand preste un moron, cega sau viza mare, acestia,
ce erau spaima pe§telui marunt, opuneau o rezistenta mare gi
uneori primejduiau pe sumetii vanatori, de nu II se nimeria prin
puternice §i ghibace lovituri cu maciuci §i cu ostil a ameti §i a
strapunge pe ace§t1 mon§tri ai laculuil (pag. 172-173).

Proprietarul lacului si al timithriliar verine era Ce-

rinat, foster tinerete vre4r-lr sotdat al lni Stefan cel
Mare. El iraia acolo cu sora sa, Domnina,. care avca
dela ._voevod un copil, viitorul domn al Moldovei,
Petru Rates. Nuvela e inchegata' tocmai imprejurul
faptului cum din pescar, acesta a ajuns domn. Restul
e pull istorie : faptele tut Rare§ ca voevar.

1 piscine.
2 p141 rnari, grcle.
3 liimina.
 PREFATA XXXVII

Domn era acum Stefanita. La curtea lui se gasia

vrajitoarea Aritta. Land era pe moarte, -ea _a d.es.-
tainuit domnitorului ca in tara de ios a Moldovei
se gase§te un pescar, care ravneste sa-i is tronul.
I 1-a deserts in putine cuvinte si i-a atras atentia ca
la mana dreapta are un semn. Ca sa prinda pe rival,
*tefanita s'a adresat unui strain, Malaspina, calugar
italian stabilit la curtea lui.gi venit mai inainte din
Ardeal, trimis de Gritti, care urmaria sä aiunga domn
peste kirdeal §i peste Moldova. Malaipina porneve
prin Cara, clanclu-se ca inchinator al Nt. MOT COM si
ajunge la Brates chiar in casa Domninei. Aici ana pe
fiul acesteia toarte curagios si intreprinzator. v ero-
zava furtuna pe lac. In mijlocul valurilor furioase, o
barca se lupta cu vaitffire. vasiastu rzoutege totusi
s'o aduca is mal. In bared era si o femeie, aproape
in nesimtire. Vasla§ul era Rares. Intr'o vanatoare
dincolo de lac, a dat cu oamenii lui de un schit as-
cuns §i acolo peste doua temei incluse din pot unca
lui Stefanita: hnirlica si nenoata. Bunica moare. Tar
nepoata, !warm e rauita si adusA la uomnina. Cand
Rare§ povesteste cum s'au petrecut faptele, Malas-
pina intelege ca el este pescarul dupa Lai. uinuia §i
se convinge definitiv cand observa si semnui dela
m ana.
ue acum isi urmargte planul_ Vrea sa Qtrayeasca
pe Rares, dar e impiedicat de Ileana. Rares, luandu-i
gluga de pelerin din cap, descopera ca e venit anume
in contra lui. In acest timp, oameni domnesti anunta
moartea lui Stefanita. Rares se deride s5 niece la
Suceava. ca sa ceara dreptate pentru Ileana, ale caret
XXXYIIf PETRE V. HANE$

averi filsesera confiscate, §i ca sa se inroleze in oastea

arii. Domnina nrimeste sa se duca Si ea ia Juceava,,
cu gandul ascuns de a incerca aducerea la tron a fiului
sau. La plecare, Rare§ da ordin sa lege pe Malaspina Si
sa-1 ar-unce inteuna din_ carabille cu cari aveau sa tread.
lacul. Malaspina avusese insa grija sa arunce un nraf
incendiar in corabia cea mai mica, in care banuia ca
va §edea Petru cu ai iui, aar tocmarin aces corabie
e aruncat Malaspina. Pe drum, corabia ia toc §i Ma-
laspina cade in apa, El insa i§i desfacuse legaturile
§i in not a izbutit sa scape.
Toat'a narrea aceasta e intitulata Laud_
Urmeaea acum nartea-n-a, Direptatea. Boierii erau
impartifi to 110Ua tah ere : una, organizata de vornicul
Trotu§anu,_cerea domn De hatmanui Mihu, in varsta
de 84 ani, cealalta nu avea nici un candidat, dar ar
fi ales numai pe cineva demn de tronul tarsi. Autorul
ne infati§aza aici sala in care s'au urmat desbaferile :
(Iaca sosi 5i ziva cea mare a alegeril domnului ; dupA ascultarea
unei liturghii solenele, se Intrunira in sala curtii domne5t1 Senatul,
deputatii 5i dregatorii tarn. Acea curte, cuprinsa in cetatuia Su-
cevei pe inaltimea ce domineaza asupra politiel 1, era Inca din
adancA antichitate urzita, RIM in starea de fats adusa de Alexandru
cel Bun. Arcade gotice se razarnau in sala pe coloane de acela5
stil, intre cari pe trei trepte se inalta tronul domnesc, cungiurat
de paveze, de scuturi luate in batalii dela dumani, gi cari stau
acatate pe darde, tI alte unelte de resbel, toate umbrite de ban-
dierile natiunilor invinse deasupra spetezelor tronului se vedea
pe pArete portretul lui Stefan cel Mare, iar tronul era InvAlit cu
o horbota neagrA, in semn de dollu public. DouA randuri de
jalturi erau Imirate de ambile part' ale tronului, inaintea cAruia
sta postelnicul Serpa, tiind in mans un pergament gi dresurile 2

1 OM.
2 actele.
 PREFATA XXXIX

oficiale. Mai intai intrara mitropolitul st episcopii de Radauti, de

Roman 5i de Huai, apoi boierii, parintii tarn, in fruntea earora
pa5ia Mihul hatmanul, care cuprinsa un loc deadreapta tronului,
dupes el Trotwanul, Cosma, Hur Barladeanul, Vartic, vornicul
mare, portarul Balica, Cucoata si Matie5, iar spre stanga se a5e-
zara post[elnicull Brut, Harea, Petru Vartic fiiul ci intr'un semi-
cerc cu ace5tia s'au a5ezat deputatii ale5i 5i trimi5i din partea
politiilor 1 tarii, (pag. 200-201).

Se ttleg-e MiluLHattnanul. Se des ahoi voie sa.intre

Domnina. care voia RA ceara drentate pentru iieana.
Ea insa arata actul prin care Stefan cel Mare recu-
no§tea pe Rares de fiu at sau. Rares e procTainat
domn. Primid ,sau act este caatnria. cu Deana.
Partea III-a a nuvelei e de domeniul istoriei. Ex-
pune fantele v_oevodului. Partea iiterarase rel.:era-1a
cei doff copii ai lui Gritti si la mama ion uupd ee
Gritti e ucis, copiii sunt luati la Suceava -pi inchipi.
Pe canes mama for planvea &DA ei. i se infatipza
un om Malaspina si o sfatueste sa se duca la
sofia lui Rarq si s'o roage sa-i dea copiii. Ea pleca
cu Malasninn : acesta, cu Band de a ucide pe Rares;
ea, cu altul mult mai frumos, de a-si regasi copiii ;
§i pe cand acela, ajuns la Suceava, era preocupat
numai de gandut -lid criminal, ea se straduia sa des-
copere daces suit sau nu in Suceava copiii ei :
.Mama cea neferice insa nu se putii relines de a nu caulk cu
toata fecirea, a se in5tiinta de mai sunt in vie* copiii ei 5i de
petrec aice, precum se auzia. Furi5andu-se in giurul cetatii, unde
prepunea ca fiii sai puteau fi inchiil, instinctul de mama sau in-
tamplarea o conduse spre sears chiar sub muril 2 cei inalti ai in-
chisorii, unde la o ferestruica recunoscu pe copii, cari in limba

1 orase.
2 zidurile.
XL PETRE V. HANE$

italiana adresau rugi catra lung, pe care, vazand-o aplecata spre

munti, o Insarcina a duce mamei for salutarile si chemarile de a-i
mantui din inchisoare hi. (pag. 213-214).

Mama se duce indata la palatul domnesc §i obtine

dela doamna eliberarea copiilor sai, fara §tirea lui
Rare§, travestindu-se copiii lui Gritti cu hainele co-
piilor doamnei. Dupa aceasta Malaspina se prezinta
§i el .1a inchisoarea in care stetesera copiii lui Gritti
§i in care acum se aflau chiar copiii lui Rare§, cari
le luase locul. Malaspina urmaria uciderea copiilor
lui Rare§. Temnicerul insa a arestat pe Malaspina pans
la sosirea voevodului. Cand vine Rare§, afla de fapta
buns a sofiei sale §i se duc qmandoi sa-§i scoata
copiii dela inchisoare. Pe Malaspina it gasesc ucis
de propria-i 'liana.
Se trece acum iar la partea pur istorica : atacul lui
Soliman contra lui Rare§ §i fuga acestuia in Ardeal.
Dar §i aici Asachi nu uita elementul literar. Avem
intai pregatirea de lupta a tarii contra Turcilor, din
care citam aceste randuri :
4 Atunci toata tam samana o tabara inarmata ; ostasii veterani
isi ascutiau armele si invatau pe cei giuni 1; uneltele de pace furs
prefacute in omoritoare ; fierul aratrului (plugului) lug forma de
spada si de sageata ; falcea (coasa), care era destinata a secera
grane si larba, schimbandu-si forma, se facil arms omucidala 2 :
pastorli incredintara femeilor sl giunilor ingrijirea turmelor ; bu-
ciumul de arama si sunetul bronzurilor chema la arme pe apara-
torii patriei> (pag. 221).

In al doilea rand, fuga lui. El trece Siretul, Moldova

§i Bistrifa §i se opre§te la manastirea cu acela§ nume,
aparand in biserica in mijlocul calugarilor, ca o fan-
1 tineri.
2 omoritoare.
 PREFATA XL1

toma, tocmai cand ace§tia se rugau. Noaptea ii apare

:§i lui Rare§, o fantoma, Alexandru cel Bun, §i-1 in
deamnd sa poarte grija de a§ezdmintele biserice§ti.
In vremea aceasta, in lard bantuia rdsboiul :
<Dail pe cand domnia aid Inca mirarea si lini5tea, furia res-
belulul, cu torta aprinsa §1 cu sabia in mans, cutriera tara ; 5i
focul, pe aripi de furtuna, mistuia biserici, monumente vechi 5i
starpia osteneala sarmanilor locnitori. Mai rai Insa decat strainii
neamici, Otis/ fii desnaturati incruntau 1 mantle for in manun-
taele maicii, numai ca sa sature poftele for fantastice de ambi-
tiune g de interes personal, pe care li imbrobodiau cu manifestari
si cuvinte de virtute 5i de onor de patrie. Invidia §i gelozia pro-
duceau desbinare frateasca, patria se Wu pentru dan§ii numai un
flume desert; cadavrul statulul sta Inca, dar sufletul era aproape
sa-1 paraseasca 1, (pag. 227).

Iatd §i o furtima in munti, pe cand Rare§ era ur-

nmarit de trimi§ii domniei:
(Nourli cei intunecati acoperira toata atmosfera, tunetele du-
ruiau, apele Bistritei mugiau cu infiorare, 5i unite cu freamatul
codrului, faceau un concert infricopt. Din sanul muntilor, cu u n
gemat funerar, sburau frunzele pi ramurile daramate, la care in-
tonau urlete fiarele spariete ; printre 5iroaiele de ploaie, fulgerul
discarca sagetile sale asupra stancilor detunate, caile §i rapile se .
Implura de ploaie, care deodata intrerupsa toata comunicati unea
intre alungatori pi intre fugar) (pag. 231).

Dela Bistrita, Rare§ ajunge la Bisericani, §i de acolo

pe Bistrita in sus se afundd in codri:
(RAticind intre munti fara calauz, ne auzind decat sunetul un-
delor, freamatul vantului §t uneori caderea pinilor putrezi, agiunse
la o vale unde pA5tea o turma de oi ; §i unde, la umbra fagil or,
un batran pastor tasea din vergi de lozie panere, 5i etere de pes.
cult) (pag. 230).
Rare§ izbute§te sa treacd in Ardeal §i ajunge la
Ciceu, tocmai cand sotia, copiii §i curtea de acolo
1 inro5lau.
XLII PETRE V. HANES

luau parte la slujba mortuary facuta in amintirea lui

ca unuia pe care-1 credeau ucis.
Se poveste§te apoi revenirea la tron al lui Rare
Si a doua lui domnie, introducandu-se cateva pagini'
erearrz ordeal.
Mazepa in Moldova. Partea istorica a bucatii
-e rt-ivituat=e- Ia istoria -fa "Ve-tru cel Mare : .1uptele lui
cu Carol al )(II-lea Si cu Turcii ; iar partea pur li-
terary, la Mazepa. Acesta era un paj at Luizei, so-
tia regelui polon loan Casimir. In vremea acestui rege
s'a intamplat o mare revolutie a Cazacilor, sub ca-
petenia lui Bogdan Hmielnitchi, contra Poloniei. Des-
coperit ca are legaturi amoroase cu sofia unui cas-
telan polon, Mazepa fu legat, pe un cal salbatic din
stepele Ucraniei §i lasat in voia soartei. Calul a por-
nit-o nebune§te spre stepe :
tUneori ajungand pe o culme, sta, ascutia urechile, necheza, ca
cum ar fi chemand agiutor 51 ca cum ar ft a§tepttind vreun rits-
puns ; apoi neauzind alta, deck gemetele nenorocitulul Mazepa,
calul, spariet de ele, se repezia iar la fuga ; spuma sa se amestecit
cu sudorile cele red ale nenorocitului §i cu sangele ce rourit 1 din
sagnele 2 sale* (pag. 266).

Forma aceasta a unui om legat pe spetele calului

era a§a de ne mai vazuta, incat Si lupii se speriau
de ea ; iar cand calul a ajuns in mijlocul stepei, call,
salbatici, de§1 la nechezul lui s'au apropiat, vazand
o forma a§a de ciudata, s'au departat. Calul de prea
multa alergatura a cazut mort ; iar pe Mazepa 1-a
deslegat un Cazac, care faces vanatoare pe acolo. In

1 curgea.
2 Mae.
 PREFATA X1,11I

curand Mazepa s'a intremat §i a ramas cu o urts

neimpacata contra Polonilor.
Ca §i el, Tereza, castelana necredincioasa, a avut
sa sufere. A fost puss intr'un car mortuar, tras de
doi tauri negri, precedat de un servitor al contelui$
calare tot pe un taur negrui purtand pe un steag
explicarea uritei conduite a femeiei. Astfel a fost dusts
la o mo§ie indepartata a castelanului, Tanga Prut, §i
Inchisa Intr'un schit.
Mazepa §i-a rasbunat in curand. A intrat in avan-
garda expeditiunii Cazacilor, comandata de Hmielnitchi,
contra Polonilor §i a daramat Wand la pamant palatul
castelanului polon. Din Polonia, Cazacii, sub condu-
cerea lui Timu§, fiul lui Hmielnitchi, Si a lui Mazepa,
au atacat Moldova, cerand de sotie pentru Timu§ pe
Ruxanda, fiica lui Vasile Lupu. Domnitorul fu silit
sa cedeze.
Se povestesc luptele lui Matei Basarab cu Vasile
Lupu, in care Mazepa este iara§i erQul unui episod
cavaleresc. In oastea lui Matei Basarab erau §i Un-
guri, sub comanda lui Kemeni. Ceata aceasta ungu-
reasca furase pe fiica unui boier moldovean. Mazepa
i§i propune s'o elibereze. Deaceea pleaca cu cativa
credincio§i inainte, lasand oastea lui Vasile Lupu in
urma. Ajunge pe Kemeni §i-i spune ca a rapi o
fiinta care nu se poate apara nu e demn de un ca-
valer Si propune ca rapitorii sa se lupte cu el. Ra-
pitorii erau trei frail. Asachi are prilej aici sa paves-
teasca o scents identica cu a Horatiilor §i Curiatiilor.
Mazepa ucide pe adversari Si is Inapoi pe fata ra-
 XL1V PETRE V. HANES

pita. Pe locul victoriei, el a plantat trei brazi, cari au

dat apoi numele satului Brazii.
Acum vine randul luptelor dintre Carol al xll-lea
§i Petru cel Mare, intetite de Mazepa, precum §i al
luptei dela Stanile§ti. Inteun drum al sau din Ucraina
la Constantinopol, ca sä convinga pe Turci a da
ajutor lu- i Carol al xll-lea, Mazepa trece pe la Brazi.
Acolo gase§te un schit de maici. Oprindu-se sa se
odihneasca, afla dela starita a schitul a fost inte-
meiat de un boier rnoldovean, in amintirea eliberarii
fiicei sale din mana Ungurilor. Era deci amintirea
propriei sale vitejii. Intreband apoi pe starita de unde
a venit aici, descopera ca ea era chiar fiica lui §i a
Terezei, castelana pentru care suferise atata in tinerete.
Se decid apoi amandoi sa se duca la Sf. Mormant
pentru iertarea pacatelor §i dupa aceea sa se stabi-
leased la Brazi ; dar in drum, Mazepa moare la Galati.
Ruxanda Doamna. y asile Lupu a fagaduit de
sofie pe fiica sa Ruxanda nobilului polon , L;oribt4.
In acela§ timp, Timu§-, fiul lui Bogdan Hmielnitchi,
§eful Cazacilor, auzind de frumusefa Ruxandei, a
venit la Iasi §i in ziva de Florii a oferit Ruxandei
o ramura de salcie, zicandu-i «acela caruia cerul te-a
menit iti haraze§te acel simbol al pasiunii sale §i
jura a to avea de femeie sau de a muri», apoi
a disparut. Ruxanda crezuse ca e Coribut.
In acest timp, are loc rascoala Cazacilor contra
Poloniei, cum s'a spus §i in nuvela precedenta. Regele
- Poloniei incepe tratari de impacare, dar Coribut cu
o ceata de nobili ataca, fail §tirea regelui, pe Ca-
zaci, tocmai cand se urmau tratarile. Hmielnitchi in-
 PREFATA XLV

furiat se Intoarse in Ucraina, ca sä pregateasca o

noun oaste. Cu aceasta inconjura oastea polona, care
cere pace. Hmielnitchi pune ca prima conditie pre-
darea lui Coribut. Acesta, ca sa scape pe regele sau,
iii face loc printre Cazaci Si dispare, wzandu-se in
Moldova ; dar ca sa nu expuna §i pe Vasile Lupu,.
viitorul lui socru Si bun prieten cu Polonii, I i ia
numele de Arghir. A ajuns apoi la curtea lui Vasile
Lupu, und,e a fost bine primit, din cauza manierelor,
culturii Si frumusefii sale.
Hmielnitchi, dupd ce a batut pe Poloni, s'a intors
contra lui Vasile Lupu §i a cerut pe Ruxanda pentru
Timu§. Coribut a sfatuit atunci pe domnitorul Mol-
dovei sä nu cedeze, caci va avea sprijinul Poloniei,
Si s'a retras in munti dar Vasile Lupu fortat de Cazaci
consimte la conditiunile lor, intre cari era Si casa-
toria Ruxandei cu Timu$ la doi ani dupd incheierea
pacii. Coribut insanato§it pleaca la Vasile Lupu, care
atunci se gasia la Soroca. In drum dä de apele Sire-
tului umflate de ploi §i furtuna si de populatiunea
din vecinatate fugind din case §i adapostindu-se pe
Inaltimi. Pe malul celalalt al raului doua fiinte, ame-
nintate de mnnec, se rugau lui Dumnezeu in genunchi.
Coribut cu un slujitor al sail se reped cu cai cu tot
In rau, Si be aduc dincoace. Ele erau chiar Ruxanda
§i un calugar. SilitA sa ia cu de nevoie pe Timu§, pe care
nici nu-I cun4ea, cum credea ea, nici nu auzise decat
rau de el, se dusese la Ia§i sA se inchine moa§telor
sf. Paraschive, ca intremare sufleteascA, §i se intorcea
acum cu un calugar inapoi. Coribut, pe care Ruxanda
II cunc3ltea numai sub nume de Arghir, plea inaintea
XLVI PETRE V. HANES

ei la curtea lui Vasile Lupu, ca sa indemne pe

voevod a nu respects conditiunile stabilite cu Hmiel-
nitchi. Izbute§te. 0 noua lupta a Polonilor cu Cazacii
aduce victorie celor dintai. Coribut anuntd acum pe
Vasile Lupu ca va veni sa - §i serbeze nunta. Ruxanda
era Si ea fericita. Timu§ Insa nu se lasd. Scoate din
robia Tatarilor pe tatal sail, Bogdan Hmielnitchi, §i
face o noua expeditie, de asta data norocoaga, contra
Polonilor Si contra lui Vasile Lupu. Dupa victorie
vine la Ia§i sa serbeze nunta. Cand se apropie de
Ruxanda, ii adreseazd acelea§i cuvinte ca la Intal-
nirea for dintai Si domnita recunoa§te ca acesta este
adevaratul ei iubit.
Nuvelele lui Asachi au fost
INSEMNATATEA NUVELELOR
Cu prea multa asprime jude-
ISTORICE ALE LUI ASACHI.
cate. D-1 Ov. Densusianu le
contests titlul de lucrare literard, din cauza neingri-
jirii stilului Si a lipsei de compozitie. Sunt mai mult
o lucrare istorica. :
Ceeace merits sa ne opreasca un minut din activitatea in ppoza
a lui Asachi suot nuvelele sale. Aceste nuvele au fost considerate
chiar §i de Asachi ca una din operele lui mai insemnate, dar al
de asta data Asachi §1-a facut numai iluziune. Asachi ce face ? la
cateva legende pe carl le-a cules de id §i de colo dela cronicari,
privitoare la cutare sau cutare personaj : yStefan cel Mare, Alexandru
cel Bun, Drago§, etc. §i le injghebeaza la un loc, sub titlul de
4Nuvele istorice,. Citindu-le, nu avem absolut de loc impresiunea
ca avem dinaintea noastra o lucrare propriu vorbind literara, ab-
solut de loc. Stilul este cat se poate de neingrijit §i sunt dupe
aceea o multime de detalii penibile de citit intr'o lucrare cu pre-
tentiuni estetice. A§a de exemplu toate detaliile pe can le-a gasit
la Stefan cel Mare sau Drago§, pe toate a cautat sa le introduce
in nuvele, Wand astfel din ele mai mult o lucrare istorica, decat
o compunere pur literara. Nici aceste compuneri prin urmare nu
 pREFATA XLVI1

pot fi considerate ca compuneri de o deosebita. valoare, (0v.

Densuslanu, 1st. lit. rom. cont., curs litografiat, I, 403-404).

Dupa d-sa, d-1 N. Iorga lea judecat §i mai sever.

Nuvelele lui Asachi Jan nici merit literar nici istoric_
Ca literatura sunt inferto_are chiar nuyeletel (Sobieschi
§i Romanii» a lui Negruzzi. Ca istorie, nu sunt re-
zultatul unor cercetari serioase in trecutul nostru. Au
numai .meritul insernnat» de a di primeieInc-er-cari
de nuvela istorica in literatura noasta :
gnu-0 ating scopul : nici pe eel literar, nici pe aceea de a infA-
j4i in episoade romantice o istorie a Moldovei::. Ca prozator,
Asachi n'are mlAdiere... n'are nici aces putere de emojie care se
desface din cunoa§terea deplina §i iubirea adevaratA a timpurilor
dispArute, nici aceea, de un caracter deosebit, pe care o poate pro-
duce un scrlitor care, farA a fi pAtruns prin munca §i familiari-
zare treptata in tainele unei epoci disparute, aflA in el puterea de
a crea tipuri omene§ti, cari prin adevArul umanitAjii for pot face
parte din toate vremurile §i cari au nevoie numai de un decor
schljat in linii ware, pentru a fi primite in lumea unde-i trimete
nuvelistul, romancierul. PAstrand meritul, insemnat, de a fi cele
dintai incercari de nuvela istoricA, paginile a§a de multe, ale lui
Asachi n'au nici macar valoarea literary a unei inseilaturi a§a de
fugitive cum e (Sobieschi §i Romaniib a lui Negruzzi> (1st. lit.
rom. in veacul al .XLY-lea, Hi, 125).

Cu, mai multa simpatie le-a judecat d-1 C. Damia-

novici inteun studiu despre evolutia nuvelei istorice
la noi. Dupd d-sa trebuie sa nu uitam ca Asachi a
facut doar o transitie dela istorie la nuvela, §tiind to-
tu§i sa aleaga momentele cari puteau inlesni inche-
garea unei opere literare :
tautorul 41 alege numai acele momente cari sunt mai apte
pentru literaturA, in care jocului fanteziei naratorului II e ingaduit
se se bucure de o mai mare libertate, pasiunile sunt mai vii, mai
dramatice* (Vieafa Noud,w, 109 §i Arta §i Literaturd, Buc. 1914,
pag. 141).
XLVIII PETRE V. HANES

Se citeaza apoi un pasaj reu§it din nuvela Drago1,

lupta dintre Dragon Si Haroboe.
Din nou sever le judeca apoi d-1 E. Lovinescu in
articolele sale despre Asachi, reproducand, desvoltand
Si intarind cele spuse de d-nii Densusianu §i Iorga
(Cony. Lit., 1913 pag. 394, 515 §i urm.).
Inainte de a cercetd pdrerile acestea, sa ne oprim
asupra chestiunii daca Asachi ne-a dat in adevar primele
incercari de nuvela istorica, daca deci el a precedat pe
Negruzzi. D-1 Iorga, tocmai din aceasta, face un merit
lui Asachi. D-1 Damianovici spune acela§ lucru : cIn-
cepatorul este Gheorghe Asachi» (Vieata Nowt in,
108 Si Arta §i Literaturd, pag. 141). De altfel aceasta
este ideia generals astazi. Totu§i prima nuvela isto-
rica a lui Asachi a aparut in 1841, pe cand Alexandra
Lapu$neanu al lui Negruzzi a aparut in 1840. Ne-
gruzzi deci ramane creatorul nuvelei istorice la not
nu numai calitativ, dar Si cronolige§te vorbind. Asachi
a continuat sa scrie in genul favorit lui !And la
moarte, fiindca la un an in urma apare Lop4na,
ultima lui nuvela istorica. Asachi a sfar§it tocmai cu
ce a Inceput Negruzzi.
SA admitem ca Asachi n'a cunoscat nuvela lui Ne-
gruzzi, cand §i-a scris pe Ruxanda Doamna, prima
lui nuvela, sa admitem ca a redactat-o Inaintea anului
1840, de§1 a publicat-o in 1841. Dar pentru cele-
lalte nuvele, cari au aparut mereu pans la 1870, nu
mai putem admite fucrul acesta. De ce Asachi nu
§i.a modificat procedeul, dece ultimele lui bucati sunt
construite la fel cu cele dintai? Sa mai remarcam de
altfel ch. Neguzzi slujise de model Inca din 1857 lui
 PREFATA XLIX

Al. Odobescu, care publicase atunci Doatnna Chiajna..

Nuvelele publicate de Asachi dupa 1857 sunt in numar
de 5 Si nici ele nu se departeaza de constructia celor-
lalte._ Nu putem admite ca el a ramas strein de pro-
gresele nuvelei istorice rcrmane0, nici ca ea le-a ig-
norat anume. AO insuficient in aprecierea valorilor
literare n'a fost Asachi, ca sa-§i inchipue ca nu Ne-
gruzzi §i Odobescu, ci el a gasit adevarata cale a
nuvelei- noastre istorice.
SA trecem apoi dela ipoteze la fapte. Bucata Alexan-
dru ce Bun se termina cu un fel de reclama despre
tablourile istorice ale autorului. Asachi spune el in-
su§i ea a intocmit un tablou in care Alexandru cel
Bun e reprezentat primind isigniile §i coroana Paleo-
logilor din Bizant tablou ajuns prin reproducere
pana in zilele noastre §i a mai intocmit multe use-
mene tablouri 'cari in multe exemplare raspandite in
Moldova impodobesc camerele patriotilor, formeaza
gustul estetic de armonie §i servesf junimii de su-
biect de invatatura, iar societatii de conservare §i pe-
trecere». Incape asemenea procedeu inteo nuvela is-
torica ? Si bucata aparuse doar cu, mult in urma
nuvelei lui Negruzzi, Al. Litpupeanu, §i a lui Kogal-
niceanu, Trei .zile din istoria Moldovei.
Bucata Petru Rarec este intrerupta de un capitol
referitor la Ardeal, un istoric al luptelor dintre Ro-
mani §i Unguri.
Bucata Dragon Incepe prin a al-Ma ca istoria mai tu-
turor popoarelor se deschide prin cate o alegorie : Grecii
cu Tezeu, Romanii cu Romulus §i Remus, Moldovenii
cu Dragon. Aceste alegorii s'au explicat apoi de is-
0. Asachi, Nuvele istorice. IV
L PETRE V. IlANE.5

torici. Tot astfel va face §i e1, va explica alegoria lui

Drago§, va face deci istorie.
Stint interesante, in aceasta privinta notele, care cu-
prind explicatii filologice, istorice §i economice (ches-
tiunea mierei, a cerei). Incap acestea intro nuvela
istorica ?
Si in sfar§it cele -mai multe bucati sunt pur isto-
rice, iar defectul cari i s'a imputat mai mult lui Asachi,
cu privire la aceste bucati, este ca face prea mult
istorie §i prea putin literature.
Conchidem deci ca Asachi n'a vrut sa scrie nu-
yele, ci istorie airactiva, §i ca a recurs la expresiunea
-«nuvele» in lipsa altui termen. De aid toata nein-
-telegerea §i toata nedreptatea ce s'a facut autorului,
cand a fost invinuit de lipsa de talent. Chestiunea
aceasta se poate discuta cu privire la poeziile lui, nu
§i la bucatile intitulate «nuvele» : aid nu poate fi vorba
de talent literar in Intelesul estetic al cuvantului, ci
numai dace a cunoscut izvoarele istorice Si dace a
ales din ele ceeace era mai caracteristic §i mai atractiv
pentru fiecare epoca.
In aceasta privinta nu i s'a facut de nimeni vreo
invinuire Dintre vechii no§tri cronicari §i istorici se
publicase pans la aparitiunea Ruxandei Doamnei
numai o parte din D. Cantemir. Pe aceasta a utilizat-o.
In lipsa altor izvoare romane§ti, a recurs la streine :
bizantine, maghiare, polone Si ruse§ti ; iar cand au
aparul cronicarii, i-a utilizat cu prisosinta. Din lec-
tura indelungata a izvoarelor, a rams cu o intelegere
mai juste a trecutului decat Bolintineanu Si Alecsandri,
de pilda. Si and a trebuit sa reconstitue unele epoci
 PREPATA IA

sau unele Orli din vieata poporului nostru, s'a gasit

mult mai aproape de realitate decat acestia. AO,
este de pild4 vie* Romani lor sub Tatari in Drago$,.
cu preponderentul rol at regiunii. Asa sunt toate amd-
nuntele cari nu se pot gasi in istorici. Iata de pilda
ce daruri duc trimisii lui Bogdan la curtea Poloniei,.
de unde cereau pe Elisabeta, sOra regelui:
Ei ii prezentasa darurile domne§ti 1 anume : Un port complet-
de doamna, compus din o cAme§A lungs de matase cu in tasuta,_
ferecatii la guler §i la maneci c4 solzi de aur, avand aititele cu-
sute cu flori §I diamanturi ; o fusty albastra Rut maneci mai scurtA,_
cu flori de aur impestrita, un brAtt Cu colane, din cari unul cu rubin,
altul cu smarand, un fabar porfiritr fara maneci cu buchete de
aur, doua briitare de aur cu medalioane antice gAsiteln Moldova_
intre monumente romane, iar pentru cap un conciu cu maestrie
tesut din felurite store de aur ai cu perle in forma de diadem,
grin cart avea a se prevedea parul capului, Cu gate incununat, un
voal preveziu cu frame (tartaniurl) de aur, §i un gherdan pretios.
in care stralucla sterna Moldovei, un sac de piele de bour, plin
cu fire de aur, culese din Bistrita §i din Mu' Bogata, ambra neagra_
mirositoare din muntit Carpal', covoarA de tara, ce rivalizau in
vio$la coloarelor cu acele ale Persiei, doua parechi turturele in
cusce de aur, gi doua gaite, din cari una vie, far alta de argint
cu smalt fabricate, insa cu a§a maestrie, incAt deosebirea intre
ambele numai atunce se intelegea, cAnd una dintre el rAsuna cu-
vAntul Bog-dan! Se mai prezentarA §1 faguri de miere de Vaslui,
a,ezati in un §tiubeiu, durat din lemn de teiu §i pe dinafara im-
podobit cu 0 fa,a de icoane, de myna unui sahastru sculpite, §i
call in alegorie infatipu indeletnicirile albinei industrioase §i pa-
cinice, inarmata de ghimp numai in contra celui ce o atacii (pag. 143)..

lata de asemenea pregatirea unei expeditiuni a lui

Bogdan in Polonia :
(Voind Bogdan sA face a simti Polonia povoara vartutei sale.
orandui a se aduna oaste din toate olaturile Moldovei. CAmpu-
lungenii, Cumanii §i VrAncenii trimisera indoit numar de arca§i
purtand fiecare in cucura cite 100 siigeti, tar la coapsa date un
numar cu indoit ascutit. Intre acestia se deosebiau stoluri de se-
1.I1 PET RE. V. HANES

neteri 1 Skid, cu arma cea cumplitii, de curand introdusA si in

muntit lor. Tara de mijloc adunA cete numeroase de pedestri Ian-
cieri, cu niiciuci ferecate, cu securi inarmati cu pavaze de piele
de hour. Hotarnitenii si Codrenil dela ThIgeciu au trimis cAIA-
rintea, ce prin ghibAcie §i repegiune_era spaima dusmanilor ; dela
Suceava si dela Baia se scoase un numAr insemnat de tunuri, cu
artileri sa5i, sub povAluirea unui Genovez. Amunitiunile @l provi-
ziunile erau fncArcate pe telegari de munte. Acesti ostasi cu ar-
mele si portul lor se pareau renvieti din, secullle Romet, avAnd o
carnesa pan la genunchi, o cingatoare, un tabar scurt pe. umere
aninat, opinci in formA de sandal, in cap o pAlarie mica sau o
cAciula ce acoperia pArul cel comos. Asta oaste, sub Bogdan, o
comandau boierli Cala, Patric, Arvat, Dinga, Sbiera, Sendrea,
Telab ¢i Sacueanul) (pag. 155).

In Elena Moldovei ni se infalipza astfel.logodna

fetei lui .Stefan cel Mare :
(Stefan conchemand adunarea bpierilor din Ora, spre a fi mar-
tora la actul solemn al logodnei fiicei sale, la aceastA ocaziune se
se insira inaintea ochilor ambasadei tot nervul puteril Moldovei
parcalabii, hatmanii de Suceava, de Chilia, de Hotin, vornicii de
tam de sus si acei de gios si cu deputati, umplurti toate incA-
perile capitalei ; iar pe malurile Sucevei se intinsA o tabard a
oastei alese, companionii S organele Iriumfului lul Stefan. Lo-
godna intre Elena si Ivan cel june, reprezentat aice de Pleceiev,
se plini de mitropolitul si de naltul cler dupa oranduiala bisericii
si datina antics a tArii, care, desliguratit §i ovelita 2, au rAmas
astAzi numai intre sateni. DupA serbarea bisericeascii au urmat
ceremonia civlla la curte, unde Elena fu uratA de marea principesA
de Moscva, apoi se facura ospeturi, in cari domniau stralucirea §i
voia bunk acompaniate de cantAri ce amintiau faptele eroice ale
suveranilor vechi ai Moscvel si Moldovei, si allele ce fAceau alu-
ziune la sporirea puterii ambelor staturi, prin astA indoita lega-
tura. Dula aceea ostenii, iesind in camp din tabard, disvoltau ghi-
bacia lor. Miliani nervosi ca in epoca cea veche se luptau : arca5ii
in nemerirea la tints, calfiretli in calarit §i hart& si spre mirarea
oaspetilor, tunul, unealta cea de nou descoperita in arta resbe-
lului, ce Inca nu era la Moscva cunoscuta, varsa din gura info-
can spaima §i surpare, acolo unde nemeria, (pag. 66).

1 puscast.
2 UTTlintii:
 PRErATA Liii

Ca a ales momente atractive din istoria noastra este

de asemenea evident. Ele predomind in majoritatea bu-
catilor : Dragil, Elena Moldovei, Svidrighelo, Petra
Rare, Mazepa in Moldova i Ruxanda Doamna.
Avand' libertate de miFare, Asachi ,i-a dat silinta sa
mareasca printr'o munca personals frumusetea lor.
Un tablou frumos este de pildd pornirea Romanilor
din Maramure§, ca sa. colonizeze Moldova :
Ca odinioarA poporul lui Israil, ce indelung suspinand in still-
natate dupe dorita patrie, cu bucurie se indruma sub conducerea
lui Moise spre pamantul fagaduintei, de asemene ace0i Romani,
ce cu multi ani mai nainie, fugind de cruzia barbarilor, se adA-
postirli pe la compatriotii lor, la chemarea domnului, par-Asia fo-
cttlarii 1 ospitalieri, spre a se inturna in vechea lor patrie. In acele
timpuri nestatornice nu era lucru rar a vedea popoare intregi
strAmutandu-se din tall in tare, unele cu arma in many cautand
pAmanturi mAnoase §i averi, altele cercand prin fug& mantuirea
lor. Dar asta emigrare avea un alt caracter. Romanii se indrumarA
spre mo0ile lor, de unde preaputerea 2 i-a fost alungat. UrmAnd
deci peste plaiurile muntilor Carpati, prin codrii verguri s, unde
securea starpitoare Inca nu strabatuse, inlaturand stand §i arbori
in calea lor, ei descinseri pe la CArli-Baba la obar0ile Moldovei,
0 de aici in §esurrle mAnoase se rAspandira dealungul raului. Un
cuvios cAlugar cu crucea in Tirana calaria in fruntea §irului, dupe
care urmau cete de arma0, §i apoi oameni de toata varsta Si
starea, unit cAlAri, altii pede§tri, in rAdvane cu telegari, in cars
cu boi, pline de pojijii §i de averi, intre can §edeau mumele cu
fill lor §i cu mopregii cei neputincio0, in a carora intampinare
veniau depe la cAtunurile depArtate juni 0 femei cu ramuri 0 cu
cununi de flori, spre urarea bunel lor venirir, (pag. 30).
Sunt la Asachi multe descrieri de lupte. S. citam
pe a celei dela Valea Alba :
tAtuncea reincepu nu lupta, ci mAcelAria, cad zece Turci nApusti
asupra unui Moldovan ; cei mai marl boieri, cu aprozii lor, fill,

1 gazdele.
2 fortes.
J virgini, neumblati.
LIV PETRE V. HANE$

capiteniile, calugatil cu crucea in mana, au pierit de sabia cea

agera a Turcilor, can insufletiti de fiinta marelui Sultan, desvallau
o bravura 51 netemere de moarte estraordinara. Stefan vedera
minuni de eroism 5i de intelepciune intru conducerea oastei ; cun-
giurat de o ceata de aprozi 51 de stolul giunilor genovezi, con-
du5i de bravul Radaman, Domnul se purta pretutindenea ca ful-
gerul, dar in o amesiecatura agiungand in miezul dumanilor,
armasarul sau fu ranit, 5i el insu5i cazand, era aproape a incapa
in mana Turcilor, daca credinciosul batran Radaman nu i-ar fi
dat calul salt, care I-au departat din acel pericol ; insa lovirea
sagetii pregatita lui Stefan nemeri in ochi pe mantuitorul sap,
care cazit mort. Dupa aceasta, oastea Moldovei fu in urma nu
invinsa, ci stromita de numarul Turcilor, car] cu pret mare 51-au
rescumparat invingerea, caci cadavrele for acoperiau toata poiana,
din Valea Alba) (pag. 125).

Iar inainte de lupta, gasim §i la el procedeul a§a de

obi§nuit la istoricii antici, procedeu trecut la istoricii
poloni Si r4 Si ajuns pana la istoricii notri, de a
se pune mici discursuri in gura luptatorilor. Ca §i
Mihai Viteazul la Calugareni, Stefan cel Mare pro-
nunta la Valea Alba cuvantarea urmatoare :
Oamenilor de oaste, pentru aparirea tariff noastre, pe-care soarta
au facut-o mai mult frumoasa, decat puternica, not traim neincetat
incimi cu arme fiecare ; cu agiutorul celui de sus, pana emit am man-
tuit-o de incercarile cele crunte ale dodaitorilor no,trl. Amintiti-va
ca voi, ca 5i inainte parintil vo5tri, ati infrant pe Albreht al Po-
oniei, pe Matee5 al Ungariei, pe Vlad al Romaniei 51 pe Manica
al Tatarilor. Tot! ace5tia pe rand ne invidiaza, Cara manoasa 5i
barbatia oastei noastre 1 Puternicul Sultan Mohamed, cel ce au
supus imparatia greceasca, de nou adunand gloata numeroasa de
(taste, iata aice ne-au agiuns, 51 mane va sa cerce soarta armelor 1
Dara du5manul este tot acela cArula i-ati smult CetateaAlba 51
Chilia, acela pe care voi, in anul trecut, cu sunet 1-ati infrant la
Racova, pentru care triumf numele Moldo-Roman au resunat Ora
la apus 5i s'au serbat chiar in cetatea Roma! Acea amintire glo-
rioasa, santa cruce, in al caria semn pururea ati invins, 51 care
azi va umbre5te cu lucoarea 1 ei parintii, copiii 5i femelle voastre,

I lumina.
 PREFATA LV

a carora sine -ura tide este pieptul vostru si care tremurand as-
teapta dela voi mantuirea lor, va.conduc la invingere. Zlua aceasta
va fi aceea care pe totdeauna va intemea pacea ; fiecare din voi,
ostasilor, pe langa lauda sl mangaiere, se va impartasi de prazile
avutiiior rasaritului, de cart este plina tabara dusmanulul. Vlu
este Dumnezeu si vie fie pe totdeauna Moldova is (pag. 123).

Intr'o astfel de istorie atractiva evident ca nu pu-

teau lipsi Si elementele pur literare, dar numai ca
accesorii. Astfel nu puteau lipsi descrierile, fiindca
evenimentelor povestite le trebuia un cadru. Acest
cadru este al Moldovei, cu frumusetile ei vestite. Tot
lui Asachi ii revine meritul de a le fi fnfatiat printre
cei dintai scriitori ai no§tri : apar Ceahlaul §i Raraul,
dupa can apune soarele inflacarat, apare Siretul, apar
vechile cetati ale Moldovei la Nistru. In Ceahlau este
grota Dochiei, unde numai fetele se puteau refugia
de urgiile barbare §i unde barbatii platiau cu vieata
nesocotinta sau indrazneala de a past :
4n urma ajunse In partea cea salbatica a muntelui Pion, unde .

codrii de pini $i de brazi cu stand de forma bizara, de cutremurt

surupate si de fulger sagetate, incingeau in fioroasa tacere locul
cel misterios, ce din vechime era vergurilor 1 azilul scat:4dt de
sclavia barbarilorb (pag. 25).

Siretul e descris revarsandu-se :

eAcele din urma raze ale soarelui inaurau Inca culmile mun-
tilor, a earora gene se despicau din orizon pe un fund porfiriu
si auriu ; stelele scanteietoare indemnau pe natura catra repaus,
cand un muget confuz, gemand dealungul Siretulul, menia o re-
volutiune apropieta a elementelor.
Nu tarziu raul, care curgeti llnistit in ingusta sa albie, incepe
8-§i umfla cu repegiune undele sale spumoase, sporite de dlsgre-
carea 2 nourllor si desfacerea omaturilor tamplatit intre munti.
cPutin tamp fu de ajuns apelor, spre a se revarsit pe ses, In

1 fecioarelor.
2 descarcarea.
LVL PETRE V. HANES

care eu spaima se vedeau copaci desradacinati, bordeie si mori

rapite de unda cea Infurieta. Pentru a scApit de nea.gteptatul pe-
-ricul, locuitorii satelor invecinate, barbati yt femei, ducand in
bratele for copiii al icoanele sfinte y1 umpland aerul cu gemete §i
cu bocete, se nevoiau sa ajunga pe la locuri mai inalte, cand tot-
°data 5i vitele, trase de instinctul firesc al periculului, mugind, se
adunau din toate partile, spre a afla un adapost intre oament)-
(pag. 299-300).

De acest innec scapa Coribut pe Ruxanda, cand

ea se 'ntorced dela Iasi.
Ni se descrie Si o lama grozava sub Bogdan, fiul
lui Stefan cel Mare:
cAnul 1513 era insamnat de o iarna foarte grea 0i cumplita ca
aceea ce, cu 300 ani mai in urmli, au capatat nemurire prin ca-
tastrof a inealcarilor 1 Ruslei. Muntii se pareau stramutati in ses,.
cad pe alocure neaua asemana vaile cu culmile dealurilor. Padu-
rile dispoete de coamele for se pareau stahii negre, clatindu-se de
vanturi deasupra gulgiuril mortale, gi asta scene posomorita se
turbura Inca si de urletul crivitului, care cu furie derma stejarii
cei mai ano5i 2. Gerul CALLI§Isa s cursul raurilor, fiarele salbatice,
inblanzite de o putere mat mare, ca in timpul deluviului (poto-
pulul), cautau societatea omului gi petreceau cu dansul in du-
mesnicie. Numai rautatea inimii nu se plea inaintea furiei ele-
mentelor, (pag. 165-166).

Partea finale face aluziune la ingratitudinea lui Tri-

fail, care incearcd si rastoarne pe domnul §i bine-
facdtorul sau Bogdan.
In contra ingratitudinei are o frumoasa invective
(Intre vitiile oamenilor, nemultamitorul sta in fruntea tuturor ;
nemultamitorul derade indatoririle cele mai sfinte ale omenlril gi
e mai gios decat animalele, cart dau esemple de recunoVintA. El
vinde politia 4 patria Cari 1-au nutrit ; ca 1uda, vinde cu sarutare
pe amicul sau cel mai credincios ; el saps groapa binefitcatorului
sau, spre a pune mana pe avutul cu care 1-au agiutat. Pe invii.
tatorul ce i-au aratat calea mantuiril it acopere cu defaimare, §i

1 Campania lui Napoleon in Rusia : 2 batrani ; 3 incatusase.

4 orasul.
 PREFATA LVIL

acunca in foc arborul, a caruia poame I-au 4Aturat. Nemultatni-:

tonal rddica bratul cel saerilegiu asupra capuluf -pkintelui sau,.
care au incaruntat Ingrijindu-se de dansul, §1 de§ira I sanul maicii
la cave au supt. Toate popoarele, toate religiunile au pentru ne
mIlltarnire ury blitstam osebit ; toti oamenii au pentru tot felul de
criminali o lacrima de indurare ; dar pentru nemultamitori, numai
oterire 2 §t dispret; cad asemine Mita, on de ce stare ar fl, are
numai forma de omv (pag. 235).

Daca elementele pur literare sunt reduse, faptul se

explica prin natura istorica a lucrarii. Ea trebuie con-
siderate ca o continuare a vechilor noastre cronici,
inregistrand Insa numai faptele unor eroi mai de seams
§i din faptele for numai pe cele cari de§teptau mai
multa mirare §i curiozitate. Asemenea opere nu tin
prOpriu zis nici de istorie. nici de literatura dar pot sluji
ca punct de *care 0pentru una §i pentru cealalta,
ca unele ce stau la mijlot intre amandoud.
ASACHI IZVOR DE INSPIRATIE. Cum cronicarii au inspirat
numeroase opere poetice §i
chiar pe unele de seams dela jumAtatea secolului
trecut, tot astfel si Asachi a inspirat pe unul din nu-
veli§tii no§tri de seams dela finele secolului al xix-lea,
pe N. Gane. Am atras atentiunea Inca din 1904
asupra asemanarilor izbitoare dibtre nuvelele Petru
Rare$ §i Domnita Ruxanda ale acestuia cu cele
corespunzatoare ale lui Asachi. Chestiunea a fost
apoi studied de aproape de d-nii Vasile V. Hanes
§i C. Damianovici. and dela Asachi s'a luat nu
numai. subiectul, dar §i multe situatiuni §i chiar pa-
saje Intregi §i cand in asemenea conditiuni s'au produs
1 sfaVe.
2 indignare.
LVIII PETRE V. HANE$

bucati din cele mai izbutite ale lui Gane, aceasta in-
semneiza Ica 'original,! merit in istoria literaturii ro-
mari# altA consideratiune.decat aceea de pans scum.
Inspiratiunea. aceasta a produs prea. puffin, dar nu
pent4ica n'ar fi fost capabilA de mai .mult, ci fiinda
a stat inthisa intr'un volum rAu tipArit, cu infatiprea
barbara a unor litere vechi urite Si de doua on schim-
bate, cu o hartie de nesuferit §i cu gre§eli de tipar
neperrnise ca Sighesmod pentru .Sigismund, inscriu
pentru inserts, el pentru cel, etc. II mai intalne§ti apoi
§i pe la anticari murdar §i prafuit, fiindca carat nu
mai ..exists, §i iatA cum nu e cu putinta ca opere de
acestea sa fie citite §i sä slujeascA de izvor de inspi-
rape._ In astfel de conditii, editia de fats capata o in-
semnatate deosebita,..tinzand sa popularizeze nu numai
un nume de seams ca al lui Asachi, dar mai ales
fapte vrednice de luare aminte din istoria tariff noastre.
NOTE. Asemanarea dintre Gane §i Asachi am relevat-o in manualul
didactic Literatura romdnd modernd, Buc. 1904, la'cap. despre N. Gane.
Articolul d-lui Vasile V. Hane,5 s'a publicat In Vieafa Noud, 1907, pag.
135-140 ; al d-lui C..Damianovici in idem gi reprodus in volumul Artd
§i Literaturd, pag. 172-173.

Observaliuni asupra editiel de fafd.

TEXT UL. Textul este al volumului din 1867, cu

limba de acolo, dar cu ortografia actuala,
nu 'prea departe nici ce de a originalului. S'au admis
aceste mici modificari : aliat (in loc de aleat), care
(in loc de carele §i carea), cei Si' ei (in loc de di Si
ii), sau (in loc de sea) Si sufixul -tor (in loc de -totiu,
ascuttdtor nu asculteiloriu). Avem astfel sub ochi chiar
limba lui Asachi, care nu e firete intocmai cea de
 PREFATA LIX

astazi. Pentru cititorii neobi§nuiti cu alts romaneasth

deck cea actuala, lectura va prezenta oarecare greu-
tate ; dar numai la prim ele pagini, caci °data cu ci-
tirea for vine §i Obi§nuinta, care to smulge apoi cu
totul din vremurile de azi, ca sA to duca inapoi in
trecutul neamului nostru..
CLI$E1ELE. D-1 Th. Petrescu, §eful atelierelor «Mi-
nerveb>, a avut buna ideie sa ceara picto-
rului Stoica cateva ilustratii ca en-tete pentru fiecare
bucata dih volum. In felul acesta, Asachi apare intr'o
haina mai ingrijita Si mai atragAtoare deck in 1867..

PETRE V. HANES.
27 Octomvrie 1915.
 PREFATA EDITIEI DIN 1867

In cursul anilor in cari se publics acef dintam ziar al Ro-

maniei, intitulat Albina Ronind, aces foaie cuprindea mai
multe nuvele istorice. Aceste se editeazA ac'um in un volum,
la care s'a adaos biografia autorului §i portretul sAu.
Stint cativa ani cand un amic al autorului incepuse edifia
acestor nuvele cu litere pe atunci uzitate 1, deaceea era nevoie
a continua acel mod.

1 Cu alfabetul mixt (latin cirilic).

G. Aeachi, Nuvele istorice.
 BIOGRAFIA AUTORULUI
DIN EDITIA DELA 1b67

Cheorgii i Asaki Este nascut la Herta, targu§or in Moldova de sus,

-y- la anul 1788 Martie 1, ziva sfintei Dochii, humonima cu Dachia
4111- sau Dacia, ye care el a ilustrat=o prin balada Dochia gt Tratan.
Parintele lui Gheorghi, care dupa moartea 'sotiel sale a intrat in tagma
calugareasca, cu nume de Leon, barbat invatat, apretuind o educatie cla-
sica pentru cre§terea, fiilor, s'au mutat cu familia sa la Leopol in Galitia.
Din etatea de nota ani, Gheorghi a urmat acolo cursul studiilor in limbile
polona, Latina §i german-a ; §i la 1804 1-a inchelat la Universitate, capa-
tand §i gradul de doctor de filozofie.
Dar tot odata el s'a aplicat la specialitatea ingineriei civil@ ; §i in etatea
de 17 ani a capatat diploma de inginer ,i arhitect. In asta insu§ijne
a ridicat planuri geodezice §i a construit in Leopol o casa mare in su-
burgul Halisth. intorcandu-se la Iasi, e,l, s'a aplicat in lucrarile artei sale,
§1 dupa al sau plan s'au construit casele d -nel principese Elena Sturza-
Pastrovano.
0 grea patimire, urmata dupa friguri indelungate, 1-a indatorit, dupli
consultul doctorului Velter, a schimba clima. Drept care, in luna August
1805, a calatorit la Viena, unde a urmat studiul inaltelor matematice,
sub directia celebrului astronom Burg, carele fu de Napoleon 1-111 distingat
pentru calculul tablelor lunare, atat de folositoare navigatiunii.
Dar aceste studii fura intrerupte de invazia Francezilor §i batalia dela
Austerlitz, zisa a trei imparati, intre Napoleon 1-iu, §i imperatorul Ruslel
§i at Austriei. Dupa restatornicirea pad', Asaki a urmat la Viena studiile
matematice §i pictura pans la enul 1809.
In aces epoha, Moldova era ocupata de armia rusiana, §i adn-riralul
Ciceagof, supra-comandantele ei, prin interventia parintelui lui Asaki, ati,
fost propus acestuia in corpul inginerilor post cu gradul de locotenent ;
dar el preferand invatatura clasica, in loc de a se inturna in Cara sa, a
 BIOGRAFIA AUTORULUI

purces la Roma, uncle s'au aplicat la studiul arhiologiei 5i at limbit ita-

liene, in care a publicat mai multe compuneri, intre tart 5i sonetul
inserat in jurnalul oficial, 11 Campodoglio, no.. 154, dupa care societatea
literary din Roma I-a admis de membru extraordinar.
La and 1812, cand Napoleon i-iu, a intreprins a sa Mare expeditie in
Rusia, generalul Miollis, comandantul garnizoanei franceze din Roma,
a indemnat pe Asaki a se intoarce in Moldova, unde, dupa zicerea sa,
armata franceza avea din Rusia sa treaty spre a restatornici imperiul
antic al Daciei.
Asa ideie a electrizat pe Asaki, dar cu intoarcerea sa la la5i, a
auzit despre memorabila catastrafa in Rusia ; 51 in loc de Pranced a
aflat pe principele Scarlat Caltmaki, cungiurat de o ceala de fanarioti,
cart, in mandria lor, dispretuiau tot sentimentul de nationalitate romans ;
5i Asaki se vazit strain in patria .sa. Toate dregatoriile erau cdprinse de
ace5t1 Oreci. Pe una numai nu puteau pune mans, adica pe aces de
hotarnicil de mo5ii impresurate, 5i care cerea nu numai cuno5tinta
limbii romane, ce Inca 5i discifrarea vechilor documente.
Asaki se folosi de aceasta incungiurare, spre P espune nevoia ca ho-
tarnicii, chiar pentru a for propriu interes, sa aibe cunoginte geodezice.
/0 asemenea propunere s'au adoptat,V Asaki fu numit la 1813 profesor
5tiinteL teoretico-practice at artei de inginer. Spre 1st stop, cu toata
greutatea terminator tecnice, el a compus cea intaia data in limba
romans un curs de matematica. anume : aritmetica, algebra 5i geb-
metria, cart mai in urma furs 11 tiparlte.i. Treizeci 5i trei elevi, fii de
boieri, intre cari si Mut domnitorului principele Alexandru Calimah, ce
este azi 2 ambasador otoman la Viena, au urmat acel curs, pans la anul,
1819, and un esamen public 5i o espozitie de planurl geodezice 5i
arhitectonice civile si militare, au meritat aprobarea general& ; 1i acel
rezultat s'au considerat ca un eveniment care au insemnat inceperea pe-
riodului de cultura. Un mare numar dintre aces elevi a esercitat aceasta
aria §i cI-1 Getu Fotaki, §i astazi 3 inginer de stat, este Inca o proba vie.
In cursul domniei printilor fanarioti, boierii moldoveni, nu erau li-
beri a calatori in strainatate. Cel dintaiu boier care a trecut peste mar-
ginile tarii a Post Gheorght Bogdan. Ca du5man declarat at la,pariotilor,
el a refuzat a scoate inaintea domnitorului, carele i-a trimes
raspuns ca silent va scoate impreuna cu capul 4. Nevoind a se 5upune

1 Amfilobie, episcopul Hotinului, a publicat la 1791, o filadA, in care

prirrsemA de nule a infato5at cateva figuri geometrice (nota e,d. 1867),
2 1867, 3 1b67.
4 Care ar fi putut st ezecuta, fiindca mai nainte boierii Cuza 5i Bogdan,
cari sa radicase asupra abuzelor 5i a tiraniei printilor fanarioti, prirf a
for vieata a rescumparat stangerea patriotismului for (nota ed. 1867).
4 G. ASACHI

unei asemenea operatii, Bogdan a fugit la Paris 5i apoi s'a nezat la

Roma, uncle a 51 murit. IVIArginiti a petrece in tail, boierii nu aveau nici
o ideie de scena dramatics, 5i sub acest nume considerau privdigtile
cari dau trupele de pelevenie 1 umblAtoare din loc in loc. La 1817, Asaki
a organizat pe a sa cheltulara un teatru de societate in salonul hatma-
nului Costaki Ghica. El au angajat pe a sa cheltuiala un pictor de deco-
ratii gi un ma5inist, casa lui se prefacit in adevArati fabricA. Cortina prin-
cipalA s'a picturat dupa un model adus dela Roma. Ea infAto5a pe Apolon
cu muzele, care tindea maim Moldovei spre a o ridica. Copili boierilor
Ghica si Sturza au reprezentat mai multe piese in limba roman& 51 fran-
ce& Doamnele $ubina, nascuta Ghica, Agripina Sturza, d-1 lacovaki Leon
d-1 M. Cerkez au mai ramas vii martori.
Revolutia greceasca din anul 1821, care s'a fost nAscut in Moldova,
se face leaganul, libertAtii dine, undo se formasa combatant!, cart se
raspandirA ,peste toata Turcia, 5i cruziile fAptuite de cetele Grecilor
numiti Eteri5ti an ocazionat emigrarea acelei mai marl part! din locultori.
Asaki cu a sa familie deasemenea a urmat istui povoiu 5i s'a refugit
in Besarabia.
Dupa ce Turcii, prin congresul dela Laibach, s'au automat a infrana
rescoala greceasca aicea 2 propus5, !mat aceasta tall a lost leagArrul re'
na5terii eline Poarta a numit de domnitor pe loan Sandu Sturza, ca-
rele chemA. pe Asaki si-I rAndui agent diplomatic at _Moldova la curtea
de Viena. In curs de cinci ani a petrecerii sale in aces capitala, el avn
norocire a descoperi in mai multe politii a a -Galitlei hrisoave a ''domnilor
Moldovei, pe cari Mitropolitul Dosoftei in anul 1687 le-a lost luat cu sine.
in Polonia, unde se refugi in cursul resbelului regelui polon loan So-
bieschi 4. Aceste documente, dupa moartea Mitropolitulut Dosoftei se

1 Pehlivanie, saltimbanci.
2 Aid lipse5te de sigur ceva.
3 Ora5e.
4 Tot din ace' epoha se afla imprA.5tiete pe la domnii particular! in.
Galitia o multime de hrisoave a Printilor Moldovei, atingatoare de
interese a statulni 5i de a particularilor. Din epoha noastra se af IA acolo
ratacit manuscrisul dictionarului complet al lui Budai,1 §1 un poem epic
Tiganaida, cel intaiu in limba romans, cari tezaure zac inmormantatb
pentru literatura romans, farA ca Ministerul Cultelor sa se ocupe de a
le cumpara din sumele ce se zice ea se aflA randuite pentru asemene.
Dar de urgenta s'a declarat a trimite pe un literator cu merit pan& la
coloana lui Ercule, spre a aduce de acolo documente can descoper 5i cons-
tateazA ca Romanii Principatelor se trag dela antic!! Romani (nota ed. 1867).

1 1. Buclai-Deleann.
 BIOGRAFIA AUTORULUI 5

facura proprietatea persoanelor particulare. La asta ocazie, Asaki a

avut norocire de a cumpara documente originate, can adeverfau ca,
calugarii greci a Manastirei Trei-lerarchi, §i-au fost apropiet de una suta
cincizecl ani veniturile unor trei mo§ii, cari Printul Vasile-Lupu au fost
(Wink Aeademiei de el fondata in cuprinsul acei manastiri, de asemine
de el facuta. Asaki, in a sa insu§ime de referendar sau director a scoa-
lelor, a deschis un proces calugarilor greci, in al carui curs acei catugari
intrebuintau protectia consulatului rusian §i pre langa Asaki toate mijloa-
cele de corumpere. Spre a inlatura cazul de paragrafie, el a regulat ca
la fiecare dare de seams ti cheltuielelor si a venitului casei §coalelor, la
rubrica de venit sa se adaoge fraza : (afar& de venitul a trei mosii,.
In fine, cu toate intrigile opozantilor a binelui public, Inalta Curte
(Divanul Domnesc), dupa o trecere de optsprezece ani, a fost nevoit a
proceda la revizia istui proces.
Asaki a pronuntat in 10 lunie 1839 cea dintaiu oratie forensa (ple-
doriul 1) asti cauze celebre inaintea Curtii complete pi a unui numeros
public. Dar prin uneltirea calugarilor greci, sentinta a ie§it defavorabila
pentru scoale, Irma ea nu a capatat intarirea domneasca, pentruca pre -
zldentul curtii, loialul Conitantin Bal', a lost de alto socotinta.
Spre a paraliza uneltirile acelor calugari, Asaki a redigiaf un-memuar
cu anexe de documente, care in mil de exemplare s'a impartit in public
$i care deadreptul 1 -a supus generalei adunari. Acest corp, colt/ins de
dreapta reclamare si neputand a se opune opiniei publice, a imbratisat
cu energie asta cauza, §i printr'un raport catre Domnitorul a cerut re-
vizia procesului.
,
Inteun Consiliul de Stat extraordinar, prezidat de Domnitor gi compus
din doua Divanuri si de toll mini§trii, cane care s'a adaos si Asaki,
asta mare cauza, atat de insemnatoare pentru propasirea $coalelor,
dupa un curs atat de indelungat de optsprezece ani, §i sustinuta lard
nici un ajutor numai de Asaki, s'a decidat in 27 Martle 1846, incat
dupa acel indelungat period scoalele au reintrat in proprietatea acelor
mosii: Tomasenii, Agiudenii si Rachitenil, situate in districtul Roman, a
edefiCillor danuite de Printul Vasile-Lupu, §1 cad calugarii greci st-au fost
insusit. Cala can mosii, prin ingrijirea pi sfaruinta lui Asaki se, adaose
I Valenti, cart tuspatru mo§ii sunt unica proprietate a scoalelor pu-
blice.
Asaki, in h sq insu§ime de referendar sau director at scoalelor, a se-
chestrat o parte din casele manastirii, unde indata a deschis scoala
primara.
In cuprinsul acestel manastiri s'a statornicit gt colegiul in care d-1
Gheorghi Saulescu pre& intaia data gramatica gi filologia romans de el

1 In original, pledoelul.
6 G. ASACHI

compuse, d -1 Fabian matematica si geografia, si d-1 G, Filipescu geodezia.

In curgerea a nilor 1829-1831, Asaki s'a ocupat la Sucuresti si la Pe-
tersburg, ea secretar a Comitetulul Ad-hoc, de redactia constitutiei po-
litice a Moldovei, cunoscura sub numele de cRegulamentul organic),
care a reintrodus in taro guvernul reprezentabil si care in .mare pane
a servitPde bath la facerea Conventiei din 7 (19) August 1858.
La 1831. el fu numit arhivist de Stat si se ocupa cu. calegerea docu-
mentelor vechi, priv1toare la drepturile tlrii ; la 182), pe cand presa
era in fasa, gasindu-se numai la mpropolie un tease pentru cArti bise-
ricesti, si pe cand locuitoril tads nu aveau all mijloc de a afla ce se pe-
trece in afara, dar chiar sl inauntrul, decat vestile din gura in gurA,
el a fort carele cel dintaiu a avut inspiratia si curajul dintre toti a lua
initiativa si d'a pune mana pe stindardul presei, fondand cea intai foaie
periodica intitulata : Albina Romano, urmata de Patria, care a con-
tinuat B3 de ani, si BuIctinul Oficial a guvdnului. La 1839 el a instituat
Conservatorul Filarmonic, a carui elevi a putut cu succes reprezenta ro-
maneste opera Norma. Intre multe alte piese teatrale, de el prelucrate,
cari fu reprezentate pe teatrul de societate sl eel public, el mai adaose
a sale originate compuneri precum : dramele nationale Petru-Rares,
Elena - Dragon Turnul-Butuluil-comediile Pedagogul si Tiganii, la ocazia
liberarii tor de sciavie etc. El a dat la lumina din istoria patrtei mai
multe brosuri ilustrate de tablouri litografice, si foaia periodica lcoana
Lumil insotita cu stampe, un atlas geografic, un tablou istoric, lucrari
cari au contribuit la desteptarea spiritului national si la rAspandirea ea-
nostintelor folositoare, dintre car' n'au lipsit si acele pentru tragerea 1
neamulul roman. Si prin fondarea unei intai fabrici de hartie pe a sa
mica proprietate, antica Petrodava, a desteptat industria nationals, insa
si daramarea starii sale financiare.
Pentru a da la_ straini o ideie despre istoria tarii, el a tradus si a
publicat in limba francezA nuvelele istorice ale Romania', o culegere a
poeziilor sale, compuse dupre regulile prosodiei, cart le-a adoptat la ca-
racterul limbii, si mai multe fragmente originale in limba italiana, Iran-
ceza. st germanA. Imperatorii Rusiei,_Austriei si a Turclei 1-au onorat cu
a for ordine respective.
El este membru at Academiei din Roma, a societAtii scandinave, al
artelor frumoase din Austria si al societaiti de agriculturA romans,
Printre aceste se cuvine a adaogi ca pe langA cunostinta limbii mume,
Asaki cunoaste acea polona, rusianA, latinA, getimana, italiana, franceza
si acea engleza.

1 origqiea.
DRAGOS
 DRAGOS
RESTATORNICITORUL DOMN1EI ROMANILOR TN DACIA TRANSALPINA,-
NUM1TA DUPA ACEEA MOLDOVA, LA ANUL 1352

Et Idris est patrile facia referee opus:

Davies lucre este a aminti taptele patriei
OVID. TRISTITIlf.

INTRODUCERE ISTORICA.

Toate natiunile ca §i familiile ambitioneazA a da incepu-

tului for un ulic strAlucit §i minunat, invalit deseori
in negura mitologiei sau a alegoriei. Nu numai po-
poarele Asiei, ce incA Grecii Si Romanii ne-au dat asemene
esemple. DupA istorie : Tese.us, eroul Atinei, au intemeet pu-
terea patriei sale prin lupta cu un taur numit Mino-Taut;
gemenii Romulus §i Remus, dela cari dereazA inceputul §i
numele Romei, s'au alaptat de o lupoaie. De asemene tradi-
fiunea §i manuscrisele noastre dateaza interneierea statului
moldo-roman dela uciderea bo-urului salbatic de Drago§ VodA.
Deci, precum istorienii moderni dau acelor doua uricuri de
mai sus, o esplicare mai naturalA, §i not vom cerca a da eve-
nimentului prin care Drago§ au restatornicit domnia Romanilor
10 O. ASACHI

in asta.' Cara, o esplicare rnai adevaro-asemariata. Neputandu-s4

da crezare traditiunii ca Dragon au ie0t numai la vanatoare
cu cateva mii de juni din muntii Maramoruplui pan in miezul
Moldovei, in departare de ivreo 'WO mile ! Pe acest temeiu, in
forma de novels, vom reproduce, dupa alts tradititme, acest
eveniment important, Lela care dereaza restatornicirea Si esis-
tenfa statului moldoromar Ite o miazi-mie de anil.

CAP. 1.
Romidava.
Dupa caderea domniei §i a puterii Romani lor in Dacia, asta
tara fu pe rand cutrierata §i ocupata de multe popoare ve-
nite unele dela nordul, altele dela rasaritul Europei §i al Asiet.
Dar dell dregatorii publici ai Romei §i legioanele, neputand
sta in contra preputerii, trecura parte in Dacia Aureliana peste
Dunare, parte in )talia ; totu0 nu pufini coloni §i cetateni ro-
mani remasera locuind- pets cetati §i §esuri; cand partea cea
mai insemnata dintr'in0i se a§eza intre munlii Carpati, unde,
aparati de nestrab4tuta for pozifiune, pastrau sub' propriii for
domni nafionalitatea, atarnand uneori de strainii mai puternici
decat dan0i §i unindu-sa alte dafi cu rivalii acestora, spre a
combate pe asupritorii comuni 0 a 'Astra pans in zilele noastre
dreptul peste vechea for patrie.
De asemene se tampla la 1351, cand Romanii, in unire
cu. Ungurii §i cu cavalerii cruceri 2 au invins oardele Ware

I Istoriogralil phmanteni ci acil strain! difereaza in data acestui eve-

niment. Vornicu1 Ureche ti Miron Logpfatul II pun la 1320, strhinii la
1350. Noi ne-am tinut deodata de hronologia publicata in zilile mitropo-
lituiui Iacov (Gil. A.).
2 Cavaleri. Acesti cavaleri commit din cete de Italieni, Francezi, Ger-
-man' si Englezi, se chemau Ioaniti sau cavaleri de Malta, a carora tagma
s'au infiintat inch la 1048 pentru apararea perigrenilor (hagii) ce calato-
riau la Palestina. 0 ceala de acesti cavaleri compush de Germani s'au lost
indrumat prin Un6aria, unde intAmpinAnd impiedicare de a chlatori
inainte, au rtimas intrebuintata de regii Ungariei, pentru combaterea §i
 bRAOOS 11

intre munfii Carpatului, unde fu ucis §i Atlamos §eful ion

Asa invingere au fost a§A de sunatoare4 deciziva, ca cea
'mai mare parte de TAtari s'au retras din §esurile-Daciei tran-
salpine 1 in partile mArei Azove, de unde venisera, ramAind
numai in Cumania mica 2 o oarda, sub comanda unui emir,
numit Haroboe 8 om crud §i monstruos, care reziduia in ce-
tatea Romidava'.
Dupa esemplul acelor ROmani, cari sub conducerea lui
Negru Vothi, mai inainte, retrecusa din munli in §esurile Ar-
geplui, unde infloria domnia lor, Romanii din Maramure,
asuprifi de Unguri §i de Ruteni, atat in privirea politica cum

sterpirea paganilor in Dada. Dela acestia se trage si infiintarea cetatii

Germnnu sau Neamtu pe la 1220. Ordinul de cavaleri maltezi exista astazi
Inca, sub alta forma.
1 Dacia Transalpind se nuinia Cara intre muntii Carpati si Tiras (Nistru),
ce apoi fu numita Moldova. fransalpina vra sa zica : dincolo de Alpii
Carpati. Romanii i-au dat acest nume in privitea poziliei Italiei, not insa,
cari locuim dincoace de Alpi, gar 't uvenl sa o numi.n Cisalpina (din
coace de Alpi).
2 Intre popoarele asiene, ce impresurau .pe rand aceasta tars, 'erau si
Cu nanii. Pe acii din Asia i-au starpit Ja 1222 Cingis-Han, Cumanii ce
erau asezati dinc ace de Carpati, spaimantati, cerura. deTa Unguri a se
boteza. Episcopul Robert dela Gran, de, natie German, au cerut dela Papa
a nu face parte la espeditiunea Crucierilor in Palestina, avand el nevoie
a crestina pe Cumani, care lucrare o si intreprinse prin monalni domi-
nicani, dintre can Teodorit se numi episeop de Cumania ; acest popor
era concentrat mai cu sama in partea unde azi este politia Neamtu,
care ca si cetatuia se denumi dupa misionarii urzitorli el. Cumanii sub
nume de Mocani catolici, si astaZI Inca loc---1 in politia Neamtu, in
numar peste 400 familii.
3 Haroboe in limba huna sau besa (besarabiana) insamna pazitor de
margine.
Romidava. De Slavi numita Smerodava, cetatc __Lica a caruia urma
se vede aproape de Roman lhnga. Gidinti dincoace de Siret. Cetatea a
Post urzita de Romani cuprinsa sl surpata de barbari, restaurata de Stefan
eel Mare si mai in urma delasata. Nu de mult materialul ei fu mai ales
intrebuintat la zidirea curtei din Gidinti. Cuvantul Dava in limba dacica
insemneaza cetate, polls, bourg, care cuvant g modernii adaog la numele
politiilor ; Constantinopol, Petersburg, Romidava (cetatea Romanilor).
12 G. AgACHI

§i in aces religioasa, s'au vazut nevoiti a recerca §esurile cele mA-

nuase, care anti' in cea-mai mare parte de barbari se eliberasA.
Asupra acestor RomAni domnia din dinastia Dragosizilor
principele for Drago$, care plAnuise reintoarcerea in tara.
Mai nainte de a realiza 'stramutvea sa cu o parte a popo-
rului, au cAutat a sit alia cu Susman, domnul romano-bulgar
din Mizia, §i spre inchegarea acestei legAturi politice1 Bogdan,
fiul lui Dragon, s'au logodit cu Branda, fica lui Susman, luck
la anul 1352, Caliman, fratele acestuia, s'au insArcinat a con-
duce pe Branda la Maramure§ cAtra mirile ei. Dupa o pre-
gAtire cuvenita Bentru asemene cAlAtorie indelungata, prin-
cipesa Branda, cu unchiul ei si cu un cortej stralucit, s'au im-
barcat pe Dunare, spre a agiunge in un port al RomAniei, de
unde avea sit inainteze calAtoria la Maramures. Un zefir lin,
ce la inceput abia umfla vantrelile vasului, peste zi s'au pre-
fAcut in o furtunA infricosatA ; cerul §i pamantul se coperirA
de intuneric, puterea undelor rumpsA carma, de care fiind vasul
lipsit, fu nevoit a urma cursului celui repede_ at apelor luta-
ratate. Cine poate descrie pozitiunea periculoasa §i starea cea
amara in care se alla Branda, ingrijirea lui Caliman §i dispe-
rarea marinarilor cars nu aveau nici un mijloc de ajutor. A
doua zi cdtrA sears alinandu-sit furtuna, vasul fu impins la
mal, aproape de gura Siretului. Vasfransii 1, cuprinsi de spaimit
§i de ostenealit, se retraserA catra un tufar apropiet, unde in
genunchi mulfemiau lui Dumnezeu de a scat:di-a ; si spre a
nu da prepus in acele locuri, ce le erau necunoscute, Branda
§i Caliman Lsi schimbara vestmintele in alte ordinare ; cand
deodatA se vazurA atacati de o bandit de pirafi BarlAdeni2.
1 Naufragiatii.
2 Barladul era pe to inceputul veacului al xtt-lea o politie mare 51 impo-
porata, zidita langa ruinile unei cetati daciene, a aria urme 5i astazi sit
ad in partea de amiazi-zi a politiei. In aces epoba, Barladenii se ocupau
mai cu sama cu piraterie (hotie) pe -malut Dunarii 5i a marts Negre,
Barladenii aveau o flotila cu care se inaintiau pan la gura raului Nipru,
unde au Iuat cu asalt 5i au pradat Le5a, renumita politie de convert, de-
pozitara de manufacture grece5ti 5i italiene. Barladenii erau de natie Be.
sent sau Besarabieni.
 DRAGO5 13

Bravura estraordinart a lui Caliman si a custodiilor, cari de§i

erau obosifi faceau vrednice de mirare opintele intru apa-
rarea fiicei domnitorului lor, insa n'an putut scapa pe Branda,
care n'avea alts arms, decat lacrami §i cuvinte Indui4te,
ce in romane§te le adresa catra hoti. Caliman, care ca un leu
luptandu-sa, cu mana sa au omorif cativa din pirati,- insu§i
fiind lovit de mai multe land, cazii in urma peste trupurile
arma§ilor §i a curtenilor, intre cari numai Branda fu pastrata
in vie*.
Din catimea odoarelor, a stofelor §i a altor obiecte pre-
tioase, cari formau averea firandei, piratii giudechnd ca au
pradat un vas de comerf at Genovezilor, ce negufau pe atunce
in aceste cari, se fericiau de prada lor, far. a §ti Inca ce
object mai prefios decat acele odoare au capatat in persoana
fiicei lui Susman, a caria plangere i durere, pentru omul, ce
combatand s'au rapus, nu li lass vreo indoiala a crede ca
ea era fiica crezututui .negutitor. Spre a avea. invoire §i apa-
rare de a esercita meseria lor,BArladenii erau datori a da lui
Haroboe zeciuiala din toate lucrurile §i persoanele pradafe §i
rapite. Pentru asemene scop se aflau intre dan§ii doi Tatari
batrani ai lui credincio§i, insarcinati a controlh acest venit
hofesc §i a trage partea cuvenita domnului lor. Dupa ce au
adunat dart toate obiectele din vas scapater caruia-i dedera
mai in urma foc, batranii au ales porfiunea cea mai bunk,
intre care figura sclava, a carei frumuseta §i delicatefa de
tofi fu declarata ca tributul cel mai vrednic chiar insu§i ha-
nului oardei de aur, care tribut it Si trimisa la rezidinfa lui
Haroboe. In ceata Tatarinilor se afla §i un june Roman, anume
Gramen, care atat din simpatia nationalitatii, cat §1 din ne--
practica meseriei infame,.. nu luasa parte activa la atacul ce
se Men Vasfran§ilor, de§i prin oarecari demonstratiuni- se
nevoia a nu da Tatarilor prepus de compatimirea sa. De fru-
musefile cele rare ale Brandei, de plansul ei cel patrunzator
§i de cuvintele cele induio§it rostite in limba romans, inima
lui Gramen fu electrizata de un simtimant duios, dar totodata
§i invitath de urgie asupra barharilor, incat in cateva. randuri,
14 G. ASACHI

ullandu-si poziliunea §i neputinta sa, umblk cu spada in mans

sa se arunce intru apararea ei ; infranandu.-§i insa pornirea
sa vatamatoare, au amanat la alts ocaziune mai favorabila
cercarea de a mantui pe acea neferice juna, gemanda acum
in sclavie.
Indata ce hotii, cu pretioasalor prada) se retrasera la apro-
pieta cetatue Ghertina, spre a serbh infanta for invingere, Gra-
men, cu favorul umbrelor nopfii, se inturna la locul luptei,
unde zaceau corpurile Romanilor stansi intru apararea doamnei
Tor. Intre acestia au cunoscut pe §eful Tor, ce §i el 1 -au fost cre-
zut pArintele junei, §i a caruia bravura intru apArarea ei foarte
au fost admirat. Cercetandu-I mai de aproape, a aflat in el
inch semne de vieata, caci, deli lovit de mai multe sageti si
land, ce amefit it oborisara la p'amant, pieptul lui era apa-
rat de zale, ce le purth sub vestmantul cu care dupa vas-
frangere se invAlisa. Pierderea mulfimii sangelui i-ar fi pre-
curmat vieafa, daca ar fi intarziet ajutorul. Junele trezindu-1
din acea ametala ii infasura ranele, il radica pe calul sau- si
pe incet se departs cu dansul prin cai ascunse, transportan-
du-I la un cotun in miezul padurii, unde petrecea o femeie a
lui cunosculd, anutne Reveca, care plangea in acea singura-
tate pe fiii rapiti in sclavie, §i de care ea numai prin batra-
netea ei au fost scapata; pe and barbatul sau Huma, casnic
credincios a lui NegrilA, petrecea cu acesta in cetatuia Romi-
dava. In ingrijirea acestei femei fu incredinfat Caliman, care,
parte din mulfimea sangelui pierdut, parte din ostineala cA-
latoriei, simtindu-sa aproape de oara lui depe urma, rugs pe
marinimosul sau mantuitor a se ingriji de nepoata sa, a-i
usury soarta sclaviei §i a cerch ca sa o scape de pAga.ni,
spre a o conduce la Maramure§ in sinul familiei, a caria
muliamita va covar§i toata asteptarea. Aceste cereri, mur.in-
dui Caliman, prin giuramant a indatorit pe Gramen a be realiza,
chiar cu pericolul viefii sale ; cu atata mai mutt ca pre Tanga
simtimantul patriotic §i nobil de a mantui o juna din sclavie,
scanteia de amor, ce i se aprinsese in initna, sporia in pe-
ricolul de care vedeh impresurata pe acea fiinta neferice.
 pRAGos 15

Plin de sfintenia indatoririi §i a impatimirii sale, Gramen au

purees spre a cerca moduri de a o puteA realiza ; caci pre
langa aceste, cruziile cu cari impilatorii patriei sale tratau
pe Romanii can purtau giugul ovelitor de mult de§teptasA in
nobila sa inima un simtirnant de vendeta (rAsbunare), care
sitntimant in astA ocaziune s'au aliat cu acel al amorului,
deseori producator de lucruri vrednice de mirare.
Patimirea lui Caliman se Wea agiunsa Ia capatul ei, incat
Reveca, dorPd a da oaspelui o mangaiere depe urrna, chema
pe Coma, un sahastru cuvios, petrecator in acele prejmete,
§i care in tot timpul incalcarii barbarilor in ascuns raspandea
§i aliments intre Romani invAtaturile sfintei evanghelii; pentru-
ca ei nu cutezau a practica in public cultul religios, ce prin
vizunit adunandu-sa, preotii pliniau leturghii sfinte §i in-
demnau pe popor a suTeri in' rabdare pan la apropieta lob
rnantuire prin un barbat, care cu lucrari minunate va resta-
-tornici in patrie drepturile stramo§e§ti. Acestui sahastru, Ca-
liman marturisi numele sau §i soarta §i iI congiura a incuno§-
tiinta pe Drago§ despre evenimentul §i despre sclavia Brandei.
Mangaierea spirituala §i oarecare mursa, stoarsa din ierturi
minunate, a cArora putere era sahastrului cunoscuta, produs
deodatA in st irea sAnatatii lui Caliman o prefacere nea§teptatA ;
§i peste putine zile, cu trecerea pericolului, se inturna in el
treptat simturile §i vartutea. Dupa aceea sporindu-i sanatatea,
afara de langezimea picioarelor suferinde din strApungerea
lancilor, el induplec.A pe sahastru a calatori la Maramure§,
spre a incuno§tiinta. pe Drago§ §i pe Bogdan despre asta
tragica. tamplare §i a combing cu dan§ii modul scAparii
Brandei, mai nainte de a fi ..ea condusa in Cumania mare.
Drago§ insa §i fiul salt, ne§tiutori de o asemene trista
catastrofA, fAceau pregatiri pompoase pentru neintarzieta
sosirea Brandei §i pentru nunta dotnneasca, cad a§teptan-
du-sa venirea ei prin tara Transilvaniei, un cortej strAlucit
mersase pan Ia margine intru intimpinarea ei. Dar departe
de bucuria familiei §i de fericirea ce o a§tepta la curtea so-
crului ei, fiica domnitoriului Susman, cazuta in sclavia Tata-
16 G. ASACIII

rilor, se apropia de Romidavai Toate manierile respectuoase

ale acestor rApitori, tintitoare a o imblanzi, mai mult ()Oran
inima cea delicatA a vergurei.
Haroboe, capul Tatarilor, nu era numai pagan, ce la stat
sit fizionomie monstru infricosat din vita Calmucilor, mai
inalt decat oricare dintre ai sgi, el era in varsta virtutei. In
o fatA latA si brunA, douA spranceni imbinate se inarcau
peste niste ochi rotunzi, intre cari nasul turtit cu nail late
era din ambele pArti marginit de niste musteli, cari intru-
nindu-s5 cu barba sit zulufii capului, informau o coama de
fiara sAlbaticA. Aceste si coiful, rApit dela unul din cei mai
faimosi cavaleri germani, pe care it ucise el dupa o luptA
singuratica, si drept semn al triumfului sau giurasa a-1 purta
cat va trait, sit preste care coif, dupA modul cavaleresc, se
inAllau doua aripi ce aveau forma d'e coarne, i4 asAmanau
cu fiara sAlbaticA numitA bourul, de care erau pe atunce
impoporati muntii Daciei. Deaceea Romanii, pentru sAlbAtacia
lui, asamanandu-I cu astA fiard, 1-au fost denumit bourul
tatar.
Cand Branda, strAlucinda de frumusete si cu aer maiestos,
se adusA inaintea lui Haroboe, acesta se simil cuprins de un
simtimant necunoscut pand atunce, pentrucA deodata ii rA-
sari in aducerea aminte prezicerea care in junetile sale ii face
o maga cumana : gca amorul unei frumoase sclave crestine,
prin mars greutafi sit evenimente vrednice de mirare, ii va
conduce si it va inAlta pe tronul Cumaniei math>. Infatosarea
Brandei, cu frumusefea ei fermecatoare sit conditiunea ei de
sclava cresting, disteptA intr'insul menirea stralucitului sau
viitor si-1 facii a crede aproape realizarea fatalismului,1 in
care Ora atunce s'au fosi increzut. In asemine idee cearca
a imblanzi manierele sale cele salbatice, si prin toate mo-
duffle' se nevoia a castiga amorul acestei sclave. Ascun-
derea numelui ei si rugAmintea de a fit rAscumparatA oterirea
I Fatul. La natiile antice, precum astazi la Turd, se numia soarta
neurnita a omului randuita din nasterea sa si de care in nici un mod
i putea scapa ; cei ce se increctin..ssemine se zic tfatalisth (GH. A.).
 DRAGO$ 13

ei pentru asemine propunere intariau pe Haroboe in pre-

zicerea magai, cum ca prin greutati va agiunge Ia fericirile
lui, fuck ziva triumfului sail avea shv fie ziva martirului
Brandei, i aceasta criza fatala se apropia, caci barbarul nu
inceta a-i prosfora cu titlul de unica sotie §i corona asupra
Cumaniei mari.
Organul prin care Haroboe, in ne§tiinta limbii romane,
faces Brandei propunerile sale, era batranul Negri la, legat de
tamplare a-i fi credincios, §i totodata neaparat in .dregirile
sale. In epoha cand Romidava ce afla inch in puterea Roma-
nilor, Negri la fu unul din burgarii cetatii. La asaltul ei de
catra Tatari, trei din fiii lui cazitra de moartea barbarilor,
numai unul singur ramasase ; §i child in macelarie nu era.
nici o putinta de scapare, Negrila coperinduli cu persoana sa
pre fiiu, intinsa totodata pavaza asupra lui Haroboe; care
cazand depe cal avea sa fie strapuns de o sageata, ce se re-
pezi asupra-i. Pentru aceasta fapta, Tatarul ii giurul recuno§-
tinta, sub condifiune ca spre siguranfa credinfei sale, el sa
a§eze pre fiul sau in ceata aleasa a osta§ilor, ca sa itwete
§i mesteria resbelului, Ia care condifiune sarmanul parinte fu
nevoit a se supune pentru pastrarea viefii unicului sau fiu,
§i de atunce capata favorul Si toata increderea lui Haroboe,
chruia fu §i de folos insemnator, in privire ca cuno§tea nu
numai toate cele ale cetatii, ce §i acele din tart unde de-
sepri fu insarcinat a fi mijlocitor intre locuitorii romani, intre
Comani §i intre Tatari.
Dar toate indemnarile Si propunerile, .ce Negrila faces
i\Brandei din partea domnului sau, rii.maind zadarnice, bar-
barul, avand intiparita in cugetul sau prezicerea magai, au
4\ cercat in urma prin moduri spre a o realiza ; ass darn dupa
,,, ce in zadar i-au propus cele mai magulitoare giuruiri, Haroboe
...k fatarnicind urgie §i moarte pentru nesupunerea catra noul ei
:i1 domnitor §i sot de soarta menit, orandui a sa conduce Branda
\74 la o inchisoare, ca in singuratatea inspaimantatoare sa afle
IN mantuirea ei prin prefacirea simtimantelor. Principesa inch.
cu toata fragezimea anilor inarmare de credinfa §i religiunea
3
18 G. ASACHI

ei, desprefuind ameninthrile ca §i toate propunerile mAguli-

toare, au decis a se face jertfa virtutei §i in inchisoarea cea
infrico§ata 'Astra o iniMA romans.
Yn miezul acestei neinduplecAri, Haroboe, invins de ambi-
liunea ce sporia prin prezicerea fatalh §i fermecat de haru-
rile Brandei, parasind toate indatoririle pozifiunii sale ca
osta§, nu se ingrijia de altele decat de pasiunea sa, de vii-
toarea sa marire §i de modul de a o caOiga; intampinand
apoi o asemene opunere, se infuria §i umplea cetatea de
urletele sale. Totu§i spre cea' depe urma cercare, trimise
Brandei prin Negrila, diadrmul de emirs cu ooalul de mi-
reasa §i multe odoare pretioase, ale cArora stralucire aveau
in urma a o indupleca ; el incuno,tiinta ca in ziva a doua
era prescris a se face termonialul mArithrii duph ritul tatar,
§i prin urmare imbrAto§area ei a unei religiuni strhine.
Inchisoarea Brandei era in unul din turnurile cetatii, chiar
pe malul Siretiului, aproape unde in el se rAvarsh Caul, ce
mai in urma se denumi Moldova. Ziva era posomoritA, §i
soarele rasbatea uneori nourii cu lancedele lui raze, iar bolta
inchisorii se lumina de o lumina ce arunca lucoarea ei me-
lanhonich. peste Branda, acufundath in lacrimi §i in durere.
Sub povoara unor intristate imprejurari, omului este de man-
gaiere all aminti fericirea trecuta ; deaceea shrmana i§i
aducea aminte de cele mai duioase momente ale vietii, a
cAria floare era amenintath de furtuna cea turbata. Acufun-
data in o visare, ea revedea in fantasie patria, phrintii, giuca-
rifle copilariei sale, purcederea el din casa parintasca, feri-
cit% ei caldtorie §i sosirea in patria mirelui. Pompa nunlii
sale, la care deseori au fost cugetat, i se zugrAvi cu atata
vio§ie, incat ea se trezi de aclamatiunile poporului ce cu bu-
curie ura 1 pe juna lui doamna. Asa vedenie era atat de pu-
ternich, ca intelegandu-sa apoi singurA, sub bolta cea poso-
morith §i cungiurath de tAcerea funerals, nu §tia deodata care
din douh era vis? Fericirea trecuth, au mizeria de fath ? Nu
tarziu insh, adevArul infrico§at i se infhto§A cu toata asprimea
L ii faces -urari.
 DRAGOS 19

'sa. Diademul de emirs, ce raspandia o lucoare ademeni-

toare, ii aminti viitorul amenintAtor : ea cauta cu dispret §i
cu otarire la odoarele barbare Intinse inaintea ochilor ei §i
saruta velul cel roman, care investia castitatea ei. Scotand
apoi din san o crucila, in care se conserva Si lemn din crucea
Mantuitorului, s'au giurat pre sfantul acel semn.a. muri pentru
adevAr 4i pentru patrie, §i au decis di de va fi nevoita la
actul insotirii cu barbarul, apoi treca.nd din inchisoare la
curte preste o punte ce unia turnul cu cetatea, ss se arunce
in apa Siretului, §i in ist mod O. se fereasca de cAlcarea
religiunii pArintilor §i a giuruirii crttra Bogdan ; dar voind a
lass viitorului o amintire despre soarta ei, in un unghiu -m-
enus al inchisorei scrisa pe scurt numele ei, istoria ei, un
adio cAtrA mirele ei §i dorinfa sa ca undele Siretului sa-i
care macar trupul cel stans catra termul patriei sale. Du-
rerea §i plansul nesecat ii amortisa simfurile §1 un somn
lin o cuprinsAse pe stratul suferinfelor sale.
Negrila, imboldit de Haroboe, de a o pregati pentru apro-
pieta solemnitate a nunfii, discinsa la inchisoare, §i &aid pe
Branda atipita in somn, au cercetat localul §f un atare un-
ghiu misierios, pc al cAruia parete, spre cea mai mare spaimA
§i mirare a lui, discopere inscrisul Brandei. Din cuprinsul
acelor randuri infelege, dar abia crede ochilbr, descoperirea
unui asemenea mister. Ca unui Roman, deli incungiurat de
ginta strains, nu era lui Negrila necunoscut numele fiicei lui
Susman, nici legAtura ei cu Bogdan, deaceea batranul ramasa
ca impietrit inaintea unei june stralucite prin vita familiei
§i mai mult prin marinimia ei, nu mai pufin prin o soarta
atat de cruda. Importanfa cazului §i scurtimea timpulUi ii
nevoirA a lua o grabnica deciziune. Acel intaiu gand I-au tantit
la fiiul sat!, a cAruia simtimant, opiniune §i curaj ii erau bine
cunoscute, insa in acest minut critic nefolositoare, din cauza
departarii sale, fArs sa prepue ca Gramen, de cand au giurat
lui Caliman ca sa va ingriji de soarta nepoate -sale, n'au in-
cetat a planui mii mijloace de a o putea mantui din sclAvie.
De0 asemene lucrare se area din cele neputincioase, to-
20 G. ASACHI

titsi rAspandindu-sa auzirea despre neintarzieta ei insofire cu

Haroboe, el decisa a dispreful orice pericol cu costul vietii
sale, §i chiar in noaptea aceea sosi la Romidava, ca sä des-
copere parintelui sat' acest caz, giuramantul sau §i pasiunea
inimii sale, cari it indatoriau a cerca toate mijloacele pentru
mantuirea junei Romane, dupre un plan ce el I-au urzit §i
pentru a caruia aducere intru plinire a Post luat toate ma-
surile cuvenite. A§A Negrila iqind din turnul inchisorei, acu-
fundat in ganduri la fiiul sau, sä Si intalni cu dansul, §i acest
hazard it creza de ogur bun pentru inplinirea platiurilor sale.
Graba ce impinges pe amandoi de a -i comunica ideile, au
intesnit infelegerea intre parinte §i fiiu, i ist din urma mai
cu seams, ce cuno§tea principiile aspre ale nascAtorului ski,
mult se mira ca au aflat in cazul de fag o Induplecare atat
de u§oarA, §i cu atata mai mult, ca. astA Intreprindere nu se
putea plini deck prin fuga for a cAte trei, Si chiar cu peri-
colul for vederat. Dupa ce au pus la cale modul §i ora intal-
nirii, fiecare se inturnA intru pregAtirea combinata care se
favors §i de apropierea nopfii.
Soarele apuind inauria culmele muntilor Pion §i Park],
§i raza sa depe urma luneca prin ferestuica inchisorei, in
care mArinimoasa vergura o lua ca cel depe urma milt} al
vietii ce apunel pentru dansa.
Acufundata in asemene triste cugetAri §i consfinfind cele
depe urma minunte intru aducerea aminte a iubifilor ei, repeta
in genunchi rugaciunile, singura ei arms §i pavAza, cand au-
zirea de pasuri straine o de§tepta din meditarea ei. Aerul
respectabil §i cuvintele cele blande a lui Negrila, precum §i o
simpatie vederata pentru nenorocirea ei, n'au putut alina of e-
rirea ei pentru acest batran, credincios satelit al pAganului
§i confAptuitor al planurilor sale, neprepuind ea ca Negrila
avea pentru &Ansa sa calce giuramantul cel infrico§at ce it
tanea legat catra interesele lui Haroboe. Mai nainte Ina de
a-i descoperi planul, el espusA Brandei pregatirile solemnitatii,
ce aveau a doua zi s.1 inceapA cu rasaritul soarelui, §i prin
care ea avea a sä arza. pe tronul Cumaniei, Necunoscand
 DRAGO$ 21,

hotarirea ei secrets, el cu mirare auzia prifacerea opiniunii

si plecarea ei de a urma voinfei lui Haroboe, a aria plinire
zicea ca este oranduita de ursita cea fatala. Cerra Inca drept
har a nu se stoli in vesmintele si 1.1 odoarele ce i s'au adus,
ce a merge la solenitate in portul roman si coperitA cu valul
ce i-au dat Inca muma sa. La auzirea unor asemene rostiri,
atat de opuse cu acele de mai nainte, Negri IA s'au patruns
de mirare si de spaima. Intelegand ca o asemene deciziune
nu putea fi decat rezultatul disperarii, batranul induiosit
pans la lacrimi, apucand pe Branda de mans o trash' fa un-
ghiul Inchisorei, pe al careia parete se afla inscrisul ei, si
aruncandu-i-sa la picioare, zise : (Doamno a Romanilor, mi-
nuntul mantuirii tale au venit, ca stii ca si eu-s Roman,
patimirile si lacrimile tale sunt mai puternice decat fierul ti-
. ranului ce ma ameninta, eu §1 fiul meu am pus la cale a te
mantui astAzi. Aceasta piatra, pe care ai inscris testamentul
tau, este poarta scAparii. Un drum sub-pamantean, nimanuia
decat mie cunoscut, te va conduce afara din cetate pe malul
Siretului, si de acolo prin cal ascunse preste munfi in Para
Maramuresului.o Cine poate zugravl simfimantul cel de bu-
curie, de ingrijire si de recunostinta duioasA, de care fu cu-
prinsA inima Brandei, la auzirea unui agiutor atat de neasteptat,
deli plin de pericule, dar cu toatA dorinfa ei atat de natu-
rals de a fi mantuita, ea se indoia a da crezare unei ase-
mene fericiri, dacA cu canticul pasarii ce da semnalul de
miazanoapte, prin acel condor ascuns nu ar fi intrat intre
dansii Gramen in costiumul de tatar si adacand un asemene
port si pentru Branda. Din ziva cea fatalA a rapirii ei de
catra BarlAdeni, Gramen o revazu mit intaia oars. Aerul ei
de spaiml si de durere, ce de atunce intiparit it purta in
inima si in memoria lui, se senina In asta clipA de raza spe-
rantei de agiutor, care raspandea un nou farmec asupra fru-
musetii ei si inteti focul amorului si al compatimirii, ce el
au fost consfinfit pentru asta sclava romans. Iluzia lui Gra-
men insA nu fu -Indeltingata, cAci pArintele salt, facandu-i
semn de secret, II conduce inaintea inscrisului Brandei, al
22 G. ASACHI

cAruia infeles ca un fulger sAgetA in inima junelul. g Fiecare

din noi, zisa bAtranul, avem a inplinl o datorie, tu a o
manful cu fuga, iar eu ramaind pe loc, doresc a ca pu-
finele zile ce mi-au mai ratnas, O. rAscumpAr fericirea domni-
torului Romani lor, caci mergerea mea cu voi ar intarzia numai
fuga §i ar grAbi pieirea tuturora. Domnul-zeul Romani lor, ce
in miezul furtunilor §i a barbarilor au pastrat poporul sau,
teferi va va conduce la portul dorit. Humd, vtchiul meu
casnic, care ca §i mine-§i plange familia pierdutA, va fi voua
parinte in astA fuga pans la Maramure§. El vä a§teaptA im-
preuna cu doi cai fugari §1 va fi conducAtor precum tu vei
.fi aparator onorului §i viefii doamnei noastre, pentru care te
giur in numele celui prea-puternic, sub a caruia scutire te lucre-
dintez. Pas-sanAtos». Descoperirea cea nea§teptata a familiei
Brandei, esemplul cel marinimos a lui Negri IA §i repegiunea
cea neaparata a unei lucrari invaluisainima sermanului Gra-
men. In zadar propunea sA range el in locul parintelui, care
11 convinsa CA batranetile ar fi facut neputincioasa fuga, incat
invingand indoitul sAu simtimant, depuse giuramant inaintea
lui Dumnezeu §i inaintea parintelui de a implini cele oran-
duite ; depre altA parte el ca§tiga o pouA incredere a Brandei con-
vingand-a in scurt de scaparea cea minunatA a lui Caliman,
cAtra care au giuruit dintai a o conduce. Pripita de NegrilA
§i de pozifiunea critics, Branda se investi in costumul adus ;
ambii luara bine-zicerea batranului §i ie§ira prin calea cea
secrets, preste a aria intrare se rasturnA iar piatra. Nu tarziu,
un sunet de bucium fu semnalul ca fugarii au trecut eau! §i
au purces din preluca 1. Atuncia NegrilA, ingenuchet, adresA
mulfumiri cAtra Dumnezeu §i rugi ca sA-i conduca teferi de
cursele barbarilor, iar sie-§i ceril statornicie de a putea su-
feri urgia Si martirul, infurietului Haroboe. Pe cand Branda,
pe care Huma, cAlare, o Linea in brafe, fugia prin locuri do-
site alaturia cu Gramen, incat dupre port §i repegiune, la in-
talnirea Tatarilor, ea s'ar fi parut o femeie rApita, Haroboe,
leganat de increderea ce i-au insuflat tziselrlui NegrilA, pentru
1 speluncA.
 DRAGO$ 23

apropieta fericire, abia putit a§tepta ziva mult clorita, ce

dupre prezicerea magai era sa fie inceputul §i a domniei celei
stralucite. 0 muzica barbara dada semnalul inceperei soleni-
nitatii, §t Tatarul cu un cortej pompos, ce ducea inaintea sa
corona de emir, spre a o prosfora miresei, se Inainta spre
turn, ca sa o scoata de acolo §i sa o conduca pe tronul pre-
gatit ; insa, intrand in inchisoare §i cautand pe obiectul do-
rintii Si at maririi sale, fu deodata fulgerat ca de un tunet,
negasind in locul ei alta, decat pe Negrila in genunchi,
care, taind in mans o cruce mare de lemn, a§tepta in li-
ni§te o moarte sigura. La asemene vedere, nemarginita au
fost prorumperea urgiei, a furiei §i a setei sale de Siendeta
(rasplatire). La toate intrebarile ce faces lui Negrila despre
neageptata mistuire a sclavei, acesta respundea: «Asa au
voit Domnul-zeu 1), Curtenii 03,, cuprin§i de mirare §i de in-
grijire, cercetand cu tortii aprinse toate unghiurile inchisorii,
sub piatra rdsturnata descoperira gura canalului sub-paman-
than, in care s'au §i repezit spre cautarea fugarei. Insu§i Ha-
roboe se inainta intr'acolo, fall sa afle alta decat inscrisul
Brandei pe parete, care, esplicat fiind de unul din curteni,
adaosa salbatacia Tatarului, care atunce au 'simtit ce obiect
pretios pentru viitorimea sa au scapat prin un caz neinteles
de dansul sau prin necredinfa lui Negrila. Drept care urnplea
bolta inchisorei de ingiurari, de urletele durerii, i ale urgiei
sale. In mai multe randuri s'au Japezit asupra lui Negrila ca
sa-i sfarme capul cu busduganul ce avea sa-1 depue la pi-
cioarele miresei sale ; dar mania sa au refinut-o intru spe-
rang ca printr'insul va putea cumva sa afle de urma fu-
garei. Deci amenintand pe batran cu moartea Si martirul
fiului sau, ii implants mans in coama cea inalbita, Si. tarindu-1
dupa sine, it scoase din inchisoare, it arunca in fiare, §i dadt1
osta§ilor semnalul a se inarma §i a purcede Intru cautarea
sclavei : a§a de vuete §i de pregatiri resbelice rdsunau munfii,
ca§icand du§manii ar fi aproape a da asalt tariilor Romi-
davei ; iar el Insu§i incinsa spada cea inarmata, lua peste
24 0. ASACHI

umere cucura plina cu sageti inveninate, puss preste cap

coiful german, §i cu Ci ceata aleasA de cAlAreti, rasufland
urgie §i vendetA, s'au repezit intru urmArirea fugarei.

