Sunteți pe pagina 1din 22

PROIECT DE ÎNFIINŢARE A UNEI FERME DE OVINE CU O

DIMENSIUNE DE 200 CAPETE OI MATCĂ

Capitolul I - Cerinţe privind amplasarea şi organizarea fermei de ovine


1. Amplasarea fermei de ovine
În vederea înfiinţării fermei de ovine trebuie să se respecte următoarele cerinţe:
- să se utilizeze pe cât posibil pentru construcţii suprafeţele de teren care au avut iniţial această
destinaţie, iar acolo unde nu există să se utilizeze terenuri slab productive;
- suprafaţa de teren să fie suficient de mare pentru a putea amplasa adăposturile şi construcţiile
anexe;
- expunerea terenului să fie sud sau sud-vest, opus direcţiei vânturilor dominante;
- să se respecte normele privind protecţia mediului înconjurător, astfel încât direcţia vântului
dominant să fie dinspre localitate spre fermă, iar distanţa de la perimetrul fermei la centrul populat să
fie de 300 m pentru fermele de până în 500 capete şi de 500 m pentru cele cu efective mai mari;
- incinta fermelor trebuie să fie cu minimum 50 cm peste nivelele maxime de inundare;
- să existe posibilitatea aplicării normelor sanitar-veterinare specifice unei astfel de activităţi;
- terenul pe care se amplasează ferma să aibă o umiditate redusă, să fie stabil pentru a oferi stabilitate
fundaţiilor şi să prezinte a pantă naturală de 0,5-2 % pentru a asigura scurgerea apelor din
precipitaţii, iar apa freatică să se găsească la o adâncime suficient de mare;
- să existe posibilitatea depozitării şi folosirii dejecţiilor rezultate din creşterea animalelor, iar
apele reziduale să fie deversate într-un emisar, fără a deveni însă poluante;
- distanţele faţă de sursele de furaje, alimentare cu apă şi energie să fie cât mai reduse;
- incinta fermelor să nu fie străbătută de conducte de gaze, reţele electrice şi drumuri de circulaţie.
2. Orientarea adăpostului
Adăpostul trebuie orientat ca amplasare în raport de condiţiile locale de climă şi posibilităţile
naturale de protecţie oferite de relief. La orientarea adăpostului se va urmări:
- asigurarea factorilor de microclimat în adăpost;
- iluminarea naturală a adăposturilor;
- evitarea vânturilor dominante în timpul iernii.
În cazul de faţă adăpostul va avea forma dreptunghiulară şi va fi amplasat cu spatele (una din
laturile lungi) pe direcţia Nord-Nord-Est. Pentru a evita pierderile de căldură, pe peretele dinspre
nord se vor repartiza numai 1/4 – 1/3 din numărul total al ferestrelor.

Capitolul II - Proiectarea structurii şi marimii efectivului


Aşa după cum reiese din titlu, efectivul ales pentru derularea acestei activităţi este de 200
capete oi matcă din rasa Carabaşă sau Oaia cu cap negru de Teleorman, la care se mai adaugă şi
necesarul aferent de berbeci (8 capete).
ANUL I
Nr. Categorii Efectiv INTRARI IESIRI Efectiv
crt de inceput Treceri Efectiv sfirsit
animale an Fatari Cumparari din rulat Treceri la Mortali Ingrasat an
categ. inf. categ. sup. tate Carne
1 oi mame 0 200 200 200
2 Berbeci 0 8 8 8
3 miei 0-3 l 0 - - -
4 TFAC* 0 - - -
5 TMAC* 0 - - -
TOTAL 0 208 208 208
*T.A.C. = tineret an current – F (femel) si M (mascul);

ANUL II
Nr. Categorii Efectiv INTRARI IESIRI Efectiv
crt de inceput Treceri Efectiv sfirsit
animale an Fatari Cumparari din rulat Treceri la Mortali Ingrasat an
categ. inf. categ. sup. tate Carne
1 oi mame 200 - - 30 230 - - 30 200
2 Berbeci 8 - - 3 11 - - 3 8
3 miei 0-3 l 0 276 - - 276 40 14 222 -
4 TFAC* 0 - - 35 35 30 - 5 -
5 TMAC* 0 - - 5 5 3 - 2 -
TOTAL 208 276 - 73 557 73 14 262 208
*T.A.C. = tineret an curent – F (femel) si M (mascul);

