Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare


Rurala

MONEASA

Student,

Grigore Valentina Teodora

Grupa 8317
Cuprins

 Prezentarea Localitatii
 Istoric
 Etimologia numelui
 Așezare geografica
 Clima
 Resurse agroturistice naturale ale localitatii
 Factori naturali de cura in Moneasa
 Vegetaţia
 Fauna
 Resurse agroturistice antropice
 Pensiunile din Moneasa
 Calendarul sarbatorilor populare
 Direcţii posibile de dezvoltare
 Creşterea atractivităţii statiunii Moneasa ca destinaţie turistică
 Analiza SWOT
 Concluzii
Moneasa
Prezentarea Localitatii

Istoric
Prima atestare documentara a comunei Moneasa dateaza din 1597 cand principele
Sigismund Bathory ii doneaza lui Kornis Gaspar de Goncz-Rusca, domeniul si cetatea Dezna
impreuna cu izvoarele termale si zacamintele de fier de la Moneasa. Chiar daca prima atestare
documentara a comunei Moneasa dateaza din 1597, nu se poate vorbi de un istoric numai al ei
daca nu se fac referiri si la cetatea si domeniul Dezna, din care Moneasa a facut parte.

Dezna (Deznye) a fost deja cetate in 1318, pana la 1557 ea fiind de mai multe ori
proprietatea fam. Losonczy si a turcilor.

Dupa anul 1557, cetatea si domeniul Dezna cad din nou in mainile turcilor, ele fiind
proprietatea pasei din Ineu.in aceasta perioada turcii deschid la Moneasa bai datorita apelor
termale de aici.In 1693 dupa alungarea turcilor guvernul a considerat comitatele Arad si Zarand
drept achizitii noi.

Dupa alungarea turcilor, Moneasa a fost repopulata de familiile Condie, Sodinca,


Ciupesti, Groza, venite din comitatul Bihor.Baronul Nevery Alexa de Gyula Varsand, impreuna
cu fratele sau Iosif au cumparat mai multe domenii in Banat.

In 1804 Iosif a mostenit Moneasa unde a continuat sa se ocupe de exploatarea minereului


de fier si a calcarului.

In 1847, contele Waldstein Wartenberg Cristian Ernest cumpara cu 800,000 florini Sebis, pe care
apoi il mareste prin cumpararea mosiilor din Moneasa (martie 1852 de la fam. Nevery), din
Ravna (de la fam. Iosa) si din Selejani (de la fam. Torok)

In 14 august 1893 se da in folosinta calea ferata ingusta Moneasa-Sebis construita de


Calea Ferata Unita Arad-Cenad.

Contele Wenckheim a facut modificari in statiune, in locul cladirilor vechi ale baii a construit o
casa cu etaj lunga de 80 m.Langa aceasta cladire se mai afla un restaurant din sticla iar alaturi
cladirea bucatariei.In valea principala mai exista o casa pentru oaspeti cu 16 camere iar langa ea
se afla un sanatoriu de hidroterapie cu apa rece.
In urma reamenajarii statiunii Moneasa a crescut imediat numarul vizitatorilor,
ajungandu-se in 1895 la 100 de persoane care au stat in statiune timp de o luna.

La data de 13 mai 1898, Moneasa obtine de la Ministerul de Interne caracterul de


Statiune Balneara.

Etimologia numelui
Traditia spune ca numele localitatii isi are originea de la cuvantul turcesc “monea”, care
tradus ar insemna “baie” ( “loc de scaldat”).In timp s-a adaugat sufixul “sa”, numele localitatii
fiind cel de Moneasa. O alta versiune sustine ca denumirea deriva de la apa ce strabate mijlocul
satului.

In anotimpurile ploioase Valea Monesei isi revarsa mania puhoaielor de apa peste intreaga
asezare , capatand in graiul localnicilor supranumele de “Manioasa

Așezare geografica
Localitatea Moneasa se află situată la poalele Munților Codru-Moma, la o altitudine de 280 m[2],
la o distanță de 102 km. față de municipiul Arad și 20 de km. față de orașul Sebiș și este
străbătută de cursul superior al râului Moneasa.
Comuna are o suprafata administrativa de 6824 ha si este formata din doua sate:

Moneasa - sat resedinta de comuna situat la o distanta de 102 km fata de municipiul Arad

Ranusa.

Populatia comunei numara la ultimul recensamânt 1056 locuitori din care 97,7% erau
români, 1,7% maghiari si 0,6% alte nationalitati si populatie nedeclarata.