CAP. II.
B o -u r u 1.
Pe cand aceste scene sgomotoase urmau in Romidava §i
toate prelude §i cotunurile din pregiur se cutrierau de Tatari
intru cautarea fugarei, Branda cu Hums, necontenit cAldrind
pe langa Gramen, se depArta de Romidava §i repede trecea
prin cai necalcate. Batranul HumA se ingrija de dansa nu
numai ca de doamna Romanilor, ce chiar ca de fiica sa, ce
era de Tatari rApita, §i cAuta cum ar putea mai iute sa
agiunga la un loc de sigurantA, cAnd despre altA parte Gramen,
ce vazit nimicita speranta sa de amor, in dulce iluziune ar
fi dorit ca macar calAtoria sa tie pan la capAtul lumii.
Caliman, in adApostul sau, del propa§ia in vindecare, totu§i
starea piciorului it tines in neputinca de a putea intreprinde
insu§i vreun mod de mantuire din pozitiunea critics in care
se afla. Cotunul, unde it depusase Gramen, era dosit in codru
intre -dealurile ce domneaza §esul cel intins, adApat de raul
care dada mai in tirma numele tArii noastre §i care langa
Romidava revarsa apele sal* in Siret ; in acel cotun, locuit
de cativa bAtrani neputincio§i, lipsit de loatii comunicafiunea,
Caliman petrecea in bordeiul Revecai, fats vreo §tire despre
soarta Brandei §i despre rezultatul insarcinArii sahastrului,
aflandu-sä pururea in ingrijire de a nu fi surprins de niscaiva
. Tatari, ce uneori strAbateau codrul. In neputinta de a fugi,
el se folosi de un mare fag anuos ce era in apropiere, care,
putrezit pe dinAuntru, informs pentru un om un adApost
comod, unde Caliman la apropierea strAinilor se retragea in
singurAtate. Intr'o dimineatA, §ezand la umbra arborelui, acu-
fundat in convorbire cu Reveca, freamatul frunzelor, invitat
de o teats de cAlAreti, iI nevoi a sa retrage in adApostul
 bRAGO$ 25

cel ospitalier, iar batrana urma a less din ramuri tinere etere,
cu cari pescuia pest ipentru dansa si pentru oaspele sau.
Caliman mistuit, iar Reveca, aparata de anii si de campeana
ei deletnicire asteptau vreo noun catastrofa, cand spaima se
prifacii in bucurie, cad fugarii agiunsesera aice teferi. Reve-
derea cea vrednica de mirare a doamnei cu unchiul ei in-
fatosa o scenA duioasa, ambii vedeau mantuirea for in Gramenr
care cu marinimie romans, pre pArintele sau si acel mai dulce
simtimant prosfora pe altarul amorului patriei. Dupace Branda
in stud au espus sirul patimirilor ei si cursele din care a
scapat, bAtrana Reveca se ingriji cu duiosie a-i da un adapost
putincios in modesta ei locuinta, intreband-o mult despre
intamplarile ei si mult spuindu-i despre catastrofa prin care
i s'au rApit fiica sa, care nu apucasA a se adAposti in vizunia
Dochiei, iar consortii nenorocirii sale se consfAtuiau in ce
mod aveau a deplini mantuirea doamnei, ce li se 'Area atat
de aproape.
Umbrile noptii pieriau dinaintea cazelor soarelui, car; cu
placuta lucoare induriau varfurile muntilor ; pashrile in aer prin
cantice voioase urau pe urzitorul lumii si cu armonia for
leganau visurile Brandei, care dela purcederea ei din casa
parintasca, intaia oars gusts aice un somn mangaitor, cand
deodatA vigilele, ce dupd datina timpului de atunce stau la
panda pe varful unui munte, dAdura semnalul fatal de apro-
pierea unei cete de Tatari, a cArora arme scanteiau dintre
nourii de pulbere, de cari erau congiurati in cursul for cel
repede. 1st nou pericol cuprinsA pe Romani de spaima §i-i
ameninta cu pieire, cad vederat acestia erau calarelii trimisi
de a urmari pe Branda, si dupre repegiunea for nu ar fi
intarziet a o recApAta iarAsi in puterea lor. Fiecare propunea
un alt mijloc de scApare, lush' nici unul nu se pares mai
nemerit decat al Revecai, sl acesta era ca Branda cu corn-
panionii ei sa treaca repede raul, si deadreptul prin plaiuri
sa fuga la Pion, unde in grota Dochiei ar gasi un adapost
sigur pan la mantuirea ei mai departe, precum aceasta au
urmat cu toate junele ce au putut sa ajungA pans acolo in
26 G. ASACHI

timpul prAdarii barbarilor. Nu numai neputinfa lui Caliman,

ce Inca §i lipsa unui cal I-au impiedecat a ge supune acestei
cAlAtorii struncinatoare, incat Branda, ce abia recApAtA pe
unchiul ei, din nou fu nevoltd a se dispArli de dansul §i a
se rap' de volborea tamplarilor necunoscute. Luand deci un
dureros adio unii dela altii, ne§tiind cine dintre dan§ii era
espus unui mai mare pericol, Branda cu ai sai se repeal &RCA
munfi, Indreptandu-sa dupre ficleul Vergurei 1, care ca un far
luminos indreaptA de sus pasurile cAlatorului roman.
Haroboe, dap& ce de doua zile cu custodii sai inzadar au
cutrierat §i au cercetat adaposturile cele mai ascunse pentru
descoperirea urmelor Brandei, raspandind apoi pretutindene
pe arma§i intru urmArirea ei, obosit ama de ostenealA lasA
fraul in voia calului, care dupre instinct p4ia pe cararea
ce-I condusa la cotunul Reveal, urmat fiind de un singur
calaref, ce fanea langA sine strans in obezi pe NegrilA; cad
tiranul, in urgia sa turbat, tot se lingu§ia cA printr'insul va
putea descoperi pe Branda, §i pentru orice tamplare ii
pregAtia o muncA §i moarte infricogatA, pentru care au oran-
duit a se aduce §i pe fiul sau, ce-I socotia Inca in garnizon
la Ghertina. La apropierea strainilor de bordeiu, nu rAmasa. lui
Caliman alt mijloc de ref ugire decat a se retrage iar in
arborele proteguitor, unde avea atat merinde pentru traiul
sau, cum §i o lance pentru un caz de aparare. Tatarul, dupa ce
se rAcori in bordeiul cel deslasat de locuitorii lui, orandul a
sA tari inaintea sa pe sermanul Negrila, cu scop de a stoarce
dela dansul niscaiva §ffinfi. Dupace i-au imputat prodosia sa
§i nemulfAmirea pentru mantuirea viefii sale Si a fiiului sau,
cerca uneorl prin zisa blande, alte on prin ameninfari
infricoate a-I indupleca ca sa -i mArturisasca adapostul
Brandei ; dar Negrila, care nu §tia ca fugarii, cu pufin mai
nainte se aflau in aceste locuri §i cA ar putea Inca sa incapa
in mana du§manilor, plin de incredere cA ar fi agiuns in

1 Vergura, cuvant vechiu romanesc, grece§te Panagia, cu care nume

cAlugarii au insemnat varful cel mai nalt at muntelui Pion (GH. A.).
 DRAGOS 27

iiguranfa, ne mai pasandu-i nimic de vie* sa, care inch dela

inceputul intreprinderii au prosforat-o pentru amorul patriei
sale, mai nainte de a muri, au voit sa zica Tatarului tot
adevarul ce pana atunce it tine& mistuit, §1 aceasta nn atat
cu scop de a-1 mustra, ce spre a spori urgia lui la cel .mai
inalt grad, ca in turbarea sa sa-i grabeasca moartea. Drept
aceea ii rechema in memorie toate crimele de can au patat
guvernul salt asupra unui popor cazut prin soarta armelor
in puterea sa, i pana chiar pre sine, ca in multe a fost
plinitor orb a nelegiuirilor sale, numai pentru amorul fiului
sau, care insa rascumpara azi pacatele parintelui prin o
prosfora marinimoasa §i mantuitoare Brandei, menita a domni
asupra acelor Romani, a caror drepturi strainii le incalca cu
atata cruzime. La auzirea numelui Gramen, uneltitorul unui
fact ce darma dulcea §i stralucita lui viitorime, Haroboe se
repezi catra nenorocitul Milli ca sa -1 despice cu fierul sau,
insa crezand asemene moarte prea u§oara pedeapsa, ii mai
(Wu termen de a marturisi unde ar putea sa discopere pe
acei fugari, giuruind pre toll idolii sai ca va ierta vieata lui ai
a fiului, Zadarnica insa a fost ateptarea lui, cAci dupa cele
de mai nainte zise Negri la se facit mut, Si in cuget numai
adresa catra Domnul rugi, sa-1 intareasca in suferintele sale.
incredintandu-sa ca nu poate stoarce vreo alts marturisire,
tifanul orandui Tatarului sa lege pe Negri la de fagul in care
sa afla ascuns Caliman, care la istorisirea Brandei admira pe
Negri IA §i ar fi dorit a-1 cunoa§te §i a-I mantui. Acum insa,
martor §i ascultator al evenimentelor ce-i erau in parte ne-
cunoscute, se vazu in impregiurari atat de grele aproape de
un amic marinimos, insa pozifiunea sa nu numai ca nu-I
ierta de a-i putea da vreun agiutor, ce Inca el se ingrija pentru
propria sa persoana de a nu fi descoperit. Haroboe, sbu-
ciumat de pasiune, de urgie §i de setea vendetei, a§tepta cu
nerabdare vreo tire dela numeroaii sai sateliti, ce-i trimisase
in toate partite, cand deodata unul din calaretii sai, petrecand
codrul cu repeziciunea furtunii, ii adusa tire ca pe malul
opus al raului printre neguri se vedea o ceata numeroasa de
28 0. ASACHI

arma§i §i se auziau strigdte de Branda, incat Tatarul, sal-

tand de bucurie ca i s'au nemerit a reafla pe odorul cel
pretios, §i-au incAlecat armasarul sAu, §i spre a serba acest
eveniment ferice, orandui custodiei a da foe fagului de
care era legat Negri IA Si a arde pe urzitorul supdrArilor
sale ; iar el, plin de bucurie i de nerAbdare se rdpezi intru
intampinarea miresei celei cu ogur minunat. La auzirea acestei
§tiri nea§teptate, Negrild se pdtrunsa de adancd intristare. El
vdza pierdute sacrificiile patriotice, pe Branda inpaganitd §i
pre fiul sail espus la martirul cel mai cumplit. In asemene
incungiurare maf mult Inca doria a se plini ordinul osandei
sale, fArA a prepune ca cu dansul va arde unchiul Brandei,
acel Roman virtuos §i bray, pentru a cdruia fapte simtisa o
mare admirare §i a caruia zile puteau fi Inca folositoare cauzei
comune. Tatarul rdmas, care n'avea nici o teams de un
mo§neag legat, adusd pe incet in giurul fagului vreascuri, §i
urmand a-1 ingiura, le dAdii foc §i se plecA sA sufle, spre a-1
atita mai mult, cand in acel minut Caliman, alegand pozi-
tiunea plecatA a TAtarului, dintre scoarta arborului repede ii
infipsd in spate lancea cu a§a putere, ca ascutitul triunghic ii
ie§i pe dinaintea pieptului §i-1 pironl la pamant. Recnetul mu-
rindului trezi pe sermanul Negrild din le§inul in care cazusd.
Caliman descinsd indatA din nduntrul fagului §i cu o md-
ciucd grabi moartea barbarului. El au taiet funia ce tanea
legat pe Negrilk ii sfarma obezile, apoi, spre a mistui asta
tamplare, dete foc fagului, care arsd impreund cu Tatarul
§i strigand anume pe batran il readusa iar 1,a vieatd. Negrila,
ca dintr'un vis in bratele necunoscutului trezindu-sd, afld
agiutorul nea§teptat, ambii se recunoscurd prin comuna for
invaluire cu care erau legati cu soarta Brandei, §i lacrAmau
asupra acestei estraordinare reuniri ce avea a fi semnalul
unui infrico§at adio depe urmd, a ovelirei Brandei §i a
starpirii Romanilor. Ca soti credincio§i ai soartei doamnei
lor, ei deciserd a rdmanea pe loc, .spre a putea Inca °data
vedea pe nenorocita ce fu de furtuna cea nestatornicA trd-
data iar in mantle barbarilor.
 DRAGOS 29

Speranfa este lucrul cel mai depe urma ce pierde omul in

lame, dar in ist caz ei nu mai puteau astepta vreun agiutor
ce ar fi mantuit pe Branda din pozifiunea ei infricosata. Mai
.multe oare trecura in asta situafiune patiminda, cand cerul
se acoperi de nori, un vuet departat rimbomba din munte in
munte, cu suerul vantului se amestecau sunetele buciumului
de arama, si pintre freamatul copacilor se auzira par'ca gla-
suri omenesti, nechezdri de cai, formand toate aceste un
vuet confuz, care sporia, cad un eveniment estraordinar se
repezia cu pasuri inaripate. Caliman, puind urechea la pa-
mant, simthl de departe apropiinduse tropote de cai, care
sunet, pe cat merges. se faces mai lamurit, pans cand depe
comic se vedea descinzand o ceata de calareti, avand in frun-
tea for un barbat, ce semana si era in adevar un sahastru, pur-
tand o cruce si o lance in mana dreapta. Acesta era sahastrul
Coma, ce dusese lui Dragon stirea despre catastrofa tamplata.
Credincios fintirii adavaratei religiuni, a da vieafa ruga-
ciunilor si cuvantWui prin fapte, si dupkgiuruirea facuta catra
Caliman, Coma, rrepasator de pericolele ce-1 putea ameninta,
nici de osteneala unei indelungate si repede calatorii, dupa
ce prin rugi fierbinfi cherna ajutorul cerului asupra intreprin-
derii sale, pose desagii pe umar, si apucand toiagul, pasi
in calea sa, ferindu-se de orice intalnire strains. Raurile, ce
cir apele for cristaline se descind din sinul muntilor si adapa
sesurile tarii, erau calauze cdlatorului pans la obarsia ldr.
De aice din plain in plaiu, urmarind colnicii si cararile cerbilor
si ale vanatorilor, afland uneori adapost pe la alfi sihastri
singuratici, trecii Coma in- urma culmea Alpilor in neguri
invaluite, descinsa in sesurile Maramuresului Si repede se in-
drepta la curtea lui Dragon. Pregatirile cele stralucinde si
asteptarea cea voioasa intru serbarea solenitatii pentru nunta
Brandei neasteptat se prefacura in doliu general, indata ce
Coma espusi lui Dragoi tot amanuntul intristatei istorii.
Bogdan, care pe marginea Transilvaniei Inca astepta pe mi-
reasa lui, fu repede rechemat, si asta catastrofa, ce-I umplu
de amar si de urgia vendetei, se crezil de Dragon un motiy
30 G. ASACHI

nou ca sä grabeasca realizarea proiectului sau. Deci pe cand

el au oranduit pregatirea §i adunarea arma§ilor, ca un al
doilea Petru-eremita, care odinioara invita popoarele apusane
pentru eliberarea Palestinei, Coma in piatele publice invita
pe poporul roman de a lua parte la asid santA espedifiune,
spre a alunga pe tiranii impresuratori din 'Arne [romane], vechea
mo§tenire nemuritoare a Romanilor. Atat in biserica cum §i
in adunarea poporand, Coma zugravia cu coloruri infocate
patimirile cre§tinilor ; el spunea de crucile abatute depe bi-
sericile descoperite §i arse, ce se facura acum staule de fiare
salbatice, cari in vizuniile lor fAcura loc cre§tinil.or ce se adu-
nau pentru inchinarea adevaratului Dumnezeu. El istoria
cum din an in an Tatarii secerau in lard. impoporarea cea
juna, fetele §i fiii nu mai erau ai parintilor, ce din na§tere
menifi scliiviei ; el ardta manele Si picioarele sale roase de
obezile ce in curs de mai multi ani ins:I§i le-au fost purtat
in sclavie, de care nu I-au putut apara epanghelma sa, Ian-
Ind de cari numai prin minune scApa ! Espunerea acestor
facturi produsd intre poporul roman un simtimant infiorator;
un strigat obtesc «la arme b> au resunat prin politii §i prin
sate, juni miliani I se inrolau in oaste, satenii lucratori de pa-
mant schimbau aratul cu spata, femei se vazura chiar apu-
ctnd lancea §i pavaza, cu scup de a combate. Din nt)bili se
intruni o ceata numita a Brandei, care sub conducerea lui
Bogdan forma avangarda oastei romane. Plind de entuziasm
§i de valor, neintarziet purcesa caldrimea cu ass grabd §i
cumpenire ostd§ascd, ca custodiile Tatarilor nici au simtit
apropierea furtunei infrico§ate, ce avea sa-i detune. *i pe cand
Haraboe, amefit §1 sbuciumat de o pasiune fantastica, cutriera
codrii §i cerceta bordeile intru cautarea odorului pierdut,
ceata Romanilor, numita a Brandei, a aria nume resunand
era semnalul de resbel §i se afla inscris pe bandiera lor,
agiunse pe rapa raului §i se intalni cu Tatarii. 0 negurd deasa
favors apropierea lor, aid se incaira lupta cea insangeratd,
Romanii ca leii cei fldmanzi se aruncara asupra pAganilor,
1 Soldati.
 DRAGOS 31

cari nu erau pregatili a intampina o asemene putere. De

auzirea numelui Branded, ademenita la inceput custodia trt-
tail, adusese lui Haroboe §tire despre aflarea ei, §i aceea it
indeamna a sbura intru intampinarea sa. Agiungand apoi la
rapa raului, afld lupta nea§teptatd, prea tarziu se avAzii despre
mdrimea pericolului, dar aprins de un indoit foc, in inima sa
se di§teapta cea de mai nainte bravura sAlbatica ; el rechiama
cetele sale imprd§tiete, Si fard a cerca vadul, se repede prin
rau in agiutorul acelora ce combdteau in partea °push'. La ve-
derea §efului lor, Tatarii se infocard de nou curaj ; figura sa
monstruoasd §i recunoscutd prin coiful cel cornut, domnia
intre arma§ii lui, ca un pin puternic intre arborii mai md-
runfi ; urletele lui raspandiau spaima impregiur, iar cu sabia
cea giganticd faces o maceldrie intre junimea romans, intre
care, de§i coperit cu rane, i§i deschisd o cale incruntata
cdtra principii romani, cad in oarba lui furie nu vedea ca
dupd dansul nu veniau decat strigAtele de moarte §i suspi-
nuriie de agonie ale acelor mai bravi din osta§ii sal. Recu-
noscand principii pe Haroboe, se repezird asupra lui, dai mai
'nainte se aruncd in calea sa duloaia, numita Molda, ce in
resbel §i la vanat era companioand nedesparfit'A a lui Drago§.
Aceasta, deprinsa a se lupta cu ur§ii §i cu bo-urii codrului,
infiganduli dinfii Si unghiile in armasarul tatar, ii facia sa se
intoarne pe loc, ca prin fuga sa se mantuie de du§manul ce-i
spinteca mAruntaiele. Impins de durere, armAsarul taro pe
Molda cu sine inotand in rau. Aice Haroboe fu agiuns de
lancea mortald asvarlita de braful cel puternic a lui Dragon,
§i un muntean arca§, ce se aruncd in not, il descdpdfand in
mijlocul raului, incat apele sale se inro§ird de sangele acelui
ce au varsat atata singe Si lacrami ale Romanilor ! Un
strigAt triumfal ABourul tatar» au pierit» §i sunetele buciu-
1

melor de amnia' au incuno§tiinfat invincerea romans, ce s'au

indeplinit prin starpirea acelor Tatari cari nu s'au putut
mantui cu fuga.
0 lance, in care era infipt capul lui Haroboe, se implants
pe malul raului, unde Dragon cu oastea sa au indllat ruga-
32 0. ASACH I

ciuni de mulfemire pentru acest stralucit eveniment, §i spre

ve§nica lui amintire intemeie pe acel loc o biserica 1, iar lo-
cul triumfului fu denumit Bo -urea. 2, care 1-au dAnuit bravu-
lui arma ce au fost adus lui Dragon capul lui Haroboe. Dra-
go§ orandui a se adopts capul bo-urului drept sterna Orli.
Dar §i Molda avir partea gloriei, cAci raul in care ea piers com-
bat:and fu denumit dupA numele ei 3.
Pe cand urmau aceste, sahatrul Coma cu cativa calAreti se
repezise spre a aduce lui Caliman §tirea despre sosirea lui
Drago§, §i aice sosind mai in urrna §i domnitorii, aflase dela
Caliman §i Negrila despre mantuirea Brandei din Romidava
§i fuga ei la munte, luck Dragon trimisa oastea lui spre Ro-
midava ; iar Bogdan, condus de credinciosul sAhastru, cu brava
lui ceata se indrurna spre Pibn,

CAP. III.
Viziune.
In ne§tiinta acestor evenimente memorabile, Branda cu ma-
rinimoii sAi companioni, ca§icum ar fi de deaproape urrna.
rita de neamici, se acufunda In codrii cei seculari, fdra a Calca
vreo cale, ce numai in direcfiunea cea mai apropieth, avand
de semnal culmea vergurii Pionului, §i trecir 11111 Aurar 4
a cAruia obar§ie din straturi de aur rAvarsa petele aurite pen-
tru miresele romane, Si undele sale bat ve§nic resbel cu sari-
1 Asta biserica a lui Dragon, durata de lemn, unde si el fu inmorman-
tat, s'au transportat la 14G8 de ,Stefan cel mare in manastirea Putna, si
in loc s'au zidit alta ce si astazi esista ca Ian schit de calugari (OH. A.).
2 Satul Bourenii esista si astazi in apropierea raului Moldova, tinutul
Sucevii. Locuitorii rezasl din neamul Boureanului au statut pans in zilele
noastre, cand Vasile Boureanu cu ai sai au vanchit pamanturlle sale ye-
cinulul proprietar, principelui; M. Sturza:(GH. A.).
a Alta traditiune zice ca Molda, infierbantata,,band apa din acel rau, pieri,
careia i-au dat numele salt. Noi anfpreferat traditiunea de mai sus (GH. A.).
4 Aurar, azi numit Bistrita, poarta in apele lui fire de aur, ce odinioara
se esploatau de Tigani, cad prin acel product isi platiau dabila for (OH. A.).
 DRAGO., 33

cele ce se opun repegiunii sale. In urma agiunsa in partea

cea salbatica a muntelui Pion, unde codrii de pini §i de brazi
cu stand de forma bizarA, de cutremuri surupate Si de ful-
ger sagetate, incingeau in fioroasa tacere locul cel misterios,
ce din vechime era vergurilor azilul scaparii de sclavia bar-
barilor. Dupa o dating pazita cu sfintenie, nu era pe atunce
iertat barbatilor a patrunde in acel azil, §i vanatorii sumeti sau
ratacili rascumparau cu vieafa calcarea acestui loc, incat agiun-
gand la colnicii ce erau marginea calatoriei, Gramen Si i1uma
cu Branda descalecarA, §i, dupa ce ii dadura cuvenita pova-
tuire, se a§ezara acolo ca ni§te custodii spre apararea poticii.
Departarea §i tAria locului favors adapostul acesta §i po-
porul atribui asemene efect inrauririi Si puterii supra-ome-
ne§ti a Dochiei, fiicei lui Decebal, a caria figura invechita din
epoha lui Traian, se'nallA sub creasta Pionului. Dar Dochia
impietrita totdeauna fu reprezentata de o femeie vie sahastra
care, retrasa in aceste locuri, se folosia de prestigiul zanei
§i de pregiudefile poporului §i sub asemene auspitii plinia
faptele ei mantuitoare. Nona era numele acelei femei sA-
hastre, care petrecea pe atunce in grota Dochiei Si spre in-
lesnirea dirigerii sale intretinea pre langa dansa o ciuta in-
dumesnicita, a caria iezi (tai) nutrifi acolo deseori in zi pe
maica for o,rechemau la covil. Ciuta aceea, drept semn a
insArcinArii sale, purla intre coarne o cruce mica, §i fu a§a
de dumesnicita, ca intalnindu-se cu fetrieile, ce nazuia, le con-
duces la grota. Pa§ind cu incredere inainte, Branda nu tar-
ziu se intalni cu ciuta, ce pa§tea pe o razoara Si de asemene
o condusA inaintea statuei celei misterioase. Aice un specta-
col nou se disfa§urA inaintea ochilor ei, un ocean de neguri
plutia -deasupra coamelor de pini urie§i, stanci manine, ras-
turnate de cutremur, par'cA erau aninate deasupra capului ei
§i formau o tarie nestrabatanda in giurul simulacrului Dochiei,
a caria atituda (pozitiune), figura fuga ei inaintea subgiugato-
rului patriei sale §i increderea ei in zeul cel chemat spre
agiutor 1 Asamanarea soartei Brandei cu aceea a vergurei da-
ciene Si mantuirea ei de giugul strain o umpleau §i pre dansa
Gh. Asachi, Nuvele istorice. 3
34 G. ASACHI

de incredere. Ea cu umilinta se arunca la picioarele Dochiei,

insa cu cugetul multamitor catra zeul adevarat, ce prin mi-
nunate dregeri au mantuit-o din sclavia §i ovelirea paganilor
Si a cdruia har ea-1 recheama, spre putea revedea dul-
cea patrie. Obosita de ostenelile calatoriei §i ademenita de
murmurul raurelului, ce ravarsandu-sa din sanul statuiei, §er-
peaza intre iarba de flori insmaltata, Branda adormi pe stra-
tul cel muchios. Ea dormita lin, data langa dansa privighia
Nona, care inturnandu-sa din zilnica ei indeletnicire, de a aduna
ierburi, radacini §i afini, afla pe ist oaspe strain, a caria fru-
musete §i delicateta, menind un ce estraordinar, i-au fost in-
suflat pentru dansa un interes duios §i cu nerabdare a§tepta
trezirea ei, spre a-i cunoa§te numele si soarta ce au nevoit-o
la o asemene calatorie. Umbrile manine ale Pionului incepura
a se descinde amu deasupra plaiurilor, cand Branda, deschi-
zand ochii, vazu pe lane' dansa pe sahastra priveghind cu du-
io§ie de mama, §i a caria aer respectabil §i ziceri mangaietoare
au inturnat in inima ei speranta mantuirii. Nona condusa in-
data pe Branda in grota ei apropieta, unde merindele frugale,
rapaosul §i ingrijirea sahastrei au reparat oarece puterile sale.
Luceferii Pleadei agiunsase acum deasupracre§tetului Pionului,
§i Branda, la lucoarea unei tortii de ra§ina, ce lumina grota,
tot istoria Nonei §irul cel lung al cazurilor sale, care storcea
lacrimi de durere Si de compatimire, atat din ochii acelei ce
le .espunea, cum §i din ochii acelei ce le asculta. In urma pe
un strat de mu§chiu, coperit cu pielea de urs, doamna se acu-
funda in somn binefacator. Dar Gramen §i Huma privighiau
pe rand, ca sa vada §i sa se incredintaze daca Branda au
aflat adApostul cel cautat. Dimineata, pe rand dormita corn-
panionul sau, Gramen nu se putii retanea a nu se sui pe un
colnic, de unde vazir pe sahastra cu doamna ieind din grota
in asamanarea Doinei 1, ce rasare din codrul intunecat §i care
rechiama in inima Romanului simtimantele dorului §i ale
melanconiei, de a caria armonie deseori rasuna vaile §i pa-

1 Doina (Diana), is Romani zana dorului §i a amorului cast (GH. A.).

 DRA GO$ 35

clurile patriei. De aceste cuprins, §i june inamorat, rasimti

indoindu-sA acea pasiune, ce anevoe se infrana de patriotis-
mul cel auster. Neputand-o comunica vreunei inimi corn-
pAtimitoare, el afla mangaiere de a o intipAri macar in
scoarfa unui pin, unde, in putine semne simbolice, esprima
marimea simtimantului, §i pre acel unic confident al sau it
infa§ura cu o cununa de flori, de asemene rostitoare pasiu-
nii sale. Acel pin stolit atrasa mai in urma ochii Brandei
§i-o incredinta de cele ce ea prepunea mai nainte, drept care
arazi marinimosului mantuitor un suspin de compAtimire.
RAzemat pe lancea sa, Gramen privighea pe culmea stancii
ce domnia preste potica, iar Huma de alts parte a stancii
.§edea la umbra, cand se vazura din codru venind doi Ta-
tari inarmati din cei ce urmariau pe Branda, mit inaintin-
du-sA in potica. Atunci Gramen, rotolind pra§tia sa, nemeri
cu piatra cea colloasa. pe Tatar in cap, ineat el cazu mort
pe loc, dar tot in acel minut celalant Tatar ii (anti in spate
o sageata inveninata, care o descarca mai inainte de a fi
lovit de HumA ctr o maciuca, dupa care in miezul Iuptei
incaerate amAndoi se alunecara in o raps adanca, unde vin-
citorul §i invinsul s'au sfaramat de moarte. Dar nerrorocitul
Gramen, singur Minas, in opinteala ce faces de a-§i smulge
din spate sageata, o fransa, §i raul indoit spori patimi-
rea lui §i-i grabia moartea cea timpurie. Gramen nefe-
rice, to mori fail mangaiere de a fi vazut lacrima §i a fi
auzit suspinul ce Branda au consfinfit simtimantului tau, arid
au infeles pasiunea ta neferice, nici §tii dacA cu vieafa ta juna,
rascumperi mantuirea ei I Negfila, intristatul sau parinte, ce
prosforasa vieafa sa pentru mantuirea fiului, au petrecut apoi
restul zilelor in un schit durat pe muncelul ce ascundea ce-
nu§a fiului sau. Cu repegiunea Si infocarea unui june osta§
inamorat, Bogdan se inaintia. spre Pion. Dupa ce trecit raul
Aurar, sosind la stanca ce margine§te azilul cel misterios,
cladil preste murindul Gramen, ce din rana lui varsa. 'Inca un
sange inegrit, iar din ochii sai palizi arunca asupra luiNBogdan
cea din urma lumina ce se stangea pentru mantuirea miresei
36 G. ASACHI

sale. Asfa priveliste turbura speranta principelui prepuind

vreo nouA catastrofa pentru Branda, si neputand capata despre
ea nici o lamurire, lAsA aice pe armasii sai, iar el sub auspi-
fiile strabatn in cuprinsul azilului. Sbuciumat de
mii de prepusuri, Bogdan repede invingea piedicile ce opunek
pasurilor sale taria locului, si nu tarziu se vazit inaintea
Dochiei. Ochii sai in zadar cautd pe dorinfa sa, drept semnal
intoand cornul sau, dar acest sunet, aice nou, la care inmiit
raspundea numai eho, desteapta legionul vulturilor ce repozau
in stratul lor, ei se 'nalta in aer, si intizand maninele for aripi,
formeaza in cer un nor,' din care se discinde vocea for amor-
tita. Cerul insusi se pare contrariu dorinfei lui Bogdan, caci
intr'o clips, pe and creasta Pionului scanteia in lucoarea
soarelui, coastele muntelui se incinsara de un brau de ne-
gura deasa, din a caria sari scapara fulgerul si rimbomba tu-
netu] de o mie de on repetat ; fulgerul sageteaza stancile
cari se rotoleaza in rapile cele nemasurande, cand deodatk
o ploaie repede se pares ca voeste a doua oars sa inunde
tot pamantul. Urgia elementelor nevoeste pe venetici sa caute
un adapost in grota apropieta, unde Bogdan rapozind pe un
strat de muschiu, rapus de osteneala, in urma fu ferecat -de
un somn, in care trupul era amorfit, dar fantasia privighinda
ii zugravia trecutul si intru menire viitorul patriei sale.
Intre domnitorii din vita sa, carora cerul dandu-i guver-
narea patriei, vazn dintai pe Alexandru, supranumit cel Bun
al Romanilor, datatorul de legi, intemeitor de temple, si pur-
tand vincitoarea flamura a patriei pan pe farmul marii bal-
tice. Eviavia si gloria faptelor sale ii adusa pre pamant co-
rona Paleologilor, si in cer cununa de cuviosie ; el vazU pe
,Stefan fulger de arme, care au invins pe regi si pe eroi, si
patruzeci de triumfuri be consfinti prin patruzeci de temple ;
dupa aces lucoare sclipinda, vazu orizontul patriei intune-
candu-sa, luceafdrul ei aupind intr'un aer ingaimat si uneori
rasarind numal cate o culoare ; Vasili -Lupu se arata nevoin-
du-sa de a invie lumina si vartutea patriei, dupa un sir in-
delungat de nefaste (de rAu ogur) evenimente, ce brAzduiau
 DRAGO$ 37

istoria Moldovei, vazia Semiluna in taria ei §i mai in urma

§i Luceaftitul-pordic raspandind lucoarea lor, §i sub auspi-
tiile ambelor vazii semne de reinflorirea patriei ; dar in de-
partare nemAsurabila i se parit rasArind un viitor stralucit, pe
care in zadar se nevoia a-1 recunoa§te intre negurile inga-
nande... cand deodata tunete, ce faceau a se cutremura bolta
grotei, il trezird din acel vis profetic §i deschizand ochii vazii
Inaintea sa pe mireasa cea mult dorita, condusA cAtra el de
sahastru §i de Nona.
Realizarea acestei intr'uniri, in mijlocul unor evenimente vred-
nice de mirare, nu se putii realith fail vederatul favor al
providentei, care voia ca restatornicirea domniei stramo§e§ti in
asta Cara sA fie insotita de un §ir de minuni §i ca deviitorii
Dragosizilor sA recunoascA §i sA concreadA in scutul cel prea
puternic ce-i apAra de furtunele timpurilor. Dupa ce Branda
fu de cuviosul sahastru incredintatA mirelui ei, tus-trei se
indrumara in calatoria lor, §i doamna se bucura a putea
marturisi marinimosulu-i Gramen recuno§tinta ei §i a lui
Bogdan, cand spectacolul cel cumplit al morfii sale turbura
bucuria ei §i ii stoarsa un eau de lacrimi, singurul tribut al
recuno§tintei ce-i putea harazi. Din armele frante s'au inteles
ca, a§a precum vieata, el §i moartea au consfintit-o pentru
apararea doamnei Romanilor. 0 movilA §i o cruce au in-
setnnat atunce locul unde repausa rAmA§itile acestui june
marinimos, al cAruia devotament esemplar fu pentru Branda,
intre tdate patimirile ei, un suvenir de admirare,
Dupa sosirea mirilor la Boureni s'au celebrat indoita so-
lenitate a nuntii §i a eliberarii patriei de barbari, caci cAtra-
oastea lui Dragon se reuni toata junimea impoporarii romane
din tart cu agiutorul mai ales al locuitorilor Munteni, ai re-
publicei Vrancei, a cei din Campulung §i a Codrenilor, unde
du§manii nici odinioar4 nu au strabAtut. Atacand pe Tatari
in fuga lor, li adusAra mare starpire. In urmare, neintarziet,
se supusa cetatile Romidava, Neamfu, §i toate tariile cuprinse
de Tatari Si de Cumani, §i acei intai furl parte starpiti, parte
38 G, ASACHI

respin§i in dqerturile lor dincolo de -Tiras. Atuncea Drago

cladu Rornanilor din Maramure semnalul de stramntare. Ca
dineoara poporul lui Israil, ce indelung suspinand in strainatate
dupd dorita patrie, cu bucurie se indruma sub conducerea
lui Moisi spre pamantul fagaduintei, de asemene ace§ti Ro-
mani, ce cu multi ani mai nainte, fugind de cruzia bar-
barilor, se adapostisa pe la compatriolii lor, la cheniarea
domnului, parasira focularii ospitalieri, spre a se inturna in
vechea lor patrie. In acele timpuri nestatorniee nu era lucru
rar a vedea popoare intregi stramutandu-sa din tarn in Cara,
unele cu arma in mans cautand pamanturi manoase §i averi,
altele cercand prin fuga mantuirea lor. Dar asta emigrare
avea un alt caracter, Romanii se indrumara spre mo§iile lor,
de unde preputerea i-au fost alungat. Urmand deci preste pla-
iurile muntilor Carpati, prin codrii vergurii, unde securea
starpitoare Inca nu strabatusa, inlaturand stanci Si arbori in
calea lor, ei descinsera pe la Carli-Baba la obar§iile Moldovei,
§i de aice in §esurile manoase se raspandira dealungul raului.
Un cuvios calugar cu crucea in mans calaria in fruntea §i-
rului, dupa care urmau cete de arma§i, §i apoi oameni de
toata varsta §i starea, unii calari, altii pedestri, in radvane
cu telegari, in cars cu boi, pline de pojiju §i de averi, intre
can §edeau mumele cu fiii lor §i cu mo§negii cei neputincio§i,
in a carora intampinare veniau depe la cotunurile departate
juni §i femei cu ramuri §i cu cununi de flori spre urarea
bunei lor veniri. Drago§ a§eza dintai scaunul domniei in
vechea cetate Baia 1, jar poporul parte pela mo§iile stramo-
§e§ti, parte pe acele danuite pentru vrednicie §i credinta.
Deputatii comunitatilor romane venira apoi din toakta Cara la
Baia, spre a recunoa§te pe Drago§ de capul §i domnitorul lor.

1 Baia, pe raul Moldova, se zice ca ar fi intemeeta pronumita de

o colonie romans venita dela Baia de langa Neapoli ; in ruinele ei se
gasesc atilt resturi antice. cat §i morminte din veacul al xu-lea. Este cunos-
cut ca coloni5tii romani, spre amintirea locurilor dorite p a numelor
faimoase a patriei, le puneau pe la colonii lor (OH. A).
 DRAGI4 39

Intre aceste deputafiuni se insemnau mai cu sama cele ale re-

publicilor i Campu-Lung, Dorna, Vrancea, Hotarnicenii, cari
prin barbatia §i pozifiunea for au subfinut la dan§ii guver-
nul national §i au conlucrat intro invingerea du§manilor. Pre
langa alte privilegii, Drago§ intari drepturile for asupra pa-
manturilor preste cari pans astazi sent proprietari. Apoi
cu o ceata aleasa cerceta toate olaturile tariff, impartita. in doua
de raul Brutos (Prut), ale aria margini se ingradiau pe atunce
despre apus de muntii Carpat cu gigantul Pion, despre rasarit
de Tiras (Nistru) cu cetatea Alba, renumita prin mormantul §i
lacul Iui Ovidius 1, despre miazazi de Marea Neagra, adapata
de cele trei guri ale Dunarei, iar despre nord de muntele Ci-
cero 2, in a caruia departare Catelina 3 ascunde intre codri cer-
bicea sa °yenta.
Dupa plinirea acestor fapte glorioase, ce vedereaza favorul
providentei asupra Moldovei, dinastia lui Drago$ au purtat cu
vrednicie corona stramo§easca pan la Petru Rare§ (1546).
Multe alte dinastii dintre patrioti, prin merit sau de noroc
ridicate, au domnit, a carora stranepoli, redu§i in raze§ie,
cultiva azi pamantul preste care antecesorii for au fost domnit.
Mai in urma patria espusa la furtunile politice, de cari s'au
sbuciumat, §i roasa de veninul desbinarilor dinauntru, care
cu nepazirea religiunii parintilor, demoralizare Si lux au adus
caderea familiilor §i staturilor celor mai puteruice, uneori aspru
s'au guvernat de domii pamanteni ca de ni§te straini, alte
dati ea au inaput sub dinastii straine, ce cu blandete §i drep-
tate au guvernat-o ca adevarati patrioti. A§a, trecand pe rand
prin epoha de glorie §i de 'ovelire, au cu arma in mans, au
prin o politica inteleapta, Moldo-Romanii, in curs de 500 ani

1 Cetatea Alba (turce5te Akerman), la gura Nistrului, se inseamna prin

mormantul 5i lacul lui Ovidius, renumit poet roman, esilat de imparatul
August la Pont (GH. A.).
2 Munte langa Cernauti, bulgar Tetin, numit dupa marele ritor roman ;
numele de Cernauti e corupt din Cicero (GH. A.).
s La Cotnar, intre dealuri, se vad ruinele unei cetati antice, numite Cate-
lina, dupa numele marelui rebel roman, antagonist a Iui Cicero (GH. A.).
40 G. ASACHI

au pastrat autonomia guvernului national, care amn e asigu-

rata prin a ei pozitiune geografica §i prin decretarea congre-
sului de Paris, a fi, dupa politica lui Traian, Romania -Noun,
un val nepAtrunzator intre barbarie §i lumea civilizata.
ALEXANDRU CEL BUN
 ALEXANDRU CEL BUN.

oldova, care in timpul Romanilor, faces parte din

Dacia TransalpinA, avea pe atuncea mai multe politii '
inflorite, Si a§ezaminte militare, destinate a apara co-
Ionia in contra barbarilor incAlcatori. Petrecerea Romanilor in
asta tars, despre care unii din istoricii moderni pretesteazA o
indoialk intre mii de notifii pozitive, acuma de curand s'a cons-
tatat prin desmormantare de ruine §i antichitati, ce sunt de
origins romans. Din aceste monumente este §i cetatea Ghertina,
numita din antichitate Caput-Bovis, a§ezatA la gura Siretului,
§i a caria veche marime acum s'a constatat prin resturi de
temple, de statui, monumente, §i prin un numAr mare de
monete romane, cari s'au aflat la anul 1836. Armele, vasele
de our §i de argint sculpite Si diferitele unelte ce se gasesc
de catra lutratorii de pamant pans la rapele Nistrului, mar
turisesc ca coloniile romane i§i intindeau !Ana acolo domnia for
Doua secole n'au agiuns strhmo§ilor no§tri spre a intemeia
in tam for puterea §i spre a inmulti coloniile for astfel, spre
a le pune in stare de a putea rezista la invaziunile barbarilor.
Imperatorul Aurelian Domifius, nAscut Daco-Roman, a simfit
nevoia pe la secolul al treilea de a stramuta in Mesia, pe
1 orate.
44 G. ASACHI

rapa cea dreapta a Dunarii, administrafiunea Daciei §i Iegioa-

nele sale ; dar un numar mare de coloni proprietari, patroni §-i
locuitori munteni, -0-au gasit siguranfa for §i a turmelor for in
vaile din lungul raurilor aparate de codri nepatrun0 ; §i pe
cand Romanii din Mesia, informand domnia bulgaro-romans,
au fost agiuvs sub imparatia Asanilor la un grad mare de pu-
tere, §i dese on se facura infricopti Bizanfului §i Crucierilor,
popoarele pacinice, cari de atunci s'au numit Romani-Munteni,
guvernafi fiind de un regim patriarhal, traiau independenti
aparati fiind de pozifiunea for §i de bravura tuturor Mun-
ten ilor, s'au mantinut in cursul tuturor prefacerilor la cari
erau espu§i locuitorii din §es de dincoace de Alpii-Carpati.
Asta stare a finut pana la epoca cand capatul invaziunilor
barbare le-a permis de a se inturna in §esurile cele manoase,
cari fusasera cuprinse de antecesorii lor.
In curs de zece secole, Para deseori a preschimbat locuitorii
Si dominatorii sai. In epoca emigrafiunii celei marl, Vizigofii
i Ostrogofii se retrasera inaintea Hunilor. La anii 374,
Hernac Si Denghesic, fiul lui Atila, dupa moartea parintelui
or intemeiara o domnie, iar Cuprat, principele Antelor, sus-
inut fiind de Greci, la anul 616 a dat Moldova in legat fiului
sau Ansprac. Desbinarile interioare ale acestei domnii au
inlesnit altor popoare concuista tarii, pe care Paceneghii o
pradara la 1049. Religiunea cre§tina, care de mult patrunsese
acolo, se intemeia in aced epoca §i introloca cultul cel vechiu,
cu toate ca mai multe uzuri ale sale s'au mantinut pttna azi
intre locuitorii tarani.
Dupa mai multe resbele, Cumanii la 1075 ca§tigara supe-
rioritatea asupra Moldovei, care se denumi Cumania mica,
§i satul de astazi Comane§ti se pare a fi fost re§edinta re-
gelui acelui popor. Oardele mongole ale lui Gengis-Han
nevoira pe restul Cumanilor a se retrage dincolo de munfi,
insa la 1021 le veni randul a fi §i ace§tia invini de puterile
intrunite ale Romanilpr §i Ungurilor.
De atuncea Moldova de gios, mai ales partea dela farmur
Marii-Negre, incepusa a fi colonizata de negutatori greci §i
 ALEXANDRU CEL BUN 43

italieni. In mai multe p6litii, precum la Cetatea Alba (de

Turci numita Akerman), a§ezata la gura Dunasterului (Nistru),
Chilia din delta Dundrei §i Ga latii, Genovezii cari aveau
colonii la Cafa in Crimea, stabilird Si la Tighina (Bender) Si
la Hotin factori 1 cari se mai adevereaza de edificii Inca
in fiint4 §i cari poartd stemele acestei nafiuni comerciante.
Aste politii, independente una de alta, se pare ca in urmA
s'au asociat in o legaturd comerciald, in asemAnare cu acea.
dela Hansa teutonicd. Cea mai puternicd dintre aceste re-
publici a fost acea de Barlad, edificata langd ruinele vechei
Zucidava. Ea se ocupa cu comerful ce se faces la gura Du-
ndrei §i pe la tarmurile Marii-Negre, intindea traficul sdu §i
espedifiunile sale pand in porturile Asiei, §i la anul 1160,
o§tenii sdi supuse Odesia, faimoasa piafa de negutdtorie de-
la gura Dniprului §i intre-depozitul mArfurilor grece§ti, des-
tinate pentru comertul Kievului 2.
Cruciada a §esea, care a fost neferice pentru Orient, a
avut o favorabila influinfa asupra soartei Romanilor. Cava-
lerii germani din ordinul de Malta, trecand prin Ungaria la
1249, dadurd Romanilor ajutorul for in contra invaziunii
pdganilor. Acestor cavaleri se atribueazd ridicarea cefatii Sfan-
lului German, care in limba slava insemneazd Neamful. Asta ce-
tate servia de apdrare Moldovei de sus care atuncea era des -
poporata. Invingerile indesite pe cari Tdtarii le suferird in
stramtorile Carpafilor, vinceala ce s'a caOgat asupra-le in Po-
Ionia la Lublin de catre regele Cazimir §1 memorabila star-
pire a oardelor for prin armele reunite ale Romanilor §i ale
Ungurilor, asigurard lini§tea in. provintiile vechei Dacii. Eve-
nimentele noun politice, cari se desvalird in Orient §i cari
infato§au Tatarilor o pradd mai u§oard, au contribuit a-i in-
demna de a pdrAsi asta cale de invaziuni, la cari erau de_
prini, §i a favorat desvalirea staturilor romane.
In miezul acestor evenimente, Romanii-Munteni, precum
Si acei cari traiau in §esurile Tarii Romane §i ale Moldovei,
L Fapte.
3 Karamsin, Ana le Ruseiti (GH. A.).
46 G. ASACHI

erau guvernati cand de un reghium republican §i confederat,

cand de principi pamanteni, cari re§edeau la Fagara§ sau la
Maramure§.Aste locuri, protegiate de muntii Carpati, indemanau
guvernului o re§edinta mai sigura. Titlul de principe al Roma-
niei §i al Fagaraplui, pe care domnitorii Valahieil-au conservat
para in ziva de astazi, vine in sprijinul acestei incredintari.
Intre aceste, rapele Maramure§ului-§i muntii formau un
loca§ prea Ingust pentru Romani. Neputand a se intinde in
Transilvania, a Carla o mare parte, sub regnul lui Geisa
al as -le, s'a fost colonizat, la anul 1145, de Saxoni, un nu-
mar insemnator de Romani retrecura muntii §i se stabilira,
sub conducerea principelui Negru, spre amiazi, iar altii sub
principele Drago§ spre rasaritul Transilvaniei.
Dar Moldova, care, precum am zis mai sus, avea in timpul
Romanilor mai multe politii §i a§ezaminte importante, la ve-
nirea acestui principe nu infato§a decat foarte putine semne
de cultura, caci prin zece secole de rasturnari §i de barbarie au
fost disparut toate urmele culturii, §i numai parnantul adunat
peste vechi surpaturi a putut a ne conserva oarecare su-
venir din epoca.
Noi am fost istorisit incungiurarile can au favorat reunirea
diferitelor republice intr'un singur stat §i fondarea dinastiei
suverane.
Stramutarea re§edintei domne§ti in Dacia-Transalpina s'a
facut la anul 1350 §i de atuncea tam se denumi Moldova,
dela raul Moldova de care se roureaza, §i care dupre Plinius
cel vechiu in timpul lui Traian purta nume de Moldova. Toata
ingrijirea principelui Drago§ a fost de a retocmi cetalile §i
templele pe ruinele vechi §i a face curaturi din codri, spre
a indemana noilor colonii cultura lor.
Dar Moldovenii nu §tiau numai a se indeletnici cu cultura
parnantului. Plugul §i coasa deseori se prefacura in spade
§i la 1389 armele for se ilustrase prin o memorabila vinceala,
ce au repurtat asupra lui Baiazed i -iu, surnumit Ildirim (fulger),
care cel intaiu dintre Otomani se incercase a face o incurgere
in Ora.
 ALEXANDRU CEL BUN 47

Sub regnul prelungit a lui Latco, a lui Roman §i a lui

Iuga, Moldova abia incepusa a se organiza, §i acum, prin
fertilitatea §i marimea ei nascanda, de§tepta invidia Ungariei
§i a Poloniei. Cea intai i§i forma pretentiunile ei, pentruca
Drago§ ie§ise din o Cara care atarna de dansa, iar a doua,
Polonia, cauta a avea o influinta in Moldova de§teptandu-i
pretendatori, pe cari, dupre interesele ei, pe rand ii sustinea
In miezul acestor Impregiurari, Alexandru I-iu, fiul lui Roman
Fiu, a ajuns la guvern in anul 1401. Ist principe, care prin
faptele sale pioase §i folositoare a meritat nume de Bun, a
domnit 32 ani §i 8 luni. El mai intai a regulat relafiunile Orli
cu Polonia, cu Ungaria §i cu Bizantul, §i prin asta a asigurat
lini§tea neaparata pentru facerea unei reforme ; el dada o
organizatiune diferitelor ciase ale locuitorilor ; facit legiuiri,
imparti pamanturi, edifica un numar mare de biserici, ma-
nastirile Sucevifa §i Bistrifa, §i consacra some mari, spre a
ca§tiga dela Trapezunt relicviile (moa§tele) sfantului loan,
numit cel Nou, pre care le depuse in biserica catedrala din
Suceava ; el funds episcopiile dela Roman §i dela Radauti.
Prin esploatarea §i lucrarea bailor minerale §i prin o eco-
nomie inteleapta, finantele Orli prosperase astfel, ca princi-
pele a putut acoperi cheltuielile insemnatoare, ucazionate din
atatea construcfiuni, Si el fu in stare la anul 1411 a impru-
muta- 1.000 de taleri de our aliatului sat' Iagelon, regele Po-
loniei, §i pentru care lua drept gaj (amanet) provinfia Mania
Pocutia cu politiile Colorhea §i Sniatinul, din care se nas-
cura mai in urrna resbele lungi intre Moldova §i Polonia.
Alia* incheieta intre Alexandru §i Iaghelon s'a facut Inca
mai stransa prin casatoria care o faca Alexandru cu prin-
cipesa Ringala, sora lui Iaghelon. Isti principi susfineau in
comun interesele lor, Si la anul 1423, un corpos de Moldo-
veni a mers in contra cavalerilor teutoni pans la tarmul
Marii Baltice §i se ilustra prin barbatia §i prin maniera for
particulars de a resbela i.
1 Vezi memoriile lui Cromer, De Rebus Polonorum, libre xlx, Odzie-
lach Cralesiwa Polskego (Gm A.).
48 G, ASACH1

In urma acestei alianfe §i a politicei intelepte a lui Ale-

xandru in privirea Ungariei Si a altor staturi, Moldova agiun-
sese la un grad mare de putere, de prosperitate §i deplin&
independintA, §i ist popor s'a patruns de simtimante de
pietate §i onestitate. Aceste simliminte, unite cu curagiul lor, au
fost unul din titlurile de glorie, §i in curs Indelungat facura
pe Moldoveni superiori in toata privinta preste alfi Romani..
Dar pe cand descinzatorii Romei vechi restaurau in Dada
staturi mid independinte, imperiul Bizanfului, care se laud&
.cu numele de Roman, s'apropia de caderea sa.
Puterea cea noun otomana, dupe ce se face infrico§ata in
Asia, i§i indreptA cursul spre Europa : murii vechii cetati a
lui Constantin se facura marginea imperiului. De multe se-
cule, corumperea §i ambifiunea sapau cAderea resturilor. Sol-
datii, in loc de a combate, deseori se amestecau in dispute §i
sfezi religioase, pe cand inimicii intrebuiau pe rand, cand
puterea, cand desbinarea, -spre a grabi o ruins pe care curagiul,
unora din imperatori §i a cativa cetateni, demni de timpurile
eroice, nu o mai puteau impiedeca.
\Europa apusana prea tarziu simti pericolul ; §i in van cerca
ca sA opunA vincitorilor o barierA. Sigismund, regele Unga-
riei, sustinut de mare§alul Bucico §i de floarea cavalerilor
Francezi, cu care se intrunise §i un corp din armia moldo-
romanA, condusa de Petra al v-lea 1 s'a infrant la Nico-
polis, anul 1396, §i Sigismund s'a refugit la Constantinopoli.
Imperatorul Manoil Paleologu se duse in Francia spre a
cere ajutor ; insA, precum zice un celebru istoriograf, nu a
reportat alta, decat admirarea curagiului sau §i pArerile de ran
cari ca§unase nefericirile sale. DupA ce a pierdut ocaziunea
favorabila a se folosi de resbelul care se aprinsese intre Ba-
iazet §i Tamerlan, Bizantul indelung se lingu§ia de amicifia
fui Mahomed i -iu. In urma. Manoel se folosi de oarecare lini§te,
spre a restabili ordinul §i a reorganize Para; drept care la
anul 1419 i§i asocia la imperiu pe fiul sau loan, care ca-

1 Vezi Memoriile madamei Lusan (OH. A.).

 ALEXANDRU CEL BUN 49

satorit cu marchiza de Monferat a domnit, sub nume de

loan al ii -lea, §i a asistat la conciliul de Florenta.
Dar Turcii, sub conducerea resbelnicului sultan Amurat,
inaintau prin Serbia asupra Ungariei §i impra§tiase atata
spaima in Germania, incat mai multi principi parasiau sta-
turile lor. Atuncea intrunind toate puterile cre§tinilor inveci-
nafi, Sigismund a reportat o vinceala, §i in urma unei ar-
mistari inchiete pentru ambele armii Turcii de§ertara Serbia
§i Bulgaria. Manuel capata oarecare speranta din acest
succes §i se determine a se folosi de el. Mai nainte de resu-
flarea armistArii, el trimise in 15 Noemvrie 1424 pe fiul sau,
imperatorul loan, la Buda 1, spre a negocia o alianta in contra
Turcilor. Cercand pretutindene a-Ei face aliafi Si de§teptand
pretutindene inimici asupra lui Amurat, imperatorul loan,- la
inturnarea sa din Ungaria, retrecii muntii Carpafi §i descinse
in Moldova, la inceputul lunii Octomvrie anul 1425. Repu-
tafiunea .lui Alexandru cel Bun II atrasa acolo. Un imperator
de Bizanf cu atata mai mult era inchinat in Moldova, pentruca
el era considerat de ref §i protector al bisericii ortodoxe.
Prin urmare Alexandru, acompaniat de mitropolitul losif,
de curtea §i gvardia sa, merse spre intampinare pane la
marginile tarii cu o ceremonie religioasa, la care se aduna
un numar mare de popor din toate parfile Moldovei. incun-
giurat de toata pompa bisericeasca §i precedat de oameni de
oaste, imperatorul intra in Suceava, fiind calare ; costiumul
sau era foarte simplu ; §i drept semn de doliul patriei sale,
purta un ve§mant de matasa alba ; capul ii era coperit de
un coif cu capatul ascufit §i cu. aripi late, precum se vede
reprezentat in o vigneta ce s'a conservat in descrierea acestei
solenitafi. Imperatorul admire frumusetea, varietatea §i ferti-
litatea tarii ; el recunoscu acole Si ceremonialul bisericii dela
Constantinopoli, evlavia §i onestitatea locuitorilor, amorul §i
venerafiunea pentru principele lor, ce era atat de bun, cat

1 Vezi Bisantine G. Franzae, ProtovestiariiChronicon. Istoria prag-

matica regni Hungariae (GH. A.).
G. Asachi, Nuveie fstorice. 4
50 G. ASACHI

§i puternic, oranduiala Si intelepciunea can prezidau la ad-

ministratiune, precum §i stralucirea curtii, a aria podoaba
de capitenie era principesa Ana (a§a se numisa Ringala,
dupa imbrato§area cultului ortodox). Lipsa cuno§tintelor diplo-
matice asupra acestei tars Si ale altora departate a fost
mantinut la Constantinopoli §i pe aiure opiniunea ca. Moldova
atarna de Polonia ; §i numai atunce imperatorul s'a putut
incredinta din cele ce vedea i prin declaratiunea lui Alexandru :
cd Dumnezeul lid ,si spada sa ii erau -unicii protectori 1.
Imperatorul a avut conferenti cu Alexandru, a regulat §i
relatiunile imperiului cu Moldova. Spre a da insa un omagiu
public virtutilor lui Alexandru, a-1 atrage in interesele sale
§i spre a mai restrange legaturile de o amicitie folositoare
cauzei comune, imperatorul rezolfi a-i face un prezent impe-
rial onoratic, unicul de care putea atuncea dispoza descin-
zitoriul Cesarilor. De asemene afland cd mitropolitul tArii
atarna de Ocrida, el promise ca intorcandu-se la Constan-
tinopoli, va face independent scaunul arhiepiscopal al Mol-
dovei, in asemanare cu acel dela Cipros §1 dela Ocrida.
Novela despre inbolnAvirea imperatorului Manuel a grabit
calatoria fiului. Alexandru insarcind pe un Moldovan con-
fident de a merge inaintea imperatorului loan §i a duce pe
uscat la Constantinopoli novela neintarzietei sale inturnari.
Atuncea principele in persoand cu toata curtea sa §i cu
inaltul cler au acompaniat pana la marginile tarii pe loan,
care sosi la cetatea Chilia, situata la gura Dunarei 2.
In ist port al Moldovei it Wept& dela Constantinopoli
o galera cu triple ranguri de vasle. Imperatorul purcegand la
finitul lunii lui Octomvrie din asta tarn ospitaliera, a luat
ziva buns dela Alexandru §i cu ferice sosi in Bosfor.
Indata ce se stii pe tron, dupd moartea pArintelui sau, impe-
ratorul loan i§i aminti de ospitalitatea lui Alexandru, mai
ales ca. §i interesele politice nu erau mai pfltin puternice de

1 Vezi testamentul mitropolitului Gheorghi (GH. A.).

2 G. Franzae, Chronicon (GH. A.).
 ALEXANDRU CEL BUN 5,1

a cultiva amicitia sa. Rezoland de a implini datoria contractata,

el a reunit in consiliu patru patriarhi §i episcopi, Si prin un
act solenel elibera arhiepiscopatul Moldovei de suprimafia
Ocridei, inaltindu-1 independent ca pe un patriarhat. indata
dupa asta ambasadorii imperatorului, insarcinafi Si cu alte
misiuni politice pre Tanga curtile straine, adusera la Suceava
cu un crisobule coroana regeasca, hlamida §i o alisida de
aur, numita alurgida, impodobita cu pietre pretioase, pe cari tofi
principii Moldovei, pans in epoca lui Alexandru Lapu§neanu,
(1563) li purtau in zile solenele. Pe lane mitra patriarhala s'a
scos §i crisobulile consiliului, mitropolitul Iosif capata o indoita
icoana facatoare de minuni, din care pe una era pictorat santa
Vergura, iar pe alta santul Gheorghi, patronul tarn, §i care Inca
se conserva intre odoarale manastirii santului Gherman. Im-
parateasa-muma Ana trimise principesei domnitoare de prezent
icoana santei Ane, lucrata cu multa arta Si impodobita cu
pietre pretioase. Principesa depuse apoi acel prezent in mo-
nastirea Bistrifa, unde se afla mausoleul lui Alexandru §i al
familiei sale. Cu asta ocaziune furs introduse in Moldova
legile romane ale lui Justinian §i diferite porturi ale curfii,
modelate dupa cele de Constantinopoli 1.
Documentele atingatoare de aceste daruri, scrise pe perga-
ment, intarite de sigilul imperial Si a§ezate in cutie de argint,
sa conservara ca odoare sante in aceea§ manastire, pans la
epoha celui intaiu resbel al regelui loan Sobieschi, care in anul
1674 fu urmat de prazile Tatarilor. Venerabilul mitropolit
Gheorghi in testamentul sat.' atesteaza prin juramant ca a vazut
§i a cetit aceste documente, cari [le] puse a se traduce in limba
romans prin scriitorul Necolai, fratele lui Postulachi, traduca-
torul Bibliei.
Din epoha lui Alexandru cel Bun, toate picturile a fresco
ale bisericilor §1 tabloanele vechi reprezenteaza pe principii
Moldovei tot cu acele insignii (semne) rege§ti §i aceste mar-
turii indeplinesc pe altele multe, cari din resbele §i prin pt.&
i

1 Cantemir (GH. A.).

52 G. ASACHI

zile tarii s'a stricat, dup' ce dela inceputul secolului al opt-

sprezecilea pamantul ramase fara aparare. Resbelile de Con-
stantinopoli, cari in curand an urmat dupa caderea imperiului,
erau mai ales tema de care se ocupara istoriografii bizan-
tini, §i descrierea nenorocirilor casnice ii impiedecara de a
consfinhi in istoria Moldovei o paging la acest act impor-
tent pentru istoria acestei cari, care fapt insa este constatat
de istoriograful Cantemir Si de traditiunile populare.
Eu pe temeiul unei vechi escise (desen), ce s'a gasit la
manastire, am pus a se face in zilele noastre tablonul ce
reprezenteaza solenela ceremonie in care ambasadorii greci
aduc darurile imperiale. Alexandru se vede sculandu-se de
pe tron, spre a merge intru intampinarea lor, principesa Ana
de asemene it imiteaza. Spre dreapta sta in picioare princi-
pele Ilie§, fiul mai mare, logofatul §i hatmanul tarii ; spre
stanga este mitropolitul. Unul din ambasadori prezenteazA
principelui hrisovul imperial, iara celalant corona §i hlamida
pe care o aduc ceialalti amploiati ai ambasadei. In sala go-
tica, impodobita cu trofee gotice, se vad adunati reprezen-
tanfii tarii, iar in fundul ei, rezemat pe halebarda so, un vechiu
gardist, avand alaturi pe un june flu al sau. Acest episod din
istoria patriei este cel intaiu din §irul acelora cari am des-
cris, mai ales dup4 documentele autorilor streini, cari din
cauza relatiunilor cu Moldova uneori s'a ocupat Si de fap-
tele ei.
Cu scop de a de§tepta mai mult §i a intipari acele epi-
soade in minte chiar prin sensurile vederii, eu, cel dintaiu, pe
unele le-am acompaniat la Roma de tabloane in oleu, de
asemene de stampe litografite Si de balade adaptate la can-
turi nafionale, cari in multe esemplare raspandite in Moldova
impodobesc camerile patriofilor, formeaza gustul estetic de
armonie §i servesc junimii de sujet de invafatura, iar socie-
tatii de conversare §i petrecere.
SVIDRIGHELO
 SVIDRIGHELO.
storia Moldovei, ce-i plind de evenimente interesante, e
1 tesuta cu acele ale popoarelor invecinate, cu can se afla
in relafiuni politice Si sociale. Deaceea in neagiunsul hro-
nografilor vechi pAmanteni, analele Bizanfului, Ungariei, Po-
loniei §i Rusiei ni infato§aza o mAnoasa obar§ie cuprinzd-
toare de facturi vrednice de aducerea noastra aminte. Un
episod erle astA naturd este petrecerea principelui Svidrighelo
in Moldova in miezul unor impregiurdri rare in istorie, §i pentru
a carora lAmurire vom imparta§i urmatoarele notitii :
Asupra Poloniei la 1384 domnia regele Ungariei Ludovig
i-iu, care, murind rail clironom barbAtesc, lass Poloniei de re-
ginA pe fiica sa Hedviga d'Anju,.principesa de mare frumu-
seta §i genie, care se incorond fiind de 15 ani. Ea de§1 era
logodita cu Wilhelm, ducele de Austria, principele Zimovit de
Mazovia Inca pretindea mana ei, cand deodata se infato§d Si
un al treile petitor mai puternic, Iaghelo, ducele de Litvania
§i de Chiovia. Acesta era pagan, precum §i toata nafiunea sa,
ce se inching focului arzator pe altarul templului din Vilna,
§i a cdruia stangere se pared Litvanilor un semn de o ne-
norocire publicd ; a§a incat urgia zeului se astampara numai
56 G. ASACHI

prin varsarea de singe a prizonierilor. Iaghelo, mai presus de

asemenea prejudete, au propus a abgiura acest cult impreuna
cu toata natiunea sa §i a reuni Litvania cu Polonia, sub con-
ditiune ca Hedviga sa -i fie consoartA (sofie). Asemenea pro-
punere, favorabila pentru latirea cre§tinismului §i marirea Po-
loniei, au indemnat pe evlavioasa junA regina a prosfora patriei
amorul ei. Iage lo sosi cu mare pompa la Cracovia, cu frafii
sai Boris, Schirghelo, Svidrighelo §i cu sora sa Ringala. Aice,
dupA ce se botezarA toti, urma cununia §i nunta cu cea mai
mare stralucire, §i Iaghelo fu prochiamat de rege al Poloniei,
sub numele de Vladislav al ll-lea. Cu toate ca Litvania se uni
cu Polonia, ist ducat era ca neatarnat Si tot acel suveran
domnia preste ambele tAri ; insa fiecare avea legile§i privilegiile
sale particufare. Litvania avea sub Iaghelo principele Si curtea ei,
pastrand in parere suverana autoritate ce o capita dela regele
Poloniei, care totdeodata era Si mare duce de Litvania.
Iaghelo, in loc de a domni insu§i asupra Litvaniei, o lucre -
dinfa varului sau Vitold. Aceasta numire IntArta gelozia lui
Schirghelo §i Svidrighelo, frafii Iui Iaghelo, cari pretindau aces
vrednicie ; ei cautau in putere a o capita, afland agiutor cand
dela cavalerii Teutoni, cand dela republica Novogorodului, de
unde au urmat multe §i crunte batalii. invaluirile in cari se
afla din aceste impregiurari laghelo, I-au indemnat a cAuta o all-
anta in Moldova, al aria domnitor, Alexandru cel Bun, ave
faima de intelept §i puternic. Spre intarirea acestei legaturi,
Ringala, sora Iui Iaghelo, botezata cu nume de Sofia, se marita
cu Alexandru la 1421, §i oastea Moldovei cOmbata eroice§te
in resbelul Polonilor cu Teutonii. Urmand moartea Hedvighei
de timpuriu, fiind de abe in varsta de 28 ani, laghelo se in-
soli in a patra cununie cu Sofia, ducesa de Litvania, a dila
sora Maria se marita dupa Ilie§, fiiul cel mai mare al lui
Alexandru VV.
Alexandru murind la anii 6940 (1432) au lasat dela cloud
sofii, doi fii : pe Ilie§ §1 pe Stefan. Cel dintaiu nu era a§a de
ager, nici intreprinzator ca fratele sau Stefan. Ilie§, care dupa
vointa parintelui sau au urmat in domnie, fu recunoscut in
 SVIDRIGHELO 57

asta vrednicie i de Polonia, dar Ringala (Ana), ce rqidea

la targul Siretului, dat ei de ipovol, uneltia ca sa se dee fiiului
ei corona Moldovei, pentru care uneltire, Ilie§ cu cruzime
pedepsi pe mastiha 1 ca, inecand-o publicaminte in apa Siretului.
Fratele ski Stefan afla simpatie intre boierii tarii, ce erau pu-
rurea plecati la schimbarea domnilor. Incaierandu-sa din asta
resbel cetatenesc, dupa batalia dela Darmane§ti, Ilie§ In ne-
voit cu doamna sa a fugi in Polonia §i a cere agiutorul ei.
Pozitiunea regelui fu critics in asta impregiurare, ca, de era
Me§ cumnat lui Iagelo, Stefan ii era nepot de sora, pe care
Ilie§ o Inecase. Dupa multe desbateri in senatul Poloniei, Stefan,
ca un mai vrednic §i mai energic pentru interesul Poloniei,
fu recunoscut de domn al Moldovei prin tractatul Incheiet la
Lepcici in 13 Dec. 1433, iar lui Ilie§ i se dadura mo§ii in Po-
lonia sub condifiune a nu pails' niciodinioara asta tall.
Murind laghelo la 31 Mai 1434, ambasadorii Moldovei au
fost fata la alegerea fiiului sau Vladislav al al-lea de rege
al Poloniei, care mai in urma, in varsta de 20 ani, cazU in
batalia dela Varna la 1444. In cursul nevarstniciei regelui,
muma sa Sofia purta demnitatea de regents. Aflandu-sa in
asta putere, ea cera rea§ezarea cumnatului ei Me§ pe tronul
Moldovei, dar Stefan, fratele sau, nu inceta a indatori pe Po-
Ionia cu agiutor inarmat invingand pe Tatari, du§manii ei, incat
interesul politic au precumpenit pe acel de familie .i se intari
osandirea lui Hie§ a ramanea in Polonia, marginit pan la
maioritatea regelui. Cu toate aceste Me§ afla moduri a scapa
§i a intra in Moldova, unde cu agiutorul partizanilor sai s'au
re'nceput resbelul cetatenesc intre ambii frati pretendenfi. Dim
de§1 Invins de Stefan la PodFaga in 4 Aug. 1435 §i la
Pipere§ti, avea insa in Sofia o puternica mijlocitoare, dupa
a caria staruinta au urmat invoiala intre ambii frati de a im-
parti Para in doua domnii. Partea lui Stefan an fost Cetatea
Alba (Akerman),porturile Marii Negre, cetatea Tighina (Bender)
§i Chilia, adica toata Beserabia ; iar lui Die§ furs date lio-
tinul, Suceava, Ia§ii, Romanul §i Bacaul, adeca toata Para de
1 mama vitrega.
58 G. ASACHI

sus. La cetatea Alba, unde fu intalnirea fratilor rivali, in fiinta

si a unui ambasador polon, ambii au giuraf pace intre sine si
alianta. cu Polonia ; dara ipe cand se reaseza pacea intre frafii
domnitori Moldovei, Polonia si Litvania se facura teatrul crun-
telor lupte urmate intre frafii lui Iaghelo.
Furia resbelului, care si in cursul vietii lui laghelo au fost
varsat mult singe cetatenesc i adusase o desbinare chiar
intre Iaghelo i Alexandru, s'au reaprins cu mai mare putere ;
caci dupa ce laghelo dadusa domnia Litvaniei, vacanta prin
moartea varului sat' Vitold, fratelui sau Svidrighelo, acest
mandru i neastamparat principe, pretinzand Inca si Podolia,
s'au luptat indelungat chiar cu fratele sau Iaghelo, in contra
careia capita agiutor cand dela cavalerii Teutoni, cand dela
Moldoveni i cand dela Moscoviti ; in urma invins fiind, Svidri-
ghelo fu marginit numai in posesiunea unei Orli din Podolia.
Agiungand la domnia Litvaniei, Sigmund Cheistuta, un var al
lui laghelo, Svidrighelo, infuriat de asemene intaietate, nu pierdit
nici curajul, nici speranfa de a recapata Litvania ; drept care,
adunand aliafi din cavalerii Teutoni, din Boemia, Silezia, Mos-
-covia si Tataria, cu asta armie pumeroasa, la 1 Septemvrie
1435, in ziva santului Simeon, (Mit Polonilor o mare si
crunta batalie la Braflav pe raul Bug. Sigmund Cheistuta, prin-
cipele Litvaniei, care comanda pe Poloni, au combatut mai ales
in interesul principatului salt si au invins de tot pe Svidrighelo,
care, parasit de ai sai si de aliafi, n'avit alt mijloc de man-
tuire, decat fuga. Asta cu atata mai mult i se putit nemeri,
caci intre mortii straluciti, precum marele maistru al cava-
lerilor si cafiva alfi hatmani, se crezit ucis si Svidrighelo, incat
dusmanii sai nu se ingrijiau de a-1 mai urmari. Siidrighelo
cunoscand bine urgia ce prin rascularea sa si-au tras astipra-si
din partea Poloniei si mai ales din partea lui Cheistuta, a ju-
decat ca numai prin disferare sa se sustraga de pericolul ce-I
ameninta, incat cu Cunos, credinciosul sau comisel, trecit
Nistru i intra in Moldova.
Soarta it arunca in aces parte a tarii, ce era sub domnia
Jul Hies, care, ca un cumnat al regentei Sofia, de 1-at fi des-
 SVIDRIGHELO 59

coperit, nesmintit 1-ar fi tradat Poloniei. Alice, sub nume §i

costium strain, cauta mijloace in ce mod §i loc s'ar pute ada-
posti, §i totodata a ave inlesnire de a comunica cu partizanii
sai din Polonia. intamplarea a voit a se intalni pe margine
cu un cioban avut, anume Neago, ce venise dela munte cu
turma sa spre vanzare. Impregiurarea ca. Neago fusesa in junia
sa om de arme, in care insu§ime o§ti§e in Po Ionia cu corpul
lui Coman, pe care Alexandru cel Bun it trimisase lui laghelo
spre agiutor asupra cruciarilor Teutoni, au inlesnit cuno§tinta
lui Svidrighelo, care marturisise ca era soldat din armia litvana,
§i pentru oarecare avanture fu nevoit a-§i parasi patria. Res-
belele §i turburarile, de can se invaluiau §i pe atunci Odle
invecinate, adunal in Moldova multi venetici, cu cari se im-
popora tam, iar dintre acei mai ageri §i cu noroc intrau unii
in posturi §i in alte dregatorii mad. Neago ii propusa a im-
brato§a 'Astoria, care, de§1 pa§nica, totu§i se asemana cu ma-
estria resbelului, ca precum generalul armia, a§a §i pastorul
conduce turma sa la macelarie. Svidrighelo intelese ca numai
o pozifiune de tot opusa cu aces de mai inainte, pans la
timp favorabil, 1-ar pute scuti de cursele du§manilor sai,
drept care s'au unit cu propunerea lui Neago, Si dupa ce
acesta i§i incheie negoful, calMori cu dansul la munte. Svi-
drighelo, de§1 nu putea avea nici o §tiinta de lu_crArile pasto-
rale, totu§i agerimea lui naturals §i nevoia in curand il de-
prinsara cu toate : caci spre a nu fi redus la starea unui Irus,
el ce era nu de mult domnitor asupra unei nafiuni puternice,
i§i ca§tiga traiul prin indeletniciri, prin care mandria sa, iu-
tala §i ver§unia de mai nainte se prefacura in blandete §i
in trezvie, incat Svidrighelo, spalma Polonilor, a Teutonilor §i
a Tatarilor, se preface a fi dorit de tofi in cuprinsul catu-
nului. Intre casnicii lui Neago, Svidrighelo avea mare simpatie
pentru fiica sa Anca, juna de 13 ani, pentru asemanarea ei
cu unica §i prea frumoasa lui fiica, lasata in Polonia ; drept
care el ii marturisia ingrijirea cea mai vie, care apoi nascit
§i din partea ei o priinta duioasa, nu ca pentru un strain,
ce ca pentru un madular al familiei sale ; iar mai ales zelul
.60 G. ASACHI

.§i infelepciunea, ce disvalia Svidrigelo in plinirea datoriei de

baciu, i melanconia ce domnia preste toata fiinfa sa ii spori
mult priinta lui Neago. Despre alts parte pastorul afla pla-
cere, in zi de repaos, a arata baciului sau trofeile dregerilor
sale militare ; o pavaza, o zea de otel §i o spada erau aninate
pe paretele camerei sale. Ii places a istorisi cum armele aceste
le luasa dela un crucer in lupta dela Marienburg, de care
materie Svidrighelo se feria a convorbl, ca una ce i-ar fi putut
stoarce vreo rostire sau vreun simtom de compromitare. De-
seori insa, spre a se putea gandi la pozifiunea sa, el con-
4:lucea turma in locurile cele mai departate, §i pe cand oile
pa§teau prin campiile Inflorite, Svidrighelo cugeta 14 modul.
de a -i recapata familia §i fara pierduta, el tantia ochii peste
,o harts ce o purta in san, infato§atoare Poloniei §i Moldovei,
masura depa'rtarea locurilor, greutatea intreprinderii dorite,
combing proiectele sale cu raporturile ce-i aducea Cunos din
cand in cand dela partizanii sai, din care nici unul Inca nu
cuno§tea local adevarat al adapostirii sale. Prin mijlocirea
.acestora el incuno§tiinta in urma pe regenta Sofia ca s'ar fi
afland in vie*, retras in Boemia, §i-i propunea condifiuni de
impacare atat de folositoare ca, dupa o staruire de trei ani,
i se nemeri a capata nu numai iertare dela junele rege, ce
'Inca §i giuruire a i se inturna principatul Lufco din Podolia.
Dar pe cand el se pregatia sa se intoarne in patrie, Sigmund
Cheistuta, afland ca. Svidrighelo n'a pierit in batalie, dupa cum
pana atunce se auzise, ce mai ales ca s'au impacat cu regele,_
Si temandu-sä ca nu cumva inturnarea sa in Polonia §i a§e-
zarea lui la Luta:, sa-i dea mijloace de a recapata §i domnia
Litvaniei, au declarat regelui ca el se va opune cu armele la
aceasta, §i de alts parte au planuit priri toate chipurile a-i des-
coperi adapostul §i a-1 omori prin uciga§i trimi§i.
Intr'o zi, pe cand Svidrighelo se indeletnicia la stand cu
turma sa, Anca cu o alts juna sateana se dusera la padure
ca O. culeaga mure. Apucandu-le o furtuna cu ploaie repede,
fetele se retrasara in o vizunie, ce avea mail multe disparfi-
turi. Nu tarziu ele auzira vorbind doi oameni, cari pentru
 SVIDRIGHELO 61:

asemene motiv se adapostird in una din desparfiturile acelei

vizunii. Ace§tia, ce erau strdini, fard a vedea pe fete, nici a fi
vazufi de de, vorbiau limba litvand, pe care Anca o invdfase
din deasa petrecere cu Svidrighelo. Din convorbirea lor intre
sine, pe cat a putut ea auzi, au infeles ca ei veniau de de-
parte. Ei fAcurd foc §i dupa ce gustard merindele lor vederau
bucurie ca au descoperit pe un om pe care aproape de un
an de zile it cAutau Si pentru a cdruia cunoa§tere ei se parura
cetind un signalament ; dupd acele semne ea infelese numai
decat ca omul pre care '11 cAutau era Svidrighelo. Ei istorisiau
cunt pentru aflarea acestuia au petrecut zadarnic, cercetand in
Bohemia, Silezia. §i Ungaria, §i ca in urmd, intorcandu-sd in
Polonia pe la Suceava, au aflat dela un compatriot al lor cd
mai in gios pe Moldova ar fi viefuind de cafiva ani la o stand
doi Litvani, din care unul, dupd descrierea fizionomiei lor,
avidoma era Svidrighelo. Ace§ti strdini, incredinfafi despre afla-
rea persoanei ce o cAutau, pldnuird in ce chip sa vie spre sear&
la casa lui Neago §i sd omoare pe Litvan, Vara a se pune in
pericol. Ei faced amit impArfald de suma banilor ce li s'au
giuruit pentru astd faptd. Anca, de§i nu cuno§tea nici mo-
tivul, nici detailul intreprinderii lor, dar atata infelegea ca
ace§tia erau ucigAtori Si ca vanau vie*. lui Svidrighelo. Spdi-
mantatd de asemene vecindtate, nu cuteza a o impArta§i
companioanei sale, din ingrijire spre a nu fi §i ele descope-
rite ; cand pe incet vio§ia convorbirii strAinilor merges amor-
find, iar peste pufin tAcerea lor fu semn ca ambii erau acu-
fundafi in somn ; astA incungiurare §i simfimantul mantuirii
lor indemnard pe june a cuteza sd iasa din ascunsul lor tre-
murand. Pd§ind pe incetul prin vizunie, ele vazurd ca ador-
milli erau doi calugdri, a cArora desagi zAceau 'pe pamant,
dar pe pdretele stancii era rAzamatd o carticica. Anca avir
deagiuns curaj, in trecerea ei, de a lua cArticica aceea. Vazan-
du-sä afard, ambele apucard o fugd repede cdtre stand, unde
Anca in parte istorisi lui Svidrighelo descoperirea. ei §i i-au dat
cArticica luatA. Din zisele junei §i mai ales din cArticica la-
fink, ce era de rugAciuni, avand insd insemnate intre randuri
G2 G. ASACHI

in limba litvana signalamentul lui Svidrighelo §i alte instruc-

tiuni atingatoare de dansul, Svidrighelo au inteles ca acei doi
era de Sigmund Cheistuta arvonifi a-I ucide.
Deci planuind repede in ce chip sa intampine pericolul, au
insarcinat pe comi§elul On a se duce in sat, spre a prim] pe
straini cu paruta ospitalitate in casa lui Neago, a-i ospata
cu merinde §i cu yin imbel§ugat §i'a Ii da de mas o chiliuta
durata, a§ezata intr'un pomat cam departat de casa, in care
Svidrighelo manes uneori §i unde chiar in seara aceea mai
tarziu ave sa via.; pe Mug& care apoi mai dete lui Cunos
§i alte instructiuni secrete.
Batranul Neago, inspaimantat de pericolul de care scapd
fia lui, §i de ceeace ameninta pe iubitul sau baciu, umbla
sa faca larma in sat §i sa cheme pe vecini spre apararea
viefii sale, dar rugamintea ce-i trimisa Svidrighelo prin comi-
§elul sau astampara pe batran, care ave incredere in drege-
rile cele infelepte ale lui Svidrigelo. Catra seara venira cei
doi calugari ce se ziceau ca pelegrineaza dela Chiov §i se
duc la noua monastire Neamtu, §i apucandu-i noaptea se ru-
gat% a li da un adapost. Anca recunoscit pe strainii din
stanca, Cunos se ocupa a li face cuvenita primire, a-i ospata
§i a li da yin de agiuns, de care ei insa nu Area beau, §tiind
Ca trezvia le era in asta noapte mai de nevoe decat bautura.
Spre a ingaima pe casnici, calugarii istorisau de minunile
Lavrei, de sfinfenia parintilor, de mantuirea sufleteasca a
acelora ce o viziteaza, §i despre multe alte particularitati ce
§tiau frumos a le impodobi cu zise blande, cand in inima
meditau fapte atat de criminale. Ei cercetau de nu se mai
afla alfi cre§tini veniti de peste Nistru ; neputand cumpani a
for nerabdare, uciga§ii, de§i aruncau in giur ni§te ochi de
spioni, spre a recunoate victima Tor, despre care se incre-
dintase ca are mai tarziu sa vie, nu intelesera ca in ulciorul
cu yin Cunos storsase cu ghibacie oarecare zama de bu-
ruiana aducatoare de somn, pentru care pseudo-calugarii ce-
rura a se culca timpuriu, sub cuvant ca mai in urma au a
face cuvenita for privighere. Dipartarea chiliutei, unde ave sa
 SVIDRIGHELO 63

petreaca si sa vie si Svidrighelo, li se parii un caz favorabil

scopului lor. Peste putin somnul feria simtirea lor, Neago sta in
asteptarea dregerilor lui Svidrighelo, care venisA, si pe cand,
adunati in giurul sau cu casnicii, se sfatuiau, iata ca un foc pu-
aduternic cuprinsi chilia in care se culcasa veneticii si langa
care sta Cunos la panda cu o maciuca, gata a ucide pe hotii
mascuiti, dace li s'ar fi nemerit a scapa dintre flacari. Asta
insa nu se tampla, caci lemnul cel uscat si rasinos, din
care era chilia durata, ass de repede s'au aprins, incat mai
nainte de a-i arde, fumul ineca pe acei criminali. Repegiunea
focului au fost ass de mare, a vecinii au sosit cand nu mai
era ce stange, ce a se tangui numai de pacatul plinit din ar-
derea a doi cuviosi calugari, cad interesul indatoria pe Svi-
drighelo si pe Neago a pazi cel mai adanc secret despre ade-
varata impregiurare.
ScApand dintr'un pericol atat de vederat, Svidrighelo infe-
lese retelele ce Cheistuta urzise in giurul lui, incat nu-i ra-
manea alta, ce de a se ingriji mai serios de pastrarea vietii,
mantuita acum ca prin minune prin conlucrarea Ancai. Atunce
simpatia ce avusa pentru asta juna se prefacii in recunostinta
duioasa si Svidrighelo cugeta la modul a i-o putea marturisi
odinioara, ipdata insa ce soarta 1-ar favors. Jst eveniment
dada lui Neago deagiuns prepus despre misterul lui Svidrighelo,
care ava apoi a combate in asta ideile sale. Dupe trecerea
unui timp indelungat, ce amorfisa oarece impresiunea acelui
eveniment, iata ca sa trimisara dela domnie prin Para ordin
a afla oriunde pe un Litvan, care, sub nume strain, ar fi
petrecand pe Tanga cineva mistuit si nu tarziu sosira in acel
sat si cercetatori cu aprozi, acomp4niati de un castelan polon,
._paima lui Neago si a casnicilor, nu mai pufin si a satenilor,
era nemarginita, incredintati fiind ei a arderea acelor calugari
descoperindu-sa, va trage asupra-le dreapta urgie a domniei,
cand Svidrighelo recunosca si in aceasta asupra sa o noun
uneltire a lui Cheistuta, tantitoare a-1 prinde si a-1 trade dus-
manului sau celui mai apric. Vazand deci libertatea si vieata
sa puse in cumpana, insuflefit de simtimante eroice, de cari
64 G. ASACHI

in mii de ocaziuni nu dat probe stralucite, n'au pregetat a

sta pe loc, cu scop ca Wean bray a cadea numai mort in
marine doclaitorilor sai. Ne mai putand mistui pe baciul sau,
fiindcA-i veni §tire CA s'au descoperit locul petrecerii sale,
Neago lacramand mArturisi certetatorilor, ce propa§iau ceata
inarmata, poiana cea inlaturata 1 in care in ziva aceea se afla
Svidrighelo cu turma, §i fu nevoit cu casnicii sai §i cu satenii
a conduce acolo pe parcalab cu aprozii, pe curteni §i pe
castelan, boier polon, cu arma§ii sai. Svidrighelo insotit de
Cunos, dupA ce i§i facie planul, a§tepta in miezul turmei pe
du§rnani, cu acel paos 2 insu§it numai oamenilor marinimo§i,
iar Neago, Anca Si tofi casnicii tremurau la desnodarea acestei
tamplari. De§i invascut in port pastoresc, Svidrighelo, prin no-
blefa aerului sat', fu recunoscut de castelan, care spre mi-
rarea tuturor, de departe discalica, §1 urmat numai de un
singur paj regesc, apropiindu-sA de Svidrighelo, in pozifiune
umilita ingenuchia §i-i prezenta documentul prin care regere
Vladislav al in-lea, cu ocaziunea raposarii lui Cheistuta, rea-
§aza pe unchiul sau Svidrighelo mare duce al Litvaniei. VA-
zand atat de neaVeptat prefacuta soarta lui, principele Svi-
drighelo inAlta cu cuget recunoscator ochii sai catra cer §i
indata se plea spre a raclica dela pamant pe castelanul ce
a§tepta raspunsul domnitorului. Acesta in pufine cuvinte ii
espusa recuno§tinta sa catre rege §i Sofia, lud §tiinta despre
sofia §i fiii sai, ce-i lasase in Polonia §i acum viniau intru
intampinarea lui. Acel intaiu act datornic a lui Svidrighelo a
fost a da lui Neago, in fafa lumii, recunoscatoarea sa saru-
tare §i a imbrAto§A pe Anca, mantuitoarea viefii sale. Parca-
labul §i alti boieri moldoveni, ce insofiau pe Poloni, infAto-
§ara lui Svidrighelo urAri din partea lui Iliq VV. pentru
vrednica sa de mirare mantuire §i-1 rugara a trece in ca1A-
toria sa pe la Suceava. Principele Svidrighelo, dupA ce depusa
in bisericA mulfamirile sale, mai vizitA turma §i stana, uncle
in curs de §epte ani au petrecut zile atat de sbuciumate in

1 invecinata ; 2 repaus, lini§te.