Evoluţia anuală a efectivului a fost realizată ţinând cont de următorii parametrii:


- reforma la oile mame este de 15%;
- reforma la berbeci este de 35%;
- fecunditatea femelelor adulte de 95%;
- prolificitatea femelelor adulte de 145%;
- mortalitatea la miei este de 5%;
- raport de sexe: 1 mascul la 25 femele;
Este de preferat ca achiziţionarea animalelor să se facă spre sfârşitul verii începutul toamnei,
astfel încât pregătirea pentru montă şi monta propriu-zisă să se facă în microfermă. Se vor cumpăra
animale sănătoase clinic, cu conformaţie şi constituţie specifice standardului rasei, care să fie însoţite
de certificat sanitar-veteinar.
Capitolul 3
Proiectarea structurii şi mărimii bazei furajere şi a necesarului de teren
Pentru calcularea necesarului de nutreţuri şi a suprafeţelor destinate producerii lor, trebuie ca
în prealabil să întocmim raţiile furajere separat pentru fiecare categorie în parte, ţinând cont de
normele şi cerinţele de hrană specifice vârstei şi stării fiziologice.
Resursele furajere vor fi constituite, în principal pe perioada de vegetaţie (luând în calcul o
durată a acesteia de 200 zile), din masă verde care este valorificată prin păşunat parcelar
(reprezentată dintr-un amestec de graminee perene şi leguminoase perene, rezistent la călcături), la
care se mai adaugă şi un amestec de fermă constituit din nutreţuri concentrate (orz, porumb, ovăz,
şrot floarea soarelui).
În perioada de stabulaţie (cu o durată de 165 zile), resursele vor fi formate din fân de lucernă,
amestec de fermă, suculente (porumb siloz şi sfeclă furajeră) şi grosiere (paie orz, coceni de
porumb).

3.1. Calculul raţiilor furajere


Ratii furajere pentru masculii de reproductie (diferentiat in functie de anotimp
si modul de utilizare)
RATII FURAJERE 140 135 Preg. 60 30
Berbeci (80 kg) – Repaus monta
Sexual - vara iarna si vara iarna
masa verde (kg) 10 0 monta 5 0
fan lucerna (kg) 0 1,5 1 2
porumb siloz (kg) 0 1,5 0 1
morcov (kg) 0 0 1 1
sfecla furaj. (kg) 0 1 0 0
a. f. porumb (kg) 0,1 0,1 0,2 0,3
a. f. ovaz (kg) 0,1 0,1 0,3 0,3
paie ovaz (kg) 0,5 1 0 0
La categoria masculi adulţi (berbeci), întâlnim două stări fiziologice distincte şi anume:
perioada de repaus sexual, care are o durată de cca. 9 luni pe an (hrănirea făcându-se la nivelul
normelor de întreţinere) şi perioada de pregătire pentru montă şi montă propriu-zisă, care are o
durată de cca. 3 luni din care 3-4 săptămâni perioada de pregătire pentru montă, când se face o
hrănire stimulativă în vederea atingerii condiţiei de reproducător, care se continuă şi în perioada de
montă propriu-zisă de cca. 2 luni pentru a susţine efortul sexual depus.
Raţii pentru oi adulte ( greutatea medie de 60 kg.)
Pentru calculul raţiilor furajere destinate caprelor din efectivul matcă, s-a ţinut cont de
normele şi cerinţele specifice fiecărei stări fiziologice (ex. gestaţie, lactaţie etc).
Raţie pentru primele 3 luni de gestaţie (91 zile)
Specificare Subst.uscată (S.U.) Unităţi nutritive Proteină digestibilă
-kg- U.N. P.D.(g)
Necesar 1,6 0,95 75
- Păşunat (67 zile) - Stabulaţie (24 zile)
Masă verde 4,0 kg Fân lucernă 1,2 kg
Paie orz 0,5 kg Paie orz 0,5 kg
Porumb siloz 1,0 kg Porumb siloz 1,0 kg

Raţie pentru ultimele 2 luni de gestaţie ( 62 zile)


Specificare Subst.uscată (S.U.) Unităţi nutritive Proteină digestibilă
-kg- U.N. P.D.(g)
Necesar 1,8 1,25 125
Fân lucernă 1,5 kg
Sfeclă furajeră 0,5 kg
Porumb siloz 0,75 kg
Concentrate 0,2 kg
- porumb 0,1 kg
- orz 0,1 kg