Clima

Clima Monesei este blanda datorita adapostului oferit de culmile inconjuratoare. Foarte
des in anotimpul iernii are loc fenomenul de inversiune de temperatura. Aceste invesiuni nu
produc geruri prea mari, ceea ce explica existenta castanului comestibil cat si a liliacului salbatic
din imprejurimi. Spectaculoasele culmi ale Masivului Codru-Moma din lantul Apusenilor,
constituite in buna parte din roci calcaroase si inaltate la altitudini ce nu depasesc de regula 1000
m, uneori golase, stralucind in soare si contrastand cu verdele padurilor, aduc asezarii un plus de
frumusete si atractivitate.

Resurse agroturistice naturale ale localitatii


Muntii Codru Moma
Ţinutul munţilor Codru Moma este neschimbat de la facerea lumii. Aceştia se află peste
„drum” de Munţii Apuseni, în vestul extrem al ţării. În Munţii Codru Moma, ascunsă în
desişurile codrilor de fag şi gorun, rezistă până astăzi amintirea a cel puţin şase cetăţi dacice:
Dezna, Clit, Cetăţeaua, Botfei (în judeţul Arad), Finiş şi Petrani (în Bihor).

Aşezate la un capăt şi altul al munţilor, cetatea Dezna (est) şi cetatea Finiş (vest), cele
două fortificaţii, par să fi avut un rol hotărâtor în istoria ţării noastre. Isoricii spun că nu se ştie
exact de unde vine numele muntelui. Există însă o consemnare istorică, în care un rege dac, pe
nume Codru, este amintit în scrierile lui Herodot, ca fiind urmaşul regelui Doru, prezentat de
istoricul grec drept conducător al dorienilor care au plecat din zona de azi a Ardealului, invadând
sudul Peninsulei Balcanice. Cât priveşte numele de Moma, el nu poate fi dedus decât din
legendele, miturile, obiceiurile şi amintirile păstrate de oamenii locului.

Cascada Boroaia Pestera Liliecilor

Grota Ursilor

.
Izvorul Piatra cu Lapte
Situat la poalele munţilor Codru-Moma, la
o altitudine de aproximativ 290 m, Izvorul Piatra
cu lapte este localizat în interiorul renumitei
staţiuni balneoclimaterice Moneasa din judeţul
Arad, acest izvor reprezentând de altfel una din
principalele atracţii turistice ale acestei zone.
Astfel, aflată la o distanţă de 110 km faţă de
municipiul Arad, staţiunea Moneasa are în
componenţa sa o serie de izvoare termale a căror
temperatură oscilează între 25 şi 32°C, apa
acestora constituind zestrea de aur a staţiunii.
În ceea ce priveşte indicaţiile terapeutice, apa izvorului Piatra cu lapte este recomandată în
special în tratarea unor afecţiuni ale aparatului locomotor şi a unor boli metabolice şi de nutriţie

Cariera de marmura
Este remarcabila prin metodele
moderne de exploatare a rocii si prin calitatea
acesteia, dar mai ales pentru peisajul
impresionant pe care il ofera marele front in
trepte. La baza se exploateaza marmura
neagra, iar deasupra marmura rosie. Aici au
fost descoperite, in cursul exploatarii mai
multe pesteri, din pacate astazi distruse sau
inaccesibile.

Cetatea Dezna
Importanta cea mai mare o are in sec. XVI-XVII,
prin 1552 facand parte din sistemul de aparare a vestului
Transilvaniei, mai ales dupa caderea Ineului in mana
turcilor (1566).
De aceea se trece la amplificarea cu noi intariri, printre
care si bastionul din partea de nord-est, cand cetatea
poarta oarecum amprenta arhitecturii Renasterii cu
elemente similare cetatii Soimos.
.Factori naturali de cura in Moneasa

 Izvoare mezotermale (25 - 32 grade Celsius) bicarbonate, calcice, magneziene, sodice, cu o


mineralizare totala de 223 - 274 mg la mie, ce au fost folosite pe scara larga inca din anul
1866;
 Bioclimat de crutare
 Posibilitati de tratament
 Bazine în aer liber pentru băi reci cu ape minerale;
 Plajă;
 Instalaţii pentru băi calde în cadă cu ape minerale, pentru electroterapie, hidroterapie si
kinetoterapie;
 Pârtie de schi;
 Plimbari cu barca pentru relaxare si aerul vindicator

Vegetaţia
Se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe
suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin vegetaţia antropică;
44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin
transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind înlocuită cu
vegetaţie de cultură.