 SVIDRIGHELO 65

miezul vietii pacinice la vedere. El lua cu sine spre suvenir

portul pdstoresc, ce i-au fost ca o pavazA aparAtoare, §1 au
cerut ca Anca, insotitd de muma sa, sA-i urmeze in Litvania,
spre a o a§eza in sinul familiei sale. Ilie§ VV. intampind pe
Svidrighelo in Suceava cu strdlucire, mai ales doamna, vary -sa,
n'au putut de agiuns admira soarta lui §i misterul in care au
putut fi ascunsa petrecerea sa din Moldova in curs de atata
ani. Dies VV. insd au ravarsat haruri domne§ti asupra lui
Neago §i a casei lui. Dupd o petrecere de trei zile la curte,
Svidrjghelo purcesa din Suceava, acompaniat de Dies vodd
pan la Hotin, unde it a§tepta o deputafiune de boieri litvani,
cu cari trecii pe la Cracovia, spre a in-fato§a lui Vladislav
omagiul ski. Pe drum insd se intalni cu sofia §i cu fiii sdi,
cari vineau intru intampinarea sa ; acestora li incredintd pe
Anca, marturisind-o de ingerul lui scutitor, a aria petrecere
in sinul familiei va statornici soarta lui, care in atatea ran-
duri i se ardtd schimbAtoare. Intrarea lui Svidrighelo in Vilna,
capitala tarii, fu uratd de tot poporul, ce abia ie§ind din pa-
ganitate §i plin Inca de pregiudefe, atribua unei minuni re-
venirea domnitorului ce-1 credea mort in Walla dela Braflay.
Nu mai putind impresiune facii lush' la curte §i in public in-
fato§area junei Anca, a &Aria dregeri pentru scaparea viefii
lui Svidrighelo se rdspandise intre popor. Asa jund, in port
frumos national romanesc, chiar ca o nimfd din anticitate,
stralucia cu grafii incantAtoare. Semanarea ei cu fiica lui Svi-
drighelo, manierele simple Si modeste, vio§ia spiritului, ce cu
inlesnire se rostia prin dialectul litvan, fermecau toate ini-
mile. Un nepot a lui Svidrighelo nu tarziu fu invins de un
amor infocat pentru pdstorita moldovand §i Svidrighelo cu
mangaiere vazit plinirea votului sau de a-§i recompensa pe
mantuitoarea viefii, §i prin legaturi sante a o statornici in
familie, ca un paladium ce-1 crezii trimis casei sale de pronie
Dupd ce se puse dara la cale interesele statului, Anca se
facit §i nepoata domnitorului .Litvaniei.
Descrierea acestei tampldri ni vedereazd ca dacd armele
Moldovei, in curs de patru veacuri, puteau sa apere tam de
G. Assad, Nuvele later lee. 6
66 0. ASACHI

giugul strain, fiicele ei, prin al for spirit §i grafii,. dese on

suSgiugau pe principii straini §i pe popoarele straine ; cad
precum Anca au fost cea intai din junele Campene, ce prin
dregeri minunate a soartei, dintr'un bordeiu s'au transmutat in
palaturile principilor Litvaniei, cu un veac mai in urma, Elena
fiica eroului nostru Stefan cel mare, a stralucit in Moscova
pe tronul cel puternic al farului Ivan al ni-lea.
ELENA MOLDOVEI
 ELENA MOLDOVEI.

Asta lard, azi incungiurata de proteguitoare monarhii si

de vecini pacinici, cari doresc linistea si fericirea ei,
era in vechime espusa la toate furtunile resbelelor
salbatice si la uneltirile politice. In pozitiunea ei geografica,
dintre Marea Neagra si muntii Carpafi, Moldova formeaza
un defile sau poarta, pe uncle Inca din epoha antica a impa-
ratului Persiei, Darie, necontenit treceau si retreceau popoa-
rele nordului si acele de amiazazi, cari din fire, ca polurile
opuse ale magnetului, se par menite purure a se raspinge.
esurile cele dispoete de zidiri marete si de monumente din
acel timp, vedereaza CA Moldo-Romanii le locuiau numai
provizoriu, si ca Willa si scaparea for erau munfii, !Ana in
anal 1350, pe cand incetand incurgerile barbarilor, dupa o
disfatii 1, Bogdan 1-iu, din dinastia Dragosizilor, au restatornicit
statul Moldovei. Dar nu tarziu au inceput desbinarile din
nauntru intre popoarele, ce abia se mantuise de dusmanii
din afara si rivalitatea intre Ungaria si Polonia din cari
fiecare pretinda a-5i insusi Moldova, spre a avea in puterea
sa asta trecatoare a gintelor inlesnia triumful Osmanilor,
cari, manati de fanatism religios 5i de bravura, revarsau
vincitoarele for Falange asupra Europei, Asiei si Africei, incat
1 lupta.
70 G. ASACHI

nici Bosforul, nici repegiunea Dunarii, nici barbatia Ro-

manilor n'au putut infrana cursul triumfator al Semilunii.
Eroismul cel vrednic de mirare al Moldovenilor, sub domnia
lui Stefan cel mare, au fost amahat subgiugarea 'Aril, dar
ist barbat, atat de bray cat Si politic, a cugetat prin o
alianta mai puternica a asigura dupa moarte soarta patriei sale.
in miezul acestor incungiurAri grele, cel intaiu, Stefan au
tintit ochii pintre negurile boreale, ce ascundeau un orizon
de unde menia sa rAsara luceafarul polar, care apoi, in
curs repede, _au agiuns la zenitul sau. De Polonia Si Rusia-
Mica despArtitA, in capatul nord-ost at Europei, se intindea
o tall nemArginita, cunoscuta de Elini si de Romani sub
nume de Iperborea. in veacul de mijloc, indelungat impre-
surata de oardele Tatarilor, iar in aces epohA scuturand
giugul lor, aceasta Para se forma intr'un stat statornic.
Contimpuran cu Stefan cel mare era Ivan al in-lea Vasilievici,
principe de geniu si de energie estraordinara, dela care se
poate numera organizarea regulatA, civilizarea si puterea
Rusiei. 1st principe, care la 22 ani se sul pe tronul Moscvei,
Inca la 12 ani se insoti cu Maria principesa de Tver, ce-i
nasal un fiu, numit Ivan cel june, care lnrauri in soarta
familiei lui Stefan. Prin un gerfiu intreprinzAtor, pritr politica
si prin armele sale, cele mai multe principate, in cari era
pe atuncia Rusia impartia, Ivan-le intruni intr'un stat inde-
pendent, numit marele principat de Moscva, si domni cu ash
lustru si fericire, incat Europa incepir a (anti ochii asupra
acestei tari, a aria existents pans atunce ii era abia cu-
noscutA. Prin asemene relafiuni cu streinii se confaptui civi-
lizarea si marirea acestui stat, pe cand imperiul Bizanfului
agiungea la agonia sa, prin corumperea moralului, negrijirea
disciplinei militare si prin mania disputelor teolpgice.
Constantin Paleologul, cel depe urma imparat al Romei
celei nouA (Constantinopol), ava. doi frati : Dimitfie si Toma,
can sub nume de Despofi domniau in Morea, si pe cand
era Constantinopol ameninfat de armele lui Mohamed al tr-lea,
acesti frati se luptau intre sine si prin asta inlesniau suru-
 ELENA MOLDOVEI 7r

parea imperiei Orientului. Spre a ca§tiga harul Sultanului,

inclata ce Constantinopoli fu luat la 1454 de Mahomed,
Dimitrie trimisa pe fiica-sa in seraiul lui, iar Toma, cu fe-
meia, copiii Si multi din compatriotii sai, se refugi in Italia, unde
Papa Pio at it -lea, din respect pentru o familie imperiala §i
din recuno§tinta pentru capul santylui apostol Andreiu, ce
Toma aduse in dar, dada istor disferati straluciti o bine-
voitoare ospitalitate in Roma. Acolo nu tarziu muri Toma §i
lass doi fii, cari insa se facura nevrednici binefacerilor Papei
Pavel al 11-lea, dar sora for Sofia, principesa de o nespusa fru-
museta. §i plina de spirit §i de talent, agiunsa a fi obiectul stimei
generale. Papa cauta un sot vrednic de dansa, §i fiindca el
se ocupa pe atuncea sa invite pe toti suveranii Europei asupra
lui Mahomed al It -lea, a caruitt putere ameninta pe Italia §i pe
Roma, unde imparatul acela trimesesa zicere : ca va nutri
pe armasariul sau in biserica santului Petru, Papa au giudecat
folositor a aplica asta insofire pentru plinirea planurilor
sale politice. Spre mirarea Europei, dupre sfatuirea cardina-
lului Vesarion 1, Papa arunca ochii sai asupra lui Ivan Vasi-
lievici. Vesarion de demult cuno§tea Moscva, ce era (Drell-
gionara. cu Grecia, §i chiar Roma o cuno§tea prin certele ei
cu cavalerii Teutoni §i Inca dela conciliul de Fiorenta 2, uncle
Isidor, mitropolitul Moscvei, au fort stralucit prin disputele
teologice. Papa creded ca prin Sofia, ce era crescuta in
sistemul acelui conciliu, i se va nemeri a indupleca pe Ivan
de a supune autoritatii sale pe biserica ortodoxa, §i tot
odata prin incuscrirea lui cu familia imperiala a Paleologilor
void a-i lingui ambitiunea §i a-i insufla zelul neaparat pentru
mantuirea Greciei de giugul lui Mahomed al n-lea. Indemnat de

1 Vesarion, arhiereu grec invatat din Constantlnopol, la caderea impe-

riei se refugi la Roma, unde faptui mult bine in favorul compatriotilor
digerati, §i dupA ce an imbrato§at catolicismul, se nevoia a Imbina bise-
rica rasaritului cu aces a apusului ; Papa it facia cardinal. Dupa moarte
i se Malta un monument in biserica santilor apostoli (Gx. A.).
2 La conciliul de Fiorenta intre Arhiereii ritului resaritean a apusului,
au a asistat §i mitropolitul Moldovei (GIL A).
'72 O. ASA CHI

asemene motive, cardinalul Vesarion a deputat la 1469

catra marele principe pe un Grec, anumit Gheorgios, cu o
scrisoare in care ii propunea insotirea cu Sofia, fiia despo-
tului de Morea, care au fost refuzat a se marita cu regele
Franfiei §i cu ducele de Milano, pentruca erau de alts cre-
dinta. Asta ambasada s'au primit de Ivan, de muma sa, de
cler §i de boierii magnati cu cea mai mare bucurie, ca o
menire a maririi religiunii ortodoxe Si a imperiului. Voind
a -se incredinta de persoana Sofiei, Ivan trimise la Roma pe
Frianfino, Venetian de nafiune §1 casnic credincios al sau,
care, dupa plinirea insarcinarii, se inturna plin de bine-
facerile Papei §1 a cardinalului Vesarion, aducand pe langa
epistoliile Papei §i portretul Sofiei. Ivan, incantat atat de
relafiunile politice, cat §i de frumusefile Sofiei, retrimisa la
Roma pe Frianfino cu o svita t -pompoasa, spre a face lo-
godna cu Sofia Si a o conduce la Moscva. Papa Sixtul at
iv lea, ce au urmat dupa Pavel al u-lea, cu solenitate au espus
in conclava cardinalilor motivul acestei ambasade §i dorinfa ce
aye& Ivan, principele Rusiei albe, de a se insofi cu Sofia.
De§1 unii din cardinali se indoiau despre ortodoxia lui Ivan,
Papa ii incredinta ca Ru§ii, ce se imparta§isa de conciliul de
Fiore*, au fost adoptat pe un mitropolit latin §i ca nici un
motiv nu se putea opune la insofirea Sofiei cu Ivan. Amba-
sadorii, introdu§i la Papa in 25 Mai, au prezentat lui Sixto
o epistolh a marelui principe, scrisa ruse§te ai avand un
sigil de our (hrisov), aducandu-i §i un prezent de 60 gibeline
(samururi). Epistola suns : gIvan, marele principe al Rusiei
albe, saluteaza pe Sixto, marele preot al Romei, §i-I roaga
a da credinta ambasadorilor sai». Papa, in raspunsul sau,
au umplut de laude conduita lui Ivan, care se tinea de con-
cilul de Fiorenfa §i nu primia patriarh din mana Turcilor ;
ce prin Insofirea sa cu o principesa crescuta in capitala re-
ligiunii apostolice, marturisia supunerea sa catra §eful bise-
ricii. Asia ceremonie se facit in fiinfa ambasadorilor de

I suits.
 ELENA MOLDOVEL 73

Neapoli, de Fiorenta, de Venetia, de Milano §i de Ferara.

La r-iu Iunie, Sofia fu logodita in catedrala santului Petru cu_
princepele de Moscva, reprezentat de Giovani Friantino. Car-
dinalii au incheet in 12 Iunie tratactia cu ambasadorii ru-
se§ti, cafi incredintara pe Papa de zelul monarhului lor
pentru reunirea ambelor biserici. Asta relatiune ,se afla
pastrata in analele Romei. Nu se §tie insa de au inteles bine
catolicii propunerile ambasadorilor, sau daca ace§tia, spre a
nimeri mai bine insarcinarea lor, n'au abuzat de increderea
domnului lor. Papa au dat Sofiei o zestre mare §i impreunA
cu dansa trimisa in Rusia pe delegatul sau Antonio §i pe
multi Romani insemnati. Sofia era cungiurata de o curte stra-
lucita §i acompaniata de multi Greci, cari doriau sa afle in
Rusia o a doua patrie. Ea agiunse pe la Liubec pe Mare la
Revel, in statul cavalerilor Teutoni ; nu tarziu veni acolo de
la Moscva un ambasador, spre a felicita pe Sofia in numele
lui Ivan, §i de aice cu svita stalucita sa o conduca in Rusia,
unde toate politiile, mai ales Pekov §i Novogrod, se intreceau
in demonstratiuni de bucurii. In toata calatoria aceasta, pentru
de a inalth puterea Papei, se ducea inaintea delegatului sau
crucea latina de argint, a§ezata in o sanie. Nedeprini la
asemene vedere, Ru§ii incepura a murmurs §i Filip, mi-
tropolitul Moscvei, zise lai Ivan : ode yeti da voie ca in Moscva,
catedra ortodoxiei, sa se poarte crucea inaintea episcopului
latin, in minutul cand el va intra prin o poarta, eu ce sunt
parintele tau, voiu ie§i prin cealaltA», incat, spre a intampina
nemultamirea publics, legatul au fost nevoit a ascunde crucea.
Principesa au intrat in Moscva la 12 Noemvrie, §i merse de-
adreptul la biserica. Dupa ce priimi binecuvantarea mitro-
politului, se duse la mama principelui, unde vazii pe sotul
ei viitor. Cununia Sofiei celei frumoase se facir cu mare
pompa in fiinta legatului Papei, a boierilor §i a strainilor
romani §i greci. Plini de binefacerile §i de onoarea marelui
principe, ambasadorii romani mai cerura ca Rusia sa adop-
teze clauzele (conditiunile) conciliului de Fiorenta, dupre giu-
uirea care Ivan va fi facut, poate in termeni echivoci, cand
'74 G. ASACHI

petia mana Sofiei ; insa indata ce o castiga, el n'au volt a

mai auzI despre acest object. Dupa o disputa teologica cu
clerul moscovit, ce n'au contenit in curs de trei luni, legatul
Papei, ce ar fi zis ca nu o poate continua, ca nu are cu sine
carfile trebuitoare, impreuna cu ambasadorii fralilor Sofiei, se
inturnA la Roma cu daruri stralucite.
Rezultatul cel mai insemnator al acestei maritari au fost a
se face Rusia mai cunoscutA in Europa, a calla suverani
onorau in Sofia o vita a anticei familii imperiale de Bizanf.
Atat Romanii cat si Grecii ce se asezara in Rusia conlucrara
catra civilizarea ei, prin introducerea limbii latine, ce era
domnitoare in diplomatica, si prin aces aria in ramul bi-
sericii. kcal caderea Constantinopolei si epoha renasterii li-
teraturii in Italia au fost si pentru Rusia folositoare in asta
privire, caci atunce numai prin desterarea oamenilor Invatati,
se puteau comunica ideile si stiinfele, ce astazi atat intre cele
folositoare eat si in cele vatamatoare, se raspandesc cu nes-
pusa repegiune prin tipar.
Tot in aces epoha s'au introdus in Moscva dregatoriile si
cerimoniile curia Bizantulul. Intre mai multi Greci refugifi
din Constantinopoli la 1485, s'au asezat aid si loan Paleo-
logul cu sotia sa Ralo. Sofia au chemat la sine si pe fr.*
ei, dara Emanuill, preferand curtea lui Mahomet al u-lea,
se ddse la Constantinopoli, unde petrecii zilele sale in miezul
avuliei si al binefacerilor Sultanului. lar Andreiu, ce mdritasa
pe fia sa cu principele Vasile de Vareia, se inturna la Roma,
unde oasele sale rapaosara pre lane acele ale parintelui sail.
Se vede ca acesta avii un motiv de nemultumire in contra
marelui principe, caci prin testamentul sau, nu lui Ivan, ce
regelui Spaniel, Ferdinand catolicul, si sofiei lui, Isabela, lasa
dreptul de mostenire la tronul Constantinopolei. Spre a ve-
dera alianta sa de familie cu imperatorii greci, Ivan adopta
sterna tor, compusa din dot vulfuri, ce se introdusa de im-
peratorul Constantin cel mare, cand pre langa Roma veche,
a caria sterna are un vultur, urzI imperia Romei noun la
Constantinopoli. Dupd ce Ivan reuni sub schiptrul sAu multe
 ELENA MOLDOVEI 75

principate, in cari era Rusia impArtitA, adopts titlul : «Marele

principe, din harul lui Dumnezeu suveran a toatei Rusieo.
Pe cand in asemene impregiurttri Rusia se inainta in civi-
lizatiune §i in putere, un tilt stat, ce nu avit mai putind in-
riurire asupra soartei Moldovei, se fad' insemnat despre
amiazdzi : Peninsula Crimea, din vechime numita Hersonesul
Tauric, a§ezata intre Marea Neagra.' §i Marea Azovd, iar mai
nainte de Scili locuitA §i pe rand supusd Persilor, republi-
cilor grece, regilor Bosforului, Romanilor, Sarmafilor, impe-
ratorilor greci, §i pe la incheierea veacului al xll-lea Geno-
vezilor, iar in al xm-lea Tatarilor. Genovezii aveau aicea co-
loniile for la Cafa §i la Soldaia, iar Venefienii la Tana, de unde
mai ales acei intai faceau mare comerf cu Moldova prin
porturile dela Cetatea-Albd §i dela Galati, intrefiind cu dansa
relafiuni politice. In aceastd epohd, Crimea fu guvernatA de
dinastia tatard a Ghereilor, intre cari cel mai faimos era sul:
tanul Mengli-Gherei, unul din cei mai buni domnitori. Dupd
multe patimiri politice, statornicindu-sa pe tron Gherei, prin
infelepciunea §i puterea sa atrase luarea aminte atat a ma-
relui principe, cat Si a lui Stefan cel Mare. Ivan 11 intrebuintd
spre a paraliza incurgerile tatare a oardei de aur, aria
Rusia fu tributard, iar Stefan spre langezirea puterii lui Ma-
hornet, ce ameninta farile romane. Asigurat de agiutorul lui
Mengli-Gherei, Ivan decise a se sustrage de giugul Tatarilor Si
a proclama independenfa Rusiei. In minutul cand Ahmed-
Han trimisd la Moscva pe ambasadorii sdi spre a cere tri-
butul obicinuit, marele principe, in loc de a se umili inaintea
lor §i a sdruta portretul lui Ahmed, ce se numia basni,
rupandu-I, it cAlcd in picioare Si ucise pe tofi ambasadorii,
afard de unul, zicandu-i : «Du-te, spune domnului tau cele ce
ai vAzut §i zi-i : ca de va mai turbura repausul meu, eu ii
pdstrez soarta ce pAtimi icoana §i ambasadorii sAio. In cruntul
resbel ce Oarda de aur deschisa asupra Rusiei, spre a yin-
dica 1 afrontul pAtit, Ivan, supranumit junele, fiul marelui prin-

1 rAsbuna.
76 G. ASACHI

cipe din intaia cununie, in fruntea armiei au combAtut cu

bravura pe Tatari, panA cand Acmad, inturnandu-sa cu mare
prad5, fu de Ivan masacrat noaptea in cortul sAu, §i prin
asta Rusia se martini de giugul Tatarilor, ce pretindeau ca
farii sa sarute scara §elii Hanului. Irish* Mengli-Gherei nu era
atat de ferice de a putea fi folositor Moldovei, precum era
planul lui Stefan, caci Crimeia fu in urm5 supusa de armele
otomane §i el insu§i prins fu condus la Constantinopoli,
unde Mahomed al n-lea it tracts cu mare onor §1-1 intAri de
han al Crimeii, sub suzeranitatea inaltei Porti.
Politicul §i pAtrunzAtoriul Ivan, vazand c5 prin sporul ar-
melor otomane, ii rAsAria un nou antagonist, de§i mai de-
partat decat oarda cea acuma sfArmata a Tatarilor, cauta
in depArtare aliali, spre a precumpani aces putere amenintatoare;
drept aceea incheie un tractat cu acei mai faimo§i domnitori
ai epohei : Matias Corvinus, regele Ungariei, §i Stefan ce1
Mare, domnitorul Si monarhul Moldovei.
Luceafarul lui Stefan strAlucia in lucoarea cea mai mare
Ounce, cand cuteza a radica arma asupra lui Mahomed al
n-lea vincitorul Imperiei orientului §i al Constantinopelui, §i prin
nenumarate triumfuri in§irA numele ski pre lane acele ale
mai faimo§ilor eroi. NeinspAimantat in miezul periculelor §i
in nenorociri, modest in triumfuri, ce le atribuia flumai lui
Dumnezeu, protectorul virtulii, prin geniul §i talentul estra-
ordinar de a urzi prin mijloace mici lucruri marl, Stefan,
precum au insuflat s,)aimA in du§mani, a§a au atras asu-
pra-§i admirarea Si respectul suveranilor §i a popoarelor. Pre
Tanga aceste, conform dogmelor religiunii, geniul estraordinar
al suveraniior Rusiei §i al Moldovei, cu asemanarea intere-
selor, toate conlucrau a statornici intre ambii o relafiune §i
o unire sincera §i ,kainicA. Mara` de incurgerea Turcilor, ce
se inaintau in Europa, Stefan avit motiv a se ingriji §i de
regele Cazimi?, care urmArind voliticii polone, cerca prin
tot modul a supune pe Moldova schiptrului sat'. Nu mai pupil
avea a se pAzi §i, de Mengli-Gherei, care devenit mit vasal al
sultanului, era nevoit a-i urma cu oastea sa tatarA. Din toate
 ELENA MOLDOVE1 77

acestea se incheia ea nime altul nu putea, in asemenea im-

pregiurdri, folosi mai bine pe Moldova, decat marele principe.
Pe tang. aceasta Stefan, ce se lupta cu atata ,eroism in contra
subgiugatorilor Constantinopolei §i preaputintei vecinilor sai,
avea Inca §i the drituri asupra-aliatitei cu ginerele Paleologilor,
cAci §i el au fost incuscrit la 1465 cu aces familie imperiald,
prin a doua cununie tu Eudoxia, fia impAratului Simeon.
Cele intai propuneri de alianla §i de incuscrire cu Ivan
se facura prin Mengli-Gherei, domnitorul Crimeii, care avea
mari indatoriri cAtra principele Moscvei, caci el, ce cu ane-
voie purta giugul suzeranitAtii, prevedea intr'insa viitoarea sa
pieire. Toate erau emu pregatite pentru aceasta legatura po-
liticA, ce avea a se intari prin insotirea junelui Ivan, fiul §i
mogenitorul marelui principe cu Elena, fia lui Stefan, cand
acesta vol mai nainte a se incredinta de insu§irile perso-
nale ale viitorului sau gmere.
In toate diregerile sale, atat publice cat §i private, Stefan
avea o mare evlavie §i incredere in agiutorul Proniei, de care
simtimant cerca sa se inktfle atat poporul, cat §i Oastea sa ;
asta evlavie §i incredere, de care marturi sunt cele 0
hiserici zidite de dansul §i clanuite, au avut o mare inriurire in
politica §i intreprinderile sale militare. Drept aceea mai nainte
de a,. da o hotdrire definitivA in acest interes maret, Stefan,
dupA ce prin rugi evlavioase au chemat agiutorul cerului, spre
a-i arata calea de a agiunge la acel scop, i s'au vederat ca
in o grota a munfilor petrece un sehastru, ce ar fi organ
nemerit al planului sAu. Acesta era Leon, om vechiu de ani
Si de cercare, care in junie fu osta§ §i sangele sau in multe
lupte au fost varsat pentru patrie. Urmand apoi unei che-
mari mai nalte, discinse spada §i lua crucea drept arms, cu
care invinse multe patimi §i strabatit multe tari. DupAce au
pelegrinat la Ierusalim, la Roma Si la Chiev, unde se stra-
muta atunce dela Constantinopoli libertatea cultului ortodox,
Leon, spre a se repoza de fortunile viefii, se retrasa intre
munfii patriei, prosforand 1 aice evlaviaa Domnului, iar inima
1 oferind, inchinAnd.
78 G. ASACHI

omenirii, Carla prin sfAtuiri infelepte i se filch binefAcator.

Prin aceste atrasa nu numai respectul tagmei monahice §i
a poporului, ce chiar §i a suveranului. Stefan vizita pe se-
hastru in adapostul cel sAlbatic, §i acolo, neavand alt mar-
tor decat ochiul lui Dumnezeu, ii descoperi planul Si se con-
sfatui in ce mod 1-ar fi putut plini. Intelegand gravitatea
cazului, dela care atarna nu numai soarta patriei, ci §i feri-
cirea casnica a familiei lui Stefan, Leon, ce era plin de ad-
mirare pentru eroul patriei, incuviintand mAsura cea infe-
leapta, pentru plinirea ei s'au propu pre sine, dace nu se
va fi aflat altul mai vrednic, laudabil fiind a se consfintl
pentru acela ce intru atata se ingrije§te de soarta patriei. Na
numai caracterul, ce §i cunoginta sa de limbile §i datinele
popoarelor ce vizitase, it faceau mai nemerit pentru asemene
intreprindere in o .epoha de turburAri, §i prin o f era depAr-
tata in care se purtau Tatarii cu toate cruziile lor. Infelegan-
du-se cu Stefan deplin intru insArcinarea sa, Leon, ce in anii
inaintati pAstra o constitufiune verde, se indruma pe la Ce-
tatea AlbA spre Chiev, pre calea ce-i era cunoscuta. De aice
monahii ii indreptarA spre cetatea Cafa in Taurida sau Cri-
mea, care prin o convenfiune cu Genovezii se facusa punctul
de corespondenfa diplo.maticA intre marele principe §i intre
Mengli-Gherei, §i de intr'unirea strainilor §i arti§tilor ce erau
chemafi la Moscva pentru intreprinderile cele marele, ce se
esecutau in toate ramurile, Si a .cArora §ef era Aristotele,
faimosul inginer venetian. In compania acestora cAlAtorind
pintre multe oarde de Tatari Si prin politiile Caal §i Rezan,
ce le erau supuse, Leon avit de agiuns ocaziune a auzi laudele
fiului lui Ivan, care dAnuit de bland*, se para. menit a
face sa uite Moscva asprimea parintelui sau. Asemine mAr-
turisiri ii incredintaTA §i in capitals despre insu§irile clirono-
muluil, pe care in mai multe randuri ii vAzu in monAstirea
inaltarii, unde vinia cu buna sa, Marta. Incat §1 din fizio-
nomia cea nobila, de§1 velata de un aer de melanholie, stra-
__
1 mogenitorului.
 ELENA MOLDOVEI 79

lucid. sufletul cel virtuos ce se vederit in toate dregerile sale.

Dup. ce au adunat deagiunse facturi 1 mArturisitoare caracte-
rului §i insu§imilor junelui Ivan, pentru a cdrora descoperire
depuse mulfemiri pe altarul unde principele se comunicasa,
Leon intreprinse calatoria sa spre patrie, calcand in calea cea
indelungatd pre care venise. Dorinfa de a aduce domnitorului
asemine placuta relafiune, grabia pasurile monahului. Mai
nainte de a agiunge la Cafa, petrecand noaptea in cortul unei
familii tatare, ce dAdu ospitalitate cuviosului bAtran, rasund
afard din cort un viers moldovan din cele melanholice, cari
atat de chiar 8 zugrAvesc starea patriei noastre I... Intru mi-
rarea sa el an dela bdtranul Tatar ch.' are un june sclav,
adus dela malurile Nistrului in incalcarea ce facuse Tatarii,
care insd lova de nostalgie 3 din zi in zi se pare pierind ; §i
ca neprevazand scaparea lui, bucuros 1 -ar retrimite, ca O. moard
in Para sa, de va puteh agiunge. Leon, ce era deprins a cu-
lege orice ocaziune de a fdpfui vreun bine, se insarcind cu
luarea acestui june, anumit Spena, de 16 ani, fiul unui boier
din -finutul Sorocii. Speranfa de a-§i, revedth pe parinfi §i
cuvintele de manghiere inseninard cugetul juneltki, a cdruia
indreptare sporia pe toatd ziva §i-1 faced mai puternic a
supurth osteneala calatoriei. Cu un vas negufitoresc genovez,
drumefii sosird la Chilia §i de acolo cu grabire la Suceava,
unde Stefan se inturnasd din cercetarea sa prin lard. Stiin-
fele ce i-au adus cuviosul Leon au umplut de manghiere pe
domnitor, §i de indata facii raspuns la propunerile marelui
principe, care dupre dating le adresa la muma sa, principesa
Marta. In vara viitoare au §i sosit la Suceava o ambasadd
stralucitd dela Moscva, in persoana boierului Mihail Pleceiev,
insarcinat a pefi pe principesa Elena pentru clironomul Ru-
siei. 0 svitA numeroasa de cdpitani §i curteni insofiau pe
acest diplomat, ce aduce dresuri ale marelui principe cAtra
marele Stefan, prin care se statorniciau condifiunile mariti-
1 fapte.
2 clar.
8 nostalgie, boala din dorul patriei (GH. A.).
80 G. ASACHI

§ului §i a atiantei intre Moscva §i Moldova, cari documente

in dreptate de Ivan s'au subscris. Pe langa aceste, ambasada
aduce daruri prefioase : o mantie de gibelina cu agrafe de
our pentru Stefan, iar pentru Elena diadem, colane §i bra-
tare cu.pietre prefioase, tot lucru venetian. Stefan conche-
mand adunarea boierilor din tail, spre a fi martora la
actul solenel at logodnei fiei sale, la asta ocaziune se in§ira
inaintea ochilor ambasadei tot nervul puterii Moldovei : par-
calabii, hatmanii de Suceava, de Chilia, de Hotin, vornicii de
Para de sus §i a cei de gios §i cu deputafi umplura toate in-
caperile capitalei ; iar pe malurile Sucevei se intinsa o tabara
a oastei alese, companionii §i organele triumfului lui Stefan.
Logodna intre Elena §i Ivan -cel June, reprezentat aice de
Pleceiev, se plini de mitropolit §i de inaltul cler dupa
oranduiala bisericii Si datina antics a fArii, care, disfigu-
rata, §i °yenta, au Minas astazi numai intre sateni. Dupa
serbarea bisericeasca, au urmat ceremonia civila la curte,
unde Elena fu urata de marea principesa de Moscva, apoi
se facura ospefuri, in cari domniau stralucirea §i voia buns,
acompaniata de cantari, ce amintiau .faptele eroice ale suve-
ranilor vechi ai Moscvei §i ai Moldovei ; §i altele se faces alu-
ziune la sporirea puterii ambelor staturi. prin asta indoita
legatura. Dupa aceea o§tenii ie§ind in camp din tabara, dis-
voltau ghihacia lor. Miliani nervo§i 1 ca in epoha cea veche se
luptau : in nemerirea la Pinta, calaretii in calarit §i harp.,
§i sun e mirarea oaspetilor, tunul, unealta cea de nou desco-
perita in arta resbelului, ce Inca nu era la Moscva cunoscuta,
varsa din gura infocata spaima §i surpare, acolo unde ne-
meria. Pe cand politesa §i esercifiile arma§ilor urmau cursul
]or, Doamna Maria, a tv-a sofie a lui Stefan, de§i mastiha
se ocupa cu duio§ie de mama despre fiastra ei, principesa
Elena, ce peste pufine zile avea a calatori, poate pe totdeauna,
in o tars atat de departata. Parintele ei ii facit parte de ave,

1 Soldati puternici.
2 manta vitrega.
 ELENA MOLDOVEL 81

rea ce i se cuvinia, intre care un amulet 1 lasat de sotia sa

Eudocsia, bizantina, o carte de rugaciuni, scrisa pe pergament
de mitropolitul Teoctist, odoare pretioase ; bratari, colane,
perle Si vesminte de stole imperiale, dupa costiumul doamne-
lor farii, precum §i o soma de bani de aur. lar cuscrului §i
ginerelui sau, arme pretioase de Flandra §i un ornic, pe atun-
cea foarte rar, §i care era fabricat cu aurul din mirrele bai-
lor Moldovei, precum §i un numar de monede cu efigia
(portretul) domnitorului. Atat ambasadorul Pleceiev, cat §i
toata svita sa, fura imparta§iti cu danuiri. Pe lane. aceste,
Stefan incredinfa pe fie-sa la trei boieri cu sojiile lor, spre a o
conduce Ora la Moscva, §i catra ace tia se adaugi §i junele
boier Spena, care -vindicandu-se in sanul familiei de patimi-
rile sclaviei sale intre Tatari, s'au ales a fi traducator al am-
basadei moldovene.
Duioasa §i dureroasa au fost despartirea familiei de Elena,
ce fu toamna anului 1482 §1 se fad.' in fiinta clerului, a adu-
narii boierilor Si a capiteniilor oastei. Stefan insa cu simti-
mant marinimos se mandria, crezand ca prin asta prosfora 2,
rascumpara mantuirea patriei. Calatoria mers'a prin Polonia ;
regele Cazimir nu numai dada o libera trecere prin statu-
rile sale, ce Inca, spre a marturisi considerafiunea sa pentru
ambii suverani, trimise pe un boier castelan intru intampi-
narea principesei Elena, cu prezente insemnatoare, precum §i
o gvardie ce au acompaniat-o pand la marginea tarii. Dupa o
indelungata calatorie in miezul toamnei, care in acele pArti era
in iarna prefacuta, Elena, intampinata de curtea stralucita a
sofului ei, cu svita sa, ajunse la Moscva §i trasa la monas-
tirea inaltarii, unde marele principe Ivan, cu sotia §i cu fiul
sau, o intampinara in apartamentele batranei principesa Marta,
muma sa, ce locuia in acea. monastire. Dupa ce se incheera
pregatirile cele pompoase ale cununiei, serbarea se facit in .6
Ianuarie 1483, cand dupa datina Elena au primit urarea tu-
1 Amulet, icoana ce se poarta la gat, feritoare de patimi §i de peri-
cule (GH. A.).
2 oferire.
G. A, sachi, Nuvele istqrice.
82 G. ASACHI

turor magnafilor tarii §i demonstrationi de bucurie din par-

tea poporului, ce admira in aces strains nu numai frumu-
seta , ce §i blandetile §i uprinta cu care vorbia limba ru-
siana, ca una ce cuno§tea §i cea sarbeasca. Dar soarta n'au
binecuvantat asta unire.
Sofia, sofa marelui principe, ii nascusa trei fete : Elena, Teo-
dosia §i a treia de asemene numita Elena ; insa ea doria foarte
§A aibe §i un fiu, §i impreuna cu soful ei se intrista foarte ca ce-
rul nu li da asemene mangaiere. Drept aceea principesa Meth
pe gios dese pelerinage la monastirea sfantei Treimi. lute°
zi, raporteaza anuscrisele i, santul Serghie i s'au aratai tiind
in brafe un prunc frumos §i apropiindu-se de Sofia i-1
arunca in sanul ei. Principesa se cuprinse dintai de spaima
la asta aratare minunata, insa cu adanc respect saruta re-
licviile (moa§tele) santului. Dupa noun luni au nascut un fiu,
ce se boteza cu nume de Vasile-Gavriil. Acest principe, suin-
du-sa apoi pe tron, istorisia ist evenemant mitropolitului Io-
safat. Sofia mai avea Inca patru fii : Iuri, Dimitrie, Simeon,
Andreiu, §i doua fiice : Teodosia §i Eudoxia.
De§i marele principe iubia cu deopotriva duio§ie pe copiii
din intaia §i a doua cununie, totu§i Sofia, cu o familie atat
de numeroasa, se ingrijia de soarta for §i urzi planul, insu§it
mastihilor 2, mai ales celor domnitoare, a deschide fiilor ei o
cale la tronul Moscvei. Asemene lucrare nu era o intreprin-
dere grea pentru o femeie de geniu, §i mai ales pentru o
Greaca, care in cercul familiei avea o inriurire nemarginita.
Mijloacele, ce au intrebuinfat intro aceasta, erau necunoscute,
dar rezultatul au vederat dregerile ei, pe cari mai multe
impregiurari le-au grabit. Vie* casnica §i armonia ce domnia
intre junii casatoriti era esemplara §i atrageau iubirea marelui
principe §i simpatia poporului, care impregiurare mai mult
contraria planurile cele secrete ale Sofiei, ce luara o direc-
thine mai deciziva, cand, pe la incheierea anului 1483, Elena
nascu un fiu, numit Dmitri. Ivan, spre a marturisi bucuria

1 analele ; 2 mamelor vitrege.

 ELENA MOLDOVEI 83

despre na§terea unui nepot, voi sä darueasca norei sale Elena

odoarele intaiei sale sotii ; afland insa ca Sofia le daruise
unei nepoate a sale Maria, Greaca, ce se marita cu Vasili,
principele de Vereia, Ivan se manie foarte §i intr'atata injura
pe Vasile, a el 'Asa domnia §i sa retrasa in Polonia. Asta in-
tamplare sport antipatia Sofiei catre fiastrul §i femeia sa Elena.
Pe cand armele §i politica marelui principe triumfau §i
supuneau domniei sale Cazanul §i republica Viatca, o ne-
fericire casnica au turburat bucuria acestor evenimente po-
litice. Vrednic mo0ean at marelui principe, Ivan ceI June,
adorat de parinte §i de popor, infocat model de bravura in
batalii §i fericire in traiul casnic, deodata se imbolnavi la
1490, simtind la picioare sagetaturi marl. Cu cateva luni mai
nainte, fill lui Ralo Paleologu, in calatoria ce facurrt la Ve-
netia, au fost condus cu dan0i cativa artisti, precum §i pe
un medic Meser Leon, Evreu de nafiune, care se insarcina a
vindeca pe bolnav, puind capul sau garant despre rezultat.
Ist doctor, mai sumef decat ghibaciu, aplica la picioarele pa-
timaplui ni§te vase de stecla cu apa fierbinte si ii dada o
bautura ; raul insa sporia, §i dupa indelungata suferinta, ju-
nele Ivan muri in varsta de 32 ani, obiectul durerii parintelui
sau §i at Elenei, care din prea timpuria moarte a sotului ei
fu mai mult espusa lovirilor soartei, ce prin asta tamplare
putea nimici planurile politice ale lui Stefan. Ivan intr'atata
s'au aprins de manie, ca osandi la moarte in piafa publics pe
medic, pe care it acuza de omoritor at fiiului sau. Asta cru-
zime au inspainiantat foarte pe straini, din cari multi s'au
departat dela Moscva, precum §i faimosul inginer Aristotele
umbla sa fuga, daca spre a-1 inipiedeca Ivan nu 1-ar fi
arestuit, imblanzindu-1 apoi prin multe moduri ca pe un om
de mare folos statului. Dupa trecerea durerii marelui prin-
cipe pentru o pierdere atat de simfitoare, incepa pre in-
cetul a se inpufina §i iubirea ce avusasa catra nora sa §i
catra nepotul sau, cand despre alts parte, du§maniile Sofiei
incenura mai chiar 1 a se desvali ; pentruca rivalitatea, ce ea
1 clar.
84 G. ASACHI

avea in contra lui Ivan cel June, o urmAria asupra fiului sau
Dmitri. Asta desbinare de§tepta o chestiune mare politica.
In timpurile vechi, mo§tenirea tronului trecea asupra fratilor
domnitorului, dar din veacul al xv-lea acest drit era pastrat
fiilor marelui principe: La moartea fiului lui Ivan, se facit
deci intrebare, deli are coroana sä fie a lui Dmitri, fiul prin-
cipelui raposat §i al Elenei de Moldova, sau a lui Vasile,
fiul Sofiei §i al marelui principe. Monarhul se afla in mare
invAluire, caci boierii nu erau de o opiniune ; unii se decla-
rasa pentru Elena §i pentru junele ei fiu, altii pentru Sofia
§i Vasile-Gavriil. Cei intai erau mai numero§i, in privirea iu-
birii ce natiunea avuse pentru maritimosul parinte a lui Dmitri,
§i pentruca curtea Elenii era cea mai mare parte compusa din
Ru§i, cand Sofia era incungiurata numai de Greci, ce erau foarte
neplacuti boierilor Moscvei. Partizanii Sofiei ziceau ca -un nepot
nu poate incalca dritul unui fiiu, §i mai ales de vita imparatilor
greci, iar partizanii Elenii subtineau Ca Dmitri fire§te au mo§-
tenit dreptul parintelui sau de a-i urma pe tron, mai ales fiind
nepotul unui erou ce i§i apara Cara Si cre§tinismul, prin care
mai mari drepturi avea decat un imparat ce §i-au pierdut
imperiul. Elena §i Sofia, ambe ambitioase §i ghibace, paziau
intre ele oarecare bunacuviinta, ce li ascundea bine du§mania
for reciproca. Pe cand urma asta nefericita desbinare, despre
care marinimoasa Elena §i fiul ei aveau Inuit a suferi, nu
tarziu s'au descoperit un complot, in care secretarul Stromirov
au induplecat pe junele Vasile a se cOngiura asupra parintelui
sau, ce hotari a numi de mo§tenitorul trtinului pe nepotul
sau, §i-i insufla planul, ca impreuna cu o ceata de juni con-
giurati, sa omoare pe Dmitri ; sa fuga la -cetatea Vologda §i sa
is de acolo visteria monarhului. Plin de o dreapta manic
asupra unui fiu, ce cuteza a se revolts in contra parintelui §i
suveranului sau, Ivan orandui arestarea tuturor -congiuratilor,
cari, dupa ce au marturisit crimenul 1 tor, s'au esecutat pe
malul Moscvei : Secretarul Stromilov §i Gucev, principii Pa-
lekti §i Scriabin s'au discapatinat 2, lui Iaropchin §i Poearco
1 crima ; 2 li s'a taiat capul.
 ELENA MOLDOVEI 85

s'au taiet mai intai picioarele §i manile, iar Vasile s'au arestat
in palatul sau. De asemene §i Sofia an cereat efectul urgiei
marelui principe, care incuno§tiintindu-sa ca la &Ansa vineau
§i ni§te farmecatori, orandui a-i ineca in raul Moscva; de
atunce Ivan n'au voit O. mai vada pe sotia sa, incredintan-
du-se ca ea avea scop a invenina §i pe nora sa Elena §i
pe Dmitri. Principile Patricheef, locofiitor, cu alti magnati ai
Moscvei, pretuind §i folosul din legatura Moscvei cu Moldova,
au d'onlucrat cu energie fati§ ca favoritori plini de zel pentru
nepotul lui Ivan Si ca dupnani declarafi ai Sofiei. Atunce
triumful Elenei de Moldova an fost deplin, pentruca marele
principe au prochiemat indata pe Dmitri de clironom §i-i a§eza
pe capu-i corona lui Monomah 1. In 4 Fevruarie 1498, suve-
ranul urmat fiind de toata curtea, de boieri §i de capeteniile
oastei, au condus pe junele Dmitri, de 15 ani, in biserica
Inaltarii, unde mitropolitul Simeon, cu alti cinci arhierei,
multi arhiniandriti §i egumeni au cantat rugaciunile santei
Vergure Maria Si a santului Petru Tavmatorgu, iara Elena
cu curtea sa asista in o tribuna aproape de altar. In rniezul
bisericii se inalta o estrada cu trei jalte, -until pentru marele
principe, iara cele doua pentru Dmitri §i mitropolit ; alaturea
pe o masa se afla corona §i manta lui Monomah. Dupa
Te-deum, Ivan §i mitropolitul §ezura, iar Dmitri statu pe
treapta estradei
«Sante parinte §i cap al bisericii ruse§ti, zise marele prin-
cipe, in timpurile cele mai vechi, monarhii, propasitorii mei,
lasau corona for la cel mai mare din fii ; credincios acei da-
tine, §i eu am fost binecuvantat pre fiul meu Ivan §i i-am
fost danuit marele principat al Moscvei, dar fiindca an pla-
cut la Totputernicul a mi-1 lua, eu binecuvintez in locul lui,
In vieata Inca fiind, pe fiiul sau §i nepotul meu Dmitri §i it

1 Monomah. Vladimir, supra- numit Monomah (ce se lupta om cu om),

s'au botezat cu nume de Vasile, s'au suit pe tronul Rusiei la 1113. Im-
paratul de Constantinopoli Alexe Comneno au trimis lut Monomah at
Rusiei coroana de aur, precum impAratul Paleologu trimise deasemine
o coroana lui Alexandru cel bun al Moldovei (GM. A.).
86 0. As Acat

declar mo§tedn dupA moartea mea, al tarilor Vladimir, Moscva

5i Novogrod ; drept care A/A rugAm, santule pArinte, a-i da
5i a voastra binecuvantare.y,
Dupa ce mitropolitul cell asupra Iui Dmitri rugAciunile cu-
venite, doi arhimandriti prezentarA mitropolitului manta lui
Monomah, pe care marele principe o puse pre umerile nepo-
tului sail ; dupA asta, primind corona din mana mitropoli-
tului, Ivan au pus-o pre capul lui Dmitri. In urma ceremoniei,
mitropolitul au urat pe bunul 5i pe nepotul sAu ; fiii monar-
hului au urmat acestui esemplu, de asemenea §i Elena, mama
Iui induio5ita, precum 5i curtenii moldoveni ; 5i Ivan zise ju-
nelui principe:
«Nepotule Dmitri, cu binezicerea mea if dau dreptul a-mi
urma in domnia marelui principat. PAstreazA pururea in
inima to teama lui Dumnezeu, fii virtuos, amic adevArului
5i protector cre5tinilor.,
Dmitri, cu corona in cap 5i cu manta tarilor in spate, in-
sotit de fiii monarhului (afarl de Vasile-Gavriil), de boierimea
5i de capeteniile oastei, an mers Ia catedrala santului Mihail
5i Ia biserica Bunei-Anghelii, Ia a cAreia u5A luri, fiiul Iui Ivan,
rAspandi asupra junelui o multime de monede de argint. Spre
semn de bucurie, Marele principe dAnui nepotului sAu o cruce
pretioasa, aninata pe o alisidd de aur, o cingatoare ferecati
cu pietre pretioase 5i o cutie de cornalinA a imperatorului
August. Tot in ziva ceea, Mamie principe trimise la Moldova
un ambasador cu inscrisul ski despre acest eveniment in-
semnAtor pentru ambele staturi.
In cursul acestor evenimente favoritoare, Moldova era din
nou espusd a fi prada ambifiunii lui loan Albreht al Polo-
niei. Ist rege an intrebttit asupra lui Stefan indoita arms : a
machiavelismulul Si a resbelului. Inca in primAvara anului 1497
fAcea mari pregatiri, sub cuvant ca. Turcii aveau sa incalce
Cara sa, 5i indemnA pe Stefan a uni cu armia sa 5i pe aces
moldovanA ; Stefan insA, pAtrunzand uneltirea, cu politica au
rAspuns : ca era gata a-i da agiutorul cerut, indatA ce Polonii,
dealungul Nistrului, vor agiunge aproape de gura DunArii, cad
 ELENA MOLDOVEI 81

pans atuncia, singur fiind, ar espune Ora sa la incalcarea

dusmanilor. Dar fiindca loan Albreht purcesa la inceputul lui
luni cu oastea sa, nu pe la Caminet Podolsci, ce spre Po-
cufia (Bucovina), Stefan au deputat pe logofatul Petru si pe
arhivistul statului, Isac, sa intrebe pe rege de ce nu s'au in-
drumat spre Cetatea Alba pe la Camenit, cad in aces direc-
fiune au pregatit proviant Si agiutorul giuruit? De vine insa
ca dusman asupra Moldovei, se va cal. Regele atunci, in loc
de raspuns, aresta pe ambasadori, in contra dritului gintelor,
si-i trimise in flare la Leopol. Polonii se indreptara deci re-
pede asupra Sucevei. Trei saptamani bateau cu artileria si
masinile for cetatea, care repara noaptea cele ce se surpau
ziva. Polonii aveau o armie de 80.000 ostasi cu o tabard de
30.000 care, dar Moldovenii prin harfe necontenite ii ade-
meniau mai in nauntrul Orli, si cuprinzand potecile ingreuiau
aprovizionarea armiei. Soldatii poloni, vazandu-sa inselati in
asteptarea giuruita ca Moldovenii vor fi aliatii lor, si sufe-
rind lipsa de proviziuni, incepura a se discuragia, si in su-
perstifiune, crezura o ramenire (?) cand o cereadit de 2.000 boi,
ce li vines din Polonia, de o furtuna cumplita si de fulgere
parte s'au ucis, parte s'au imprastiet prin sesurile Moldovei,
si cand armasariul cel alb al regelui se ineca in un paraut
neinsemnator. In asta pozifiune critics, sosira din Ungaria
ambasadori, spre a mijloci o impacare intre partite luptatoare ;
neputandu-sa insa invol in condifiunile 06 si regele loan
Albreht patimind de friguri, s'au incheiet o armistare, dupa
care Polonii incepura la 19 Octomvrie retragerea for ; insa nu
pe drumul de etap, pe unde venise, si precum era, zic, in aces
armistare, ci Poloniii apucara o alts cale, unde credeau sa
afle mai multa proviziune. Cu toata disfatuirea lui Stefan a
nu calca conditiunile, Polonii se inaintau prin munfi si poteci
pe la codrul Colman. Centrul armiei, in care se afla si svita
regelui, sosind in codru, unde erau drumurile baricadate,
s'au atacat deodata de locuitorii mosneni, cand nu tarziu
sosi si armia moldovana si indesui pe Poloni in miezul ta-
berii for de ma, cu cari ei s'au fost incins in o poiana. mare,
88 G. ASACHI

Aice ostenifi, infomatati §i incetati, zice istoriograful polon,

ostaii urlau, altii de spaima lui Stefan giuruiau, de vor scapa,
a se vor calugAri, altii ca vor peregrina la Censtohov, unde
se afla icoana facatoare de minuni a santei vergure, altii,
Inca mai inspaimantati, giurau CA vor peregrina pans la Ieru-
salim ! Toate aceste §i mai ales gvardia regelui, ce sosi, des-
chisa- un drum regelui, care fugind, scapa de prinsoare. In tre-
cerea Prutului pe la Cernauti, Polonii au fost nevoiti a se
bate cu insu§i Stefan, care cu toate ca pAtimia de podagrA, ii
a§tei3ta impreunA cu o ceata de 2.000 Tatari. Spaima despre
Stefan era ass de mare, incat in Polouia toll se pregatiau de
fuga. In urma sosind un agiutoriu din Litva, care favors retra-
gerea Polonilor peste Nistru, Moldovenii cuprinserA cateva ce-
tap polone, iar Tatarii pradau Si duceau in sclavie foarte multi
locuitori, din can un numar mare de Moldoveni, imbracati in
sfraile Polonilor uci§i, au scApat din mana Tatarilor. and s'au
reveduit restul oastei polone, s'au aflat ca o mare parte de no-
bili pierisa *i mai multi ramasera prin§i in Moldova. Plin de
urgie asupra Polonilor, cari prin calcare de giuramant Si de
dreptul gintelor au fost planuit pieirea Moldovei, Stefan decise
a li insufla o spaima trainica §i a rasa neamului viitor un mo-
nument al unei drepte pedepse. Romanii vechi, spre a oveli
§i a afronta pe du§manii ce-i prindeau intr'un resbel nedrept,
ii faceau sä treaca sub giugul numit Ftircile Caudine 1; Stefan
insA intrebui giugul moldovan spre folosul tariff. Codrii in
resbel erau taria §i adapostul locuitorilor, drept care in partea
tarii unde pe atuncea lipsiau au ales campii intinse, in cari
arma§ii sAi adunarA mare numar de plugari §i pe toll prin§ii
poloni, panA la 20.000, cari ingiugafi au arat acele ogoare,

1 Furcile Caudine. La 321 inainte de Hs., in resbelul nedrept cu Sam-

nitii, Romanii au strabutut prin o strimtoare, fart a -si asigura aces tre-
catoare. Samnitii o cuprinserA, §i prinzand pe soldatil romani, ii nevoira
a capitula ; §i depuind armele, spre mai mare afront, 1-au trecut pe sub
un giug, fAcut din trei land, in care trecere erau nevoiti all pleca capul.
De atuncea Romanii fAceau de asemene cu dqmanii pre cari-1 despre-
tuiau (OH. A.).
 ELENA MOLDOVEI 89

le-au semanat cu ghinda §i le-au grapat. Iar dupa incheierea

lucrului, pe aratori i-au impartit prin cetatii §i targuri, unde
multi dintre ei s'au impamantenit, iar Mill rescumparandu-se,
s'au intors la tam lor.
Ambasadorul Rusiei au sosit in Moldova primavara anului
1499, §i pre langa Itiinta despre coronarea nepotului lui Stefan,
I-ali adus §i scrisori dela marele principe, prin care It indemna
a deschide un resbel asupra Poloniei, ce §i de catra Ru§i de
°data avet sa fie atacata. Actul incoronarii lui Dmitri au pa-
truns pe Stefan de mare bucurie, ca un eveniment ce im-
plinia scopul sau politic §i pentru a caruia mulfemire se fa-
cull rugi pe la cele 40 de biserici ale sale. Ce se atinge de
intreprinderea asupra Poloniei, Stefan au amanat-o, caci in acest
an regeld Joan Albreht iau fost dat o mare satisfacere, desch-
patinand, dupa cererea sa in fiinfa ambasadorului:Moldovei,
pe pretendentul Petru Aron, care dupa invingerea sa dela Dol-
je§ti la 1458, refugit trait in Polonia. Mai nainte de a pur-
cede ambasadorul, pfin de onor §i de daruri, Stefan ii zise ca
voia sa-i arate ca nu se ocupa numai de resbel, precum suns
lumea, ce §i de lucrarea pamantului, despre a aria spore
voind a-i da o pruba, au indemnat pe ambasador sa-I acompa-
nieze la tart, unde-i arata acele tinere plante de stejar, rasarite
pe ogoare din sudoarea §i sangele polon, de unde acele pa-
duri pans .astazi poarta nume de Dumbrava ro§ie. Vorbind
apoi despre norocul ce avet marele principe in cursul domniei
sale, prin care au triumfat asupra du§manilor sai dela Siberia
pant la Livonia, Stefan zice ambasadorului : «Cuscrul meu
este un oin estraordinariu, cu lini§te retras in curtea sa se des-
ftiteaza, doarme in pace §i triumfeazd asupra du§manilor sai,
cand eu necontenit fiind calare §i tot in lupte, abia pot apart
Para mea.»
Dar pe cand Stefan se deda la cea mai vie bucurie
despre nemerirea alianfei politice §i acei de familie cu un
suveran atat de puternic, fortuna oarb5, sau §i nefericirea
ommeisci arata nu tarziu o mare nestatornicie. Cu toate
demonstrafiunile de arnor pirintesc pentru Dmitri, Ivan
90 G, ASACHI

nu putea tAgadui nelini§tea cea crudA care turbura sufletul

sau, incat prietenii Elenei, ce au host intArtat urgia ma-
relui principe asupra Sofiei §i asupra, lui Vasili, nu cute-
zau Area mult a se bucura de triumful lor, de teama vre-
unei prefaceri. Ivan, de§L nu iubia, insa respects pe sotia
sa, ca pe o vita strAlucita a impAratilor greci §i in supersti-
tiune atribuia nemerirea intreprindelor sale /a, ateaua cea fe-
rice a Sofiei §i la sfAtuirile ei. Asta principeak avea Inca
la curte prieteni ; despre altA parte Vasili, a caruia na§tere
sa pares o minune, putea fi iertat de crimenul 1 shk, in pri-
virea neexperientii juniei sale, cari argumente Sofia cea agerA
§i fina cant& a le dumesnici §i a le intemeia in publics Un
an trecuse §i Rusia incepusa a se deprinde de a vede pe
viitorul suveran in persoana junelui Dmitri, fiu amabil §i vir-
tuos al unui principe strAlucit prin curajul sau marinimos §i
nepot a doi monarhi marl : Ivan §i Stefan cel mare ; insa nu
tarziu s'au insemnat ea Ivan n'au coronat pe ist principe june,
decat ca pe o victims (jertva) mortii consfinlita. Istoriografii
Rusiei nu dau o lAmurire despre toate impregiurArile acestei
prefaceri repede §1 se marginesc a zice a dui:4 o din nou
cercetare a parii ce se facusa asupra sofiei sale Sofia, Ivan
inturnA ei §i fiului ei duio§ia sa de mai nainte §i adaog ca
incredintandu-sa de uneltirile prietinilor Elenei de Moldova,
au hotArit aspru a-i pedepsi, incat cei intai boieri ai tArii :
principele Ivan Patrichiev, fiii sal, principele Riapolovschi s'au
osandit la moarte §i furA descApAtinati pe malul Moscvei,
de§i Patrichiev era din familia suveranului §i in curs de 32
ani cu credinfa servisA pe monarhul sau. Ivan credea ca or-
bill de priinfa ce caracterul cel nobil al Elenei le-au insuflat,
ace§tia ar fi calumniat (clevetit) pre' Sofia §i pre fiul ei. Ade-
vArul chiar 2 nu se cuno§tea, iar vederat este ca Ivan fu ade-
menit de una sau de altA parte, soartA vrednicA de tanguire
a principilor, a carora lesne incredere aduce deseori pier-
derea de onor sau de vieata a nevinovatilor ; de asemine s'au

1 crima; 2 clar.
 ELENA MOLDOVEI 91

arestat mai multi din partizanii Elenei. DupA §ese saptamani,

Ivan au numit pe Vasili suveran §i mare principe de No-
vogrod §i de Pscov. Dar de§i in toate zilele arata mai multA
racealA pentru norA-sa §i nepotul sAu, totu§i nu cuteza a des-
pole pe ist din urma de rangul cel Inalt cu care 1-au fost in-
vAscut in un mod atat de solenel in fafa Rusiei intregi. Dmitri
pAstra Inca titlurile sale, dar curtezanii incepura a se depArta
de Elena, spre a se apropia de Sofia §i de Vasili. Este de
luat aminte a dupA ce Ivan au statornicit unitatea monar-
hicA in Rusia, oare putea el, dupA moartea sa, sA o lase iar
in prada unui resbel civil, ce neapArat s'ar fi nascut intre fiul
§i nepotul sat' ? Sofia cea fins §i neobosita oare putea ea sA
ratnae impAcatA, mai nainte de a rap] sciptrul din mana lui
Dmitri ? Incat toate preziceau neintarzieta cAdere a acestui din
urmA. Din mai multe pArfi §i mai cu samA o deputafiune dela
Pscov s'au tanguit despre asta !noire §i s'au rugat ca Dmitri,
clironom legiuit in insu§ime de principele for sA se a§eze intre
el, t Oare nu am voie a drege dupa placul meu cu fiiul §i cu
nepotul meu ? respunsA marele principe manios ; Rusia voiu
da-o cui imi va places, deaceea oranduesc sA va supuneti
lui Vasilb). DupA aceste au arestat pe deputafi.
Asta au fost epoha cea mai dureroasa pentru marele prin-
cipe; cu toate aceste planurile asupra Poloniei se puneau in
lucrare. 0 armie de 90.000 Tatari, comandafi de fiiul lui
Mengli-Gherei, prAda §i starpia parfile dela Lute §1 dela
eopol. Stefan se folosia de asta ocaziune, spre a supune
domniei sale politiile 1 Colomea, Haliciu, Sneatin §i Crasna
pe Nistru, fAcand prin asta o diversiune favoritoare poli-
ticei marelui principe, de§i asemene nu era scopul sAu ; caci
motivele de nemulfumire 1-au fost rAcit asupra sa. Lui nu
era necunoscut ca aproape de trii ani, de cand principesa
Elena, fiica sa, vAduva lui Ivan Ivanovici, traia la curtea
Moscvei cu fiul ei Dimitrie, ca la un loc de esil (surgun),
parasita de prietenii ei, to fiecare minut ametiinfatA de urgia

1 oraple.
92 0. ASACHI

marelui principe §i de ura Sofiei. Atuncea on ca s'au des-

coperit niscaiva noua intrigi tintitoare a restatornici creditul
ei, sau ca oarecari cuvinte ambitioase scapate din gura Elenei
ar fi suparat pe socrul ei, on ca calomnia (clevetirea) va fi
infato§at pe nora sa, ca o incungiurare primejdioasa ; caci
Ivan deodata, invitat de Sofia, se aprinsa de urgie asupra
Elenei §i asupra lui Dimitrie, orandui a se arestui ambii in
apartamentele for Si opri pe nepotul sau a se intitula in
viitor mare principe §i a se aminti numele sau prin biserici,
§i doua zile &pa aceea proclama pe fiul sau Vasile monarh
§1 clironom la tronul tuturor Rusiilor. Giudecandu-se chiar,
ca s'ar fi urzit comploturi, cu greu era a cred ca Dimitrie,
ce avea abia optsprezece ani, sa fi fost parta§ la aceste ;
deaceea toata natiunea au simfit pentru dansul cea mai
vie parere de rau. Cu toate aceste nici clerul, nici magnafii
nu puteau descuviinfa decretul unui autocrat intartat ; dar
prin ist eveniment Rusia pierdil pe totdeauna prietenia lui
Stefan cel Mare. Din cei putini credincio§i rama§i Elenei,
urmand unui aspru ordin, nimeni nu cuteza, dar nici putea
sa duca §tiinta in Moldova despre soarta ei ; junele Spena
numai avit ist curaj cu primejdia viefii sale. Facandusa
bolnav §i mort, pe cand casnicii lui ingropau un sicriu de§art,
Spena, in costium tatarasc in§irat in svita arnbasadorului lui
Mengli-Gherei, petrecea calea cunoscuta a Cafei, de uncle
teafar agiunse la Cetatea Alba. Cu cre§tina marinimie auz
deodata Stefan istorisirea amanunta a acestui eveniment tragic
ce au nimicit un plan maret dela care atarna trainicia in-
dependentei Moldovei §i statornicia dinastiei Dragosizilor pe
tronul stramo§esc ; incaruntit in resbeluri, ist erou au fost
mai in urma a§a de viu atins de nenorocirea de care s'au
asuprit fiica §i nepotul sau, ca toate mijlocirile inteleptului
Mengeli-Gherei erau zadarnice de a-i putea astampara ura de
care s'au aprins in contra marelui principe. Dar Ivan fu sta-
tornic in implinirea voinfei sale §i prea mandru de a putea
suferi niscai observafiuni. Raspunse hanului de Crimea, carele
voia s tie de ce s'au lipsit Dmitrie de clironomia Orin-
 ELENA MOLDOVEI 93

teasca : «Bunatatea mea au inaltat pre nepotul meu la rangul

cel mai inalt, urgia mea 1-a descins de acolo, pentruca el se
congiurasa cu muma sa spre a ma injura. Binefacerile se fac
acelor ce ne iubesc, oare cuvini-sa a urma de asemene cu
acei ce ne infrunta ?»
Elena, cuprinsa de adanca_clurere, muri in lanuarie anul
1505, iar fiul ei cel neferice, nu de mult clironom al monarhiei
rusiene, s'au pazit ca un criminal al statului §i atat de strans,
Ca afara de cativa casnici §i privighitori, nime n'avea voie
de a-1 vedea.
Cu toate aceste desbinarea intre Stefan §i intre mareje
principe n'au avut urmari politice importante, afara numai
ca cel intaiu au fost arestat in Moldova pe ambasadorii Rusiei
§i pe cativa arti§ti Italieni, ce treceau dela Roma la Moscva,
insa pe cari mai in urma i-au lasat, dupa mijlocirea ce din
partea lui Ivan IL fad' Mengli-Gherei. Alexandru, regele Po-
loniei, ginerele lui Ivan, de asemine desbinat de el, in zadar
indemna pe Stefan sa declare Rusiei resbel §i sa se proclame
aliat al Poloniei. Stefan statornic au refuzat aceasta pans la
moartea sa, dar nici au voit sa-§i retraga oastea sa din
politiile ce le ocupase in Polonia. Prin asemene conduits
au vederat Stefan o marinimie vrednica de un erou cre§tin,
o adanca patrundere a geniului, Bare, inaintea mortii sale
la 1504, i-au dictat testamentul sau politic, menit a 'Astra
patria pans la o epoha mai ferice.
In ist stralucit epizod al istoriei noastre, vedem ca Elena
cea marinimoasa fu consfiintita de parintele ei ca un olcr-
caust politic. Ea cu dreptul merits tauda geniului Si a energiei
disvalite in curs de multi ani in contra rivalei sale Safia,
intru apararea dreptului dinastiei suverane §i a dignitalii
cuvenite unui parinte, pre care §i in vie* §i dupa aceea
lumea 1-au numit cel Mare.

Notd. Evenimentele aice descrise sunt in parte scoase din istoriile

Moldovei, ale Rusiei §i ale Poloniel (Gil. A.).
VALEA ALBA
 VALEA ALBA.

Moldova, deli este despArtitA prin deserturi termurale

si prin Marea Neagra de Crimeia, totusi in vechime
avea cu aced tall relatiuni politice si comerciale, incat
mai nainte de a agiunge la sugetul 1 istoriei propuse, credem
de folos a da despre aces peninsula clasica oarecari notiuni.
Dupa ce se stanse virtutea si bArbatia antics a Romani lor,
prin care ei subgiugasera cea mai mare parte a lumii cunos-
cute, urma epoha cea plind de turburAri si de anarhie, incat
usor au fost barbarilor, venni dela nordul Europei si al Asiei,
cautand clime mai blande si locuri mai indemanatice de locuit,
a pune sub jug popoarele cele desnervate si ovelite, a des-
fiinta asezamintele cele politice, a stange lumina stiintelor, a
surpa industria si altele, ce erau productul a multor secule,
si a intinde preste lumea civilizata .un vat de intuneric. Din
sanul acestui haos, in care popoarele petreceau mai mult o
vieata hoteasca, rasari un nou ordin de lucruri in Europa si
in provinciile invecinate. Pe ruinele Romei eroice, se inalta,
sub Papa, Roma cea santa spre triumful lui Hs., iar Bizantul,
ce se anevoia a, purta titlul de Roma noun, cuprins de vitii
politice si de orbiri fanatice, se facii triumful lui Mahomed.
1 subiectul.
G. Asachi, Nuvele istorice. 7
98 G. ASACH1

Atunce, pela inceputul veacului al xin-lea, se urzi la marginea

rasariteana a-Europei cloud stdturi de vita romans ; unul in
Dacia, al Moldo-Romanilor, Si altul in Hersonesul Tauric sau
Crimeia, statul Genovezilor. Trecand acum preste istoria
patriei noastre, vom aminti de Crimeia §i de colonia Ge-
novezilor.
Aruncand o cautatura pe harta Crimeii, asta Para n in-
fato§eaza ca un patrat, ce se pare aninat in Marea Neagra
la capatul ei nordic prin istmul sau stramtoarea din vechime
numita Tafros, iara de Ru§i Perecop, ce are tot o insemnare,
adica raps, ce era peninsulei ale aparare, fiind acesta sin-
gurul punct pe unde ea poate fi calcata depe uscat. Lun-
gimea tarii dela raatrit spre apus este de 66 ore ; iar la-
timea dela amiazi spre nord de 40 ore sau mile de Moldova.
Din partea rasariteana a peninsulei este Marea Azova, sau
unghiul rasaritean, care este ca un adaos catra forma patrata a
Crimeii, unde se formeaza o alta peninsula, ce era odinioara
despartita de Crimea prin un val §i o rapa aparafa de un
mur §i de turnuri ; acolo static regia Bosforului, pe care
Mitra-dates a stralucit-o §i a careia capitala era Panticapea.
Precum partea apusana pe la Eupatoria este plina de stepuri,
de lacuri sarate §i de raurele, ce sunt mai des saci, a§a
partea de amiazi a peninsulei este manoasa, plina de su-
venire istorice. Langa golful Ctenus, modernii au zidit Se-
vastopolul, aproape de aice anticul Hersones, capul Partenium,
faimos dupre tradifiuni, §i unde se intindeau coloniile mile-
ziene, asiatice, §i in urma cele genoveze.
Partea dinauntru a Crimeii nu-i alta decat un §es intins ;
ochiul nu Oa, spre a se repoza, decat ni§te innaltaturi pi-
ramidale, unde dorm ingropate semintiile vechilor locuitori ;
aceste movili se numesc «tumuli», iar de Tatari se zic «curgani»,
in a carora san deseori se afla sarcofage cu obiecte pretioase
de arte, depuse langa ingropafii eroi sau regi. Spre amiazi
pamantul se radica §i la farm formeaza o culme de munti,
din care cel mai mare este acel numit Trapez, inalt 4700
palme ; marmura §i iaspul, cu coloane bazaltice, formeaza
 VAI,EA ALBA 99

grote ca aceea a lui Fingal din Scotia. Vegetatiunea de aicea

a olivului, figului si a altor poame sa aseamana cu aceea a
Greciei si a Italiei.
TAURIDA SAU CRIMEEA. Istoria antics a acestei peninsule
se ascunde in Aral de mitdlogier
care din evenimentele aice tamplate au tesut episoade fa-
buloase si poetice. Aid Efigenia, fiica lui Agamemnon, fu
ad usa de Diana si mantuita de sacrificiul la care o condam-
nase oracolul ; aice ea recunoscuse pe fratele ei Oreste,
aruncat de furtuna, cand era sa-1 sacrifice in templul Dian Vii,
.
despre care evenimente aminteaza tradifiunile locale si ruinele,
iara mai ales tragedia lui Euripide intitulata : Ifigenia in
Taurida. Aice se afla velerul de aur (pielea cu land de aur),
pentru cari se intreprinsesa faimoasa si eroica espedifiune,
numitd a Argonautilor ; asemene in adaposturile misterioase
ale Tauridei dreged. Medea farmecele ei, incat faima acestor
locuri, impland lumea de fioroase istorisiri, impusesera marii
ce le congiurau numele de neospitaliera ; pans cand Grecii,
cercetand si cunoscand in urma mai de aproape ca erau
jari manoase si placute, au schimbat numele marii Pontul
Euxin, adica mare ospitaliera.
Atuncea pe la 400 ani inaintea lui Hs., mai multe puncturi
ale Crime') s'au colonizat de Greci, despre a cdrora gultura
s'au pastrat Inca monumente. In decursul secolelor, Crimea
fu parte a imperiului lui Mitra-dates si apoi a Romanilor.
Dupd decaderea acestora, mai multe ginte scitice isi disputau
domnia asupra peninsulei, pans cand dupa Cingis-Han, la
anul 1240, Batus-Han an reunit-o cu imperiul Capceac si au
asezat resedinta sa in politia azi numita Eschi-Crim, adica
Crimul cel mic.
Republicile italiene Venetia si Genova, ce erau pe atuncea
cele intai puteri maritime si comerciale, incepuse Inca dela
1100 dup. Hs. a avea relafiuni cu popoarele depe tarmul
Marii Negre ; unde, pe la deosebite punturi dela gura Du-
narii, ale Nistrului, ale Niprului, pans la Marea Azov, inte-
100 G. ASACHI

tneiard multe asezaminte comerciale si colonii. Din aces epohd

dupd o intrerumpere de 800 ani, dateaza reinoirea contactului
Romani lor cu Italienii, nu pe uscat, pe calea de unde veni-
sera ei dela Roma ; pentrucd comunicatiunea for deadreptul
fu intreruptd de catrd Slavi si Huni, carii la emigrarea po-
poarelor in secolul al iv-lea s'au asezat intre Dacia si intre
Italia. Moldo-Romanii, cari posedau gura Dundrii si fArmul
MArii Negre pana la gura Nistrului, ca si locuitorii Crimeii,
primird pe larmurile for colonii genoveze cu contuarele for
comerciale, la Chilia, Cetatea Alba, pand si la Hotin. Mai ales
ca plutirea tarmurald pe Marea Neagrd era si mai nainte
practicatd de BarlAdeni, a cArora putere se intinsase pand
la gura Niprului, unde supusAse renumita politie Olesie, mit
Cherson, Cara de comer, si depozitul marfurilor grecesti des-
tinate pentru Chiev.
Dar Genovezii mai cu seams au tintit luarea for aminte
asupra Crimeii, unde manufacturile for be preschimbau cu
grane, sare, pelcele 1 st yin, pe cari in calitate aleasd be pro-
duces peninsula aceea. Drept aceasta, spre a se putea mai
bine ingriji de interesele for si a esploata productele Crimeii,
Genovezii au plAnuit a face pe tarmul dela amiazdzi o colonie,
pentru care prin prezenturi insemnAtoare au cdpatat dela hanul
tatar invoirea de a aseza contuare de corned, si la 1420,
sub conducerea patriciului 2 Doria, colonii numeroa%e au des-
calecat acolo, unde in timpul antic era politia Teodosia, care
astAzi se numeste Cafa. -Aice, ca odinioard Fenicenii sub
conducerea Didonei, care prin asemenea strategema fondard
faimoasa Cartago, ce se facuse rivala Romei, Genovezii ase-
zard micile for contoare neguidtoresti ; apoi neintarziet le-au
cungiurat cu o tarie, sub cuvant a asigura pretioasele for pro-
ducte in contra atacului sdlbaticilor hofi din impregiurime, si
ass adaogand pe Incet un val land altul, o -Mile, un turn,
pe langd celelalte, Cafa se prefAcit intr'o cetate puternicd, cu
un port ce puff' cuprinde o flotd de galere. Atuncea recu-
1 piei.
2 patricianului, nobilului.
 VALEA ALBA 101

noscand inselaciunea, Tatarii amenintau pe Genovezi, dar

acestia din cetatea lor rddeau de neputinta hanului. Peste 20
ani dela colonizatiunea ei, Cafa se fAcit o tars comerciala in-
iloritd, incat ea putit trimite 20 galere inarmate, spre a .agiu-
lora pe crestinii dela Tir, cari erau impresurati de Saraceni.
Mara de Cafa, Genovezii intemeesera.' mai multe colonii in
Crimeia, intre altel; la Solda, cu un turn foarte inalt, de uncle
puteau observa miscarile dusmanilor. Astazi incd se vdd mine
marete ale Genovezilor langd Sevastopol, precum Balaclava,
Panticapea si altele in insula Tamas.
Genova, inmandritA cA au castigat ass pozitiune, care o fdcea.
domnitoare Marii Negre ti-i asigura monopolul comertului cu
Constantinopoli si cu Asia, s'au ingrijit de administratiunea
acestei colonii. In tot anul trimeted la Cafa un consul sau
guvernator, ales dintre cele intai familii patriciene ale Ge-
novei. Guvernul se deosebia nu numai prin legiuiri intelepte,
ce mai ales prin aplicatiunea lor cu sfintenie, prin paza si prin
domnirea dreptItii ; incat nu numai suditii1 Genovezi erau intru
toate aparati, ci si popoarele tatare de primpregiur, incredin-
landu-se de puterea si de dreptatea guvernului, deseori i se
adresau si urmau dupd rezoluliunea sa. Venetienii, rivali puter-
nici ai Genovezilor, neputand suferi desvdlirea unei asemenea
inrauriri in locurile unde si dansii intrebuintau speculatiunile
lor, la ftnul 1296 espeduira o flotd compusa din 25 galere,
care dupd un atac de putine zile au surupat si pradat colo-
niile genoveze, ce erau fructul multor ani si ostenele, incat
coloniile aceste ar fi fost de atuncea pe totdeauna desrAdd-
cinate din Crimeea, dacd nu ar fi. venit o incungiurare neas-
teptatd. adeca o iarna din cele mai aspre, insulin de foa-
mete, incat Venetia, care intemeesa in partea nordica a Marii
Azov colonia Trahesa, crezand ca in Crimeia ar fi aflat un
paradis pamantean, constransd de acele cauze, au fost nevoita
a Oils' concuista cea noun, dupa ce au pierdut o treime din
oastea sa. Genovezii, reintrdnd in posesiunile c1niilor lor,

supuOi.
102 G. ASACH1

s'au sarguit atat de bine a repara daunile patimite, incat

papa loan al xxu-lea randui in politia Cafa un mitropolit
c.atolic, a caruia jurisdicfiune se intindea dela Pontul Euxin
pans in Rusia.
Domnia Crimeii era pe atuncea impa'stita intre Tatari Si
intre Genovezi, cari tratau cu dispret ca pe nite barbari pe
acei pamanteni. Din gelozia politica §i din frecarea intereselor
comerciale, la anul 1342 au prorupt un resbel. Hanul dom-
nitor, vrand a se desface de ni§te vecini atat de asupritori
intereselor i autonomiei rationale, adunand o "oaste nume-
roasa, a incungiurat Cafa. Dupa un asediu indelungat, nepu-
tand-o supune nici prin arme, nici prin foame, de care ince-
puse propria lui oaste a patimi, el insu§i au fost constrans a
cere o impacare, care s'a §i incheiet, dupa mijlocirea repu-
blicii, intre coloniile ei §i hanul Crimeii, cand atunce acesta
recunoscir drepturile politice ale coloniilor comerciale pentru
ambele pari folositoare. Tamerlan, invingatorul Asiei, la 1406
au surpat domnia hanului Toctami§i, dupa care imperiul sau
se impart' in trei hanaturi : in al Cazanului, Astrahanului
§i al Crimeii. Atunce desbinari necontenite invaluiau asta
peninsula ; anarhia agiunsase la culmea ei §i Cara imbla a se
face prada oardelor vecine, cand un simplu pastor, nurnit
Gherai, aduce inaintea capiteniilor adunate pe Hagi, june de
18 ani, ca pe un adevarat deviitor al lui Batn-Han §i al lui
Toctami§i ; acest june datorik mantuirea §i pastrarea sa in-
grijirii imbunatatitului Gherai. vSefit adunati refuzau a -1 recu-
noa§te de clironom al tronului, dar poporul declara de ales.
in asta demnitate pe junele Hagi, care spre recuno §tinta
catra binefacatorul sari adopta numele lui de Gherai Si se facu
§eful stralucitei dinastii tatare, ce a domnit dela 1440 pa na la
1780 in Crimeea, cu title de han. Hagi-Gerai au guvernat cu stra-
lucire pand la 1467. Fiiul sau cel mai mare, Nor-Edaulah , avea
sa-i urmeze in domnie, insa fu detronat de fratele sau Men ghe li
Acesta, sub nume de Mengheli-Gherai I-iu, este cel ma i stra-
lucit dintre hanii Crimeii §i imparte cu Mitridate onorul de a
lash in asta Ora suvenire istorice glorioase. F1 nroteja agri-
 VALEA ALBA 103

cultura, artele i comertul, pentru care intretinea relatiuni

pacinice cutarile invecinate.
Moldova, ale carei larmuri depe Marea Neagra -suet fata
in fata cu acele ale Crimeii, in departare ca de 28 mile, era
fire§te Si politice§te dispusa a tral cu dansa in armonie §i a
se folosi de relatiunile comerciale. Deaceea pre langa casele
ei de comert, ce erau statornicite la Cafa, Eupatoria §i Ba-
laclava, Moldova avea prin acele politii, pentru ingrijirea §i
protectiunea supu§ilor sdi, agenti Si comisionari.
Nu tarziu dupa intronarea sa, Mengheli-Gherai afla ca fratele
sau Nor-Edaulah, ce era esilat, se adapostisa pe langa Ca-
zimir al Iv-lea, regele Poloniei, §i ingrijindu-se ca nu cumva
acesta sa-1 agiute de a recapata domnia Crimeii, dupa dritul
sau de intaia na§tere, a cautat alianta celor.mai puternici mo-
narhi ai epohei, cari, aflandu-se in cearta cu Polonia, ar fi
favorat nesmintit interesele lui. Deaceea fara preget s'au adresat
la tarul Moscvei Ivan al in-lea Si la Stefan cel Mare al Mol-
dovei, cu cari prin mijlocirea lui Cocos, Evreu inavutit, Por-
tugez din Cafa, au incheiet o trainica legatura prin care tarul
Moscvei se indatoria a da lui Mengheli-Gherai pe tot anul da-
ruri, pe cand Stefan VV., era cu acest han puternic §i intelept
legat nu numai prin interes politic, ce §i personal, precum mai
in urma se va vedea.
Dar mai nainte de a se pune in lucrare acest tratat, in-
trigile lui Nor-Edaulah detronatul, sprijinite de Polonia, aprin-
sera in Crimea o invaluire §i nauntrice imperecheri de par-
tizi, atat de marl, incat spre a feri Crimea de un resbel civil,
Mengheli-Gherai a preferat a abdica tronul.§i a se retrage cu
familia sa la Cafa intre Genovezi, cari-i randuira de re§edinta
cetatea Mancup, departata doua mile dela Balaclava. Poate
ea Mengheli-Gherai §i-ar fi incheiet cariera sa in asta tu-
necoasa singuratate, daca o noun cearta, nascuta intre Ge-
novezi §i Tatari, n'ar fi provocat un evenimenf, prin care se in-
turna lui Mengheli-Gherai sciptrul ce-1 scapase din Vanile sale.
Tatarii trimeteau la Cafa un delegat al lor, care mai nainte
avea a se intari de Genovezi. Un nou trimis, Eminic, nu ca§-
104 G. ASACHI

tiga invoirea guvernului Cafei, pentru care acesta, neputand

fi sprijinit de han, s'au adresat a cere ajutor la Constantino-
poli, ce de 20 ani (1453) se afla sub domnia Jul Mahomed
al 11-lea, care din cearta Genovezilor §i a Tatarilor §tii.t sä
traga folos pentru realizarea planurilor sale §i totodata a se
rasbuna asupra Genovezilor, can la asediul Constantinopo-
lului au fost dat agiutor imperatorului Paleologu prin arme §i
prin flota lor. Este cunoscut ca acel mare concuistor planuia
a implants semiluna in locul crucii in toata Europa ; unde
cercand a rasbate prin Moldova, oastea lui de 120.000 oameni
fu de Stefan Voda in 17 Ianuarie 1475 deplin invinsA in
lunca Racovei, pentru care toatA cre§tinatatea §i Papa Romei
au serbat triumful armelor moldo-romane, care de asemene
smulse din manile Turcilor Chilia §i Cetatea Alba.
Mohamed, intelegand in Stefan Voda un barbat ce contraria
scopul sau, invita in contra lui pe Loboda, hatmanul Coza-
cilor Donului, pe care Stefan Voda, invingandu-1 la Gruma-
ze§ti, it §i prinsa; o parte a oastei sale au inecat-o in Nistru,
iar restu1 -o alunga pans la Nipru. Mai in urma, pentru man-
tuirea Orli de Cozaci §i Tatari, au zidit in Iasi biserica san-
tului Nicolae eel Mare, cu trei altare 1. Atatea noun motive
inasprind pe Mohamed, au §i inceput operatiunile sale cu Cri-
mea, unde la 1 Iulie 1475 trimisa o flota numeroasa de 400
galere, care se infatog inaintea Cafei, pe cand pretendentul
Eminic se apropiasd din partea uscatului cu o numeroasa
oaste de Turci §i Tatari, cari era in intelegere cu o partida de
imparechetori 2 din cetate. Genovezii, cari pans atuncea des-
pretuiau pe orice du§man, atacati de dinafara de o armie
atat de puternicA, deprinsa a invinge, §i pe dinauntru parali-
zati de impArechetorii proditori 3, dupa ce in curs de 6 zile au
sustinut cu barbatie asaltele cele mai furioase ale Turcilor,
au fost nevoiti a se supune. 0 deputafiune de locuitori, com-
pusa din dregatori §i din batrani 4, lacrimile femeilor Si ale co-
1 Cu hramurile S. ierarh Nicolai, arhidiacon Stefan, Muc. Barbara
(Editorul din 1867).
2 revolutionari ; 8 trAdatori ; 4 Aici lipse§te ceva.
 VALEA ALBA 105

piilor §i darurile insemnatoare au induplecat pe §eful espe-

ditiunii, Ahmed, a ddrui cetAtenilor genovezi vieata. A doua
zi, cuprinzand cetatea Si toate tdriile Cafei, cea intdie lucrare
a invingAtorilor a fost a pune sub sabie pe agentul lui te-
fan VV. §i pre toti negutitorii Moldoveni, in numAr de 160
in§i1, ca o espiatiune (rdsbunare) a pierderilor ce suferise Ia
Racova oastea otomand.
Dupa ce in ist mod au sfarmat in Crimea puterea
Genovezilor, voind. a starpi acum chiar Si cuibul lor, Mo-
hamed randul a se stramuta toti locuitorii dela Cafa i dela
alte locuri a peninsulei, despoindu-i de tot avutul lor §i tra-
tandu-i de sclavi. Drept aceea se fad' o prescriere de toata
impoporarea, din care s'au ales un numar de june vergure 2
pentru haremul imperial din Constantinopoi, Si 150 juni dela
10 pand la 15 ani, parte pentru serviciul curtii, iar parte
spre a fi in§irati in guardia ienicerilor, dupd ce mai nainte
aveau a imbrati§a credinta lui mahometand.
AstA lucrare, despArtirea parintilor de fii §i de familia
lor, infato§a o icoand mai cumplita deck fiorile asediului, §i
Italienii o asemdnau in parte cu rapirea Sabinelor din Roma.
S'au vAzut scene de amor matern §i disperare, ce ar fi umplut-
de oterire pe dacA nu s'ar fi impus invincitorilor o
cAldi,
asemine salbaticA insArcinare. Mumele numai te§inate se
puteau desparti de copiii lor, altele se tarau pand Ia galere,
pe can be urmariau innot, pand cand obosite se inecau. S'a
tamplat ca un pArinte, spre a feri pe fiul sau de scldvia
ovelita §i sacrilega (lepadarea credinfei lui Hs.), 1-au strApuns cu
pumnarul inaintea rdpitorilor §i insu§i cAza sub loviturile lor.
Dupa incheierea acestei lucrdri, flota s'au incArcat cu avert
pretioase §1 cu 15.000 sclavi Genovezi de ambe sexe, cari
transporiandu-se la Constantinopol s'au a§ezat la Pera, unde
pAzird. nationalitatea §i limba lor italiand Si sunt uricul 3 fami-
liilor celor mai multe, numite Perote, de religiune catolica Si
1 Dlugossi, Historia, liber mu, pag. 533 GH. A. (In original e chat
*i textul latin referitor la chestiune).
2 fecioare ; 8 origina.
106 G. ASACH1

de limbs greco-italiana. Iara pentru junii si junelele ce erau,

Impreuna cu obiectele cele mai pretioase, destinate in dar
pentru sultanul, in doua deosebite galere adunate, s'au luat
cea mai mare ingrijire pentru indemanarea si mangaierea for
in cursul calatoriei la Constantinopol ; deaceea s'au cautat
doi oameni batrani, stiutori de limba italiana si turceasca,
spre a be servi in asta incungiurare de ingrijitori. Alegerea
au cazut asupra unui batran Inca verde si respectabil, care
cu doi copii in brale, spre a-i subtrage de vanarea brutala a
inarmatilor, se infatosa inaintea lui Ahmed, preferand mai
bine sa faca parte acestui olocaust omenesc.
Intre Moldo-Romanii cari, pentru speculatiunea for si alte
interese, erau asezati in Crimeia, se deosibia mai ales unul,
numit Radaman, barbat cu geniu si cu patriotism, care de
20 ani purtandu-se intre ambele aceste tari, au castigat nu
numai insemnatoare avere, ci si stima si increderea ambilor
domnitori si .locuitori ai Moldovei si ai Crimeii, incat in
cursul domniei lui Mengheli-Gherai el fuse mijlocitor confi-
dential intre Stefan VV. si intre acest han, pentru care faces
dese calatorii, aducand si preschimband corespondente si
daruri in acesti suverani aliati.
Soarta care rasturnase depe tron pe Mengheli-Gherai nu
crutasa pe Radaman. 0 furtuna din cele infricopte, cari
domineaza pe Marea Neagra, a acufundat vasul de comert
incarcat cii cea mai mare parte a avutului sau, !mat dupa
catastrofa politica a Crimeii, el se adapostisa pe langa
Mengheli-Gherai in cetatea Mancup, unde, in privirea servi-
ciilor de mai Inainte, a Infelepciunii si a incungiurarilor 1 sale,
fu tratat chiar ca un casnic favorit ; si in contra datinilor
musulmane, atat el cat si familia sa, aveau libera intrare la
curte si in seraiul hanului.
Intre cadanele lui Mengheli-Gherai, cea mai favorita sultana
era o Romanca, care, din copilarie rapita de Tatari din Mol-
dova, pentru estraordinara ei frumusete, fusese prosforata 2

1 intamplarilor ; 2 of erita.
 VALEA ALBA 10T

hanului, §i Mei' mama unei fiice frumoase, icoanA vie

.pe
a maicii sale, §i deaceea de parintele ei foarte iubitA. De§i
de amor duios, de lux oriental §i de frumusetile re edintei
cei incantatoare dela Bacci-Serai cungiurata, sultana era_
deseori cufundatA in melancolie. Ea 1§i amintia ca prin un vis
dulce : pariniii, locul na§terii sale, patria cu muntii §i raurile
ce o impodobiau, simplicitatea vietii, iarA mai ales nimic nu
putit amorti in inima sa invataturile religioase cre§tine, in
cari fu nAscuta §i pe cari ea in ascuns, pe cat ii era cu
putintA, au practicat in cugetul sAu. Unica ei mangaiere, au
insuflat fiicei sale aceste stmtiminte evlavioase, §i precum se
tamplA, ea uneori pomul hultuit intrece in bunatate pe proto-
tipul sail, de asemine invataturile cre§tinatatii, cari in ascuns in-
suflase fiicei sale, au prins in inima cea frageda o mai adanca
rAdAcina, §i acest rezultat era triumful secret al mamei sale.
Pufin inaintea catastrofei politice, sultana inbolnavindu-se
greu §i simtindu-se aproape de moarte, espusa fiicei sale
Fatme toata. soarta Si nationalitatea sa, congiurand-o a rA-
manea credincioasa religiunii cre§tine pe ascuns, pans cand
induratul Dumnezeu o va indemana de a se inturna in sanul
bisericii lui Hs. Fatme, implantata in lacrimi, giurui maicei
murinde a plini aceste, Si in cuget tanar pAstrA cu stator-
nicie misterioasa ei chemare. Ramaind orfana de mama, ea
afla mare mangaiere in petrecerea cu Radaman §1 cu copiii
lui, din cari o fiica era de varsta sa, iara fiul de cinci ani
mai mare ; cu ace§tia ea se practica a vorbi in limba romans,
mai dorita fiindu-i, ca o dulce amintire a maicei sale, pentru
care once om, in toate partile lumii, avand o simpatie adanca,
de dansa e legat cAtra patrie Si catra indatoririle sale.
Atacul Turcilor asupra Cafei se intinsesa §i asupra poli-
tiilor invecinate Si inavutite, intre cari era Mancupu, re§e-
dintia privata a lui Mengheli-Gherai. Acesta era. la Turci sub
prepus de amic al Genovezilor. Soarta sclAviei, care au pa.-
timit locuitorii Cafej, §i cruziile invingAtorilor rAspAdira fiori
Si desperare chiar §i in natiunea tatard, din care cea dela
Mancup train in armonie cu Genovezii, incat, la apropierea
108 G. ASACHI

oastei turce§ti, cea mai mare parte din locuitorii acestei pa-
in fugirA la munte §i se adApostirA intre grotele cele mis-
terioase §i nerasbatute, din vechime Inca sapate in stand,
pentru dosirea cre§tinilor de furia paganilor. Pe cand noaptea
cuprinsase re§edinta lui Mengheli-Gherai, toti casnicii §i chiar
seraiul sAu s'au raspandit, §i de spaima omorului §i a sclaviei
s'au mistuit unde cine au putut. In asta fioroasa confuziune,
giunea Fatme, delasatA de femeile pazitoare, impreuna cu giu-
nele Radaman, de care se ratacise sora-sa, favoriti de umbra
noptii, s'au lunecat printre oaste §i s'au mistuit in o grota sin-
guraticA, unde odinioara sultana, ferita de ochii pazitorilor, i§i
Ikea rugaciunile cre§tine. Aice ambii juni agiungand, s'au tu-
pilat tremurand de spaimA, Si in genunchi rugs pe mantui-
-torul lumii a-i mantui §i pre ei de pericolul care-i ameninta.
Oboseala le amortise puterile §i-i acufundase intr'un somn
adanc, din care-i trezi dimineata chemarea lui Radaman.
Acesta simfind rAtacirea copiilor, dupa multa cautare nu putit
afla pe fia-sa, dar gasi in grotA pe ace§ti doi ; apoi vAzand
despre o parte pericolul cu care-i ameninta brutalitatea sal-
baticilor osta§i, iar despre alta nici un mod de scapare, el
,cunoscand simtimantul duio; ce lega junii din frageda for
copilarie, intr'o incredere in cereasca indurare, care totdeauna
1-au insuflelit, nu afla alt mod de a nu-i desparti, deck a
Investi §i pe Fatme in port de june Genovez, §i pe ambii a i
conduce la capitenia oastei turce§ti, ca pe doi fugari, pe
cari-i prosfora 1 spre a face parte de ceata aleasA Si destinata
pentru Constantinopoli, sperand ca acolo i se va infato0. vreo
-ocaziune de a-i pute manta Prin asta urmare, bAtranul Ra-
daman au cApatat confidenta lui Ahmed, care, pentru cuno§tinta
multor limbi straine, crezandu-1 Grec Si, prin asta faptA sti-
mandu-1 credincios sultanului, i-au incredintat in grijirea asupra
cetei Genovezilor in cursul calAforiei for la Constantinopoli.
Despre alta parte Mengheli-Gherai, precum s'au zis, ca un
partizan al Genovezilor, fu prins §i de asemine despartit de
-familia sa, se conduse la Constantinopoli. Aice agiungand ca
1 ()feria.
 VALEA ALBA 109'

sclav, s'au primit de Sultanul ca rege. Acest resbelic §i in-

telept monarh §tia ca mArirea §i siguranta unui imperiu
mare nu sta in nemArginita intindere teritorialA §i in nenu-
marata multime a popoarelor, ci in legaturile de interes ma-
teriale §i de glorie nationals intre provinciile subgiugate §i
intre centrul guvernului. Deaceea, voind a face din provincia
Crimea un razim al puterii otomane Si prepuind geniul §i
inraurirea lui Mengheli-Gherai, nu numai ca. 1-au rea§ezat sub.
suzeranitatea sa pe tronul ce-1 pierduse, dar incA incheie cu,
dansul un pact de dinastie, ca, la caz de a se stange seminlia
sultanilor de Constantinopoli, atunce, ca un clironom legiuit,
sa urmeze pe tronul imperiului unul din familia lui Mengheli-
Gheral, care conditiune se zice c5. §i panA astazi are tAria ei-
DupA catva timp, Mengheli-Gherai, inturnandu-se in Crimea_
cu mare pompA, s'au rea§ezat la Bacci-Sarai, dar familia sh,
de furtunA imprA§tietA, n'au mai gasit-o, §i mult s'au nevoit
de a putea descoperi macar parte dintr'insa.
CETATEA CHILIA. insArcinat cu ingrijirea giunilor sclavi din
Cafa, .intre cari amit se aflau ratme §i
giunele Radaman, ce erau de ceilali necunoscuti, Radaman s'au
imbarcat in galera destinata in care se a§ezasA o ceata de
douAzeci §i patru Turci, spre paza giunilor sclavi §i mai ales.
a pretioaselor obiecte incredintate rAspunderii lor. Modul ceL
bland §i-ingrijitor al lui Radaman, ca al unui pArinte duios,
nu putu dela purcederea flotei mangaia pre atata copii cari
vAzandu-§i parintii adunati pe tarmul Marii §i pe altii impartiti
prin alte galere, simtindu-se amu orfani §i pe totdeauna
despartiti de dan§ii, vArsau lacrimisi impleau aerul de bocete
patrunzAtoare, pe cand fioro§ii vincitori tAsunau cantece de
triumf §i de bucurie. IncArcata cu cAlAtori de aceste cloud_
opuse simtimante, unii de doliu, altii de bucurie pentru suc-
cesul espeditiunii §i prada cea mAnoasA de care cu toti se.
imparta§isera, flota compusA din 70 galere mari, intinse
vantrelele sale spre Bosfor, unde o mans §i curshl natural
al apelor catre aces poarta, -pentru a cAreia posesiune din ve-
chime urmeazA panA in zilele noastre lupte sangeroase.
110 G. ASACHI