Raţie pentru primele 2,5 luni de lactaţie ( 79 zile)


Specificare Subst.uscată (S.U.) Unităţi nutritive Proteină digestibilă
-kg- U.N. P.D.(g)
Necesar 2,1 1,90 220
Fân lucernă 1,5 kg
Sfec1ă furaj. 1,5 kg
Porumb siloz 2,0 kg
Concentrate 0,350 kg
- porumb 0,175 kg
- orz 0,175 kg

Raţie pentru următoarele 4,5 luni de lactaţie ( 133 zile)

Specificare Subst.uscată (S.U.) Unităţi nutritive Proteină digestibilă


-kg- U.N. P.D.(g)
Necesar 1,9 1,65 150
Masă verde 7,0 kg
Concentrate 0,25 kg
- porumb 0,125 kg
- orz 0,125 kg

Raţie pentru prima lună după înţărcare ( 14 kg greutate vie; spor 170 g/zi)

Subst.uscată (S.U.) Unităţi nutritive Proteină digestibilă


Specificare
-kg- U.N. P.D.(g)
Necesar 0,5 0,40 50
Fân lucernă 0,4 kg 170 g x 30 zile = 5,1 kg
Concentrate 0,2 kg 14 kg + 5,1 kg = 19,1 kg
-porumb 0,1 kg
- orz 0,1 kg

Raţie pentru următoarele 3 luni (greutate vie 19,1 kg; spor 150 g/zi)

Specificare Subst. uscată (S.U.) Unităţi nutritive Proteină digestibilă


-kg- U.N. P.D.(g)
Necesar 0,8 0,6 70
Masă verde 2,5 kg 150 g x 90 zile=13,5 kg
Concentrate 0,25 kg 19,1 kg + 13,5kg=32,6kg
- porumb 0,10 kg
- orz 0,15 kg

Raţie în per. de 2,5 luni înainte de intrare la montă (greut. vie 32,6 kg; spor 130 g/zi)

Specificare Subst.uscată(S.U.) Unităţi nutritive Proteină digestibilă


-kg- U.N. P.D.(g)
Necesar 1,4 0,90 115
Masă verde 4,5 kg 130g x 75zile=9,75 kg
Concentrate 0,25 kg 32,6kg+9,75 kg=42,35kg
-porumb 0,1 kg
-orz 0,15 kg

Ratii pentru tineretul ovin pentru ingrasat in sistem intensiv


furaje kg/cap/zi
fibroase 0,6
Porumb 0,4
Orz 0,2
Faza de acomodare 10 zile
CPVM 0,2
Sare 0,004
Total 1,4
fibroase 0,5
Porumb 0,6
Orz 0,3
Faza de ingrasare 70 zile
CPVM 0,3
Sare 0,004
Total 1,7
fibroase 0,4
Porumb 0,7
Orz 0,35
Faza de finisare 20 zile
CPVM 0,35
Sare 0,004
Total 1,8
*la reconditionarea ovinelor adulte reformate se foloseste ratia de hrana din cadrul fazei de finisare, pentru o perioada de
30 de zile.