Fauna
Se încadrează în subregiunea euro-siberiană, subprovincia carpatică, întâlnindu-se
grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor sub xerofile de cer şi gârniţă, pădurilor
mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi zonelor acvatice. Astfel, fauna
judeţului aparţine unor asociaţii specifice marilor trepte ale reliefului care se repartizează
geografic stabilind o legătură directă cu principalele etaje de vegetaţie.

In zona de stepă şi de silvostepă se remarcă prezenţa rozătoarelor, dintre păsări


dropia şi prepeliţa, în pădurile sub xerofile chiţcanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele
mezofile lupul, vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag, stejar se
întâlnesc ursul, cerbul, jderul de pădure, veveriţa, ierunca, sitarul, broasca brună etc.
Resurse agroturistice antropice
Situri arheologie:

 Complexul de peșteri de la Moneasa - "Hoanca Coului"


 Așezarea eneolitică de la Dezna- Dealul Coasta Robilor
 Ruinele Cetății Dezna / ansamblu Ruinele Cetății Dezna

Casa Memorială Adam Müller-Guttenbrunn


Scriitor, romancier și om de cultură, Adam
Müller- Guttenbrunn (1852–1923) s-a născut în
mijlocul unei comunități de șvabi bănățeni, fiu
al unor țărani din Guttenbrun (azi Zăbrani). A
urmat școli în limba germană în localitatea
natală, la Sibiu și Timișoara, unde a practicat
diferite meserii. În 1870 a plecat la Viena, a
lucrat ca telegrafist la Linz și Bad Ischl. Între
timp a studiat în continuare ca autodidact,
scriind și piese de teatru. Abia în 1879, când
lucrările sale ajung pe mâna directorului teatrului din Viena, reușește să se mute în capitala
Imperiului Austriac. A fost, pe rând, funcționar, foiletonist și critic de teatru.

Pensiunile din Moneasa

PENSIUNEA ELENA – 3 margarete PENSIUNEA MAYUMI – 3 margarete


HOTEL PARC MONEASA – 3 margarete VILA RALUCA – 2 margarete

HOTEL STEJARII INEU - 3 margarete VILA TANAMERA – 3 margarete

VILA LILIANA – 3 margarete PENSIUNE RESTAURANT LACUL LINISTIT

#
Calendarul sarbatorilor populare

Parada Clatitelor de la Moneasa – 27-28 iulie


În Moneasa, începând cu anul 2000,
în fiecare vară, la sfârşitul lunii iulie, timp
de două zile, este organizat de către agenţii
economici din staţiune, Consiliul Judeţean
Arad și primărie, Festivalul Clătitelor. Pe
lângă faptul că se prepară, respectiv degustă
clătite (în anul 2010, au fost relizate peste
21.000 clătite), se organizează şi programe
artistice, concerte, expoziţii, tombole, iar
meşterii populari îşi prezintă şi
comercializează produsele. În interviurile de
grup a fost evidenţiat faptul că
infrastructura staţiunii Moneasa nu poate
susţine fluxuri de turişti mai mari decât cele actuale pe durata festivalului.

"Festivalul Concurs al Cantecului Popular din Tara Zarandului" de la


Moneasa – 18 august
"Targul Mesterilor Populari si Parada Portului Traditional" – 19 august

Semimaratonul si Crosul Judetului Arad, Moneasa Mountain Bike


Maraton – 29 iunie
Direcţii posibile de dezvoltare
Turism balnear
Potenţial insuficient exploatat din umătoarele motive: facilităţile balneare din regiunile
vecine sunt superioare celor de la Moneasa. Alte izvoare sau surse termale nu sunt amenajate. În
plus, accesul la Moneasa este dificil.

Turismul pentru tratament balnear se situează la 9%, în estimările respondenţilor cuprinşi


în ancheta populaţiei de operatori turistici din judeţ. Această slabă reprezentare se datorează
numărului mic de unităţi care asigură servicii de tratament balnear, dar aceste unităţi au o
capacitate de cazare foarte mare comparativ cu media. Aşadar, din estimările operatorilor de
turism, acest sector de activitate este dezvoltat în acest moment în judeţ mai ales în jurul
turismului de tranzit şi de afaceri iar abia în secundar, în jurul turismului de recreere şi balnear.