Dupa o plutire, la inceput favorabila, seninul cerului se

inoura, un vant puternic dela rasarit turbura undele mArii,
§i mai nainte de a puled. agiunge la vreun port, flota fu
cuprinsa de cea mai infrico§ata furtuna, care atat de deseori
aduce daune simtitoare plutitorilor, incat nu inzadar asta mare
se numara intre cele periculoase. Tamplarea, care ameninta
flota cu vasfrangere 1, se pares lui Radaman favoritoare man-
tuirii, pentrucA galera pe care se afla §i se dirigue de el, era
acum despartita de celelalte, §i apoi el care din deasa prac-
tied cuno§tea asta mare, s'au manat spre apus, §i la ince-
tarea furtunii, alinandu-se marea, recunoscit ca plutia spre
larmul Moldovei, pe cand Turcilor faces sA creada ca se
apropie de acela de amiazazi al Traciei. In asta opiniune
ratacind cinci zile Si atatea nopti, in care spaima pieirii, frigul
§i durerea asuprise pe mizerii giuni, Radaman descoperi in
faptul zilei pamantul, care cu _ bucurie fu urat de toti ca
larmul mantuirii lor. Turcii, cart crezandu- se mai nainte de
alte galere agiun§i la un port al Rumeliei, pe Tanga scaparea
din pericul, se bucurau ca, descarcand giunii §i odoarele cele
pretioase, vor capata dela sultan nu numai lauds, ci §i o
parte din prazile acele, se grabiau a descinde pe uscat ; lush'
Radaman, recunoscand ca pamantul acela era insula numita
a erpilor, in apropierea gurii Dunarei, i-a incredintat ca
aces insula ar fi aproape de Burgas. Deci spre a repoza
dupa un curs atat de Indelugat §i periculos, cat §i spre
a se aproviziona cu apa de baut, de care de .doua zile avea
lipsa galera, agiungand la un loc indemanatic au aruncat
ancora, §i Turcii, doritori a calca pamant, giumatate dintein§ii
cati incapusera intr'o luntre, luand cu dan§ii foalele de§er-
tate, purcesera spre insula, spre a le umplea cu apa.
Asta au fost §i ocaziunea a se intari prin ospaiarea de me-
rinde §i prin somn pentru o mai, departe, de§i scurtA cala-
torie. Turcii depe insuld, dupa ce la umbra tufarilor de ta-
marisc au mancat §i ceva dormit, se grabird a se inturna

1 naufragiu.
 VALEA ALBA 111

pe pier* dar sosind la farm rAmasera inipietriti, vazand

abia intr'o mare departare plutind vasul in directiune tot spre
apus. Radaman, spre mai bunA nemerire a planului de mantuire,
clupd ce au ospatat pe giuni §i pe cei 12 Turd rama§i, le
prosfora din o foale §i ceva yin, spre a inching intru mul-
tamirea apropietei sosiri la picioarele sultanului, dar mai
nainte au amestecat in bAutura aceea ceva narcotic, care nu
tarziu i-au curundat in un somn atat de tare, incat lesne fu
lui Radaman, cu agiutorul celor mai mari giuni, a-i ucide §i a-i
arunca in mare. DesbArandu-se in ist mod de pazitorii
lor, tofi cu sporita putere manau vaslele, spre a agiunge la
gura Dunarii dela Chilia, unde reimpins vasul de cursul cel
puternic al apelor, cu greu ar fi putut intra daca pe insula
Mocanu, una din cele numeroase pe cari aici le formeaza
Dunarea, nu s'ar fi aflat cativa pastori romani mocani, de
la cari se trage numele acestei insule, §i cari la umbra sal-
cilor rAsunau in fluerile Ion doinele armonioase, ce pe fiecare
Roman it patrund acum de melancolie, vazand ea simti-
mantul de nafionalitate s'au refugit numai in sanul acestor
fii ai naturii, la cari, ca oratori nemuritori, aminteaza §i in-
tretin muntele §i raurile suvenirul gloriei strAmo§e§ti !...
Atunce vazandu:se in apropiere de compatriofi, Radaman au
inaltat bandiera Moldovei, insofind -o cu strigAtele de bucurie
§i chemkrea de agiutor a tuturor cAlAtorilor.
Ace§ti Mocani, cari au imprumutat numele for dela Cumani,
popor barbar §i resbelic ce in timpul migrafiunii universale
se a§ezaserd in Moldova sub munfii dela ComAne§ti spre
Neamf, precum este §tiut, de atunce 'Ana astazi se ocupa
cu 'Astoria, Si numeroasele for turme le duc toamna spre
iernatic pe malul drept at DunArii Si la gura ei. Dan§ii au
aice cotunele for nomade, cu staule Si tArii in contra hotilor
de mare, cu cari deseori poarta lupte incruntate ; deaceea,
singura inalfare a bandierei nafionale nu i-ar fi induplecat a
vent vasului intru agiutor, dad. Radaman nu ar fi aim's prin
sunetul buciumului : a be repeta ca un eho sonurile ratio -
nale §i a le cere agiutor. Atunci apropiindu-sA la farm, doi
112 G. ASACHI

din cei mai miliani 1 mocani, vazand pe galera un numar mare

de copii ce intindeau bratelor lor, s'au aruncat in apa, ducand un
capat de arcan, care legat de galera fu de cielalfi tras pe la gura
Dunarii la mal, cu toata greutatea ce-i opunea impetul apelor.
Soarele se apropia de apus si discul sau cel lucitor se
cufundA in sanul munfilor, deasupra carora Pionul inalta as-
cufita si ameninfatoarea sa creasta, incat, neputandu-se inainta
calAtoria spre Chilia, s'au aruncat aice ancora, si toata ceata
giunilor discinsA, si cu lacrami sgruta pAmantul mantuirii lor.
Aice, pe un muncel, se afla cotunul cel intArit al Mocanilor,
cari de prinpregiur adunafi la farm, s'au mirat foarte de a
ceata atat de numeroasA de copii delicafi si frumosi, ce ve-
derau semne de o soarta estraordinara, incat cu respect si
duiosie primindu-i baciul, dupa ce, pentru asigurarea galerei,
Mr& un numar de giuni mai marl au adaus o ceata de Mo-
cani inarmafi, condusa pe tofi cielalfi pe la locuinfele cele
umilite, parte in pamant, parte deasupra durate, unde aprin-
zand in giur focuri, li s'au pregAtit o cina din fructul turmei :
lapte dulce si acru, si jantita, si cascaval, si peste cu mama--
HO proaspAta, care de Qenovezi era si in Cafa introdusa. Pe
panusi de papurA uscata culcati, in miezul oilor si a pazi-
torilor buni, sarmanii copii dormira pans a doua zi, cand
sunetul buciumului pastoresc i-au trezit din somnul ce ar fi
fost dulce, intaia oarA dela desparfirea lor de pArinti si de
familie, daca visurile, prin forme felurite mangaindu-i in
somn, nu le-ar fi aratat la trezire ademenirea unei deserte
bucurii, mai ales vAzand miei saltand pe langa mumele lor
de cari soarta cruda pe totdeauna-i despartisa pe multi or-
fani ; incat mult s'au nevoit Radaman, spre a inturna intre
acesti giuni intristafi o raza de mangaiere, cum ca cerul, ara-
tandu-li-se favorabil prin mantuirea de sclavie, nu se va in-
dura si in viitor de soarta acelora -ce se incred in el.
Cu agiutorul acestui popor ospitalier, reimbArcandu-se cala-
torii, galera, condusa de pescari, purcesa spre cetatea Chilia,

1 viteji.
 VALEA ALBA 113

unde a agiuns Inca inainte de seat* de§i departarea era peste

opt ore de cale. Chilia, numitA de- antici Ahilea au 1 Clisto-
mastum, era in acel timp una din cetatile cu port cari apara
gura DunArei §i plutirea Moldovenilor pe acest fluviu §i pe
Marea neagrA. Asa cetate, care in alianta lui Stefan VV. cu
regele Matei Corvin asupra Turcilor se cuprinsese de Unguri,
nevoind ace§tia in urma ao de§erta, s'au luat de Moldoveni
dupA un asediu lung, §i fu mai in urmA cauza resbelului
Intre Moldova §i Ungaria, care adusase infrangerea lui Matei
Corvin Ia Baia. Dupa aceea, intArindu-se cu puternice bas-
tioane §i rapi, cetatea se inarmA cu o garnizoana numeroasA,
ce era acum sub comanda parcalabului Isaia. Barcele de pazA,
cari au intampinat galera genovezA, o condusera in port, unde
Radaman espusa parcalabului evenimantul Cafei §i vrednica
de mirare mantuire a giunilor genovezi, pe cari soarta i-au
adus sub puternica pal/a, a lui Stefan VV.
Auzirea acestui evenimant puse in mi§care toata cetatea,
mai ales mumele §i copiii lor alergau intro intampinarea §i
mangaierea sarmanilor oriani, can in acele femei duioase §i
in copiii for li s'au parut a revedea pe mumele, pd surorile
§i pe fratii lor. Acel intaiu act al lui Radaman a fost a con-
duce Ia bisericA pe juni, spre a depune muttumirea lor ; §i
Fatme vAzit cu surprindere amestecata de respect biserica
cre§tinA §i ritul ei, de care atat de des ii istorise mums -sa.
DupA rugaciunile depuse, ie§ind din bisericA, acest june popor
venetic, prin soarta sa, noblefa familiei §i frumusetea portului
§i a fizionomiilor, atrasa toatd luarea aminte §i duio§ia pu-
blics, §i cateva case de comert genoveze mai mult incA se
interesara de nefericirea compatriotilor. PArcAlabul Isaia, dupA
ce au oranduit cele cuvenite pentru ospatarea §i adapostirea
lor, indatd a §i trimis §tiinta despre aceasta prin un inadins
catra domnitorul tarii, care se afla in apropiere la Cetatea-AlbA.
Acestui principe nu erau necunoscute evenimantele potitice
ale Europei ; agenfii lui, pretutindenea raspanditi, ilt incuno§-
tiintau despre toate. Deaceea din espediliunea lui Mohamed
I sau.
G. Asaehi, Nuvele istorice. 8
114 G. ASACH1

asupra Crimeei presimtind desfiintarea statului genovez, cu

dreptul giudeca ca va veni randul ;I asupra Molduvei, pe care
voia ca s'o atace din douA pArti opuse : din partea Dundrii
§i despre Nistru, pe unde putea trimite numeroasa lui cald-
rime, atat de infrico§ata in aces epohA. Deaceea Stefan VV.
s'au nevoit a face ambele sale cetati marginene despre Marea
NeagrA neinvincibile ; aduna mare gloats de oameni §i mae§tri
call lucrau la intarirea cetatilor, privighind in persoana un
lucru ce avea a asigura Moldova §i din asta parte, despre
un neamic atat de puternic. Pentru care, ca o vigild a Eu-
ropei rasaritene in contra Semilunii, au cercat a se intari §i
prin o puternicA alianta cu Ungaria i Polonia, cu a carora
conlucrare nesmintit ar fi full pe Europa rasariteana a purta
in timp indelung obezile otomane, dacA nu gelozia de§arta,
dara lealitatea ar fi prezidat la hotarirea lor.
Moldova, care pe atuncea poseda tarmul Marii Negre in o
lungime mai bine de 20 mile dela gura Nistrului Ora la
gura DunArii, cu delta cam trelelor sale ramuri, domnia asupra
intrArii §i ie§irii vaselor, avand doua cetati puternice i por-
turi bune. Ea, precum s'au vederat Si mai nainte, avea o in-
raurire simfitoare in plutirea Marii Negre §i geniul intreprinzAtor
a lui Stefan cugeta a face din asta parte a tariff sale aceea ce
natura §i politica sa o destinau : a fi centrul industriei, corner-
ciului §1 f'antana inavutirii sale. El vizitase nu demult valul
lui Traian, care, purcegand de peste DunAre, trece Moldova in
asta parte §i se incheie la Tighina, lucru urie§ at Romanilor
ridicat pentru apararea Daciei de catra barbari ; cercetase lacul
lui Ovidee langA cetatea Alba, unde se zice ca ar fi ingrouat
acel poet, care in versurile sale, Tristium, descrie asta Cara §i
propriile sale patimiri. Aceste monumente an'ice i se pareau
ca niVe depozite sfintite, lasate stranepotilor Romani, cu in-
datorire a le pastra §i a le apara. Aceste §i multe alte imbu-
natatiri planuite le-ar fi realizat Stefan VV., de nu ar fi fost
mai totdeauna nevoit a camps §i a combate cu oastea sa,
cand despre o parte, cand despre alta a Marii, spre a-i asigura
independenta, Inca din vechime amenintata.
 VALEA ALBA 115

In§tiintandu-se de minunata mantuire a giunilor genovezi §i

de sosirea for la Chilia, Stefan VV. se grabi a calatori in-
tr'acolo pe drumul cel mai drept, prin Bugeac, dealungul la-
curilor intinse §i in curmezi§ul raurilor nenumarate, ale ca.-
rora albii sunt seci mai totdeauna, din cauza starpirii padu-
rilor, cari din vechime, mai nainte de a fi starpite, nutria
§i adapa Obar§ia raurilor, §i, cari astazi, prin o cultura bine
infeleasa, incep iar a se implea cu apa.
Parcalabul Isaia §i Radaman fact.ra pregatirile cuvenite
pentru primirea domnitorului Si prezentarea giunilor genovezi.
Cunoscand ei ca dupa datina sa Stefan VV., sosind la o ce-
late, cel intaiu pas al sau era destinat la loca§ul lui Dumnezeu,
planuira a-1 intampina aici cu giunii §i cu odoarele aduse. Drept
actea inaintea peristilului bisericii, descarcandu-se din ga-
lera, se depuse obiectele cele rare, cari era lui Mohamed
destinate ; din aceste, parte era manufacturi prefioase de ale
1ndiei Si ale Persiei, parte de ale Grecilor antici, interesante
prin arta lor, prin vechime, §i cari aproape de 20 veacuri
fusers mistuite in sanul pamantului Crimeii.
In cursul domniei barbarilor, aceste antichitafi erau nebagate
in seams, dar de cand Genovezii se a§ezasera la Cafa, dorul
arheologiei §i al ca§tigului i-au indemnat a scormoni in sanul
acelor movili, de unde se scoteau prefioase obiecte, din cari
parte le trimiteau la Genova, parte le depuneau in muzeum dela
Cafa, ca o avere a statului. Toate aceste, la luarea cetatii
s'au predat de invincitori, §i cele mai alese, cu alte stofe de
Persia §i de India, furs Incarcate pe galera in care se afla
.ceata giunilor spre a fi impreuna cu dan§ii prosforate Sultanului.
Din aceste obiecte antice se in§irase inaintea bisericii pe
tapete prefioase, in discuri: diademe de aur, bratari, spate,
.colane, ulcioare de bronz, Iacrimatorii, iar mai ales cateva
teasuri cu monede antice cu efigiile imparatilor Tauridei,
pavaza de bronz, ce se zice ca ar fi purtat-o chiar Mitra-
Date 1 si pe care in bas-reliev era sculpita lupta amazoanelor

I Mitra-Date at in-lea, regele Pontului, cel mai mare si neimpacat dusman

.al Romanilor, cu cart a purtat resbel in tot cursul domniei sale de 95
116 G. ASACHI

Pontului cu Scitii. Un basen de argint, pe care se reprezenta

in bas-reliev istoria Ifigeniei si a Medeei, care parasind pe
copiii sal fuge pe un car tras de halauri inaripafi, pe cand
acestia, aruncafi in o luntre frageda, se lupta cu undele ce le
ameninta pieire. Asta din urtna istorie, ce era de minune bine
reprezentata, admirandu-se de locuitorij adunafi, amintia giu-
nilor genovezi chiar soarta lor, despartirea de parintii lor,
pericolul in care se aflau Inca §i ei udau cu lacrimi asta icoana
a propriei lor istorii.
Asta scena patetica, de care se induiosau martorii boieri
ai cetatii, deodata s'au intrerupt de strigatele vigililor depe
turnurile cetatii, cari dedeau limbs de apropierea Domnului.
Bronzurile armonioase ale bisericilor §i sunetele resbelice
ale oastei dadura semnalul ; un murmur de bucurie si de
entuziasm se raspandi intre popor §i intce garnizoana, care
vedea in Stefan VV. pe invincitorul ei. Oastea cu capitani §i
bandiere se insira in plata, gloatele giunilor se indesau la poarta
cetatii, batranii si femeile intrau in biserica, unde §tiau cA-I vor
vedea de aproape, iar demi cu santa Evangelie iI astepta la t.ta
bisericii, inafntea careia, in doua randuri, erau insirati giunii
calatori, si in fruntea lor Radaman cu cei doi copii ai lui.
Venirea domnului fu propasita de un nour de pulbere, din
sanul caruia, ca niste fulgere, scanteiau armele aprozilor, calari
pe armasari sireapi, cari faces a ribomba pamantul de tropo-
tele copitelor ferecate. Congiurat de un stol de parcalabi, de
spatari de casa §i panfiri inzeoafi in fier sclipicios, Stefan
calaria in floarea §i vartutea varstei, ca de 40 ani ; vestman-
tele sale simple se asamanau cu acele ale ostenilor sai, numai
spata era obiectul cel mai prefios, castigate fiind in memo-
rabila batalie dela Racova ; un tabar lat invalid formele sale
cele robuste, i pe cap purta o caciula turcana ; dar aerul

ani. Acel rege, spre a se feri de a fi inveninat, se deprinsase a mama

in toate zilele o mica portiune de venin, incat voind in nenorocirea so
a se inveninit in adevar, n'a putut muri, decat infingandull spada in
inimtt. Intre talenturile sale, se numara ca cuno§tea 22 de limbi (GH. A.).
 VALEA ALBA 117

cel magestos, focul ochilor sai restralucia mai mult decat

aurul si otelele bravilor capitani ce-1 incungiurau. Un sunet
general de urare I-au intampinat la trecerea sa prin indesirea
poporului. El descalica, salutand impregiur, sl pasi pe gios catra
biserica, unde ,i1 astepta spectacolul cel interesant i rar in
istorie. Aice se vedea un popor intreg de giuni orfani, can la
picioarele sale reclama o fapta dictata de omenie si de politica.
Tresaturile acele aspre ale fetei lui Stefan VV. se induiosira
la vederea acelor fragizi copii. Salutandu-i cu bland*, dom-
nitorul cu tot acel stol au intrat in biserica, unde depuse evla-
vioasele sale rugaciuni, cerand ca intro toate si in asta in-
cungiurare noun agiutorul ceresc. Dupa aceasta, Radaman
espusa lui Stefan VV. cu amanuntul evenemantul ce nu are
in istorie asamanare lui, si prin care ast stol de giuni pierzand
parinfii lor, capata un puternic parinte in persoana acestui
domnitor. Cu bland* duioasa au cercetat anume pe fiecare
copil, mangaindu-i si incuragindu-i in patimirea lor, de a ca-
reia contenire indata a inceput a se ingriji. De asemine ad-
mira cu mare luare aminte obiectele cele rare si prefioase,
ce erau destinate pentru Mohamed, iar fortuna cea nestator-
nica le-au adus amu la picioarele Invincitorului sau Stefan VV.
1st evenimant neasteptat, care au surprins pe toti, aduse
eroului dela Racova mare multumire si voe buns, crezandu-1
o chemare a proniei a recapata Cafa dela Turci, care in-
treprindere se pares putincioasa a se plini prin agiutorul unei
flote portugeze si a armiei moldovene depe uscat pe la
istmul Tafros (Pericop) 1.
Parte din vasele si tesaurile antice de aur curat facute 2
le prosfora bisericii din Chilia, mitropoliei Sucevei si episco-
piilor de .Radauti si Roman, altele spre a se depune la Su-
Cronicile strAlne dau urmatoarea insemnare despre giunii Genovezi
a cArora soartA alcAtueste episodul acestei nuvele istorice (OH. A.).
(Urmeaza 12 randuri text latin din Longini, Historia, Liber xiii, pag. 54).
2 Doua de asemine teasuri antice, de aur curat §i de forrha oblunga,
In diametru ca la 5 palmace, se aflau in mitropolle, §1 de raposatul mi-
tropolitul Venlamin s'au prefacut in alte odoare biserice5ti (GH. A.).
118 G. ASACHI

ceava in cabinetul obiectelor rare, intre cari, spre mirarea

tuturor, se afla de -nou inventatul ornic, ce pe langd oarele cari
bated., semnala zodiile anului ; acolo era si o colectiune de noud
arme de foc, numite sanete, dela cari dateazd schimbarea tac-
ticei reshelice. Dupa aceea, retrdgandu-se la curte, de care in
toate politiile avea cate una bine intdritA in forma de cetatue,
Stefan VV., consfatuindu-se cu diregatorii sai, orandui masurile
cuvenite pentru asezarea acestor orfani parte pela boieri, parte
pentru cresterea for pela dascali, ca prin aceasta facandu-i buni
cetatent sa poatd fi si folositori in politica pentru o aliantd.
intre Moldova si Genova. lar din acei mai marl au ales un
numar, spre a face parte din ceata copiilor de cask ce erau
mai aproape de servitiul curlii si a persoanei domnitorului,
si cari raspundeau la gradul ,de paji 1. Giunea Fatme, care
prin noblefea familiei, frumusefea ei si mai ales tinerefea cea
delicatd, atrasase toata simpatia lui Stefan VV., se incredintd
deindata sofiei parcalabului Isaia, care o condusa la Su-
ceava unde, doamna Maria i-au hArazit toata ingrijirea unei
maice duioase. Pe Radaman, care pe Tanga serviciile de mai
nainte la astd ocaziune d6vali pe cats energie, pe atata
si omenie, domnitorul I-au indAnuit cu o mosie, si i-au lucre-
dintat asupra acestor giuni privighere, spre a fi cresterea si
intrebuirea for conforms cu ordinul sdu, iar pre fiul lui it
randui de asemene intre curtenii sdi.
Ziva desparfirii acestor copii, pe cari nenorocirea i-au fost
Inca mai mult legat intre dansii, infatosa o scend nu mai
pufin duioasa ; singura lor mangaiere fu giuruinfa ce li s'au
dat, ca pe tot anul se vor revedea \ inteuniti in capitald, in
curs de cateva zile.
Fatme, prin brandetea ei, frumusefea si mai ales prin soarta
ei cea estraordinara avand de mama pe fiia unui mazil
moldo-roman, iar de pdrinte pe un Han, a cdruia nume se
1 Din aces epolia se pare CA s'au propagat in tail !Ana astazi fainilii
nobile genoveze, precum vedereaza numele Italian de Roseti, Negri,
Conti, etc. A5a precum tot din acel uric se trage familia Liprandi, care
trecii, poate prin asAmene caz, la tarul Moscvei (Gii. A.).
 VALEA ALBA 119

ascundea, nascuta in Islam §i plind de zel pentru religiunea

lui Hs., toate aceste i-au confdptuit bine-voinfa doamnei, care
cu placere asculta istorisirea tampldriIor sale, datinele Cri-
meii, vieafa cea retrasd §i ovelitd ' a femeilor din seraiu. Dupd
ce prin invilfaturi s'au adApat de dogmele religiunii hristiane,
ea s'au invrednicit a intra in sanul bisericii, catre care din
frageda-i varstd era atrasA. A§a venerabilul mitropolit Teoctist
au botezat-o puindu-i numele de Domnica, na§d fiindu-i chiar
doamna 4 §i prin ist- act solenel ea plinise cea depe urma
voinfd a maicei sale, urmand a fi model precat in frumusefe,
pre atat in bland*, in bundtatea inimii §i a caracterului.
Succesul ce cdpAtA oastea turceascd in Crimeia indemnd
§i inlesni pe Mohamed a pune in lucrare planul sAu de a
ataca Moldova din partea Nistrului, drept care pusd in mi§-
care, pe la istmul de Perecop, o cala'rime numeroasa, ce cu
repegiune straordinard sosi Ia Cetatea Alba, mai nainte de
a fi ea de agiuns intdritd §i aprovizionatA.
Spaima Poloniei despre apropierea Turcilor fu atat de
mare, cd o.parte a Podoliei se despopord de locuitori. Ste-
fan VV., care vedea furtuna apropiindu-se Si din asta parte,
trimite catra regele Cazimir un ambasador dupa altul, spre
a cApata agiutor de oaste, dupre condifiunea tractatului incheiet.
Garnizoana din Cetatea Alba, atacatd de puteri manine, apa-
randu-se pan la cea depe urma, au dat cetatea surpatd in
manile'invincitorilor, impreund cu cadavrele lor.
Turcii aruncard in cetate o garnizoana puternica §i Ina-
rill sparturile cetAlii, insd nu mult s'au bucurat de conchista
for (ca§tigare) ; cdci Stefan VV., mai nainte de a fi atacat
despre Dundre, s'au repezit cu o- legioand la gura Nistrului,
asalta Cetatea Alba §i pune sub sabie pan Ia cel din urma
din garnizoana. Mahomed s'au umplut de urgie la auzirea
acestor noun infrangeri ale oastei sale, incat jurand pieire ne-
impacatului sau du§man, orandui la 1476 a se aduna la
Adrianopoli una din cele mai puternice armii, compusd din

1 umilitA.
120 G. ASACHI

toate semintiile albe §i negre ale intinsului imperiu din Asia

§i Africa, cu stop vederat a supune Moldova puterii sale.
Vazand furtuna cea amenintAtoare tarii §i care avea a se
intinde §i asupra cre§tinatatii, Stefan trimise ambasadori in
Polonia, unde la Horcin era adunat Seimul, cerand din nou,
in puterea tratatului, *tor pentru comuna aparare. Regele,
prefuind pericolul, au delegat la Stefan pe palatinul Von-
trobca §i pe episcopul Boricovschi, spre a-i jurui 1 agiutoriul ce-
rut ; iar pe castelanul Vorocimovischi 1-au trimis la Mahomed
sa -1 induplice a nu combate pe Stefan, care era aliat al Po-
loniei. Insa sultanul, §tiind cA Polonia nu se armasa Inca de
resbel, agiungand cu oastea sa la Varna, raspunse ambasado-
rului cum ca bucuros s'ar fi induplicat la cererea regelui,
de nu s'ar fi aflat in mi§care cu asiimene oaste care ardea
de doring au rasbuna onorul militar §i moartea bravilor
companioni de arme. Cu toate aceste, in privirea unei ase-
mene mijlociri, sultanul va suspenda (amana) mar§ul sat'
asupra Moldovei, daca Stefan VV. se va indatorl a-i depune
un tribut, a-i inturna pe Turcii prizonieri §i a-i deserts Chilia
§i Cetatea Alba.
Aceste propuneri ovelitore pentru religiunea §i onorul unui
popor resbelic furs cu despref respinse de Stefan VV., care
hotarire, impartA§ita adunarii boierilor §i oastei, de tofi s'au
incuviinfat, incheind jurAmant cA mai bine sä piarit cu arma
in mans, decat a se supune la ni§te condifiuni, cari in urmA
nu puteau avea alt rezultat, decat : incalcarea tarii §i a pri-
vilegiilor, pentru a carora susfinere pans atunci Moldo-Ro-
manii cu fericire s'au fost luptat.

VALEA-ALBA. Munfii au fost totdeauna azilul libertAtii po-

poarelor asuprite. In sanul lor, in epoha mo-
dernA, s'au nascut §i s'au pAstrat independents Elvef'ei, si azi
Inca Caucazul form,eazA cetatea cea nestrabAtuta a Circazie-
nilor. De asAmene azil si Carle au fost Carpatul pe,ntru Ro-

1 fagadui.
 VA L EA ALBA 121

mani, cari §i-adapostiau familia §i avutul for in sanul lui, in-

gradit de stanci amenintatoare §i incins de rauri impetoase.
Dupa sfatuirea boierilor dark Stefan VV. randui a se radica
toti locuitorii, batrani, femei §i copiii, din §esuri §i a se stra-
muta cu toate 'cele purtatoare la locuri stramte. Intristata Si
duioasd privire infafo§a astA migrafiune, cand fiecare i§i pa-
rasia casa, livada cu pomatul §i ogorul, mai nainte de a-I sa-
cera Si de a culege poama, lasand dupre sine cotunurile de-
§erte. Afars de cetAtile Romidava Tanga Roman, Mira, Gher-
tina, §i Soroca, erau §i sunt inca §i azi in Para pozifiuni ce
de natura se par a fi plazmuite pentru apArare, §i cari poartd
nume de cetati fire§ti. Una din cele mai insemnate in Para de
sus, este aces numita Catelina, aproape de Cotnar, care la
asamene impregiurari au servit de azil §i de tarie poporu-
Jul. Natura, prin minunatele ei combinAri, au urzit aice o th-
rie, ce ar putea fi de model fortificarilor lucrate dupa regu-
lele artei, avand sub apararea ei un loc intins cu tabard in-
tarn, unde putea petrece cateva mii de familii, cu tot avu-
tul §i cu vitele Tor. In pozitiunea aceea se inchisa parte din
locuitorii Orli de sus, unde se vedeau adunate femei §i copii,
pentru a carora aparare erau inarmati chiar locuitorii, pa-
rinfi de familii, pe cand giunimea aleasA an sporit oastea lui
Stefan VV., care randuise locuitorilor : a arde casele, granele
§1 toate cele ,ce nu be puteau transports cu dan§ii in taberele
§i palancile intarite, pe la locurile stranite ; iar el insu§i , cu
oastea sa, cerca a impiedeca pe Turci in trecerea Dunarii, unde
ei intinsasera cinci manine poduri preste acest rau puternic,
menit de natura, ca §i Carpatul, a fi paladiul aparator al
Moldo-Romanilor.
Pe cand Stefan se anevoia de a impedica, sau macar a
ingreuia trecerea Turcilor peste Dunare, in Moldova, ace§tia,
cu agiutorul lui Vad. al Romaniei, socru necredincios al lui
Stefan, se inlesnira pe aiure a trece acest rau §i a se ina-
inti in Para pe la poalele munfilor, incat oastea moldovana,
spre a nu avea Mete comanicafiunile cu punturile munte-
noase, fu nevoita a se retrage, starpind in calea sa toate cu
122 G. ASACHI

foc, spre a nu rasa du§manilor nici o inlesnire in drumul lor.

Cu toate aceste, pe cand Moldo-Romanii se retregeau spre
fundul muntilor, pe malul drept al Moldovei, calatimea cea
numeroase a lui Mohamed, trecand politia Roman, resbetuse
rapede partea dealungul Siretului, cuprinzand intre aripele ei
pozitiunea oastei moldovene, incat constranse pe Stefan VV.
a accepts batalia cea memorabild, Luni in 26 Iunie 1476.
Acest loc se pares din vechime menit pentru a fi teatrul
unui evenimant mare. Un §es intins, avand spre apus cul-
mea dealurilor paduroase, ce despart intre sine raurile Bis-
trifa §i Moldova, se margine§te despre resarit cu ist din urma.'
ran, Si se deosebe§te prin natura cea manoasa a pamantului,
care preste cea mai mare parte a anului este inflorit §i verde,
§i cu toate aceste din vechime se numia Valea Alba, ca§i
raurelul care, avand obar§ia sa in sanul acelor dealuri, §er-
peaza dealungul §i de in rant Moldova.
Oastea moldoromane din aces epoha nu .era compuse
din soldafi, adece luetori de sold (simbrie), ce din aprozi,
oameni de oaste, a carora capitenii erau boierii j, indatorifi cu
arma§ii §i gloatele lor, la chemarea domnitorului, a se aduna
spre a compune oastea tarii. Drept aceea aice se aflau acei
Intel boieri, cu fiii Si cu arma§ii lor, parte celarime parte
arca0, avand pe spate o cucura cu segeti, la coapsa incinse
o sabie §i in mane unii o lance, alfii meciuci ferecate Si o
peva* iar calerimea, pantierii 2, drept gvarOie domneasca erau
cu zale de fier invascuiti, avand de asamine arc §i cucura cu
segefi, iar mai cu same lend §i darzi, pe cari be aruncau in
departare, in asamanarea geritului 3 turcesc. Asamene intre
ace§tia era §i un stol de giuni genovezi, inarmafi dupe datina
I Filologii derive acest nume dela lbaro* baron, un grad de nobletd §i
in vechime milliard. Filo-slavul, derive Ast titlu dela eboier* slavinesc, care
de aseminea s'ar trage dela acel roman «baron), precum 4tarul, dela
4 Cesar , (Gii. A.).
2 Panfierii, osta§i purtAtori de pantieri : lorica sau zale, un fel de tu-
nics, cama§A tasuta de fier, spre a apdra de lovirea ascutitului, pieptul §i
pancia (pantecele) GH. A.
3 lance.
 VALEA ALB A 123

italiana cu senefe, in cap coifuri de ofel, avand in fruntea for

pe batranul Radaman, iar un numar de tunari, cu tuntlri de
nuou in oaste introduse, erau a§ezate pe la locurile cuvenite.
Dupa ce au randuit fiecarei cete gi stol pozifiunea sa, dupre
esemplul anticilor eroi, cari debarcand pe termul du§manu-
lui §i-ardeau vasele, spre a nu avea putinta de a fugi dinain-
tea lui, asamene Stefan VV. §i-au pedestrat calarirnea, ca sa
nu mai aiba mod a se retrage din fafa navalitorilor, ce man-
tuirea ei sa o afle numai in invingere.
Implinindu-se toate masurile aceste in agiunul acelei zile me-
morabile, s'au implantat o cruce colosala pe un myncel, afla-
tor in miezul sesului ; aice clerul serba o liturgie, in care Ste-
fan VV., hatmanii, curtea sa, parcalabii §i aprozii s'au im-
parta§it cu santa comunicatura, spre a-§i spala pacatele, ina-
intea raposarii, cu sangele varsat pentru patrie. Cerceiand
apoi oastea, domnitorul adusa in giurul sau pe capitenii §i
le-au rostit aceste cuvinte :
00amenilor de oaste, Pentru apararea farii noastre, pe
care soarta au facut-o mai mutt frumoasa decat puternica,
not traim neincetat incin§i cu arme ; fiecare cu agiutorul celui
de sus, pana amit am mantuit-o de incercarile cele crunte ale
dodoitorilor no§tri. Amintiti-va Ca voi, ca §i inainte parinjii
vo§tri, afi infrant pe Albreht at Poloniei, pe Matee§ at Un-
gariei, .pe Vlad al Romaniei §1 pe Manica al Tatarilor.
Tofi ace§tia pe rand ne invidiaza tam manosa §i barbatia
oastei noastre ! Puternicul Sultan Mohamed, cel ce au supus
imparatia greceasca, de nou adunAnd gloata numeroasa de
oaste, iata aice ne-au agiuns, §i mane va sa cerce soarta
armelor ! Dara du§manul este tot acela caruia i-ati smult Ce-
tatea-Alba §i Chilia, acela pe care voi, in anul trecut, cu su-
net 1 -afi infrant la Racova, pentru care triumf numele Moldo-
Roman au resunat pana la apus §i S'au serbat chiar in ce-
tatea Roma! Acea amintire glorioasa, santa cruce, in at ca-
ria semn pururea afi invins, §i care azi va umbfe0e cu lu-
coarea 1 ei parintii, copiii §i femeile voastre, a carora singura

1 stralucirea.
124 G. ASACH1

tArie este pieptul vostru §i care tremurand a§teaptA dela voi

mantuirea lor, va conduc la invingere. Ziva aceasta va fi aceea
care pe totdeauna va intemea pacea ; fiecare din voi, osta-
§ilor, pe langa lauda §i mangaiere, se va impArtA§1 de prA-
zile avuliilor resaritului, de cari este plina tabara du§manu-
lui. Viu este Dumnezeu §i vie fie pe totdeauna Moldova !*
La auzirea acestor cuvinte, din mii de rugi, s'au repetat :
Viu este Dumnezeu! Vie fie pe totdeauna Moldova; §i stri-
gatul fu atat de tare, ca, resunetul Om au ribombat pand in
tabAra Turcilor §i un tremur resbatir inimile lor.
Soarele, asfintind catrA apus, umbria nourii §i orizonul de
o lucoare ro§ie, menire cumplita a zilei viitoare ! Asemene
§i luna plink rasarind din sinul MArii Negre, abia rasbatand
printre nouri, intindea preste Valea-Alba un \TM posomorit.
Pretutindenea domnia tAcerea, osta§ii cetelor deosebite, tA-
barifi in pozifiunile ce li s'au randuit, intini pe armele lor,
repozau ; unii i§i amintiau de familia lor, alfii de amor, cei
mai multi dormiau, numai vigilele impArfite ici, colo pe la
posturile lor privigheau §i cu ochii ageri spionau cele d'im-
pregiur. Dar Stefan VV., in port de aprod de rand, acompa-
niat de fiul sdu Alexandru, petrecea pe gios intru cercetarea
oastei, dupA care se retrasa in cortul sau, unde, dupA ce fAcir
rugAciunile sale, s'au afipit de un somn scurt §i turburat de
multa ingrijire. Aurora nu resArise Inca, cand Stefan VV. au
aflat toate cApiteniile la posturile lor Si osta§ii in rand de corn-
batimant. BuciumArile de aramA an dat semnalul lovirii, dar
gurile de bronz ale tunurilor turce§ti, cari nu de mult se
-Raise spaima resbelului, respunsera cu un urlet la asta pro-
chemare, Si deodata cu resaritul soarelui, se repezi, ca un nor
ingrecat 1 de fulgere, calarimea turceascA, invitandu-se o§tenii
intre dan§ii cu racnetul de alah !
Cine va putea numara.§i descrie oastea turceascA compusA
din felurite nafiuni, ce se deosebiau prin fizionomie, port,
arme §i modul luptei; cine este in stare a semnala barbafia
Moldovenilor ?

1 incArcat.
 VALEA ALBA 125

De trei on cAlarimea turceasca, peste troianuri de morti

trecand, reibatusd pan la cruce, care ca un centru era
implantatd in miezul oastei cre§tine, §i de trei on Mol-
dovenii pedestri, dar inaripati de un eroic entuziasm, ii res-
pinserd pan in tabdia lor. Mu lt timp bataia era nealeasA,
cad ambele pArti imblau a se osteni, dar pe cand Moldo-
venilor nu li venia de nicAirea agiutor, ci, din clips in clips
picand, se imputing numdrul lor, deodata din dosul thuntilor
se descinsa un §ir de caldrime proaspAta turceasca, care cuprina
oastea moldovand din cloud parti. Atuncea reincepii nu
lupta, ci maceldria, cAci zece Turci ndbu§i asupra unui Moldo-
van ; cei mai mari boieri, cu aprozii lor, fiii, cdpiteniile, cd-
lugarii cu crucea in mans, au pierit de sabia cea agerd a
Turcilor, can insufletiti de fiinta marelui Sultan, desvdliau
o bravura §i netemere de moarte estraordinard. Stefan ye-
dera minuni de eroism §i de intelepciune intru conducerea oas-
tei ; cungiurat de o ceata de aprozi §1 de stolul giunilor ge-
novezi, cond4 de bravul Radaman, Domnul se purta pre-
tutindenea ca fulgerul, Aar in o amestecaturd agiungand
in miezul du§manilor, armasarul sau fu ranit, §i el in-
su§i, cazand, era aproape sa incapd in mana Turcilor,
dacd credinciosul Miran Radaman, nu i-ar fi dat calul
sail, care 1-au depArtat din acel pericol ; Irma lovirea sd-
getii pregatita lui Stefan nemerl in ochi pe mantuitorul
sail, care cazit mort. Dupd aceasta, oastea Moldovei fu
in urmd nu invinsd, ci strop§ita de numdrul Turcilor, cari
cu pret mare §i-au rescumparat invingerea, cad cadavrele
lor acoperiau toata poiana din Valea Alba. Stefan VV.,
cu un numAr mic de ai sal, s'au tras pe la munte §i prin
codru §i au agiuns la cetatea germand, ce-i zic Neamtul, unde
se afla familia lui, odoarele §i mama sa, doamna Elena, care
dupre traditiunile istorice au vederat la astA tamplare un
suflet eroic, precum o descriu §i cantecele nationale. Auzirea
acestei catastrofe respandi un doliu general inbie familiile
Moldovenilor, cdci fiecare din ele pierdusd un dorit fiu, frate
sau pArinte, §i in aoest doliu sAmase Cara indelung acufun-
126 G. ASACHI

data, lush' si popoarele de prin pregiurul Moldovei, auzind

despre asta intamplare, s'au scarbit si mai mult s'au in-
spaimantat despre cele ce puteau urma pentru tarile inveci-
nate. Polonia incepit a se si inarma. Turcii, dupa ce s'au ada-
pat cu sangele crestinilor si s'au inavufit cu despoierea celor
ucisi, ingropara numai pe' morfii lor, iar cadavrele moldovene
ramasera espuse cativa ani vantului, soarelui Si gerului, in
poiana dintre Moldova si padurea Uscafii, ass denumita din
cauza focului ce-i dadusera Turcii la atacul facut din asta
parte, cad necurmatele lupte n'au fost iertat pe Stefan a se
indeletnici cu ingroparea oaselor. Dupd aceasta Mohamed
a inaintat la Suceava, $i alta oaste la Hotin ; ambele cetati
Pura asediate, Irma nu se putura lua. Din neingroparea cada-
vrelor se nascit in tabara turceasca epidemie pestilentiala,
foametea urma din lipsa proviziunii, care, impreuna cu flota
ce o transports pe Marea Neagra, se acufunda de o furtuna
cumplita. Matei Corvin adusa o oaste ungureasca pe mar-
ginea Serbiei, incat Stefan VV., cu toate ca pierduse bAtalia
dela Valea-Alba, readunandu-si oaste, au urmarit pe Turci
pan la Dunare, le-au reluat cea mai mare parte a prazilor
§i a prinsilor. Apoi cu agiutorul unui corp de trupe transit-
vane, sub comanda lui Stefan Batori, au alungat din Romania
pe Radul VV. aliatul Turcilor si in locul acestuia, a cuscru-sau,
-aseza in Bucuresti pe Vlad-Tepelu§ ; dupa ce au alungat pe
sofia -sa Vochifa, fiica celui intaiu, el se insult cu doamna
Maria dela Magop.

CREDINTA SI FANATISMUL. Dela reaiezarea lui Mengheli-

Gherai pe tronul Crimeii, am zis
ca au urmat fara intrerupere intre el §i intre Stefan VV. o
relafiune neturburata. Atacurile si invaziunile cele dese ale
Tatarilor contenise, numai acele ale oardei de Nogai impre-
surau uneori marginile Nistrului, in atacurile si prazile for
asupra Poloniei. Ambii acesti domnitori se ingrijau cu red-
procitate de interesele publice Si acele private. Mengheli-Gherai,
care era strans begat prin o alianta cu tarul Moscvei Ivan al in-lea,
 VALEA ALBA 127

fu in multe incungiurari mijlocitor intre acel puternic suveran

§i intre Stefan, care in o epistola foarte patetica i se tan-
guia de soarta neferice care au intampinat fia sa Elena,
maritata cu tarul Dmitri, clironomul tronului Moscvei, pro-
venita din intrigile tarinei Sofia, ma§tiha acelui giune tar,
Greaca, principesa a Bizantului surpat de Mohamed.
Mengheli-Gherai, a caruia agerime in domnie §1 simtitninte
marinimoase §i umane it 1115.0 peste sfera comuna a com-
patriotilor sai, in lucoarea restatornicirii sale in Orimeia,
nu-§i putt uita §i stange simtimantele lui de familie, §i dese-
ori in cele putine oare de singuratate i§i amintia de fiintele
pretioase inimii sale, pierdute in catastrofa care, intorcandu-i
tronul, ii 'Asa o amintire atat de dureroasa, mai ales despre
fie-sa Fatale, care, precum se §tie, era pentru suvenirul
maicii sale, idolul inimii parinte§ti.
Fatme insa i§i uitase Cara na§terii, la care nu o lega decat
aducerea aminte a maicii sale. Patria ei era acum Moldova,
§i parintii i se reprezentau in domnitorii cari o incungiurau cu
o duioasa afectiune, precum §i ea prosfora o respectoasa
iubire §i adorare.
Pre langa aceste se deprinsase a consider& pe Radaman
ca pe parintele ei ; §i fiul salt, companion al copilAriei §i al
soartei sale, i se facia un ce neaparat at vietii, incat aceasa
afectiune.era nutria in curs de cativa ani prin marturisirea
simtimintelor reciproce ale giunelui care, ca §eful copiilor de
casa genovezi, avea la curte zilnica ocaziune a intretinea
speranta inimii sale.
Intro dimineata, Fatme ie§ind din 'curte §i mergand singurA
prin gradina la paraclisul apropiat, cand agiunsa intre tufanii
umbro§i, vaza apropiindu-se un strain, pe care dupa portul
sau it recunoscu de Tatar. Acesta era un imam (monah),
venit de curand din Asia, precum zicea, cu clod* unui
simtimant de evlavie a face un pelegrinaj (hagealicl la Valea
Alba, spre a aminti acolo pe fratele sat', ucis in memorabila
aces batalie, care cerere umilia, In privirea evlaviei, i se
invoise. Acest imam era din tagma cea mai fanatics, a carei
128 G. ASACHI

datorie §i mai mare merit sta de a mantui din sclAvie pe

acei de credinta mahometanA, insa, in adevir, era Tatar din
Crimea. El au fost descoperit ca in cursul catastrofei Cafei,
pre land Genovezi, multi din legea mahometanA s'au rApit §i
au inciput intre cre§tini, §i prin indelungi cercetare aflasA ca
Fatme, Va. sultanului, petrecea in Moldova, pentru care, ca
unul ce in persoana combAtusa la Valea Alba, intreprinsa
aceastA calAtorie, §i cu pericolul vietii sale s'a insarcinat a
adeveri faptul, a mantui de inchipuita nenorocire a Fatmei
(de giugul cre§tinesc), §i prin un mod, ce-1 pregAti cu multi
ghibacie, a o furs din mijlocul curtii, §i a o conduce la Bacci-
Sarai, in sanul parintelui, dela care, pe langA meritul sufle-
tesc, a§tepta o generoasa multAmita.
Luand un aer umilit §i modest, ca acela ce caractereaza
pe tofi din tagma sa, el cuprinse cArarea giunei, care, acufun-
data in reflexiuni, pa§ia spre paraclis. 'Depe pozitiunea lui
umilitA §i in varsta recpectabila, crezandu-I un cer§etor strain,
ea intinse mana cu o monedA ; insa imamul o apucA de
mana i in limba tatara ii zise cu bland*: «Fiica a Orien-
tului, de unde rasare lumina §i credinta adevarata, to niscuti
in paradisul cel pamantesc, crescuta in sanul desfatarilor
curtii dela Bacci-Sarai I Numai furtuna cea infurieta a mArii
to -au putut arunca pe acest pAmant salbatec, adApat de san-
gele musultrian ! Am vazut sorioarele tale in Crimeia plutind
in our §i in aburii miresmelor Arabiei, band ambrozia p1A-
cerilor, negustand amarul decat cand se aminteazA de
dulcea for Fatme, care in stainatate petrece in sclavie 1 Dupd
voinfa profetului nostru Mahomed, multi dintre not s'au ales,
cu desprefuirea vietii, a imbla dela rasarit pani la apus,
intru cAutarea turturelelor rAticite 1 Cu toata greutatea, eu
to -am aflat,§i acesta e semnul cel mai vederat ca Alah
cel de sus voe§te inturnarea ta. Ferice de tine, ferice de
mine, cand to voiu reconduce id patrie, vino, urmeaza dupi
mine, toate sent pregatite pentru tine, nu la fugA, ci la
triumful tau. A4a odinioarA Mahomed fugi la Meca, dar fuga
 VALEA ALBA 129

lui este mantuirea Islamului, zelul cel sfant sa inaripeze pasul

tau vino b) §i aceste zicand, trage pe giunA in partea opusa.
Dela inceput, la auzirea acestor cuvinte, ea crezit pe Tatar
ratacit de minte ; dar cand auzi $1 cateva particularitati, i
s'au parut ca vede un demon necurat, care ii intinde cursa,
spre a o abate din calea adevaratei credinfe, ce imbrato§a§e
cu atata infocare.
Deci incepit a -si face cruce, ca sa piara necuratul, dar
acesta indoia indemnarea lui, intrebuintand chiar §i puterea
de a o trage cu sine. Atu.nce intelegand ca acesta era un
fanatic viu, nevAzand de nicaiure vreun ajutor, se inarma cu
curagiul credintei §i cu glas puternic zise : «Din Cate mi-ai
spus te cred intru adevar o Naiba i trimisa din iad spre incer-
tarea credintei mele I Eu sunt nascuta din mama cre§tina,
care m'au crescut in sanul maicii bisericii adevaratului Dum-
nezeu. 'El este scutul §1 mantuirea mea, in nutnele lui oran-
duesc fie ca sa piei dinaintea mea, §i sa te intorni la idolii
tai Fanaticul, vazand ca nu o poate indupleca catra: fuga,
s'au infuriat ; Si decis a nu lass nedeplinit votul ce au jurat,
scoase din beau un pumnal scanteitor §i se, rapezi asupra-i,
spre a o ingiunghie; insa Dumnezeu priveghia preste credin-
cioasa sa. Din tufari, ca un fulger, se arunca giunele Radaman,
cu un strigat tunator §i cu spata in !Wank alergand, stra-
bath pe Tatarul furios, care, lovit chiar in inimA, in miezul
blastamilor cazit pre pamant. La vuetul ce urma din asta,
cumplita tamplare, se adunara din pregiururi paiatorii (?) §i
ridicara .de pre pamant pe giunea le§inata langa uciga§ul care
se rotolia in sangele sau. Ea fu transportata la curte in ca-
mera sa, §i insa§i doamna se ingriji de sanatatea §i mantuirea
ci. La cercetarea ce se facia, s'au aflat intre vesmintele Ta-
tarului ascuns un talisman, cu insemnare ca : el, din evlaVia
legii sale, ucisase un numar de cre§tini, §i ca-i lipsia Inca
un mort, spre a completa numarul de trei on trei nci§i de

1 Naiba, italian Nabisso : La orientali, Naiba inseamna un ow

tagma stintita a giuratilor (Gin A.).
G. Asachi, Aruroele istorice.
DO G. ASACHI

propria sa !liana, §i ca intre ace§tia se afla §i bdtranul Ra-

daman, sagetat de dansul in Mafia dela Valea-Albd, pentru-cd
Tatarul, care II recunoscii, descoperise ca el a rapit pe fiica
hanului §i impreund cu 150 giuni Genovezi a substras-o dela
legea mahometand, la care ace§tia erau meniti.
Ist evenimant, tamplat chiar in miezul curtii domne§ti, ye-
der& sumefia unui fanatism orb al Tatarului, care §tifi a
invinge toate greutAtile unei asamene intreprinderi. Dar tot-
°data asta tamplare trista spori ompAtimirea §i afecfiunea
nu numai a domnitorului §i a doamnei, ci §i aced a curtii
§i a publicului asupra lui Radaman §i Domnicai, a cdrora
soarta din copildria for era imbinata in furtund §i in fericire.
Vazand din toate aceste o menire cereascd asupra lor, s'au
decN a reuni pe totdeauna pe ace§ti giuni prin o santa le-
gAtura. Dar inaintea acestui act solenel, Domnica au mar-
turisit adevarata ei familie, ca era fia lui Mengheli-Gherai.
Drept aceea, indatd ce se vindeca din pAtimirea suferita, insu§i
venerabilul mitropolit al tarii, Teoctist, i-au cununat in "bise-
rica santului Dmitrie, catedrala Sucevei, §i asta zi fu ser-
bata ca un evenimant ferice de familie, in care s'au incu-
nunat §i s'au remunerat credinta §i virtutea. Dupd aceste,
tefan VV. incuno§tiintA pe Mengheli-Gherai ca fia lui, ce o
creth pierdutd, se blescoper( in asta giune, care inoitd prin
doud daruri : al botezului §i al cununiei, se facia iar ceta-
tuna moldo-romans §i sopa fiiului credin'ciosului Radaman,
incat asta tamplare avea sa fie un nou gaj de statornica
aliantA intre ambele tari. Mengheli-Gherai, ca un barbat inte-
lept Si fdrd pregiudefe, infelese intro aceasta voia celui de sus,
ce este unul in cer pentru tofi oamenii lumii, §i numai de
&Mil ace0a sub multe nume §i forme se intituleazd. El,
prin fericirea fiicei sale s'au mangaiet de departarea ei, Si
prin asta au marturisit ca, mai mult deck placerea lui, pre-
fers soarta ei. Pupa inchierea acestei serbdri casnice, au urmat
alts nafionala, sfantd §i pateticd, de care s'au impartd§it
tdata pra.
 VALEA ALBA 131

PANAHIDA EROILOR Domnia cea indelungata §i glorioasa

MOLDOVENI. a lui Stefan VV. au lost, printre scurte
restimpuri dp pace, un sir de lupte grete
si sangeroase, nevoit a le purta pentru sustinerea independintei
nationale §i apararea religiunii. ,Monumentele tritimfurilor
sale nu sunt arcuri, nici coloane, darn :40 de manastiri, ce
dupa fiecare rnvincere au.zidit §i indanuit ; aceste marturi-
sesc nu numai a lui si a oastei sale barbatie, ci adanca
evlavie §i modestie, prin care el atribuia protectiunii lui
Dtrtnn'ezeu rezultatul ce castiga din lucrarile intreprinse in
numele sau. Deaceea poporul moldo-roman purta cu rezig-
natiune povoara sacrificiilor de avut si de sange, cerute pentru
intampinarea intreprinderilor sale, iar oameni de oaste urmau
cu incredere chemarii domnitorului tor, care remunera §i
-onora pe aprozii sai osteni.
Acest simlimant drept §i marinimoS I-au indemnat a cons-
finti prin un act public memoria eroilor cazuti pentru patrie
in campul dela Valea Alba, a carora oase zaceau de 20 ani
Inca neingropate in sesul acela.
crept aceea, folosindu-se de un paos de pace at anului
1486, un an inaintea cumplitei infrangerei a Polonilor in Bu-
covina, orandui a se face in toata Cara, in 26:lulie, ziva ani-
versale a bataliei dela Valea Alba, o serbare mare biseri-
ceasca, insemnand trei zile de agiunare si de doliu national,
iar in acel camp at bataliei decise a se face o biserica votiva,
consfintita marelui arhistratig. Mihal. Pentru plinirea acestei
ceremonii bisericesti §i militare, au randuit cele cuvenite in 8
Noemvrie ale acelui an. Dela toate monastirile, schiturile §i bise-
ricile poporene s'au conchiemat parinti evlaviosi, aducand fie-
care cate un amintar (pomelnic) a oamenilor de oaste din 1i-
nutul tor, ucisi in batalia dela Valea Alba. Deputati de oaste de
toata arma4 capitenii §i ostasi de rand se hdunasertt in dabArA
pacinica pe malurile Moldovei, untie fluturati bandierile natio-
nale a fiecarei cete, cu voal negru invelite, bat it iljldcttl lad
se inalta un pavilion pentru donirlitdr vi fantIlia sa, id giurul
caruia S'au aduriat, din toate olaturile tart', vaduvele, orfanii
132 G. A SACHI

si parintii celor ucisi, a cArora durere era astamparata de un

simtimant de glorie, ca acei din familia for si-au fost repus
vie*, pentru patrie ! Dupa ce in curs de_ trei. zile, clerul .irr
serbare bisericeasA au amintat anume pe fiecare din cei uci§i,
milianii osteni sAparA temelia bisericii pe locul insemnat -de
Stefan VV., care era acela uncle au fost urmat cea mai cran-
cina lupta ; iar afinii' morlilor adunau_ cu simfimant respectuos
depe camp odsele raspandite, prefuind in fiecare titva capul
iubitului .sau ; dar nimeni n'au recunoscut mai bine decat
Radaman titva parintelui sau, prin fiend sAgetii care, intrand
prin ochi, ratline infipt in os. Acest cap prefios al mantui-
torului vietii sale. Stefan VV. cu mana 5a 1-au depus sub locul
'uncle avea sa fie altarul, iar celelalte se depuneau in miezul
temeliilor bisericii langA altar, peste care se inalta santa cruce,
umbritA de flamurile Moldovei.
Cere-intaie raze ale soarelui din 26 lunie luminasera preste
Valea Alba un popor intreg, invascut in doliu si implantat
in- lacrimi ; nu sunetul bronzurilor sanfite, nici rugile infocate
purtatoare de moarte caracterizau astA solenitate, ci ruge fier-
binti din inima domnitorului si a credinciosului popor se
inAlfau catra induratul Dumnezeu, spre iertarea pAcatelor acelor
ucisi si impArtAsirea for de cununa nemuririi. DupA ce ar-
hiereii au facut oranduita panahidA -asupra oaselor depose
depe randuiala, Stefan VV., Alexandru si Bogdan VV. depusa
in temelie piatra cu urmatoarea Inscripfiune:
In zilele bine-credinciosului si de Hs. iubitorului domn to
«Stefan VV. cu mila lui Dumnezeu domnul pAmantului Mol-
«dovei, fiiul lui Bogdan VV. in anul 6984 (1476), iar al domniei
«lui 20, anul curgand, s'au radicat puternicul Mahomed,lm-
«pAratul turcesc, cu toate puterile ostilor sale, ale rAsAri-
«tidal, Inca si Basaraba VV., chemat fiind la rasboiu, au venit
ecu dansui, cu toata puterea pamantului lui Basaraba, si au
venit sA robeasca si sA iee pAmantul Moldovei, si au
«agiuns papa aice la locul ce se chiarna Valea Alba, si not
1 rudele.
 VALEA ALBA 133

*Stefan VV., cu fiul nostru Alexandru, am ie§it inaintea lor

«aice, §i am fAcut cu dan§ii mare rasboi in luna lui lu lie in
«26 de zile, §i dui:4 giudecata lui Dumnezeu, biruili au fost
«cre§tinii de pagani, §i au cAzut aice multa mulfime din os-
«ta§ii moldoveni. Atunce au luat §i a treia parte din pamantut
«Moldovei, despre aces lature. Pentru aceea au binevoit tot
«Stefan VV. cu a sa bun vrere §i au zidit biserica aceasta
«intru numele arhistratigului Mihail §i intru rugAciunea lui, §i
«a doamnei sale Maria, Si a fiilor sAi Alexandru §i Bogdan,
«§i intru amintirea sufletelor lor, dreptcredincio§ilor cre§tini,
«cari aice au perit.
«In anul 7004 (1496), iar al domniei lui, anul 40, curgand
in luna lui Noemvrie 8 zilety
S'ar fi cuvenit ca numele a atata eroi sa se fi pagrat in
analele patriei ; insA in epoha aceea egoismul nu cuprindea
inima compatriofilor, deaceea de agiuns au fost ca au can-
lucrat, an pAtimit §i au combatut pentru binele Si gloria
patriei, §i acel merit fail osebire se raspandia peste tofi
Moldo-Romanii.
AdevArat mAret §i unic spectacol au fost acesta, de a vedea
un popor Intreg ingropand deodata pe un alt, popor ! Aice
se -vedea o mums bAtrana, bocind moartea a trei fii ai sAi,
batranul lAcrAma pentru pierderea unicului sAu fiu, vAduvele,
orfanii plangeau pe ai for ; incat Stefan Vodd, de§i deprins la
toate scenele crunte, vArsa Si el lacrimi de compAtimire, §i
aceasta au fost lauda cea mai mare pentru acei, osta§i, ea
dupre faptele lor, nu li s'au plans vieafa, ci moartea
Amintirea acelui act maret se pastreaza nu numai in is-
toile §i prin aceasta biserica monumentala, ci §i prin tradi-
tiani §i cantece, in cari pAstorul din Valea Alba repeteazA,
acompaniand pe fluera§ul sau, carrtul urniAtor:
134 G. ASACHI

VALE ATALB A

Pdstorul.
Vale alba d'alba-vale
Dela munte raurel,
De ce oare 'n a ta cale
'Precand langA-al meu muncel,
De e, nour, tie -i senin,
Tu rasuni un trist stispin ?

A ta rap inverzita,
Cununata-i de mii flori,
A ta uncla-i limpezitA
De manunt prund la izvor,
i-a ta dulce apa-o bea
Pasarea i turma mea.

Relul.
A mea apA-i limpegidara,
Din ea bea azi turma ta
i-aces pasare ce sboarA ;
Dar aleu I ea adapa
Turme dela rasarit,
Ce-aici au lost tAbarit.

Santul -Stefan, cand aice

Pentru Cara s'au luptat,
Cand In ziva neferice
Ager Fier au secerat :
Pe boieri §i pe ogeni,
Pe pastori §i pe sateni.

De-atunci, trista, da tot plange

i in veci va suspina,
CA au curs cu nobil sange
Ce Romanul revarsa,
i at oase 'ndelungat
Acest camp au presurat.
 VALEA ALBA 13b

Eu, acea zi. de I urtuuri

Amintind-o plang inereu,
Freamalul padurii suns
Unit cu suspinul men
Ca Aprozi acuma nu-s
Ca acei ce au repus !

Soarta for ci a for vanta 1

Azi Romani' an uitat,
Pastorule, to deci calla
S'aiba cuget deVeptat,
Sa le zica al tau cant :
Cum au Post §i cum azi sent I ! !

I avant.
BOGDAN VOEVOD
 BOGDAN VOEVOD.

oldava, care intr'un curs de 47 ani au serbat zile de

triumfuri stralucite, Marti in 2 Iu lie 1504, dela o mar-
- gine a tarii la -alta au resunat de bocete publice,
caci in ziva aceea apusd luceafarul gloriei sale : Stefan cel
Mare, care_ pentru faptele sale resbelice, plinite intru apararea
independinfel patriei, a cre§finatatii §i pentru evlavia sa esem-
plara, -fu pronuMit : cel Sant.
Atribuind agiutorului ceresc rezultatul dregerilor 1 sale, el in-
suflA in popor Si in oaste un simtimant dp incredere §i de
marire nationala, care indelung §i dupa moartea sa s'au
pastrat, iar de straini.s'au apretuit.
Dintre patru fii, nAscuti din patru legiuite ale sale sofii,
rdmasa in vieafa numai Bogdan. Acest Principe, care pre 'ALIO
harazia domniei, mo§teni Si un geniu intreprinzator, n'au urmat
testamentului politic, ce pArintele sau lasa cu condifiune de
a supune Ora protecfiunii puternicului invincitor al Con-
stantinopolei, care cu pas repede i§i nainta oastea in miezul
ce au cugetat, dupre esemplul stramo§esc, a
cre§tinitatii ;
Paned independinfa patriei cu armele, in cari erau Moldo-
1 actelor.
140 G. ASACH1

venii amaestrati 1, prin_nenumarate intreprinderi resbelice. Un

asemene sistem eroic se para. cu atata mai nemerit,' cu cat
toate puterile Europei pretuiau valora locuitorilor §i pozitiunea
Corti, ce din timpurile antice era considerate ca o poarta, prin
care se strecura cursul cel impetuos al popoarelor, cand a celor
dela Miazazi spre Nord, cand a celor hordice spre Miazazi, Si
pentru care motiv Inca Imperatorul Traian trasa cu legioanele
sale taria 2 cea giganticA, care §i azi in Wile noastre atinteaza ad-
mirarea arheologilor §i a pacinicului pastor, ce o numete
troian. Asemene temeiuri dictau o politica sanatoasa Si inte-
leapta de a tanea_4i a asigura esistinta Moldovei, precum mar-
turisesc tratatele ofensive §i defensive incheiete cu dansa intre
Ungaria §i Polonia, care in actele for djplomatice o denumiau :
g Regnum Moldaviae», adeca Regia 3 Moldovei. Dar rivalitatea na-

tionala intre ace§ti dpi puternici vecini, din care fiecare pretinda
insu§1 asupra Moldovei o inraurire predomnitoare, des-
a -si
binandu-le intre sine, paraliza aplicafiunea puterii comune in
scopul cel mantuitor, incat acele staturi, manate de pasiuni
§i de interese priculare, sapate Inca §i de vifioasa for orga-
nizare politica, prin care puterea suverana se impartia intre
rege §i o adunare numeroasa de reprez'entanti ai nobilimii
tarii, precat se nevoiau a astruca esistenfa politica a Moldovei,
pe atata ele inse§i din zi in zi de§irau manuntaele lor, pans ce
in decursul timpului s'au acufundat in Impetii mai puternice,
cand Moldova, pastrand numai principiul drepturilor inter -
nafiunale, aparath de scutul ce Pronia intinsasa asupra ei, 5i
astazi Inca simte vie inima §i nafiunalitatea sa.
inatrind deci in cugetul sau sistemul de a 'Astra indepen-
dinfa patriei, Bogdan s'au ingrijit a se alia cu unul din aceste
doua staturi prin legaturi statornice. Propa§irea Semilunii in
Ungaria §i amintirea foloaselor §i a gloriei, ce pentru Mol.
dova au fost produs cu un veac mai nainte legatura §i in-

1 me§teri.
2 intaritura; valid dui Traian.
8 domnia.
 BOGDAN VOEVOD 141,

cuscrirea lui Alexandru cel Bun cu dinastia regeasca a loge-

lonilor, 1-au indemnat mai mult catra plinirea acestui scop.
Dar mai nainte de a pa§i in asta lucrare,, dia de cu-
viinta a ademeni pe TUrcia, incuno§tiintand-o prin formals
ambasada despre suirea lui pe tronul Moldovei §i mijlocind
pace prin trimiterea logofatului Tautu cu daruri insemnatoare.
Sultanul, invaluit in resbeluri cetalenel, se multami cu ase-
mene demonstraliune, §i prezentele le-au daruit trimisului
.Teutu, care din productul for zidi biserica din .Blande$ti in
tinutul Suceava.
Pe .tronul Poloniei, domnia, Inca dela anul 1501, regele
Alexandru t -iu, fratele lui loan Albert, cel ce patimisa in Codrul
Bucovinei invingerea cea sunatoare.---Moldova de un veac rhea
in ipoteca Pocutia, provintie margineana a Poloniei, cu po-
litia Tismenita §i Tesibisc, pentru o soma de bani, pe care
Alexandru cel Bun o iimprumutasa acelei regii §i despre care
urmau necontenite certe Si resbele. Spre atagiunge la scopul
propus, de a incheia cu Polonia o legatura intemeieta pe in-
teresuri reciproce §i inchegata prin alianta de familie, Bogdan
propusa a inlatura acel porn de discordie, a intrupa Poloniei
provinciile ei ipotecate Si a contracts o incuscrire, luand de
sofie pe Elisabeta, sora Regelui, pentru care au deputat o am-
basada stralucita, compusa din cei mai insemnati boieri ai Orli.
Vrednic. de observare este ca in aces epoha, in care Cara
era Inca lipsita de a§ezaminte di cultura, nu-i lipsau barbati
pamanteni vr-ednici de a purta inauntru §i in afara cele
mai delicate interese ale statului cu o ghibacie nemerita, prin
care au vederat ca diplomatica cea mai trainica §i mai lute-
leapta este aceea ce razama pe principiile de drepiate : «lus-
titia regnorum fundamentum».
Cu asta misiune importanta fu insarcinat Giurgea vistier-
nicul, erpe postelnicul §i Trifail, curtezan 2 cu §tiin ta de multe
limbi §i ghibaciu foartt-in tratatea intereselor politice.
Uricul 2 lui Trifail nu era bine cunoscut, el insu§i se zieea var al
I civilz, interne.
2 curtean ; 8 strarno§ii.
142 G. AACHI

doamnei Voichita, care de Stefan VV. cu toata curtea §i odoarele

ei s'au fost robit, cand la 1474 au luat Targovi§tea, capitala tarii
muntene. Geniul cel estraordinar al acestui june, timpuriu dis-
valit, a fost atras asuprA-i luarea aminte a invincitoriului, care
apoi 11 trimise spre InvAtaturA la renumita universitate iagelonA
din Cracovia, unde, in curs de mai multi ani petrecand, el Isi
adunase felurite cuno§tinte spre a le aplica in folosul patriei
celei adoptive. Dar dup& incheierea studiilor, pre langa geniul
sAu estraordinar nu intarzie a se desvAli inteinsul un ca-
racter iriperios, ambitios Si intreprinzator. ImpAtimirile sale
§tia ins& a le ascunde sub forme placute, prin cari cu. Ina s-
cuta sa limbutie ademenia §i subjuga inimile. Sistemul sat'
se pares rezemat pe aceea ce in zilele noastre se nume§te
machiavelism, adicA : spre a agiunge la un scop propus, a nu
respects nici un drept, a nu se feri de nici un crimen I. In-
crederea nemarginita ce a danuit Bogdan acestui om se in-
temeia pe simfimente de recuno§tintA ce avea drept a a-
tepta dela acela, de a caruia vie* nu numai ca s'a ingrijit,
dar Inca prin buns cre§tere i-a deschis o carierA strAlucita, in
care Trifail avea ocaziune a vedera vrednicia geniului, cre-
dinfa Si recuno§tinta catre binefAcAtor; mai ales a o inimA
nobilA se cuvine mai mult incA sA iubeascA pre daruitor, decat
pre darul sau, Aceste era motivile ce indemna pe Bogdan a
da lui Trifail o incredere nemarginitA §i a-1 ata§a la o misiune
atat de delicata.
Principesa Elisabeta, menita de solie lui Bogaan VV., gra
fiica arhiducesei de Austria §i nepoata 8 lui Albreht, impera-
torul Germaniei. Surorile- ei era mAritate cu ducii de Bran-
deburg, de Bavaria §i de Pomerania, incat prin asemene
incuscrire, Bogdan ar fi intrat in stransA legAturA cu cele
intai capete coronate ale Europei. Cauza tre§tinAtAtii cu atata
mai mult cerea o sporire a puterii sale, ca armele otomane,
subgiugand Uogaria cea sfa§ialA prin desbinAri civile, agiunsese
panA in marginea Sileziei. In aceste critice incungiurAri, regele

1 crimA.
 BOGDAN VOEVOD 143

Alesandru chemase la Radomno oeimul (adunarea nobletei) ;

insA lovit la picioare de paralizie, fu nevoit a se inturna la
re§edinta sa Cracovia, unde in4una lunie 1505 sosi §i am-
basada Moldovei, stolita cu toate cele ce avea sA reprezen-
teze demnitatea §i puterea Orli.
DupA ce in solenelA audienta au inmanat dresurile 1 domne§ti,
regele trimise propunerea la Seim 2, care a tratat-o ca o cauzA
diplomaticA a Republicii, cand despre altA parte insarcinatii
se ingrijau a capata binevoinfa familiei rege§ti. Ei ii prezen-
tasA darurile domne§ti §i anume : Un port complet de doamnA,
compus din o came§A lunge de mAtase cu in tasuta, fere-
catA la guler §i la maneci cu solzi de aur, avand altifele cu-
sute cu flori §i diamanturi ; o fusty albastrA fara ma'neci mai
scurtA, cu , de aur impestrita, un brau cu colane, din cari
until cu rubin, altul cu smarand, un tabar porfiriu fArA ma-
neci cu buchete de aur, doua brAtare-de aur cu medalioane
antice gasite in Moldova intre monuments romane, iar
pentru cap un conciu cu maestrie fesut din felurite stofe de
aur §i cu perle in forma de diadem, prin care avea a se pre-
vedea parul capului cu gate incununat, un voal preveziu cu
fran§e (tarfamuri) de aur, §i un gherdan prefios in care tra-
lucia sterna Moldovei, un sac de piele de hour, plin cu fire
de aur, ,culese din Bistrita §i din raul Bogata, ambrA neagrA
mirositoare din munfii Carpafi, covoara de tail ce rivalizau in
vio§ia coloarelor cu acele ale Persiei, doua parechi turturele
in cusce de aur, §i doua gaife, din cari una vie, iar alta de
argint cu smalt fabricatA, insa cu a§a mAestrie, incat deose-
birea intre ambele numai atunce se intelegea, cand una dintre
ele rasuna cuvantul Bog-dan ! Se mai prezentara §i faguri
de miere de Vaslui, a§Azati in tin §tiubeiu, durat din lemn de
teiu §i pe dinafarA impodobit cu o fa§A de icoane, de myna
unui sAhastru sculpite, §i cari in alegorie infati§au indeletni-
cirile albinei industrioase §i pacinice, inarmata de ghimp numai
in contra celui ce o ataca.
1 actele.
2 Cromeri, de Polonorum, liber tricessimus, pag. 434 (GH. A.).
144 G. ASACIg

Aceste obiecte ca§tigara plAcerea curtii 'Ai au afintit curio-

zitatea publicA asupra dAnuitorului unor asemene daruri §i
asupra fArii mAnoase, in care Elisabeta era chemata a domni,
cAci acum, dupa un secol, de cand se precurmarA relatiunile
de familie intre domnitorii ei Si regii Poloniei, Moldova nu
se cuno§tea acolo decat prin indelungate certe politice §i prin
resbele crunte, iar in aceea ce privia originea §i datinele ei,
plutia o notifiune confuzA. Se §tia atata ca Ora ce Polonii
o numia sinonim cu infelesul de Italia 1 se intindea chiar
dela marginile Poloniei pan la gura DunArii §i la Marea
NeagrA, ca locuitorii-Vorbiau o limbA latinA, ca aceste semne
§i un spirit resbelic marturisiau uricul 2 roman, de care a dat
proba cand intr'un singur an cu succes s'au luptat deodata.
cu trei marl imperii. Aceste fapte, in convorbiri familfarep
Trifail le espune prin descrieri amanunte despre oiganizarea
puterii rnarmate -a Moldovei, unde, dupA datina stramo§easck
lucrAtorul de pAmant, cand cerea patria, prefaces sapa in
spatA, iar pAstorul §tia a apAra turmele nu numai de lupi,
ce §i Ora de du§manii ei. Prin narafiuni ademenitoare, Tri-
fail infAfi§a strAlucirea Si inavulirea noblefei, aerul cel milian
§i porta cel pitoresc al satenilor, ce se .pArea ca figuri in-
viate ale strAmo g or antici, sculpifi pe nemuritoarea colona.
traiana. El lAuda clima cea blandA, unde prosperau fructele
sudice, via, migdalul i smochinul ; unde evlavia §i moralul
evanghelic formau temeiul societAfii, dupA cum mArturisiatt
nenumArate a§ezaminte in favorul omenirii patiminde.
Aceste descrieri cu .ritorie in§irate Si variate prin multe epi-
soade plAcute aprindeau in secret in inima Elisabetei ambi-
fioasa dorinfA de a domni peste o asemene farA, care ins&
in legAturA cu Polonia ar fi putut fi un scut puternie al cre§-
tinAtafii in contra incalcArii barbarilor ; insa ceeace o refined.

1 Polonii in limba for numesc pe Italieni Vlo§cizna, iar pe Moldova

Voloseizna, pe Italieni Vlohi, pe Moldoveni Vlohi, cart vorbesc o limba.
romanA. Orichovius, Annales, v, pag. 1555 (OH, A.).
2 originea.
3 voinicesc.
 BOGDAN VOEVOD 145

dela realizarea dorinfei, era neinvoirea maicii sale, din cauza

deosebirii religiunii lui Bogdan, §i propria ei displAcere a se
uni cu un barbat, care se zicea ca are o figura nefavorabild.
Bogdan era in adevar un barbat milian 1 la stat, cu fafa mar-
paid, insa, ca Anibal, el pierduse ochiul stang in o batalie,
prin o sageata ce un arca tatar tintise asupra lui Stefan,
pre langa care Bogdan combated. Asemene §i cre§terea sa,
facuta mai cu seamy in tabard, in miezul 2 tumultului de arme,
era lipsita -de modurile cele blande §i placute, cari subjuga
inimile femeilor §i cari ar fi trebuit, mai ales spre a capata
favorul unei principese vietuitoare in sanul curtii imperiale.
Aceste plecari ale Elisabetei patrunzandu-le priceputul Tri-
fail, ii nascit in cuget un plan criminal, insuflat de ambifiupea
lui dismasurata ; incat prelungirea tratatiilor de§erte ale Sei-
mului dela Radomno, in cauza petirii lui Bogdan, dadii lui
Trifail ocaziune §i indemn a intinde firile urzirii fatale. In
cursul -relafiunilor ce facea la curte, nu lipsia a tesa §i pro-
pria sa istorie amanunta, in ce mod Stefan VV., invingand pe
Radul, domnitorul Romaniei, puse in locul sau pe Basarab;
dar de§i mantuisa pe Trifail de moarte, totodata 1-au lipsit
de dreptul, ce el credea ca are asupra domniei tarii romane,
ca nepot al Radului distronat. El istoria cum Stefan VV. a
fost condus pe vara-sa, doamna Voichita, in triumf la Su-
ceava, nu ca pe o sclava, ce 8 ca pe mireasa, El descria fes-
tinele 4 cele stralucite, serbate in ocaziunea nuntii §i planurile
ce in junie urzisd pre langa vara-sa. Insa nu-§i putit as-
cunde urgia sa asupra lui Stefan VV. care, dupd doi ani de
zile de convietuire cu doamna Voichita, o repudia (lepeda) in
mod defaimator, numai pentruca .parintele ei, voind a re-
capata dela Moldova tanutul Putnei, se vazit nevoit a se alia
cu Mahomed, §i cu oastea sa au fost pradat acele olaturi 5j
I voinic.
2 miPOCUI.
8 ci.
4 petrecerile.
5 linuturi.
G. Asaclii, Nuvele istorice. 10
146 G. ASACHI

cand si atunce, favorat de noroc, Stefan, atacand pe Radul,

it invinsd st in urma it discapatind. Cu toate aceste Trifail
zugravi asta catastrofA a familtei sale ca o fericire personals
pentru sine, cad soarta 1-au condus la Cracovia, unde prin
invAtAtura lui cApdta un indigenat moral si simpatie pentru
nafiunea polond, in a cdria interesuri el giura ca ferice s'ar
crede de- a puted conlucra. Zicand provorba latinA cPatria
non natus, sed ubi educatus>>, -adecA : «Patria nu-i unde esti
nascut, ce acolo unde esti crescut», (land prin asemene cimi-
lituri a infelege ca de ar fi el domn al 'Aril romane, Ia care
dignitate, ca si in republica polond, fiecare nobil are dreptate
a aspira (a cere), el ar sti sa realizeze planul ce in zadar
Stefan VV. au cercat, adecd de a uni In unul ambele acele
gemene principate, si le-ar aseza sub suzerenitatea unei pu-
teri crestine, precum e Polonia, spre a fi NIoldo-Romania un
troian neinvins in contra incalcarii Otomanilor. Aceste zise
le mai sprijinia cu oarecari demonstratiuni, afectand datini
polone, frecventand biserici catolice, despre cari catre ai sAi
Se indrepta ca cu o mAsurd favoritoare misiunii lor, and
pentru curte aved a fi o marturie a plecArii sale pentru Po-
lonia, iar pentru Elisabeta ca o espresiune a simfimin-
telor sale.
Infelesul unor asemene dregeri I si confidenfii fu de agiuns
de chiar 2. Regele insarcind pe principele Sangusco, castelan de
Cracovia, de a intra. cu Trifail in negocieri secrete, spre rea-
lizarea unui plan, Ia care pand amit nici armele Poloniei nu
puturd agiunge. Asa dar, pe cand Seimul, dupre datina sa,
in forme si in cuvinte deserte, inch si in sfezi, prin aplicarea
faimosului cuvant veto', tragand chestiunea cdsatoriei Elisa-
betei cu Bogdan, Trifail cu nemerire trata in secret surparea
domnului sau. Dupa ce regele §i consiliul sau se incredinta
I acte.
2 clar.
8 (Veto), nu invoesc. Fiecare deputat at Seimului Poloniei avea drit
in sesie a impiedeca once protect de legiuire, dand votul sau de .veto.,
sau in limba polona : gNepozwalam) (Nu dau vole) GH. A.
 BOGDAN VOEVOD 147

despre planurile §i urzirile lui Trifail, ce prin giurAmant se

declare organ §i instrument activ al Poloniei, dandu-i-se pentru
viitoarele dregeri instructiunile trebuitoare, se compuse res-
punsul autografic al regelui, motivat pe ingreuierea ce arata
bAtrana muma a Elisabetei, femeie foarte bigotA, care nu se
indupleca a da invoirea ei la cununia fiicei. sale cu un prin-
cipe de credintA ortodoxA, care in Polonia se numia shisma-
ticA. Regele §i Seimul multumira lui Bogdan pentru inturnarea
Pocutiei §i pentru darurile trimise, iar- chestia insotirii o
amanarA pe altA data mai favorabilA, cad nici regele, nici
Seimul nu voiau eintarata un principe puternic in o materie
atat de delicate, §i, prin un repede refuz, din amic a-I face
neamic '.
Ambasada moldovanA, cApAtand deci dresurile 2 respunza-
toare ale regelui Si contra-daruri, nu mai putin pretioase, se
inturnA la Suceava, unde espuse lui Bogdan rezultatul mi-
siunii, care atat dupre actele oficiale, cum Si dupre convor-
birile familiare, se 'Area favorabil in'privirea insotirii petite.
Dar pe cand necredinciosul Trifail cu mare ghibAcie ur-
maria planurile sale, bAtrana arhiducesA, muma Elisabetei,
care cu tot bigotismul ei, intru aceste-i era conlucratoare,
muri in luna lui August anul 1505. DupA trecerea doliului,
Bogdan innoi la 1506 petirea sa, cu care misiune Trifail, cu-
noscand bine rezultatul, se feria se InsArcina, dar totodata
nu negriji a mai invite pe Elisabeta de a ramanea statornica
in refuzul ei.
Patric, parcalabul de Hotin, ce fu trimis cu inscrisurile dom-
nului, cApAta chiar dela principesA un refuz, rAzAmandu-se ea
pe vointa cea depe urmA a maicii sale de a nu se marita
in altA religiune Si pretestand figura cea neplacuta a lui Bog-
dan. Un asemene refuz era de nature a curma toatA rah.
darea lui Bogdan, care privindu-1 ca un afront pentru sine §i

1 Cromer, be rebus Polonorum, liber tricessimus, pag. 454 (Gx. A.). --7
In original se citeaza textual Cromer..
2 actele.
148 G. ASACHI

ca o despretuire a dignitAtii natiunii sale, dada ordin a se

aduna oastea Si a cuprinde din nou provintia Pocufiei.
AstA incungiurare intartA spiritul ambelor popoare : Polonii
credeau o ovelire 1 ca provincia, care in curs de un veac n'o
puturd recApAta nici prin bani, nici prin arme, sa o rAscum-
pere cu o femee din familia regelui for ; iar Moldovenii, cari
a§teptau dela prosfora 2 for marinimoasA o imbrAto§are in in-
teresul mantuirii ambelor imperii, prin acel refuz se vazura
atacafi in amorul for propriu i in dignitatea suveranului lor,
incat cearta domnitorilor se Mat obiect de cearta natiunala,
de care se ImpartA§au atat barbatif, cat §i femeile ambelor
tAri, i aste din urma invitau pe junime la arme. Din aceste
se poate giudeca cat se aprinserA spiritele giunimii, mai ales in
acea evohA, cand mania avanturilor cavalerice nu era Inca de
tot stansa.
Intre cavalerii poloni primau doi frafi din familia stralucitA
a Strusilor, ce erau floarea nobilimii. Ace§tia, crescuti la curte,
se insemnau prin frumusefa for bArbateascA, prin bravura §i
un caracter intreprinzAtor. Cel mai giune dintre ei, Felix, se
aprinsese de un amor secret pentru Elisabeta, incat realizarea
pefirii lui Bogdan, ce avea sa o instrAineze, era pentru un
amant infocat o chestie de vie*. Raspunsul Seimului §i lupta
cea amenifitoare ce se incAerasa intru aceasta faceau pe
Felix a se teme cA ver interesul politic, ver soarta armelor,
vor preface lucrurile in contra dorinfei sale. In asemene in-
grigire, manat de patimA, amantul incheie in inima sa deci-
ziunea disperata de a omori pe urzitorul nenorocirii sale §i
asupritorul patriei, pentru care, dupre intelegerea ce avit cu
emisarii lui Trifail, mai mutt s'au indemnat §i s'au dirigiat in
implinirea esecutArii planului sau.
Una din virtutile laudabile ale acestor doi giuni era amorul
frAtAsc, care-i unia pre dan§ii intr'un mod esemplar ; incat
atat afectiunile morale, cat §i interesele for erau comune ; Ina

1 umilire.
2 oferta.
 BOGDAN VOEVOD 149

Gheorghi, cel mare, discuviinta amorul cel temerar pentru

principesd, ca unul ce nu putea avea vreun rezultat rezonabil
si cu atata mai mult disaproba deciziunea cea ImpAtimitoare
a frAtine-sau, ca ea it espunea la un pericol vizibil. DisfAtuirile
sale furA zadarnice ; si Vazandu-1 nestramutat tntru urmArirea
scopului salt, tot acel amor fratesc 11 indemnA de a imparti
pericolul in care orbis se arunca fratele sau. Combinand deci
planul intreprinderii lor, sub cuvant de volintiri, au informat
un stol inarmat de nobili, compus din cei mai bravi si mai
intrepinzatori companioni, doritori a se straluci prin fapte
avanturoase. Ei se legara prin giuramant de a vindica 1, precum
ziceau, onorul cavalerilor poloni, care se ameninta de a fi in-
fruntat de un principe. barbar.
Spre a agiunge mai siguri la scopul lor, ei luara portul
cavalerilor germani, din cari in vechime era un stol in ser-
vitiul- ostAsesc al Moldovei. InvAscuti 2 in zale oleloasa si de
pe creasta coifului fluturandu-le pene negre, ce umbriau ascu-
litul lAncilor puternice, cavalerii se lunecarA in Moldova sub
conducerea fratilor Strusi si agiunsera aproape de Botoseni,
cu scop a se inainta pans la Harlan, unde pe atuncea pi-
trecea Bogdan. Aice, descoperindu-se strategimul strainilor, o
ceata de calareti din oastea moldovank ii ataca ; surprinsi in
planul lor, fara a se inspaimanta de numarul atacAtorilor,
cavalerii poloni incaera o harp incruntata. Felix, mai infocat,
strAbate cu lancea sa pe cApitenia cetei. Atuncea atacul e ge-
nelal, toti se amestecA ; sAbiile si lancile scapara si scanteaza
de loviturile puternice ale mAciucilor fericate, pavezile rem-
boamba 3 §i aerul rasuna de strigAtele luptAtorilor, mintenile
cele albe ale Moldovenilor se *pAteaza de sange, zalele cava-
lerilor se strAbat de lanci, si din rani riureaza sangelor lor.
Furia si disperarea poarta armele lor si nu tarziu cu geme-
tele murinzilor, rasturnati in pulbere, se amestecA nechezatul

1 rasbuni.
2 imbracati.
3 easuna.
150 G. ASACHI

armasarilor ce se impartasesc de furia calarefilor. Felix se

incrunta ca un leu giune, care intaia oars au iesit la prada ;
neputand salt afle pe rival 1, vra in sangele ostasilor lui sa-si
stanga satea de vendeta, si cu sumefie se inainteaza unde
fierbea lupta mai tare. Mai mult deck armele cele stralucinde
si scutul sau, impodobit cu sturzul, sterna familiei sale, bra-
vura cea sumeata si stirpitoare a acestui giune atrage asu-
pra-i deodata trei Moldoveni miliani 2, cari, incingandu-1 intr'-un
cerc ingust, detunau asupra-i lovituri mortale. Desi spata cea
fulgeratoare, cu maestrie cavaliers 3 manuata, it apark, tOtusi,
vazandu-se in pericol, -cu un glas detunator, de care au
amufit sunetul sabiilor, chema in agiutor pe fratele sAu.
Acesta da pinteni armasarului, si cu furia unei furtuni se
repezi pintre dusmanii ce-i inchideau calea, dar un arcant cu
ghibacie aruncat de un Moldovan pe capul armasarului, it
face sa poticneasca, sa se .rastoarne, si sub povoara sa sa
tins incatuset pe cavaler. In acel minut, Felix capita doua
lovituri de moarte, incat mai nainte de a-si da sufletul, nu-i
ramane timp decat a striga : cfrate, spune ca mor pentru
Elisabeta si amorul ei Iv Cu caderea sefilor, conteni asta
crunta lupta ; si pe cat singe s'au varsat din furia luptei, pe
atata si mai multe lacrimi au stors durerea duiosului frate
pentru moartea lui Felix. Pulinii Poloni, ramasi in vieafa,
impreuna cu Gheorghi, furs condusi inaintea lui Bogdan, care,
descoperind planul fierfid al rivalului ski si aprins de urgie,
randui a se discapafina tofi prizonierii, asupra carora, im-
preuna cu invincitorii lor, se inalla o movila singuratica, mo-
nument de bravura antics si de dusmanie, care si azi Inca
din sanul ei abureaza spirit de desbinare intre mazili, cari.
vecinic se cearta pentru proprietatea for I

Intreprinderea avanturoasa a acestor doi frati renumiti si

moartea for tragica casuna o vie impresiune in ambele fari.

1 pe Bogdan.
2 voinici.
8 cavalereasca.
 BOGDAN VOEVOD 151

Ea au fost sugetul unei balade rutene, numite duma, care

panA in zilele noastre se conserveaza 1 in traditiunea past°.
rilor, cari prin hcte 2 acompaneaza textul acestui cant elegiac.
0 asemene cruda tratare a prizonierilor aprinsA nu mai putin
o cruntA vendetA din partea Polonilor. La cea intai bataie,
ce a urmat, Polonii nu clAdura nici un pardons prizonierilor
moldoveni si mumele ambelor natiuni plangeau indelung
impatimirile crude ce au adus atata doliu asupra lor.
Dar aceste barbare represalii era numai semne a nepu-
lintel Polonilor de a infrana cursul vincitor a lui Bogdan.
Drept aceea, cu toate disfatuirile amor-propriului national
si in contra intrigilor partizanilor lui Trifail, regele fu cons-
trans a intra in intelegere cu Bogdan si a trimite trei din
ministrii sai, cari cu un asemene numar de plenipotenfi mol-
doveni au inchiet o convenfiune cu urmatoarele punturi :
1. Elisabeta se va mArita cu Bogdan, pentru care Papa, in
privirea interesului crestinatAtii, avea a randui un arhiereu la
celebrarea cununiei.
2. Bogdan va fi sincer aliat al Poloniei si al tuturor pu-
terilor crestine in contra Turcilor.
3. In Moldova se va aseza statornic un episcop catolic cu
clerul sau ; si ist din urma punt cuprindea clauzula : cum a
Bogdan cu curtea sa ar imbrAtosa ritul catolic 4.
Pentru indoita solenitate a incheierii pacii si a nunfii
Elisabetei se faceau in ambele capitalii pregAtiri pompoase,
in cari Bogdan se vedera triumfand preste nenumarate greu-
tati pentru statornicirea soartei patriei si apArarea crestinAtatii,
cand deodata patimirea lui Alesandru se arata nevindecabilA,
cad in miezul curei un empiric Grec, ce-1 uda toata ziva in

1 S. Sarnicii, Annalium Polonicorum, lib. vu, pag. 1198 (Gu. A.).

2 gesturi.
8 iertare.
4 De insemnat este a in aces epohA lmparatul Maximiliam, regele
Frantlei Louis al Xii-lea §i loan al Danimarcei au pi opus tarului Vasili
de a Imbrato§A catolicismul (Gu. A.).
152 G. ASACHI

scaldatoare, spre a putea mai mult asuda toata noaptea pa-

cientul §i-a dat sufletul In 19 August 1505.
Asta tamplare fu noua piedeca in planurile lui Bogdan. Si-
gismund urma fratelui sau pe tronul Poloniei §i prin o am-
basada a inoit bunele relatiuni cu Moldova, insa parte pentru
doliul raposarii, parte pentru resbelul ce s'au aprins intre Po-
Ionia Si Moscva, au ramas iar amanata cauza 1 maritatului in
consideraliunea caria Bogdan au marturisit o marinimie mai pre-
sus de ceeace cerea interesul statului, incat el pazi pacea, fara a
supara intru nimic pe vecinii cei invaluili in acel greu resbel.
Intarzierea peste magma a acestei chestii il, face& cu Coate
aceste a realiza in urma tratatul cu arma in mans, cand
Trifail, neadormit in intrigile sale, au provocat lui Bogdan
despre alts parte un nou resbel. Radul at in-lea, numit Ca-
lugarul, care urma pre tronul Tarii Muntene, neputand nici
el, nici poporul uita pierderea finutului Putna, luat de Stefan
VV., folosindu-sá de invaluirile lui Bogdan cu Polonia Si in-
credinfat ca timpul ar fi acela favorabil a se vindeca 2, cu toata
puterea sa au intrat in tail la 1507, au ars §i an pradat
politiile 3 §i satele acelui tinut pan la Siret. Asemene act §i
prada din partea vecinilor compatrioti, cari au fost simtit mai
nainte toata puterea lui Stefan VV., indemna pre Bogdan a li
vedera ca bravura Moldovenilor nu s'au descins in mormant
cu parintele sau ; drept aceea fara preget purcesa la fara da
gios cu oastea lui aleasa. In putine zile curati de atacatori
tinutul impresurat, trecu Milcovul §i pana dincolo de Ramnic
puss sub sabie toata Tara Munteneasca, constranse pre Ro-
mani la o batalie decisiva langa Retezati la locul numit Mo-
vila Gaiatei 4. Vazand Radul VV. apropierea furtunii ce era
sa se discarce asupra-i, §i, ca pre antecesorul sau, sa-1 arunce

1 chestiunea.
2 rasbuna.
8 ornele.
4 Gaeta, cetate tang& Neapoli, fondata in suvenirul doicii lui Eneas
(GE. A.). de aici vrea s& spun& Asachi ca derivA numele movilei de
Ring& Retezati.
 BOGDAN VOEVOD 153

depre tron, cautA mantuirea sa in propunere de pace ; drept

care, pe cand aveau a se lovi Wile, se infato§a in miezul
lor, in fruntea unei deputafiuni, Maxim, arhiereul tdrii, care
nAscut din despofii Serbiei, prin evlavia lui §i invAtatura
agiunse mai pe urma la asta treapta nalta. La vederea ye-
nerabilA, cu care acest eclesiastic se infAtoA cungiurat de
toatA pompa arhiereasca, se plecara armele invincitoare. Maxim,
prin cuvinte dictate de Evangelie §i de politica, au vederat
atat pacatul de a se macela intre sine frafii nascuti din o
singura mama, cat §i dauna ce provinia pentru ambele na-
fiuni, raspandind sangele §i puterea lor, care spre mantuirea
cre§tinatAtii mai bine 1-ar pastra in contra du§manului co-
inun. In discursul sat', invatatul orator s'au folosit de nu-
mele locului unde soarta i-au Intrunit spre a trata, amintind
ca precum Gaeta au Inlaptat odinioaik pe Eneas, strabunul
gemenilor frafi, fondatori Romei, de asemene asta movila,
consfintita numelui ei, prin esemplu sa nutreze cu laptele iu-
birii pre Moldo-Romani, gemeni unei singure mume. Drept-
care propuind o cruciadA in contra Semilunii §i cAutand
sa stirpeascA toatA samanta desbinarii intre ambii domni, au
discoperit lui Bogdan urzirile cele trAdatoare ale lui Trifail,
care intefise §i asta din urma desbinare. Bogdan, care nutria
in cuget planul cel mAret, preferandu-1 Ia a sa personalA ven-
detA 1, lesne s'au induplicat Ia propunerile de pace, incat a
douali, 20 Octomvrie 1507, urma pe movila antics a Gaetei in-
talnirea intre ambii domnitori ; aice in fiinfa acelui arhiereu §i
a boierilor Orli se subscrisa tratatul de pace Si Radul giurA pe
santa Evangelie pAzirea conditiunilor, intArind pe totdeauna
cesia tinutului Putnei cAtrA Moldova cu cetatea CrAciuna 2,
ca sa fie margine intre ambele fari invecinate, precum o
statornici Stefan VV. Radul au inturnat Inca Moldovenilor
toate lucrurile ripite din acel finut, dupa care Bogdan VV. se
intoarse in triumf la Suceava.
1 rasbunare.
2 Craciuna ziditA pre ruinele anticei cetati daco-romane, de Ptolo-
meus numitA Pirum (On. A.).
154 G. ASACHI

Inchierea cea repede a resbelului, dela care Trifail asteptase

rezultate favorabile planurilor sale, it fad' a presimti catas-
trofa sa. Spre a o prevent, mai nainte de inturnarea lui
Bogdan, adunand cats avere au mai avut, trecit repede in
Polonia, unde se declara de pretendent al domniei Moldovei,
imputand lui Bogdan tiranie, intelegere cu Turcii si dusmAnie
neimpAcatA asupra Polonilor. Din aceasta disfirandu-se ina-
intea ochilor lui Bogdan tot sirul intrigilor nemultamirii lui
Trifail si ca. in Polonia era cuibul masinArii ce panA ama au
paralizat plinirea insotirii sale, dupd ce au asigurat pacea
despre amiazi-zi, decisa a Ind. Inca. °data petirea Elisabetei,
care de nou formal refuzatA fiind de Sigismund, Bogdan
giurA a-si rescumpara rusinea si a pedepsi pe traditor. De-
aceea el retrimisA in Polonia toate dresele 1 petirii, cu daru-
rile regesti si se pregati la resbel.
Dar mai nainte, dupd ce se facura in toata Ora rugAciuni
publice 0 agiun de trei zile, Bogdan depuse rugile sale in
monastirea Putnei, si pe mormantul nemuritorului sat' pA-
rinte cerit agiutorul ceresc in asta intreprindere dreapta.
Atuncea, chiar in miezul pregatirilor resbelice, se insoti cu o
giunA Romans din Moldova.
In aces epoha, Sigismund, paciuindu-se cu Moscva, trimisa
o ambasada strAlucita la ducele de Meclemburg, sA petascA
Ile sotie pe fiica sa Ana, principesa de o frumusetA estraor-
dinarA. Cand deodatA, in miezul pregAtirilor de solenitatea
nuntii, ce se faceau la Cracovia, regele cApAtA fatala stiintA
ca Bogdan, Cu o oaste puterni-cA, sa pregateste a-i turbura
festinul 2 si a rAsbate in Polonia. Sigismund, vazand ca in locul
facliei Imeneului 3 se aprindea. torta Belonei 4, rechema pre am-
basadorii petitori, ce agiunsese la Poznean, prochemA sub grea
pedeaspa .1a arme pe nobilitatea polona, inrola pe mercenarii

1 actele.
2 petrecerea.
a zeul nuntii.
4 zeita rAsboiului.
 BOGDAN VOEVOD 155.

germani §i boemi, §1 prin grabnici trimi§i cerii agiutor §i

dela fratele sau Vladislav, regele Ungarei. Vladislav n'au pre-
getat a-1 disfatui dela acest resbel, amintindu-i infrangerea
ce au patimit in Moldova Polonii sub regele loan Albreht
§i cat de vatamator lucru ar fi a langezi puterea Moldovei Si
prin asta a deschide Turcilor o cale spre Polonia.
Voind Bogdan sa faca a simti Polonia povoara vartutei
sale, orandui a se aduna oaste din toate olaturile 1 Moldovei.
Campulungenii, Cumanii §i Vrancenii trimisera indoit nu-
mar de arca§i, purtand fiecare in cucura2 cate 100 sageti,
iar to coapsa cate un numar cu indoit ascutit. Intre acestia
se deosebiau stoluri de seneteri 3 Sacui, cu arma cea cumplita,
de curand introdusa §i in muntii lor. Tara de mijloc aduna
cete numeroase de pedestri lancieri, cu maciuci ferecate, cu
securi inarmafi §i cu pavaze de pieFe de bour. Hotarnicenii
§i Codrenii dela Thigeciu au trimis calarimea, ce prin ghibacie
§i repegiune era spaima du§manilor ; dela Suceava §i dela
Baia se scoase un numar insemnat de tunuri, cu artileri
sa§i, sub povatuirea 4 unui Genovez. Amunitiunile §i proviziu-
nile erau incarcate pe telegari 5 de munte. Ace§ti osta§i cu
armele Si portul lor, se pareau renvieti din seculile Romei,
avand o came§a pan la genunchi, o cingatoare, un tabar scurt
pe umere anhiat, opinci in forma de sandal, in cap o palarie
mica sau o caciula ce acoperia parul cel comos. Asta oaste,
sub Bogdan, o comandau boierii Carja, Patric, Arvat, Dinga,
Sbiera, endrea, Telab §i Sacueanul.
Ostea de capitenie, cu pojtjule 6 ei in§irata in §esul cel intins
dintre Prut Si Nistru, fu cercetata de Bogdan, care adunand
in giurul sau pe capitenii §i stegari, le Mei" un cuvant pa-
trunzator, aratandu-le strambatatea §i insulta suferita dela

1 tinuturlle.
2 tolba.
8 pu§ca§1.
4 comanda.
5 Teligar, dela teleaga sau cal ce duce sAgeti : tela-gerens (GH. A.).
6 corturile, aprovizionarea etc.
156 G. ASACHI

Poloni §i indemnand apoi §i pe osta§ii giuni a se pildul de

consofii for veteran! inalbifi in cursul Invincerilor. 0 aclama-
giune generals urA pe Domnitor ; buciumurile de arama rA-
sunarA semnalul inaintirii i bandierile natiunale, stolite 1 cu
simbolul Invrcitorului balaur, voioase fluturau in aer, care
rAsuna de cantecele resbelice ale giunimii.
Mi§carea lui Bogdan raspandi in Polonia o spaimA nespusA,
de care cuprin§i locuitorii mArgineni §i nobili fugiau in nA-
untrul -Orli §i in cetati. Bogdan motivA acel resbel : «1. Pentru
ustrambAtatirile ce faceau Polonii Moldovenilor, Mr& a putea
«cApAta vreo dreptate, §i pentru cruzimile tor. 2. Pentru da-
«toria cea veche a Pocutiei. 3. Pentru insulta ce-i fAcusa §i-
«4. Pentru refuzarea Elisabetei Si pentru protectiunea ce se
oda rebelului Trifaib). Oastea dupA ce prin esercitii §i rug!,
ca in timpul lui Stefan VV., s'au pregAtit §i s'au adunat langa
cetatea Hotinului, trecii Nistru, parte in vad, parte pe plute
§i pe barcele aduse dela Chilia §i Cetatea Alba, la 29 lunie,
§i a doua zi sosi la cetatea Cameneti, numitA Podolschi. De
aicea cete de cAlArime se raspandirA, in cateva zile prAdara
§i arserA locuintele cele inavutite ale Poloniei. Ne intarziet
dui:4 aceasta dealungul Nistrului oastea sosi inaintea cetatii
Halici, vechea capital& a Galitiei, in care multi nobili cu avu-
tale lor s'au fost refugit. Dupa cateva zile de asedie cu agiu-
torul tunurilor bombarduitoare, cetatea a capitulat §i s'au
tradat 2 cu toatA averea §i garnizoana.
Moldovenii, insemnand calea for prin foc §i sabie, sosira la
cetatea Liov, unde se refugisA §i traditoriul Trifail, a caruia
prindere era una din cauzele espeditiunii. DupA ce ei, in
curs de trei zile, au asediat cetatea, ce era cu tndoite IntA-
rituri §i canaluri incinsA, §i dupa ce depe muntele apropiet
au bombardat-o cu o puternicA artilerie, rAspingand garni-
zoana de o§teni §i de sAteni cu coase inarmati, a patra zi
s'au dat asaltul general ; in fruntea asaltAtorilor se afla Bogdan,
care au vederat curajul sau §i vartutea erculica, caci in miezul

1 imbrAcate, impodobite; 2 predat.