Raţii pentru miei


Fătarea se prevede a avea loc în lunile februarie şi martie, întrucât monta are loc în lunile
septembrie şi octombrie. Perioada de alăptare va avea o durată de 1,5 luni, la această vârstă având
loc şi înţărcarea mieilor. În afara laptelui matern, mieilor li se vor administra şi nutreţuri solide la
discreţie încă de la vârsta de 6-7 zile (otavă sau fân de lucernă recoltat toamna şi nutreţuri
concentrate fin măcinate, ambele de foarte bună calitate), operaţie ce permite dezvoltarea
echipamentului enzimatic al tubului digestiv specific rumegătoarelor, evitarea stresului de înţărcare
şi realizarea unui spor mediu zilnic mai ridicat, mieii atingând la această vârstă greutatea medie de
cca. 15 kg.
Consum de lapte în perioada de alăptare:
-750 g/zi/cap, în prima săptămână de viaţă x 7 zile = 5,25 kg;
-800 g/zi/cap, în a doua şi a treia săptămână x 14 zile = 11,2 kg;
-900 g/zi/cap, în a patra, a cincea şi a şasea săptămână x 21 zile = 18,9 kg;
Consumul de lapte pe cap de miel şi pe perioadă de alăptare va fi aşadar de cca 35 kg.
Consum de nutreţuri concentrate în perioada de alăptare:
Amestecul de nutreţuri concentrate va fi compus din 60% orz, 27% porumb, 10% şrot de
floarea soarelui, 1% sare, 1% cretă furajeră şi 1% PVM, revenind la 1 kg nutreţ concentrat 600 g
grâu, 270 g porumb, 100 g şrot de floarea soarelui, 10 g sare, 10 g cretă furajeră şi 10 g PVM.
Consumul individual de nutreţ concentrat este de 50 g/zi în săptămâna a doua şi a treia şi de 150 g/zi
în a patra, a cincea şi a şasea săptămână.
-consum în primele 2 săptămâni de administrare: 50g/zi x 14 zile = 0,70 kg ;
-consum în ultimele 3 săptămâni de administrare: 150g/zi x21zile = 3,15 kg ;
-consumul individual pe perioadă de administrare va fi de 3,85 kg, iar consumul total pe
fermă va fi de 1062,6 kg (3,85 kg/cap x 276 cap), din care 637,6 kg orz, 286,9 kg porumb, 106,3
kg şrot, 10,63 kg sare, 10,63 cretă furajeră şi 10,63 kg PVM.
Consum de fân în perioada de alăptare: Consumul individual de fân în toată această perioadă este
econdit la cca. 5 kg.

3.2. Calculul necesarului anual de nutreţuri


Pe baza raţiilor furajere întocmite pentru fiecare categorie în parte în funcţie de cerinţele şi
normele specifice diferitelor stări fiziologice, determinat necesarul de nutreţuri de care trebuie să se
ţină cont în vederea organizării bazei furajere.

An I
Categoria efectiv(cap) fanuri grosiere masa v. p. siloz sfecla f. morcov Porumb Orz
oi mame (to) 200 14,76 9,1 95,6 22,7 3,0 - 3,95 3,95
berbeci (to) 8 0,84 0,15 4,8 0,6 0,24 0,72 0,2 0,25*
tineret femel
+mascul (to) - - - - - - - - -
tineret ingras.
+recondit. (to) - - - - - - - - -
miei - - - - - - - - -
TOTAL 208 15,6 9,25 100,4 23,3 3,24 0,72 4,15 4,2
* la berbeci se administreaza ovaz
An II
Categoria efectiv(cap) fanuri grosiere masa v. p. siloz sfecla f. morcov Porumb Orz
oi mame (to) 200 48,06 9,1 239,8 59,1 29,9 - 7,33 7,33
berbeci (to) 8 2,58 1,64 13,6 1,86 1,08 0,72 0,39 0,44
tineret femel
+mascul (to) 40 0,48 - 22,5 - - - 0,78 1,11
tineret ingras.
+recondit. (to) 262 11,36 - - - - - 14,16 7,08
miei 276 1,38 - - - - - 0,29 0,64
TOTAL 208 63,86 10,74 274,9 60,96 30,98 0,72 22,95 16,60
* la berbeci se administreaza ovaz
3.3. Calculul suprafeţelor necesare producerii nutreţurilor
Pentru calculul suprafeţelor de teren s-a ţinut cont de necesarul anual de nutreţuri şi de
producţia la hectar specifică fiecărei categorii. Menţionăm că pentru grosiere nu s-a calculat
suprafaţa, întrucât acestea se obţin indirect prin cultura cerealelor.

Specificare necesar arabil faneata pasune supraf. tot


ANUL I (to) (ha) (ha) (ha) (ha)
Fan lucerna 15,6 2,23 2,23
Porumb siloz 23,3 0,58 0,58
Sfecla furajera 3,24 0,05 0,05
Morcov 0,72 0,04 0,04
Pajiste cultivata 100,4 4,01 4,01
Porumb boabe 4,15 0,75 0,75
Orz 4,20 1,68 1,68
TOTAL 151,61 3,1 2,23 4,01 9,34

Specificare necesar arabil faneata pasune supraf. tot


ANUL II (to) (ha) (ha) (ha) (ha)
Fan lucerna 63,86 9,12 9,12
Porumb siloz 60,96 1,52 1,52
Sfecla furajera 30,98 0,44 0,44
Morcov 0,72 0,04 0,04
Pajiste cultivata 274,9 - 11,0 11,0
Porumb boabe 22,95 4,17 4,17
Orz 16,60 6,64 6,64
TOTAL 443,97 12,81 9,12 11,0 32,93
*Şrotul de fl. soarelui, zoofortul, sarea şi creta furajeră, care intră în componenţa nutreţurilor concentrate la miei se vor
achiziţiona prin cumpărare;la fel se va proceda si cu CPVM utilizat in hrana animalelor la ingrasat