Operatorii care îşi identifică oaspeţii ca practicând turism de tranzit sau de afaceri sunt
mai degrabă operatori mici, din unităţi cu capacitate de cazare mică, în timp ce unităţile
frecventate pentru scopuri de turism balnear au capacitate de cazare mare. Atracţia pentru
turismul în scop balnear în rândul unor categorii de turişti, precum pensionarii şi turiştii din
mediul rural, poate fi explicată prin subvenţiile acordate acestora de către stat şi prin
posibilităţile financiare mai reduse ale persoanelor din rural, posibilităţi care nu le permit
accesarea unor tipuri comparativ mai costisitoare de turism.

Din sondaje, rezultă faptul că cei care au ca scop tratamentul balnear au cele mai mici
venituri declarate. Nivelul actual de dezvoltare al turismului balnear nu permite o adresabilitate
şi către alte categorii de public, cu aşteptări mai mari privind calitatea şi complexitatea
serviciilor. Contrar opiniei salariaţilor din sectorul public și pensionarilor, care consideră că
Moneasa este o staţiune atractivă, antreprenorii și salariaţii din sectorul privat sunt circumspecţi.

Potenţialul unor fluxuri de turiști din judeţele vecine este limitat de starea
necorespunzătoare a drumului care leagă Moneasa de judeţul Bihor, precum şi de condiţiile mai
bune şi notorietatea mai mare a altor staţiuni balneare din judeţele învecinate. În cazul staţiunii
Moneasa, asfaltarea drumului spre Vașcău este absolut necesară pentru a acorda o șansă serioasă
de dezvoltare turistică a staţiunii, indiferent de tipul de turism practicat.

Tot aici trebuie însă precizat că specializarea balneară existentă nu este singura șansă a
staţiunii Moneasa ci chiar dimpotrivă, obiectivele sale naturale sunt mult mai diverse iar
valorificarea lor turistică poate ușor construi noi specializări sau avantaje comparative potenţial
mai atractive decât tratamentele și curele balneare. În ceea ce privește ideea reconstrucţiei unui
tren cu ecartament îngust (mocăniţă) – sau a unei căi ferate normale‐ care să lege Moneasa de
Sebiș, costurile de realizare și menţinere nu justifică investiţia, nici măcar luând în considerare
creșterea turistică pe care ar aduce‐o.
Creşterea atractivităţii statiunii Moneasa ca destinaţie turistică
presupune:
o Crearea unei imagini unitare, care să scoată în evidenţă experienţele turistice atractive pe care
turistul le poate trăi în Moneasa

o Crearea de circuite turistice culturale, naturale (și combinaţii între acestea două) în care să fie
integrate obiectivele turistice din zona

o Crearea și/sau dezvoltarea infrastructurii necesare, inclusiv a infrastructurii sportive necesare


circuitelor în combinaţia sport, natură și cultură: în special a pistelor de biciclete necesare pentru
cicloturism, centrelor de închiriere pentru caiace, canoe și bărci, parapante, circuite ecvestre,
drumeţii, etc.

o Crearea de oportunităţi sporite pentru evenimente culturale şi comunităţi neconvenţionale

o Creşterea şi regândirea finanţării pentru organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile care


contribuie la dezvoltarea turismului pe direcţiile recomandate.
Analiza SWOT

Puncte tari

· Poziţia geografică favorabilă;


· Varietatea cadrului natural imprimă o diversitate accentuată a peisajului natural;
· Prezenţa unor rezervaţii natural;
· Parcuri dendrologice;
· Izvoarele geotermale, element pe baza căruia s-a dezvoltat turismul balnear (ape
carbogazoase alcaline);
· Resursele cinecetige şi piscicole relativ bogate şi variate ;
· Marcarea traseelor montane;
· Obiective culturale de o mare diversitate: cetăţile de piatră ( Dezna) ;
· Multiculturalitatea (tradiţii, obiceiuri ale germanilor, maghiarilor etc., obiective
cultural-istorice, etnografice specifice acestora);
· Varietatea unităţile de cazare turistică: hoteluri, pensiuni şi vile turistice, tabere
pentru elevi, campinguri etc.