 BOGDAN VOEVOD 15T

sagetarii, a grindinarii pietroase depe murii cetatii, cu brat

puternic Insusi au spart poarta si au deschis-o oastei, care
aduna de aice o prada insemnatoare. insa negasind pe Tri-
fail, care aflasa mijloc de a scapa la munte in Ungaria, si
incunostiintindu-se ca. regele Sigmund, in fruntea oastei de
60.000 de Poloni si auxiliari Boemi, se inaintia dela Cra-
covia, Bogdan, dupa ce scrisa cu sageata pe poarta Liovului
numele sau, spre a fi Elisabetei de suvenir amar, jar locui-
torilor de spaima, Si care in curs de veacuri s'au tinut minter
se intoarsa pe calea sa. Incarcati cu trofee, Moldoveni ata-
cara cetatea Rohatin, au luat-o cu asalt si au pradat in mo-
nastirea cea inavutita tnulte odoare si obiecte pretioase. Bogdan
de asemene puse a se descinde depe turn clopotul cel
manin 1, care era vrednic de mirare, oranduind a-1 transport&
la Suceava. In monastirea aceea, care era a Capufinilor, se
afla un calugar foarte batran, numit Pater Vicenti. Nasterea
sa era contimpurana cu ziva. cand s'au varsat 2 acolo acel
clopot, pentru care calugarul, crezandu-sa geniene cu dansul,
i au fost clopotar, jar amts.' in adanci batranete conserva numai
titlul onorar al postului sau si doria ca acel clopot, ce i-au
sunat la nastere, sa-i rasune si la moartea lui, incat cu ne-
putinta fiind a-1 disparti de fratele sau de bronz, precum
numia chiar pe clopot, au fost de nevoie a lua impreuna si
pe Vicenti. Acest batran, sezand pe car langa clopot, cu glas
tare cilia rugaciunile de Ave-Maria si litaniile, iara bronzul
rasuna suspinele durerii sale. Pentru transportarea acei po-
vori manine erau la car insirati un mare numar de boi. Din
urgie si vendeta 13, multi nobili prizonieri, spre agiutorul tra-
surii, s'au ingiugat 4 impreuna cu Rafail Halifchi, proprietarul
Rohatinului. Acest transport cu prazile, trofeile §i prizonierii
au agiuns la Suceava, unde clopotul, asezat pe turnul Mi-
tropoliei, rasuna laude Si mulfemiri lui Dumnezeu pentru fa-

1 greu.
2 turnat.
8 rAsbunare ; 4 au fost injugati.
158 G. ASACHI

vorul ce a dat armelor patriei. Dar Trifail din ascunsurile

sale, prin partizani, rAspandea prezisul ca clopotul -acela in
curand va suna caderea lui Bogdan.
Aceste evenimante, ce aruncau o noun lucoare 1 asupra Mol-
dovei §i era o rescumpArare dreaptA a afrontului §i a daunei
comune, ce s'au fost adus parte din politica orbita de pregiu-
defe, parte din uneltirile perfide ale lui Trifail, au ovelif a in
ochii lumii nafiunea polonA §i au intristat foarte pe Regele
Sighismund, care la inceputul domniei sale disvolta $ un ca-
racter hifocat §i inreprinzator. Vazand deci infrangerile oastei
sale, cAderile cetafilor tarii, prazile. Si sclAviile pAtimite, s'au
aprins de mare manie Si in public au giurat cum a va spAla
ru§inea §i dauna natiunala in rauri de sange moldovan. De
aceea -amn nici atata n'au voit sA asculte de sfatul fratelui
sAu Vladislav, care it indemna a nu incepe un resbel nou,
pentru o cauza ce ar figura mai bine in un romans cava-
leresc, decat in aualele unei nafiuni, §i al cAruia rezultat nu
poate fi decat vatamAtor pentru toata cre§tinktatea. Sighismund
MA, inpismaluit §i intefit de atate familii nobile, ce au pierdut
pe fiii for in resbel §1 in sclavie, mai ales au cerut a nu fi
impiedecat spre a da oastei §i nafiunii sale o satisfacere in-
cruntata 4, pentru ovelirea ce au pAtimit dela Bogdan.
Drept aceea in 26 August 1509 purcesa in fruntea unei
armate puternice, mai numeroase deck aceea cu care au fost
combatut in contra Moscvei, dar sosind la Liov §i vAzand
pe poarta cetkii zugravita figura infiorAtoare a lui Bogdan,
intru atata s'au maniet, cA se sin* cuprins de oarecari fri-
guri, cari it impiedecara a se inainti, incat fu nevoit a incre-
dinta supra-comanda oastei lui Nicolai Camenefki, voevod de
Cracovia. Acest Wean, de asemene crud, cat §i foarte practic
in trebile resbelice, sosind la malul Prutului, lasA icolo toata

I strillucire.

2 umilit.
$ desvAluia, arAta.
4 sangeroasa.
 EOGDAN VOEVOD 159

pojijia 1 militard, §i impartind fiecdruia osta§ proviziune pe

sAptdmani, repede au trecut 'Atli langd Ciceu 2.
Vazand apropierea unei asemene furtuni, Bogdan au aplicat
tactica cea inteleaptd de a-§i crutd oastea §i a constrange pe
du§mani de a-§i consumd insu§i puterea lor. Drept aceea el
se retrasd din ,cdmpie la locurile cele tari, cu cari insu§i na-
tura dAnui aceasta lard pentru apdrarea ei. Daca ostea mol-
dovand, in cursul inrumperii 8 sale in Polonia, au intrecut
in valord pe cea polond, apoi aceasta, intrand mil in Mol-
dova, mai mult au intrecut-o in barbarie Si in cruzie 4. Cetele
lui Camenetki samAnau cu acele ale lui Atila, ele purtau foc
§i sabie prin politii 5 §i sate, nici sexul, nici varsta nu erau
apdrate, §i sAto§i de sange, varsau numai pe acel -al dizar-
matilor. Cernautii, Boto§enii §i Stefane§tii, politii neintarite,
furl raduse in cenu§d. Apoi dupd ce ucideau pe locuitori, in-
'-giunghiau vitele Cate mai gasid pe la curte. Dar ace§ti mAce-
lAtori nu cutezau a se inainti mai induntru, nici a atach ce-
tAtile sau pe Bogdan in pozitiunea sa, amintindu -i nevoile
cele cumplite cari au fost patimit in locurile acelea. Te-
mandu-sd de un asemene rezultat, regele Vladislav au trirnis
doi ambasadori : pe Varlam Bornamiesa §i pe Osvald Cor-
latchi, spre a curMA du§maniile intre aceste puteri. Ei insd nu
agiunserd la timp sa poata impiedeca bdtdlia cea sangeroasa
care au urmat la Hotin.
Dupd ce Polonii au plinit cruziile neauzite in curs de cloud
zeci de zile, se inturnard incArcati de prazi §i prizonieri ; atunce
oastea moldovand, ie§ind din codri, cuprinsd vadurile Prutului
§1 an luat pojijia du§manilor, !twat acestia, spre a nu cadea in
cursd, fury nevoid a se retrage spreCameneti. Atunce Bogdan,.
ie§ind din pozitiunile sale numai cu cdldrimea, nea§ieptat au
lovit partea oastei polone rdmase dincoace de Nistru, dar in
1 aprovizionarea, bagajele.
2 Munte Tanga Cernauti (GH. A.).
2 nAvalirii.
4 Benardi Varovii, Fragmentum, pag. 541 (GH. A.).
5 ora,e.
160 G. ASACHI

aced zi, scAderea repede a apelor au indamanat in minuntul

critic pe gvardia polond, comandatd de Tvuravechi, a retrece
raul si a ataca Ia spate pe Moldovenii ce asaltau tabdra polona,
plina cu avufiile ripite. Din cauza locului stancos, Moldovenii
discAlecand combdteau pedestri si acum avand a se apara din
dolt& parti ei au incaerat lupta cea mai sangeroasa si inpis-
maluitA. Polonii aparau trofeile ce aveau sd marturisascA vic-
toria lor, iar Moldovenii combdteau de moarte spre a-i nimici,
nu ca pe osteni, ce chiar ca pe ripitori salbatici ; furia §i
opintelile for au fost atat de marl, ca la atacul faberei po-
lone, intinse pe ripele Nistrului, boierii pAsiau in fruntea asal-
tatorilor, macelAtura din ambele pArti fu cumplitd, un numAr-
insAmnAtor de boieri au pierit, si cativa rAniti au incdput vii
in manele dusmantilui, precum Matei logofAtul, Carja si Pa-
tric, pre laugh' cars si un numAr insemnator de giuni nobili,
numifi copii din cash'. Spre a -ti plini votul, ce laud/nand Cami-
nefchi facuse inaintea inceperii campaniei, cand au vAzut Ia.
Podhaife movila in care erau ingropafi 50 nobili poloni, dis-
cdpAtinati dupre ordinul lui Bogdan, au randuit emu sd se
taie capul la un asemene numar dintre acesti giuni Moldoveni n.

Asta tamplare, ce au costat Polonilor mult sange si pier-

derea intregei gvardii regesti, care in zale de otel invds-
cute( 2, cu greu combAted pedestra, Sighismund au serbat-o la
Cracovia ca o mare victorie, a cAria rezultat insA, raportat
chiar de hronografii poloni 3, se vedereazd cA au fost de o
potriva vatamator pentru ambele parfi, cAci in alt feliu Sighis-
mund n'ar fi acteptat mijlocirea frAtani-sau. AstA mijlocire, care
aved de scop a incheie pacea si o intreita alianta ofensiva si
defensive, de asemene s'au imbratosat de Bogdan, infAto-
sindu-se plinirea planului favorit de a inchega prin ea un
troian nestrabatut in contra propAsirii Turcilor. Drept aceea
s'au incheiet o armistare si s'au intrunit in lama aceea la Ca-

1 Banardi Varovil, Fragmentum, pag. 541, 542 (GH. A.).

2 Imbracata.
3 A. Gwanina, Krotke zebranie Kroniki Poloskey, pag. 119 (GH. A.).
 BOGDAN VOEVOD 161

menef- Podolschi sus- numifii plenipotenfi Unguri, iara din

partea Poloniei : mar§alul imperiului Stansislav de Hodefi,
Loan Lascu, episcop de Gnezno, cancelar al statului, Gheorghi
Cikupechi castelan de Belti, §i Petru Tomitchi, secretarul rege-
lui ; din partea Moldovei : logorAtul loan Tautu, boierii Toader,
Isaac Si loan. Acest tractat, incheiet in 23 Ghenarie 1510, sunk
ca dupre mijlocirea regelui de Ungaria, spre folosul cre§ti-
natAtii §i ferirea periculului Turcilor, va urma pace §i alianta
statornica intre tustrelele puteri ; drept aceea : 1. Bogdan par&
sqte pretentiunile sale asupra Elisabetei §i anuleaza actul
giuruirii1 ce i s'au dat intru aceasta, 2. Prizonierii se intoarna
de ambele parti. 3. Stricaciunile §i daunele unora §i altora
sA se uite. 4. Spre a regula cearta pentru Pocufia, se vor
denumi cate 4 comisari din partea Ungariei, Poloniei §i Mol-
dovei. 5. Nici o parte sa nu favoreze pe vreun pretendent, ci
mai ales sA-1 alunge din Cara. 6. Contractuitorii Ali dee
agiutor reciproc in contra Turcilor. 7. Comertul sa fie liber
Si vamile ca mai nainte. Deasemine au abdicat fiecare parte
la desdaunarea cheltuielilor de resbel ce pretindea.
Cu toate daunile ce au suferit in ist din urma resbel,
Bogdan s'au mangaiet ca inchierea unei legaturi cu acele cloud
staturi va favora planul sat' primitiv de a statornici pentru
viitor soarta patriei Si impreuna cu alialii sai a forma o ba-
rierA puternica in contra incalcarii Turcilor. Drept aceea el
propusa Papei o cruciada, insarcinandu-sa a conduce elite-
trele armiile in Tracia. Papa, care la ist ocazion apretui va-
lora §i sirguinta lui Bogdan, au mustrat pe Sighismund ca
n'au conlucrat prin insotirea sa cu Elisabeta a lega mai straps
pe Bogdan catrA interesul apustilui §i totodata trimisa un
delegat la Sigismund ca impreunA cu trimi§ii Ungariei §i ai
Moldovei sa se reguleze asta chestiune a cruciadei. Con-
gresul ce s'au tanut intru aceasta n'avit rezultatul dorit, caci
fiecare parte avea casnicile ei greutafi §i interesuri, fara a
aminti ca in unire sta taria, incat §i Bogdan, dupa atate cer-
cad §i giuruinti, ramasa parasit in propria sa putere.
ffigaduielii.
G. Asachi, Nuvele istorice. 11
162 G. ASACHI

In epoha pe cand incepa a se interne& in Constantinopoli

puterea otomanA, alta, asemene ei, mai de mult infloria in
Taurida (Crim), sub dinastia tatarA a Ghereilor. Stefan cel
Mare se afla in relafiune buns §i personala prietinie cu cel
mai mare Han al lor, Mengheli-Gherei, principe intelept Si
bray. insA agiungand la bAtranefe, manile cele langede ale
lui Mengheli-Gherei nu mai puteau tanea in frau oardele
barbare ale Tatarilor, cari, din o§teni ce erau mai nainte,
prefAcandu-se in bande de hoti, incepura a indica Moldova,
a o pi-Ada Si a trage in sclAvie un mare numAr de locuitori.
In curs de trei ani, Cara patimi doua. asemene incalcAri din
partea Tatarilor. In aces din urma inrumpere 1, Bogdan in-
fransa la malul Nistrului numeroasele for cete incarcate de
prazi §i sclavi, din cari cete multe s'au Inecat, §i au ucis
chiar pe Harcic Biticherei, fiiul Hanului.
Cu toate aceste evenimante fatale, Bogdan nu pierdu incre-
derea sa in Dumnezeu pentru mantuirea patriei §i cauta un
aliat coreligionar in persoana marelui principe de Moscva,
Vasilie-Ivanovici, catrA care prin Polonia trimisa ambasadori.
De§i departarea §i inValuirile in can se afla atunce acel mo-
narh cu litva §i cu ordinul teotonic nu-1 iertau de a intinde
indatA lui Bogdan o mans de agiutor, dar acest pas fu fo-
lositor mai tarziu pentru Petru Rare§, fratele lui Bogdan, pe
care Tarul Vasilie it sprijini prin influinfa sa.
FArA nici un razem strain §i batut de atate valuri furtu-
noase, Bogdan, ca un plutitor intelept n'au manat vasul in
contra vantului, ce s §i-au amintit de zisele cele infelepte pe
cari nemuritorul sat' parinte i-au lasat prin testamentul po-
litic : de a nu se llama in agiutoriul vecinilor sai cre§tini,
cari erau de patimi §i de intrigi dinnAuntru de§irati 3.
Spre asigura pacea de partea Turcilor triumfatori
asupra celor intai puteri ale Europei, pe a carora tron se
suise sultanul Selim, intreprinzetor Si ambitos, Bogdan i-au
trimis la 1513 o ambasada cu daruri, care epohA §i eveni-

1 nivAlire ; 2 CI ; 3 sfa§iati (dechires).

 BOGDAN VOEVOD 163

mant Turcii 11 numArd ca inceputul suzeranitatii for asupra

Moldovei, deli multe acte diplomatice, tractate i resbeluri,
chiar cu Turcia fdeute, mArturisesc mai indelungatd indepen-
denta acestei Teri de once inraurire strains.
Cu toate ca din epoha tradimantuluil lui Trifail in Moldova
si a fugirii sale din cetatea Liov mai nimic nu se auzia de
dansul, totusi spiritul sau cel intreprinzator si manos in noun
urziri n'au sezut in nelucrare. insd cu planul lui au fost ne-
voit a schimba i scena lucrdrilor sale, caci in Polonia, unde
se recunoscii spiritul sau neastamparat in turburare, ne mai
afland increzetori, el se vdzii nevoit a se stramuta in Ungaria
si in Transilvania cu partida sa, compusd de un numar de
nemultumiti Munteni gi Moldoveni, de can pentru dauna pa-
triei, i chiar a lor, farile aceste niciodatA n'au avut lipsd,
gi asta mai cu samd se trAgea din vitioasa constitufiune, care,
ca in Po Ionia, impArtasia pe fiecare boierin de dritul de a
putea agiunge la scaunul domniei. Manat despre o parte de
ambifiunea sa, in care nu-1 retanea nici o piedecd, gi strim-
torit de datornicii sdi, s'au vazut nevoit a cerca toate modu-
rile de a scapa din asemene pozifiune. Vazandu-si insA si
aicea infranate dregerile 2 sale pand ama urzite, nu i-au Minas
alta decat a se sustrage din aceste greutdti prin o repede
dosire depe teatrul lumii, dupd care de partizanii sal for-
mal s'au inmormantat, spre mulfamirea guvernului, care in
puterea tractatului era indatorit a-1 priveghea, insd cu adancd
intristare a creditorilor sai. Pierderea neasteptata a acestui om
depe scena politica facit o sensafiune insemnatoare mai ales in
Moldova, unde-si avea intinse firurile uneltirilor sale. Bogdan,
scdpand de un traditor ce nu agiunsese Inca a-gi lua mul-
tdmitd in propOrtia crimenului 8 sat', au urmat in mai mare
liniste a se indeletnici cu mdsurile din nduntru, fintitoare a
vindeca suferintile trecute ale poporului, cad se dada iar la

I traclarii.
2 actiunile, faptele.
3 crimei.
164 G. ASACHI

pacinicile sale ostenele. Insa multe familii moldovene, nobile

§i satene, mai ales acele din Ora de jos §i depe tarmurile
Marii Negre, plangeau floarea giunimii ripite de Tatari, a
aria numar se suia pan la 60.000 suflete. In epoha aceea
de doliu public, clerul tarii §i monastirile inavufite, credin-
cioase Inaltei chiemari §i a vointei fundatorilor, au practicat
zisele Mantuitorului :
«Am flamanzit, Si mi.a)t dat de am mancat; insato§at-am,
«§i mi -afi dat de am !Alit; strein am fost, §i m'afi primit
ogol i m'afi imbracat; bolnav am fost, Si m'afi cercetat pre
«mine ; in temnita am fost, Si afi venit la mine».
Drept care multi calugari, barbafi ce nu se temeau a purta
numai semnul crucii §i intre pagani, nisi i§i marginiau evlavia
numai in cuvinte, ci o marturisiau prin fapte vii. s'au insar-
cinat a merge in Taurida 1 §i pe la alte parti locuite de Ta-
tari, ca sa rescumpere cu banii acelor monastiri pe Moldo-
venii cari gemeau in sclavia strainatatii ; incat acei cuvio§i
parinfi, dupa invingerea periculilor §i a nenumaratelor greu-
tati, se vedeau inturnand in patrie parinfilor pe fii §i fiicele
ripite §i copiilor sermani pe ale for mume eliberate. Asemene
evenimante, in curs de -at* ani repetate, au ca§unat nu pu-
tine epizoade tragice §i interesante, vrednice a fi descrise de
condeie mai ghibace, care ar marturisi contimpuranilor toate
nevoile cu cari au combatut stramo§ii, pans cand am agiuns
la ist grad de fata a siguranfei politice §i individuale.
Asemene ripiri de oamini, cari urmau pans in epoha me-
morabila in care armele ruse§ti au disradacinat din Bugeac
pe Tatari, au ocazionat ca nu pufine familii moldovene avura
§i poate Inca au afini (rude) intre acii Mohametani, lucru
care a fost motivat prepusul ca unele din familiile nobile
ale Moldovei s'ar fi tragand din Tatari, cand este cunoscut
ca Mohametvii in cazuri foarte rare i§i parasiau Para §i
religiunea, incat se poate asigura, ca dupa. ce bunii sau pa-
rintii unor asemene familii au fost candva in sclavie, nepotii

1 Crimea.
 BOGDAN VOEVOD 1G5

sau fiii lor,, cunoscanduli uricul ', s'au folosit de oarecari im-
pregiurari favorabile, spre a se inturna in patria for primitive. 2
In luna Fervuarie anul 1510 muri vaduva lui Stefan VV.,
Maria Doamna, murn'a lui Bogdan, pe care el o iubia cu un
simfimant de evlavie, ce era una din virtulile nemuritorului
sau pArinte. Astrucarea 3 doamnei se fadr in monastirea Putna,
in mausoleul mAref, fundat de acel stint-domnitor, spre a
cuprinde rAma§ifile lui muritoare §1 ale familiei sale. Dupe
ce s'au inbalsamat, raposata se espuse in curs de trei zile in
bisericA Tanga tronul domnesc, unde cu toata solenitatea
primia onorurile, ca §i cand ar fi fost vie. Apoi cu toatA
pompa arhiereasca §i domneascA s'au depus in cripta familiei,
in fafa lui Stefan VV., unde §i astazi raposazA rama§ifele ei.
Dinastia domnitorilor Dragosizi era atata de iubita *i res-
pectatA de Moldoveni, ca. §i la asta raposare, poporul a mar-
turisit durerea sa prin manifesturi 4 publice, refiindu-se de pla-
ced, agiunand trei zile i umbland in cursul doliului, ca §1
curtezanii 5, Cu capul descoperit, femeile de tot imbrobodite §i
velate 6. Fiiul cel duios insa curs de noun zile s'au retras in
monastire de ochii publicului, petrecand ca §i monahii in
agiunare §1 in rugi, care piozitate o repeta la fiecare an, in
zilele aniversare ale morfii parintelui §i mumei sale.
Anul 1513 era instimnat de o iarna foarte grea §i cum-
plita ca aceea ce, cu 300 ani mai in urmA, au capatat nemu-
rire prin catastrofa incalcArilor 7 Rusiei. Munfii se pAreau stra-
mutati in §es, caci pe alocure neaua asemana vAile cu culmile
dealurilor. Padurile dispoete de coamele for se pareau stahii
1 stramo§ii, originea.
2 La anul 1804, pe cand Moldova se intindea pans la Nistru, not insumi
am vazut la la§i in sala Mitropoliel, oaspeti Mari, ce veniau sa vizi-
teze pe unchiul for Mitropolitul lacob, care, precum e §tiut, era curat
bun Roman §1 vrednic Arhipastor (GH. A.).
3 inmormantarea.
4 dovezi.
5 curtenii.
6 acoperite cu val.
7 campania lui Napoleon in Rusia.
166 G. ASACHI

negre, clAtindu-se de vanturi deasupra gulgiurii mortale, si

asta scena posomoritA se turbura Inca si de urletul crivAtului,
care cu furie darma stejarii cei mai anosi 1. Gerul catusisA 2
cursul raurilor, fiarele salbatice, inblanzite de o putere mai
mare, ca in timpul deluviului (potopului), cAutau societatea
omului si petreceau cu dansul in dumesnicie. Numai rautatea
inimii nu se pleca inaintea furiei elementelor. Pe cand Bogdan,
in luna lui Fevruarie, ce era aniversarA doliului sAu, petrecea
intre mortii monastirii Putna, deodatA un stol numeros de
inarmati faciz a rAsuna in Cara de gios strigAtul rebel : 4(SA.
traeasca M. S. Petru VV. b>
Moartea lui Trifail era o enigma, si chiar amu s'au vazut
numai ca un strategim, uneltit cu agiutorul partizanilor, ca
prin asta sa adoarmA privigherea dusmanilor sAi i sa favo-
reze uneltirile sale cele noA ; incat schimbandu-si nume, port
i chiar fizionomie, Trifail din Ungaria au trecut in Transil-
vania, unde dadit semnal partizanilor i refugitilor de a se
intruni. DupA ce au organizat in secret cetele sale inarmate,
folosindu-sa de asprimea iernii, care se pArea Moldovenilor
a fi de agiuns custodie la marginea tarii, Trifail cu sumefie
rasbatii pe la Oituz in Para de gios i unindu-se cu congiu-
rafii sAi pretutindene se proclama, sub nume de Petru VV.,
ca domnitor al Moldovei, drept clironom 8 at lui Bogdan,
care, nevazut fiind de catva timp, it zicea mort in monastirea
Putnei. Pe cand deci domnitorul, retras de fume, petrecea
in cuget cu iubifii reposafi, sunetul de arme it trezi din me-
ditafia sa. Numele lui Trifail, cu toate crimele sale, infatosin-
du-i-se in memorie, au provocat o dreaptA urgie i pedeapsA
asupra-i. Deci pe cand Trifail, ce prin a sale moduri, sporisa
ceata sa prin alti lesne crezitori si doritori de schimb de
domnie, se inaintia, deodatA stoluri 4 alese din trei pArti cun-

1 batrani, bogati de ani.

2 pusese cAtu§i, oprise.
8 mo5tenitor.
4 cete.
 BOGDAN VOEVOD 167

giurase pe rebel §i la podul din gios de Vaslui, in 27 Fe-

vruarie, 1-au lovit, I-au infrant, au ucis pe tofi comparta§ii sai,
§i prinzand pe Trifail de viu, 1-au adus inaintea lui Bogdan,
unde indata i s'au Wet capul, care, de era manat de o inima
bunk ar fi putut figura intre intemeitorii patriei sale.
Atunci spre semn de mulfemire pentru harul ceresc se
facura Ifni publice in toata tam §i clopotul dela Rohatin au
sunat la Suceava triumful lui Bogdan §i pedeapsa tradito-
rului. 1

1 Facturile de capitenie ale acestei novele sant intemeete pe datele is-

torice, iar epizoadele tesute dupre traditiuni (OH. A.).
PETRU RARES
 PETRU RARES.
LA CUL.

Raul Prut, in vechime numit Brutus, ce dispicA Moldova

in toata lungimea ei in cloud Valli, agiungand aproape
de marginea de amiazdzi a tdrii mai nainte de a se
revArsa in Dundre, respinse fiindu-i apele de undele acelui
rau puternic, formeazd un lac intins, care dupre numele antic
al raului s'au pronumit Brutis sau Braii§. Pozitiunea topo-
graficA a lacului, la care vasele strAine din Dunare Si din
Marea Neagra pot rdsbate cu anevoie prin cele trei guri ce
formeazA delta raului, au menit a fi acest lac un addpost. §i
port sigur pentru vasele tarii, precum aceasta s'au practicat
in vecul al 'al-lea de republica Berladului, a aria flotild in-
§emnata de galere cutriera Marea Neagra, faced. piraterii
asupra vaselor de negot venetiane §i genoveze §i i§i supu-
sAse chiar Ole§ia, politie faimoasd comerciald a§ezatd la gura
Niprului, §1 care era depozitara manufdpturilor Europei pentru
comertul Chievului Si al Asiei.
Dui:d a doua descAlecare a Romanilor in Moldova §i unirea
deosebitelor staturi mici sub o singurd domnie, puterea inar-
matA a guvernului se concentra in aces depe uscat, unde
172 G. ASA CHI

mai cu samd statul nascand se ameninta de cdtrd vecini

resbelici. A§a cat tarmurile maritime, ca unele ce aveau o
al:Aram naturald, se pAreau de agiuns asigurate prin douA
cetati puiternice : Chilia §i Cetatea Alba, cari erau intArite cu
numeroase garnizoane. Deaceea Brutisul, ce dinioare furnica
de galerele Berladenilor §i vasele pradate, ama nu purta pe
spinarea lui decat luntri de pascari pa§nici §i industrio§i :
pentrucd aceste ape, fiind amestecate cu acele ale Mdrii Negre,
ale Dundrii §i ale raurilor Carpatului, formau o adunaturd
mAnoasd de pe§te ales a acelor trei regioane, §i asta au atras
pe malurile lacului numeroase colonii de pascari, cari, prati-
cand mesteria lor, duceau o vieata ostenitoare, voioasa §1 fo-
lositoare. Rapa rdsdriteand a lacului se marginia cu codrii
Tigeciului, spre amiazdzi se deschidea luciul apelor lacului,
unde pe cateva arini§uri §i insulete tufoase se vedeau colibi
pAscAre§ti, intre cari intretineau comunicatiunea luntri ware,
ce ca soveice inaripate brAzduiau necontenint fata lacului ;
iard rapa apusand era presuratd de mai multe cAtunuri pAs-
cdre§ti, intre cari se inAlta pe un muncel o casd mai mare,
ce prin constructiunea ei samana, §i In adevar era, a proprie-
tarului acestui lac.
Indeletnicirea unui a§a mare numAr de oameni, in o in-
dustrie folositoare, infato§a in toate zilele un tablou intere-
sant, Cad fiecare anotimp era insemnat de o neintreruptd lu-
crare. Stane§tile pe§tilor erau ingradite cu palance pand in
fats. apei ; pe la vaduri erau a§ezate var§e §i etere tesute din
vergele tinere de sAlcii, unde pe5tele, atras de curgerea apei,
incApea in cursd ; aproape de rau erau infiintate pe§tine, in
care se pasha pe§tele cel mai ales de fiecare feliu. Se vedeau
pascari nervo§i, cum descindeau depe luntri refele manine
pand in fundul apei, cand alfii, dupd ce le credeau pline, ino-
tand trAgeau capitele retelelor spre mal, unde femeile §i copiii,
ce 'And atunce se indeletniciau cu undite, alergau cu pa-
nere spre a 'allege vandtoarea de pe§te, care, mai nainte de
a -i pArAsi elementul cel umed, prin fel de fel de sdrituri
§i opintele se nevoia de a scApa de prinsoarea lui ; chiar §i
 PETRU RARES 173

noaptea nu conteniau asemene lucrari; deseori in lini§tea ei,

la lucoarea lunii, §i, in lipsa acesteia, cu fanare, se intreprindea
o asemene vanatoare, §i nu arareori asta mesterie pa§nica se
incheia cu o lupta crunta; cad dand preste un moron, ciga
sau viza mare, acestia, ce erau spaima pe§telui manunt, opu-
neau o rezistenta mare Si uneori primejduiau pe sumefii va-
natori, de nu li se nemeria, prin puternice §i ghibace lovituri
cu maciuci §i cu ostii, a ameti §i a strapunge pe ace§ti mon§trt
Ai lacului.
Asta industrie nu produce& numai folos pentru pascari, ci
§i pentru visteria tarii, caci corporatiunea era indatoritk in
loc de dabila, a aproviziona cu pe§te cetatile Chilia, Ghertina
§i Cetatea Alba, precum §i magopetia Curtii Domne§ti dela
Suceava, §i Inca a intretinea un stol de inarmati §i cateva
barce pe Dunare, pentru apararea marginii de amiazazi
a 'aril.
ingrijirea acestor lucrari §i indatoriri de multi ani o purta
Cerinat, vechiul proprietar al acestui lac §i al olaturilor sale,
care impreuna cu sora-sa Domnina impartia folosul §i lini§tea
acestei vietii. Cerinat fusese in giunefe om de oaste §i unul
din aprozii lui Stefan cel Mare, pre Tanga care au combatut
in batalia cea renumita dela Ramnic in contra oastei intru-
nite romano-turce§ti, despre care in orele de repaus isto-
risia minunea intamplata. [Walla se facia in ziva santului
Procopie, a caruia agiutor nu-1 invoca. Stefan VV. in zadar,
caci in miezul tumultului luptei infiorate, Stefan, picand depe
armasar, era aproape sa cads in mana du§manilor, daca
acest sant patron nu 1-ar fi invalit in un sul de noun, din
al caruia san, repede ca un fulger, au propupt eroul, obo-
rind §i starpind cetele opuse, dupa care au ca§tigat cu triumf
invingerea cea stralucita. Aice capata Cerinat o lovitura grea
aparand pe domnul sau, care spre multamirea credinfei §i
aproziei sale ii danui acest loc, spre a impart' folosul cu
sora lui Domnina, asupra careia se intindea un mister ne-
patruns. Domnina fusese in, zijele ei cea mai frumoasa dintre
femeile Moldovei, tinerick cu gratii lncantatoare indanuita.
174 G. ASACHI

Ramasa vdduvd. dela Rare§ Harldoanul, ea au farmacat inima

lui Stefan VV. Si fructul unui amor secret fu un flu,. care
dintre toll fiii acestui erou, mai mult sAmAna pdrintelui sau
§i in copildrie menia sa fie bArbat strAlucit. Dar fericirea .ei
trecutd Domnina o rAscumpAra prin o ingrijire necontenita,
in care mai mult de doudzeci ani dela moartea eroului, plutia
pentru soarta iubitului sdu fiu. Vie inaintea ochilor ei era
scena depe urma a intalnirii sale cu Stefan VV., cand po-
dagra cea nevindecabild §i ostenelile unei viete strAlucite II
taneau in cetatea Hotinului, fericat pe stratul durerii.
«Rare§o, zise atunce eroul cdrunt in fiinta mitropolitului
tarii, iacd minutul in care am agiuns la marginea viefii pa-
mante§ti. Dupre cum m'au luminat Dumnezeu, am pus la cale
Cara, ca sa se poatd pastry fiinta ei sub apararea celuia ce
au inallat -o. Amu mi-au Minas Inca a-ti spune voinfa me depe
urma in privirea ta. Daca Dumnezeu ar fi prelungit firul
viefii mele §i dac% a noastr% santd lege ar fi iertat sa mai
trec la o alts insotire, tu erai femeia aleasd Intru aceasta, tu
"Rare§o, care mi-ai ndscut pre cel mai tandr fiu, ce Inca in
frageda varstd, mene§te a se face demn de vieata Dragosizilor.
Insd, ca un pdzitor al Iegii fArii, corona ei am incredintat=o
lui Bogdan, fiului mai mare». Amintind apoi cat sange s'au
varsat in Moldova din cearta frafilor, pretendatori coronei
sale, «vreu ca uricul fiului meu Petru sa fie tuturor, chiar
insu§i lui ascuns ; cre§te-1 §i chivirnise§te-1 in mesteria Wed-
riei, pe langd Cerinat, credinciosul meu aprod, cdruia i-am
danuit lacul Brutis cu olaturile sale. A§ putea, adause a zice,
pre tine §i pre fiiul iubirii mele, sa v% presor cu odoare §i
sa va danuesc mo§ii, dar acele ar fi un dar vdtdmAtor, ce
v'ar impinge in volborea patimilor §i a disbindrilor, in un
timp cand unirea §i concordia cetateanA, va fi arma neinvinsd
a Moldovenilor.
«far dacd, vreo dinioard, dupre voinfa celui de Sus,
Bogdan, au pe tron, au pentru Ord combdtand, ar muri
pe campul bataliei, fat% a lasa un mo§tean, §i Petru ar fi
in vie*, atunce, dar numai atunce, giurd Emit inaintea
 PETRU RARE§ 175

lui Dumnezeu §i in fiinfa sf. sale mitropolitului, sA to duci

la direptatea 1 tArii adunatA, §i sA infAto§ezi boierilor acest
dres domnesc, sigilat cu inelul meu, ce ti-1 danuesc ca o mAr-
turie §i spre aducere aminte. Atunce Petru §i to sa vA supur
neti la cele ce va orandul Direptatea, iar pans in ziva aceea
poartA in ada3cul inimii tale ingropat ist mister ; spre man-
tuirea tArii 41a voastrA aceste le cere, prin limbs de moarte,
domnul §i pArintele fiiului tau).
Progernuta la picioarele sale, pe care Domnina li scalda cu
lacrimi, i-au depus giurAmantul infricopt, despre care la tot
minuntul ii amintia acel odor santit ce-1 purta pe langA inima ei.
De douAzeci §1 trei de ani, zAcea mistuit in cugetul ei
misterul, ce nu era nimanui in lume cunosTut, decat reposa-
tului mitropolit Teoctist, incat cu moartea aceluia au pierit
§i unica mArturie vie. Ea se intrista ca asemene cu dansa se
va stange misterul, §i nici o razA de marire va luci vreo-
dineoarA asupra fiiului ei. Deaceea deseori suspina zicand :
«Sermanul Petru I nu §tie a cui fiiu este I Nici va §ti vreodini-
oarA, cAci alts schimbare in soarta noastra nu vad [decat] aceea
a pierderii de speranta, fiindca Bogdan §i-au lAsat de mo§tean
pe tefAnitA, care, de§1 giune, au imbatranit in disfranari §i
in cruzie. De ar avea cel mai mic prepus de fiinfa unchiului
sau, nesmintit 1-ar prosfora urgiei sale». Toate aceste §i ca-
racterul energic al fiiului ei o faceau sa tremure pentru dansul,
nu cumva cazul 2 sA-1 conducA In vreo cursA, de ,care, din zioa
rAposArii mAritului domn, ea II credea impresurat.
Dar precum Domnina era turburata de motive grele ce-i
erau cunoscute §i pe care teama inimii materne Inca le sporia,
de asemene un simtimant neexplicaliil cuprinsese spiritul giu-
nelui Petru. In loc sA urmeze indeletnicirilor §i placerilor ce-i
infAto§a industria pascarA, fiiul Domninei avea o plecare de tot
contrarie. Abia ie§it din brudie, el vedera un geniu mai pre-

1 Dreptatea se numea In vechime Senatul, precum astazi 'Adunarea

(On. A.).
2 intamplarea.
176 G. ASACHI

sus de anii §i condifiunea sa, jucariile sale copilare§ti in-

fato§au purure lupte, §1 din fii pascarilor voia sa informeze
cete de osta§i pe cari ii conduces la intreprinderi sumete,
incat mai in urma ceata acestor Mirmidoni 1 au cutezat a se
mAsura §i cate cu vreun Tatar, caruia se nimeria pentru
pradA a se furi§a pintfe custodiile marginene. Numai duio-
§ia cea nemArginita, care avea pentru mums -sa, it refine&
de neastamparata dorinta de a cerca in departare un obiect
mai vrednic de intreprinderile sale. La necontenite intrebAri,
ce faces despre soarta familiei sale, Domnina ii rAspundea ca
un giuramant sfinfit §i infrico§at o refines Inca de a i le des-
coperi. Acest mister mai mult ii aprindea fantasia, care ca
printre un val cerca a gad narece mai presus de intelegerea
sa, §i intefirea spiritului ski o sporia Inca auzirea multor
fapte §i crimine % plinite sub domnia junelui §i distramatului
Stefanifa VV.

Cel ce ar fi vavt numai indeletnicirile -cele pa§nice §i in-

dustrioase ale pascarilor acestui lac, ar fi crezut CA toath
Cara se bucurA de lini§te deplina "§i de aplicafiunea unor legi
drepte. Dar gemetele tarii, ce suferia un jug tiranic, ince-
pusera a resbate pans §i in aceste locuri singuratice. StefA-
nitA VV. era un domn june, plin de talent, dar §i de vifii,
distrAmat in ver§unie §i crud varsAtor de sangele compa-
patriofilor sal. Cu veteranii bunului ski au batut pe Tatari,
au fost raspins cu ferice incercarea Rornanilor ce voiau a
restatornicl marginile tarii for panA la Siret, §i un corp de
acei veterani au combatut la Mohaci $, unde armia cre§tina in
29 August 1526 s'au sfarmat de Turd, §i unde Ludvig al n-lea,
regele Ungariei §i al Boemiei, s'au inecat in o mla§tinA duph
care Ungaria in curs de 160 ani au purtat jugul Otoma-
1 Omuleti farA insemnatate (Gm A.).
2 crime.
8 Politioara in Ungaria de gios aproape de DunArea ; tot aice duca
de Lorena cu armia germana au bAtut de tot pe Turci la 1687 §i prin
asta au curmat domnia for in Ungaria (Gx. A.).
 PETRU RARE 177

nilor. Cu o oaste deprinsa a triumfa, cu un nume mo§tenit

dela Stefan cel Mare, acest nepot at sau, in unire cu Polonia,
ar fi putut plini inc intreprinderi marl, insA el au preferat
a-§i incrunta 1 manile in sangele du§manilor personali §i a
boierilor Orli, incat faptele sale cele tirane se asemAnd cu
acele ale lui Neron, cad, precum acela cu invatatorul sail
Seneca, de asemene Si acesta urmA cu renumitul batman Ar-
bore, crescatorul sail, pe care sau de gelozia creditului ce
avea la oaste, on din vreun prepus, 1-au discapAtinat in Harl Au
§i dupa el §i pe ambii sal fii Teodor §i Nichita. Asupririle §i
nebuniile lui cele nesuferite provocase in mai multe randuri
rascoale intre popor §i i-ntre boieri, insa pe aceste Stefanita
le infrana cu puterea joldAnarilor streini, de cari pururea era
incungiurat.
Dar in meizul distrAmarilor sunatoare Si a urgiilor sale, un
gand intunecat turbura deseori seninAtatea lui: Ca multi
principi, ce rareori sunt scutifi de crime, pe can ei le numesc
rezon al statului, Stefanita, a caruia con§tiinfa era incArcatA
cu multe nelegiuiri, se doming de prejudefe, credea in pre-
ziceri, in visuri, in farmeci §i in amulete, §i de aceea avea la
curtea sa o harcA batrana, de nafiune faraona, numita Arifta,
faimoasa in arta misticA §i in discantec, §i care prin mai
multe nemeriri a tamplarilor viitoare ca§tigase increderea cea
nemarginitA a lui StefanifA. Arifta era tipul cel adevarat al
rassei sale, venite dela ripele Indului din Asia, de ,unde la 1400
intArita de armele lui Timur s'au imigrat in Europa, §i sub
Alexandru cel Bun un numar mare s'au statornicit in Mol-
dova. Asta femeie din ierarhia celei intai cete faraoane mo§-
tenise dela pArinti secretele astrologiei §i ale hiromanfei prin
care, dupre semnele palmei omului, prezicea inriurirea plane-
telor asupra soartei sale. Prin uneltirea ei, prin care cuno§tea
secretele familiilor, §i prin mincinoase preziceri, can lingu§au
patimile lui Stefanita, ea avii mare parte in plinirea nelegiui-
rilor sale, deaceea fu de public de asemine ca si de dansul

1 aji inro§1.
G. Asachi, Nuvele iatorice. 12
178 G. ASA CM

urita. Agiungand batranete prea timpurie, dupa o patimire

indelungata, asta fermecatoare simtindu-se aproape de moarte,
chema la dansa pe domnitor §i-i zisa cu limba murinda : gca.
ferindu-se 'Ana ama de a-i turbura vieata prin ogururi ' rele,
i-au ascuns un secret ce nu void a-1 lua cu dansa in mor-
mant ; drept care, mai nainte de a trece in alta lume, ii des-
copere ca in lard se afla un om menit de ursita a-I des-
trona ,§i a-i rapi vieata ; ii facil oarecare descriere a acelui
individ, care intre altele avea un semn la mana dreapta, ca
in tara de jos se mistuia 2 sub forma de pascar §i ca nu-
mele lui era...» cand imbla sal numeasca, deodata au amutit ;
§i cu tot ajutorul ce i se Mar de un preut §i de un doctor
n'au putut sa-i dislege limba, incat mita, fara a da vreun
semn inteles, s'au descins in mormant cu misterul, lasand pe
tefanita in cea mai turburata nedumerire.
Trezit de asta imparta§ire plina de cimilitura, tefanita cu-
geta zi §i noapte la vreun mod de a deplini descoperirea do-
daitorului sau, ce-i ameninta pieire, ca cum crimile sale nu ar
fi de agiuns a-1 pedepsi §i a-i rapi o putere atat de Mu in-
trebuintata ; §i intru aceasta cu atata mai mult se intarta, ca
pe ici colo prin tail se vedeau simtome de nemultumire mai
prelungita, can amenintau o prorumpere incruntata 3 ; pentruca
multi din boerii disferati, parte in Ungaria, parte in Polonia,
urziau cu partizanii for plarluri de .a mantul tam de asemine
pedeapsa, pe cand chiar favoritii lui, obositi a purta un jug tira-
nic, it impingeau spre rapa pieirii. Comparta§ al dregerilor 4 sale
era vornicul Trotu§anu, om distramat, curtezan ovelit 6 §i ghi-
baciu, care in secret vans pentru sine planuri ambitioase, pentru
can in dregatoria de vistiernic, prin ghibace rapiri §i-au adunat
bani §i mo§ii, iar Domnitorului crime, catra care it inlesnia.
Nu era barbat patriot §i avut, pre care sa nu-I fi fost pros-
forat 6 acestui sistem, nu era femeie, de once etate, care sa
nu fi fost espusa curselor sale distramate.

1 preziceri ; 2 ascundea ; 8 izbucnire sangeroasa ; 4 faptelor.

5 urnilit, lingu§itor ; 6 supus.
 PETRU RARES 179

Astfel Doamna, sotia lui tefanita, jignita de purtarea lui, in-

tArtata incA Si de curtezanul Trotu§anu, incepa a cugeta la un
mijloc de a se mantui pe sine §i petard de un asemine monstru.
Dar in epoha aceea, nelini§tea Si imparecherile domniau nu
numai in Cara Moldovei ; ce 1 §i Ungaria §i Transilvania in-
vecinata erau teatrul evenimentelor marl Si a necontenitelor
lupte civile. AstA din urma provinfie, atarnata de Ungaria, sa
guvtrna de voevozi, locotenenti ai regilor, cari, dela batAlia
neferice de[la] Mohaci, o administrau sub inriurirea Turcilor
ce O cuprinsasera mai toata.
Atunce principele loan Zapoila, dupa ce s'au luptat in de-
lung. pentru corona Ungariei cu Ferdinand 1-iu, ce se face mai
in urma imperator al Germaniei, prin o conventiune (1535
catra. Transilvania ca un principat suveran 2.
Turcii, Inca depe atunce, in tratafiile for diplomatice cu
Apusenii, intrebuinfau pe straini, §i mai nainte de a incapea
ist interes in mana Grecilor fanariofi. Italienii, cari in §tiinta
limbii §i in astutie A se asemanau cu ace§tia, se purtau cu multa
ghibacie in interesul Otomanilor, §i deseori erau mai mult Turci
decat chiar Turcii. Luigi Griti, duce de Venetia, care pentru
ambifiune §i interes n'aflase multemire in patrie, fu unul
din acei ce au jucat in asta epoha un rol insemnator in
Constantinopoli ; §i capatand increderea Sultanului, insarcinat
fiind cu deosebite lucrari in certele Transilvaniei, se purta prin
asta Para, a cAreia disbinari ticaloase i s'au parut favorabile
planurilor sale ; incat incunjurat de numero0 satelifi compa-
triofi ai sal, nu inceta a-§i aduna partizani Si a-di gati viitor.
In numarul acestora era unul numit Malaspina, cel mai
faimos dintre bravii §i sicarii 4 Verietiei, cu o figura frumoasa,
constitufie erculica, ageriine de spirit Si limbufie rar6. Pe
acesta cu multi alfii Griti ii trimese in Moldova §i-1 reco

1 Ci ; 2 confuz ; 3 §iretenie.
4 Bravo este nu numai cuvant de laudA, ce 1 Italienii it dau §i uno..
miliani 2, cari pentru bani sau patimi ucideau prin ascuns ; asemine este §
cuvantul sitar (Gx. A.).
d; aoldati.
180 G. ASACHT

manda domnitorului ca pe o persoana in stare de a esecuta

cu nimereala ordinele sale. Malaspina afla curand moduri de
a se insinua in creditul lui Stefanita, a caruia binevrointa o
capata prin dese convorbiri, dregeri 1 si urziri, ce altora se
pareau neputincioase. Capatand in de agiuns probe de vred-
nicia lui, Stefanifa, necontenit turburat de stahia necunos-
cuta a Ariftei 2, in o noapte de insomnie chema in camera
sa pe Malaspina si-i zisa ; «Sinior Malaspina, cele ce pana
mit ai facut pentru mine marturisesc meritul bravilor de
Venetia; din Cate mi-ai spus despre patria ta, Venetia, vad
ca ea este o republica si ca in un punt sa aseamana cu Mol-
dova. Patriotii vostri, dupa legiuirea ce si-au facut, mostenesc
toate dregatoriile cele mari ale statului, si pe Dogele, adeva-
ratul for domn, it tin sub epitropie ; iar cand acesta cauta
uneori sa scape de acele obeze, ei au moduri de a scapa de
dansul. In ist punt zic ca Venetia samana cu Moldova. Aice
fiecare boier vra sa fie domn ; de cate on ei s'au incercat intru
asta, bunul si parintele meu, pentru binele tarii, i-au infranat,
dar capetele acestei idre veninoase se renasc ; Si sub cuvant
ca eu sunt june, ca lumea de fats imi place mai. mutt decat
aced viitoare necunoscuta, nu contenesc a face imparecheri 3.
lar amia, ca si cum nu miar fi de agiuns neamicii vazuzi,
si in umbra misterului se poarta unul din cei mai periculosi.
Acel necunoscut nu ma lass a domni, si a &Ai in pace, si a
gusts placerile vietii ; deaceea ma vezi uneori rasarind in
miezul4 desfatarclor Si, cuprins de o neagra melanholie, vars
poate numai din prepus sangele strain. Spre a -mi inturna
repaosul si a ma feri de pacate, eu cer dela tine, Malaspina,
sa-mi dai pe acel dusman viu sau mort ! Ursita sa vede ca
au pastrat tie onorul de a deplini aceea ce reposata Arifta,
fermecatoarea curtii mete, menisa. «Bravo 5 de Venetia, miste-
1 fapte.
2 vraiitoarea dela curtea domneasca.
8 conspiratil, revolutii.
4 Mill0C111. .
5 vezi nota 4, pag. 179.
 PETRU RARE$ 181

rifle se deschid cu cheia de aur si se inchid cu pumnarul» ;

i aceste zicand, ii arunca la picioare o punga de matasa
cu 1.000 fechini de Venetia. <dna, is arvona intreprinderii,
preful intreg este inzecit,.
Malaspina asculta asta vorba in tacere; Si par'ca nesimfitor
la sunetul aurului, respunse: «/Vlaria Ta, bine ai asernanat pe
patriofii venefieni cu boierii Mariei Tale ; i unii si alfii au
mostenit avutii dela parinti, dar rareori meritele for ; ei se
cred xneniti numai a domni si a intriga, far nu si a osteni
in cuget curat ; deaceea drept lucre este, cum facem in Ve-
netia, a curati neghina din grau, spre a nu incendia granarul,
public. Ce se atinge de aflarea necunoscutului cu asemine
semne, de si r se va nemeri, apoi asta intreprindere va figura
in cartea de ono: a bravilor, a nu pentru aur, ci numai
pentru faima noastra o voiu intreprinde i pentru admirarea
energiei Si virtulilor Mariei Tale».
Spre a favors imblarea lui Malaspina prin Ora, Stefanita
orandui a se da o carte domneasca, ca si cum sub nume de
pelegrin catolic el s'ar fi indrumat spre lerusalim. Dupa o
amanunta pregatire, ce 1-au prefacut in port si in varsta,
luand cu sine Si cateva droguri secrete, cu cari avea sa fi-
gureze prin Para i ca spifer, doctor si hirurg, Malaspina se
indruma in avanturoasa sa espedifie.
Cutrierand Para de gios, n'au remas lac, nisi iaz, nici vreo
pascarie, pe care Malaspina n'ar fi cercetat o cu amanuntul,
fintind luarea sa aminte asupra pascarilor, ce aveau vreo ase-
manare cu singnalamentul, i dupre alte simtome cari el in-
susi si-au fost inchipuit. Aproape de doua luni de zile umblase
in cercetarea aceasta, tot sub forma de pelegrin la santul
mormant, aplicand la unii si alfii medicamente, plasturi st
scofind dinti, scriind frigurile'' gratis si danuind femeilor cos.
metice de intinerire; toate aceste in dar, cu scop de a capata
1 §i fie.,.
2 Se crede §i azi la Ora ca un bolnav poate scapa de friguri, daca I
le scrie un priceput in astfel de lucrurl : pe battle sau pe aliceva se de-
demneaza un exagon sau o elipsa, inAuntrul cArora se fac apoi despAr-
182 0. ASACHI

increderea locuitorilor si intrarea in casele §i in confidenta

lor. La lacul Racovei, un alt object atrase luarea lui aminte.
Desi inplantat in crime, el n'au remas nesimtitor la vederca
celor trei tnovili manine' ce se inaltau pe malul lui, cu cruci
§1 inscrisuri marturisitoare triumfului stralucit ce au purtat
asupra Turcilor Stefan eel Mare, in 17 Ghenarie 1475, si
pentru care atat la Roma, cat §i la Venetia s'au cantat te-deum
de multemire, desi asta scanteie de entuziasm au stans-o sail-
gele unui june pascar, despre care i se parit ca putea fi
acel pe care-I cauta, si a caruia mana semnalatA 2 inbalse-
mand-o au luat-o cu dansul. Practicand .asta mesterie si tot
preocupat de insarcinarea sa, agiunse intr'o dimineata la
lacul Brutis, mai mult pentru forma, decat de interes, caci el
era sigur ca la Racova inchiesA problema sa.
Pozitiunea si intinderea acestui lac, in apropierea marii,
arinisurile de pascari locuite ii infatosau icoana Venetiei
nascande, cand locuiterii Acviliei, fugind de stirpitorul Atila,
se adapostisera in lagunele Adriaticei, §i din fugari se facura
domnitori si infranatori cursului triumfator al Semilunii. In
mijiocul miscarii industrioase a acestui popor de pascari, a
viosiei junilor, a cantecului fetelor, Malaspina era surpins a
vedea langa o casa sazand adancita in intristare o femeie, care
mai mult indrepta ochii sai asupra lacului, decat asupra le-
saturii unor retele, ce deseori ii scapau dintre degete. Asta
femeie era Domnina, caci fiul ei, unica mangaiere a ini-
mii sale, atras de patima vanatului, de mai multe zile, tre-
cand lacul cu junii sai companioni, Inca nu se inturnase ;
si asta intarziere umplea cu mii de prepusuri inima ei.
Reintrand in rolul sau cel ipocrit de pelegrin, cu un aer de
umilire, Malaspina salutA pe Domnina si in numele Madonei
(Maicii Domnului) ecru adapost si ospitalitate, ca unul ce in

tituri, jar in fiecare despartiturA se scriu anume litere sau grupe de 11

tere sau chiar cqvinte, considerate ca avAnd darul de vindecare.
1 marl.
2 cu semn.
 PETRU RARE$ 183

calatoria sa la lerusalim s'ar fi !Atka in aceste locuri dosite.

Inima acestei maice, sfarmata de suferinlele sale, usor s'au
indurat de un mizer calator, des' figura lui cea strains infa-
tosa oarecare oterire; insa simtamantul de ospitalitate, in-
datinat intre Romani, o au induiosit, dupa ce el espuse ca-
nonul ce i-ar fi impus Papa de a rescumpara pacatele sale
calatorind pe gios pan la lerusalim. Domnina se duse in
casd, spre a orandui de a i se aduce oarecari merinde, fiind
si oara pranzisorului, cand pascarii, incetand ocupatiunile lor,
se retrasera cu sgomot fiecare in coliba sa, ca sa guste oare-
care repaos in sanul familiei. Ramaind singur, Malaspina in-
cep* cu luare aminte si cu amanunfime se cerceteze locurile
si oamenii, cu atata mai mutt ca agiungand la acest punt,
ce era capatul Orli, nu-i mai remanea altul de cautat. Spre
a fi pregatit la once tamplare, el se folosi de singuratate, si
desbracandu-se de desagii sal, incepit a cerceta drogurile ce
le numia arsenalul de Venetia, cu presimtirea unui vanator,
care, dupa ce s'au ostenit intru vanarea unei fiare, ochind-o
in urma incoarda cu luare aminte sageata lui, spre a-i putea
da o lovitura nemerita. Mai intai scoase o fiold cu un lichid
foarte limpede, numit acva tofana, preparata din spuma
unui om murind de gadilitura calaului, venin faimos, care
pe incet insa nesmintit conduce in somnul etern pe cel ce
ar bea cateva picaturi. Dupa aceea scoasa un pachet ermetic
inchis, in care sa afla in plicuri sigilate pulberea numita sim-
patetica, care presarata pe un inscris, pe cel ce 1-ar citi, it
ameteste pe loc si-1 ucide prin apoplexie fulgeratoare'; mai
cerceta o cutie de asbest, in care se afla enigma faimoasa, nu-
mita foc grecesc, cu care Calnic au ars la 668 flota araba
ce impresurasa Constantinopoli. Mulfemit de reviziunea ar-
senalului sau, Malaspina depuse toate in desagi pre langd
mana cea inbalsarnatti, catra care ar voi sa mai adauge una,
spre a avea o pareche de a prezenta lui Stefanita VV.
Domnina, cu ingrijirea ei, ii aduse ospaful si-1 aseza la
umbra arborului, unde veni si Cerinat. Malaspina, in cursul
184 O. ASACHI

ospAtului, prin rezicerea 1 multor avanturi 2 §tiu sd atate curio-

zitatea ascultatorilor sell, in grad de a sd interesa de soarta
acestei strein, care pretends ca ar fi jertfa intrigilor §i a ne-
dreptAtii corpului doctoral din Venetia, din care faces parte;
peste care insA i se adausd un canon atat de greu.
Pe cand urma aceastd convorbire indelungatd, cerul, ice
pand atuncea era sAnin, ii luciul lacului sd legdna numai de
suflarea unui zefir plAcut, incepu a se posomori despre rd-
sdrit. Fulgerele departate anunfau o furtund, a aria semnal
incepit a-1 da §i paserilor apatice 3, can in carduri sburau spre
a se a§eza in addpostirile for tupile 4, un intuneric cumplit se
descinse preste orizon, apa incepu a se increfi, a forma va-
luri, §i cu putere lovindu-sd de rapile lacului, unia resunetul
sAu cdtrd freamAtul arborilor, inire care ,suers orcanu15, pre
cand tunetele §i fulgerele asurziau §i luminau astd scend
InfiorAtoare. In miezul acestei confuziuni se vedeau pascarii
nevoindu-se unii sd lege la mal luntrele for cu funii mai
puternice, alfii sd strangd uneltele lor, §i multi cercetand de
nu descoper pe companionii lor, can furtuna i-ar fi apucat in
miezul 6 lacului. Dar nime nu era mai mult ingrijit decat Dom-
nina ; fiecare bubuit de tunet, fiecare fulger rimbomba 7 in
inima ei §i lumina raul lacrimilor ce varsa pentru fiul salt, pe
care imaginatiunea II vedea in miezul volburii 8 turbate, incat
unica ei incredere era in rugile ce inAlla cdtrd cer. Malas-
pina singur, deprins la asemine luptA furioasd a elementelor,
§edea in lini§te ; §i spre a vedera mai bine, din cand in cand
inching toaste in sandtatea furtunii, care, precum zicea, facea
un concert de tunete §i fulgere ; cand deodatd un chiot pd-

1 povestirea.
2 aventuri
8 de apil.
4 ascunse.
5 %rant puternic.
6 mijlocul.
7 rasuna.
8 valtorii.
 PETRO RARE$ 185

trunzator, ce au dat pascarul insarcinat cu privirea, atrasa

tofi ochii asupra lacului, unde in departare se vedea o barca
luptandu-se cu furia vanturilor si a apei intartate. Atunce cei
mai ghibaci inotatori, apucand uneltele de scapare, se nevo-
iau a da agiutor vasului, pe care puterea vantului cand it
apropia, cand it depart& de mal. Domnina, care pretutindene
unde era pericolul vedea pre fiiul ei, prosternuta langa o
cruce, chema agiutorul cerului si at oamenilor. Doi din cei
mai harnici pascari, aruncandu-se in o luntre, se nevoiau sa
agiunga la bank pe care aninand-o au tras-o la port ; si
atunce se vaza un om, ce cu o fraud dirigea carma, iar cu
alta sprijinia o femeie, pe care, apropiindu-se de uscat si
luand-o in brate, au depus-o sub arborul cel anuos 1. Toti pas-
carii incungiurara pe cel scapat, dar mai intai Domnina it stranse
in brate pe acesta, ce era fiiul ei si care zise : «Iata, mama,
ingrijeste de asta neferice, care-i de doua on mantuita, aratand
o june femee Inca lesinata de spaima ce suferisa in asta ea-
latorie, in care vasfrangerea 2 era mai sigura decat scaparea».
Plina de bucurie despre venirea fiiului sau, Domnina se grabi
a da agiutor acestei persoane enigmatice, §i prin multe si-
linti i-au inturnat simtirile cele amortite de spaima §i de os-
teneala. Necunoscuta care prin frumuseta ei adusase pre toti
in mirare si in nedumerire, Iangeda Inca fiind, sa condusa
de Domnina in casa ei, unde prin cea mai duioasa cautare
s'au curundat in un somn binefacator.
Curiozitatea Domninii, a lui Cerinat si a vecinilor, de a
auzi rezicerea avanturii 8 lui Petru, n'au intarziet a fi satisfa-
cuta, pe cand lui Malaspina ist. june se pars prototipul
aceluia ce era obiectul dorit al cautaturii sale. Incungiurat de
ai sai, Petru incepa a istorisi intamplarea sa :
«Stili, zice el, ca dorind de mutt a face o vanatoare in codrul
Tigheciului, m'am inbarcat cu companionii mei §i am trecut

1 batran.
2 naufragiul.
8 povestirea aventurii.
186 O. ASACH1

dincolo de lac. Norocul ne-au favorat de am dat preste un bour,

care, deli nemerit de sagetile noastre, avii Inca destula vartute 1
de a ne atrage prin rapi si prin parae in desimea acelui codru,
unde policea (?) sa ne inlesni a-I urmari si a-I obosi, in miezul
unui chiot de bucurie si al cantecului din bucium ce rasuna
in tot locul. Osteneala si aria zilei ne-au indemnat a ne re-
poza pe malul unui raulei, unde am ospatat merindele noastre.
Pe cand companionii mei dormitau, eu tintiam ochii asupra
cursului apelor celor limpezi, cari, lovindu-sa de prund, mur-
murau un ce melanholic, dar nu tarziu apa se turbura de
niste flori cari, in buchete legate, treceau in jos inaintea
ochilor mei. Ace le buchete, de mana omeneasca facute si
aruncate pe apa, nu puteau fi decat un semnal mut al
unei fiinte patiminde ; drept aceea trezind pe companioni, ne
duseram cu totii in susul apei, si peste un patrar agiunseram
la o sahastrie, intarita in forma unei cetatui, insa asa de
mistuita 2 in codru, Inuit numai intamplarea putea sk o des-
copere unui strain. Asta pozitiune faced siguranta sahastriei,
deaceea si pazitorii ei, compusi din putini joldanari straini,
petreceau atunce, precum se vede ca totdeauna, in benchete
si in somn, si numai unul singur inarmat sta de paza la
poarta sahastriei. Signalul ce au dat canii de venirea noastra
agiunsa rapede pans in camarile de sus, de unde deodata au
rasunat bocete si suspinuri desiratoare 3. Dand busts pintre
pazitorii pe giumatate trezifi din somn, am rasbatut acolo de
unde venia acel resunet, provocat de o scena tragica. Aice
zacea pe un strat o femeie batrana in cea din urma agonie,
pe Tanga care in genunchi plangea si se bocea o juna, care
prin rugi si cuvinte duioasa par'ca cerca sa retie sufletul ba-
tranei ce era aproape a parasi dispoierea (?) cea muritoare. La
vuetul intrarii mele in camara batrana, par'ca invieta, vazand
pe un necunoscut imi zise : «Orcine esti, cred 6 Dumnezeu
te-a trimis spre a mantui onorul si vieata nepoatei mele, to

1 putere.
2 ascunslt; 3 sfVetoare (fr. dechirer).
 PETRU RARES 187

giur in numele celui de sus, apar'o de cursa dusmanului

celui mai crud al Moldovei !» Aceste zicand, bdtrana si-au dat
sufletul si-au impus datoria de a apara pe asuprita lesinata la
picioarele moartei. Lupta ce se incaerasd intre companionii
mei si intre pazitorii sahAstriei a grAbit lucrarea mea ; am
luat pe femeia lesinatd in brats, si cu-arma; in mans mi-am
deschis un drum intre luptatori ; iesind din poartd, m'am
aruncat pe un cal cu sarcina mea ; si urmarit de un singur
armas, repede m'am indrumat, pe calea pe care venisem,
pand am agiuns la lac, unde ma astepta barca si un lun-
tras. Eu n'am cumpanit intre pericolul ce ma urn-tat-id si
intre acela ce-mi infalosd o furtund pe lac, si in adevar,
deli cu asprime, totusi vantul dela rdsdrit mai rapede neau
lariat aice, unde am depus asta strains nenorocitd. Dar
cine-i, care-i istoria ei intristatd, nu o cunosc ca si voi».
Vrednicia si curagiul, ce in asta avanturd vederasa Petru,
despre o parte au implut de bucurie pe muma sa, iar despre
alta ii vederd periculile in cari el ecu usurintd se aruncd.
Ascultdtorii se mirau de asta istorie, care Inca ramasA o
enigmi pentru toti. Nime intre acestia nu se arata cu mai
mare luare aminte deck. Malaspina, care cu atenfiune as-
culla toate vorbele, iar cu ochii cerceta miscdrile cele energice
ale junelui, §1 din toate i se Wit ca ista este anume acel
consfintit insarcindrii sale celei criminate, de care deplin s'a
incredintat, cdtid, fericindu-1 despre ghibacea lui vanatoare,
afla dela dansul ca chiar cu mana sa au oborit bourul, la
care ocaziune Malaspina, fAcandu-s5 a admira aced mama
puternicd, descoperi semnalul cunoscut. Din acest minut [ince-
.
purd] . toate masurile banditului spre plinirea nelegiuirii sale.
Intelgandu-1 ager la minte sl indanuit 1 de insusiri mai presus
de starea in care se and, cu amor de patrie si cu dorintd
de mdrirea ei, au'cAutat prin vorbe maestrite a-1 ademenI si
a-i capata increderea. Intre altele Mudd pozifiunea lacului
Brutis §i a Galafilor, care, sub o domnie mai ingrijitoare de

1 dAruit
188 0 ASACtir

cat aceea a lui Stefanita, putea face o polities rivals Venetiei in

comer]; cu orientul ; el numara folosul pamantenilor din con-
tactul for cu cei [de] la apus §i in§ira mai multe alte vorbe ce
ar fi catu§it2 pe oricare alt giune ; insa Petru, convins ca relele
ce suferia atuncea patria, atat cele publice cat §i morale, se
trageau dela streini, cu anevoie asculta pe Malaspina, impute
mai ales compatriotilor lui caracterul cel ovelit3, rapitot §i
crunt, prin care un sto14 de Venetieni s'au putut face organ
crimelor lui Stefanita. Din asta convorbire, Malaspina mai
mult s'au incredintat de cats primejdie putea fi pentru tefa-
nita omul acesta, de care nu se indoia ca ar fi urzit planul
ce implea de temere pe Stefanita. Pelegrinul se retrasa inapoi,
spre a medita in ce mod sä puns in lucrare crimenul 5 ski.
Necunoscuta, restaurata de ostenelele §i de spaima sderita,
mangaieta de ingrijirea materna a Domninei, incepit a cugeta
la noua pozitiune, la oamenii ce o incungiurau i la viitorul
ce o a§tepta in asta singuratate. Cu toate aceste inima ei
patiminda nu ramasa nesintitoare la fapta cea eroica §i ca-
valera, prin care Petru o smulse dintre hoti cu periculul
vietii sale, pretuia respectul §i ingrijirea ce-i marturisia el §i
mums -sa ; i asta filantropie, ce era un balsam §i mangaiere
pentru sufletul ei, fu tot odata §r un motiv nou de -intristare,
neputand, dupre dorinfa, a recompense o asemine facere de
bine. Un simtimant de priinta 6, ce in inima ii rasaria fare
voea ei, sa invaluia de simtimantul unei datornice recu-
no§tmti catra un pascar, aprod marinimos ; despre alts parte
Petru, cuprins de mirare chiar de fapta sa, vedea in aces
necunoscuta o nobleta §i un mister, care mariau insemnatatea
rezultatului ; juneta ei, gratia cea de intristare invoalata §i
blandetile caracterului ei, care mai ales in asemine criza na-
1 oral.
2 incatu§at.
3 supus, umilit.
4 ceata.
5 crima.
6 iubire.
 PETRU RARE 189

tural se vedereaza, ar fi subgiugat inima sa, dach cunos-

candu-sa atat de departat de treapta ei, nu ar fi cugetat
de indata la mijloacele, prin deplinirea mantuirii necu-
noscutei, a merits simpatia ei. Constransa §i rugata de
Domnina §i de Petru a le espune uricul 1 §i §irul intampla-
riloi- sale, intrerumpand dese on cu lacrimi istoria ei, au zis :
oA cunoa§te numele familiei mele nu NI va interesa atata,
precat soarta mea cea neferic<care au atras asupra-mi:ver-
§unia distramatala tiranului farii. Ileana ; ma :chiama,:lipsita
de mama, cre§team sub ingrijirea bunicii mele, pe cand pA-
rintele meu inparfia in disferare] soarta multor 4,boieri, cari
cercau a se opune nelegiuirilor lui tefanila VV : figura mea
avir nenorocire a places acestui distrAmat, dar nenernerindu-sa
nici un mijloc de corumpere,:dupA ce petrecusem cu bunica
mea o noapte in biserica la privighere, la ie§ire, cand intrasem
cu dansa in leaganul (trasura) ce ne a§tepta, care tusk
precum mai tarziu ne-am incredinfat, nu era al nostru, ci
unul strain ce semana cu el, acesta cu repegiune ne scoasa
din Harlan, insotite de un strain, care, calatorind noaptea §i
ziva urmatoare, ne condusa in aces sahAstrie, unde tefanifa
imi trimisase dese propuneri, cum ca pentru mine se va
desparfl de doamna sa §1 mA va lua de sofie. Cum: v'a§
putea zugravi durerea mea, desperarea, vazindu-ma inIghia-
rale acestui tiran §i nea§teptand de nicAire un agiutor? Catra
aceste, batranefile §i durerile bunicii mele o adusera in o;pa-
lima grea, ce au repus-o ; sufletul ei insa amana sborul sari
pans in minutul cand provider*, prin acesCmarinimos june,
mi-au trimis mantuire ; insA mA tern ca fapta cea vrednica sa
nu va fie de pericol, mA tem-ca, eland fuga mea, tefanifa
sa nu descopere Llocul petrecerii mele §i pre mantuitorul
meu, care nesmintit ar atrage asupra-i urgia §i vendeta 2 ti-
ranului*.
Asta istorisire patrunsa pe toti de duio§ie pentru junea

1 neamul.
2 rasbunarea.
190 G. ASACH1

neferice $i de oterire I asupra acelui ce impluse cupa ci-i-

melor sale. Petru, intartat in gradul cel mai inalt: jurd ca nu
va ramane nevindecat 2 un asemine crim 3 plinit catra societate,
$i tofi companionii sai juruird de a o apara $i de a con-
lucra la deplina ei mantuire. Atunce deodatd Cerinat pro-
puse a o apza $i a o mistul 4 in unul din ariniprile cele mai
tufoase ale lacului. TO marturisiau Ilenei interesul cel mai
viu $i propuse moduri de a asigura de indatd petrecerea ei,
din care cea intae masura a fost a o investi 5 in port de
lard. Domnina se insArcind cu asta. Desbracand-o de sto-
fele cele de matasd, ii dete o came$a cu altife $i cu pui$ori
cusutd pe la umere, la maned $i pe la poate, peste care o
incinse cu o fota vargatd de color vandt, rop $i galben, pi-
cioarele i le incalta cu opinci, $i Oral capului, ce era des-
fdcut, it dresa in un conciu cu cordele $i cu floricele intrefe-
sute, iar in locul cerceilor pretio$i, alfii de simplu filegram,
cu un colan de margele incingea gatul ei, incat pe din afard
se Ora. CA ar fi o pastorita venitd dela munte. Acest port,
atat de deosebit de acela in care Ileana era deprinsii din co-
pildrie, o prindea de minune ; spre a o asemdna de tot cu
o pastorita mocand:din ceata acelor ce cu turmele for Lima
se descind la rapa Dundrii, nu-i lipsia decal" saninatatea,
surasul $i cantul doinei a acelor flit* fericite 1 Vazand-c) Petru
a$a metamorfozata, cum au dorit sd fie ea in adevAr, a$a
precum se infAto$a acum inaintea ochilor sai celor infocati,
atunce simtimantul ski nu ar fi poate un motiv de intristare
al inimii, ce 6 ar revarsa un nou element de mangaiere. Ileana,
care mistuia 7 numele familiei sale, nu putea ascunde nobleta
ei ; $i cu protectorii sat ce-i mArturisiau cea mai vie duio$ie,

1 Indignare, IndArpre.
2 nerAsbunat.
3 critra.
4 ascunde.
5 ImbrAca.
6 Ci.
7 ascundea.
 PETRU RARES 191

se consfAtuia asupra mijloacelor cum ar putea necunoscutd

agiunge la Har !Au ; dar in cugetul ei se ocupa in ce mod
ar putea marturisi mantuitorului ei recunostinta sa. Pe cand
aceste convorhiri urmau in cercul familiei, Petru, acufundat
in ganduri, cduta o distractiune in obiectele din afard, dar aice
auzirile despre starea ce 1 ticAloasd a larii, despre nedreptatile
i crimenele 2 ce pe toatA ziva se pliniau, amdrau momentele
sale, mai ales ca judecand dupre ovelirea 3 publicA, nu pre-
vedea nici un mijloc de indreptare. Uneori planuia sa se
depArteze in secret dintre ai sdi, sa se furiseze papa la
Suceava, sä omoare pe autorul nenorocirii publice i sd. yin-
dece 4 afrontul Ilenei ; alte dAti cugeta sA se inroleze in vreo
oaste streind ungard sau polond, Si cu agiutor strein si al
numerosilor disterati Moldoveni se realizeze mantuirea tarii;
iar apoi succesul intreprinderii sale, ce ar fi fericirea patriei
si a sa proprie, drept multumitd i-ar merits amorul junei
necunoscute. Cuprins de aceste planuri placute, ce-i meniau
un viitor dorit s, Petru se asezd sub arborul cel anuos 6, ce cu
coama sa verde au fort umbrit jucariile copildriei sale, si de
la care am it reclama o oars de repaos.
Malaspina, ce nu-1 scApa din ochi, vdzand ca de aria zilei
pascarii Ai casnicii for erau retrasi prin colibele for, spiond
minutul cand i Petru era atipit de som, i apoi, dupre datina
italiand, invocand ajutorul Madojiei, purcese spre adormitul,
tiind mistuit 7 un pumnar inveninat, iar de faid inmand un
ilic, in forma cdrtii de drum, cu scop de a-I repune prin
unul sau celalalt mijloc. Un Inger insA privighea asupra soartei
acelui nobil june, leganat de visuri placute; lunecarea, deli
find, a lui Malaspina 1-au trezit.

1 cea.
2 crimele.
3 umilirea.
4 rAsbune.
5 d'aurit.
6 batran.
7 ascuns.
192 G. ASACHI

Vazand aproape inaintea sa figura cea neagrA Si de rau

ogur I, aprinzindu-se de o repede manic, se arunca asupra
lui Malaspina, prepuindu-i un crimen 2, §i nesmintit 1-ar fi
sugrumat, daca nu ar fi pretextat ca ar fi vAzut un balaur
ce se apropia de Petru, Si de care el, venind, 1-ar fi mantuit
cu ocaziunea mergerii sale la biserica unde avea sa se
roage pentru continuaTea calatoriei sale la lerusalim, dupre
cum marturisia cartea lui de drum, care, spre a-1 incredinta,
o infato§a lui Petru ca sa citeascA. Acesta intinsese mana sa
o iee, cand Ileana, ce ie§isa din casA, in departare observa
asta scenA, se repezi Intre dan§ii strigand : «Nu lua 1 Cartea
este inveninata! Nu de mult postelnicul Timpa au cApatat
dela un strain o aseminea carte §i cetind-o au ametit §i au
murit ge loc !» Petru respinse cartea. Puind mana pe pum-
nar, pe loc ar fi injunghiet pe Malaspina, daca fiinfa Ilenei
nu ar fi imblanzit furia lui. La racnetul lui Petru, oricine altul
ar fi inpietrit de spaima, afara de acest nelegiuit trufa§, care
aruncandu-se in genurichi i§i faces cruce, bated metanii,
plangea, se jury §i protests de inocenta lui. Toate insA nu
ar fi produs scaparea lui, daca un eveniment mai insem-
Odor nu ar fi intrerupt astA scena.
Custodia, ce dupre datina acelei epohe nesigure, depe o
inaltime privighia despre incursia Tatarilor, dAdu in acel minut
un chiot pAtrunzator Si in§tiinta ca din sus venia pe lac,
repede plutind, un vas cu vantrelele intinse. La au2irea acestei
nea§teptate veniri, tot cotunul ingrijit se adunA intr'o clips,
dar in cugetul lui Petru rasari ideia : nu cumva vasul acela
sa fie incArcat cu hoti ce vanau pe nenorocita Ileana ? Deci,
lasand pe Malaspina intr'o parte, randui a se suns larma, a
apuca toti darzile §i arcurile lor, §i facia pe cei mai aprozi 3
lua junea in miezul 4 for Si a jury ca vor apAra-o pans la
moarte pe aceea pe care pronia, ca prin minune, o mantuise
§i o incredintase sub apArarea locuitorilor lacului.

1 prevestire.
2 crimA.
vitep; 4 mijlocul.
 PETRU RARE$ 193

Dar Ileana, care purta incA intiparirea spaimei suferite,,ca

o turturica abia scapata de ghiarele uliului, tupilatA la sanul
Domninei, tremuranda, atepta rezultatul acestei not furtuni.
Iaca vasul se apropie §i afla toed impoporarea 1 in o pozi-
fiune resbelica ; darA Cerinat, vazand ca depe catarg flu-
tura bandiera farii, au randuit pascarilor sa piece armele
inaintea acestui semnal, sfant fiecAruia Moldovan. Atuncea
indata depe vas se descinsa pe uscat arma§ul Septelici,
propa§it de un stegar §i urmat de mai multi arca§i ; cu toate
aceste nime nu se indoia asupra misiunii acestora. Dela
domnia lui Stefanifa nu putea veni alta decat asuprirea locui-
torilor, vreo noun dabilA 2, au cereri de producte sau de vite.
Cuvantul insa de urare : Pace voila, oamenilor buni*, rostit
de arma§, astampara oarece ingrijirea §i alaf A curiozitatea
despre o venire atat de nedeprinsA. Atunce arma§ul zise in
auzirea tuturora :
Ascultafi oamenilor buni ! Direptatea farii, adutiata in
Suceava, trimite cuvant de pace §i de urare la tap boierii
farii, Ia mazili §i Ia oarrrenii de oaste
SA trAeasca Direptatea 1 strigara tofi pascarii.
TraeascA, raspunsa arma§ul, ca Domnul farii a raposat 1
A raposat, murmurs gloata, §i fAcandu-§i fiecare semnul
crucii, adausa : «Doamne iarfA-I, ca mult sange au varsat IN
Auzirea unei evenimant a§a de neageptat cuprinsesa pe
tofi de mirare §i de spaimA, prepuind mai marl rele de -cum
era in fapta. Deodata Ileana §i Malaspina furl cuprin§i de
doua deosebite simtiri, cea intaie nu-§i puta ascunde bucuria
cA a scApat de dodaitorul ei, iar eel al doile injura in cuget
pre satana §i pre tofi zeii infernali, ca prin moartea lui te-
fanifA i s'au curmat o cariera dela care a§tepta saceri§ mAnos,
mai ales cand ajunsase a dislega o problems atat de grea.
Atria prevAzand cursul ce puteau lua lucrurile, ar fi dorit a se
depart& de acolo, mai nainte de a se desvAli de tot asta

1 populatiunea.
2 dajdie.
G. A.sachi, Nuvele iatorieel 18
194 G. ASACHI

scena serioasa. Spre a satisface curiozitatea adunarii despre

moartea junelui domnitor, Septelici istorisi in scurt criminile 1
cele crunte, cu cari s'au patat acest stranepot at virtuosului
Alexandru 1-iu, au in§irat victimile ce au prosforat 2 patimii sale
celei insatate, facandu-sa, prin omorirea hatmanului Arbore,
uciga§ de parinte; prin disterarea unui mare numar de boieri
parinti ai patriei, tiran ; prin batjocura sotiilor §i fiicelor vir-
tuoase ; incat dupa ce au instreinat dela dansul pe toll corn-
patriotii, nevoi chiar pe doamna, sotia-sa, a curma impetul 4 cri-
melor sale, inveninandu-1 la o cina in cetatea Hotinului, dui-A
care fapta, acuzindu-sa ea insa§i, s'au osandit a espia (rascum-
Ora) asta crima inchizandu-sa in o sahastrie pe loata vieata
sa. Dar pre cats ofarire 5 urma despre nelegiuirile domnului, pe
atata era. mirarea despre cugetul cel marinimos al doamnei.
Dupa aceasta eptelici au continuat a Ceti prochiemarea 6
Direptatli, adresata catra toti Moldo-Romani, prin care es-
punea TIM] tefanija n'au lasat nici un fiu clironom ; apoi cu
moartea sa stangandu-sa dinastia lui Drago§, reprezentanfli
tarii sunt chemati a se aduna la Suceava, spre a alege dintre
boieri pe cel mai vrednic de a putea purta coroana §i spata
lui Drago§, mai ales cand streinii, vazand tam fara capitenie
§i turburata de nernultamire, din pregiur ameninta a-i im-
presura marginile : Polonii reclama Pocutia, ce cu sangele §i
visteriile sale Moldova de un veac au fost rescumpArat-o ;
Transilvanii cer a retrage convenfiunea prin care erau date in
dispozitiunea Moldovei cetatile Chiuchelo, Ciceo §i Balvanios,
unde domnii fineau gannizoane §i aveau depuse visteriile tarii
§i a boierimii ; Tatarii Si Turcii pretindau cetAtile Chilia §i
aces Alba, §i chiar fratii din Romania voiau a §i restatornici
marginile tarii pans la apa Siretului.
1 crimele.
2 oferit, Inchinat.
3 lipse§te.
4 pornirea.
5 indignare.
8 proclamatiunea,
 PETRU RARE 195

Dad. espunerea acestor marl evenimante respanded intre

toti o sporitoare ingrijire Si mirare, infatosindu-le un viitor
Inca mai neferice, auzirea insd 'ca cu moartea lui Stefanita
s'au stalls vita lui Dragon, a fost pentru Domnina o razd
fulgerdioare, care au luminat inttmericul misterului ce de
atata ani purtd in inima ei. TrAgandu-sa intr'o parte, mama
lui Petru au cazut in genuchi si au chemat asupra fiiului ei
agiutorul Proniei, intelepciunea si povAtuirea, spre a con-
duce la -capatul dorit sfAnta ei insdrcinare. Cand Petru, in-
tAratat pand la gradul cel mai nalt de pericolul in care
plutid patria sa, prochernd pe toti pascarii de a se inarmd
in massy si a alerga intru apdrarea tariff, iar el insusi void
a merge la Suceava cu scop indoit : a cere lege 1 pentru
Ileana, care a fost victima nelegiurilor lui Stefanija, si a cAuta
ocaziune prin fapte stralucite a se face vrednic de sim-
patia ei, Domnina, ce si }Astra secretul anume spre a plini
nalta ei chemare, s'au unit cu propunerea fiiului de a con-
duce chiar ea pe asta jund pang. la Suceava, pentru care
se dusd a face pregatirile de cAldtorie ; iar Petru Si ve-
teranul Cerinat, ce aveau a conduce in asta espeditiune pe
armasi, au randuit a s intdri vadurile trecatoare si cu pa-
lance cotunul ce Infdtosa un fel de cetatue. Septelici adausa
amintirea a se pAzi foarte nu numai de dusmani inarmati,
ci si de acei ascunsi, din cari cete numeroase de strdini, ra-
masi dela Stefanita, s'au raspandit prin toata tam, si sub
deosebite forme cearca a o invalui si a o intdratd in inte-
resul impresurAtorilor.
La asta luare aminte, Petru, amintindu-si de pelegrinul
strain, a cAruia ceata o intrerupsesd venirea vasului, it chemd,
in minutul dud acesta, prevazand Surtuna ce imbla_se pro-
rumpa 2, cerca a se face nevAzut si se escuza cu datoria sa
ce-1 chenia a null intarzie pelegrinagiul la lerusalim. Dar
Petru, a cdrui prepusuri ajunsesd a se face fapturi sigure,

1 dreptate.
2 jzbucneasca.
196 G. ASACHI

apucand pe Malaspina de gluga ce-i acoperia jumAtate de fats,

o trasa cu a§a putere, cA, scotand-o depe capu-i, ii smulsa tot-
°data barba minciunoasa §1 costiumul de pelegrin, lasandu-1 in
portul lui nafiunal de bravo' venetian, cu doua pumnare la brau !