Conform datelor se constată că suprafaţa totală necesară acoperirii tuturor categoriilor de


nutreţuri este in anul al II-lea de cca. 33 hectare.
În ce priveşte fânul, suprafaţa destinată producerii acestuia va trebui însămânţată cu sămânţă
de lucernă, astfel încât să poată fi exploatată o perioadă de 4 ani, anual recoltându-se 4 - 5 coase.
Pentru masă verde (păşune), suprafaţa va fi însămânţată cu un amestec de graminee şi leguminoase
perene, care să prezinte rezistenţă la călcături şi care să fie exploatată prin păşunat parcelar,
asigurându-se astfel anual 3 - 4 cicluri de păşunat.
Capitolul 4
Proiectarea şi dimensionarea clădirilor anexe
Pentru păstrarea şi depozitarea nutreţurilor folosite în hrana animalelor pe perioada de
stabulaţie, este nevoie de construirea unei celule betonate pentru porumbul siloz, un pătul pentru
porumbul boabe şi un fânar pentru fân şi grosiere.
An II inaltime- mp.constr latime- lung-m
dejectii/furaj (to) m m
fanar (7 luni) 63,86 5,0 180 10 18
Siloz 60,96 2,5 100 10 10
Magazie
16,60 0,8 28 5 6
Patul porumb
22,95 3 16 2 8
Sira paie
10,74 4 48 6 8
Platf.dejectii
(100 zile) 212 1,5 70 7 10

Celula de siloz
- necesarul de porumb siloz de depozitat este de 61 tone;
- dimensiunile celulei de siloz vor fi de 10,0 m lungime x 10,0 m lăţime x 2,5 m înălţime;
Fânarul
- necesarul de fân este de 63,96 tone, iar necesarul de grosiere este de 10,74 tone;
- dimensiunile fânarului vor fi de 18,0 m lungime x10,0 m lăţime x 5,0 m înălţime
Pătulul
- necesarul de porumb este de 23 tone;
- dimensiunile pătulului vor fi de 8,0 m lungime x 2 m lăţime x 3 m înălţime;
Magazie
- necesar de depozitat – 16,6 tone;
- dimensiuni de depozitare - 6,0 m lungime x 5 m lăţime x 0,8 m înălţime;
Orzul va fi păstrat sub formă de vrac într-o magazie sau depozitat pe paleţi în saci, iar sfecla
furajeră în beci sau în şanţuri de pământ. Şrotul de floarea soarelui, sarea şi premixul vitamino-
mineral vor fi depozitate în magazie.
Utilităţi. Organizarea fermei de ovine necesită anumite spaţii sau construcţii anexe care sunt
în strânsă legătură funcţională între ele şi cu construcţia adăpostului. Se consideră necesare
următoarele construcţii anexe:
- dezinfectoare instalate la uşile de intrare;
- filtru sanitar-veterinar (60 mp);
- padoc instalat în faţa adăpostului, cu suprafaţa de 2 ori mai mare decât suprafaţa
construită a adăpostului, împrejmuit cu panouri cu ramă metalică şi plasă din sârmă şi
compartimentat după cerinţe;
- răscol lung de 6-8 m şi lat de 0,5 m, prin care se trec oile pentru examinare şi repartizare
pe grupe, cu ocazia aplicării diferitelor lucrări zootehnice (bonitare, cântăriri, etc.) şi
tratamente sanitar-veterinare;
- baie fixă din ciment pentru deparazitarea ovinelor, prevăzută cu platformă de acces şi
platformă de ieşire şi de scurgere a soluţiei paraziticide de pe corpul animalelor;
(baie deparazitare ovine, betonata, cu padocuri de acces si scurgere a solutiei (0,5
mp/cap), prevazute cu balustrade (h= 0,9 m) - cu lungimea de 4-5 m - adancimea 1-1,2
m si cu trepte spre padocul de iesire = suprafata/padoc - serii de 100 cap - 50 mp)
- cameră de serviciu pentru repausul îngrijitorilor şi supravegherea de noapte, instalată la o
extremitate a adăpostului, în suprafaţă de 5 m2/ îngrijitor;
- magazie tampon pentru pentru depozitarea amestecului de fermă, care va servi şi pentru
păstrarea inventarului aferent fermei;
- fânar pentru depozitarea fânurilor şi grosierelor, amplasat la o distanţă care să permită un
flux tehnologic optim;
- pătul pentru depozitarea porumbului ştiuleţi;
- platformă betonată pentru depozitarea porumbului siloz;
- platformă de gunoi, amplasată la o distanţă minimă de 40 m de adăpost, izolată de
locuinţe şi drumuri de acces, pentru înlăturarea poluării mediului;
- strungă, necesară efectuării mulsului manual al oilor, amenajată în padoc şi în apropierea
adăpostului;
- infirmerie (cameră sau boxe) necesară izolării animalelor accidentate sau bolnave,
dimensionată la cca. 2,5 m2 pentru fiecare 100 capete oi (necesar 2x2,5=5 m2 );
- bucătărie furajeră sau staţie de preparare a nutreţurilor (7 m2/ 100 cap oi);
- spaţiu pentru tunderea şi depozitarea lânii oilor.
Capitolul 5
Proiectarea adăpostului şi a fluxului tehnologic
Anul II
nr.
Categoria capete mp/cap total mp nr.comp mp/comp.
oi mame (cap) 200 1 200 5 40,00
berbeci (cap) 8 2,5 20 1,3 15,00
TAC (cap) 40 0,6 24 1,6 15,00
comp fatari (cap) 50 2,5 125 10 12,50
total
(mp/adapost) 369
ingrasare (cap) 262 0,4 105 4,3 24,00
Total padoc mp 738