Puncte slabe
· Inexistenţa unor centre/puncte de informare şi prestare de servicii pentru turism
(Inchirieri, rezervări etc.);
· Infrastructura edilitară insuficientă în zonele cu potenţial pentru practicarea agro-
turismului;
· Lipsa traseelor de mare viteză şi acces rapid;
· Slaba dezvoltare a sistemelor intermodale de transport;
· Înfrastructura de acces la nivel local este deficitară, fiind nefavorabilă
activităţilor turistice;
· Capacităţii de cazare care nu se ridică la standarde europene, ceea ce face ca
produsele turitice arădene să fie necompetitive pe plan continental;
· Număr redus de unităţi agro-turistice;
· Nu există o reţea de comunicare între firmele care activează în sectorul turistic, în
vederea dezvoltării unor produse turistice specifice, concordante cu potenţialul
natural şi antropic;
· Valorificarea turistică insuficientă a obiectivelor/manifestărilor culturalreligioase,
etnofolclorice, de arhitectură şi istorice;
· Promovarea insuficientă a potenţialului turistic existent din cauza lipsei
materialelor informative, documentare şi a semnalizării turistice rutiere etc.
· Caracterul sezonier al muncii prestate şi al locurilor de muncă din turism;
· Disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte calificarea forţei de muncă din turism
(subcalificare), induse de lipsa personalului calificat în meseriile de bază din
turism şi alimentaţie publică.

Oportunitati
· Dezvoltarea conceptului de agro-turism a determinat pe unii dintre proprietarii
caselor din spaţiul rural să presteze servicii în domeniul turismului;
· Interesul crescut al ONG-urilor locale pentru dezvoltarea turismului;
· Posibilitatea finanţării programelor în care turismul este domeniu ţintă;
· Participarea la târguri de turism naţionale şi international.

Amenintari
· Degradarea infrastructurii de acces;
· Menţinerea unei infrastructuri edilitare insuficient dezvoltată
· Degradarea monumentelor istorice, religioase şi de arhitectură;
· Pierderea tradiţiilor şi a obiceiurilor din spaţiul rural;
· Depopularea satelor şi migrarea populaţiei tinere către oraş sau în străinate;
· Nivelul scăzut de trai al unui segment important al populaţiei;
· Lipsa de cultură econlogică (nerespectarea mediului, a ariilor protejate, a fondului
silvic, poluarea apelor etc.).
Concluzii
Staţiunea Moneasa se poate vizita în orice anotimp al anului. Pe timp de vară,
pentru a admira pădurile din zona sau a te delecta la ştranduri ori practicând sportul
preferat. Iarna, zăpada va crea motive de bucurie, peisajele fiind cu adevărat feerice. De
asemenea, aici, există şi o pârtie de schi, lungă de aproximativ 250 de metri.

Apele de la izvoarele termominerale de la Moneasa au şi foarte mult potasiu şi


sodiu, lucru ce le face foarte utile pentru tratarea afecţiunilor de tip reumatologic,
ginecologic sau nervos. De asemenea, bolile de nutriţie, cele ale sistemului locomotor şi
cele metabolice pot fi şi ele tratate folosind această metodă. Aceste lucruri sunt posibile
datorită factorilor de climă şi a apelor care sunt foarte slabe din punct de vedere
radioactiv. În plus, aerul de aici este încărcat cu ioni negativi, fapt care ajută organismul
uman să se refacă mai rapid şi să fie mai sănătos. Deci este o statiune potrivita pentru cei
care sufera de diferite afectiuni.
Potenţialul economic al locurilor este ridicat, datorandu-se exploatării de
marmură roşie şi neagră, dar şi datorită exploatării lemnului. În afară de aceasta, apele
minerale de aici i-au adus o reputaţie de invidiat comunei, anual venind, pe aceste
meleaguri, zeci de mii de oameni.
Moneasa merita vizitata si pentru evenimentele speciale care au loc anual.
Acestea se desfăşoară începând din luna martie, până la sfârşitul anului.
Printre alte facilităţi ale staţiunii Moneasa, se numără şi instalaţiile pentru
hidroterapie şi kinetoterapie, bazinele în aer liber pentru băile cu ape minerale şi plaja
localităţii.
În zonă, există numeroase vile şi pensiuni, cu oferte care mai de care mai diverse, care
pot satisfice turistii.

În concluzie, potentialul agroturistic al statiunii Moneasa este unul ridicat dar este
nevoie de dezvoltare si promovare.
Bibliografie

 http://www.regiuneavest.ro/info/cunoaste-regiunea-vest/turis/
 http://www.ziare.com/arad/stiri-life-show/moneasa-in-
sarbatoare-parada-clatitelor-a-doua-zi-4874539
 https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/statiunea-
moneasa-arad-2
 www.google-maps.ro
 http://bialog.ro/tag/arad/