Un strigat de mirare, de dispref §i de furie prorune 2 din

toate gtlrile. Toni dand busta asupra-i, 1-ar fi sugrumat, daca
Petru, pastrandu-1 pentru o pedeapsA mai mare, nu 1-ar fi
apArat, pentrucy in acel minut, cand Ileana fl vAzu in natu-
rala lui fiintk, recunoscii -intr'insul pe 11011 nelegiuit, care
unelti' rApirea ei depe mormantul maicii sale, Si anvil, cu-
prinsa de o noua spaimA, cazU le§inatA in brafele lui Cerinat.
Malaspina, care intaia oara incapusa in o cursa din care
nu era cu putinta de a scapa, n'au pierdut speranfa, ca pie-
rind sa nu traga cu sine drept vendeta 3 pe jertva ce au fost
menit injunghierii salt inveninarii ; drept aceea, pe cand toti
se sfAtuiau despre modul calAtoriei lor, ce au propus a o
face pe lac cu ambele vase, indreptandu-se pe la Galati §i
de acolo pan la Ghertina pe Siret, unde stolul inarmatilor
avea sa intareascA garnizona Si sa deie pe Malaspina in maim
judefului, jar- Petru, cu Domnina, cu strAina §i cu Cerinat
aveau a continua mergerga lor la Suceava, Malaspina, folo-
sindu-se de ocupafiunea lor, scoasa din desagii sal cutia cu
migma cea incendiary §i cu ghibacie o arunca in barca cea
mica, in care auzise ca avea sa intre Petru cu Cerinat, §i
care, dupes trecerea de cateva oare, nesmintit ar fi ars-o din-
preunA cu cei din- nauntrul ei.
Cand veni minutul imbarcarii, Pentru orandui a lega pe
Malaspina §i a-1 arunca in barca cea mare; insA Ileana pro-
testa din toata puterea ei, de a se afla la un loc cu acel ne-
legiuit, pretinzind ca el, prin farmecele lui, Inca. §i atunce ar
fi putut deplini scopul nelegiuirii sale, incat cu toate ruga-
mintile, impotrivirile st congiurArile, Malaspina fu legat de
vezi nota 4, pag. 179,
2 izbucni.
3 rasbunare.
4 ceatii,
 PETRtJ ROES 197

catargul barcii celei mici, si, precum ziceau pascarii intartati,

intors cu fata spre lerusalim, ca sd vada de departe pe cei
doi cruciafi depe muntele Golgota. in miezul fipetelor si a
blAstAmtirilor acestui bandit, care se vAzit prins in propria sa
cursA, in miezul indemnului ce-§i faceau milianii 1 pascari,
tratsformati in armafi si cu sunetul resbelic al buciumului de
arama, propAsiti de Petru, ce din mina stegarului apucd ban-
diera Moldovei care voioasa flutura in aerul cel tin, tot stolul 2
purcesd plin de entuziasm.
Domnina cu Ileana si Cerinat se imbarcard pe vasul sta-
tului, urafi de pascarii ramasi intru apArarea marginilor. Vasul
impins si de cursul apelor Brutisului plutia repede ; fiecine
isi ogura 3 de tine si planuia succesuri ferice. Dupre vasul
acela urma barca in care Malaspina era legat si de obosalA
si de gemete se pared lesinat. Nu tarziu insd navigatorii cu
mirare se trezird de prorumperea 4 incendiului barcei, ce de-o-
data se cuprinsA de flacArd si se InvAlui de un fum indesit
negru, incat luntrasii, thind repede funia ce o legs cu vasul
statuiui, au scapat pe acesta de pericol. DupA ce se rAri fu-
mul, din bared nu se vedeau decat cativa tdciuni si fandure
rar plutind, da de Malaspina nici o urmA. Nime n'ar fi cu-
getat, ca acest hot au stiut all desnoda obezile si legAturile,
si mai nainte de a prorumpe incendiul, au sArit in apA, ino-
tand ca o pasere apaticA 5, cand dedesupt, cand deasupra apei,
panel ce agiunsd la un arinis, unde intre papurd s'au mis-
tuit 3, asteptand ocaziunea favorabild mantuirii sale.
Pana vor agiunge cdlatorii pe Dundre pe la Ghertina si mai
departe, not ii vom propdsi 7 la Suceava, unde se desbAteau
afaceri foarte grele, in cari se afla tam
1 voinicii.
2 ceata.
8 ura.
4 izbucnirea.
5 de apA.
6 ascuns.
7 vom merge mai inainte.
198 0. ASACHI

DIREPTATEA.
Catastrofa mortii lur 5tefAnita, care se pArea ca ar precurma
pAtimirile din nAuntrul tariff, ii deschisese mari pericole pe
din afard, dar totodatd readunasa partizile personale §1 poli-
tice in una singurd, tintitoare a lua mAsurile cuvenite pentru
mantuirea patriei. Acoperind cu vdlul uitArii criminile lui te-
boierii decretard a i se face in monastirea Putna o
fdnitd,
inmormantare demnd de dignitatea ce au purtat ; §i data la
aces ocaziune s'au vdzut vArsandu-sd lacrimi, era numai pen-
truth cu acel domn se astruca 1 cel r'depe urmg din dinastia
strAlucitd a lui Dragon. Dupd aceea se intruni la Suceava,
re§edinta 'Aril, Senatul ce purta titlul de Direptate, spre a se
consfAtui despre cele ce urmau a se pune grabnic in lucrare.
Mai nainte toata oastea, sub capitani buni, se trimisA pe la
deosebite margeni ale tArii §i se prochemA adunarea gene-
raid estraordinard, compusA din cler §i din toate treptele
boierilor §i ale boierina§ilor, ca sd pA§ascd la alegerea unui
domn dintre cei mai vrednici, in stare de a purta asta inaltd
sarcina intro epohd atat de furtunoasA. Dar amorul propriu
§i ambitiunea, nedespArfite de natura omeneascA, nu stansAsd
de tot nici in astd ocaziune uneltirile cele criminale. Din boierii
cei mai vrednici §i aprozi 2, parte pierisd sub securea cea cruntd
a lui StefAnita, parte murisA in esilul srdin. Un singur boier,
care intrecea in ambifiune §i spirit intreprinzator, era vornicul
Trotu§anu. Acesta poseda toate in§u§irile de a agiunge la un
stop propus prin caile cele mai nelegiuite, pe earl le §tia aco-
pert cu velul ipocriziei. Dupd ce in §ir indelungat de ani au
§tiut a se Linea in postul de vistiernic al ldrii, in care adu-
nasa mari avutii prin felurite moduri nedrepte, apoi prin lin-
gu§irile, sfAtuirile §i indemnurile sale, grAbind cAderea lui
StefAnitA, cugeta la modal de a-§i asigura alegerea de domn.
InsA fiindcA nici numele, nici faptele sale in priinfa 9 tarii nu
infAto§au titluri atat de strAlucite, el se ingriji a ademeni in

1 Ingropa ; 2 vitejl ; 8 ingrijirea, iubirea.

 PETRU RARE$ 199

proiectul sAu pe Mihul Hatmanul, unicul veteran venerabil,

ramas din epoha lui Stefan VV., sub care cu glorie corn-
batusa, mai ales la faimoasa batalie dela Baia asupra. regelui
Ungariei Maties Corvin. Mihul, desi agiuns la 84 ani ai vietil,
.era in-a verde de vartute si de spirit, numai cu anevoie s'au
induplecat la propunerile TiotusanuAui de a nu se feri de o
sarcina, deli grea, dab stralucita, in care avea a se face ne-
muritor prin mantuirea patriei. In acest plan, Trotusanu atrasa
pe boierul Cosma, care avea multA popularitate in Cara, si cu
care pusase la cale conditiunile imptirtelii domniei viitoare, ce
se razema pe o convenhiune secrets, ca, dups ce se va alege
Mihul de dome, acesta sa infieze pe Trotusanul, care dupA
moartea lui Mihu se va sui pe tron ca un mostenitor legiuit.
Toate aceste se conjurara intre partizani in adunarea nop-
turnA inaintea zilei de alegere, care se publics indata dupA
sosirea armasului Septelici cu cei depe urmA deputahi ai
fArii de gios, intre can se numara si Cerinat. Dar mai nain,te
de a agiunge la Suceava, ist veteran cu Petru si Domnina,
credinciosi giuruirii date proteguitei lor, trecusa pe la HA.rlau,,
unde nefericita juna gasi casa parintasca pradata si parasita,
rAci in timpurile din urma ale lui Stef5nita domnia anarhia;
si boierii digerati, precum fu. parintele. ei, erau socotifi ca re-
bell si averea lor paradositat. Vazindu-se amit ortanA, si dupa
suferinti incA lipsita si de averea parintasca, chipre indemnul
protectorilor ei, decisA a reclama la SuLeava sit i se faca lege
si dreptate pentru 'pate patimirile si daunele ,sale, cu scop
a-si prosfora 2 unei monastiri toed averea si persoana sa.
Pe cand Trotusanul si Cosma, cu partida lor, inaintiatt pla-
nul si pregatiau toate spre realizarea sa, despre alts parte
un numAr mic de patrioti, in a carora frunte stau Hat[manii]
Brutu si Harea, can intelesase acele urziri, erau determinati a se
opune unei alegeri mestesugite, .ce avea sa fie in folosul- unuia,
cu scaderea interesului public. CAtre acestea intamplarea adusa

1 confiscate.
2 Inchina.
200 a. ASACHI

ca. Domnina s'au adresat in cauza ei Si au aflat intein§ii

aparatori §i vindecatori 1 cauzei sale, iar ea, care purta in cuget
planul maret, au cerut a se infAto§a insa§i inaintea Direptatii,
spre a espune pAtimirile §i'a reclama drepturile acestei june.
eptelici au raportat despre lucrArile sale in Cara de jos, cum
toate politiile 2, satele §i cotunele, auzind despre pericolul in
care se afla patria, au giuruit 3 a-i protfora averea ei sangele
fiilor ei, cum mai ales in asemene manifestare s'au deosebit
pascarii lacului Brutis. Intre cari un june raze§ inarmA un
stol 4 de una suta miliani 5., pe cari i-au condus cu cheltuiala sa
spre a.i in§ira in oaste, espuind §i un fapt de aprozie 6 a acestui
june, tamplat in cursul calatoriei pe Dunare, unde la intrarea
vasului statului in gura Siretului, un vas de pirati imbla sA-I
atace, cand cu o sacure in mans, sarind §i acufundandu-se in
apA, facil in coasta vasului o haitura a§a de mare, Incat mai
nainte de a fi hotii atin§i de arme s'au cufundat §i putini
dintre ei in not au scapat cu vieata. in§tiintarea despre en-
tuziasmul locuitorilor pentru apArarea Orli au fost de bun
ogur 7, §i Direptatea incuviintind simtimantul cel patriotic §i
aprozia junelui reze§, orandui a i se da in oaste un post
vrednic. Iaca sosi Si ziva cea mare a alegerii domnului ; dupa
ascultarea unei Iiturghii solenele, se intrunira in sala curtii
domne§ti Senatul, deputatii §i dregatorii tarii. Acea curte, cu-
prinsa in cetatuia Sucevei,pe inaltimea ce domineazA asupra
politiei, era inca din adanea antichitate urzitA, insa in starea de
fata adusa de Alesandru cel Bun. Arcade gotice se razamau
in said pe coloane de acela§ stil, intre cari pe trei trepte se
inalta tronul domnesc, cunjurat de paveze, de scuturi luate in
batalii dela du§mani, Si cari stau acatate pe darde §i alte

1 rasbunAtori.
2 ora§ele.
2 fligidult.
4 ceatIt.
5 voinici.
6 vitepe.
4 semn.
 PETRU RARES 201

unelte de resbel, toate umbrite de bandierele natiunilor in-

vinse ; deasupra spetezeloi tronului- se vedea pe pArete por-
tretul lui Stefan cel Mare, iar tronul era invalit cu O horbota
neagra, in semn de doliu public. Doua randuri de jalturi erau
iu§irate de ambele Orli ale tronului, inaintea cAruia sta pos-
telnicul Serpe, tiind in mina un pergament §i dresurile 1 ofi-
dale. Mai intai intrara mitropolitul i episcopii de RadAuti,
de Roman §i de Hu§l, apoi boierii, parintii tarii, in fruntea
carora pa§ia Mihul hatmanul, care cuprinsa un loc de a
dreapta tronului, dupA el Trotu§anul, Cosma, Hur Barladeanul,
Vartic, vornicul mare, portarul Balica, Cucoara §i Matie§, iar
spre stanga se a§azarA post[elnicul] Brut, Harea, Petru Vartic
fiiul §i intr'un semi-cerc cu ace§tia s'au a§ezat deputafii ale§i §i
trimi§i din partea politiilor 2 tArii. DupA ce pos[telnicul] Serpe au
inpArtA§it adunArii scopul cel maret al sfAtuirii la care era che-
matA, s'au numarat candidatii cad dupre legile tArii puteau
avea drept de a fi ale§i. Desbaterile asupra meritului fiecaruia
candidat erau indelungate §i aprinse, patimile ambitiunii §i
ale interesului covar§iau simtimantul cel drept in favorul bi-
nelui public, §i astA adunare infato§a in urma tristul spec-
tacol at elementelor unui resbel civil. Din cuvinte aspre se
incaera cearta cea mai aprinsA §i cei mai infocati puserA
amt mana pe manunchiul spatei, cand deodata sunetul «Ta-
tarii 1* ribomba 8 sub boltele antice ale salei, Si prin inde-
sirea adanarii 4i Mat loc un curier inpulberat, care adusAse
dela Parcalabul din Cetatea Alba §tire cA Hanul Tatarilor, cu
o paste numeroasa, trece-a Nistru. 1st evenimant au electrizat
toata adunarea ; partida Trotupnului, folosindu-se de el,
renoi opintelile sale ; pericolul eminent in care tofi se vazura
cuprin§i an amorfit patimile personale, §i fail preget toate
voturile se concentrara in unul, mangaindu-se fiecare can-
didat ca anii cei inaintiti ai veteranului Mihu nu vor intarzie

1 actele.
2 oraselor.
a rAsuna.
202 G. ASACHL

a face vacant tronul. Indata se Men §i dresul 1 oficial, intdrit

dupre datind de subscrisul §i de sigilul membrilor Adundrii,
§i trabantii proclamard depe tarnatul curfii alegerea lui Mihu
de domnul Moldovei ! Solenitatea bisericeascd, ce avea sa in-
tdreascd actul alegerii, s'au oranduit a se face a doua zi, iar
in prezenta s'au consfintit a se ha mAsurile cele mai grab-
nice in privirea siguranfei statului §i a se da ascultare re-
clamafiunilor Si plangerilor poporului.
Pe cand era Direptatea incd inteunitd, Brutu, dupre ju-
i-uinta 2 data, au espus adundrii rdpirea cea infarnd a unei fiice
de boier: plinita dupre ordinul lui Sterdnitd, avanturile ei §i
minunata scdpare, prAdarea averii parinte§ti Si cererea ei a
i se face lege §i a se randui la o monastire. Spre a lamuri
aceste, propusd ca adunarea sa asculte espunerea unei femei
venite cu &Ansa dela marginea tarii. Domnina fu introdusd
in said, aerul ei mAret cte matroand, portul antic §i negru,
semnal al doliului, insufld adundrii un simlimant de respect
Si curiozitate: a finea in mans un pergament, pe care-1 (Wu
lui Brutu, care-1 depuse pe masa logotatului. Boierii insarci-
nati cu cercetarea acestui act dadura un semn de mirare,
.1§ifAcurd cruce §i strigard : «Dumnezeule ! Minunate s fap-
tele §i misteriile tale! Un fiiu adevdrat, din osul lui "tefan
VV., trde§te! §i acest dres ° 11 chamA la clironomia 5 tronului
tdrii 1* La auzirea acestor cuvinte, simptome de mirare, de
bucurie §i de urgie se incruciau prin vorbe §i prin semne.
Trotupnul mai ales prorumpea 6 in cuvinte de plastografie,
de ingaciune, pand cand Mihul, ca trezit prin atata sgomot,
se sculd §i cerand ascultare au zis : «Prin votul vostru ales,
dator sunt a rosti adevdrul §i dreptatea. VA mArturisesc
acum cele ce am purtat ingropat in san, ca rAposatul mi-

1 actul,
2 fagaduila.
8 aventurile, IntAmplarile.
4 act.
5 mogenirea.
8 izbucnitt.
 PETRO RARE* 203

tropolit Teoctistu, in oara mortii, m'au chemat §i mi-au in-

credintat secretul ce-I lined dela Stefan VV. ca daca vreo-
dinioara 1 ar avea a se stange dinastia lui. Dragon si sa TA-
maie tronul fAra clironom 2, apoi Direptatea boierilor sa aleaga
de domn pe un fiit a lui, pe care 1-au lasat in vieata necu-
noscut si a carnia mums, pre langa dresul ce i-au dat scris
de mana sa, va infatosa chiar inelul cu care 1--au sigilat $i
care-1 purta. pana in oara rAposarii sale ; deci daca asta
femeie va produce acel inel, atunce nu se poate indoi despre
adevar. Cele ce voi, fratilor si fiilor, ati ales, Dumnezeu 'Inca
n'au intarit prin bisericeasca binecuvantare, ci mai vartos le
desface prin asta minunata descoperire ; eu depun dignitatea
la picioarele inaltului mostean ! Vie, sa ne inchinam $i sA-1
inaltam.) Domnina scoasa din san inelul pretios, pre care;
dnpa ce Mihu-1 recunosca de adevarat a lui Stefan VV., 1-au
shutat i ca o relicvie 1-au depus pe tron. Atunce toata adu-
narea au cerut sa vie' fiiul eel de Pronie pastrat. Cerinat in-
trodusa in sala pe Petru, care prepunea ca este chemat a
istorisi tamplarea scaparii llenei. Cata mirare si bucurie pro-
dusa in adunare infatosarea lui Petru, cand mums -sa, luandu-I
de mama, iI prezenta, zicand : «lata fiiul I» Acei ce.1 admirasa
mai nainte pentru patriotismul, energia si faptele aproade 3,
despre cari au fost raportat Septilici, au propupt 4 in sgomo-
toasa strigare : «Ista-i I» Batranii, cari purtau in memoria for
trasaturile cele marete ale lui Stefan VV., le recuhoscura re-
produse in fizionomia acestui june, care se deosebia de pa-
rintele sau numai prin o talie mai inalta. Mihul, eel intaiu, se
apropie de Petru si sdrutarmlu-1 ii zise : «Prin asta imbrato-
.sare si inchinare eel intaiu recunosc pe Petru de fiiu al lui
Stefan VV. si adevarat mostean al tronului Moldovei : sa
trAesti, Maria-ta I» Aceste cuvinte, ce inmiit rasunau in toata

1 vreodat.A.
2 mogenitor.
3 viteze.
4 izbucnit.
204 O. ASACH1

adunarea, au cuprins pe Petru de uimire ; toatA scena astA i

se paril un vis, un farmAc, o cimilitura neinteleasA, panel
and, dupa ce se WU tacere, cetindu-se in auzul tuturor do-
cumentul lui Stefan VV., au descoperit lui Petru §i adunarii
tot cursul acestei misterioase incungiurari, -grin care s'au
oborit planurile cele criminale ale Trotu§anului §i a partizei
sale ; insa acest nelegiuit, prefAcandu-se, s'au aratat mit in-
chinator §i admirator acestui mister mare, ca unicul putincios
pentru mantuirea patriei.
Asta criza mAreata §i nea§teptatA, care ar fi ametit pe ori-
cine altul, au aratat pe junele Petru in toatA marinimia sa.
Dupa ce se trecii intaia impresiune, el au rostit catrA Adunare :
cA cui fiiu sunt, pans azi nu am §tiut, darn ca sunt Mol-
dovan, §tiu din ziva cand am vazut Cara implantatA in ne-
norociri I In acest sitimant §1 in ist :mister recunosc voinfa
lui Dumnezeu, care imi impune sarcina grea de a apara §i a
inturna drepturile inculcate. ale patriei ; puterea ei stA in unirea
compatriofilor; in aste dota ma razirn : in sfaturile cele in-
felepte §i in amorul parintilor patriei. De imi giuruiti 1 aceste,
ma supun votului, iar daca este intru astd neinvoire, ran -
duifi -mi un post la oaste, ca ,sA combat §i sA mor pentru
apararea Moldovei*. «Juram cu tofi, rasund din adunare,
sA pa§im sub conducerea fiului lui Stefan VV., domnul nestru 1)
Pe temeiul acestei declarari universale, se Mai indatA actul
public. U§erul despoaie tronul de horbotul cel negru, cu care
era invAlit, Petru fu de Mihul incins cu spata cea vincitoare 2
a lui Stefan, §1 invAscut 3 cu blamidA state pe treapta tronului,
unde fu urat de domn §i suveran al Moldovei. Trabanfii au
incunoltintat despre astk minunatA descoperire pe poporul
adunat in giurul curfii §i -carelfacea sA rAsune aerul de: mii
de strigAte bucurAtoare, §i cu care se_ unia rAsunetul bron-
zurilor biserice§ti §i acel_al buciumului, ca §i cum oastea ar

1 fagaduiti.
2 victorioasa.
8 imbrAcat.
 PETRU RARES 205

fi raportat un mare triumf, ca §i Cum tot pericolul de care

era Sara amenintata s'ar fi precurmat, ca Si cum epoha fe-
ricirii §i a gloriei s'ar fi inturnat §i pronia ar fi. raspandit
asupra tarii mAnoasa ei binefacere prin Petru Rare$ !
Pe cand deputatii, impra§tieti intre popor, istorisiau atria-
nuntimile acestei descoperiri estraordinare, Si Direptatea im-
preunA cu domnitorul au luat masurile energice in privirea
interesului public, Domnina §i Cerinat, credincosi giuruintii ce
an dat Ilenei, au introdus-o inainlea DireptAtii §i au cerut a
i se face lege pentru cele patimite. Mangaitoare au fost sa-
tisfacerea moralA §i desdaunarea materihla ce au legiuit Di-
reptatea in favorul ei. Aceasta auzind despre descoperirea
minunatA, rnai molt incA se prosforasa 1 a se inchide la o
monastire, spre a ineca in lacrimi indoita ei patimire de pier-
derea familiei §i a iluziunii inimii sale ! Asta deciziune se
supusA spre intArirea domnului, care au aprobat dAnuirea 2
averilor ce ea fAcusa monastirii pentru fapte placate lui
Dumnezeu, iar satisfacerea moralA, ce i s'au legiuit, n'air ga-
sit-o de agiuns spre a remunera §i a mangaia o virtute a§a
de aleastA §i ni§te asfel de suferinti ale unei orfane, care fu
sfara (?) tiraniei ; ci, deciziunea sa au rostit-o, Si au fost in
modul urmAtor :
«Minunea:care azi m'au cuprins vAd ca inch nu s'au deplinit ;
un domn al tArii, de nefericire aducereaminte, au rApit unei ver-
gure 3 nobile pArintii §i averea ei, ne rAmaindu-i decal virtutea §i
lacrimile acestia ; numai un domn iar4i ii poate inturna macar
parte din cele pierdute ; apoi precum in nenorocire ii eram
Arta§, de nu se opune hotAririrmele maica-mea, §i ma bi-
necuvinteazA, fie de azi soarta Ilenei Jegata cu a mea in vitatd,
caci eu proclam pe &Etna de sotia me ci doamnd a Moldovei.
Aceasta, in loc de raspuns, in genunchi pro§ternuta inaintea
domnului §i sotului sAu, ii rAspunse cu un rau de lacrimi §i

1 oferlse.
2 daruirea.
fecloare,
206 0. ASACH1

de recuno§tinta. Adunarea se mita de acest act de tharinimie-,

trabantii it proclamara poporului, in miezul sunetului buciu-
melor oste§e§ti §i a bronzurilor biserice§ti ; propaOti ' de boierii
Orli, parechea domnitoare cu mare cortej mersa la biserica
santului Dimitrie, unde se plini indoita solenitate a intronarii
fiiului lui Stefan VV §i a maritiplui sau cu cea mai fru-
moasa §i demna juna a Moldovei ; §i in ist mod s'au plinit
prevederea cea infeleapta a, lui Stefan VV., care §i dupa tre-
cerea sa din vieafa parninteasca veghet-au preste soarta putrid.

Din domnia I -a a lui Petru al VI-lea Rarq.

Pastrarea cea misterioasa a fiiului lui Stefan in curs inde-
lungat de ani, descoperirea sa intr'un moment atat de critic
pentru Para §i atatea insu§imi estraordinare intr'un june plin
de infelepciune, de energie §i de aprozie 2, de care in pozi-
fiunea sa injosita, au dat atatea prube, s'au crezut chiar o
minune Dumnezeeasca in favoarea Moldovenilor, cari:se elec-
trizara de un nou curagiu §i priviau cu incredere in vii-
torul soartei lor. Dail despre alts parte acest nea§teptat
evenimant au paralizat planurile neamicilor, mai ales di apu
caturile cele energice ale lui Petru ii insuflau respect,5i re-
tin ere.
Petru, de§i crescut intre pascari, cercetand in giur cu age-
rime pe vecinii tarii, intelesa ca puterea imperiului Ungariei
s'au infrant prin batalia dela Mohaci, dupa care Turcli au
impresurat tam aceea. El cu placere vazu cum Transilvania
era _impartita. intre doua partizi, aced a regelui loan Zapdlie
§i acea a imperatorului Ferdinand, pretendent al coronei Un-
gariei, sub titlu de rege, §i ca unul §i altul se nevoiau prin
arme a- §i insu§1 domnia preste Para aceea. Cel intaiu pas al
lui au fost a inchee in 13 Decemvrie 1527 cu Polonia un

1 precedati.
2 vitetie.
 PETRU RARE 20T

tratat r ofenSiv si defensiv asupra Tatarilor, can prin acest

act se vazura constransi a phi pacea in asta parteg- si a se
retrage in Bugeacurile lor. Tratafiile secrete, cad incepusa.
Petru cu regele loan Zapolia, indemnA pe imperatorul Fer-
dinand a preveni o asemene alianta si a trimite crttra Petru
o formalA ambasadA in persoana lui Georgie Raihersdorfer.
Acest ambasador, care cu solenitate se primi Ia Suceava in
curtea domneascA de cAtra Petru, incungiurat de boierii tArii,
au prezentat creditivele 2 imperatorului si au tratat despre oare-
cari condifiuni, a carora cuprindere insA nu s'au pArut lui
Petru favorabile f.rii, drept care le-au amanat a se urma la
Pesta, unde Ferdinand deschisese o diets natiunala ; dar nici
in Praga, unde in lunie la 1528 merserA ambasadorii Mol-
dovei, nu s'au putut inchee un asemene tratat, ce iar s'au
amanat Ia o altA incungiurare. Petru, spre a face cunoscutA
ambelor pArti pozifiunea si puterea armelor sale, pretestand
o insult. ce Secuii ar fi facut Moldovei, au intrat in Tran-
silvania pe la Sepci, Chezdi, Orbai, Cicu si Ghierghie in luna
Fevruarie 1528, pedepsind pe acei Munteni si raspandind
spaima inprejur ; dui:A aceea pe la Bistrifa s'au inturnat la
Suceava, incArcat cu multA paradA, din care an zidit o mo-
nastire. Asta demonstrafiune au indemnat pe regele loan a
castiga alianfa lui Petru, intarindu-I in proprietatea cetafilor
Chiuchiuld, Balvanios si Ciceo, pe care in caz de emigra-
tiune Moldova li avea in Transilvania de adapostire odoa-
relor sale, incredintandul cA dacA Ferdinand ar apuca domnia
Transilvaniei, cu greu i-ar lAsa proprietatea asupra acestor ce-
tati 3. DupA asta, indata ce partizanii lui Ferdinand se ocupau
a trada in rnanile generalilor sAi cetAtile Sasilor, Petru cu o
armie puternicA infra de a dopa oars in Transilvania, si la
cetatea Marienburg, in 22 lunie 1529, dA o cruntA bAtalie, in
care armia imparAteasca si aceea a Sasilar s'au sfaramat de

l Dog lel, pag. 169 -(GH. A.).

2 scrisorile de acreditare.
8 Jovios apud. Katona (GH.' A.),
208 G. ,ASACH1

tot, pierzand desavar§it artileria, iar el cu multa prada §i averi

insemnatoare s'au transportat in Moldova, unde cu productul
acestora zilch monastirea Probota, care este mormant §i trofeu
nemuritqf al acestui domn. Prin asta s'au intarit alianfa
intre Petru cu regele loan, care spre a infrana pe Sa§i, ce nu
i se ppuneau, iar au indemnat pe Petru a intra la Octam[vrie]
1529 in Transilvania, unde au asaltat cetatea Bra§ovului §i
trecand prin toata Cara pe la Bistrita, au de§ertat baile " dela
Rodna de tot argintul ce era.adunat §i au pus garnizona in
cetatea Bistrita, pe care o pretindea sa i se dea ca multa-
mita, agiutorului capatat, mai ales ca. Bistrita era a§ezata intre
Moldova §i intre cetatea ei Ciceo din Transilvania.
Pe cand sultanul Soliman asedia Viena in lunile lui Sep-
temvrie Si Octomvrie 1529, avand scop vederat, dupa luarea
acestei cetati iMportante, a supune tot apusul Europei Semi-
lunii, Petru s'au consfatuit cu boierii tarii, cum ca s'au apro-
piet epoha, prevazuta de Stefan cel Mare prin testamentul
sau politic, §i ca in asemene incungiurari era de preferat supu-
nerea de buns voie a Moldovei sub conditiuni favorabile,vdecat
a a§tepta a fi supusa prin puterea armelor. Drept aceea au de-
legat la Sultan pe marele logofat Tautul, care au incheiat
un asemene document subscris chiar de Sultanul 2 ca «Poarta
sa aiba o supra- domnie peste Moldova, sub urmatoarele con-
ditiu ni :
«1. Constitutiunea politica, legile, religiunea §i veniturile
Orli se ramae neatinse. 2. Domnii sa se aleaga de catre boieri.
3. Sultanul este dator a intari.: pe acela, insa nu va putea
sa impue tarii un domn neales, nici a lepacla pe acel ales.
4. Moldova sa nu tie niciodata cu du§manii Portii. 5. Ci
mai ales cateva mii de Moldoveni sa agiute armia Turcilor
in espedifii. 6. Moldova va da de buns voie un dar (pes-
64) de 4.000 galbini, 40 cai §i 24 §oimi». Acest document
pretios, ce se pastra cu relicviile santei Paraschiva in monas-

1 mlnele.
2 Cantemir in Istoria imperiulut otoman (Ox. A.).
 PETRU RARE$ 209

tirea santilor Treierarhi, regele Sobieschi, in resbelul cu Turcii,

1-au ars la 1686. Dar principele Cantemir I-au vazut §i incre-
dintaza despre cuprinderea sa de mai sus. Nu-i indoiala ca
un asemene document, dat din partea lui Petru cu boierii tarii,
sa pastreaza in Stambul, in arhivele imparate§ti. Dupd sta-
tornicirea acestor not relafiuni ale Moldovei cu Poarta, lo-
gofAtul Tautu au pus a se zidi in Constantinopoli un palat
al Moldovei, cu o biserica, pentru locuinta agentului tarii §i
discalecarea deputatilor 1.
Pranurile ce avea Soliman asupra imperatorului Ferdinand
grin inchinarea Moldovei sub suzeranitatea Turciei s'au in-
lesnit, caci voind el a ocupa Polonia in vreo cearta, au in-
demnat pe Petru de a deschide resbel regelui Sighismund, cu
scop de a recapata domnia asupra Poloniei. In urmarea aces-
tora, Petru la 1531 cuprinsA cu oastea sa aced provintie, au
batut pe Poloni, au luat Colomea §i cetatea Halici. Dupa
multe partnice combateri, au urmat in 22 August la Obertin
batalia cea crunta intre Moldoveni, sub comanda lui Petru, §i
intre Poloni, comandafi de hatmanul cel mare Tarnovschi,
care se baricadasa in pozifiune intarita, incingandu-se cu par-
cane a7i cu card rasturnate, incat calarimea cea numeroasd a
Moldovenilor nu putii opera asupra du§manilar, ci numai
pedestrimea, pentruta nici artileria cea puternica, din cauza
pozitiunii Polonilor, nu putea detuna cu nemerire, trecand boam-
bele peste capul Polonilor. In asaltul cp1 infocat a lui Petru,
care se afla in cele intai §iruri ale oastei, el capatd doua lovituri
de sable, ce -1 nevoird a se retrage ; din asta au urmat confu-
ziune in oastea sa. De o asemene itnpregiurare folosindu-se Po-
lonii, au ie§it din tabard, au strAbatut §irurile moldovene Si i-au
nevoit a se retrage in neranduiala cu pierdere de cateva
tunuri. Atunce Polonii au urmarit pe Moldoveni pan la Tara-
Seuti, unde armata for fu deplin sfaramata. Aceasta bataie
care au vindecat 2 pierderea dela Obertin, au indemnat pe Po-
loni, dupA mijlocirea regelui loan Zapolia, a incheia in 22 Fe-

I loc unde sa tragA trimisii larii ; 2 rasbunat.

G. Ameba, Nuvele fetorice. 14
210 Cit ASACHI

vruarie 1532 o armistare pe un an de zile, cand in acela§

an au sosit la Seimul de Petricov ducele Griti cu plenipotenta
din partea Sultanului, spre a mijloci pace definitive intre
Petru §1 Sighismund. Dare depe atunce ambasadorii Mot-
dovei au fost descoperit ca acest fin Venetian urzia in fa-
vorul sat' planuri secrete, spre a putea prin agiutorul Tur-
ciei §i a Poloniei capata pentru sine domnia Moldovei, in
care plan au aflat conlucratori pe cativa din boierii digerati,
ce petreceau in Polonia impreuna cu emisarii §i partizanii
ce-§i pregatisa el chiar in Moldova.
Urmarind planurile sale cu ghibacie, acel duce neastamparat
§i ambifios, cu agiutorul unei o§ti turce§ti de 7.000 oameni,
au intrat lu Transilvania la 1534, sub pretest de aliat at re-
gelui loan, insa in fapt spre a se face domn al Transilvaniei ;
dupe ce a intampinat in Petru neinvinse piedeci de a putea
realize planul sau asupra Moldovei, apoi 1-au indemnat in
numele Sultanului de a veni in Transilvania, care atunce se
guverna de episcopul Cibac, locotenent al regelui. Planul lui
Griti n'au intarziat a se descoperi prin omorirea episcopului,
care lucrare au invitat pe Transilvani de a apuca armele
asupra lui.
In asta generala rasculare ei alesara ae capitenie pe Itailat,
cel mai vrednic dintre Romani, a caruia deviitori 1, mai in
urma, prin talente §i bravura, trecand din grad in grad in
serviciul public, au agiuns a se face astazi una din familiile
cele intai ale magnafilor Ungariei. Rascularea generala asupra
acestui uzurpator 1-au constrans a se retrage cu oastea sa in
cetatea Media§, care s'a impresurat. Aice au sosit §i Petru cu
oastea sa, cu propunere de a nimici pe Griti pentru nele-
giuirea sa §i duplicitatea asupra lui. Dupe un scurt asediu,
Griti au fost nevoit a capitula pe discrefiune §i garnizoana au
depus armele. Dar acest om, odinioara puternic §i ambifios,
la ie§irea.sa din poarta cetatii infato§a un trist spectacol de
jucaria fortunei, care in agiunul maririi sale 1-au cufundat in

1 urma§i.
 PETRU RARES 211

genunea 1 pieirii. El ducea aceea ce-i ramAsese mai pretios,

un fiu §i o fie, a carora mama era retinuta in cetate pe
stratul unei grele patimiri. Asemene repede prefacere a soartei
n'au putut schimba, nici a inblanzi furia dusmanilor sAi, cad
spre espiarea (spalarea) omorului episcopului Cibac, ca niste
lei incruntafi2 se aruncarA asuprA-i §i-I Wail in bucati. AstA
catastrofa incruntata 3 fu urmata in parere (?) de un act de ome-
nire din partea lui Petru, care orandui a se conduce in Mol-
dova copiii lui Griti, spre a-i feri de vendeta 4 nesatioasa a
Transilvanilor ; de asemene conform cu indatorirea sa catra
PoartA au scapat de pieire un numAr mare de Turci §i le-au
asigurat inturnarea pan la Dunare, deli multi din acestia s'au
omorit 5 la trecerea for prin munfii Carpafi.
Dupa asta espedifiune, care au intemeet o notia inriurire a
Moldovei in trebile Transilvaniei i i-au produs o insemnatA
parte de pradA, Petru s'au inturnat in Para, aducand cu sine
multe cete de Unguri, ce s'au colonizat pe sub munfi. Folo-
sindu-se de un nou pretest politic, Petru, neastamparat in
purtarea resbelului, in vara anului 1532 cuprinsa iar Pocufia,
unde stolurile 6 moldovene impiedecau facerea de cetati, si in
resbelul ce atunce aveau Polonii cu farul de Moscva, el intre-
tinea cu acesta relafiuni prietenoase. Mijlocirea imparatului
Ferdinand n'au putut aduce impAciuire intre aceste puteri be-
ligerante, pans cand Petru cu oastea sa, trecand Nistru, 1538,
au ars politiile 7 Cervone, laghelinife, si la Siret au infrant de
tot oastea polona, care au pierdut un mare numar de morfi §i
800 prinsi, pre angA cart inca 60 din cei intai nobili cava-
leri. DupA aceea la incheierea anului s'au fAcut un tratat formal,
Moldovei folositor 8, cand despre altA parte ghibacea sa politica

1 prapastia.
2 s'angerosi ; 3 sangeroasA.
4 easbunarea.
5 au fost omorati.
' 8 cetele.
7 orasele.
8 Dogiel, pag. 617 (Gu. A.).
212 G. ASACHI

au §tiut capata dela imparatul Ferdinand deplina cesiune a

cetatilor transilvane Chiuchel, Balvanios, Ciceiu §i Bistrita,
pentru care staturile Transilvaniei mult s'au intaratat, insa de
frica lui Petru nu cuteza nici mAcar a-§i manifests nemul-
tamirea lor.
Trecuse emit zece ani dela minunata inaltare a lui Petru
pe tronul stramo§esc : in a carora curs acest domn energic fu
neobosit in inteprinderile sale ; el necontenit se purta cand
cu oastea sa prin tArile straine, cand pe o margine, cand pe
alta a Moldovei, invingand pe neamici. §i statornicind sigu-
ranta §i organizatia ei din nauntru, intemeind §i istituturi
placute lui Dumnezeu, precum mArturisesc multe intelepte
oranduiele, ce pans azi s'au pazit ; incat in asemanarea ma-
relui sau parinte, el se facir spaima vecinilor, razimul §i lauda
patriei, precum §i mangaierea familiei, in a cAreia san insa
rare on i-au fost cu putinta a gusts un repaus indelungat.
Doamna Ileana, demna de a imparti o asemene soarta strd-
lucita, era mama a unui fiu de 9 §i a unei fie de 8 ani,
podoaba §i mangaierea familiei, care agiunsese la culmea fe-
ricirii. Dar dincolo de munti, in Transilvania, vAduva lui
duca 1 Griti suspina pentru fili ei, cari dupre ordinul lui
Petru VV. erau condu§i la Suceava, unde de un an zaceau
in inchisoare. Priri nestatornicia fortunii (norocului), des-
poieta de dignitate, .de avere, singura in tara strains, asta
vaduva cer§itoria mangaiere §i pane; intro sears petrecand
in &Amara ei, acufundata in lacrimi, vazir inaintea sa un om
strain, care in limba italiana o cherna pe nume §i amin-
tindu-i persoana sa, raspandi o raza de mangaiere. Acesfa
era unul din satelitii lui Griti care, in urma catastrofei acelui
duce, dupA multe invaluiri, purtandu-se prin tarile invecinate,
se reinturna iar pe teatrul lucrarilor sale de mai nainte.
Indemnat parte de recuno§tinta pentru fostul sau domn,
parte de neastamparul naturii sale de a faptui lucruri grele
§i periculoase, propusA astei maice neferice de a-1 inturna pe

ducelui.
 PETRU RARES 213

fii, dar in fundul inimii sale celei inrautAtite se mistuia ' un

plan vechiu de vendeta 2, insusit mai cu seams locuitorilpr din
Wile meridionale 3.
Oricat de avanturoasa au fost astA intreprindere, ducesa
inbratosa propune, ea, ca cu o inima decisa a gusta asta
mangaiere sau a pieri. Spre inlesnirea lucrurilor, cohducatorul
se prefacii in negutitor de galanterii de Venetia, a caruia
manufacturi erau pe atunce din cele mai maestroase, §i de
comisionar al negotului de ceara, de care in acel timp Mol-
dova t sporta la Venetia o insemnatoare catime 4, iar ducesa
era constransa a juca rol de femeia acelui negociant. incarcati
cu o priviziune de acele manufapturi, ambii se indrumara
peste munti pe la Campulung la Suceava, unde agiunsara
pe cand domnitorul se afla la Cetatea-Alba, in celalalt capat
al Moldovei.
Dup. randuiala de atunce, negutitorul strain ce venia in
Cara era dator mai nainte a duce la carte productele lui,
spre a putea fi unele din ele alese de familia domneasca.
Acest comertiant transformat, ce cu mai multi ani nainte
fusese in lard §1 cunostea Suceava, incepu deindata a in-
cerca modul spre a -'i putea plini planul. Mania cea neferice
insa nu se putii relined de a nu cauta, cu toata ferirea, a se
in§tiinta de mai sunt in vieata copiii ei §i de petrec aice,
precum. se auzia. Furisindu-se in giurul cetatii, unde pre-
punea ca fiii sai puteau fi inchisi, instinctul de mama sau
intamplarea o conduse spre seard chiar sub murii cei inalti
ai inchisorii, unde la o ferestruica recunoscii pe copii, cari

1 ascundea.
2 rAsbunare.
3 La Arabi §i Italieni s'au inradacinat praticarea crimenului numit
4vendeta de sAnge) in care cei afrontati, prin giuramant, se indatoresc
a se resbuna prin vArsare de sAnge (OH. A.).
4 Esportarea de ceara din Moldova la Venetia era un ram mare de
negot pan la inceputul vecului, de cand din negrijirea culturii albinelor
Ia noi au cAzut de tot acel negot, ba insA ceara se introduce Emit Ia noi
din Rusia i Galitia (thi A.I.
214 G. ASACHI

in limba italiand adresau rugi catra lung, pe care, vazand-o

aplecatd spre munti, o insdrcina a duce mamei for salutdrile
§i chemdrile de a-i mantui din inchisoare! Sdrmana ducesa
era aproape sd le§ine, §i numai caracterul ei cel energic o
reline a qu compromite intreprinderea ei. Inturnandu-se Ia
cvartird, ea impartd§i conducatorului sau descoperirea facutd
§i cu dansul s'au pus Ia cale a se introduce insu§i ea la
curte cu marfurile ce avea. Cererea ii fu plinitd ; ea Old pe
doamna cu fiiul §1 fia-sa, care la ani §i la figura se ase-
manau chiar cu copiii sdi. Doamna alese cele mai frumoase
din giuvaeruri pentru dansa §i altele pentru fia-sa §i intrebd
de pretul lor. Caracterut cel bland al doamnei, afabilitatea
ei §i duio§ia ce vedera pentru fiii sdi de§teptard tot simti-
manful in inima ducesei §i uitanduli rolul §i istructiunile
date de conducdtor, prorumpse 1 in lacrimi §i rAspunse :
«Valora acestor odoare este prea mica pre langd pretul ce-mi
poi da Maria ta, eu it cer nu dela o doamnd puternicd, ci
dela o mama duioasd, precum vdd ca e§ti! Dc vrei sa ma
asculti, iartd sd-ti vorbesc in patru ochi, in limba unei maici
precum sunt §i euv. Doamna, plind de mirare, trasA pe strAina
in cabinetul de aldture, unde ducesa i se aruncd la picioare :
«Intoarnd-mi odorul cel mai prefios din lume : pe fiiul §i
fia mea, cari de un an stau in inchisoarea statului I Eu
sunt ducesa Griti, vaduvd neferice, despoietd de toate, pan
§i de mangaierea copiilor mei, cari in juneta for nu a fost
parta§i crimelor pdrintelui lor, nici pot dupd dreptate purta
pedeapsa lui. Petru VV. va fi avut motiv de vendetA asupra
sofului meu, dard marinimoasa §i virtuoasa lui sotie it poate
feri de un crimen 2 ce nici odinioard 3 nu 1-ar rescumpara! Te
jur, doamnd, in numele celui de sus, in numele fiilor tai,
dd-mi fiii, sau osande§te §i pre maica for a till §i a muri
cu dan§ii in inchisoare lx, Zisele sale le-au inundat un rau de

1 izbucni.
1 crirna.
2 niciodatA.
 PETRU RARES 215

lacrimi, cu care scalds picioarele doamnei. Aceasta, induiosita

de patimirile ducesei si a maicii, i-au marturisit toata corn-
patimirea ei, insa ea cunostea bine neinduplecarea lui Petru
VV. In cele ce odata au randuit. Intre aceste doua alternative
alesa, cu dauna intereselui statului, a feri pe sotul sau de
un crimen, si a decis in cugetul el de a plikti cererile du-
cesei. Dar aducerea intru plinirea acestei fapte era mult mai
grea de cum chiar doamna credea. Petru VV. pastra pe fiii
lui Griti pentru un scop politic, deaceea, desi acestia se
tratau bine in inchisoare, totusi nimaruia nu era iertat a
intra la dansii, afara de un credincios usar batran, ce le
purta de grija si le aducea uneori aceea ce filantropii in zile
de sarbatori trimiteau pentru inchisi. Stirea cum ca peste
doua zile avea a se inturna in Suceava domnitorul au grabit
deciziunea doamnei de a plini nobila ei propunere inaintea
acelui termin. Drept aceeav dupa ce au invatat pe fitil si pre
fia sa, precum si pe ducesa, despre toate cele ce aveau a
se aface, mersa cu fiii sal, ca din tamplare, la cetatue, si
in vizitarea acelei faimoase tarii s'au abatut si la inchisoare,
unde se aflau cativa boieri pentru crimine de stat, si au cerut
O. vada si pe copiii cei inchisi. Userul, cu tot ordinul aspru
ce avea, n'au putut refuza cererea doamnei, au deschis chilia
si au lasat-o sa convorbeasca cu junii prizonieri. Vederea
acestor victime nevinovate, mangaierea lor, vazandu-se cerce-
tati si compatimiti, au intarit deciziunea energica a doamnei,
de a-i mantui. Fiiul ducesei Griti era de 10, iar sora sa de
7 ani ; in o bolts, unde o mica fereastra lass putina lumina,
copiii sedeau imbratosati pe un pat si la inceput se cutremurara
la intrarea strainilor, insa apoi vazand pe o femeie cu doi copii,
au prorumpt 1 in lacrimi de bucurie, ca si cum ar fi revazut pe
mama lor. Doamna, spre a-i mangaia, i-au imbratosat si le-au
zis ca au venit sa-i scoata din acel loc si sa-i duca in
bralele maicii lor, Irish le recomanda a urrna dupre cum ii
va invata. Asa dar fara preget, indata, fiii doamnei s'au des-

1 izbucnit.
216 G. ASACHI

bracat de vestmantele cele pretioase sl luard pe acele ita-

liene ale prizonierilor. Preschimband pe fiii ei in haine si in
rol, doamna au lasat pe ai sai in inchisoare, incredintandu-i
ca peste putin va veni sa-i is iar, si iesi cu acei ai lui Griti.
Tus-patru copiii erau fericiti despre asta tamplare : cei intai se
bucurau ca conlucreaza la o fapta buns, ceialalfi a se duceau
in brafele mamei lor, precum se si tampla ; caci doamna
pusese toate la cale, ca copiii sa intre in trasura unde ii as-
tepta mama cea fericita, care, pre langa fiii ei, capata dela
doamna daruri generoase si mijloace de a putea trece cu
repegiune peste munti.
Dar conducatorului nu-i fu de agiuns ca copiii ducesei se
eliberasa fara conlucrarea sa, el aved, precum am zis, o pro-
punere de veche vendeta ; deci indata dupa intrarea fiilor
doamnei in inchisoare, el se infAtosa la user cu oarecari
merinde, ce drept elimozina zicea ca ar fi adus pentru cei
inchisi, si anume unele pentru cei marl, altele pentru niste
copii, ce de asemene impartau asta soarta. Cazul straordinar,
urmat tot intr'o zi cu acesti copii, destepta prepusul userului
bateau, care, primind merindele, cu un mod ghibaciu au in-
chis pe aducatorul for in alts chilie, SI prepusul ski s'au in-
fant cand, dupa pruba facuta, au aflat ca merindele desti-
nate copiilor erau inveninate. A doua zi, pe cand userul imbld
sa raporteze doamnei cele tamplate, au sosit si domnul, care
cent indata a-si vedea fiii sai. Doamna, pretestand ca ei s'au
dus la preimblare, 1-au indemnat de a merge impreuna la
cetatue. Aice intrand in inchisoarea copiilor lui Griti, Petru
vazit pre fiii sai ; mirarea sa s'ar fi transformat in 'manic,
daca doamna si fiii ei, in genunchi, nit ar fi reclamat iertarea
nenorocitilor, mai ales' ca acestia in acel minut vor fi fost
trecut peste munti. Dar cazul merindelor inveninate voind a-1
cerceta, Petru intra in chilia unde era indhis strainul, pe care
1-au gasit incruntat 1 in sangele sau, cad acela, temandu-sa de
pedeapsa ce-1 asteapta, nopptea s'au strapuns cu un pumnar.

1 inroOt.
 PETRU RARE$ 217

Mirarea domnului Si a doamnei au fost insa mult mai mare,

and in mortul criminal s'au recunoscut a fi Malaspina, acel
bravo 1 infricopt, care pentru cele ce au fost giuruit 2 lui te-
fanita VV, §i pentru cele ce pAtise la lacul Brutis, au voit a
se vindeca3, §i insu§i §i-au luat pedeapsa. AstA fapta filan-
tropicd au varsat deseori un balsam de mangaiere in inimile
solilor domnitori, in o epoha, cand o furtunA politica din
cele infrico§ate au sguduit tronul §i au rdspandit asupra
for doliu.

Ungaria si Ardealul gemeau la 1523 sub povoara resbe-

lului civil Si a preponderentii armelor otomane, de can am-
bele aceste tad erau ocupate. Pentru corona Ungariei se lup-
tau atunce intre sine doi pretendatori : Ferdinand de Austria,
(fratele renumitului imperator Carol al v-lea, dupd care §i
dansul se fAcii imperator al Germaniei), §i loan Zapolia. Ist
din urmA, declarandu-se rege al Ungariei, se puse sub suze-
ranitatea Turciei, dela care cdpata §i formald investiture, pre-
cum §i oaste de agiutor in contra lui Ferdinand.
Ambii ace§ti rivali, in cursul luptelor,. se anevoiau a trage
in parte-le pe domnul Moldovei Petru Rare§, care in multe
randuri face a se simfi puterea armelor sale §i mai ales in
bdtalia dela Marienburg langd Brasov, unde la 22 lunie 1529,
armia germano-spaniold fu deplin invinsd, pierzand §i toata
artileria sa. Un tractat formal, inchiet la Viena in 17 Ianuarie
1535 intre imperatorul Ferdinand §i Petru Rare§, restatornici
pacea §i intdri Moldovei posesiunea a patru cetati din Ardeal :
Chiuchel, Balvanios, Ciceiu Si cetatea Bistrifa in apropierea
prefioaselor niine de our Nasut 4, cari cetati aveau garnizoane
moldovene §i erau in timp de resbel Si emigrafiune depozite
ale averilor clerului, ale nafiunii §i ale statului. Cearta cea

1 v. nota 4, p. 179.
9 fagaduit.
3 rasbuna.
4 NasAud.
18 G. ASACH1

veche intre Moldova Si Polonia, pentru posesiunea provintiei

Pocutia, invecinata cu Bucovina, §i interesanta Moldovei pentru
inlesnirea comunicatiunii cu Maramure§ul, vatra. Romani lor,
de unde purcesase a doua lor descalecare dincoace de Car-
pati, intretanea un resbel indelungat intre aceste doua tAri,
incat regele Sigismund, voind a-I precurma prin o generala
inarmare a natiunii 1, conchemA Ia arme toata nobleta I care
armie, sub comanda hatmanului Tarnovschi, faces din Podolia
incurgeri peste Nistru, pradand §i ca§unand multe dune pan
Ia Boto§eni, cand un corp polon, inaintit panA la Siret, de
tot s'au infrant, parte din osta§i s'au ucis, intre cari erau
60 nobili §i 800 osta§i prizonieri.
Asta vinceala3 rAspandi mare spaima in toata Polonia §i
indemna pe Sigismund a inches cu Petru Rare§ pace prin
formalnic tractat 4, cu conditiune ca Pocufia sa ramana a face
parte din Polonia, marginile ambelor tad sä se restatorni-
ceascA §i nici un Polon sau Moldovan sa se strAmute peste
marginea tarii farA §tirea guvernelor respective, convenfiunile
vechi pentru procese, fugarii sa se restatorniceasca. Asta indu-
plecare a lui Petru Rare§ de a incheia o pace grabnica fu
motiVata de sporirea armelor otomane spre apusul Europei,
sub personala conducere a sultanului Soliman al n-lea, unul din
cei mai intelepti §i resbelici domnitori ai imperiului otoman.
Acest sultan, pronumit de Turci Canoni, adecA legiuitorul, iarA
de Cre§tini Magnificul (mare)ul) §i conchistatorul, adusase
imperiul la apogeul (culmea) puterii §i al gloriei. El era crescut
dupre sistemul principilor cre§tini, cu toate secretele artei gu-
vernamentale, §i s'au intronat la 1520, dupa moartea Orin-
telui sau Selim Fiu. Amorul dreptatii era una din virtutile sale.
El au reorganizat tribunalele giudecatore§ti §i au incredintat
dregatoriile numai persoanelor cu dreptate §i cu avere. AVoese,
1 In original este dat in parentez §i termenul'polon pentru finarmarea
generala a natiunii).
2 In original, §i termenul polon.
3 invingere.
4 Vezi Dogiel, i, pag. t113 (Gil. A.).
 PETRU RARE§ 219

zicea, ca ei se samene cu raurile cari pe unde curg fac sa-

manaturile manoase, far nu cu povoae cari rapesc cu sine
toate cele ce intampinay. Faptele sale resbelice le incepa in
Ungaria la 1521. El lua Belgradul, Sabaci 5i alte cetati, dupa_
aceea 5i-au intors armele asupra insulei Rodos, care de 212 ani
se afla in mina cavalerilor crucieri 1, retra5i aice dupa pier-
derea Ierusalimului 5i a Palestinei la 1191. Asediul cetatii au
fost indelungat 5i au cost it multi oameni, dupa care 5eful for
Viniere, capituland la 22 Dec. 1522, s'au retras pe insula
Malta. Soliman se inturna la 1526 in Ungaria, unde in ba-
talia dela Mohaci invinse armia aliata. Ungurii aveau de agiu-
to? 5i un corpus de Moldoveni 2 5i in acesta lupta Ludvig
al n-lea regele Ungariei 5i al Bohemei s'au inecat in o mla5-
tina. Soliman, dupa ce au luat Pesta, s'au inaintit la Viena
cu o armie de 120.000 osta5i ; aice in 20 de zile au dat 20
asalturi zadarnice, cari i-au costat 80.000 de oameni. Dupa
ce au invins pe Persieni, au supus Egiptul, Georgia 5i au
rapit dela Venetiani Morea, reinoi -resbelul in Ungaria, dada.
o parte a tarii lui Zapolia, iara alta o retina pentru sine,
5i la 1561, lIatru zile dupa ce au supus cetatea Sighetul, au
mbrit in varsta de 76 ani. Imperiul sau se intindea in Africa.
dela Alger, la Eufrat in Asia, 5i din Marea neagra peste Grecia
§i Epir. El era aspru, drept, mare administrator, 5i se inde-
letnicia cu matematica §i cu istoria.
Dregerile 3 acestui conchistator, inaintea caruia s'au plecat trei
parti ale pamantului, i cari amenintau a trage in a for volbura 4
§i pe Moldova, au trebuit sa de5tepte ingrijirea lui Petru Rarer
care infranasa la Chilia un corp de tripe otomane. Prin mijlocirea
sa au urmat o impacare intre Zapolia 5i Ferdinand 5i s'au
incheiet o tripla-alianta intre dansul §i ace5ti doi principi, cu
scop de a se putea apara in contra armelor turce5fi.

cruciati.
2 Gebhardi, v. pag 621 (Gx. A.).
3 faptele.
4 valtoai e.
220 G. ASACHI

Soliman, la auzul acestei aliante, mai ales dupd ce nu i

se nimeri planul urzit de Venetianul duce Griti, de a reduce
Ardealul in provintie turceascd, au decis a trece din nou
Dunarea impreund cu o armie puternica §i a -i descarca urgia
asupra lui Petru, ce-1 socoti, precum era, sufletul acestei aliante,
spre a-I nimici §i a reduce Moldova toatd in o raia L turceascd.
La apropierea unei asemine furtuni, Petru, in increderea
dreptului sdu §i dupre esemplul mdretului sail parinte, au
luat, cu indatinata. sa energie toate masurile putincioase de
aparare, insd nu fall impovorarea tarii, pe care, dupd ce au
supus-o la cele mai grele dabile2, incepit a o starpi prin foc,
spre a ingreuia mar§a neamicilor. Locuitorii au capdtat ordin
de a se retrage intre munfi, alfii prin cetati Si palance :
Vrancea, Codrenii, Comanul, Dorna §i Catelina se impopo-
rara de fugari ; politiile 3 §i satele Orli de gios, fumegand, se
prefaceau in cenu§d, iar averile statului, ale clerului §i ale
boierilor se depusdrd, cat s'au putut, in cetatile moldovene
din Ardeal. La astd ocaziune §i la alte asemene de mai in
urma s'au transportat acolo §i au rdmas instrainatate docu-
mente publice §i private, multe obiecte prefioase, din cari
parte se afla depuse prin arhivele Ardealului §i ale Ungariei,
precum insani ne-am putut incredinta.
Ciceul, una din cetafile moldovene in Ardeal, a§ezatd intre
mut*, pe calea- ce conduce la Maremure§, era in vechime
stafiunea de comunicare intre Romanii de dincolo de munfi.
In asta cetate, mai intaritd decat celelalte, pe o star-Ica, Petru
randuise de comandant pe parcalabul Simeon; §i ordond a se
transports, pe cat s'au putut in pripa, odoarele §i arhiva sta-
tului, iar apoi, dupre puterea §i iufala lui Soleiman, masu-
rand greutatea pericolului, au trimis acolo pe doamna sa
Ileana, pre fiii sdi Ilie§, Stefanifa Si fia sa Rocsanda, condu§i
de episcopul Atanasie, ce era confident §i marturisitor al

1 provincie.
2 dajdii.
3 ora5ele.
 PETRU RARES 221

curtii, §i cari in acel azil sigur aveau sA a§tepte rezultatul

tamplarilor ce erau a se disfa§ora in Moldova.
Despre alts parte, Tatarii Crimului, cari in epoca lui Stefan
cel Mare, sub hanatul lui Mengheli-Gherei, petreceau in pace
cu Moldova, emit atarnati de sultanul din Constantinopoli,
ca un nour de locuste incepura a impresura marginile tArii
§i impArtind puterea Moldovei in doua parti, i-au ingreuiet
masurile de aparare, ce avea a opune in douA deosebite laturi.
Atunce toatA tara samana o tabard inarmatA ; osta§ii vete-
rani i§i ascutiau armele §i invAthu pe cei giuni ; uneltele de
.pace furl prefacute in omoritoare ; fierul aratrului (plugului)
luA forma de spada §i de sAgeatA ; falcea (coasa), care era
destinata a secera grane §i iarbA, schimbanduli forma, se
fad' arms omucidalA 1; pAstorii incredintara femeilor §i giu-
nilor ingrijirea turmelor : buciumul de arama §i sunetul bron-
zurilor chema la arme pe aparAtorii patriei. Dar asta mi§care
nu fu deopotrivd de toti urmata. Boierii cei bdtrani, sim-
find langezita §i amenintata puterea lui Petru Rare§ §i a tarii,
ar fi dorit a se supune sultanului, spre ferirea nenorocirilor
mai mari, unii din cei juni, insufletiti de ambitiune, prevedeau
in cAderea domnului for putinta de a agiunge in locul lui,
iar poporul, obosit de a purta povoara dabilelor 2 §i a luptelor
necontenite, intaratat §i de §optele unor uneltitori, a§tepta in
nepasare detunarea furtunii ce se apropia cu mare sgomot.
In asta incungiurare critics, ego4mul §i desbinarea au para-
lizat toatA puterea OHL Rare on un popor s'au periculat 8 Si
au pierit, pentrucA s'au atacat de o oaste mai puternica, cAci
popoare mici, precum §i Moldovenii, au purtat vinceala 4 asupra
altora mai mari, and o vie vointA i-au insuflelit ; dar prin
desbinare cetAtanA, prin vanzare §i prin proiecte utopice, ce
nu se pot pune in lucrare, cele mai mari staturi au cAzut,

1 omoritoare.
2 dajdiilor.
2 primejduit.
4 victorie.
222 G ASACH1

jar cele mid, ce voiau repede a se indlta, fara a cumpata pu-

terea lor, s'au paralizat in cursul lor, poate pe seculi.
Astfel de icoand au infdtopt §i pe Moldova in aced epoca
critics, boierii, desbinati in partizi, cdutau a se intelege intre
sine numai pentru interesul personal, pre care it preferau on
de unde le-ar fi venit.
Aceste agiungand la urechile lui Petru, despre care it con-
vinse mai cu sama credincosul casnic, chelarul Hama, cum
Cara vorbe§te ca sa-I paraseascd §i cum regele loan Zapolia,
prin impacarea sa cu Soliman, au rupt alianfa, au sans
toata increderea lui Petru de a se mai putea opune cu arma
in mar* mai ales ca Tatarii, despre o parte, Turcii, despre
alta, se apropiau amit de Para de sus. Drept aceea pus-au
el in cugetul sau de parasi deodata scaunul domniei, care
din vechime au fost pomul discordiei intre numero§ii preten-
-datori, §i adunand stocul col credincios de milieni ' veterani,
la locul amd numit Radion, langa cetatea Catelina, lua dela
clan§ii o dureroasd ziud bund. Dar osta§ii aprozi 2 veterani,
sari in curs indelungat cu domnitorul lor sustanusd vanta 3
armelor stramo§e§ti, se credeau defAimati data ar pArasi in
pericol pe campoducele 4 lor, incat voiau a imparti cu dansul
Coate pericolile. Petru tusk de§i despre o parte se increded
Inca in luceafdrul ce I-au luminat §i condus pe o tale atht de
minunata, nu voi prin o opunere noun sa atate un resbel
-cetatanesc, i ramasd statornic in propunerea sa. Vazutu-s'au
atunce pe acei o§ta§i, brdsduiti de sagne 5 crunte, vArsand la-
crami §i sarutand picioarele acelui ce i-au condus la triumf,
iara mit se desparte in esil de bund voie. intre ace§tia era
-un aprod*6 anume Starcea, frumos milian 7, in floarea giuneti-
lor, curtean al domniei, indanuit de spirit §i de maniere blank,

1 soldati
2 viteji.
$ avantul.
4 comandantul.
5 rani.
6 viteaz ; 7 soldat, voinic.
 PETRU RARES 223

care, cuprins de un amor secret pentru doamna Rucsanda,

fia lui Petru VV., simtia mai mult decat altii cruzia unei
asemene catastrofe, ce-1 dispartia pe totdeauna de obiectul
pasiunii sale. El dupd ce rugasa pe domn sa ingadue de a-i
insoti in fuga sa, au decis pe alte cdi a-I urmari, a-I apara,
§i cu agiutorul ski a agiunge la Ciceu, unde se mutasd fa-
milia domneascd.
Asta dispArtire sAmana mai mult cu o serbare funebra ;
intre osta§ii veterani se afla un aprod anume Radion, cel mai
batran dintre toti vecsilcrii (purtatori de steag) incd din timpul
lui tefan VV., a cdruia flamurd el de atunce o purtasa prin
multe batalii §i cu care in curs de 50 ani se legasd intr'atata
fiinta sa, incat pierderea flamurei ar fi fost moarte pentru
clansul. Era noapte, raza lunii abia strabdtea pintre nourii ce
invAluiau asta scend trista. Petru au randuit ca asta flamurd,
incredintatd de pdrintele ski oastei §i care au fost condus-o in
multe vincele 1, spre a nu cddea in mani du§mane, sa se mis-
tueascA 2 langd Catelina, in o cisterns pArdsitd, ce era foarte
adancd, unde sa se pastreza pand la o epohd mai fericitd Si ss
poatd continua menirea ei vincitoare a. Pentru asta, milianii adu-
sase o lespede manind 4, ca sd acopere gura cisternii. Dupd ce fu
zadarnica opunerea lui Radion, care giuruia ca el insu§i o va
pastra,.au cerut invoirea ca macar cu manile sale sa depue
flamura in cisterns. A§a dar, urmand esemplul lui Rare§, fie-
care osta§ dada acestui semnal victorios sarutarea sa. Radion
se inainti singur la gura cisternii, dar in loc de a slobozj in ea
obiectul ce-I purta, zicand: «giurat-am a o WI §i voiu pA-
zi-o* s'au aruncat impreund in fimdul genunei 5, de unde au
rdsuniat numai : trcleascd Moldova ! Un freamat de admi-
rare §i de intristare au incheet asta scend vrednicd de eroism
antic. Fiecare din osta§i a§ezd pe cisterns §i impregiur atateA
1 victorii.
3 ascunda.
3 victorioasa.
A grea.
5 prapastiei.
224 G. ASACHI

pietre, incat locul cisternei se fad' necunoscut, §i depo-

zitul acel santit ramasa acolo pans cand un alt aprod 1 osta§
al Romaniei va scoate din tunerec flamura, spre a conduce
Patria pe calea gloriei stramo§e§ti. Incheind giuramant a sä
retrage fiecare la casa lui §i a se intruni numai la chemarea
domniei, toti ca ni§te umbre s'au impra.'§tiet prin acele de§er-
turi, iar Petru, facand cruce, i§i incaleca armasarul, §i dandu-i
pinteni au apucat sangur calea spre munte.
Cu agiutorul lucoarei de lung, care din cand in cand stra-
batea cu razele sale nourii cei intunecati, Petru, purtand vest-
minte de rand §i ,4e nime recunoscut, trecir Siretul, §i nu
tarziu reflexul soarelui In lumina culmea Pionului, catra care
se indrepta in calatoria sa. Dar §esul dintre Siret §i Moldova,
placut alte dati prin producerea sa manoasa, ii infato§a amir ta-
blonul2 cel mai intristat, cad ogoarele erau parasite, de§i urma
timpul culesului, gradinile disgradite, vitele ratacinde impreuna
cu locuitorii can purtandu-§i in spate pruncii §i avutul cel
manunt, se grabiau a se adaposti la munte in palancele in-
tarite. La Vederea acestor patimiri, patruns de parere de rau,
Petru in mai multe randuri imbla sa se intoarne, sa adune
pe aprozii 3 sai §i cu agiutorul for sa cerce prin soarta ar-
melor moartea sa sau mantuirea tarii. Insa reflectiunea ii
infato§a neputinta Si nefolosul unei asemene intreprinderi ;
trick curand cu armasarul sau, ca pe aripele vantului, prin
cai numai lui cunoscute, agiunsa spre sears la monastirea
Probota, zidita de el din prazile ca§tigate la batalia de Ma-
rienburg asupra trupelor imperatorului Ferdinand. Vazandu-se
de soarta adus in aced monastire, unde insu§i i§i pregatise
mormantul, crezir deodata o menire a soartei ca ne avand
nemic glorios a mai faptui pentru Ora sa-§i inchee aice ca-
riera sa prin o moarte voluntara. Dar cu toata nefericea ce-I
impresura, §i-a amintit ca mai multa virtute vedereaza cel ce

1 viteaz.
2 tabloul.
3 vitejii.
 PETRU RARE 225

poate purta lupta cu o soarta rival& decat cel ce prin sinti-

cidere se fere§te de ea. Aid, insufletit §i intarit de asemene
cugete marinimoase, dupa ce au rAposat 1 ceva §i au facut cu-
venitele rugi, au trecut raul Moldova, dealurile, padurile anuase2
§i spre sears agiunsa pe malul Bistritei la monastirea de
asemene numire.
0 noapte intunecoasa intinsese tiara vAlul misterios preste
acele tabloanc3 posomorite ; catra sunetul undelor raului se
unia acel at bronzurilor sfintite, care chema pe, calugari §i
pe ahastri cAtra privighere, cad in asta noapte avea a se face
rugi cu metanii (plecare de genuchi), pentruca egumenul
evlavios, dar nu mai putin roman patriot despre soarta dom.
nului, unul din ctitori §i binefacator al monastirii, au ran-
duit a se chema in favorul sau Si al tarii scutirea 4 Si agiu-
torul cerului. !Etta in miezul cantecilor de calugari, pro§ter-
nuti la pamant, la lanceda lumina a candelelor, Rare§, ca un
fantom, venind in mijlocul bisericii, stAtit inaintea santelor
icoane. Cantecele amottira pe buza calugarilor, iar Rare§, ca-
zand la pamant cu ochii catra bolts, strigA in glas :
oPrea-puternice Dumnezeule ! Tu care prin a tale minunate
cai m'ai tras din pAscArie 5 pe tronul stramo§esc §i prin mii de
pericole m'ai condus la vinceala 6 pentru gloria bisericii §1 a
patriei, ama, pentru pacatele 'Aril iar mai ales pentru ale mele,
m'ai parasit §i ai intors dela mine fata ta cea indurata, MO%
duind la straini sA ne ameninfe cu moarte §i daune. 'luta,
Doamne, pacatele noastre, mantue poporul §i intoarna nurnai
asupra mea urgia ta. IarA de to .vei indura §i ma vei pAstra
ca sA pat incA faptui pentru gloria ta Si fericirea tArii, giur In
acest templu santit, ca catra danuirile 7 de mai nainte voiu

1 s'a odihnit.
2 WI-due, seculare.
3 tablouri, priveli§ti.
4 de primejdii.
5 pescArit.
6 victorie.
7 darurile.
G. Asachi, Nuvele istorice. 15
226 G. ASACHI

adaugi acestei sante monastiri o noun avere ', ca sa se spo-

reasca mijloacele sale pentru plinirea faptelor tie placute §i
agiutorul nenorocifilor, intre cari eu sunt astazi cel intaiu*.
Dupa ce au rostit aceste cuvinte, adanci suspinuri §i gemete
rasunau din pieptul cel generos §i un rau de lacrimi se TA-
varsa din ochii ce pana amil scaparau foc §i fulgere. Asta
scena duioasa patrunsa de durere pe tofi calugarii, cari, pro§-
ternuti cu fruntea pe lespezile reci, chemau indurarea cereasca
asupra tarii §i a domnului cazut in urgia sa. Dupa aceasta
urma un pas de tacere, batranii parinti, ghemuifi in strane
§i in giurul altarului, unii cugetau la de§artaciunea soartei
omene§ti, iar preste acei obosifi de osteneala somnul amor-
fitor intinsese aripile sale cele binefacatoare. Numai Petru nu
putea inchide ochii, ce 2, pro§ternut langa mormantul strabu-
nului sau Alesandru cel Bun, cugeta la gloria trecutului, la
starea cea ovelita 8 la care el insu§i agiunsese, la patria ce o
pierde, la familia sa pe care poate nu o va mai revedea. De§i
spiritul sau era neobosit, dar lancezeala trupului refuzandu-i
functiunile ii amorti sensurile, o ceata u§oara se intinse
preste ochii sai, cand deodata un sunet armonios, ca aria sera-
finilor, agiunse la auzul sau. Iaca din cripta /Isar' o lucoare 4,
§i dupa ea umbra lui Alesandru, u§oara ca un nuor, ce uneori
in figura omeneasca se formeaza in cer tatra apusul soa-
relui. Patruns de ace& santa lucoare, Petru nu cuteza a (anti
asupra-i ochii sai, ce 5 plecandu-i la pamant au ascultat urma-
toarele cuvinte :
<Fiiule al marelui tau parinte, pre care Dumnezeu I-au
iubit, pentruca in numele lui toate le-au faptuit, invaluirile
§i minunile prin cari ai agiuns aice Inca nu s'au precurmat.

1 Vezi hrisovul hu mare§ prin Care a dinult atuncea monastirii mo§la

Mojep (Gazeta [de Moldavia] no. 25, anul 1855) GH. A.
2 ci.
8 umilita.
4 luminii.
5 Ci.
 PETRU RARES 227

CetAfile cele neinvinse ale patriei sunt casele lui Dumnezeu

in cari locuesc evlavia §i cugetele patriofilor, in cari tro-
neaza virtutea cetafana ; aceste le pastreaza §i le insuflA strA-
nepofilor, ca prin ele in o zi depArtatA, care o prevad, Ora
sA triumfeze ; deci pas inainte in numele Domnului !),
Petru umbla sA se atinga, sA inbrafo§eze figura cea vene-
rabila, umbla sA zicA 2, doria multe A. mai auda, insa -ea, mai
repede de cum rasAri, au pierit, nelasand cleat uimire in su-
fletul sAu §i un miros de ambrozie, ce se rAspandi prin bi-
sericA, dupa care un somn u§urel it cuprinse cu ceata visu-
rilor ingaimAtoare.
Dart pe cAnd domnia aid Inca mirarea §i lini§tea, furia
resbelului, cu torfa aprinsA §i cu sabia in mans, cutriera
Cara, §i focul, pe aripi de furtunA, mistuia biserici, monumente
vechi §i starpia osteneala sarmanilor locuitori. Mai rai insa
decat strAinii neamici, cafiva fii desnaturafi incruntau 3 manile
for in mAnuntaele maicii, numai ca sa sature poftele for
fantastice de ambifiune §i de interes personal, pe care it im-
brobodiau cu manifestari §i cuvinte de viftute §i de onor de
patrie. Invidia §f gelozia produceau desbinare frAfeascA, patria
se Wu pentru dan§ii numai un nume desert, cadavrul sta-
tului sta incA, dar sufletul er4 aproape sa-1 pAraseascA I
Multi din acei pe cari Rare§ inalfase, inavufise §i boierise
intrebuira anal pozifiunea for spre vAtamarea domnului §i
binefAcatorului tor. Zicerea veche :
(Pe cat vet ft fence,
<Prieten multi. zice ;
lCAnd norocui to -a lass,
(TO atuncea to -or uita 1.
In un mod crud _s'au adeverit in aste incungiurari. Cei mai
apropiefi lui casnici ii dAdura dos, ba incA se unird cu nea-
micii sai, spre a se recomanda domniei celei noun. Din ace§tia, o

1 mantistirile.
2 vorbeasca.
8 inrosiau.
228 G. ASACHI

partidd slimuisel a trimite un stol 2 de mercenari, spre a prinde

sau a ucide pe Rare§, Si prin capul sau sd rdscumpere gratia
sultanului, care cu oaste numeroasa se apropia de Suceava,
ce fu de dansul cuprinsd, §i unde a gAsit toate averile §i
odoarele pretioase depuse §i pe care Petru nu li mai putii
ridica.
In miezul acestor impregiurdri fatale, clerul §i boierii, ce se
numiau §i erau inca parintii patriei, vazand neputinfa in care
an cazut Cara prin desbinarea nduntricd, s'au adunat la satul
BAdauti, in sus de Suceava, spre a se consfatui de masurile ce
ar fi a se lua pentru mantuirea tarii. Drept aceea, decizand a
trimite cdtre sultan o deputafiune, au ales pe langd doi batrani
boieri, pe Trifan Cioplan, fiarbat ghibaciu, cunoscdtor de limba
§i datinele turce§ti, avand cu sine o svitA 8 de 12 pretorieni,
Urgia asupra Moldovenilor, de care era Soliman cuprins, se
domoli la supunerea tdrii prin asta deputafiune, care §i la ye-,
dere infato§a oarece maret §i nou.
Cioplan era un barbat frumos, de stat mare, pArul alb al
capului §i al barbei vederau adanci batranela, dard de sub
sprinc-enele sale carunte scApArau doi ochi plini de focul ju-
netelor, §i mai ales rostul 4 sau armonios §i zisele intelepte,
erau de natura a imblanzi chiar §i inimile crude. Vestmintele
sale nu erau mai pufin proprie a .atrage admirarea mAretului
sultan. Nu prin lux §i pietre pretioase se deosebia atnnce
portul pdrintilor patriei, ci prin simplicitatea antics §i modes.,
tia personals. Cioplan purta o toga alba cu sereada (?) neagra
§i cu nasturi de argint, iar la gat o gherdand de our §i in
mans un toiag de abanos. AstA deputatiune o primi Soliman
in tabard in cortul sau, cungiurat de toata pompa luxului
oriental. Cioplan, inchinandu-i-se pan la pamant, ii zise, in
limba aleasA turceascd, urmatoarele

1 planuise?
2 ceata.
3 suits.
4 glasul.
 PETRU RARE§ 229

A Prea puternice Imparate, Mai nainte de a agiunge la not

in persoand, numele tau to -au propa§it1 pe aripile faimei, care
au proclamat faptele tale in tustrele partile pamantului.
«Parintii no§tri, dupa ce s'au luptat indelung cu ai tai, in
urma s'au inchinat tie, spre a petrece in paos a §i in pace sub
umbra scutului imparatesc. A§a am fi ramas credincio§i giu-
ruirii noastre, Baca vecinii Unguri Si Poloni, cari de demult
ni vaneaza taxa, prin multe uneltiri nu ne-ar fi nevoit a ni
uni cu dan§ii asupra3 puterii tale. Dar Domnul nostru, ne-
voind a ridica arma asupra ta, s'au retras din tars, lasand-o
ca o °Hank card astazi cade la picioarele tale cerandu-ti in-
gaduire §i agiutor lo.
La incheierea acestor cuvinte, pretorianii depusara la picioa-
rele sultanului darul giuruit4 prin tratatul cu Bogdan : o soma
de our in desagi de covor pestritit 12 §oimi cu glugile for
aurite in cap, iar in Mts cortului nechezau i cu piciorul scor-
moliau tarana 12 iepe din cele mai alege herghelii ale Orli.
Sultanul, imblanzitprin asemene demonstratiune, care-i lin-
gu§ia ambitiunea, §i dorind a incheie asta espedititme prin
o pacinica punere la cale, spre a retrage o§tile sale din Mol-
dova inaintea iernii, marturisi deputatiunii mareata sa inga-
duinta §i o asigura a interesul ambelor tad este a ramane
in viitor in pace _.5i legatura, ca Moldova sa fie din asta parte
ca o vigil 5 a Imperiului, care, dupre conventia politica, ii va
fi protector §i garant al autonomiei sale. Drept care a insar-
cinat pe deputati a se inturna la Badauti, a duce adunarii
acest raspuns §i a proceda la alegerea unui domn, fkra care
taut nu poate ramanea. Prin urmare au trimis catra adunare
un alt individ, care era unul din cei intai ceau§i ai sai, spre
a-i impartA§1 asta punere la cale Si dorinta fara preget a se
alege din sanul ei domnul, urmand datinilor vechi. Adunarea
1 precedat.
2 odihna.
3 contra.
4 fagaduit.
5 veghe, sentinels.
230 G. ASACHI

se intruni in biserica din Badauti, uncle s'au ales de domn

Stefan, denumit mai in urma Locusts, care impreuna cu curtea
sa, cu mitropolitul tarii se inching sultanului §i-I conduse
pans la Braila, unde se elibera un mare numar de Moldoveni
luafi de Tatari in sclavie. Avufiile insa §i prazile cele insem-
nate trecura Dunarea, §i sultanul nu lass in Moldova, deck
pentru siguranta invoielii, o garnizona turceasca in Cetatea
Alba, care, de atuncea numita Akerman, fu dela domnia Mol-
dova rapita, de§i in multe randuri prin oastea ei aproada
reluata.
Dar mai nainte de a se plini toate aceste invaluiri in soarta
politica a Moldovei, Rare§, domnul ei cel legiuit, fugar pe
marginile pamantului ssu, pro§ternut pe piatra cea inghetata
a bisericii, deodata, ca de fulger atins, rasari din letargia in
care era cazut inaintea criptei lui Alexandru cel Bun 1 intarit
de spiritul cel divin al acestui legiuitor §i parinte al patriei,
prefacanduli vestmintele sale in ordinare, lua duioasa ziva
buns dela dined, cari i-au dat cu lacrami binecuvAntarea lor,
incaleca armasarul Si se urea la munte.
AgiungAnd la monastirea Bisericani, unde nu mai putea
inainta calare, a descalecat, & des§elat armasarul, lug §i dela
acest credincios companion un dureros adio i strabatii in
desimea codrului tot in sus dealungul raului Bistrifei, pe ca-
rari de pastori §i de turme calcate, §i cari conduceau spre
plaiurile Ardealului. Ratacind intre munfi fara calauz, ne au-
zind deal sunetul undelor, freamatul vantului §i uneori cs-
derea pinilor putrezi, agiunse la o vale unde pa§tea o turma
de oi §i unde, la umbra fagilor, un batran pastor tasea din
vergi de lozie paniere §i etere de pascuit ; mai erau doi junei,
din cari unul pa§ia dupa oi, iar altul mai mic rasuna pe
fluier doina cea duioasa. Aice rAposa oarece Petru, §i in§tiin-
tandu-se 2 de locul acela, cerit la unul din juni sa-1 conduca
peste munte, la un vad al Bistrifei, spre a trece in Ardeal.

1 viteazA,
2 informandu-se.
 PETRU RARE$ 231

Nu aurul, care prosforal batranului; ce 2 marturisirea CA el este

fugar §i .mita pe copiii sai, ce ar fi trecut dincolo de vale,
au indemnat pe batran a invoi fiiului sau Ulea, ca de 10 ani,
de a-1 acompania la locul cerut. Dupa ce s'au intarit cu un
ospaf frugal al pastorului, Petru, condus de micul calauz,
pa§i inainte, trecand repede peste rapi §i paraie, incat obosit
de osteneala a agiuns pe malul Bistrifei la un loc mai deschis:
Din varful unei stand, Petru observand impregiurimea §i
direcfiunea ce avea sa is spre Ardeal, deodata vazir, nu prea
departe, un stol3 de inarmafi, pe cari ii cunoscir ca erau din
numarul acelora ce-1 vanau, §i cari de asemene din departare
se pareau ca 1-ar fi descoperit, cad incepusarA a repezi cursul
lor. In asemene caz nu -i ramanea mantuire dealt in fuga, dar
cum sa fuga singur, fa'rA a §ti incotro, cad junele calauz nu-1
mai putea urma §i mai pufin Inca alerga. Drept aceea pu-
ternic, precum era Petru, au ridicat in brafe pe Ulea, care,
spariet de pericol, rasuna bocete dureroase, §i in fuga cea
mare, ca un bour atins de sageata, sarind preste rapi §1 rau-
rele, 1e subtrasa din ochii alungatoriior. Dara in ist moment
periculos cerul ii veni in agiutor, Nourii cei intunecafi aco-
perira toata atmosfera, tunetele duruiau, apele Bistrifei mu-
geau cu infiorare, §i unite cu freamatul codrului, faceau un
concert infrico§at. Din sanul munfilor, cu un gemet funerar,
sburau frunzele §i ramurile daramate, la care intonau urletele
fiarelor spariete ; pintre §iroaiele de ploaie, fulgerul discarca
sagefile sale asupra stancilor detunate, caile §i rapile se im-
plura de ploaie, care deodata intrerupsa toata comunicafiunea
intre alungatori §i intre fugar. Uimit de acest spectacol al
naturii §i mai mult Inca de furtuna, ce se Ora ca cerul cr
trimisa spre mantuirea lui, Petru, adapostit sub o stanca cu
calauzul sari, mulfumi lui Dumnezeu de asta minunata sca.-
pare. Duple ce se resbund pujin cerul, calatorii, intrand in

I oleri.

2 ci.
3 ceata.
232 G. ASACHI

sanul munfilor Si a stancilor salbatice, se afundara dealungul

raurelului Pluton, in o vale ce era Pinta calAtoriei §i unde se
afla bordeiul unchiului giunelui Ulea.
Era spre sears, locuitorii acelui bordeiu, dupa incheierea lu-
crului zilei, erau adunafi spre a gusts o dna frugalA §i rA-
paosul nopfii, cand Ulea introdusA pe Petru ca oaspe din
partea parintelui sau, dandu-1 In ingrijirea for spre a-I trece
dincolo de munte §i de Bistrifa. Casa era dupre modul mun-
tenesc durata de barne, coperita cu latunoiu §i cu taranaf pre-
giurata; douA ferestuice, cu be§ici intinse, dau pufina lumina
in douA cAmAri ; in cea intaie petrecea gloata langA bora,
unde pe firostie clocotia apa de mamaliga, iar in a doua,
pArintele cu fiii §i sofa sa se ocupau cu pregAtirea refelelor
§i altor- unelte de majerie 2. Pe o culme era aninat arcul, cu-
cura 8 §i o lance cu care Silvan (ista era numele patronului
easel) combatusa in zilele giunefelor sale.
Intrand dupa atatea zile in un azil ospitalier, Petru fu deo-
data surprins vazandu-se Intre pascari §i in miezul uneltelor
de majerie. I se pArit dintai un vis sau un farmec care it trans-
porta cu multi ani inapoi pe rapile lacului Brati§, unde pe-
trecit giunefele sale, de unde soarta 1-au inalfat pe tronul strA,
mo§esc al patriei, pe care au strAlucit-o prin fapiele sale §i au
indAnuit-o prin faceri de bine. Reviind din acele meditafiuni,
a espus pascarilor di este om de oaste, ca are mare nevoie
a trece Bistrifa §i muntele, ca sa intre in Ardeal, unde s'au
adapostit muierea §i fiii sai, cari au fugit inaintea turbaciunii
neamicilor, pentru care se rugs sa-I treacA Inca noaptea, §i
aceste impregiurAri le-au zugrAvit cu a§a fel de cuvinte, cA.tofi,
uitandu-§i ocupafiunea, it ascultau cu duio§ie §i fintiau ochii
in figura cea maestoasA a strAinului. Silvan ling, care-1 ob-
serva cu luare aminte, recunoscit pre domnitorul farii, pe
eroul Petru, sub a cAruia ordin, ca om de oaste, a'u fost corn-

1 plA§i de pescuit.
2 pescArie.
3 tolbA.
 PETRU RARES 233

batut. Deci In simtirea sa de supunere §i de mirare a soartei

lui, n'au pregetat a-i spune ca 1-au recunoscut. Petra mai intai
se ingriji de sine, vazandu-se in miezul oamenilor straini can
I-ar fi putut da in mana Nemfilor, dar Silvan se giura ina-
intea santelor icoane atarnate pe parete ca cum i-au fost cre-
dincios, cand era el puternic, de asemine, compatimandu-i
soarta, ca si a tarii, ii va fi de agiutor, spre a-I scapa peste
valea Bistritei dincolo de munte. Petru, incredintandu-se in
aceste giuruiri, se linisti §i-i dada 70 galbini venefiani, din
can mai purta cu dansul o soma. Acest dar raspandi bucurie
Intre casnici si batrana Veronica lass din mana furca si fu-
sul si pregati oaspelui stralucit o cina pascareasca, care i-au
saturat foamea ; pe cand companionul calatoriei sale, -giunele
Ulea, obosit de osteneala calatoriei si a spaimei, ghemuit id un
unghiu, visa poate de parintele sau si de turma ce au. lasat-o.
Dupii un scurt rapaos, care au intarit corpul obosit a lui Petru,
Silvan ii dada vestminte de munte, ii pusti in cap un coma-
nac, si mai nainte de a rasari aurora cea senina alti doi pas-
cari condusera pe Petru prin potici, for 'cunoscute, peste ma-
ninul 1 munte, care de atunce poarta numele de Petru VV.,
se descinsera. In sesul Bistritei, trecura valea in o luntre, si
apucand tot spre apus, au intrat la plaiu, pana la marginile
tarii, unde au intampinat vigle 2 de oaste ungureasca ; pentruca
regele loan Zapoilea, vazand puterea cea infricosata a lui
Soliman si departarea oastei imparatului Ferdinand, parasi
alianta incheiata si se declara vasal al Sultanului, drept care
intari marginile sale despre Moldova, spre a nu fi nici de Petru,
nici de Turci calcate. Ungurii, vazand pe ace§ti oameni incar-
cati cu unelte pascaresti si cu peste, i-au lasat neimpiedecafi
sa treaca inainte. Aceste locuri be recunoscii Petru, de cand
umblasa pe aice cu oastea sa, si au cerut a se conduce la ca-
sele 4.inu boier mare sacuiu, care in timp de pace fusase oas-
pele lui Petru in Suceava. Insa acel magnat se afla dus la

1 marele.
2 veghi, sentinele.
231 G. ASACH1

Sibiu, numai doamna sa, care in secret fu de pascari preve-

nita de venirea lui Petru, s'au ingrijit cu toata ospitalitatea a-i
da cuvenitul adapost, de51 tot sub forma unui calator strain.
Aim afla Petru despre politica cea schimbata a regelui Un-
gariei, care din aliat, ce-i fu, amii i se facii neamic, de care
trebuia a se feri. Asemene 5tire fu pentru dansul un sem-
nal a nu -i prelungi 5ederea pe aice, ci a sa grab' cu toata
ferirea de a agiunge pang la cetatea Ciceu. Drept care, dui:4
ce se luara cuvenitele masuri pentru mai departe calatorie,
pe a doua zi Petru se gatia a se culca, cand deodata un strain,
intrand in camard, i se arunca la picioare, pe can le uda cu
lacrimile sale ; acesta fu junele Starcea, care giurasa a-1 urmari
Orin toate locurile 5i periculile, 5i 5ffind ca calea sa 1-ar fi du-
cand pe aice, i-au a5teptat venirea. Atuncea vazand Petru in
strainatate pe credinciosul sau curtean s'au mangaiet foarte 5i
multe secrete cu el au convorbit. Dupa un scurt repaos, se
manecara ambii, 5i din propunerea casnicilor s'au investit in
haine calugare5ti catolice, spre a nu fi cunoscuti, 5i luand ziva
buns dela doamna acelei curb, au intrat cu aprodul 1 Starcea
intr'un leagan 2, 5i acompaniati de 12 Unguri, mersdra pe lo-
curi lard drum batut, pans ce sosira la un alt boier secuiu,
de asemine cunoscut lui Petru, 5i odinioara oaspele sau in
Moldova.
Pazitorii dela margine aflasara ca Petru, in vestminte de
pascar, intrasa in Ardeal. Drept care se trimisera pretutin-
dene inarmati, spre a-1 surprinde ; aice sosi un asemine stol
5i Petru se pares incaput in vederat pericol.
Pe cand Cara gemea sub povoara o5tirilor 5i domnul ei
fugar se feria de neamicii in vestminte straine inbrobodit, es-
pus la mii de pericule, necautand alts scapare decat in sanul
familiei sale, doamna cu copiii sai, pe care Petru o credea si-
gura in cetatea Ciceu, era supusa de aseminea la pericule cu
atata mai grele, Ca aceste erau urzite chiar de catra acei ran-

1 viteazul.
2 trasura.
 PETRU RARE 235

duiti de Petru de a-i fi de paza. Cine ar fi crezut Ca epis-

copul Anastasie, parintele spiritual al familiei domne§ti, si par-
calabul Simeon, aparatorul ei giurat, sa se fi putut preface in
neamici §i traditori ? Care pats, chiar lama, anuscrisele 1 'aril
ne-ay pastrat 2 ; descriind pe ace§ti nevrednici fii ai patriei, cari
au abuzat de pozitiunea §i increderea depusa in sfinfenia ca-
racterului lor, sub a aria scut se incredintasa onorul §i sigu-
ranfa unei familii neferice.
Intre vifiile oamenilor, nemulfamitorul sta in fruntea tutu-
lor ; nemultamitorul derade indatoririle cele mai sfinte ale ome-
nirii §i e mai gios decat animalele, cari dau esemple de re-
cuno§tinta. El vinde politia 8 §i patria care 1-a nutrit, ca luda
vinde cu sarutare pe amicul ski cel mai credincios, el sapi
groapa binefacatorului sau, spre a pune mana pre avutul cu
care 1-au nutrit §1 1-au agiutat. Pre invatatorul ce i-au aratat calea
mantuirii it acopere cu defaimare, §1 arunca in foc arborul,
a caruia poarne 1-au saturat. Nemulfamitorul radica braful cel-
sacrilegiu asupra capului parintelui sau, care an incaruntat in-
grijindu-se de dansul, §i de§ira 4 sanul maicii la care au supt r
Toate poctharele, bate religiunile au pentru nemulfamire un
blastam osebit ; tofi oarnenii au pentru tot felul de criminali
o lacrima. de indurare ; dar pentru nemultamitori, numai
oterire 5 §i despret ; cad asemine fiinta, on de ce stare ar fir
are numai forma de om.
De ist fel erau ace§ti doi oameni, pe cari Petru ii acoperisa
cu binefaceri §1 carora li incredintasa familia sa, ce vietuia in
cetate in convingerea credintei ; dara ei au calcat, unul giu-
rAmantul incheiet inaintea sttntei crud, altul inaintea steagu-
lui osta§esc. Vazand ca steaua lui Petru apusa, ei s'au unit
in complot secret cu domnul cel nou al tarii, care nu se cre-
dea sigur pe Iron pe cat era in vieata Petru §1 familia. A§a.
I analele, croniclle.
2 Vezi in cronica lui Miron Costin, rata 165 (OH. A.).
8 orasul.
4 sfasie (fr. dechirer).
5 indignare.
^236 G. ASACHI

darn nu numai ca trimisase ucigasi in_calea fugarului, ce 1 Inca

cauta a omori pe doamna si pre fiii sal,- pentru can giuruise 2
pazitorilor din Ciceu some de bani. LTneori ii spunea ca Petru
s'ar fi ucis in o harp. cu alungatorii sal si infatosasa, drept
dovada, un semi secret ce-1 purta asupra sa si care s'au fost
gasit pe urmele sale, cand fugia in codru. Dara asta difai-
mata pareche, nestiind cum se va inturna norocul cel nesta-
tornic, au crezut sa intreaca in falsitate pe Stefan VV urzitorul
planului, incat ei s'au consfatuit a-1 insela chiar si pe dansul, caci
.dupre invaluirile tarii prepunea ca domnia lui n'ar Nitea fi in-
clelungata, si cunoscand cat respect au Moldovenii pentru
dinastia Dragosizilor, daca ar pastry in myna for pe fiii
lui Petru, ei i-ar intrebuinta ca un amanet pretios in propriul
for folos. Iar parcalabul au mers cu gandul mai departe. Pe
temeiu ca Petru s'au ucis, au ideat proiectul a lua pe doamna
vaduva de sofie, sl facandu-sa vitrig giunilor principi, ar fi
putut domni sub numele lor, iar conlucratorul acestui con-
plot isi rezervasa carja arhiereasca a Sucevei.
Pe acel temeiu, episcopul si Simeon parcalabul incepura a
lucra, a raspandi in cetate stiinta despre evenimenttle urmate
dincolo de munli in Moldova ; inchipuind cand sosirea unui
curier, cand a unui calugar cu scrisori si stiinta dela Su-
ceava. Toate aceste stiri contrazicatoare cand inbucurau, cand
intristauye doamna si pe fiii, sai, !Ana cand intr'o noapte
se auzi sosirea unui calator, venit dela Campulung cu tire
despre moartea lui Petru, pre care 1-ar fi ucis in codru hofii
si 1-ar fi dispoiet de odoarele cc purta asupra-si. La auzirea
acestei fatale noutati, care au rupt firul sperarktei familiei dom-
nesti, curtea Ciceiului au rasunat de bocete patrunzatoare; si
cu cat mai amara era durerea nenorocitilor, cu atata mai
vie mulfumire aducea acestor barbari. Doamna au recunoscut
medalionul de our al santului Gheorghie, pe care Petru it purta
asupra sa, si aceasta incungiurare nu-i lasa nici o indoiala

1 Cl
2 fAgaduise.
 PETRU RARES 237

despre tragica intamplare. Au ca infamii credeau adevarata

moartea lui Petru, sau ca prin un act solonel voiau a Q
adeveri si a o publics 1 pentru plinirea planului lor, se ran-
duise a se serba o panahida domneasca in biserica curtii.
Dolq despre o parte adevarat, despre alta mincinos, s'au
intins peste toata curtea. Doamna in vaduvie, fiii fara parinte,
cungiurati de neamici si tlispoieti de avere, prevedeau soarta
cea amara a sarmanilor si a desteratilor, cersitori de agiu-
tor si de pane. Mai ales ca cetatea era pazita pe din afar&
de o numeroasa oaste ungureasca. Acei pufini ostasi veterani,.
ce formau garnizoana cetatii, se disperau de pierderea domniei
Moldovei, cu care au apus gloria annelor.
Noaptea, in vestminte negre si cu vel negru inbroboditar
nenorocita doamna, impreuna cu fiii, sai, ingenuncheta intre
monahi si in lacrimi inplantata, se rugs inaintea unui secriu
desert, espus in mijlocul bisericii si care reprezenta dispoierea
muritoare a lui Petru ; cantecele maestroase ale calugarilor
si sunetul clopotului formau un concert lugubru, iar Intr'un
unghiu al bisericii, sub umbra bolfii, ambii traditori, in loc
de rugaciuni, isi soptiau la ureche planurile, se bucurau de
nemerirea lor si de lacrimele nenorocitilor.
Cand deodata o figura maiestoasa repede strabatea pintre
gloatele ingenunchete, si agiungand inaintea secriului aruna
depe, spate mantia ce-1 imbrobodia. Cantecele monahilor
amutiri, soptitorii inghetara, iar doamna si fii ei, rasunand.
cumplite fipete, se aruncara in brafele lui Petru I 2. Un murmur
dintai de spaima'., apoi de bucurie sa lati prin toata biserica,
toll alergau sa sarute picioarele domnului ; si panahida indat&
se prefacit in rugaciuni de mulfumire pentru mantuirea cea
minunata a domnului.
Episcopul si parcalabul, autorii acestei ceremonii, urmara
cu fatarnica ghibacie rolul lor, gi cei intat venira se ureze pe
Petru, care .nu avea pans atunce nici o umbra de prepus

I a o face cunoscuta.
2 In 28 Septemvrie 1538 (Gx. A.).
238 G. ASACHI

asupra necredinfei lor, giudecand ceste tamplate ca o urmare

fireasca a vuetelor rAspandite asupra mortii sale.
DupA ce au istoriat a doua zi sirul evenimantelor earl le-au
petrecut si mai ales cum, cu arma in mans si cu agiutorul
giunelui Starcea, au scapat din miezul unei cete de Unguri,
ce-1 incongiurasA, mai nainte de a intra in cetate, apoi au in-
ceput a se consfatui despre cele ce ar fi a sA face in pozi-
liunea cea noun in care au agiuns.
Evenimantele patriei depArtate ii aduceau nu mai putina
grija decat propia lui pozifiune actuala. Precum s'au zis, regele
Ungariei, loan Zapolia, inspaimantat de puterea ce desvalisi
Soliman in asta espeditiune, au fost cel intaiu care, cAlcand
condifiunile alianfei cu Petru, i se facir, macar la pArere,
neamic si dupa cererea lui Stefan LocustA se indatorl catrA
Turci a-I fines asediat in Ciceu, spre a nu compromita
domnia cea noua.
Dui:a ce, in puterea alianfei triple, imperatorul Ferdinand
Ii trimisa oastea giuruita 1, regele loan, care concentrasa oastea
sa intre munti pe marginea Moldovei si care pArAsise pe
Petru VV., se vazii compromitat cu Soliman, ce prin un
ceaus imperial ii triinisa aceste cuvinte : «Tu nemultAmito-
ule, oare ass iute ai uitat binefacerile mete ? Disferat, te-am
econdus, te-am asezat pe tronul Ungurilor, sA to recunoasca
de rege larA to ai cutezat sA tragi sabia asupra mea? Peste
putin vei vedea ce are sA urmeze, cAci, dupa ce ai abuzat de
inarinimia mea, in locul ei vei sin* asuprimea urgiei meleo-
Asupra acestor cuvinte, regele Ungariei, intrebuintand cea
mai mare supunere, tot On acest ceaus, trimifindu -i soma
mare de bani, i-au rAspuns : «Rog sA nu aibi de mine o ase-
mene ideie rea, imparate neinvinse! Te cunosc de plasmui-
toriul viefii si al soartei mele- politice, pentru care vreau a-ti
mArturisi vecinica mea, recunostinta. SA stii darA ca aces'
putina oaste a mea, care o vezi, nu am adus-o in contra
-oastei tale, ci in contra lui Petru at Moldovei, care s'au re-

1 fagaduita.
 PETRU RARE 239

belat 1 asupra domnului sau. Deci spre marturisirea redintei

mele, o impArate, indata ce am luat stiinta ca el au trecut in
cetatuia sa, indemnat si de atacurile personale despre cari
deseori m'am tanguit maiestAfii tale, am decis a nu ma lass,
mai nainte de a ti-1 trada viu sau mort» 2. Din aceste unelte
perfide, Petru au interes ca n'are nimic a spera, ci a se teme
de regele loan.
In urmare, Petru rAmasa deplin domn, marginit in cuprinsul
cetAtii sale, ca, cu trei secule mai in urma, barbatul cel de o
--potriva glorios in norocire si in esilul din Sant-Elena, Asta
stare s'au prelungit mult. Petru, pre langA cele politice de care
n'au incetat a se ocupa, consfinfise mare parte a timpului in
cresterea fiilor sai, Hies si StefanitA, cari In* precum istoria
ne spune, n'au raspuns la virtutea si aprozia 8 parinteasca. Ce
se atinge de Roxanda, care era podoaba sexului ei si man-
gaierea parinfilor, se incheesa o legatura intre familia sa si
intre aprodul Starcea, care o capAta de sofie, nu numai in
privirea amorului ce-i consfintia, ce 4 Inca ca o multAmita a
credintei si a bravurii ce aratasa pentru Petru VV. in neno-
rocirea sa.
Dar aceste impregiurari n'au racit planul gemenilor 5 cun-
giurati ; parte inbolditi din afarA si parte pentru propriul
interes, ei urmariau criminala for urzala. Unul sub velul
ostasesc, altul sub motive bisericesti, stiau a intretinea in-
crederea lui Petru, dell doamna, din presimtimant, deseori
avei prepusuri asupra machiavelismului lor.
lntr'o zi episcopul capatasa dela congiuratii sAi, grin un
calugar venit din Moldova, un inscris secret, cuprinzAtor de
lucruri importente; pentru a cArora impartasire si din viu
grai introdusase si pe venitic in cabinetul lui Petru. Aice, pe

I risvrAtit.
2 Woltfgang Bethlen, I, pag. 267 (GH. A.).
3 vitejia.
4 Cl.
5 celor dol.
240 G. ASACHI

and episcopul citia inaintea sa epistola, iaca crezutul ca-

lugar, retras in dosul scaunului, inarmat de un pumnal,
ca un tigru sa arunca asupra lui Petru, spre a-I strapunge,
dar tot in clipa aceea, Starcea, care cu ai sai inarmati, dupre
prepusul doamnel, sta la usa, simtind miscarea banditului,
cu un salt it agiunsa §i-I rasturna la pamant, mai nainte de
de a putea criminalul plini fapta sa omicidola r. Acest act, deli
-episcopul si parcalabul cautau a-I inbrobodi, au desvalit de
agiuns lui Petru perfidia lor. Ca domnitor, ce era in ce-
tatea sa, el ar fi putut a-i osandi la moarte, insa crezit ca
o vieata defaimata in public si mustrarea cugetului le-ar fi lost
-mai mare osandA, iar altora de esemplu ; si tot °data ar fi o
mArturie de marinimia lui Petra.
Asa deci, dupa ce proclama in public culpabilitatea lor, i-au
alungat din cetate si i-au lasat in giudecata lui Dumnezeu si
a oamenilor.
Retras in asta singuratate din invaluirile lumii, Petru avit
ocaziune a reflects asupra trecutului patriei, in care avusa o
parte atat de insAmnatoare. In liniste deseori lua aminte
la smintelele 2 ce au facut, la lingusirile ce au ascultat, patimile
de cari s'au povatuit s §i din can au rezultat scaderea intere-
sului public: Nenorocirile sunt scoala cea mai mare pentru
domnitor I De cate on zicea in cugetul sau: (De m'as vedea
iar pe tronul farii, numai direptatea ar domni in locul meu,
infranand ambitiunea sl aviditatea (lacomia) mea si a altora;
pacea si fericirea ar fi unicul scop la lucrarilor mele!* Asta.
a lui reflexiune n'au ramas gra efect.
Lumea nu an produs nici un om mare, care sa nu se fi
format prin singuratate si a nu se fi pregatit pentru o inalta.
chemare. Cresterea lui Petru insa in sangurAtatile Bratisului,
unde de departe auzia- strigarea tarii, au fost desteptat in
inima sa amorul cel inflacarat de patrie sit dosul de a i se

1 uciga§a.
2 greplile.
s'a condus.
 PETRU RARE$ 241

cortsfinti, amei gdsindu-se iar in siugurdtate, de§i de altd

naturd §i mult mai grea, strigArile tarii patiminde de Ina--
carea strains §i de uneltirile ambitio§ilor din nattntru, de§i-
randu-i 1 inima, nu-1 lasau in repaos §i-lindemnau a cerca toate
mijloacele de a veni in agiutorul ei.
Guvernul 2 noului domn Stefan urma a ff semnalat de marl
nenorociri publice. Soliman, spre a §i asigura mai mult in-
raurirea sa asupra Moldovei, au a§ezat in Cetatea Alba, din
vechi numit Moncastrum, precum s'au zis, o garnizond tur-
ceascd, incungiurand-o cu un tanut, care se numi Raiaua de
Akerman, cum mai in urind se facii la 1592 Raiaua Tighinei,
Bender, §i la 1702 Raiaua de Hotin. In cursul acestei domnii,
care s'au semnalat prin cruzii din partea acestui domn crunt1
tara de dout on s'au starpit de lacuste, incat poporul, cre-
zand ca aces bataie se and in cortejul domniei, 1-au denumit
Locusts. Cad voind el sa scape de ele din tara de gios,
unde petrecea, au fugit spre munte, §i de acolo spre Nistru,
unde pururea 1-au urmarit nourii cei staipitori, cari atrageau
dupd sine foamea §i lacrimile locuitorilor ; dar funest, ce din
timp in timp ni veni din de§erturile Tartariei.
Vazandu-se ameninfat despre o parte de urgia cereasca §i
de [alta de] ura nafiunii, ce o intarta prin faptele sale sangeroase,
Stefan nu se simtia sigur pe tron, pe cat era Petru in vieata
§1 in coasta Moldovei, cu care ar fi intretinut legaturi secrete.
Drept aceea cera la Soliman sd induplece pe Zapolia de a-i
trada pe Petru. Regele, ca un vasal al Turciei, randui uny corp
de oaste, sub comanda lui Gheorghie Martinusius, care au
cungiurat cetatea Ciceu, Ei.ezata* pe culmea unei stanci.
Doamna, care au petrecut cursul fazelor vrednice de milare
a viefii politice, desvall §i in astd incungiurare energie §i in-
felepciune. Ea scrisd din partea lui Petru cdtrd Soliman o
carte in limba sarbeasca §i in infelegere cu un om al ei cre-
dincios, ce se afla dud de cetate, noaptea ii arunca scrisoarea,

1 sfa§iindu-i (fr. dechirer).