Organizare compartiment fatari - boxe comune fatare (3 - 5 cap/boxa - 2,5 mp/cap); boxe
individ pt oile rele mame "h:0,85cm L:125cm l:100cm" 5-10% Comp. pt oile fatate cu miei
(2,5mp/cap) pana la 10 zile;10-20 si 20-30 zile
Pentru cazarea animalelor este necesar a se construi un adăpost închis (saivan), care va fi
realizat din următoarele materiale: pereţi din cărămidă sau bolţari, şarpanta din lemn sau metal,
acoperiş din plăci de azbociment cu termoizolare de 25 cm şi pardoseală din pământ compactat. Se
vor folosi fundaţii izolate din beton cu piatră. Tencuielile vor fi de tip driscuit, tâmplăria din lemn
sau metal, zugrăvelile cu var iar vopsitoria pentru protecţia elementelor din lemn şi metal se va face
cu vopsea pe bază de ulei. Totodată va trebui să se amenajeze şi un padoc, care va fi prevăzut şi cu o
suprafaţă acoperită, ce serveşte pentru mişcarea animalelor.
Pentru stabilirea suprafeţei totale a adăpostului va trebui să ţinem cont de normele de cazare
specifice fiecărei categorii de vârstă în parte, de suprafaţa ocupată de ieslele de furajare şi
jgheaburile de adăpare, precum şi de suprafeţele ocupate de filtrul sanitar, magazie, lăptărie, spaţiul
de depozitare a lânii şi camera de serviciu.
Ieslele pentru fân care prezintă şi un jgheab pentru administrarea concentratelor, vor fi
amplasate pe o jumatate din lăţimea adăpostului şi ţinând cont de lăţimea acestora (0,8 m) şi de
frontul de furajare necesar (40 cm pentru oi adulte, 50 cm pentru berbeci şi 30 cm pentru tineret).
Jgheaburile de adăpare vor fi construite tinand cont de dimensiuni: lăţimea 70 cm şi de
frontul de adăpare specific, respectiv de 8 cm la oi, 10 cm la masculi şi 6 cm la femele.
Suprafaţa totală a adăpostului va rezulta din însumarea urmatoarelor suprafeţe:
- adapost = 369 mp;
- filtru sanitar, sediu administrativ, locul de depozitare a lânii şi camera de serviciu (total
60 m2);
- laptaria 25 mp;
- sala de muls = cca. 100 mp
Total adapost adulte plus tineretul aferent: 554 mp.
Pentru a asigura această suprafaţă, va trebui să dimensionăm adăpostul la o lungime de 56 m
pe latura lungă şi la o lăţime de 10 m, rezultând în final o suprafaţă totală de 560 m2, care este
suficientă pentru efectivul fermei. Adăpostul va fi prevăzut cu porţi de acces de 3/3 m cu două
canaturi.. Se recomandă utilizarea usilor glisante.
Compartimentările interioare se realizează din panouri aerate din plasă de sârmă sau şipci, cu
lăţimea de 0,9-1,2 m şi lungimea de 2,0-4,0 m. Pentru perioada fătărilor este necesar a se organiza o
maternitate, compartimentul repartizat acesteia ocupând cca. 25% din suprafaţa totală de cazare, care
trebuie amplasată în zona cea mai călduroasă a adăpostului pentru a asigura o temperatură de minim
+8° C, respectiv în zona învecinării cu filtrul sanitar şi celelalte amenajări din adăpost. Aceasta va fi
prevăzută cu amenajări demontabile de boxe colective (pentru animale în ultimele zile de gestaţie),