2 guvernarea.
G. Asachi, Nuvele istorice. 18
242 G. ASACHI

care, incapand in manile Sultanului, au inblanzit urgia sa

asupra lui Petru.
Dupa pattru luni de zile, Petru s'au invoit a primi in cetate
§i garnizona ungureasca ; §i prin asta regele loan, ce nu in-
ceta a fi in secret in buns intelegere cu Petru, au p- linit
cererea -care Sultanul faces in favorul lui Stefan VV., dar tot
°data n'au pregetat a mijloci o impacare intre Soliman §i
intre Petru. Cruziile de cari se path domnia lui Stefan au
provocat o mare strigare a tarii asupra sa, §i aceste au in-
lesnit impacarea ceruta, incat Petru, luand cu sine multe da-
ruri, au intreprins a calatori la Constantinopoli, trecand pe la
Cluj, unde au agiuns la anul -1540.
Precum soarta lui Petru se para. prefacandu-sa in mai
bunk de aseminea ace a lui Stefan it conduce. la Were,
prin a lui fapte tiranice. El randuia arbitrare Si grele dabile 1,
se incruzia asupra acelora ce erau lui de aproape, chema
pe boieri la pranzuri, §i in cursul toastelor, .tezand la masa,
ordona de li se taia capetele. Se incredintaza 2 ca amorul unei
frumoase fete musulmane 1-ar fi induplecat a se face in
secret mohametan ; dar fapta sa de a da Turcilor un district
al tarii din partea Cetafii Albe au aprins focul revolutiei
asupra sa. Boierii Gane§ti §i Arbore§ti, cu Mihul hatmanul
§i logofatul Trotu§anul, facand complot cu casnicii lui Stefan,
ce dormia in cetatuia Sucevei, sus in un foi§or, 1-au omorit
§i taindu-i capul 1-au aruncat afara pe fereastra. Dupa aceasta
armata ar fi dorit inturnarea lui Petru, dar boierii, ne$iind ,,

nimic despre el, alese la domnie pe Alexandru Cornea, Si

temandu-sa de urgia lui Soliman, au trimes ambasadori in
Ge?mania catra imperatorul Carlu al v-lea, cerandu-i o armie
de 10.000 osta§i pedestri, catra care Moldova se indatoria a
pregati 40.000 calareti, §i ca cu asta putere va fi in stare a
se opune Turcilor. Imperatorul era pe atuncea ocupat cu
resbelul contra Frantei, iar fratele salt, regele Ferdinand,
1 clAjdii.
2 se asigurA, se zice.
 PETRQ RARES- 243

avea lipsa de agiutor bAnesc, spre a intrefine o asemenea

armie, incat'a respuns nu in fapta, ci cu promisiune. Aceste
negotiatii §i agiutorul care Moldovenii au cerut dela regele
Sighismuild a Poloniei, au dovedit ca §i dui:A Petru Rare§,
Moldova, cu toate invaluirile ei, era independents i actul in-
chinarii era dese on nuntai un inscris.
Aceste negotiatii Soliman le-au paralizat, incuviintind in-
toarcerea lui Petru pe tronul stramo§esc.
In asemanarea cu eroul cAtuOt1 pe insula Elba (Napoleon),
Petru deodata se prezentA pe rapele Dunarii, numai cu
svita2 de credincio§i §i cu doi Turci. Alexandru Cornea, deli
se afla in fruntea a 15.000 osta§i, fu delasat 8 §i de ai sAi
descapatinat4, pentrucA Moldovenii mult se bucurau de in-
turnarea nea§teptata a lui Petru, care apara pe poppr despre
asupririle boierilor 5. Dar congiuratii, cari credeau ca prin
prosforaua s capului lui Corne vor ca§tiga grafierea lui Petru,
au capatat recornpensa lor, caci Petru, oterindu-se7 de a for
faptA, au pedepsit pe faptuitori. Toata tam au alergat intru
intampinarea domnului ei legiuit, care prin atatea minunate
evenimente s'au inturnat pentru plinirea prezicerii: ca un
demn domnitor al Moldovei trebuie se moara pe tron, pe
care in fapta iar 1-au cuprins in Suceava la 19 Fevruarie 1541.
DupA ce au randuit cele mai necesare ale farii §f au res
tatornicit lini§tea, au t'Hmes boieri la Ciceu, spre a aduce pe
doamna Elena §1 pe fiii Ilie, Stefan §i Rucsanda, carora
le-au ie§it trei mile inaintea Sucevei,_51 cu cari au intrat acolo,
la 29 Mai, ce au fost ziva aflarii capului santului loan,
inaintea caruia, in catedrala biserica, au depus umilite mul-

1 incatu§at..
2 suite.
3 parisit.
4 i s'a taiat capul.
5 De rerum gestarurn Sigmundi I., anno 1541 pag. 103 (OH. A.). In
original se citeazi §i textual.
8 oferirea.
7 indignandu se.
44 G. ASACHI

temiri pentru paza §i-agiutorul cu care Dumnezeu 1-au condus

§i 1-au mantuit din nehumarate pericole.

DESPRE ARDEAL 1. Istoria Moldovei este intretesutl cu multe

episoade pastrate in analele tArilor inveci-
nate, incat prin a for studii detailate se descoper unele eve-
nimente, ce sunt publicului nostru Inca Rhtin cunoscute ; §i
asta urmeazA din lipsa scriitorilor, cari nu au cunoscut, sau
nu au patruns bine cronicile polone, ungare §i bizantine.
Domnia lui Petru Rare§,ni infdlo§aza multe asemine eveni-
mente, tam plate din relafiile pacinice sau resbelice a Moldo-
vei cu vecinii ei.
Transilvania, Cara clasicA, inima Romaniei, in care au crescut
§i s'au pAstrat nafionalitatea descinzAtorilor Romei, merits a
fi studiatl. mai de aproape nu numai in privirea istorica, ce2
§i a zilnicilor interese ce unesc a noastra cu aces lark care
este a noastra sorA trigemene. Numele latin Transilvania in-
seamna o Ord dincolo de codruri, iar Romanii moderni o
chiama Ardeal, depe cuvantul ungur Erdeli, ce are tot aces
significafie de pAmant pAduros §i muntenos.
Dui:A trecerea legioanelor romane din Dacia in dreapta
DunArii, la 274 dupa Hs., -coloniile cari au voit sA-§i pAs-
treze dvuturile nemi§cAtoare in lark ramaind fara aparare, se
trasera mai cu seams intre muntii Carpali, parasind §esurile
in prada barbarilor, cari mai ales dela secolul al v-lea i§i
disputau posedarea acelor campii inAnoase.
Stefan 1-iu, supranumit cel sant, rege de Ungaria, subgiugA.
§i incorporA cu statul sau §i Transilvania, care apoi se gu-
vernA de locotenenfi numiti voevozi. Multe din localitali al
ace§tei cari intinse ramaserA de§erte incA dela emigrarea Oman-
tenilor romani. Geiza al it -lea, regele Uhgariei, au adus la 1143
din Germania coloni§ti §i anume dela Rin, din Siebengebirge,
cari cu nedreptul se numesc astazi Sa§i (Sacsoni). Ace§tia

1 Subtitlul acesta lipse§te in original.

9 Ci.
 PETRI.) RARE*- 245

au reimpoporat locurile parasite Si le-au cultivat prin industria

germana, incat cultura au plantat-o la marginea rasariteana
a Europei. Dupa restatornicirea lini§tei §i a sigurantei din
nauntru, Romanii din Mesia au inceput a se inturna pe la
vetrele stramo§e§ti §i la afinii 1 ce nu parasisa a for mo§ii,
insa mare parte din aceste le ga.sria cuprinse, nu numai de
Sa§i, ce 2 §i de vecinii Unguri §i Secui, colonizati de Stefan
pentru apararea marginilor tarn.
In zilele noastre, toata impOporarea Transilvaniei se sue la
doua §i giumatate milioane locuitori, dintre cari partea cea
mai mare se compune din Romani, iar tam este impartita
politice§te numai intre Sa§i, Unguri §i Secui. kick, nu de
mult inca, Romanii, adevarati proprietari acelor pamanturi §i
mai mare la numar decat tustrele acele clase la un loc, erau
o natie numai tolerata, considerati Si tratati ca Ilotii Lace-
demonezi 3 ; cu bate ca eroii cei mai mad a Ungariei §i ai
lor barbati insemnati au ie§it din sanul acelor Romani, precum
renumitul I. Huniad, infrangatorul Turcilor, fiiul sau regele
Matei Corvin, concVistatorul Vienei, invatatul arhiepiscop
Olaus, magnatii Mailat, §i multi alti cari formeaza astazi pu-
terea aristocratiei maghiare sunt cle vita Romani, Asta provine
din cauza ca constitutia cea mult laudata a Ungariei escludea
pe once talent, pe once om avut de drepturile politice, de
nu .era Ungur sau Secuiu §i de religie catolica au protes-
-tanta. Numai osta§ilor romani, cari fac cea mai brava parte
at amid ungare, era lasata religia §i nationalitatea, ca sa
1 rudele.
2 ci.
3 Hot. sclav al Grecilor. Ace5tia erau vechi pamanteni a tarii lor, cari
de Lagedemonezi fury redu§i la sclavia cea mai ovelitoare. Domnii for
ii tratau cu cea mai mare asprime yi !nadins se pAstrau in ne5tiinta
completA. Acei cari prin a for frumusetA sau curaj se deosebiau de
altli far* crutare furs omoriti. Tamplandu-s* uneori se sporeascA a for
numar, Lacedemonezii trimeteau oameni inarmati spre a-i starpi. Ilotii au
cercat In mai multe randuri a scutura giugul sclaviei, yi numai dupa
mare curaj, cari au desvalit in resbelul peloponez la 469 inainte de
Hs., au capatat a for libertate (Gil. A.).
246 G ASACHI

verse sangele pentru o patrie ingrata ; asa dar Romanii cari

voiau a se inainti si a se folosi de a for insusimi morale
sau materiale, erau nevoiti a imbrAtosa una- din religiile si
nationalitatile privilegiate, spre a putea intra in §coalele pu-
blice, a invdta limba strains si numai ca renegat a-si putea.
face o carierd.
Abia pe la incheierea secolului trecut, simtul nationali-,
tatii, amortit, au inceput a se destepta intre Romani prin
organele ilustrilor scriitori eclesiastici Klain si *incai. Acele,
scrieri avura un rasunet ininimile poporului, ovelit 1 si asu-
prit de un guvern aristocratic esclusiv. Romanii in mai multe
randuri s'au incercat a scutura acel giug nesuferit. Intreprin-
derea cea mai serioald, Romanii o fAcuserd sub domnia im-
peratorului losef al n-lea, cdruia au supus faimoasa petiti-
une intitulata eSupplex libellus Valachorum Transsilvanice
iura tribus feceptis nationibus communia postlimino sibi
acIseri postulantium» Desi acel imperator filantrop avea bune
plecAri pentru Romani, dar argumentele acestei petitiuni com-
batute fund de adversarii for prin sofisme, cererea atat de
legitimA fu respinsd, dupd care au urmat o mare rascoald con-.
dusA de Romanii Horia si Closca, cari in asemanare cu eli-
beratorii Sviterei, insa cu deosebit rezultat, au indltat bandiera
rdsculArii in contra tiraniei ; dal% prin intrunitele trei puteri
a Ungariei, a Sasilor si a Secuilor, hied invinsi. Conservan-
du-se insa viu simtul nationalitatii, revolutia anului 1848 au
sfdramat si obezile Romanilor Transilvaniei, deschNandu-le
macar o cdrare la drepturile politice, cari drepturi, la 20 Oc-
tomvrie 1860, s'au completat prin constitutia liberald data
tuturor nationalitatilor ce compun imperiul Austriei, cu cari
si Romanii vor ImpArti drepturile.
Revenind la epoca in care urmeazd evenimentul ce formeazd
sujetul acestei nuvele, aflam cd la inceput, cand Moldovenii,
ca aliati ai Ungurilor, combdteau in contra Turcilor pentru
apararea crestindtatii si a propriilor vetre, domnii nostri cd-

1 umilit.
 PETRU RARE..$ 247

patase in Transilvania ca proprietate castelele : Bolovan, Ciciu

§i Ciucelo sau Cetatea Balla 1, in cari, in timp de resbel, se
depuneau visteriile §i arhivele Vali §i .uncle domnii rezidau
uneori. Aces epocA era insemnata de ocuparea Ungariei prin
Soleiman al it -lea, tare avea a sa rezidenta la Buda,.§i prin
resbelele indelungate iptre loan Zapolia §i Ferdinand de Aus-
tria, ambii pretender* ai coronei de Ungaria §i de ai for
partizani deodatA. proclamafi §i incoronati de regi. In acest
resbel cetgenesc, purtat numai din ambilla personals, ambii
au cAutat la Petru Rare§ agiutor spre izbutirea scopului lor,
Acest- domn, avand de lege numai foloasele tArii sale, au ne'-
gociat cu fiecare din pretendenti, trimetand inadins ambasa-
don in Transilvania la Zapolia §i in 1528 la Praga Ia im-
peratorul Ferdinand. De§i acest din urmA au trimis la Petru
pe generalul Raihendorfer, se vede ca.' conditiile acelui intaiu
au fort mai avantagioase, pentruca Rare§ au incheet cu loan
Zapolia un tratat ofensiv Si defensiv.
loan Zapolia, care penfru a sa bravura in contra Turcilor
fu ales de rege al Ungariei, vuzandu-se stramtorat de armia
ferdinanda, compusA de Unguri, ai sai partizani, de Qermani
§i de Spanioli, ce-i trimesese fratele sau, celebrul Carlo Cvint
(Carolus Quint, imperatorul Romanilor germani, al Spaniei Si
al Athericei), pe temeiul tratatului, chema pe Petru Rare§.
Oastea moldovanA, masurandu-se cu trei diferite armii de
unguri, germani Si spanioli, din cart unii erau chiar din acei
ce sub Pizaro combAturA in America, au purtat la Marien-
burg Ia 22 Iunie 1529 o strAlucita invingere, in care aces
oaste, ca armada invincibilA a lui Filip al u-lea, fu desfAcuta,
pierzand §i toatA a ei artilerie, care era temeiul puterii sale.
Pentru acest insemnat agiutor, prin care se intemeia tronul
sari, Zapolia catre cetatile ce poseda Moldova in Transilvania

1 Imperatorul Ferdinand 1-iu, prin act formal incheiat la Viena in 17

lanuarie 1535, intarete Moldovei pe laugh' aceste cetati Inca §i cetatea
Bistrita din Transilvania (GH. A.). Se mai citeaza textual Olahus §i
Istvan ff.
 248 G. ASACHI

au adaus cetatea Bistrifa si Rodna cu minele cele manoase

de argint, din a carom producte s'au sporit visteria tarii Si
aces particulard a lui Rares.
Acest domn evlavios, in asemanarea marelui sau pdrinte,
trofeile victoriei sale le-au consacrat in fondatia de opt mo-
nastiri, intre cari Probota, unde reposeazd §i a sale rdmasite
muritoare. Bdtranii cAlugdri conserveasd prin traditie factul
care caracterizeazd pe acel renumit domnitor. Intrand el in
manuntaele pAmantului, spre cercetarea acelor mine, au cerut
dela bdiasi 2 sa-1 agiute a taia in norocul lui o bucatA de mi-
neral, din care sa facd pentru monastirea sa o cruce mai
Iungd decal a lui status indemnati de conlu-
crarea domnitorului in a for mesterie, au despicat din stalled
urn manin 3 bolovan de mineral, ingrecat 4 de mine de argint,
pe care Petru, ea un lucru bisericii consfintit, pe spate 1 -au
scos afard Ia lumina i petrecn cu maistrul la topitoare, pand
s'au ales ` argint curat, ce mai apoi fu prefacut in o cruce
inaltd cat Petru, care de persoand 5 era milian 6 ; §i care in-
delung inpodobia altarul bisericii Probota.
In acel an, sultanul Soliman al n-lea, care pentru a sa in-
treprindere resbelicd i marire era supranumit cel mare §i
magnific, inturnase armele sale asupra Europei ; in a lui
curs triumfator au supus tributului Romania, Serbia §i Un-
garia, unde la Mohaci au invins pe tinguri, in o bdtAlie din
cele mai crunte, in care au murit riegele Ludovic al u-lea,
inpreund cu un mare numar de arhierei si floarea nobletei
- ungare. Soliman inaintindu-sa au cungiurat Buda ; §i spre
intrelinerea resbelului cetAtenesc intre Unguri, au imbrAto§at
interesul lui Zapolia an contra competitorului 7 sau Ferdinand

fapta:
2 mined.
3 mare, grew.
4 incarcat.
5 Ia infati§are.
6 voinic.
7 rivalului.
 PF.TRU RARES '24S)

de Austria. Prin urmare, cu o armie de 120 mii Turci, au

asediat cetatea Viena, insa in zadar bombardand-o in curs,
de 23 zile, fu nevoit a se inturna la Buda, care cetate o
prefacii in rezidenta turceasca, cu noun gemii 1, §i b ii, iar
bisericile cre§tine fur prefacute In cazarme, ramatnd in aced
stare tin secol §i giumatate. Aice la 21 Iu lie instals pe Za-
polia pe tron, dancru-i cu mare solemnitate, in prezenta mag-
natilor Ungariei §i a Turciei, insigniile rege§ti §i adrestindu-i
urmatoarele cuvinte : 2.
«Amice §i frate, Dupa ce, in nefericirea ta, pre langa Dum-
nezeu ai alergat la Mine, bine at facut ; intelegand eu a ta
cauza a fi dreapta, te-am luat sub at meu patronagiu, §i dupa
ce Dumnezeu au favorat a noastre dorinte, acele ce am in-
treprins pentru tine, le-am §i plinit. Drept aceea in manile
tale §i in a _ta putere incredintez cetatea §i politia 5 Buda §i
astazi ifi tradez a tot regatul Ungariei §i pre tine te pro-
clam §i te numesc de rege al Ungariei ; iar voua, magna-
jilor, va anunf ca sa fiti supu§i acestui at vostru rege §i
cu credinta sa urmafi guvernului sat' ; daca veil face aceste,
ma yeti avea de amic ; iar de nu, sabia mea in voi se va
incrunta5.aSi tu, amice rege, sa amintezi -a Iui Dumnezeu §i
a mea binefacere, iata corona §i celelante insignii rege§ti,
can ddresc §i poftesc ca tu §i ai tai- descinzatori sa le intre-
buinteze. Daca vreodinioara ai voi-a face cu cineva alianta, fe-
re§te-te a nu face fat% a ma consults, caci in altfel te vei cab>.
Dupa aceea i-au dat o diploma turceasca cu traducere latina,
prin care it nume§te §i it intare§te de rege tributar at Unga-
yid. Din acest act sg vede cu ce putere dispoza acest sultan
asupra unei natii atat de resbelice, precum erau Ungurii, §f
cu ce pute[re] Petru Rare§ au cutezat a combate ; §i in multe
nefavorabile evenimente, a se sustinea pe tronul parinjilor.
1 geamii.
2 Vezi W[olfgangl Be tlen, tom I (On. A.).
3 Ora§td.
4 dau.
8 inro§i,
250 G. ASACal

Dupes indelungate varsari de sange si suferinti, infelegand

Zapolia §1 Ferdinand cat de vatamator era a avea un ase-
minea protector, au incheiet intre dansii pace si o conventie
la 1538, prin care lui Zapolia s'au d'at o parte a Ungariei si
Transilvania, cu conditie ca dupa moartea sa- aceasta 1 sa se
intoarca la Austria. Insa asta clauzula nu s'au executat, ce 2
mai ales fiiul sau, sub epitropia Izabelei, fu cel iutaju print
a Transilvaniei, neatarnat de Ungaria.
Spre intarirea intereselor sale, loan Zapolia la 1539 s'au
casatorit cu Izabela, fiica regelui Sigismund de Polonia, si in
asta insusime s'au Si incoronat. Din acest matrimoniu se nascit
un fiiu, numit loan Sigismund. Zapolia, simtindu-sa cuprins
de o patima 8, au numit epitrop pe Izabela si pe calugarul
Georgie Martinisius, episcop de Varasdin, si la 1540, in 53
ani a viefii sale, au raposat,
Sultanul Soliman, dupa ce au invins armia lui Ferdinand,
mai nainte de a intra in Buda, au statut acolo in tabard.
Vroind a atrage call sine pe Ungurii partidei nationale, ce
era contrarie lui Ferdinand, si a incuraja pe Izabela in sus-
tinerea dreptului ca epitropa fiiului ei si regents, i-au trimes
in ambasada stralucita doi fii ai lui, pe sultanii Selim si
Baiazet, nascuti din Roxolana, a lui favorites, si prin aceasta
au prezentat pruncului rage daruri imparatesti, vestminte,
gherdane, t .rei armasari cu pretioase harsele ; §i pentru regina,
o diadems, colane si stole de Persia. In epistola care-i adresa
sultanul cerea dela Izabela a-i trimite pe pruncut, ca sa sa-
luteze in persoana pe fiiul amicului sau Zapolia, zicand ca
asupra pruncului §i dansul are drit 4 de ingrijire pana la a sa
crestere si suire pe tronul parintese. Sultanul spera ca regina
va vedea in aceasta o mare probes de incredere ce el are in
principiile Izabelei, catra care el, in contra legii si uzul mu-
1 in original, cetatea.
2 ci.
3 boalli.
4 drept.
 PETRU RARE$ 25L

sulman, trimetea pe fiii sai intre straini Si in fata unei ne-

mohametane.
Izabela, a careia soarta, precum §i acea a fiiului ei, atarna-
de Soliman, de§i cuprinsa de grea .durere, s'au induplecat la
cererea sultanului, spre a-1 saluta prin fiiul ei. Deci lucre-
dintandu-1 lui Petrovici, unuia dirt epitropi, 'cu o doica si o
svita 1 de matroane, cu mare pompa si lustru 2 ii trimesa in
careta regeasca la tabara turceasca. Sultanul lua pe pruncul
in brag §i sarutandu-1 cu blandete adresa catra cer o ru-
gaciune, ca sA-1 fact demn de parintele Sau §i sa mo§te-
neasca cu corona §i amicitia ce avea el catra Otomani.

Dar pe cand urma asta scent, la parere 3 duioasa, Soliman

ordond unei cete de ieniceri a intra §i a cuprinde politia a,
dupa care operafie, implinita fart nici o opunere de catra ce-
tateni, pruncul rege s'au inturnat cu asemene s svita in bra-
tele maicii sale.

Dupa aceste, convenfia incheieta nu s'au pus in lucrare ;-

mai ales junele loan Sigismund, care sub epitropia Izabelei
au fost acel intaiu prinf de Transilvania, nefiind ca rege ales
de Unguri, cu tot agiutorul lui Soliman, au ramas numai
print, §i in acea insu§ime 6 Izabela ca regina a§eza a ei re-
zidenta in cetatea Alba-lulia, astazi numita Carlsburg.

Monahul Georgie Martinisius, care in aceasta epoca, au

giucat un rol atat de insemnat, eta de natie Dalmafin.
Petrecand junefele In distramare 7 la curtea lui Matei Corvin,
dupa moartea acestui rege au cercat pe aiurea a lui soarta,
1 suits.

2 lux.
3 in aparenla,
4 ora5u1.
5 aceeq.
6 calitate.
7 destrabAlare.
252 G. ASACHI

au cutriprat Moldova, de unde au trecut in Polonia si Ia re-

numita monastire Censtohov, au intrat in tagma calugareasca.
Aice, in privirea agerimii spiritului sau, s'au inscris in ordinul
lezuifilor, care atunce fu instituat de Ignatie de Loiola, si
care n'au intarziet a se face faimos atat prin serviciile sale in
favorul cresterii junimii, a literaturii clasice, a raspandirii
credintei crestine in farmurile cele mai departate; si in urma
prin intrigile politic6, care in rnai multe staturi an cauzat a
for esilare, Esercitat in toate artificiile tagmei sale, Martinisius
se inturna in Transilvania prin Moldova, unde afla ocazie a
se prezenta lui Petru Rams, a infra co dansul in materie
politica si in combinafii pentru interesele ambelor fari, cari,
suferiau atata de preponderanfa furceasca.
Inturnandu-sä in Transilvania,. prin mijloacele sale si o
evlavie farisee, proprie acestei tagme, au stiut sa iee dela
Papa investitura episcopiei de Arad si sa capete increderea,
munificenfa si amicifia lui loan Zapolia In asa grad, ca
Acest rege aproape de a sa moarte 1-au numit ca epitrop a
fiiulur sau Sigismund ; si de atuncea Martinisius se facia mi-
nistru si protector reginei Izabela.

Calugarul Martinisius, care era partizan Austriei, incheiesa

o conventie, dupre care Elisabeta sa cedeze lui Ferdinand
toata fara si corona- cea sfanta a Ungariei, pentru care ea sa
alba a poseda provincia Tips si a trage un venit anual de
12.000 galheni. Insa setea domniei au impediecat-o a realiza
sta giuruire 1, cand spre alts parte uneltirile lui Mailat o
strarntoriau a se inturna in POlonia Ia parintele ei, regele
Sigismund.

Dupa ce episcopul Emeric Cibac, guvernorul Transilvaniei,

fu omorit de Venefianul Griti, care-i ocupa postul, poporul
intaratat asupra acelui venetic, chema in agiutor pe Petru
Rarer, ca sa-I libereze de acel tiran. Rarer, fara intarziere

1 UagacluialA, angajament.
 PETRU RARES 25a

Intrand in Transilvania, sfaramA oastea lui Oriti, care pierda

si vieata, iar fiii sAi furs condusi in Moldova. Regele loan
Zapolia, in locul lui Griti, au fost numit de guvernator pe
Stefan Mai lat, de vita* Roman, care prin bravurA si avufie
agiunsesA la cel mai inalt post al statului. Dup5. moartea lui
Zapolia, Mailat conservA postul, insA uitand binefacerile ce
au avut Si giuramantul de creding ce i-au fost dat reginei,
in loc sa susfie drepturile fiiului situ, intretinea ig ascuns
relafii criminale cu Ferdinand ; §i prin mAsuri arbitrare com-
promita si despopulariza guvernul 1 reginei, preparand prin
aceste o rAsculare in contra Izabelei. Despre altA parte cA-
lug5rul Martinisius cerca a respinge pe. Isabela din epitropia
fiiului ei si chiar din Para, ca prin aceasta sA poata implini
convenfia ce incheiesA cu Ferdinand, care stipula anexarea
Transilvaniei cu Ungaria si Insofirea fiiului Isabelei cu fiica
lui Ferdinand.
Ca sA poatA in15.tura toate cele ce ar fi putut impiedeca
realizarea acelui plan, Mailat mai de mult au cautat a pa-
raliza giuruirea 2 lui Petru Rare§ asupra intereselor Transil-
vaniei, iptefindu -i in Moldova neamici, rivali si rAsculari ; in
urma carora, dupA ce s'au luptat si cu preputernicul Solfman,
acest domn fu nevoit a se retrage in a lui cetate Ciceu dela
1538 panA la 1541, lAsand Para in prada ambitiosilor, cari
nu -au putut fanea fruntea inaintea unor -asemenea cumplite
furtuni, si cAutand a sa mangaiere in o retragere filozoficit.
Alexandru, subnumit LocustA, care i-au urmat, nu numai
s'au insemnat prin plaga locustelor, ce prin cruzii §i prin
darea Cetafii Albe (Akerman). in manile Turcilor ; o con -
giurafie proruptA3 din aceste au avut. de rezultat mAcelarea4-
acestui domn si alegerea lui Alexandru Cornea. Rarer, ob-
servand in a lui singuritate, nefericirile patriei, care sa apropik
de rapa pieirii, rezolusA a-i consfinfi cele din urea. zile a
1 guvernarea.
2 angajamentul.
3 izbucnitA.
4 mAcelarirea.
254 G. ASACHI

vietli, drept care, parasindu-si azilul, adund la Braila pe ai

sai partizani din Transilvania si infra Moldova. Cornea avea
-curaj a nu astepta pe competitorul sau, ce1, cu cats oaste au
putut aduna, se repezi in Cara de gios ; si langa Galati urma
o batalie in care Cornea, invins fiind, pierdu si capul dupre
ordinul lui Rarer.
Re'ntrarea in domnia stramoseasca a lui Rams au mai
-sporit nimiciia si riValitatea intre dansul si intre Maliat,
care n'au incetat a urmari planul sau in contra Izabelei.
Am zis ca domnii Moldovei posedau in, Transilvania
-trei ceaii. Cea mai insemnata din aceste era Chiuchelo sau
Cetatea Balta, ca 25 oare dela marginea tarii, situata pe
-rani Chiuchelo, in provincia mai cu samd
. de Romani !nip-
porata 2. Aproape de aces cetate este Blaj, amit rezidenfia
episcopiei, astazi greco-units. Cetatea Balta, situata in o
pozifie pitoreasca, au fost in acel timp fortificata cu Incaperi
nu numai a fi rezidentie de domn, ce q si cu numeroasa gar-
-nizoana, care atuncea era compusa din ostasi Moldoveni, cd-
rora in epoca de resbel era incredintata paza visteriei tarii si
vnde uneori petreceau si domnitorii.
Folosindu-se de un timp de liniste innauntru, Petru cu
fiiul sat Ilies trecuse in Ardeal, spre a vizita a sa cetate si
pe unii din magnati, ai sai vecini, dela cari, in timpu] emi-
zrarii sale, capatase probe de simpatie si de admirare a ge-
niului, prin care in incungiurari atat de grele au stint a sus-
tinea a sa dinastie si a-si apara tam. In aces petrecere capata
in secret un mesagiu regesc, prin care Izabela scria ca-i
va deputa persoane de a ei intima confide*, spre a trata
de interese comune, incat el sa alba a da trimisilor toata
credinfa.
A doua zi n'au intarziet venirea anonsata. Rarq fu surprins
a recunoaste in aces vizifa pe insast regina, acompaniata de

1 cj,
2 populata.
3 ci.
 PETRU *WES 255

ministrul ei, calugarul Martinisius. Isabela, cu fiiul ei in brate,

au rechemat in memoiga lui Rare§ legAturile de amicitie cu
reposatul ei sot, loan Zapolia, dependenfa ambilor de pu-
terea lui Soliman §i interesul for de a fi strans uniti in-
contra lui Ferdinand, inimicului comun ; cad acesta, dupd ce
au incalcat Ungaria, se apropie a inghifi §i Transilvania, prin
locotenentul salt Stefan Mailat, cAruia, spre desdaunarea ce-
siei acei provintli, i-au giuruit' a-I ajuta de a concvista 2 Mol-
dova. Prin urmare atat legaturile vechi, cat §i interesul de
fafa impuneau ambilor nevoia a combate §i a nimici pe
acest gubernafor ambifios §1 necredincios. Isabela ii prezenta
pe fiiul ei, care, cu brafe intinse catre Ilie§, parica §i el re-
clama aced amicitie, ce lasase pe pArintii lor. De§i acel spec-
tacol duios §i cele espuse erau de agiuns a indemna pe Rare§
intru imbrato§area propunerii Izabelei, totu§i mai mult Inca
I-au stimulat o epistola care Soliman prin Izabela ii adresA
intru aceasta.
Sultanul ii scria dela Buda ca incredintandu-se cum ca.
Transilvania nu va rAmanea statornica intru recunoa§terea
domniei Izabelei sub suzeranitatet Turciei, in cats Mailat va
guverna provinfia §i va ameninta pe Rare§, deaceea de
nevoie este a nimici pe acel partizan secret al Austriei. Prin
urmare, spre mai nemeritA plinire a acestei masuri, Ahmet-
Bei de Nicopoli avea ordin, impreuna cu Rare§ §i Radu Voda
a Muntenilor, a intra in Transilvania §i a conlucra intru
aceasta dupa direcfia lui Rare§.
Aceste deplin J-au determinat a intreprinde o lucrare man-
tuitoare chiar pentru interesul. lui §1 ca o marturisire de re-
cuno§ting cAtre vechiul sAtt amic, regele Zapolia. Incat, pe
acest sant titlu, au depus reginei §i fiiului ei un so lemnel giu-
ramant, care fu inscris in un dres 4 oficial, compus de Marti-
nisius §i subscris de ambe parti. Izabela, care incognito_ fa-
1 fAgaduit.
2 a cuceri.
3 cat timp.
4 act.
256 -G. ASACH1

cuss asta -calatorie, fu de Rare§ acompaniata pang la marginile

dominiului ;[apoi] se triturna in a ei rezidentie, iar Rare§, plin
de planul unui nou resbel, Vara preget trecand munfii, au re-
',ntrat in Moldova.
La chemarea sa, oastea, din care o parte era purure mo-
bird, se forma i-n doua corpuri ; cu acel mai numeros, Rare§
infra prin pasul Oituz, iar celalalt, compus mai cu sama din
plae§i, strabatir in Transilvania prin plaiuri §i potici, numai
acestori Munteni-cunoscute ; §1 aceasta cu a§a repegiune, incat
Mailat, care, simtind furtuna ce-I ameninta, in pripa adunan-
du-§i oaste, se vazir deodata cungiurat de trii armii §i a sa
comunicatie taieta eu restul Orli, de unde putea a§tepta
agiutor.
Arrniile sa intalnira langa Fagara§, unde la 20 lunie au
urmat o crunta Mahe, in care dupre 'tactica lui Petru §i a
s.4 personals barbafie, care incuragia toata oastea aliata, Un-
gurii furs de tot invin§i, incat Mailat, spre a nu cadea in
mana neamicilor, fu nevoit a cauta scapare in cetatea Fa-
gara§, care era din cele mai puternice, spre a a§tepta acolo
agiutorul ce venia pentru a lui mfmtuire.
Neranduielile §i prazile plinite de Turci in tail au intartat
pe locuitori, cari, spre a scapa de atatea nenorociri, sporiau
numarul oastei, ce sa aduna din toate pArtile, ca sä elibereze
pe Mailat din cetatea asediata.
Luand in considerafie aceste grave incungiurari, taria ce-
MO, a ei aproviantare 1 de toate cele ce o puneau in stare de
a sustanea §i a respinge asaltul, §efii tustrelelor armii s'au
consultat in ce mod ar putea grabi realizarea insarcinarii lor ;
care, intarziind, i-ar ameninfa a fi atacafi de o generals res-
culare a poporului. Drept care ei trimesera in cetate de 2 par-
lamentar pe galtasar Bornemisa, familiarul lui, spre a indu-
pleca pe Mailat, ca in intreprinderile resbelice, sa vie in ta-
bera, ca se reguleze impacarea desbinarii lor.

I aprovizi ona re.

2 ca.
 PETRU RARES 2p7

Indoindu-se de. loialitatea Turcilor, Mailat au giuruit cA va

veni, dacA Pasa va trimete pe fiiul sAu ca sa stee in cetate,
drept gagiu panA la a sa inturnare. Turcul, care medita o
perfidA stratagemA, au rAspuns ea fiiul salt nu-1 poate trimete,
aflandu-se el in tabAra ImpArAteascA, dar insArcineaza in locul
sAu pe pasaii de Silistria si de Vidin, can sa ramae in ce-
tate pans la incheierea conventiei. Ina acesti trirnesi nu erau
alta decal doi comisei, stolid 1,in vesminte aurite si purtand
arme pretioase ferecate. Mailat, increzandu-se in sfintenia
parolei Pasei, au iesit din .cetate cu o mica svita 2, mai ales a
Petru-i garantA inviolabilitatea personalA pe cat soarele in
cer va lumina. Mailat fu primit onorurile cuvenite,
cu
dupA can au urmat tratafie, insA noaptea, in miezul ospetului,
s'au incAierat inadins o cearta, in care svita lui Mailat In ma-
sacrata, iar el insusi, fiincicA soarele nu mai lucia in cer, fu
ferecat in obeze si trimes la Costantinopoli, unde, ca un om
periculos pentru interesele Turciei si chiar a Moldovei, au
rAmas la inchisoare panA la a sa moarte, urmata la 1551.
Petru se crezit indriduit a aplica o stratagemA deli neloiala
cu acel om, care prin a sale cruzii tanea in turburare nu
numai Transilvania, ce 3 si Odle invecinate si prin toate mo-
durile cAuta a incorpora Moldova cu Transilvania sub su-
pradomnia Ungariei ; cauza din care decurgea nimicitia
asupra lui Petru, ca unul ce era o mare piedecA la plinirea
planurilor lui Mailat.
Rezultatul acestor lucrAri Rares indatA [1-]au incunostiintat
Izabelei prin epistola, dela care ii veni un nou act intarit de
posedarea cetatilor din Transilvania, deli aceste mai nainte
posedau domnii Moldovei. Prin astA repede si fel-ice espe-
ditie au inlAturat din teatrul politic pe un om ambilios si
puternic, care avea in agiutorul planurilor sale o nafie res-
belnicA. Rams au asigurat Isabelei pacinica posedare a Tran-
silvaniei, iar Moldovei un sprijin in invAluirile la cad ea era

1 iMbraCati.
2 SUitil, ; 8 ci.
G, AnaChi, Nuvele istorice. 17
258 G. ASACHI

espusa. DupA aceea, Petru, cele multe averi din ale lui Mailat
§i a partizanilor sai, le consfinti in completarea monastirii
Probota, §i se intoarse pe la Bistrifa, ampulung la Baia,
§i de acolo la Suceava, unde fAcii publice multamiri lui
Dumnezeu, care 1-au agiutat a plini un act de evlavie cAtre
bisericA Si de folos Patriei. InsA nu indelung s'au bucurat de
aced lini§te rAscurnpArata cu sangele Moldovenilor, invaluiri
noun 11 a.5teptau din partea Poloniei, Incat el se IncredintA
a tam mai multe neva §i pericule avea a suferi dela vecinii
cre§tini, deck dela Turcii depArtati ; drept trista mArturie ni
este InstrAinarta Bucovinei §i a Basarabiei!
MAZEPA IN MOLDOVA
 MAZEPA IN MOLDOVA.

1-3 pe cand Moldova, in seeolill al xi/I-lea, prin fapte glo-

rioase, plinite pentru apararea ecsistentii politice, a in-
tregimii patngntului stramo§esc §i pastrarea religiei,
luptandu-se in contra puterilor cogr§itoare; era pavaza cre§-
tinatatii §i admirarea Apusului, un val neguros ascundea Inca
la ochil Europei tarmurile ei cele nortl-rasaritene; §i Moscva,
Inca gemand sub giugul Tatarilor, a§tepta raza cea puternica
ce avea sa o cheme la o noun vieata §i marire. Petru cel mare
au fost eroul destinat a plini fapte demne de mirare, inaintea
caruia se intuneca toate dregerile a altor fundatori de imperil.
Spre a sport rnarirea acestui erou-le'ge datator, soarta i-au.
dat de contimpuran §1 antagonist un barbat nu mai putin
straordinar i etiergic, de§i nu a§a de fence In intreprinde-
rile sale.
Car lu al xn-lea, regele Svetiei1, agiungand pe tron in vrasta
de cincisprezece ani, disvolta un caracter de bravura su-
meata, prin care s'ar fi facut un al doile' Alexandru Ma:
cedon, de nu ar fi avut pe Petru in contra sa ; incat prin
1 Suediei,
262 -G. ASACH1

necontenite lupte cu armia rosia0A, cu scop de a Infrana §i

a mArginT reforma §i intemeierea acelui imperiu colosal, Carlu
se lAcii lui Petru dascal in maestria de resbel.
Ambii ace§ti renurpifi monarK spre a cApata 0 pozitie §i
mijloace mai indemanatice pentru operatia planurilOr lor, i5i
disputau a lor inraurire politica in Polonia. AstA tail, care,
mArginindu-se cu Svetia, se intindea atunce dela Marea Bal-
ticA panA la Marea NeagrA, era di§eratA 1 in mai multe par-.
tizi, din cauza sistemului constitufiei sale, care legiuia alegerea
regelui-domnitor. De acest drit 2 se inmandriau Polonii, farA
A prevedea cA chiar acesta avea sA aduca, precum §i in fapta
au adus, pieirea patriei lor.
AstA constitutie care magulia amor-propriul nobletei (§lahta)
cei numeroase §i da fiedrui nobil drit de a vote §i a fi ales
de §ef a statului, au fost obar§ia desbinArilor casnice, de cari
O. folosau vecinii §i mai cu same Rosia, care de atunce au
inceput a a§eza a ei marire pi-este madulArile cele ciunte a
Poloniei.
Precum in Moldova, dupe stangerea dinastiei Drago§izilor,
domnii au inceput a se alege din sanul boierilor pAmanteni,
iar apoi dintre straini §i in urma a se impune de Turd, de
asemene in Polonia, it data ce s'au stans familia Iaghelonilor,
corona s'au declarat electivA, iar prerogative suveranA a re-
gelui, la fiecare noun alegere se restrangea, chiar spre dauna
republicii, care din cauza dezbinarilor civile mergea scAzand
in putere.
Acel depe urmA act de indiurire a Poloniei pe din afara
au fost a ei intervenfie in trebile Rosiei §i ocuparia Moscvei
la 1610. Dupe aceea puterea Poloniei au inceput sti apue, ea
au pierdut suzeranitatea asupra Prusiei §i domnia asupra pro-
vinciilor Smolensc, Chiev -§i Ucraina.
Pe la miezul secolului al xvi -Iea, Ucraina, mare provinfie
a Poloniei, locuita de Cozaci, se afla in fermentafie. De-

1 sfa.5iata (fr. dechirer).

2 drept.
 MAZEPA ill MOLDOVA 2Q3

pArtata de centrul guvernului, mo§iile cele intinse a mag-

nalilor, de cari se compunea cea mai mare parte a Ucrainei,
erau administrate cle Evrei. Tirania acestor sugAtori de
range au fost mai apAsAtoare, caci domnirea u,nor oameni
osandifi la §erbie §i la dispref este mai simfitoare §i mai
ovelitoare i de cum era puterea cea inganfata a aristrocrafilor.
Acea suferinfa o mai adausa persecufia (prigonirea) Iezuifilor
asupra cultului ortodox, care era religia Cozacilor.
In asemene incungiurAri, Cozacii dese on se rAsculau, spre
a cApAta o protecfie despre asuprirea patimita §i o siguranfie
a privilegiilor lor, incArcate de noblefA, pe care chiar nici re-
gale nu [o] putea infrana. Ne urmand un rezultat impAcator
la reclamafii, nemulfumirea Cozacilor s'au prefacut in re-
voltA, care s'au sporit in a§a grad, ca focul ei s'au intins
preste toata Ucraina, Po Ionia §i au agiuns 'Ana la Nordul
Europei.
Precum in Svifera un simplu vanAtor, pentru o personals
ovelire facutA fiiului sau, au dat indemn la o rAsculare ge-
neralA, prin care toata Ora s'au eliberat de giugul asupritor
a strainilor, de asemene in Ucraina un insult infaimhtor, fAcut
femeiei unui Cozac, au produs o mare catastroM, a aria urme
s'au intins §i preste Moldova.
Cozacii aveau pe atunce de §ef pe Bogdan Hmelnifchi, o§-
tean veteran, care servisa pe republica polona in multe res-
bele. Puterea lui se intindea panA la farmul marii Azovului,
de unde proiectasA o espedifie pe Mare asupra Constantino-
polui, pe cand oastea polonA, cu aces a Moldovei, avea O.
atace pe uscat pe Turd §i a se inainti dealungul marit asupra
capitalei.
Bogdan Hmelnifchi avea pe rapa raului Dnipru o moara,
pe care o rap' Ceaplinschi, inspectorul domeniilor unui magnat
polon. In loc sa afle dreptate la reclamafiile sale, Cozacul fu
inchis ; §1 numai prin fuga sa la hanul Tatarilor au putut
scapa de osanda morfii ce-i pregAtise tiranul. Acolo, afland ca

I umilitoare.
264 0. ASACHI

acel inspector au completat nelegiurea sa, omorind pe fe-

meia Si pe Mil sat', Bogdan, aprins de urgie §i de vendeta
(rasplatA), se intoarna in Ucraina. La chemarea lui, tot poporul
Cozacilor se radica in arme, spre a rasbuna o asemene in-
giurie. Toamna anului 1648, Bogdan, in fruntea a trii sute mil
Cozaci, s'au inaintat spre Po Ionia, invingand pe cei mai re-
numiti generali poloni, pe cari republica trimesase spre a
infrana rebelia : toata Ucraina, Volinia §i Podolia au imbra-
fo§at cauza Cozacilor, Tatarii din Bugeac s'au unit cu rebelii,
spre a sfa5ia Polonia in bucati.
Cozacii cu ai for aliafi varvari se inaintiau dealungul Nis-
trului, ca un povoiu de foc, rasturnand bisericile catolice, pra-
dand §i arzand monastirile, cu sabia in mans nevoiau pe ca.-
lugarife a se marita cu calugari. Nobilii mai ales, apasatorii
§erbilor, full macelafi 1 cu familiile lor, femeile §i fetele dis-
poiete cu stramurare 2 manate inaintea calarefilor, cadeau pe
drumuri §i dese on muriau de durere §i de ru§ine. Varvarii
infunefi, cand nu mai gasiau pe cei vii, deschideau mormin-
tele, macelau cadaverile §i le lasau in prada fiarelor 8.
Dui:4 moartea regelui Vladislav §i dupa o luny intredQmnie 4,
noblefa polona, in miezul 5 acestei catastrofe, au pa§it catre
alegerea unui rege.
Asta dignitate 41 disputau doi frafi, ambii scalugari, cari
pretindeau nu numai corona Poloniei, ce 6 Inca §i pe vaduva
fratelui raposat.
Unul dintre ei, loan Cazimir, care lepadasa cardinalia Romei,
spre a lua dignitatea de rege a Svefiei 7, abdica §i acel titlu §i
fu ales de rege a Poloniei, iar apoi dupa dispensa (deslegarea)

1 matelAriti.
2 boldul cu care se impung boil a mearga.
a Pastorius de Hirtenberg, Bellum Seitico-Cosacum (OH. A.).
4 interregn, timpul dela moartea unui rege panA la alegerea altuia.
5 mijlocul.
6 Ci.
7 Suediei.
 MAZEPA IN MOLI)OVA 265

Papei se insurA cu cumnata-sa. Luisa- Gonfaga, frumoasa §i

spirituasa Ita liana, favors luxul Si pompa curtezana, §i intru
. aceasta era conform& cu plecarile sofului ei, care mai mutt
se ocupa de literature §i de parade, deck de guvernarea farii.
Asta regina cu damele ei impodobia pompele militare §i ali-
menta desfranarile curtii. Giudecand dupre strAlucirea §i ele-
ganfia vestmintelor §i dupre frumusefa fizionomiei, abia se
putea deosebi de femeie un june pagiu a reginei, care, mai
in urma se facii lumii cunoscut prin galanterii amoroase §i
prin a sale avanture 1, menit a figura, cincizeci ani mai in
urmA, intre Petru cel Mare Si Carl al ..xll-lea, ca §ef de Co-
zaci. 'Numele acestui paj era Mazepa.
1st june, pe care natura it indulci cu haruri alese, capatasA
o cretere ingrijitoare §i cavalereasca. El erk ascut in Podolia
pe rapa Nistrului ; §i fizionomia sa cea regulate purta mai
mutt tipul rasei romane, decat acei slave.
Petrecand intre curtezani, in miezul intrigilor §i a desfranA-
rilor, el inchiesA o intrigl amoroasa cu femeia unui castelan,
din cei intai curteni. Acel magnat, mandru de averea sa, de
vechea nobleta a familiei, de reputafia ce purta, numAa fru-
musefa §i virtutea feintiei sale intre podoabele curfii.
De card urgie trebuia sa fie el aprins, cand in curfile sale
dela Para au suprins pe sofa sa in nelegiuita relafie cu Ma-.
zepa. Infuriet de asemene afront, au hotarit a-i face o pe-
deapsa asprA, crezand ca Kin o straordinara aplicatie a puterii
sale va spAla defaimarea Si (pata casei. .

De era deagiuns inarmat in acel moment' fatal, Maze-pa,

vAzandu-se atacat la inima §i la onor, cu bun/. same ca cu
at sAu sange ar fi rescumarat durerea sa, dare suprins in
case- strains de o numeroasA ceata de §erbi a castelanului,
nenorocitul june in zadar rugs pe castelanul infuriet de a-i
implant& in inima arma cea de vendeta. Castelanul, neascul-
land decat sentimentele urgiei sale, au randuit a se aduce calul
cel mai salbatic, ce de curand i se adusase din stepele. Ucra-

1 aventuri.
266 G. ASACHT

nei; Mazepa, despoiet de vestmante, fu legat cu indoite franghii

de mani, de trup 5i de picioare pe spinarea acelui cal, incat
cu neputinta, ii era a sa desnoda ; 5i in miezul ingiurarilor a
cetei 5erbilor 5i a unui sgomot cumplit, calul fu manat ca
sarcina sa 5i alungat in campie.
Cu greu se putea cunoa5te care au fost mai mare durere,
aceea a .trupului innodat prin mii de fegaturi ca ni5te desagi
pe spetele unui cal sirian, nedeprins Inca a purta vreo sar-
cina, sau suferinfa inimii nu numai pentru pierderea obiec-
tului amoros, ce 1 5i pentru a sa publica infruntare 5i pericolul
catre care orbi5 it ducea calul infuriet.
Acompaniat de urletele 5i de hohotele batjocoritoare a jol-
danarilor curtii castelanului, calul s'au repezit cu iutala unei,
sageti inaripate ; 5i imboldit de loviturile trupului ce ,ptirta,
fugia, alegand in calea sa numai campii de5erte 5i ferindu-se
de locurile impoporate 2, MM. drum, WA povatuire, urmand
numai instinctului care il mana spre tam na5terii sale.
Uneori agiungand pe o culme, sta, ascutia urechile, ne-
cheza, ca cum ar fi chemand agiutor 5i ca cum ar fi a5tep-
tand vreun raspuns; apoi neauzind alta, (leek gemetele ne-
norocitului Mazepa, calul spariet de ele, se repezia iar la
fuga; spuma sa se amesteca cu sudorile cele reci ale neno-
rocitului 5i cu sangele ce roura din sagnele a sale. In miezul
unor asemene suferinfe a lui Mazepa, cari 11 faceau a dori
5i a a5tepta moartea, dupa o fuga de o zi 5i nopte, calul
agiunse la o mare padure, unde un nou pericol sa parea ca-i)
va curma patimirile. 0 droaie de lupi, adulmecand prada cea
indoita de om 5i de cal, se luasa a urmari pe calaretul cel
ferecat, umpland padurea de a for urlete salbatice. Lupii, in
mai multe randuri agiungand, erau aproape sa apuce prada,
dad. a for aprinsa furie nu se astampara la vederea unei
fiare straine, ce li sä parea compusa din om 5i din cal, adeca

1 Ci.
2 locuite.
8 Mae.
 MAZEPA, IN MOLDOVA 267

de forma centaurului, de care §i lupii sparieti se dederA in-

darApt la fug5.
Nod pericol, dar °data liman de scapare au InfAto§at un
rau, in care calul sa aruncA in not. Ape le cele rad, scAldand
madulArile schingiuite a lui Mazepa, erau sa.-1 §i inece, daca
ghibAcia cea fireascA- a corsieriului 1 nu 1 -ar fi scos repede pe
rapa opusa. Agiungand la uscat, calul au scuturat depe trupul
sAu apa, ce in §iroae depe el se strecurA, §i prin asta de§-
tepta sitntirile le§inatului Mazepa, care nu se trezi deck spre
a mai vedea a sa infrico§ata pozitie, luminatA de raza cea
langeda a lunii, ce strAbatea dintre noun posomorili.
PAscand oare ce iarba cea mAnoasa, de care, de ar fi putut,
§i Mazepa ar fi gustat, calul necheza. 4i cAutl in giur, ca
cum ar fi volt sa aleagA direclia ce avea sd iee in a lui
cAlatorie ; §i ca cum calatorul, ca o stahie, 1-ar mans, incepit
din nou a fugi, neavand inaintea sa decat un §es intins,
salbatic nelocuit.
Acolo nici se auzia macar cantul a unei paseri ; calul
'lima nu mai fugia cu repegiunea primarA, ce 2 din and in
cand se poticnia, din nari rasufla aburi fierbinti Si din gull
i Se strecurau bale spumoase. In a§s mod agiunsera inaintea
unei preluci 9 unde infranA cursul. Aice tiu tArziu vuetul tro-
potelor sale chema o herghelie de cai sAlbatici, cari, atra§i de
instinctul lor, nechezind, ie§ira dintre tufari.
Cativa cai din cei mai indrazneti se apropiara de calul
nemernic, ca sa-1 adulmece ;dar vazandu-1 prefAcut in monstru,
foraind §i sburlind coamele, reintrau din nou intre tufari.
AstA scenA, pe care "i nstinctul cursierului ostenit i-o infato§A
ca de agiutor, it indemna a -ti aduna toate euterile, spre a-i
rechema prin o nechezare ; vroind a-i urmAri, mai facif un
pas inainte, insA cAlatoria cea estraordinarA, langezindu-i
vinele, hailMat Vartutea, ne mai putAndu-se lanes in picioare,

I calului.
2 ci.
8 spelunci, prApastii.
268 G. ASACHI

cade la Omani pe coate, ochii i se intunecd, intinde coapsele,

lunge§te gatul §i isi (IA cea depe urma suflare. Stolul cailor
iese iar din tufari, incungiurd trupul zdcand, it adulmecd §i
ca cum s'ar otdri 1 de soarta monstrului mort, deodatA caii
dau inddrApt §i se depArteazd, in desimea tufarilor. in asta
pozitie, au zAcut Mazepa pand ce soarele se apropia de apus,
viu ferecat peste un wort; vartutea fizicd-i era stansa, §i
el aruncA Inca odatd a sa privire asupra acelui desert, ce
avea a-i fi mormant. Numai corbii plutiau deasupra sa, §i
caraind par'cd-i sunau cantecul de moarte. Una din acele
pasdri sAlbatice, se a§ezasd pe hoit, ca sa se inbuibe de
comanda 2 cea gretoasA, dard simtind Inca mi§carea omului,
sburA, §i prin o caraiturd anunta amanarea cinei fatale.
Neputand nici prin. voce, nici prin mi5care sa apere trupul
cel schingiuit, Mazepa cdza in o letargie, inima i se cuprinsd
de un le§in ; §i din ochi ii, scdpArau cateva scantei, ca din o
lumina ce este aproape a se stinge.
Dar pe cand pajul neferice, din palat regesc, din miezul
placerilcir .§1 din sanul amorului, ca prin un fapt s se vede
aruncat in stepele Ucrainei, unde se lupta- cu o crudd moarte,
femeia, ce era, cauza acestei neauzite catastrofe, prin o pe-
leapsd nu mai putin bizard, rdscumpAra a ei fapta nelegiuitd.
Castelanul, sotul ei, jignit la inimA Si la amor propriu, nu
au saturat a sa rdsbunare cu pedeapsa cea neomenoasi asupra
Mazepei, ce 4, orbit de urgie, s'au incruzit asupra sotiei sale,
incat au pidnuit o pedeapsa, care, lasandu-i vieata, o espunea la
publica defaimare, prin care i§i resbuna afrontul §i credea
ca ar fi §i de esemphf inspdimantAtor pentru femei, de a nu
calca credinfa congiugald.
Spre a pune in lucrare planul sat' bizar, care sA deosdbia
prin cruzia §i a sa originalitate, el au randuit a se pregAti un

necAji, intrista-.
2 pomana mortului.
8- %cut, fermece.
4 cf.
 MAZEPA IN MOLDOVA 269

car negru, in asamAnarea acelui funerar rustic, li care s'au

ingiugat doi tauri, asemene negri. Nenorocita sa femeie Tereza,
cu vAi negru acoperita O. in negru investitA 1, au fost a§ezata
in acel car, avand in fafa ei un calugar capufin, "care predica_
moralul §i infrunta pacatul ei ; inaintea carului, pe un taur
negru, Maria un joldanar 2, find un teag, pe care era inserts&
sentinta §i osanda nenorocitei femei,
Cu asemene cortej defdimator, espusa la ochii publicului
in toatA a ei cale indelungatA, Tereza au fost condusa la o
mo§ie a castelanului depArtata, in sdnul Carpafilor, fa obarOa
raului Pruf, unde in ufma, InchisA in un schir, departs de
lume era osandita a inchia a ei zile laciamoase.
De§1 in Polonia, moralul nu era prinfipul 3 domnitbr, §i
scancialele de acel fel erau de mods in sferele cele inalte,
tafqi asta pedeapsa, pentru a el originalitate, s'au escuzat hu
numai prin legea Decalogului (zece porunci), ce 4 §i prin alte
legibiri civilt, cati pre calcatori de credinta congiugala ii
osandiau a fi uci§i cu pietre. Defdirnarea ce pAtimia Tereza
in a el calatorie o facea a prefer& moartea, insa a-ei neno-
rocire jnai era sporita prin simfirea ce avea ca era ingrecata 5'
§1 pan perspectiva petrecerii sale in locul cel salbatic a esi-
lului ei rntre hofi §i flare raparefe.
LAsand pe nenorocita fri a ei soartd, sa ne ihturram iar
la' Ucraina, inaintea prelucei 6 unde cursierul conducand ca in
sbor pe Mazepa, dupA plinirea incruzitei misii, au pierit pe
pamantul patriei sale.
Soarele era aproape a se ascunde la Apus §i intunerecul
incepea 'sa acopere cu valid sAu cloua cadavere, tand un
Cozac vandfor, inturnandu-se en fiiul sAu dela vanat, fu atras

1 imbrAcatA.
2 servitor al curtii.
a principiul.
4 ci.
5 ingreunata.
6 prApastiei.
210 G. ASACHI

de lAtratul ogarilor, carii de departe adulmecarA 1 oarece

strain in calea lor. Urmand dupA cani, Cozacul descoperi
lungita in iarba fiara pe care amurgul o cufunda in una cu
corpul unui om. Asemene vedere, dela care chiar ogarii se
retrAgeau, nu au inspkimantat pe curagiosul Cozac, ce 2 fAcan-
du-§i semuul crucii §i intinzand seneafa 3, face sgomot, chiamA
§i vAzand nici o mi§care; sa apropie de monstrul presupus,
§i vede pe spinarea calului mort un om, infA§urat de o
puternicA legAturA. II pipAe §i simte in el Inca un rest de
cAldurA §1 de vieafA. Din asta infelegand un cumplit mister,
se grAbe§te a tAia legAturile ce-I tineau ferecat, §i agiutorat
de flu! ski fadica pe Mazepa in spate, it duce la cotunul
apropiet §i ii depune in a lui locuinf A.
ingrijirile duioase a familiei Cozacului filantrop §i a locui-
torilor cotunului, cart, la auzirea unei asemenea IntamplAri,
s'au adunat din pregiur, pe incet au rechemat la vie*. pe
Mazepa. Repausul indemitnat, in care se aflA, §i constitutia
.acestui june ii inturnarA virtutea fizicA §i a lui infelegere,
That. prin istorisirea ayanturii 4 sale §i a cruzimii pAtimite
.dela un magnat polon, au atras asupra sa compAtimirea Ca-
zacilor §i au sporit ura for asupra nafiei polone. Manierele
cele plAcute a lui Mazepa, frumusefa unui june milian 6, int&
lApciunea sa §i ghibAcia in purtarea armelor it facur'5. pasie
pufin obiectul admirArii Cazacilor, cari cu plAcere I-au inscris
In a for cete inarmate.
Suferinfele cele nepilduite, a sa mirabil A 6 mantuire din o
catastrofa destinatA nu numai a-I omori, Fe 7 a-i sfa§ia trupul
sau a-I face prada fiarelor salbatice, ospitalitatea care an gAsit
In sanul acelui popor resbelic, an schimbat de tot caracterul

t mirosira.
2 ci.
3 pu§ca.
4 aventurii.
6 voinic.
6 de mirat.
2 ci.
 MAZEPA IN MOLDOVA 271

cel sburdatic a junelui paj si ii prefacura in un aprod 1 om

de oaste.
intre Poloni §i Cazaci tot urma dusmanie deschisa. Hat-
inanul for Bogdan calla sa intemeeze pentru compatriotii
sai driturile 2 promise si tot calcate, din care motiv vechiu sa
incaerasa un nou resbel intre ambele natii.
In Moldova domnia atuncea Vasile Lupu, print infelept si
intreprinzitor, renumit prin reformele nationale si civilizatoare
introduse in fail, intre cad mai cu sama sa numara resta-
tornicirea limbii romaire in biserica §i in acte oficiale. Nu
numai aceste si a sale marl avufii it faceau puternic, ce Inca
a sale trei fiice, cele mai frumoase dintre princesele acei
epohe, ii sporiau mandria familiei, dar §i grijile 'statului, pentru-
cd strainii si puternicii pefitori cereau a se incuscri cu domni-
torul Moldovei. Una din fiicele sale era amir maritata cu
prinful Radzivil din familia regeasca a Poloniei, si prin asta
Moldova se afla oarecum politiceste aliata cu aces republics.
Bogdan, care domnia dincolo de Nistru, n'au volt sa sufere
dincoace de rau o inraurire, care ar paraliza planurile sale.
Pre langa aceste era cuprins de patima tuturor oamenilor
parvenifi in sus din starea de gios, §i avea ambilie sa anobleze
i sa inalfe pe poporul sat' , pe familia sa din oveliree
mo§tenita, drept care, ca unul din mijloace nemerite de -a
asigura si a sa politica, au hotatit a se incuscri cu prinful
Vasile Lupu.
1st proiect se intemeesa in cugetul fiiului sat' Timns, care
auzise de frumusefile cele incantatoare a doamnei Rocsanda,
fiica cea mai juns a lui Vasile Lupu, drept care, mai nainte
de a o pefl, propusei in ascuns sa o vada cu ochii sai.
Spre a pune in lucrare acelproiect, 1-au inpartasit lui Mazepa,
care, precum Om, era maistru_in arta. avanturilor 4 amoroase.

viteaz.
2 drepturile.
8 umilirea.
4 aventurilor.
272 G. ASACHI

Prin urmare dupe o secrets infeleg'ere, ambii, travestiti ca ne-

gufitori Tatari, se indrumara in saptamana mare spre la§i-
Rezultatul acestei espedifii, in care junelui Cozac sa nemeri,
fArA a fi cunoscut, a vedea pe ace princesA, an fost ca intur-
nandu-sd in Cara sa, an istorisit despre frumusefile minunate
a Rocsandei, despre strAlucirea §i puterea It i Vasile Lupu,
aratand de mare folds §i lauds o asemene alianfie de famine,
nu numai pentru fericirea persoanei sale, ce 1 §i pentru inte-
resul politic a Ucrainei.
Pe and prinful Vi§novefchi cetea mAna surorei Rocsandei, .

iar un print din Ungaria pefis pe insa§i Rocsanda, Bogdan

au trimes incd in aces primavarA o strAlticita ambasada cAtr&
Vasile Lupu, spre a cere pentru fiiul ski pe princesa Rocsanda,
dar domnitorul Moldovei, privind pe Bogdan ca Pe un re-
`belie in contra Poloniei §i cu tot poporul salt Inca barbar,
invitat fiind §i de ginerele san, prinful Radzivil, ad refuzat
cuscrirea propusA cu atata staruire. Dupe indelungatd tra-
tafie, venind in urma la rupture, acel refuz, provenit dupre
mijlocirea Poloniei, an mai spoilt urgia lui Bogdan asupra
republicii.
De atunce politica lui Bogdan au luat o proporfie mai mare..
NemulfAmindu-se a comand?t 1a- un popor de §erbi, el au
-chemat pe top mezerii2 la impAriala averii proprietarilor po-
loni §i au radicat bandiera in contra religiei catolice pentru
triumfarea acei ortodoxe. Turcia, cea mai puternicA in ace&
epohA, dada lui Bogdan titlu de print a Ucrainei. Patriarhul
de Costantinopoli ii trimisa o sabie sfinfita, relicvii (moage).
§i o ceata de cAlugAri misionari Greci, avand in' a lot frunte
pe athiepiscopul de. Corint. Bogdan, cu o armie de 300 mii.
Cozaci §i Tatar', au intrat in inima Poloniei. Mazepa Il. pro-
-Ai 8 cu avangvardia, sentimentul salt de rasbunare it info:tett.
Curtea castelanului, urzitor a pAtimirilor sale, fu puss sub,

d.
2 sAracii.
sprecedA.
 MAZEPA IN MOLDOVA 278

foc §i sabie, §i preste putin un munte de ruine marturisia

ca odinioara au fost acolo rezidentia acelui magnat. Toate
cercetarile ce el fAcusa, spre aflarea urmelor nenorocitei
Tereze, au fost zadarnice. Polonia [se] crezii pierdutA, vechea
capital& Cracovia se de§erta §i magnatii fugiau in Germania
§i panA la tarmul MArii Baltice. Tot atunce Timu§, cu un
corp puternic de Cozaci, se inaintI asupra Moldovei, spre
a dobandi cu arma ceeace prin pa§nica petire na au putut
cApAta. Un corp de Poloni, sub coManda lui Pototchi, care
void sA impiedice intrarea Cozacilor in Moldova, fu la Bato-
vici invins, ca §i oastea Moldovei, care cerca a-i impiedica
trecerea Nistrului. Cu toate aceste Vasile Lupu nu se indu-
pleca la cuscria ceruta in puterea armelor, panA cand toe&
boierimea, ingrijita de nenorocirea de care tam se ameninta,
au impresurat cy atata rugaminte pe domnitorul, incat, apre-
tuind mai mult interesul tarii, decat propriul sentiment, au
invoit cAsatoria.
indata dupA aceasta, Cozacii cei inarmati se .prefacurA in
petitori pacinici, §i in lunie anul 1652 s'au serbat in la§i cu
mare pompa nunta lui Timu§ cu doamna Rocsanda. Solini-
tatile §i festinele 1 date in astA ocazie an tanut Q Luna intreagA,
la cari Cozacii se dedau la plecarea cea inascutA pentru
benchete. DupA aceasta acel mire norocit au condus pe a lui
frumoasA mireasA intre stepele cele salbatice a Ucrainei.
Asta neplAcutA casatorie promite mAcar in privirea intere-
sului politic un razim pentru Moldova, mai ales ca o nouA fur-
tuna veni a se dascarca asupra acestui pamant. Sistemul domniei
elective care, dela stangerea dinastiei lui Drago§, au produs ne-
numArate turburAri in tars §1 amestec din partea strAinilor,
au' ocazionat §i asta datA un nou Sir de complicatii. Vasile
Lupu, de§i nu era din na§tere Moldo-Roman, dar din junete
servind in tarn in toate ramurile publice cu aleasA vrednicie,
au cApAtat un indigenat bine agonisit, dupA care s'au ales de
domnitor, care dignitate cu strAlucire au purtat in curs de

1 mesele.
G. Afischi, Nuvele ietorice. 18
274 G. ASACHI

douazeci de ani. Dar sistemul tronului electiv, care inputer-

nicia pe fiecare boier a aspira la domnie, Si intrigile din Tara
Romans au urzit un nou complot asupra domnitorului. In
saptamana cea mare a anului 1653, Vasile Lupu, avand a asista
la liturghie in monastirea Aron Von., unde oficia Macarie,
patriarhul de Antiohia, care trecea prin Moldova in a sa
calato,rie la Moscva, un calugar adusese domnitorului o scri-
soare secrets, prin care el se in§tiinta t ca logofatul cel
mare Gheorghita Stefan Bela Racaciuni, in intalegere cu Matei
Besaraba, printul Tarii Romane§ti, §i cu printul Racoti din Tran-
silvania s'au intrunit spre a destrona §i a ucide pe Vasile
Lupu. Tot odata dela marginile tarii ii veni §tiinta ca o armie
de Unguri §i Romani, sub comanda lui Kemeni, strabatand
in Moldova, se inainta spre Ia§i. Neputandu-se razetfia pe nu-
marul cel mic a oastei, pe care, dupre sfatuire a necredinco-
sului logofat Gheorghita, [o] redusesa foarte ca in timp de pace,
domnitorul, prodosit 2 §1 surprins de intamplari, se %/zit nevoit
cu toata familia §i cu averea a se trage in cetatea Hotinul
§i de acolo, trecand Nistrul, a se pune deodata in cetatea Ca-
meniti, sub apararea ginerului sau. La chemarea batranului
Bogdan, un corp de Cozaci sub comanda lui Federenco §1
Mazepa, trecit Nistru inpreuna cu Vasile Lupu §i intrunindu-se
cu partizanii acestuia, s'au Inaintit pans aproape de Ia§i, §i la
satul Popricanii deplin au Invins oastea ungaro-romans, incat
Kemeni cu Ungurii §i cu logofatul Gheorghifa au luat fuga
in Cara de gios spre munti, iar Vasile Lupu se rea§aza iar
in domnie.
Spre a-5i rasbuna asupra lui Matei Besaraba, care din bun
vecin, prefacut in du§man ne'npacat, nu inceta a saps domnia
Moldovei, Vasile Lupu au intreprins o expeditie in Tara Ro-
mans, avand de agiutor un corp de Cozaci, sub conducerea
lui Mazepa. Motivul care mai indemna pe Vasile a grabi
aces expeditie au fost de a putea agiunge pe fugari spre a_

1 fu ingiintat.
2 tradat.
 MAZLPA IN MOLDOVA 215

Ii relua prazile cele inavulite, cari le luasa in a for trecere

prin Iasi. Intre aceste se afla §i unica fiica a unui batran
boier, care prin a ei frumusete §i virtute era podoaba se-
xului §i sangura mangaiere §i mo§teana a nascatorului ei.
Acel incident au mai sporit in Mazepa sentimentului sau
cavaler, incat au giuruit parintelui a elibera pe fiica sa' din
mana rapitorilor. Infocat de asta propunere, el alesase trii
Cozaci §i atata Moldoveni, cu cari, propa§ind 1 oastea, purtat
ca pe aripi de vant, s'au repezit pe urma fugarilor, cu cari
deodata, pe nea§teptate, se vAzit fats in fata dincolo de Panciu.
Kemeni, mirandu-se de sumefia unei mani de oameni, mai
nainte de ft-i ataca §i a-i nimici, cerit o explicare, pe care Ma-
zepa o facia in un ton ce au induplecat pe Ungurul a auzi
propunerea. Infocatul Mazepa au apelat la caracterul cavale-
resc a lui Kemeni, la principiul sau filantrop Si la onorul o§-
tenilor, care nu ingaduia ca lucritrile for sa fie patate de crime
§i de hotie. Prin urmare au cerut a se elibera junea fats ra-
pita din sanul parintelui, iar dad rapitorul nu ar voi sa o
dee, Mazepa propunea ca asta cvestie sa fie dislegata prin o
lupta intre dansul §i intre rapitorul. Asta propunere, de tot
noun, au suprins pe Kemeni, care au §i acceptat-o cu a ei
condifii.
Se descoperi ca trei frafi unguri erau rapitorii frumoasei
june, din care ce--I mai mare accepts provocarea. Dupa ce-s'au
stipulat randuiala luptei pe p odi§ul colnicului, oastea Ungurilor
ca neutrals, se a§eza la una mie pa§i ,dela cercul ales, in care
despre o parte se afla Kemeni cu Unguri, intre cari tustrei
frafii rapitori, §i junea, ce a§tepta rezultatul tramurand ; despre
alta, Mazepa cu cinci de ai sai. La semnalul dat, ambii an-
tagoni§ti pedestri purcesera unul asupra altuia cu sabia. Un-
gurul, infocat §i orbit de pasiunea lui, cauta mai mutt sa lo-
veasca, decat sa se apere, §i pe cand imbla a dee lui Ma-
zepa o lovitura mortals, acesta ii arunca buzduganul in cap,
ce-I sfarama 0-1 obori mort la pamant. Atunce cei doi fratir

1 precedand.
276 G. ASACHI

infurieti de asta moarte, calcand condifiunile luptei, se arun-

carA asupra lui Mazepa. Cel mezin apoi 1 MAUI langa fratele
cAzut, crezand a-i putea da agiutor. Mazepa se retrasa
oarece indarApt, §i fAcand o voltA, strApunsa pe infurietul
-hate, care cAzit scaldandu-se in sangele lui: Dupa asta Ma-
zepa se inainteazA asupra celui mai mic din frail, care cu
zepa

sabia §i cu buzduganul se aruncasa asupra-i, ca sA rAsbune o

moarte indoitA, insA cade §i el sub arma cea incruntatA2 de
sangele frAtine-sAu. La asta scena dureroasA, marturii rama-
sera ca impetriti, oastea, ce privia din departare, ar fi voit sA
rasbune pierderea acestor trei frafi, daca giurAmantul nu ar
fi indatorit-o a respects conditiunile ; incttt Kemeni dAdit pe
junea, obiectul 3 acestei scene romantice, in mana lui Mazepa,
iar el cu cetele sale, ingrijit de apropierea oastei lui Vasile
Lupu, s'au grAbit a se retrage prin munfi in Transilvania.
Oastea aliata, sosind la acel loc, nu pufin s'au mirat de re-
zultatul intreprinderii lui Mazepa, cAruia in unanimitate i-art
dat lauda cuvenitA, iar mai ales bAtranul parinte, care, cu toate
bAtranetele sale, incinsese arma, spre eliberarea fiicei, prin ma-
nifestarea bucuriei §i a multamirii catrA eliberatorul generos,
pAtrunsA toate inimile. Intru amintirea acestui evenimant, demn
de un monument, Mazepa au plantat pe colnic, in suvenirul
celor trei frafi omorifi, trei pini sau brazi, cari crescand au
dat locului nume de Brazil, ce-1 poartA panA astazi.
DupA asta tamplare, Mazepa se inturna in Ungaria, iar
Vasile Lupu, cu Cozacii sub Timu§, se inaintirA in Tara Romans,
uncle, dupa multe stralucite lupte asupra oastei lui Matei Be-
saraba, fu in urmA invins la 17 Mai 1653 de oastea ungaro-
romanA, care venisA in agiutorul lui Georgita Stefan, that
Vasile Lupu fu constrans a trece in Ucraina la Bogdan, spre
a-i cere agiutor; iar Timu§; in retragerea sa, urmArit de Un-
garo-Romani, se inchisA cu "8.000 Cozaci, cu sofia §i cu soa-

1 In original, his/
2 inro5itA.
3 In original, ogetul.
 MAZEPA IN MOLDOVA 277

cra-sa in cetatea Suceava, unde erau depuse §1 visteriile cele

mari ale lui Vasile Lupu.
De atuncea steaua acestui .domnitor reformator incepii a
se pleca spre apus, el era acum nevoit a cauta in persoana
agiutor in Ucraina, unde resbelul Cozacilor cu Polonia ab-
sorbia toata puterea lui Bogdan §i bravura lui Mazepa era
acolo ocupata. Atuncea Moldova infato§a tristul spectacol, in
care trei armii de nafiuni diferite, pentru a for propriu interes,
bateau o lupta in sanul Moldovei, ce aye& sa fie sfara acelei
complicari. Asediul cetAtii Suceava fine trei luni §i 15 zile,
oastea aleasa ungaro-romans, intre care se afla §i iefanita,
pretendintele domniei, cu o ceata de partizanii sai, bated tie -
contenit cetatea cu artileria transilvand, la care asediafii ras-
pundeau nu cu mai putina energie §i aparau cu aprozie 1 atat
averile cele colosale ale lui Vasile Lupu, cari se aflau acolo
depuse, cat §i pe §eful for Timu§ cu sofia sa Rucsanda §i pe
muma acesteia. Agiutorul de Tatari §i Cozaci pentru eliberarea
asediafilor, condus de Vasile Lupu, trecusa Prutul, cand o
boamba, discarcata asupra cetatii, ucisa pe Timu§, §i garni-
zoana, fara §ef, dethoralizata, au capitulat, -LI-Ai:land in mana ne-
amicilor atat familia, cat §i toate averile domnitorului, cari
s'au impartit intre Besaraba, intre Unguri §i tefanita. Soarta
familiei lui Vasile Lupu ramasa 2 necunoscuta, precum §i aces
a domnitorului, care auzind de capitularea Sucevei, s'au in-
turnat in Crimea. Cativa ani dupa aceast6 catastrofa, care
au suflat depe pamantul Moldovei pe ist vrednic domnitor
cu toata familia §i avufiile sale, au pierit depe scena lumii §i
Bogdan Hmelnifchi.
1st om straordinar giuca un rol insemnat pe scena lumii ;
mare politic, aprod s Wean, investit de sputere de Suveran,
traia in casa lui ca un Oran, pe ambasadorii capetelor in-
coronate iL primia in camera in care locuia cu femeia sa.
El era biciul Poloniei in curs de zece ani §i Moldova au simfit

vitejie.
2 rAmase
s viteaz.
278 G. A SACHI

Inraurirea puterii sale. Neputand plini planul ski de a face-

din Ucraina un stat confederat cu Polonia, s'au vdzut nevoit
a se pune sub protecfiunea tarului Alexi, pdrintele lui Petru
cel mare. Daca Polonia au pierit mai in urtna din a ei trep-
tatd ciuntire, nafiunea cozacd au fost cea intai care a cAzut
sub giugul farilor.
Dupd multe invdluiri §i resbele intre Poloni, sub Sobieschi,
§i intre Turd, a cdrora teatru a fost Ucraina Si Moldova,
Turcii clkluse Ucraina sub guvernarea prindpelui Duca al
Moldovei, care avea la Niemirov un locfiitor, iar dupd in-
frangerea Turci lor sub Viena, hatmanul Cozacilor Samuilo-
vici, la moartea sa, au incredintat dignitatea sa lui Mazepa.
Acesta, vdzand ca Turcii incalcd intregimea Ucrainei, s'au
adresat catra farul Petru cel mare, care in privirea inrauririi
lui Mazepa intre Cozaci 11 riumia principe de Ucraina.
Noul principe, de§1 inaintit in ani, avea de agiunsa energie,
spre a incepe nu numai o reformd intre Cozaci, ce Inca spre
a face Para for independentd, la care plan atuncea mai mult
s'au indemnat, cand Petru cel mare, dupd ce s'au declarat
imperator al tuturor Rusiilor, au vederat planul a incorpora
in imperiul sdu toate provinciile locuite de ginta slava. Prin
urmare Mazepa se legd in secret cu Carl al xn-lea, care ne-
intrerupt combatea intemeierea regeneratorului Rusiei.
Spre a deplini planul sat', regele Sveziei purcesd din Saxo-
nia cu o afmie de 45 000 osta§i, §i dupd intelegerea cu
Mazepa, care ii giuruia 1 oaste §i proviziune, au strabdtut in
Rusia in anul 1708, au (recut Beresina, care cu un veac mai
in urma an fost atat de fatald oastei lui Napoleon Mu. De§1
mai de multe on invins, Petru tot urmAria armia sveders
pand la Desna lansd Dnipru, unde Carl a§tepta agiutorul
Mazepei, care nu i-au putut aduce mai mult de 2.000 Cozaci,
fiindcd tot poporul for n'au voit sa combatd pe Ru§i. Cu acel
mic agiutor, Carl, condus de Mazepa, agiunsa la Pultava,
unde in 27 Iunie 1709 s'au fdcut memorabila batAlie, ce avea

1 fag5duia.
 MAZEPA IN MOLDOVA V9

sa deslege o chestiune europeana: Rizicul nu era egal intre

ace§ti doi rivali. Moartea lui Carl at-. fi lipsit pe lume de
un erou, dar si de pieria Petru, lucrurile cele folositoare Ru-
siei §i civilizaliunii erau sa se imormante cu dansul. Chiar la
inceputul bAtkliei, Carl fu ranit la un picior §i in tot cuisul
ei fu nevoit a fi purtat pe tare. Ambele armii Si §efii for
fAceau minuni de bravura, o boamba care sfarama Si pe cei
ce purtau pe Carl ocaziunA O noun invaluire Svedezilor §i
pierderea bataliei, in care au capitulat 14.000 Svedezi §i tofi
generalii lor, iar Carl, nevoit a incaleca, au fugit, acompaniat
de Mazepa §i de pufinii sAi casnici, §i indreptandu-se spre
Moldova agiunsA la Varnifa Tanga Tighina, adica Bender, cu .

scop a indupleca pe Turci de a declara resbel lui Petru.

Toate uneltirile sale ar fi fost zadarnice, dacA hanul Tatarilor
nu ar fi .discoperit planurile cele colosale, care Petru pregatia
la marea Azovului. Incredintandu-se de pericolul .ce ameninta
Turcia, renumitul mare vizir Chiuperli, purceasA cu o puter-
nicA armie spre DunAre, dupA ce mai nainte au numit pe
Dimitrie Cantemir domnul Moldovei, cu scop ca este credin-
cios Portii.
Acest domn insA incheesA in secret cu Petru un tractat,
prin care punea pe Moldova sub protecfiunea Rusiei §i in
asta campanie giuruia 1 o armie. Petru se vAzit nevoit pa-
rasi de Indata lucrArile reformei, §i acompaniat de sopa sa
Ecaterina, de nafiunea germanA, care din sclavA de resbel,
se fAcii impArateasa Rusiei, au sosit in Moldova la Cantemir,
noul sau aliat, cu o oaste ce avea a fi sporitA de un corp
moldo-roman, pe a aria agiutor razemat venisa in asta
Para. InsA dupd o a§teptare de trei zile in Ia§i, necApatand
raspunsul dela principile Brancovan, au fost nevoit numai cu
oastea sa de 25.000 §i cu 5.000 Moldoveni, a- intampina ar-
mia turceasca de 100.000 mii, care, trecand Dundrea, sa
inaintea dealungul Prutului.
Cunoscut este evenimantul cel istoric, in care asta mans

1 fagAduia.
280 G. ASACHI

de bravi, cungiurata in 16 Iunie 1710 la StAnale§ti, Tanga

Falciu, de armia cea puternica a marelui vizir Chiuperli, lip-
siti de amunifiune, de proviziune §i in miezul ar§itei chiar de
apa, era cu eroicul ei imperator, consfintita pieirii. Numai
energia Ecaterinei mantui pe Petru, pe oaste §i pe Rusia de
a recadea in genunea intunecoasa 1. Del pacea incheieta la
Prut n'au fost in avantajul material al lui Petru, dar ziva aceea
s'au stralucit prin o vinceala 2 morala, pe care el au purtat-o 3
refuzand, in stramtorirea in care se afla, a hada pe credin-
ciosul ski aliat principele Cantemir, pe care ca o conditiune
it cereau Turcii. Petru raspunse marelui vizir : «Mai bine a§
cda Turcilor toate tarile cari -se intind pana la Cursc, cad
gmi-ar. ramanea speranfa de a le putea recapata, dar pier.-
«derea credintei ce am dat ar fi ne'ntocmita ; not n'avem
'nimic al nostru deck °nom], a-1 parasi. este a inceta a fi
«monarh». .Dupa aceasta Petru cu restul armiei, cu Cantemir
§i cu una mie boieri moldoveni s'au tras in Rusia, unde mai
in urma la Harcov le-au insemnat a se coloniza, supuind pe
ace§ti Moldoveni giurisdicfiunii lui Cantemir. lar Mazepa,
care fuss una din cauzele catastrofei, fu declarat rebel Rusiei
§i osandit a fi in tot anul publicaminte afurisit in biserica,
cand despre alts parte portretul lui s'au osandit a fi defaitnat
pe soanzuratoare.
Carl al xa-lea, care petrecea langa Bender, in cursul acelor
evenimante mari, s'au induplecat de Mazepa a merge in tri-
bal-a turceasca, spre a impiedeca incheierea pacii, insa in zadar,
incat regele se intoarsa iar la azilul sari, unde petrecir cinci
ani ; §i tocmai toamna, la 1714, travestit in ofiter german, ca-
lare trecand prin Moldova, Transilvania §i toata Germania,
agiunsa in, staturile sale la Stralsund.
Mazepa insa, de§1 obosit de ani §i de lovirile soartei, nu

1 Vezi vieata lui, Cantemir in Spicuitorul moldo-roman (GH. A.), un

ziar scris in romane§te §i frantuze§te, la care colabora §i Asachi.
2 victorie.
8 repurtaf-e, ca§tigat-o.
 MAZEPA IN MOLDOVA 281

pierdu speranta a mai lucra pentru Ucraina ; §i despartindu-se

de Carl,,decise a calatori la Constantinopoli, spre a mai starui
pentru el pe lane Turci. Cunoscand Moldova Inca din ju-
netele sale, cand o§tisa in epoca lui Bogdan Si Timu§, in ca.-
latoria sa la Galati, i§i aminti de scena cea cavalereasca, care
cu cincizeci ani mai nainte o plinise in contra Ungurilor.
Condus de memorie, agiunsase la colnicul ce fusase tea-
trul aproziei 1 sale, insa abia putii recunoa§te locul. Cei trei
brazi§ori crescuse §i se facusa frumo§i pini puternici; §i ra-
murile for colosale umbriau un schit, care era refugiul unor
calugarite mizere 2, retrase din sgomotul lumii.
Afland acolo, dupre datina unor asemine a§ezaminte, o mo-
desta ospitalitate, Mazepa voi sä cunoasca in ce mod locul
acel salbatic se prefacusa in nil religios. Batrana proestoasa 8
a schitului au istorisit cum la 1653, in timpul invaluirilor §i
a incalcarilor farii, o vergura 4 frumoasa, rapita de Ungnri,
prin o minunata lucrare au fost in acest loc eliberata de un
renumit Wean strein, §i cum parintele acesteia, intru mulfe-
mire, au fundat pe acest loc schitul spre nemuritoare amintire.
Mazepa, electrizat de asta istorisire, care ii rechema icoana
junefelor sale, induio§it a vedea ca macar una din faptele sale
au gasit o marturisire trainica, fara a se descoperi, au dorit a
cunoa§te Si istoria calugarifei, care au espus acel evenimant..
«Cine sunt, nu ma cunosc, respunsa venerabila" female,
atata §tiu, ca fugind de Tatari impreuna cu mama mea, am
venit in copilarie din Polonia dela obar§ia Prutului, in acest
loc, unde se facuse schitul. Dupa cativa ani o intristare se-
crets a grabit moartea ei ; ea mi-a marturisit ca era. vaduva
unui castelan polon, de care o soarta cruda o dispartisa,
incat au cerut ca, spre rescumpararea pacatului sau, sa imbra-
to§ez §1 eu shima calugareasca, in care de atunci urmez, ru-
gandu-ma zi §1 noapte pre Tanga mormantul raposatei ID

1 vitepei.
2 sarace.
8 staritA ; 4 fecioara.
282 G. .ASACHI

Aceste cuvinte le-au inchiet cu plans §i cu suspinuri. Dar

cine ar putea descrie simtimantul de durere, de induio§ire
§i de mirare, ce fiecare cuvant al acestei istorisiri, de§tepta
in inima batranului Mazepa, recunoscand din aceste §i din
fizionomia cAlugaritei pe propria sa fiica §i a nefericitei Te-
reze, a caria onor §1 pace casnicA el au fost surpat-o §i au
impins-o intr'un §ir de evenimante atat/de aspre, cat §i vred-
nice de mirare. Prin urmare, patruns de mustrare, de in-
duio§ire §i ne mai putand infrana furtuna din nauntru a sim-
timintelor, cu un rau de lacrAmi, care inunda fefele sale, striga :
«Vino in bratele parintelui tau, fiica a Terezei, a careia soarta
§i pAcat eu am fost autor §i cauzA ; astazi prin a sale mira-
bile decrete induratul Dumnezeu imi infato§aza ocaziune de
cainta ; iar tie, de a inchide cu mana to ochii parintelui tau
§i a mormantului de langa muma ta».
Atuncea strabatand o raze de lumina prin misterul care
ascundea soarta maicei sale, calugarita cazn la picioarele. lui
Mazepa §i in parinteasca lui imbratopre, aflA cea intaie man-
gaiere care au simfit dela moartea maicii sale.
Disvalirea acelui mister au prefacut natura cea o§teana a
lui Mazepa, lAsand un adio etern politicei §i planurilor celor
mar*, ce in tot cursul viefii au fost vanat pentru reforma
§i marirea patriei. El decisA a sacrifice zilele sale evlaviei §i
meditatiunii. Impreuna deci cu cAlugarita fAcit vot de a pe-
legrina la Ierusalim, a cere acolo dislegarea blestamului sub
care se afla §i apoi a se inturna la schitul Brazii, spre a in-
cheia aicea vieafa lor.
Prin urmare ambii se indrumara pe la Galati, ca de acolo
sa inainteze cAlatoria lor. Dar buna sa propunere Mazepa
n'au putut-o plini ; cAci in asta politie 1, moartea 1-au agiuns.
Nicolai VV. Mavrocordat, care au urmat in domnie dupe Di-
mitrie Cantemir, a§a precum au fost apArat §i onorat in Mol-
dova pe nenorocitul ex-rege Stanislav Lescinschi, unul din
personagele ilustre cad au figurat in drama politica intre Petru

1 oral.
 MAZEPA IN MOLDOVA 283

§i Carl, de aseminea, afland aespre moartea lui Mazepa, au

ordonat a i se face o pompoasA astrucare 1 in biserica santei
precuratei Mariei (Precistei), unde pe o piatrA sculpitd s'au
scris ca dupe o indelunga invAluire corpul lui Mazepa au aflat
acolo repaos 2. Se zice ca fiica an plinit votul parintelui sau
de a peregrine la lerusalim ; §i neputandu-se imparti de a
petrece la schitul Brazii langa mormantul maicei §i la Galati
langa acel al parintelui sau, au preferat all incheia zilele langa.
Mormantul Meintuitorului.

1 inmorm Antare.
2 Biserica din Galati a sAntei precuratei Maria in zilele lui Vasile
Lupu la 1647, a mitropolitului Vailam, a episcopilor de Roman Atanasie,
§i a Radautului Eremia, s'au prefAcut de fratii diaconi, erbul §i Teodor,
§1 s'au inchinat patriarhiei santolui Munte Vatopedi. Piatra sApatA a lui
Mazepa an fost in mijlocul bisericii, cu sterna §i descriere, iar la anul
1821 de Turd s'au sfaramat. Se zice ca cantileria consulatului Rusiei an
dat Intru aceasta o relatiune, iar riposatul arhiereu Grigori Ierianopo-
leos au declarat ca a vazut la 1805 aced piatra intreaga cu inscriptiune
inaurita. AstA §tiintA este estrasa din un raport a d-lui Toma Giu§cA,
adresat la 1836 (GIL A.).
RUCSANDA DOAMNA
 RUCSANDA DOAMNA.

Unul din resbelele cele mai faimoase ale antichitAtii,

care au format pre cei mai marl eroi §i cea intai
poems epicA, au fost resbelul Grecilor intreprins pentru
frumusefa unei femei a vechimii. Timpurile s'au prefacut foarte
mult ; amorul nu are in zilele noastre atata Inraurire asupra
popoarelor. Resbelele se fac astazi numai pentru ca§tigarea
vreunei provinfii, pentru pastrarea vreunui principe sau a
vreunei dinastii. Moldova insa, ca o alts TroadA, infAto§A
cel din urmA esemplu de un resbel incruntat 1 pentru o prin-
cipesA atat de frumoasa ca §i Elena Laced emona, insA fArA
indoiala cu mult mai neprihanita decal ea.
Pe la mijlocul veacului al .xvu-lea, domnul Vasile Lupu,
dupA ce restatornici in Para paces §i buna oranduialk se
indeletnicia de mijloacele intemeierii bunelor sale intocmiri ;
marginile tarii erau pAzite despre incalcarile unor vecini
neastampArati, o InteleaptA administratiune vindeca nenoro-
cirile resbelelor trecute, iar istetia, intemeiata pe legi drepte,

1 sa ngeros.
288 0 ASACIll

siguripsia 1 driturile2 proprietatii. Acest domn urzi asezaminte

placute lui Dumnezeu si scoli publice, sporindu-si averea
prin prelucrarea bailor 8 ; era in stare a intimpina toate CheI-
tuielile neapArate pentru jinerea unei curti stralucite, a cAria
podoaba cea mai mare era familia sa atat de frumoask cat
si numeroasa. Din cAsAtoria lui cu o principesA mahometank
din Circasia, a caria frumusetA indemnasa pe principe a in-
latura sfiirea sa cea religioask se nAscuse doua fiice, car':
prin harul si frumuseta for intreceau toate femeile contim-
purane. Faima harului for se respandisa si prin tArile cele
departate. Cea mai mare era acum maritatA in Polonia cu
principile Radzivil, marele maresal at coronei, (lath Rucsanda,
mai frumoasa decat sora-sa, era petitA din partea deosebi-
tilor cinci regi si principi straini ; Ins pArintele nu se putea.
indupleca pentru vreunul din acestia. Pozitiunea politics si
deosebirea dogmelor faceau foarte grea o asemene alegere.
Cu toate aceste apropierea Poloniei si legaturile sale cu
Moldova induplecarl in urmA pe domn a giurui 4 pe fiica sa
acelui mai bray si mai stAlucit din cavalerii poloni, princi-
pelui Coribut, care, in varstA de 22 ani, intrunia la Un ca-
racter statornic o bArbatie eroicA, ce au fost umplut lumea
de faptele lui ostasesti. Cu tot acest farmec de faimA, Ruc-
sanda, dupre legea patriei sale, nu voia sa se induplece la
aceasta unire, mai nainte de a cunoaste pe acest tanar prin-
cipe in persoanA.
Yn mijlocul acestor traganAri, fiiul unui Cozac faimos, nas-
cut pe malurile raului Boristenes (Don), unde agiunsesa lauds
de'pre frumusetile cele minunate ale Rucsandei, cutezA a-i
don inima si mana ; el, insumefit de patima sa, urzeste planul
de a merge pe ascuns in Moldova, ca sa vada aces necu-
noscuta frumusetk ce-i insuflasA un amor nebiruit. Drept

I asigura.
2 drepturile.
8 exploatarea minelor.
4 fagadui.
 RUCSANDA DOAMNA 289

aceea se preface in negutitor, trece stepele, Nistrul si Prutul,

agiunge iii Iasi, unde nu tarziu afla ocaziune a se incredinta
ca adevarul intrecea mult lauda ce se auzia. Ziva venirii
sale au fost Duminica Floriilor ; el se foloseste de impregiu-
rarea cand familia domneasca se afla de fag in biserica
Trei-sfintilor. Petru a fi vazut de Rucsanda, Cazacul, amestecat
cu mulfimea, ti infatosa un ram (stalpar), irr care doamna,
inturnandu-sa la palat, afla innauntru un bilet cu aceste
zise misterioase : cAcela caruia cerul to -au menit if harazeste
acest simbol al pasiunii sale si giura. de a to avea de femeie
sau de a muri 1), Apoi, faia a pierde un minut, iesa din bi-
serica, incaleca, infra in padurea apropieta si se inainteaza
pe drumul care ducea la Boristen. Toate cercarile asupra
strainului sumet Pura zadarnice. Doamna Rucsanda nu au
putut socoti o asemene urmare deck numai din partea Iui
Coribut, a caruia minte intreprinzatoare au facut lucrarile cele
mai vrednice de mirare. Rucsanda, care socotia cal-au cunoscut
in petsoana acestui negutitor prefacut, pe cat de frumos, pe
atata si sumet, ii harazi dragostea, care au fost refuzat-o chiar
dupa mijlocirea parintelui ei.
Acest amorez au fost Timus, fiul faimosului Bogdan Hmel-
nifchi, seful Cozacilor dela Don, care, inturnandu-sa la Orin-
tele sau, I -au impartasit focul patimii sale si deciziunea de a
capata mana Rucsandei. Dar starea f aril sale in privirea Po-
loniei, de care atarna, nu ierta pe Bogdan a se indeletnici de
trebile fiiului sau, deli in privirea politica le socotia foarte
insemnatoare pentru familia sa.
loan Cazimir, ce era cardinal, se lepadase de porfira
Romei, spre a se face rege de Polonia, si se insurasa cu
regina vaduva, cumnata-sa. Craiul nu avea indestul talent, ca
sa poata ocarmui in mijlocul impregiurarilor de fat& Cozacii
Ucrainei si acei de Don, atat in privirea limbii, cat si a reli-
giunii, erau mai mult Rusi, decat Poloni. Noblesa ii asupria
cu un giug foarte nesuferit. Ei in mai multe randuri se tul-
buras.A, cu scop de a capata privilegii, dar fiecare tanguire
aducea asupra for o apasare mai aspra. 0 crud& deftimare
G. Asachi, Nuvele &torte& 19
-290 G. ASACH1

din partea Polonilor asupra femeiei sale Si a fiiului sau au

prcfacut pe hatmanul credincios in neamic ne'npacat. La
_chemarea lui, tot poporul Cozacilor s'au radicat, imhatat de
turbare §i insatat de rAsbunare. Bogdan cu trestia in mans,
singurul semn al dignitafii sale, nu tarziu se vAzit in capul
unei armii de 300.000 oameni. Noblesa Poloniei, care se
'Wise in contra- acestui rebel, fu sfaramatA. Polonia, Ucraina
§i mica Rusie s'au supus puterii lui Bogdan, §i Tatarii dela
Cram au mai inmulfit armele revoltafilor, pentru ca sa sfa§ie
republica in bucafi. Aceste oarde barbare, alcatuite din cre§tini
§i din pagani, sa inaintau, starpind toate in trecerea lor,
omorau pe nobili, nevoiau pe calugari Si pe cAlugarife de a
se. caMtori §i pans §i raposafii, In mormanturile lor, nu ra-
maneau scutifi de barbarie.
Pentru a infrana aceasta cumplita starpire, patruzeci mii
Poloni cutezara a intampina pe neamici in campiile de Pi-
lavifi, dar -deodatA, cuprin§i de o spaima panics, se inpra§tie
§i Blau in niana Cozacilor republica lipsitA de generalii ei §i
de cea mai mare parte de boieri, cari pe farmul Donului
gemeau in inchisori.
In asemene pericol agiungand, regele Poloniei nu vazia alt
mijloc de mantuire decat a incepe o tractafie de impacare.
In cursul armistarii 1, principele Coribut, pre care nu-1 putea
descuraja nici o invingere, au decis a intrebuinfa toate chi-
purile spre a impiedeca o impacare ru§ittoasa ; §i cu o tine-
rime neastamparata au turburat conferinfele cele pacinice,
'dand un asalt in tabAra insurgenfilor, cari erau far& vreun
presus. Mare au fost macelaria 2 Cozacilor. Bogdan, cu o inimA
plina de rasbunare, s'au tras in Ucraina cu cat au putut aduna
din ai armiei gale. Regele au mai cercat a reincepe tractafia,
sarguindu-sä a desvinovafi frangerea armistArii 3, dar hatmanul
eel infrico§at au pus de it fierestruit4 pe ambasadorii pleni-
armistitiului.
2 macelarirea.
3 ruperea armistitiului.
4 i -a 'Mat cu ferAstraul.
 RUCSANDA DOAMNA 291

potenfi. Aceste cumplite rasbunari au vederat Polonilor ca sin

gura for mantuire Este resbelul. Ei facura cea depe urma
opintire, toata nafiunea, batrani si tineri, abia in stare de a
purta armele, s'au adunat sub steaguri ; si inturnandu-sa cu
floarea noblesei, informard o armie indestul de numeroasa.
Regina, cu toata curtea ei, insuflefia pu fiinfa sa pre osteni ;
in svita 1 ei se afla si pajul Mazepa, care atuncea era mai
mutt cunoscut prin avanturile 2 sale amoroase, decat prin fapte
militare, si care mai in urma, in lupta indelungata intre Petru
cel Mare si Carol al xn-lea al Sveziei, se fad' seful chiar
acestor Cozaci, asupra carora imbla acum sa cerce curajul
sau. Coribut nerabdator incepit el intai lupta resbelului pre
care-L atatase. Cungiurat de o tinerime inflacarata, se arunca
inaintea neamicilor la Visnovef, proprietatea sa. Bogdan din
nou intrunise sub steagurile sale Ucraina, mica Rusrie si pre
hanul Tatarilor. Aceste cete numeroase neintarziet incun-
giurara oastea Poloniei, asediind-o in tabara sa. Cozacul
batran au propus slobozirea neamicilor sai, cu conditiune daca
ii vor da pre Coribut. instiinfindu-sa 8 de aceasta noua in-
vingere, loan Cazimir au purces ca sa cerce scaparea noblesei.
Dar Bogdan, lasand asedia taberei in grija hanului de Tatari,
iesi intru intimpinarea regelui. Dupa o batalie de dou4 zilet
Polonii se imprastiera ; numai prin cumpatarea, curajul si
ritoria 4 tanarului loan Sobieschi, s'au nimerit de a aduna pe
oarecare timp armia langa steagul regesc ; dar zadarnice au
fost toate acele minuni de barbafie si de jertvire. Polonii, -din
nou invinsi si incungiuraji, s'au vazut in caz 5 au 4 pieri, an
a se supune. loan Cazimir au finut sfat calare, in care au
aratat nevoia de a cere pace. Cozacul cel batran au infalosat
la aceasta impregiurare simfimante marinimoase ; el au ras-

I sun.
2 aventurile.
3 fiind instiintat.
4 darul vorbirii.
5 situatiune.
292 O. ASACHI

puns ca dore§te a implini cererea regelui, insa, ca o inchi-

ze§luire 1 timpului viitor, puse conditiunile urmAtoare :
1. Imputernicire de a- tine o oaste de 40.000 soldati.
2. Alungarea Iezuitilor §i a Jidovilor din Polonia, §i
3. Darea in mana Cozacilor a tanArului principe Coribut,
care se arAtasa cel mai aspru neamic al for §1 care mai in
urma putea O. se faca Inca mai infrico§at.
Acest tanAr ostean, de a caruia bArbatie §i spirit cavaleresc
am avut ocaziune a ne mira, au voit sa crute pe regele sat'
de ingiosire, a da in mana neamicilor sAi pe un bray al
armiei sale sau de a tracts iertarea tut in aceasta incun-
girare, au decis a se trage atat de subt puterea regelui, cat
§i de rasbunarea neamicilor sAi. Drept aceea, folosindu-sa de
o negurA foarte deasa, care invalia imbele tabere neamice,
§i pe cand Polonii tractau cu rebelii, Coribut, insotit numai
de cativa calAreti, ca un fulger purcede din partea opusa a
tAriilor 2, §i cu sabid in mana i§i face o cArare incruntata
printre Cozacii uimiti i spArieti. inlauntrandu-sA in o pAdure
apropietA, prin drumuri lAturalnice, necunoscute neamicilor,
agiunge teafar la poalele muntilor Carpati.
Petrecerea sa in Polonia i se Mei' atat de nesuferita, cat
i neputincioasa 4. Intorcand in cugetul sau mii proiecte de
rAsbunare, vru sa a§tepte, in 6 lard strains, un prilej mai
favoritor de a putea folosi patria. Propunerile de incuscrire,
care ii fAcuse Vasilie VodA, giuruia 5 planurilor sale un rezultat
dorit ; dar in pozitiunea sa de fatA, atat de neasernanata cu
aces trecuta, el nu vru a compromite pe acest credincios
aliat al Poloniei si decise sa meargA in Moldova sub um
nume strain. Aceste doua tari petreceau pe atuncea In secrets
unire, pentrucA amandouA era amenintate atat de Turd, cat
§i de Tatari si de Cozaci. Acele depe urmA intamplari ale
1 garantie.
2 intariturilor.
3 singeroasa.
4 Cu neputintA.
5 fagaduia.
 RUCSANDA DOAMNA 293

Poloniei nevoirA pe regele loan Cazimir de a cauta not prie-

tini §i a se incredinta de cei vechi. Deci mai nainte de a se
auzi in Moldova mai cu amanuntul invingerile sale, el an
espeduit cu mare grAbire pe hatmanul sau Calinovschi, spre
a mai strange cu Vasilie voaa legaturile sale de prietenie ; §i
ca o mArturiea unei adevarate alianfe, i-au harAzit diplome
de indigenat, adica de inpamantenire a Poloniei. Coribut s'au
folosit de acest prilej, au incredinfat planuiile sale lui Cali-
novschi, care it luase in svita 1 ambasadei, sub nume de Ar-
ghir. Ace§ti trimi§i s'au primit in chipul cel mai prietenos.
Coribut, ale caruia insu§imi plAcute an fost deopotrivA cu
bArbAtia sa, nu tarziu se facia obiectul unei generalnice sim-
patii. Cu toate aceste pozitiunea sa la curte se fAcit din
cele mai grele §i foarte invAluia proiectul casatoriei sale cu
Rucsanda. De§I ea au fost intru adevar inamorata de Timu§,
.r,
t se pArea ca iubia pe Coribut, §i 4intind toata ura ei asiipra
adevAratului ei amant, ea indatoria pe Arghir a-i istorisi fap-
tele tanarului principe polon, pe cand Coribut, care nu putea
infelege o asemene infocata patima, oricat era de magulitoare,
nu cuteza nici O. imputineze dragostea, care i se path ca au
insuflat Rucsandei numaj prin reputafiunea sa, dara nici a se
compromita, marturisinduli numele cel adevArat. Stiintele 2
cari pe ascuns lua din partea sa ii adAugiau neastampararea.
SAnatatea lui, struncinatA prin ostenelele resbelului, din zi in
zi se fAcii mai patimitoare. Aceasta impregiurare al-Ma in ochii
lumii nevoia de a mai petrece acest oaspe in Moldova chiar
§1 dupA ducerea ambasadorului, care dui:4 ce §i-au incheiet
insArcinarea, s'au inturnat in Polonia. Vasilie Voda s'au bu-
curat mult ca§tigand un asemene barbat ; §i afland in acest
tanAr polon un consiliar cu cuno§tinta impregiurArilor imbelor
tad, I-au luat intre curtenii sai.
Pe atuncea au sosit in Moldova in§tiintarea celor din urmA
intAmplAri ale Poloniei i catastrofei lui Coribut ; tofi se tan-

1 suita.
2 informatiunile.
294 G. ASACHI

guiau de nenorocirea acestei najiuni §i nu putin se mirau

despre faptuirile acestui nou Orlando; 1 cu toate aceste soarta
lui era necunoscutA ; unit ziceau cA vrand sd-§i facd un drum
pintre tabdra Cozacilor ar fi pietit cu o mand din bravii sd
companioni ; alfii incredintau ca, rAnit fiind, s'ar fi prins 2 §i
s'ar fi manat la malurile Donului. Una §i alta din aceste is-
torisiri erau deopotrivd inspdimantAtoare pentru Vasilie Vodd.
§i infrico§ata pentru inima Rucsandei, care se ingrijia acum
de mijloacele scdpArii amantului ei. Aceste auziri, can despre
o parte Inlesniau planurile lui Coribut, au mai adaus fugal-
mdrile sale. CAci fiind el in numarul celor favoriti ai curfii,
ne'ncetat era intrebat despre Coribut ; uneori era dator a
descrie pe faimosul sAu compatriot, alteori a-i zugravi ca-
racterul §i lucrArife sale. Sfiirea cu care el plinia aceasta
insArcinare, adeseori atragea asuprd-i imputare de rAceald §1
de lipsd de entuziasm pentru acest erou.
Indeletnicirile pOzifiunii sale cei grele §i relatiunile cu dom-
nul §i cu Polonia, nu-1 impiedecau a se folosi in rdpaos de
cateva momente placute.
Aceastd epohd au fost pentru Moldova epoha reformelor:
limba sarbeasca a care, dela consiliul de Floret*, era introdusa
in biserica §i piin tribunaluri, s'au inidturat de Mil cea ro-
mand ; §i spre a grab' iestatornicirea ei in drepturile sale,
curtea legiuise ca o indatorire neapArata de a vorbi §i a se
scrie romane§te. Coribut, care cuno§tea limba latinA, desbAtea
cu invAtatii moldoveni felurite materii cu a§a nimerire, ca
nici odinioarA 4 nu s'ar fi socotit cA acest tandr venia din campul
bdtaliei; ce 5 din vreo academie.
Coribut ar fi dorit mai ales a cunoa§te deplin limba Ruc-

1 Orlando e cel mai sumet cavaler al poemei italiene cu de asemenea

numire intitulata (OH. A.) opera poetului Italian Ariosto.
2 ar fi fost prins.
8 slavoneasca.
4 niciodata.
5 Ci.
 295

sandei, spre a-i impArta§i secretul ce 11 Linea legat arat de

aproape cu interesurile ei §i ale tArii sale §i pe care nu cuteza
a incredinta nimArui altuia, nici Insu§i donanului, ce nu putin
s'ar fi turburat de o asemene descoperire.
Dar astA data puterea simpatiei nu se adeveria ; nicio sim-
tomA secrets nu favaria, nici departs simtimintele acestor
tineri. Coribut inzeia pre aceea ce iubia pre rivalul sau, §i
Rucsanda nu se putea apAra de oarecari simliminte pentru
protivnicul cel mai crud al amantului misterios. Intru aceste
insA, ea urma dupre plecArile familiei sale §i a curfii in pri-
virea Astui tanAr strain, care subgiugasA toatejnimile,,nu nu-
mai prin talenturile §i manierele sale, ce 1 incA Si prin faptura
lui cea interesantA. Fafa lui cea panda, ce era invio§ata de
doi frumo§i ochi albaVri, §i statura inalta, infrumusetata de
un costium circazian, adoptat de curtezani, in onoarea prin-
cipesei 2.
Pe cand Coribut era in acesf chip osandit la nelucrare,
Bogdan culegea toate productele lucrarilor sale celor sange-
roase. Spre a implini dorinfa cea staruitoare a fiiului sail,
decisA a-i asigura §i mAreata ca§tigare a Rucsandei, pentru
care se certau alfi pretendatori straluciti.-Ura sa nemArginita
asupra lui Coribut, plecarea ce au top domnitorii de gios
inAltati, de a se alia cu vechii nobill, dont* de a ridica pe
a sa natiune §i familie, toate aceste 11 indemnau a inchee ase-
mene cAsatorie. Dar intreprinderea nu i se parit wall ; spre
a o inlesni chiar e1 au luat asupra sa rolul de ambasador,
insArcinandu-se a incheie cu Moldova un tractat de aliantA,
pentru care prin scrisori catrA Vasilie Voda §i-au impart4it
planul.
AceastA nea§teptatA. novita 3 cu spaima au cuprins pe Mol-
doveni, cAci ei deopotri-vA se temeau §i de priete§ugul §i
de du§mAnia sa. Coribut, care propunea intru aceasta vreun

1 Cl.
2 care era Circaziana.
8 noutate.
296 G. ASACHI

plan indreptat chiar asupra lui, au giudecat a se depart&

dela curte pe vreo catva timp. Mai inttti au intArit pe clomnul
in plecarile sale binevoitoare catra Polonia, au pus cu el la
cale despre mAsurile ce avea sA se urmeze in o impregiurare
atat de grea, §i purcegand dela Suceava s'au inlAuntrat in
munfi, unde pre langk altele doria sA-§i intAreasca sanatatea
lui patimitoare.
Bogdan, dupA ce au a§ezat pe Nistru un corpos de Co-
zaci, au sosit la Suceava cu o svita 1 numeroasA. Inavutirea
§i panfantul cel manos al tarii, strAlucirea curfii lui Vasilie
Voda .§1 mai presus de toate frumusejile Rucsandei it in-
demnara a cerca toate chipurile, ca sA i se riemereasca pro-
iectele sale. Dar in zadar intrebuintazA miff de me§te§ugiri,
spre a vAdi lui Vasilie Voda folosul unei alianta politice, pre
care o faces mai fireasca religiunea cea uniforms a ambelor
natiuni, mai ales in o epolik in care popoarele se desbinau
de desbaterile religioase; in iadar giurue§te 2 din partea Co-
zacilor biruitori intregirea tarii pans la Serafinef, care de
mai 'nainte Moldova o avea pe malul stang al Nistrului ; dar
nici aceste propuneri, nici neputinfa Poloniei, care el cera a
vAdi, n'au induplecat pe Vasilie VodA a uita relafiunile cele
sfinte, care-I legasa cu asta Para. El state ne'nvins la toate
propunerile ; §i pentru de a prelungi timpul, au pretestat ca
nimic nu poate face fara invoirea Portii.
Bogdan, indoit jignit de acest refuz, care vatama interesu-
rile sale §i sporia numArul neamicilor sAi, manios purcede
rApide din Suceava ; §i aba au trecut Nistru, cand indata au
§i pornit pe hatmanul sau Doresenco cu 40.000 Cozaci §i cu
nenumarate cete de Tatari, cad calcarA Moldova. Polonii, ce
erau pre mult ocupafi a drege pierderile for cele din urmA,
nu aveau nici timp, dar nici mijloace de a agiutora pe aliatul
lor, ineat Moldovenii, lovifi farA veste, del au pus o apArare
curagioasa, s'au infrant §i se vazurA nevoifi a se inchide in

1 suit/
2 fagAduege.
 RUCSANDA DOAMNA 297

cetatile Hotinului si Soroca, Pentru de a se feri de o neno-

rocire mai mare, Vasilie Voda fu stramtorit a primi condi-
liunile ce din nou ii propusa Bogdan, indatorindu-sA Inca,
dupa trecere de doi ani, a rnarita pre fiica sa cu Timus.
Tractatul cel laconic (cu putine cuvinte) din 1651, chiar de
Bogdan compus in limba latina, inchizesluia lui Vasilie Voda
posesjunea Moldovei, oranduia conditiunile casatoriei, hotaria
zestrea Rusandei la 600.000 taleri (9 milioane lei) §i indatoria
pe Moldoveni a nu agiuta pe Poloni. lata pre langa original si
cuprinderea acestui tractat, compus din patru articole :
1. Pricipele Moldovei cu tot dreptul va pastra Moldova.
2. Fiiul Jut Hmelnitki ginere principelul Moldovei va fi.
3. La Cozaci §i la Talari acum §ese sute mii taleri se vor numeri.
4. tar pe Poloni niciodinioaral va agiuta.

Dar Vasilie Voda, desi se supune acestei neapArate nevoi,

totusi nu pierde increderea ca mai tarziu se va putea disbar&
de niste asemene indatoriri, cerute numai de puternice im-
pregiurari. Polonia, tntelegand marimea acestor intamplari,
cari aveau se inraureze 'chiar asupra soartei sale, intrebuinta
toate mijloacele, ce-i erau in putere, de a zadarnici o asemene
alianta. Mai ales marplul Radzivil, ginerele lui Vasilie Voda,
se nevoia de a Impedeca o unire pre care o socotia atat de
defaimatoare interesurilor _patriei sale.
Dar Rucsanda era acufundata in cea mai adanca durere,
vazandu-se fara vreo vina pricinuitoare nenorocirilor ce-i
amenintau patria, ea se vedea aproape nu numai a pierde pe
mirele ales de parintele ei si catra care se simtia pe tot-
deauna legata dela intalnirea cea misterioasa a unui minut,
cea inch vedea nevoia a se marita cu asupritorul patriei si a
familiei sale. Intru neputinta in care se afla de a inrauri
asupra unor asemene IntamplAri, ea aura sa afle in sanul
religiunii o mangaiere si un agiutor la patimirile sale.
Coribut, cars se trasesa intre munti, spre a se feri de cur-
1 niciodata.
2 ci.
298 G. ASACHI

sele lui Bogdan, s'au folosit- de ace ocaziune pentru a cer-

ceta §i a cunoa§te tara §i limba Moldovenilor, care de Po-
loni se numesc Italieni 1, popor -deodata Wean, pastor 0
lucrator de pamant, §i care de §aptesprezece veacuri aruncat
in departare de 306 mile dela Roma, in miezul popoarelor
neamice, dupre nenumarate intamplari, 0-au pastrat limba,
deprinderile §i acel amor pentru agricultura li arme, ce era.
izvorul virtufilor de capitenie ale stramo0lor celor plini de
faima, §i care acuma au pastrat Moldovenilor o ratna§ita de
neatarnare in o epoha cand alte nafiuni au fost ingenuchiete
inaintea puterii otomane.
El indrepta mai intai cercarile sale spre obar0a raului Mol-
dova, vizita la Carli-Dava (Carlibaba) minele de argint, precum
Si acele de aur ale Bistrifei, din cari Tiganii aurari scoteau
pe atuncea o mare catime de fire de aur, ce era obiectul
comerfului for §i cu care ei indestulau dabila (dajdia) lor. El
petrecii catva timp la cetatea Baia, ce era. locuita de o co-
lonie de Safi.-Transilvani, cari Inca din veacul al xi-lea prelu-
crau 2 minele cele inavufite de aria de aur, §i prin asemene in-
deletnicire insufletiau industria §i in formau 5 instarirea 4 publics.
Adeseori petrecea intre plaqi, cari sunt vanatori de munte,
0 cari ca barzii celtici 5 fac se rasune stancile de cantecile
for eroice pastratoare de vanta 6 bravilor stramo0.
Retras intr'o sehastrie, ce era adapost de eviavie §i de
care se infrumuseteaza coastele cele pitore0i ale munfilor
Carpati, in mijlocul indeletnicirilor sale, a carora noutate
amortia uneori durerea intristarii a unei inimi atat de in-
focate, precat neastamparate, Coribut se cuprinse de o boala,
a caria asprime puffin de nu I-au rapus ; radicarea din ea a

1 Polonii numesc pe Italieni Vlahi, iar pe Romani, pentru a lor asema-

nare cu Italienii, ii numesc Volohi (Gil. A.).
2 exploatau.
6 In original, insuflefe.
4- bogatia.
5 Vechi cantareti ai Segel, cari cants faptele eroilor patriei (Gh. A.).
8 a vantul.
 RUCSANDA DOAMNA 2.)

fost indestul de lungA, §i in cursul intamplarilor marl, ce au:

urmat, nu putir folosi pe Moldova nici cu sfaturile, nici cu
bArbAtia
Atunci cand Vasilie VodA 1-au in§tiintat de nenorocirile ur-
mate, de asemenea §i Radzivil ii trimise oarecare novitale 1 ce
i-au insufletit speranta. Prin aceste din urma el au aflat pre-
gAtirile cele mail ce fAcea Polonia, .voind sa rAsbune de-
faimarea subvingerii sale celei de urma. Radzivil chemA pe-
Coribut sa se intoarne fara preget in patrie, ca prin nea§teptata
sa arAtare sA insufleteasca curajul armiei §i sA infricopze pre
neamiti. Placutele novitale i-au grAbit insanAto§area ; §i indara
ce §i-au cApatat vartutea, el au Si purces, spre a pune mai inta
la cale cu Vasilie VodA mAsurile pe cari Moldova, impreund
cu Polonia, avea sA lee asupra lui Bogdan. Pe atuncea Vasilie
VodA se afla petrecand pe Nistru la Soroca, pentru a putea
observa de aproape intamplArire ce aveau sA se nasca §i de
cari era_ decis a se folosi pentru a scutura un giug atat de-
asupritor. Timpul era scurt. Coribut faces acest drum calarer
insofit numai de un singur comis. DupA ce au ie§it din munfii
cei grei de petrecut, sosi cAtrA sears pe malul Sucevei, la
locul unde dA in Siret. El trecuse amandoua aceste rauri, dar
mai nainte de a cAlatori noaptea mai departe, cufundat in cu-
getari triste, reposa 2 sub un stejar vechiu. Cand deodatA _un
vuet estraordinar 1-au trezit din visurile inadancite_ Atuncea
indatA se scoald in picioare, cautA impregiurul sau i vede
cerul Si pAmantul intr'o stare chiar contrarie. Acele din urma
raze ale soarelui inaurau incA -culmele munfilor, a cArora gene
se despicau din orizon pe un fund porfiriu §i auriu ; stelgle-
scanteietoare indemna pe natujl .cAtrA repaus,_cantan_ruget
confuz, gemand dealungul Siretului, menia o revolutiune apro-
pietA a elementelor.
Nu tarziu raul, care curgea mai cu samA lini§tit in in-
gusta sa albie, incepe a-§i umfla cu repegiune undele sale

noutAti ; 2 se odihnea.
SOO G. ASACHI

spumoase, sporite de disgrecarea 1 nourilor §i disfacerea omd-

turilor tamplatd intre munti.
Putin timp fu de agiuns apelor, spre a se revArsa pe ses,
in care cu spaimA se vedeau copaci desrdclAcinati, bordeie ki
mori rApite de unda cea infurietA. Pentru a scApa de neas-
teptatul pericul, locuitorii satelor invecinate, bArbati §i femei,
.clucand in brafele for eopiii i icoanele sfinte si umpland
aerul cu gemete i cu bocete, se nevoiau sA agiungA pe la
locuri mai inalte, cand totodata i vitele, trase de instinctul__
firesc al periculului, mugind, se adunau din toate pArtile, spre
a afla .un addpost intre oameni. Aceastd scend de nenoro-
-cire, pe a caria infiorare §i pericol o sporia intunericul moth,
'mncepuse a se lumina de cele intai raze ale luniiecare rdsdria
pe orizontul oriental ; atuncea Coribut, auzind oarecari fipete
pdtrunzatoare, aleargA pe malul raului i vede pe cealaltd
parte cloua persoane can nu se putuse mantui cu fuga Si cari,
inspdimantate, se rugau catra Dumnezeu. FICA a pierde un
minut, Coribut se arunca pe cal, si urmat Hind de comisul
salt, antra in undele spumoase ale Sucevei, care se umflase
de un ram 2 al Siretului. Sosind la locul de unde rAsunau
.acele bocete, vede o femeie inbroboditA §i lesinatd, iar alAturia
un sehastru bdtran plangand i fAcand cele depe urmA rugi.
Cuprinsi de astA cumplita catastrofA, acesti nenorocifi se
-vedeau aproape de pieire, cAci, cungiurati de apele imbelor
rauri, erau aproape sa fie rApiti de cursul lor. Coribut, a cA-
ruia minte cumpenitA in pericule era de asemene cu bArbatia
sa, radica in brafe pe femeie, incalic& pre calul sAu cel pu-
ternic §i rAsbate pinEre apele acestor cloud rauri, cari iii
intrunise acuma undele i -pe tot minutul sporiau in repegiunea
ion Valurile mugitoare se luptau intre sine ca intro mare
tulburatA de furtuna cea mai puternicA.
Din ziva cea vrednicA de aducere aminte, in care rAsbAtuse
cetele cele infricosate ale Cozacilor, Coribut nu au fost intam-

1 descarcarea.
2 brat.
 RUCSANDA DOAMNA 301

pinat un pericol mai mare, dar asta data calul cel credincios
era menit a mantui pre domnul sau i pre o jertva necu-
noscuta. Dupa opintele grele, Coribut, favorit atat de soarta
§i de puterea calului, pre cat §i de curajul sat!, agiunsa de
a trece apele revarsate §i sosi cu fericire pe celalal mal; dupa
el venia comisul sau, care luase pe spetele calului pe ba-
tranul sahastru, a caruia rugi intristate se amestecau cu su-
netul apelor. Pentru a se asigura de revarsare, calaretii nu
au statut decat deasupra unui muncel cungiurat de copaci,
unde Coribut depusa sarcina lui pretioasa.
Alergand la chemarea de agiutor, el nu avea alt scop
deck acela de a mantui o jertva. Periculul de care §i el se
ameninta 1 II impiedecasa a cunoa§te femeia pre care o sea-
pase §i pe care cursul 2 cel repede Si struncinator au de§tep-
tat-o din le§in. Cu toate aceste din straele ei giudeca CA este
de vreun rang inalt. Dar cat s'au mirat atuncea cand, ra-
dicand voalul ce acoperia pe asta misterioasa strains, au
cunoscut in ea pe principesa Rucsanda, palida §i pe giuma-
tate moarta de spainfa 9i de osteneala ; in acest minut numai,
insufletita de simtirea recuno§tintei, ea e indreptat catra man-
tuitorul ei ochii, a carora putere au fost cercat-o in multe
randuri.
Dar in curand suvenirul pricinilo_r, ce adusase aceasta nen-
teptata intalnire, au acoperit ochii principesei cu o negura de
intristare.
Legaturile ce erau intre parintele ei Si intre Arghir erau bine-
cunoscute Rucsandei, §i ea nu se indoia ca oarecare prietenie
trebuie sa fie intre acest tanar polon §i intre faimosul salt
compatriot 2, !mat simfi dorinta §i nevoia de a-i imparta§i im-
pregiurarile sale de fats. Cu batranul sau calauz, §ezand
Tanga focul ce-1 aprinsesa comisul, Rucsanda, dupa. Paley&

I era amenintat.
2 mersul.
8 cel care cerea mina Rucsandei.
X02 G. ASACHI

minute de liniste, istorisi cu amAnuntul intamplArile urinate

la curte dela purcederea lui Coribut.
45tiute-ti sunt, d-le, propunerile cele cumplite de aliantA §1
de insuTare, ce ni Wit barbarul venit din fundul stepelor
Thmului. Nu to indoesti de energia cu care pArintele meu au
-stAtut improtiva tuturor propunerilor, a tuturor ademenirilor,
nu mai putin Si a tuturor amenintArilor Cozacului ;nanios,
-cAci am refuzat a imp'obobi triumful 1 sAu eel incruntat §i
n'am voit a ma impArtAsi de soarta unui rebel. N14 -fi sunt
nestiute urmele nenorocite a necredinfei sale ; neputandu-si in
vinge statornicia, el deslanta asupra patriei furiile resbelului.
«Spre a feri mai marl menorociri, parintele meu, apAsat de
atate patimiri, s'au induplecat in urmA a inflinta acea fatald
casAtorie.
«DupA ce am pierdut toata speranfa, decisesem mai intai
prin moarte a mA mantui de nenorocire, dar dupA-aceste in
curand ilni zise cugetul ca dupA moartea mea ar urma pieirea
familiei intregi, aducand Inca preste patria mea cetele Coza-
cilor si ale Tatarilor, earl nu ar fi lipsit de a inoi cruzimile,
cu cari au fost impresurat Polonia. Aceste amari impregiu-
rAii nu numai cA m'au nevoit a Oka giuramintele ce am
fost facut sd mA mArit cu bArbatul care se Wei cA cerul
mi 1-au lost menit, ce 2 inca a vArsa lacrAmile cuvenite neno-
Tocirilor lui Coribut.
«Decizand a mA supune pentiu mantuirea patriei, am simlit
clorinta sA aflu in religiune o mantuire, ca sA pot purta cum-
plita mea soartA. Jata acuma am inplinit clorinta, ce Ocusem,
(le a merge in pelerinaj pe gios la Iasi, ca sA mA inchin rnoas-
telor sfintei Paraschive 3.

1 In original, triamvul.
2 ci.
8 Vasile Voda, care se inching sfintei Paraschivei, au daruit Sultanului
Murad al II -lea a. sums de 300.000 lei, ca sA-i dee vole de a aduce la.
Ia§i, dela Epivatos in Bulgaria, relicviile (moa§tele) sfintei, care le-au depus
In Biserica sfintii Trei- Erarhi, zidita de el §i frizestrat cu multe avert
(GH. A.).
 RUCSANDA DOAMNA 803

(Marturisitorul meu, cAruia incredinfasem deciziunea, cu toata

varsta sa inadancita, §i-au propus a merge cu mine in aceasta
cAlAtorie. La treptele altarului acestei sfinte, cari le-am in-
raurat 1 de lacrimile mele In curs de trei zile §i trei nopfi, am
aflat virtutea sufleteasca neapArata, pentruca sA pot purta po-
voara nenorocirilor mele ; §i cu oarecare speranfa a unei vii-
torimi mai bune, mA apropiam de Pinta calAtoriei-mele ; peste
douA zile aveam sA mA aflu in sanul familiei, cand m'am
cuprins de o intamplare aria ai fost martur §i de care m'ai
mantuit cu periculul viefii tale».
Aceasta fu istorisirea principesei, care istorisire adeseori se.
intrerumpse de lacrimile ei, ce induio§au inima lui Coribut Si
indoiau in el dorinfa a-si rAsbuna asupra Cozacului.
Nu ni se pare de trebuinta sA insamnam cetitorilor no§tri
ca sosirea lui Timu§ la curtea Moldovei au rAmas secrets §i
cA Coribut nu §tia ca imprumuta numele sau Si vanta 2 sa
unui rival mai fericit.
In cursul istoriei Rucsandei, Coribut adeseori era O. se
descopere, spre a-i mArturiri pAtimirea ce 1-au fost insufletit
mai mult decat frumusefa ei, adictt mobilitatea simfimintelor
acestei inime, care intemeia amorul ei preste admirarea faimei.
Dar cuvinte mai insemnatoare it impiedecau a-i face o ase-
mene marturisire. Cu cat mai mutt s'ar fi simfit fericit prin
cAsatorie cu cea mai frumoasa §i mai Indeplinita dintre femei,
cu atata mai mult infelegea ca o descoperire prea timpurie
nu putea decat a fi de dauna interesurilor sale §i ale acelora
ale 'Aril. A§a el cugeta cA, de se va descoperi Rucsandei,
amorul for nesmintit 8 ar cre§te §i cA prin aceasta s'ar na§te
invaluiri noun car; 1-ar impiedeca a aduce intru implinire
planurile ce inrauriau asupra independintei patriei, asupra
numelui §i a fericirii sale.
Un amorez din cei de rand, lingu§indu-sa de o asemene

1 udat.
2 avantul.
8 negre§it.
304 G. ASACHI

statornicie Tara, ar fi sfarmat piedicile ce -i opunea mintea_

catra fericirea lui, dar un suflet urzit pentrit fapte mari nu
sacrifice amorului interesurile patriei, nici pe acele ale faimei.
Aceste luari aminte, vrednice de inima cpa mareata a irouluil
nostru, l -au mai intarit in rugaciunea lui de a infrana acum
deodata, pornirea simfimintelor §i de a urma prelanga_
Rucsanda rolul de Arghir. Dar pe cat se nevoqte
ascunde simfimintele de amor, acele ale rasbunarii scan-
teiaza in ochii sai §i se vedesc prin vorbele sale; incat land.
drept martor pre Dumnezeu, se declareaza cavalerul Rucsandei,
ii menete ca ziva dreptatii an venit, ca principele Coribut se
va rena§te din mormant, ca Polonia, pentru a rasbuna chiar
defaimarea ei, va rnantul pe Rucsanda de un, giug atat de
uricios §i Ca nevinovatia ei §i evlavia ii pastreaza o viitorime-
fericita.
In cursul acestora, locuitorii, cari spre ferire de ravarsare-
parasisera casele lor, incepuse a veni din toate parfile ire
aced padure §i Coribut, vazand pe doamna in siguranta,
lua dela ea ziva bunk giurui ca preste pufin va auzi despre
el, §i drept suvenir al acestei neateptate intamplari, i-au cerut
nemetezul ei, care de atunce it purta in o §arpa 1. Dui:4 aceste
calatori cu a§a grabire, ca a sosit la Soroca pre langa Vasile
Von. mai nainte de a Incheia Rucsanda calatoria ei. El dada.
domnului o scrisoare din partea regelui, ii impartA0 cuprin-
derea depe§ei lui Radzivil, 1n0iintatoare de pregatirile cele
mari de resbel, cari le facea loan Cazimir. Pe langa una suta
mii de nobili (0ahta), el 10 mai sporise armia cu 50.000.
veterani (batrani) germani, deprini la resbel sub steagurile
lui Valenstein §i Montecuculi. Pentru a insuflet1 pe Polon},
cu zel religios, Papa Inocentie al x-lea trimisesa in mare pompa._
o ambasada, care au harazit regelui o spadi §i coiful sfinfit,
iar sofiei sale o roza de aur.
Coribut din partea sa au indemnat pe Vasile Voda a-§1.
inmulfi oastea, spre a putea infrana pe Tatarli din Bugeac ;

e§arpA.
 RUCSANDA DOAMNA 305

§i a a§tepta momentul favorabil, ca sa poatA rumpe indato-

ririle cele- uricoase §i ne'ntemeiete, pre cari un rebel I-au lost
nevoit a le subscri. Dupa aceea, intelegandu-se despre mijloa-
cele mai nimerite a asigurd rezultatul interesului for comun,
Coribut treca Nistrul la Hotin §i nu tarziu se ardta in mij-
locul mo§iilor sale, a carora starpire vazand-o cu ochii, mai
mult i1 infuriazd asupra Cozacilor.
Bogdan insa disvalid o politica ghibace ; nemulfemindu -se
a chemd §erbii la libertate, iara saracii catra avufie, proiec-
teaza Inca 1 o cruciata 2 ortodoxa asupra catolicilor, pentru
care se adreseaza catra Poarta §i patriarhul de Constanti-
nopoli. Mahomed al iv -lea ii da {Mu de principe al Ucrainei, iar
patriarhul ii trimite o sabie sfintita §i relicvii s prin arhiepis-
copul de Corint, insotit de cativa calugari din muntele Atos,
din cari unul se face ministrul lui Bogdan. and despre o
parte sosirea acestui agiutor religios au atatat invapaierea or-
todoxilor, despre alta parte fiinfa lui Coribut aprinsa in inimile
Polonilor un nou entuziasm, cu atat mai mult ca el se
socotia mort §i aratarea lui se pared in ochii for chiar ca
o minune. loan Cazimir §i tofi magnafii ii infato§ara semnele
iubirii, el treca tam in toate cattle, pretutindene insufla
noun incredere §i prin ea gatirile de resbel. Strigatele «la
arme» au rasunat dela fermurile Donului pana la munfii Car -
pafi. Felurite popoare, ce locuiau in Wile aceste intinse, s'au
radicat in picoare ; §i la 30 Iunie anul 1651, amandoua armiile
sau mai bine a zite amandouA nafiunile erau fata una in
preajma alteia. Coribut fu cel intaiu care, repezit asupra du§-
manilor, li-au dat o lovire cumplita. Biruinfa indelungat timp
au lost indoelnica intre domni §i sclavi ; in urma Tatarii s'au
spart 4 de repegiunea calaretilor Poloni. Bogdan, care se ne-
1 §1.

2 Cruciata se chemau resbelele ce fAceau crestinii asupra Mahometa-

nilor spre mantuirea sf. Morn-taut de sub giugul for ; ostasii purtau pe
piept o cruce rosie (G0. A.).
3 moaste.
4 risipit.
4. Asachi, Nuvele &turkey 20
306 G. ASACHI

void a-i inturna la batalie, el insu§i fu ranit de hanul §i-I

duse prins in Crimea. Cozacii, dupA ce au facut minuni de
barbafie, cea mai mare parte au pierit, iar rAma§ifa insur-
gentilor au scApat preste Don. Coribut vru sA-i fugareascA,
spre a stange cuibul rebeliei, dar Polonii, dupa aceastA in-
vingere, se imprA§tierA in pripA §i tabara for s'au desfacut
prin biruinfa, precum aces a du§manilor prin pierdere.
Resbelul se pArea trecut, Vara sa fi fost domnul Moldovei
nevoit a aka vreuna din indatoririle sale, puse asupra lui
prin tratatul cu Cozacii. Invingerea lui Bogdan §i fuga lui
Timu§ au deslegat pe Rucsanda de giuruinfele ei de casatorie ;
novitaua 1 inturnarii lui Coribut aduse in Moldova increderea ;
§i pentru Rucsanda fu ca o minune, pe care Dumnezeu i-au
hArazit-o pentru pAtimirea Si evlavia ei.
Dupa ce §i-au plinit doua dorinfi ale inimii sale, adicA a-§i
rasbuna patria §i a sfarma legAturile Rucsandei, Coribut,
luanduli adevaratul sau nume, cearca a inol relafiunile cu
Vasile Voda ; §i aducandu-i aminte propunerile de mai nainte,
cere a se cAsAtori cu Rucsanda. In paruta lui fericire, au voit
sa-i ascunda insa o prefacere atat de norocitA, cat §i estra-
ordinarA, §i an decis pe viitoarea primavarA epoha in care
avea sa vie in Moldova, cand, dupa ce ar fi regulat intere-
surile sale, doria sa serbeze nunta.
In cursul iernii, Polonia, dupa o asemene mare biruinfA,
rescumparata cu atate sacrificii, iar incepa a se aligni in
desbinarile sale dinlAuntru Si a petrece in ospefe voioase,
and la curtea Moldovei se faceau pregAtiri de nunta, a cArora
strAlucire avea sa asemeneze bucuria acestor doua. popoare.
Timu§, care prin astA catastrofa pierdea §i carierA politica,
§i pe Rucsanda, face toate chipurile §i in puterea aurului
rAscumpara pe parintele sau, care din fundul Crimeiei se
grabe§te sail adune rAmasitile armatei. El incredinfazA pe
Cozaci ca nenorocirea for din urmA se trage numai din ne-
credinfa Tatarilor §i ca tot neamul for nu va intarzia a se

1 noutatea.
 RUCSANDA DOAMNA 307

starpi de Poloni, daca ar depune acum armele. Aceste cuvinte

aprind intre Cozaci curajul disperArii §i peste putin Bogdan
se vede in fruntea unei noun armii numeroase. Cu toate
aceste avant alte proiecte, se adreseaza catra loan Cazimir
cu cuvinte de pace si timpul se strecoara in mijlocul frac-
tatiilor §i a luptelor fAra capAt din partea ambelor par i.
AceastA nestatornicie a soartei, care se pares ca se gioaca
cu norocul acestor trei popoare, de nou cufundA. pe Moldova
in ingrijirea cea mai cruda. Rucsanda insa incepii a se Increde
in steaua cea favoritoare a lui Coribut §i nimic nu mai
putea tulbura increderea ce pusese in fericirea ei viitoare.
Infra adevdr acest Canal- erou intelesese ca atat onoarea sa,
cum si interesul comun, cereau a rap' cat mai in grabs pe
Rucsanda din o pozitiune care putea se infato§eze lui Timu§
incA vreo speranfa.
Venirea primaverii apropia minutul in care avea a se stator-
nici soarta Onei inimi, ce pans atuncea era tulburatd numai de
patimirile amorului. Dupa trimiterea darurilor de nunta, cart
marturisiau toatA strAlucirea principelui polon, avea sa urmeze si
venirea sa. Dar §i despre altA parte, incheierea terminului, decis
prin tractat, da si lui Timu§ drit 1 a se cAsatori cu logodnica sa.
Spre a nimici proiectul rivalului sau, face rezolufiune a se
duce insu§i in Moldova cu 100.000 Cozaci si Tatari. Aceasta
in§tiintare au aprins toata urgia lui Coribut ; §i in nerabdare
de a putea rAsbuna cutezarea unui du§man, ce in mijlocul
invingerilor sale pururea se rena§tea, se porneste cu 40.000
nobili, ca sa-i inchidA drumul, Si -1 intampina la Bateufi, aproape
de malul Nistrului.
Lovirea nu semna o batalie comandata de generali, ce 2 era
o lupta de omor intre du§mani insetati de sange. In mijlocul
unei incruntate macelarii 8, Coribut vru sa-si astampere setea
in sangele rivalului sau. El il chiama la lupta singuraticA,
dar in minuntul cand umbla sa se repada asupra du§manului

drept.
2 ci.
8 macelariri.
308 G. ASACHI

sau, o sageatd, aruncata de un Tatar, ce era mistuit 1 intre cei

morti, it nimere§te cu o lovire de moarte. Sufletul sprijinia
inca oarece trupul cel puternic ; de§i inplantat intr'un rau de
sange, totu§i inainteazd calul in mijlocul cetelor, printre cari
i§i deschide o cale sangeroasd, dar prin aceasta pierde rd-
md§ita puterilor ce erau pdstrate a da du§manului moarte si,
insu§i piere, mai nainte de a agiunge pe Timu§. Astd intam-
plare rdspande§te spaimd intre Poloni, cari preste putin s'aa
incungiurat §i s'au invins 2 Noblesa cea mai aleasd pierisd §i
fratele lui loan Sobietchi era in numdrul strAlucittlor jertve,
cari incungiurau pe Coribut. Dupd aceasta Mane cumplitd
care cuprinsa de spaimd pe Poloni, Timu§ puse a se in-
gropa rivalul sdu cu mare pompd, §i o movild inaltd aco-
peri rAmd§itele acelui o§tean, care pe atuncea carecteriza fap-
tele cele minunate ale lui Orlando 3. A§a muri acest irou in
floarea varstei sale. Alianta lui cu Moldova ar fi avut o mare
inraurire asupra soartei acestei tdri, cu atata mai vartos ca
coboritorii familiei sale au domnit mai [pe] urmA in Polonia..
Cu toate aceste Vasile Vodd, neputandu-se indupleca de
a-§i nenoroci fiica, vroiaa-§i aka. promisiunile. Boierii mol-
doveni, inspdimantati de izbanzile nea§teptate ale Cozacilor
§i ingrijindu-se pentru Para de niscaiva nenorociri cumplite,
ce ar mai putea urma din o improtivire mai indelungatd din
partea Rucsandei, rugard pe domnul for a nu mai cerca soarta
armelor Si a invoi casAtoria fiicei sale cu InvingAtorul.
Drept aceea nimic nu mai impiedeca plinirea dorintilor lui
Timu§. Un erold de arme (trimis Wean) au in§tiintat pe Va-
sile Voda de sosirea.mirelui pe marginile Moldovei ; §i fiiul
Ini Bogdan, dupa ce au a§ezat oastea sa pe malul Nistrului,
infra in Moldova in fruntea a o mie cAlAreti ale§i ai nafiunii
sale §i purcede spre la§i, unde, in urmarea alcAtuirilor 4, avea

1 ascuns.
2 au fost inconjurati §i invin§i.
3 Eroul din Orlando furioso, epopeia lui Ariosto.
4 conform intelegerii.
 RUCSANDA DOAMNA 309

a se serba nunta. Ace§tia nu mai erau Cozacii cei salbatici,

cari raspandiau odinioara spaima in trecerea lor, §i asta data
-sent prieteni, cavaleri placuti, cari umpleau aerul de cantece
voioase §i cari prin purtarea §i impartirea for de bani in-
suflau incredere intre locuitori.
In§tiintarea despre moartea lui Coribut §i despre apropierea
lui Timu§ au fost cumplita pentru Rucsanda, care se gatia a
suferi patimirile unui martir. Intamplarea au urmat iar in
saptamana cea mare, §i acest suvenir adauga Inca disperarea
ei. Chiar ca o jertva, ce a§teapta ziva junghierii sale, ea pe-
trecit in lacrimi Si in rugaciuni noaptea agiunului zilei fatale.
In departare de doua ore dela la§i, pe malul drept al Pru-
tului este un §es numit al Tutorei, cunoscut atat din invin-
gerile, cat §i din pierderile ce Moldovenii au suferit din vechime.
Timu§ pe acest §es §i-au a§ezat tabard sa cea mica, prega-
tindu-se a intra a doua zi in capitals.
Cele intai raze ale soarelui abia rasarise preste orizon,
cand Vasile Voda cu Rucsanda Si cu toata familia, urmat de
o svita 1 stralucita, mersa la biserica sf. TreiErarhi. Deodata
dealungul raului, de care se adapa 2 §esul, se 'Area un fel
de padure inaintindu-se asupre politiei 3 ; asta padure mi§ca-
toare se apropie repede ; Si iata ca inaintea bisericii s'au
plantat un red 4 umbros, ca de o suta de pini, cu ramuri
fungi inverzite, cari se purtau de calareti ascun§i intre acei
frunzari. Timu§, cel mai frumos dintre acei o§teni, imbracat
in zea stralucita, se inainteaza in mijlocul cetei, tiind in
mans, in loc de sabie, un ram, cu care infra in biserica,
uncle se intampinit de mittopolit §i de domn, care Linea pe
Rucsanda de mans. Timu§, invingator, ingenunchind inaintea
aceleia pentrt care s'au fost luptat §i ca§tigat triumful, ii in-
fato§aza iar acei ram simbolic §i-i zice : «Acela cdruia cerul
to -au menit 41 da astdzi, maw pi vieata say.
1 suitA.
2 este udat.
s oraplui.
4 crAng.
310 G. ASACHI

Rucsanda, ca cum s'ar trezi dintr'un somn, cunosca aele

trasaturi ale felei, ce i-au fost intiparit puternicul amor in
inima. Ea cunoaste sunetul acelor zise, cari rasunau pururea
in mijlocul tuturor patimirilor sale. Atunce statornicia ei s'au
incununat prin o fericita lamurire a unui §ir de intamplari, atat
de insemnatoare pre cat erau de neauzite, dar nici ea, nici
familia sa nu puteau infelege misterul ce ascundea Inca toata
drama aceasta.
Insa iata ca comisul cel credincios a lui Coribut, pe care
in ziva cea cumplita it insarcinate de a duce Rucsandei cel
depe urma adio, afla mijloace de a rasbate langa ea 0-i da
voalul, pe care domnul sail, in ziva cand o mantuise de pericol
i 1 -au fost luat dret suvenir §i drept semn al amorului. Atuncea
numai s'au putut infelege incungiurarile, ce pana in minutul
acela ramasera un secret, adeca ca acel erou, sub nume de
Arghir, pretrecusa.' in Moldova timpul disferarii sale.
Mai nainte de a gusta fericirea ei, Rucsanda varsa lacrimi
asupra morfii cei timpurie a marinimosului §i bravului Co-
rivut ; ea nu putea fat% induio§ire aduce aminte ca far-
mecul acestui nume §i a vantei 1 sale au fost calauzit-o in in-
tamplari estraordinare §i ca vieafa sa era datoare curajului
lui. Deaceea, pana la incheierea zilelor sale, ea au afierosit
in inima-i o statornica admirare de entuziasm §i de dragoste
pentru aducere-aminte eroului polon.
Nunta acestor doi fericifi s'au serbat in 2 Iunie anul 1652,
in curs de trei zile, cu o stralucire chiar imparateasca. Intre
spectaculele brilante §i giocurile ce au urmat la aceasta incun-
giurare, s'au vazut lupte inchipuite pe cari Cozacii §i Co-
drenii moldoveni, ce erau faimo§i oameni de arme, le-au facut
calart pe §esul Frumoasei, sau pe apa cu luntre sprintene,
in cari plutiau cu ghibacie asupra lacului Frumoasa, care
infafo§a atunce pe Iasi ca o politie3 pe malul pitoresc al
unui rau.
1 avantului, curajului.
2 consacrat.
3 ora§.
 RUCSANDA DOAMNA 311

Preimetele 1 cele frumoase §i motastirea Frumoasda pas-

teaza- Vara astazi, prin acest nume, suvenirul Doamnei Ruc-
sanda, a careia frumusete minunata au fost *tat un resbel
cumplit intre doi dintre cei mai faimo§i o§teni ai acelei epoce.

1 Imprejurimile.
2 In asta monastire au petrecut Ruxanda si Timus panA la purcederea
for la Don (GH. A.).
 INDREPTARI
PentrucA am volt sA redam exact §i limba lui Asachi, relevArn aid §i
micile deosebiri cari s'au strecurat intre original §1 textul tiparit. Nu mint
gre§eli cad ar impiedica intelegerea textului ; dar pentru exacta redare
a originalului, e bine sA fie consemnate.
Pag. Randul In loc de Si se citeasca
15 12 evanghelii evangelti
16 6 virtutei vartutei
19 28 mArinimii marinimiii
20 10 implinire plinire
20 21 in pe 2
22 2 §i 20 implini plini
22 24 costumul cosliumul
22 32 lines pled
25 23 vigilele viglele 8
29 27 si ha§tri sdhastri
30 22 aratul aratrul
30 34 aici aice
31 25 armasarul armasarul 4
47 9 ajuns agidns
56 2 prejudete pregiudete
58 31 a judecat au giudecat
59 30 cAtunului cotunutui
63 22 eveniment evenimant
81 19 prosfora prosford
84 6X
coroana corona
85 notA )

, Petite tot trebnie citit marinimie, marinimos.

2 In original a In, dar nu are inteles.
a Paste tot trebnie citit vigki, vigle.
4 Paste tot trebnie citit astfel.
314 INDREPTARI

Pag. Riindul In loe de Si se citease&

i 26 eveniment evenimdnt
86 evenimdnte
1 28 evenimente
89 1 incetati ' insetati
89 10 eveniment evenimdnt
99 11 evenimente evenimdnte
99 18 congiurau cungiurau
103 33 eveniment evenimdnt
.106 ultim estraordinartt straordir ,rd
110 30 umplea impled
111 13 aici aice
111 ultim atunci atunce
145 9 subjuga subgiugo
155 15 pavaze pavaze
,164 18 invingere invincere
164 ultim sclavie sclavie
194 20 coroana corona
222 16 stocul stocul
234 12 junele giunele
.236 20 evenimente evenimdnte
237 2 solanel. solenel.
 INDICE DE CUVINTE $1 FORME'

abe (abia), 56. alisidd. 51, 86.

abgiurd (a), 56. alurgidd, 51.
ace (aces), 242, 272, 298. amaestrat, 140.
acufundat, 20. amdnunt, (adj.), 145.
adecd, 58. amintd (a), 132; aminteazd (amin-
afini, 132, 164, 245. tesc), 99, 111.
afront, 75, 88 nota. amintar (pomelnic), 131.
afrontd (a), 88. amorfisd (amortise), 19.
agiun, 154. awl, 12, 21, 26, 34, 35, 40, 61, 76,
agiunare, 131, 165. 109, 146, 154, 157, 158, 159, 160,
agiunge (a), 12, 17, 24, 25, 26, 31. 163, 166, 172, 174, 180, 193, 196,
33, 34, 43, 48, 58, 70, 71, 73, 77, 204, 212, 221, 222, 225, 227, 234,
78, 86, 92, 97, 102, 108, 110, 146, 254.
159, .162, 164, 165, 171, 178, 186, amulet, 81, 177.
198. anale, 55.
agiuns, 15, 62, 65, 133, 166. anobld (a), 271.
agiutd, (al 103, 208, 235. anos (batran), 166; anuos, 24, 185,
agiutor, 21, 27, 29, 31, 33, 37, 56, 191, 225.
57, 58, 75, 77, 86, 87, 88, 104, antagonist, 39, 76, 261.
111, 112, 139, 150, 155, 156, 157, antecesor, 39.
161, 162, 166, 173, 185, 189, 191; anuscrise (anale), 82, 235.
208, 247. apatic (acuatic), 184, 197.
agiutord (a), 101. apogeu, 218.
alce, 25, 30, 31, 32, 33, 36, 38, 56, apre(ui (a se), 139.
78, 88, 93 nota, 99, 108, 111, 112, aprod (viteaz, subst. §i adj.), 174,
157, 173, 224, 234, 239; aicea, 75, 188, 198, 203, 222, 224, 230, 234,
99, 156. 271.
aiure, 50. apropiet, 12, 14, 15, 19, 23, 32, 34,
aldture, 214. 36, 156, 208, 277.

1 SA se tina seama de cindreptdris.

316 INDICE DE CUVINTE gI FORME

.aproviantare, 256. avedeci (a = a bags de seams, fr.

aprozie (vitejie), 173, 200, 206, 277, apercevoir), 31.
281. aviditate, 240.
apucasd (apucase), 25. avidoma, 61.
aratru (plug), 30, 221.
arestul (a), 92 ; a arestd, 91. bandierd, 30.
.armasar, 87. baricadd (a se), 209.
armie, 48, 58, 59, 76, 87, 91, 161, bdi (mine), 208, 288.
176, 207, 218, 219, 242, 245, 247, bdias (miner), 248.
249, 262, 279, 291. benchet, 186.
.armistare, 49, 87, 160, 210, 290. besarabian, 11 nota.
arvonit, 62. binezicere, 86.
.asdmene, 130 ; asemene, 9, 12, 13, boambe (bombe), 209.
15, 18, 19, 20, 21, 23, 27, 28, 31, boierin, 163.
52, 58, 61, 70, 72, 82, 85, 93, 99, bombarduitor, 156.
140, 151, 162, 164, 17t) ; asemenea, brudie, 175.
19 ; asemine, 16, 16 nota, 17, 79, burgar, 17.
90, 105.
,asedie, 156, 291; asediu, 105, 210, calomnid (a), 90, 92.
219. campoduce, 222.
.astd, 16, 18, 20, 21, 22, 36, 37, 43, cantilerie, 283 nota.
44, 51, 69,12, 73, 76, 82, 86, 87, capitalie, 151.
90, 91, 105, 146, 148, 155, 160 ; card, 209.
v. §i ist. cavalier (adj.), 150.
astructi (a -=--- a ingropa), 140, 198 ; caz (intamplare), 34, 175.
astrucare, 165, 283. cantesd, 190.
astutie, 179. cdpitenie, 81.
atare, 19. cdtro,12, 13, 17, 19, 21, 22, 26, 31,
atitudd, 33. 37, 43, 62, 64, 72, 77, 79, 81, 83,
atribud (a), 65. 98, 107, 112, 129, 130, 141, 161,
atunce, 11, 13, 16, 17, 21, 23, 27, 172, 179, 207, 214, 225, 250.
33, 37, 38, 50, 60, 63, 70, 74, 76, cd$und (a = a provoca), 48, 164.
77, 85, 98, 102, 111, 146, 159, 179, catufi (a = a incatu§a), 166, 188 ;
196, 209 ; atuncea, 38, 43, 44, 45, cdtu,it. 243.
46, 49, 50, 70; 71, 87, 88, 88 nota, cdtime, 213.
91, 99, 101, 102, 104, 230, 277, ce (cea), 191.
282, 291. ce (ci), 15, 16, 21, 24, 27, 32, 72,
au (sau), 18. 78, 81, 103, 145, 162, 179, 226,
auspitiu, 33, 36; auspitii, 37. 230, 236, 244, 245, 250, 268.
avanturd, 59, 184, 185, 187, 202, celalant, 52.
265, 270, 271, 291. cerimonie, 237.
avanturos, 149, 150, 181, 213. cetatean (adj.), 141.
aye (avea), 56, 59, 62. chiar (clar), 79, 83, 90, 146.
 INDICE DE CUVINTE $1 FORME 31T

cimiliturd, 178, 204. corsier (cal), 267.

clauzuld, 151, 250. cortej, 23.
cltronom, 55, 78, 85, 91, 92, 93, 102, corumpere, 48, 189.
109, 166, 194, 203. costium, 21, 49, 59, 81, 92, 196, 295-
cliromonie, 92, 202. cotun, 14, 24, 38, 111, 112, 195.-
color (culoare), 190 ; coloruri (cu- 200, 270.
lori), 30. covil, 33.
comdndd, 268. creditive (scrisori de acreditare), 207..
combate (a = a lupta), 232 ; comba- crim, 190; crimen, 84, 90, 142, 163,
tere 11uptA), 209. 188, 191, 192, 214, 215 ; crimine-
combind, (a), 60. (crime), 176, 194, 198 ; crimd, 27 ;
comerfiant, 213. crime, 178.
comisel (dim. dela comas), 59, 62, crisobule, 51.
257. cristalin, 29.
comod, 24. critic (adj.), 24, 87.
comos (4pArul cel comosD), 155. crucer (crucia0,-10, 60; crueler, 219_
companioand, 35, 61. cruciat (crucificat), 197.
compartas, 167. crucitd, 19.
compatriot, 61. crunt (rasbunAtor), 188.
competitor, 248. cruzie, :18, 223, 241.
compromitd (a), 238 ; compromi- ctitor, 225.
tare, 60. cucurd (tolbA), 24, 155, 232
conchemci (a = a convoca), 80, 131. cumpani re (ccumpanire osta§eascA,)
conchistator, 219 ; concvistator, 245. 30.
concrede (a), 37. cungiurez (a), 99, 248 ; cungiurat, 18,
concuistd (cucerire) 44, 101. 73, 107, 153, 228, 280, 291, 300 ;
concuistor, 101. v. §i a congiurd.
concvistd (a), 255. cup rinsd (cuprinse), 25 ; cuprinsdse
confaptui (a), 70 ; confdptuitor, 20. (cuprinsese), 19.
confident, 220. curlezan (curtean), 141, 165, 179.
congiurd (a), 15, 84, 93, 107, 199 ; custodie (sentine1a), 31, 33, 166, 176
congiurare, 196 ; congiurat (incon- 192 ; custodii, 13, 26, 30.
jurat), 25, 84, 166 ; congiurafie, cutrierci (a), 24, 26, 30, 181; cutrie-
253 ; conjurat, 200 ; v. ;1 cungiurat. rat, 10.
consof, 156. cvartird, 214.
content (a), 150. cvestie, 275.
contractuitor, 161.
coperit, 232 ; a acoperi, 235. dabild, 32 notA, 173, 193, 220, 221,.
corona (a), 90. 242, 298.
corona, 17, 23, 39, 52, 84, 85, 85 ddnui (a = a darui), 32, 85. 86, 142,
nota, 86, 174, 179, 206, 217, 251, 159, 173, 174; ddnuit, 38; da-
. 262, 264, 288. nuire, 225 ; difnuitor, 144.
corpos, 47, 296 ; corpus, 219. darmci (a), 27.
318 INDICE DE CUVINTE $i FORME

defile, 69. disvoltd (a = a proba), 158.

.deldsat, 11 nota. dodditor, 64, 178, 193.
deluviu, 166. dominiu, 256.
deplini (a), 25, 196. domnul-zeu, 22, 23.
depuseise, 24. dorit (d'aurlt), 191.
derd (a= a dura), 9, 1,0. drege (a = a face), 91, 99.
descuviin(a (a), 92. dregere (fapta), 17, 34, 60, 63, 65,
desdaunare, 161. 66, 78, 82, 139, 146, 163, 180, 219,
desldsat (pArasit), 26. 261.
desnaturat, 227. dres (act), 79, 143, 154, 201, 202,
desnervat (slabit), 97. 203, 255.
despopularizd (a = a face nepopu- drit, 77, ts4, 87, 103, 250, 262, 271,
lar), 253. 288.
.desseld (a), 230. droguri, 181, 183.
destronci (a), 274. clued (duce), 212.
desird (a = a sfAsfa), 140, 235. 241; duloaie, 31.
v. si diserat. dumesnicl, 190 ; dumesnicit, 33.
.desirator (sfasietor), 186. dumesnicie, 166.
detail, 6L duplicitate, 210.
detunat, 231. dupre, 20, 23, 26, 79, 232, 236, 240.
deviitor (urmas), 37, 102, 210. durat, 32 notA, 35, 62, 63, 112.
dignitate, 93, 146, 148, 198, 203, 212,
264, 273, 278, 290. eho, 36, 111.
dinioard (odinioara), 38, 172. electrizat, 13.
dirigere (laptA), 33, '77, v. dregere. eliberasa, 12.
discdlecd (a). 160. epanghelmd, 30.
discaplittlnd (a = a thia capul), 81, episod, 55.
84, 89, 90, 146, 150, 160, 177, 243. epohcf, 17, 39, 51, 69, 70, 74, 75, 78,
discuviinfd (a), 149. 80, 91, 93, 97, 100, 102, 133, 141,
diserat (srasiat), 262. 148, 154, 162. 163, 16-1, 178, 179,
disfatd, 69 192, 198, 199, 205, 208, 217, 223,
disfatui (a), 155 ; disfdtuire, 87, 149, 272, 294, 298 ; epoca, 44, 51, 221,
151. 222, 246.
disfird (a se), 154. escizd (desemn), 52.
disgrecare (descarcare), 300. escuza (a), 269.
dismdsurat, 145. esemplu, 11, 22.
dispoiet, I9, 165. esercitd (a), 13.
dispoza (a), 50. esil, 91.
distramare (destrabalare), 177, 251. espedul (a), 101, 293.
distrdmat (destrabalat), 176, 178, 189. espiare, 211; espiatiune, 105.
dis(erare (exil), 74, 189. espus, 26, 28.
.disterat (exilat), 71, 71 notA, 178, estradd, 85.
191, 210, 238. estraordinar, 28, 34, 70, 112, 154,
 INDICE DE CUVINTE $1 FORME 319

198, 205, 206, 299 ; v. §i straor- gios, 44, 61, 80, 82, 166, 181, 183;
dinar. v. §1 jos.
etap, 87. giucd (a), 277 ; v. §i a jucd.
evenimdnt, 63, 82, 86, 99, 103, 130, glucdrie, 18.
158, 162, 164, 193, 195, 201, 236, giudeed (a), 13, 71, -92, 148, 238,
238, 276, 279 ; eveniment, 9, 10, 265, 296.
15, 32, 36, 55, 83, 92, 99, 179, 192, giudecatd, 240; giudecdtoresc, 218.
244, 246. giug, 15, 33, 66, 70, 75, 76, 77, 88,
246, 261; v. §I jug.
fact, 27, 30, 45, 21 ; facturi (fapte), giulgiura (giulgiu), 166.
55, 79 ; v. §i fapt. giumdtate, 110, 186, 245, 301.
falce (coasa), 221. giune, 108, 109, 110, 111, 112, 129,
fapt (fermece), 268 ; fapturi, 195. 130, 148, 150, 156, 160, 175, 188,
farmac, 204. 221. 232, 234; giund,129, 154: v.
favor, 37. §i june.
favors (a = a favoriza), 30, 33, 45, giunete, 173, 232.
63, 8 161, 181, 186 ; favorat, 146 ; giunime, 148, 156, 164.
favoritor, 85. giur, 28, 33, 62, 63, 131, 155, 187,
farmilcd (a), 174 ; formecdtor, 85. 204, 213.
Yestin, 145, 154, 273. giurd (a), 16, 19, 22, 58, 146, 153,
fete (fats), 282. 158, 174, 225.
fiastru, 83 ; fiastrd, 80. giurdmdnt, 14, 20, 22, 88, 147, 149,
fie(fild), 72, 74, 81, 108,130, 211, 214. 175, 176, 224, 302.
fierestrul (a), 290. giurisdictiune, 280.
fio/d, 183. giurul (a = a frigAdui), 17, 22, 61,
_flail, 50. 89, 101, 200, 204, 217, 223, 236,
firostie, 232. 288 ;=a jurd, 27 ; giuruit, 87, 229,
flamurd, 36. 238; v. ai a jurul.
Jocular, 38. giuruintd (fagAduiala), 161, 205; v.
Jormalnic, 218. §1 fuming!".
funeral (funerar), 18. giuruire (fAghduiala), 17, 19, 29, 60
73, 161, 229, 233.
gaj, 47. guardie,105; gvardie, 49, 81,88, 160.
gardist (gardian), 52. guvern (domnie), 47.
garnizon, 26; garnizond, 241, 242.
generalnic, 293. haruri (farmec), 18.
genie, 55; geniu, 70, 76, 82, 93. hditurd, 200.
genune, 211, 223, 280. hiromantie, 17:
gherdan, 250. horbot, 204.
ghibaciu, 83, 84, 141, 164, 173, 178, hornd, 232.
185, 1h7, 228, 237. hronograf, 55, 160.
ghibdcie, 62, 80, 141, 147, 150, 155, hronolog e, 10 noth.
119, 196, 210, 270. hultuit, 107.
320 INDICE DE CUVINTE
idea (a), 2;6.
iertd (a-i = a-i permite), 162.
imperator, 48, 104, 179, 207.
imperie, 71, 74, 76 ; imperiu, 99, 102,
109.
impet (pornire), 112, 194.
importent, 52, 239.
incurgere, 69 ; v. ¢i incurgere.
indigenat, 146, 273.
insignii, 51.
insult (insulta), 263.
insurgent, 290.
ipovol, 57.
iron, 304.
ist, 19, 20, 25, 29, 34, 47, 48, 50, 56,
63. 70, 71, 83, 86, 90, 91 92, 93,
105, 111, 130, 151, 161, 164, 175,
180, 185, 201, 204. 206, 217, 265,
271, 277 ; ista, 187, 232.
istori (a), 30, 34 ; istoria (a), 238 ;
istorisi (a), 46, 60, 61, 62, 82, 173 ;
istorisire, 92.
istorian (istoric), 9, istoriograf, 52,90.
rmbla (a), 102, 195, 200.
imbrdfosa (a), 59, 71 nota, 108, 129,
160 ; tmbrdfosare, 18, 50.
lmbrobodit (imbracat), 234.
Impdriald, 61.
Impdrechere (neinjelegere), 103, 179,
180.
Impdrechetor (revolutionar), 101.
impled (a), 99, 109, 110, .187, 231.
lmpopord (a), 59 ; Impoporare (po-
pulatiune), 30, 37, 105, 193 ; im-
poporat (populat), 16, 254.
Imprdstiet, 31, $7, 109, 205.
impregiur, 36.
impregiurare, 27, 47, 55, 56, 57, 59,
63, 75, 76, 82, 90, 165, 209, 232,
289 ; imprejurare, 18 ; v. si Incun-
giurare.
impregiurime, 231.
31 FORME
impulberat (prafuit), 201,
Inaddncit, 303.
inainti (a), 35, 199 ; lnaintit, 201, 218,
274.
inarmat (subst.), 231.
incdrunta (a), 235.
incdtuset, 150.
tncheiet, 47, 57, 73, 87, 140, 151,
160, 223 ; Inchiesd, 182.
inchizeslul (a), 297.
incruci (a), 202.
incruntd (a = a Inro0 cu sange), 177,
227, 249 ; incruntat, 31, 111, 158,
178, 211, 276, 287.
Incungiurd (a), 102, 188, 241; incun-
giurat, 19, 49, 69, 84, 177, 179,
185, 207 ; incungiurare (impreju-
rare, intamplare); 28, 46, 61, 70,
101, 106, 148, 204, 207, 208, 227,
236; incungiurdri, 142.
incurgere, 75 ; v. §i incurgere.
incldnui (a), 131, 232 ; inddnuit, 173
187.
lndesul (a), 87.
induio,it, 21.
indumesnicit (domesticit), 33.
Infatosd (a), 18, 25, 45, 55, 92, 98
105, 187, 192, 223; Infdfosare, 16.
lnfomdtat, 88.
if:forma (a = a forma), 16, 24, 44..
infuriet, 22.
Ingaimator, 227.
Ingenuchet, 22.
ingiuga (a), 157 ; ingiugat, 88.
ingiunghid (a), 159.
ingiurd (a), 28 ; ingiurare (injurA-
tura), 23, 266.
ingrecat (inearcat , 248, 268.
inloturat (alaturat), 64.
ltuntlndri (a se), 262 ; Inmdndrit 101.
lnpdgdnit, 28.
lnpismdluit, 158, 160.
inrdurd (a = a varsa), 303.
 INDICE DE CUVINTE SI FORME 321

Inrumpere (navalire), 139, 162. li (le), 51.

insusinze, 250, 251. litografit, 52.
Intarta (a), 56, 90, 241; intdrtat, 92, loialitate, 257.
185, 190, 197 ; itztarcitat, 195. lozie, 230.
intdrziet, 14, 25. luasd, 13.
Intemeiesd, 191 ; intemeiet, 9, 38 nota. lucoare (lumina, stralucire), 18, 19,
intinsa (intinse), 17. 25, '31, 36, 37, 76, 158, 173, 224 226.
intrebui (a), 48, 86, 8S. lupoaie, 9.
intredomnie (interregn), 264. lustru (lux), 251.
Introloca (a = a inlocui), 34.
Intru (in), 20, 23, 24, 26. macar, 24, 109.
invdlit, 9. maestrie, 262.
invaluire (intamplare), 243, 278. maestros, 213, :117.
invdscut, 64, 91, 132, 149, 160, 204. manierd, 47 ; maniere, 16, 222, 295.
invest! (a = a imbracit, a acoperi), manifest (manifestare), 165.
19, 22, 108, 190, 269. manin (mare, greu), 33, 34, 36, 157,
ltzvincere (victorie), 31, 156, 164; 172, 182, 223, 233, 248.
Invingere, 141; v. 5i vinceald. manufapturd, 171, 213.
invincitor (invingator), 105, 139, 142, marinimie, 92.
150, 153, 156. marinimos, 22, 81, 84, 90, 93, 131,
invik (a), 36 ; Pullet, 186. 188, 194.
marpl, 161.
jdl(, 85. marg, 220.
jolddnar, 177, 186, 266, 269. mastihd (mama vitrega), 57, 80, 82.
jos, 178 ; v. §i gios. mocela (a macelari), 264 ; mdcelare
Jima (a), 179, 213 ; v. 5i a glued. (macelarire), '253.
jug, 97, 176 ; v. 5i giug. tntIceldrie (macelarire), 17, 31, 59, 290.
june, 22, 35, 60, 76, 79, 81, 84, 86 mdceldtor, 159.
92, 106, 176, 182 ; jund,14, 19, 20: mdceldturd, 160.
25, 30, 35, 60, 63, 65 ; v. §i giune. majerie (pescarie), 232.
junel, 230. mdn(ine (a), 44, 50.
junie, 59, 77, 90, 145. mdseuit (mascat), 63.
juninte, 52. maneca (a se), 234.
jura (a), 129. mdnuat (manuit), 150.
jurui (a), 190 ; v. 51 a giurul. melanconie, 34, 60 ; melancolie,107,
juruintd, 102. 111; melanhonie, 78 ; melanlzolie,
79, 180 ; melanholic, 186 ; melan-
laconic, 297. honic, 18.
lacrdmos, 269. mesterie (me§te§ug), 17, 173, 248.
ldtunoiu, 232. mezer (sarac), 272 ; v. 5i mizer.
lanced (Alancedele Iui raze»), 18. tniez (mijloc), 18, 22 (gin miezul fur-
leagdn (trasura), 189, 234. tunilor»), 35, 45, 47, 55, 64, 65, 70,
legion, 36 ; legioane, 10, 44, 244. 74, .76, 81, 85 (gin miezul biseri-
G. Asachi, Nuvele istorice. 21
322 INDICE DE CUVINTE 51 FORME

cii*), 87, 130. (imiezut curtii dom- niscaivd, 24, 26.

ne5tbo), 132, 145, 156, 173. nobilitate, 154, 303.
milian (soldat, voinic, subst. 51 adj.), noblesd, 289, 290, 291; noblerd,
30, 80, 112, 144, 145, 150, 197, 200, 218, 262.
222, 248, 270. nor, 36.
minunt, 20, 21, 160. nostalgie, 79.
mirabil, 270. no(iune, 97.
mistui (a = a ascunde), 64, 108, 178, nour, 25.
190, 197, 213, 223 ; mistuit (as- noveld, 10, 50.
cuns), 25, 27, 63, 175, 186 ; = a novita (noutate), 295, novitale, 299.
distruge, 227 ; mistuire (dispari-
tie), 23. oath, 14.
mixer (s5rac) ;83, 2b1. obdr§ie, 55.
mod (maraera), 145. oborl (a), 14. 204.
mo$tean, 83, 86. ocazion, 161.
muncel, 35, 172. ocaztond (a), 164 ; ocazionat, 47.
mur, 48, 98, 157. odinioard (odatA), 63.,
mursd, 15. oget (obiect) 276.
mughios, 34. ogur, 20, 28, 36, 118, 192, 200.
ogurd (a), 197.
nea, 165. olat, 131, 145, 155, 173, 1744 ola-
neamic, 32, 180, 206, 234, 253, 292. turi, 39.
nedeplinit, 129. olocaust, 93, 106.
nefast, 36. omucidal, 221, 240.
negotiatie, 243. onor, 89, 90, 102, 149, 180, 181, 186,
negutd (a), 13. 227, 235, 275, 280, 282.
negutitor, 13. onoratic, 50.
nelntarziet, 15, 10, 30, 37, 50, 91, 156 orcan (uragan), 184.
neloial, 257. 9rnic, 81.
nemdsurabil, 37. o#/ (a), 281.
nemetez (voal), 304. otdri 51 oferi (a se = a se indarji, a
nemic, 224. se indigna), 16, 243, 268; otiirire
neputincios (imposibil), 19, 292. §i o(erire, 16, 19, 20, 105, 183, 190,
nerv, 80. 194, 235.
nervos (puternic, voinic), 80, 172. )veti (a =--.1 a umili), 88, 158.; ovelire,
nesmintit (negre5it), 59, 103, 175, 28, d4, 39, 148, 191, 263, 271; °vett,
183, 189, 192, 803. 39, 80, 97, 105, 178, 188, 226, 246 ;
nevindecabil, 174. ovelitor (umilitor), 15, 263.
nevindecat (nerasbunat), 190.
nicature, 129. pacat, 27.
niciodinioard, 37, 57, 214. palance, 172, 195, 220, 224.
rtime, TT, 93. panaghie, 26 notA.
nimicitie, 254. panahida, 131, 132.
 INDICE DE CUVINTE $1 FORME
parcan, 209.
pardon, 151.
partnic, 209.
pas' (mergi), 22.
pascar, 172; pdscar (adj. iindustrie
pascard), 175.
paos (lini§te), 64, 131, 229.
pdrinfasc, 18, 25, 93; pdrintesc, 89.
pdrut (aparent), 62.
pdscdrie, 225.
patimind (adj.), 29, 144.
pelegrin,181, 195 ; pelegrind (a), 62,
77 ;peregrind, 88 ; perigreni (pele-
rini, expl. de Asachi prin
10 note.
pelegrinaj, 195.
periculd (a se), 221.
pestind (piscine), 172.
petrecator, 15.
pictorat (pictat), 51.
plantd (cr), 276.
plenipotent, 151.
Old (a = a implini), 15, 20, 28,33,
63, 78, 107, 159; 160, 191, 206,
213, 278 ; plinire (implinire), 20, 21,
39, 60, 65, 71, 72, 160, 187, 226
plinit, 176, 262; plinitor, 27.
pojijie (subsistence), 38, 155, 159,
politesd, 80,
politie (ora§), 11 note, 12 note, 30,
43, 44, 46, 73, 78, 91, 93, 99, 102,
107, 152, 159, 188, 200,201, 220,235.
poporan, 30, 131.
polled, 35.
povdfuire (comanda). 155.
povoard, 18, 150, 221.
povoiu, 219, 264.
pradd (a), 101.
pre (pe), 51.
pregeta (a), 64.
pregiude(, 33, 130, 158 ; pregiudefe,
56, 65; prefudef, 177.
pregiur (imprejur), 24.
323
pregiurat, 232.
prejmete (imprejurimi), 15.
prelucd (speluncit), 22, 24, 267, 269.
prepune (a), 19, 28, 109 ; prepus,12.
preputere (forta, sila), 10, 38.
preste, 21, 22, 35, 19, 98.
pretendator (pretendent),47, 219, 222,
295; pretendinte, 277.
pretindd, (a), 5T; a pretinde, 76.
pretutindene, 26.
prezent (dar), 50, 51, 81.
prifacere, 21.
priin /d (ingrijire, iubire), 59, 60, 90,
188, 198.
prima (a), 148.
princip, 287 ; prinfip, 269.
privighetor, 93.
prochemd (a), 56, 85, 154, 198 ;pro-
chemare (proclamatie), 194 ; a pro-
clamd, 240, 249.
proditor (tradator), 104.
prodosie (tradare), 26.
prodosit (trAdat), 274.
proestoasd, 281,
pronumit, 38 note, 139, 218.
propdsi (a inainte, a progress, a pre-
cede), 24, 64, 229, 275 ; proposit
193, 197, 206; propdsitor (prede-
cesor), 85.
prorumpe (a= a izbucni), 102, 173,
195, 203, 214; prorumpere (izbuc-
nire), 23, 178, 197 ; prorupt, 253.
prosfora (a = a oferl, a inchine, A se
jertfi) 17, 23, 25, 27, 35, 56, 177,
178, 194, 200, 205, 231, 243;
prosforat, 106.
prosfora (oferire, inchinare, jertfa),
27, 81, 148.
prosternitt, 175, 185, 225.
proteguitor, 69.
proviant, 87.
provinfie, 45, 47, 179. 209, 218, 220,
287.
324 1ND10E DE CUVINTE $1 FORME

publicaminte, 57, 280. retocmi (a = a reintocmi), 46.

pulbere, 25. retrece (a), 11, 49, 160.
purcede (a = a pleca), 89 ; purceder6 revedul (a), 88.
(plecare), 18, 109. rezicere (povestire), 184, 185,
pith (putea), 59, 108. rezidinfd, 13.
rezidul (a), 11.
raid, 200. rezignatiune, 131.
razim, 212. rezoliz (hotAri), 50 ; rezo land (hota4
reidvan, 38. rind), 51.
rdpede, 187. rezon, 177.
riiposa (a = a se odihni), 225. rimbombci (a = a rasuna), 29: 36, 149,
rdsbund (a se) : gse rdstnind putin 154, 201.
ceruh, 231. ritorie, 144, 291.
rdsimfl (a), 35. romans, 158.
rdzemat, 35. rosian (rusesc), 252 ; rusian, 82, 93
raurel, 232. rost (graiu), 228.
reafla (a), 28. rotoli (a), 35, 36, 129.
rebel, 29 nota, 166, 167. rourci (a se = a se udA), 46.
rebeld (a se), 238-239.
rebelic (subst.), 272. sacrilegiu, 233.
rebelie, 264. sagnd (rani), 222, 266.
recered (a), 12. sehastru, 15, 24, 29, 32, 36 ; sdhastra
reciproc, 184. 33, 34 ; v. §i sehastru 5i sehastru
recicimd (a), 200. sahastrie, 186, 194 ; v. 5i sihdstrie
refugi (a se), 4b, 71, 89, 111, 156. sdte, 150.
reghium (regim), 46. stint (slant), 30, 51, 82, 85, 86, 59
regioand, 172. 97, 130, 173, 174.
regn (domnie) 46, 97. sdn(it, 132.
relicvie, 2C3 ; relicvii (*i cu in(eles scapare, 17, 22.
de moaste,), 47, 82, 208, 272. schiptru, 74, 76 ; sciptru, 91, 103.
repegiune, 22, 25, 33, 35, 63, 70, 74, scldvie, 15, 19, 30, 33, 34, 88, 15b
155, 189, 299. scrisd (scrise), 19.
reportd (a), 48. sculpi!, 43, 144.
represalii, 151. sehastru, 77, 78.
repudici (a), 145. seim, 210.
resbel, 30, 31, 44, 17, 48, 51, 56, 57, semnal, 181.
59, 69, 75, 80, 56, 88, 88 notA, 89, 92, semnalat (cu semn), 182. 4
93, 102, 104, 152, 155, 158, 161, 201. seneafd (pu§ca), 270.
resbeld (a.= a lupta), 47. seneter (pu§ca5), 155.
resbelic, 23, 109, 111, 140, 144, 156, sensafiune, 163.
158, 172, 193, 197, 244, 248. servifiu, 149.
resbelnic, 49. sfeirmd (a) 105 ; sfarantat, 153.
restatornicitor, 9. shismatic, 146.
 INDICE DE CUVINTE El FORME 325

r, 179. surupd (a) 101; surupare, 70 -71;

nal, 186. surupat, 33 ; a surpd, 102.
Ina lament, 61, 62, 181. suvenir, 157.
gnificatie, 244. svitd (sulfa), 79, 79, 81, 87, 92, 228,
guripsi (a = a asigura), 288. 243, 251, 257, 291.
szhastru, 37 ; v. §i &Mastro.
sr zdstrie, 187 ; v. §i sdheistrie. farpd (e§arpii), 304.
s nbot, 289. serpd (a = a §erpui), 34.
s nzbolic, 35. ,ese, 91.
szmplicitate, 228. stiinte (informatii), 293.
syntimdtzt, 200.
s.nonim, 144. tabar, 143.
slimni (a), 288. tablon, 52, 224 ; tabloane (tablouri),
Sminteald (grqeala), 240. 51, 225.
solemnel, 255 ; solenel, 51, 52, 80, 91, tdiet, 28, 85, 167.
130, 143, 200, 237. tdrdna( (prispa), 232 ; tdrnat,202.
solemnitate, 249 solenitate, 21, 23, Mrie (intaritura), 23, 105, 140.
29, 37, 49, 72, 132, 151, 154, 165 tampld (a se), 10, 63, 105, 107 ; tam-
202, 206, 207 ; solinitate, 273. plare, 17, 64, 83, 129, 203, 216,
soma., 47, 81, 141, 229, 233, 236, 238. '221; lntdmplare, 303 ; tdmplat, 99,
spdriet, 231. 130, 200, 238, 244.
stahie, 165, 180, 267. trabant, 202, 204, 206.
stanesti, 172. tradd (a se = a se preda), 156.
stdnge, 175 ; skins, 14, 19. tradimdnt (tradare), 163.
stecld, 83. traditor ( traditor), 156, 163, 167,
sterpire, 11 nota. 235, 237.
sto/ (ceata), 149, 155, 166, 173, 188, transmutit (a se), 66.
196, 197, 200, 211, 231, 268. treile (al), 55.
sto/i (a se = a se imbraca), 21; stout, trezvie, 59, 62.
35, 143, 156, 257. trii, 91, 256.
straie, 88. triunghic, 28.
straordinar, 265. tumult, 145.
strat (gstratul suferin(elor sale»), 19. tupil (ascuns), 184.
strategim, 149, 166. tupild (a se), 108.
strdlucind (adj. 4streilucindd de fru- tustrele, 229.
muse(e*), 16. 29.
subgiug (a), 66, 97, 189 ; . subgia- 'eine (a), 20, 22, 26, 28, 140.
gare, 70 ; subgiugat,109; subgiu- (dnti (a), 19.
gdtor, 33, 77. (du (ied), 33.
sudit, 101. tesd (a = a tese), 25.
suget, 97, 151, 246 ; suget, 52. termonial, 18.
sundtor (sgomotos), 177. (ermural, 97.
surnumit (supranumit), 46. (icleu, 26
326 1NDICE DE CUVINTE $1 FORME
ura (a =.--- a face urari : 4 urci pe juna
lui doamna)), 18 ; urat, 197, 204.
uric (origine), 19, 105, 141, 144, 165,
174, 189.
wit; 215 ; user, 204.
valor, 30; valord, 140, 159, 214.
varvar, 264.
vasfrdngere (naufragiu), 14, 110, 185;
vasfransi (nanfragiati), 12, 13.
vanta (curaj, avant), 222, 298, 303.
vdntrele, 109.
yaw; 172.
vartute, 156, 186, 199.
vecsilar (purtator de steag), 223.
vede (vedea), 90.
vedera (a), 61, 69, 77, 79, 93, 130,
156, 160, 175, 187, 291; vederat,
20, 25, 37, 63, 82, 90, 208, 234.
veghet, 206.
vel (1141), 19,
velat, 78, 165.
veler, 99.
vendetd, 15, 23, 24, 27, 29, 150, 151,
153, 157, 189, 196, 211, 213, 264.
ver (sau), 148.
vergur (virgin: tcodri vergurio), 38.
vergurd (fecioara), 16, 20, 26, 26
note, 32, 33, 51, 89, 105, 205, 281.
versunie (inver§unare), 59, 176, 189.
vied (sentinels), 25, 229, 233.
vignetd, 49.
vinceald (victorie), 45, 46, 49, 218,
221, 223, 225, 289 ; v. si invincere.
vincitor (invingator), 35, 36, 48, 69,
76, 101, 151, 204, 223.
vindeca (a se = a se rasbuna), 152,
191, 209, 217 ; a vindica, 75, 149.
vindecdtor (rasbunator), 200.
viosie, 18, 65.
vizunie, 25, 60. 61.
voal, 301; v. §i nemetez.
volbore (valtoare), 26, 174 ; volburd,
184, 219.
voluntar (adj.), 224.
votiv, 131.
vra (vrea), 150.
vreodinioard (vreodata), 175, 203.
vuet, 29.
 CUPRINSUL
Pag.
Pref.* (Intre nuvela istorie) de Petre V. Hanes
sl V
Patriotismul lui Asachi V
Cercetiirile epigrafice, arheologice si istorice ale lui Asachi . Ix
coala istorica a lui Asachi xii
Influenta ruseasca asupra lui Asachi xiv
Literatura istorica a lui Asachi XLII
Relevarea latinitatil noastre . . . xxt
Cuprinsul buatilor Mtn

Asachi izvor de inspiratie

Textul
.......... .
Insemnatatea nuvelelor istorice ale lui Asachi . .
. h
XLVI
LVII
LVIII
Cliseiele LIX
Prefafa edi(iei din 1867 4 1
Biografia autorului (din editia dela 1867) 2

NUVELELE.
Dragon 9
Introducere istorica 9
CAP. I. Romidava 10
CAP. 11. Bo-urtil 24
CAP. 01. Viziune . . . 4 32
Alexandra cel bun . . 43
&vidrighelo . . . . . . 53
Elena Moldovei 69
Vaiea 7111n7 97
Taurida sau Crimeea 99"
Cetatea Chilia 109
328 CUPR1NSUL

Pag.
Valea Alba 120
Credinta §i fanatismul 126
Panahida eroilor Moldoveni 131
Bogdan Voevod 139
Petru Ram (Lacul) 171
Dreptatea 198.
Din domnia 1-a a lui Petru al Vt -lea Rare$ 206
Despre Ardeal 244
Mazepa In Moldova 16-1
Ruxanda Doamna
Indreptari . . . . .
Indice de cuvinte §I forme
. ............... 2}3).

Rif
315
 Carp aparute in Editura Institutului de
Arte Grafice Minerva"

AUTORII CLASICI:
Alexandri V.
Poezil
. .................
Poezii populare ale Romanilor
............ ......
. .
. 1 50
150
Proza
Teatru I
Teatru II
....................
.

..... ........... 2.-

. . - 2.
1 50

.........
. . .

-
- Teatru III
Teatru 1V
Teatru V
. . . . . . . . : . . . 1.50
2

1 50
Alexandrescu Gr. Versuri si proza 1 50
Balcescu N. lstoria romanilor sub Mihai-Viteazul . . 2
Beldiceanu N. Poezii 1 50
......... 2.
.
Boliac C. Meditatii si Poezii
Bolintineanu D. Poezii .1.50
...........
. . . . . . . .

- Calatorii vol. I
Proza
)
.
vol. II
. .
. . . .
. , . ......
. . . .
. 2.
2

2
Creanga Ion. Opere complete .
Demetrescu Traian. Romane . . . .
Eminescu M. Scrieri politice si literare
. ....... . . . . . .
. . 2.
2
2

-- Literature populara ........... . . . . . 2.

Poezii postume 1 50.
Geniu pustiu 2-
- Lumina de luna (Poezii)
Filimon N. Ciocoii vechi ¢i not . . . . . ......... 2. 2
1.50

....
Ghica Ion. Opere complete, 4 volume, fiecare a.. . . . . . .
Golcu C. Insemnare a calatoriel mele facuta in anul 1824, 1815
si 1826 2
Ispirescu P. Legendele sau basmele Romanilor . . . . . 1 50
Povestile unchiasului sfatos ..... . . . . . . . 1.50
Ivireanu Antim. Predict 2
Katargiu B. Discursuri parlamentare 3
Kogalniceanu M. Scrisori .......... . . . . . . . 2.
2.-
It .. ...
Malorescu Titu. Critice vol. I
- '/ol. . . . ..... . . 2.
Vol III
Negruzzi C. - Opel e complete, proza
-
.
......... ..... . ,. . .
.
.
.
. 1.50
2.

Poezil
Teatru
. .
. ........ .
.
.
.
.
.
. .
.
.
.
.
.
.
.
. .
-
.
.
. 1.50
. 1.50
proza . . . . . .........
Nicoleanu N., Carlova V., Stamati C.
Odobescu Al. Opere complete, vol. I ... ...
. . . . . .
Opere complete, poezii st
. . 1.50
. 2. .

- x
... )
.
vol. II
vol. III
. .
. . .
. .
. . ... ... - I
. 1.50
150
Pann Anton. Povestea vorbei _ - 1.50
Russo Al. Opere complete
Sion G.
- Poezii
Pioza . . . . . .
1 .....
. .
.
..... 2.
2
2.
 gr

4,1
i
P.-

". . - 4,t,ve
.. ' ', '"' :..- **.''''
,' -1.1F,44
.., II. w.
; .-o 4
II
.; -;.. f. ,'!-'' t-111` ...
* .. O. ...' 111
.4 A' . ' 4'. r.,41-_
4.
. 4 .r
b,.
II
17
e ; ,,
....
4"
0 VORBA CATRA CITITORI
f . .
*
,44
.
70

- AstIzi se poate vorbi ark sfiiciune ck avem

cu adevarat o literature bogata, variatk ca genuri,
atrkgRoare §i originate ca continut. Cu greu ne-am
putea inchipui o astfel de rodnicie fltrk sprijinul
plin de incredere §i avant al Institutului de arte
grafice si editor& Minerva", care a editat kji edi-
teaze cu inteleaptk prevedere, tot ce poate ajuta
tcre§terea limbei romane§ti». '4' 16 vity
-% A fost fericitk ideea de a tipkri pentin mire le
public, in volume mult coprinzktoare, §i eftine
. intreaga comoark de Autori Clasici, astAzi in toate
, mainile, spre eel mai mare bine al nostru tl tuturor.
Tot a§a de fericitk a fost ideea de a ineuraja
pe scriitorii care yin, tip5.rind cea mai bogata
.
colectie de Anton Moderni, care vor fi modelele
de maine, eclectie care a fost primittt cu aceia§
large bunk vointl din partea publicului cititor.
Iar ca o incoronare a muncii sale, acela§ institut
cultural, tipAre§te luck tale douk publicatiuni po-
pulare, una Biblioteca Minervei" a 30 bani, in care
se dau lucruri originate §i traduceri de eel mai
mare folos cultural §i educativ, §i alta Biblioteca
Teatrului, tot a§a de eftink, dar de o valoare spe-
ciall a§a de insemnatk, ca nu se poate prevedea
intinderea rezultatelor buns ce le vein avea ca
natiune de pe urma .acestei rel-1;
. -the;
I:- Libraria
de si Papetaria
4
M. & W. HONIG
BUL. CAROL 42
Atelier propriu de
Legatorie de aril
Pretul : Lei 2,- gi Cartonage .3.805.
V

.1 ';'14r
'