de boxe individuale de dimensiuni 0,8 x 1,2 m (pentru fătare şi acomodare la alăptat în primele 2-3
zile după fătare), de boxe colective pentru oi cu miei cu vârste de 3-7 zile şi respectiv 8-45 zile şi cu
ţarcuri pentru furajarea suplimentară a mieilor.
Padocul de mişcare va trebui să asigure o suprafaţă de cca 2 ori mai mare decât cea a
adăpostului, suprafaţa totală a acestuia fiind de cca. 840 m2, dimensiunile acestuia fiind de respectiv
56 m lungime şi 15 m lăţime. În cadrul padocului se va organiza şi o suprafaţă acoperită prin
prelungirea acoperişului adăpostului (tip streaşină), care va avea o lăţime de 4,0 m şi o suprafaţă
totală de 220 m2 (4 m x 55 m). Între padoc şi adăpost vor exista obligatoriu 2 uşi de acces. Padocul
va fi amplasat pe latura insorita a adăpostului. În cadrul adăposturilor de tip saivan, se impune
existenţa padocurilor pavate cu cărămidă pe lat sau cu bitum, în care se recomandă chiar şi iarna pe
timp prielnic să se facă furajarea şi adăparea. Înălţimea saivanului va fi de 5,0 metri la coamă şi de
3,0 m la streaşină. Saivanul va avea forma liniara şi va fi amplasat astfel încât vânturile
predominante să bată în spatele construcţiei.
Adapostul pentru ingrasare este de tip deschis (tip sopron) in suprafata totala de cca
120 mp – 5 boxe in suprafata fiecare de 24 mp (4m x 6 m). Acest adapost este construit special
si suprafata sa nu este inclusa in schita saivanului pentru oile adulte.
5.1. Parametrii de microclimat din adăpost
Adăpostul va trebui să asigure o temperatură optimă în timpul iernii de cca 10-12°C, limita
minimă fiind de 3°C, iar cea maximă de 28°C. Viteza curenţilor de aer la nivelul animalelor nu
trebuie să depăşească 0,2-0,3 m/s, astfel că geamurile şi uşile de acces vor trebui să fie etanşe. În
ceea ce priveşte volumul de aer ce trebuie asigurat, normele prevăd un volum de cca. 3,5 m 3/cap la
oile cu miei, 3 m3/cap pentru berbeci şi 1,5 m3/cap la tineret, revenind astfel un volum total de cca
2750 m3, care este mai mult decât suficient. Primenirea aerului se va face prin ventilaţie naturală
prin intermediul geamurilor şi coşurilor de ventilaţie, care depăşesc cu 50-70 cm coama adăpostului.
Normele pentru coeficientul de luminozitate din adăpost prevăd ca la 15 m2 pardoseală să fie
asigurat 1m2 de fereastră, astfel că suprafaţa totală a ferestrelor va fi de cca 37 m2, care vor fi
amplasate pe laturile dinspre padoc la o înălţime de 1,5…1,7 m faţă de pardoseală.
În sfârşit umiditatea din adăpost va trebui să fie asigurată între limitele 60-80 %, ceea ce
recomandă împrospătarea periodică a aşternutului cu paie curate şi uscate.
5.2. Evacuarea dejecţiilor
Evacuarea gunoiului de grajd se va face primăvara, întrucât întreţinerea oilor pe timpul
stabulaţiei se face pe aşternut permanent (storişte - fecale, purin şi paie ), care poate ajunge la o
înălţime de cca. 30-50 cm. Evacuarea se va face mecanizat, prin strângere cu lama de buldozer,
încărcare cu ajutorul graifărului şi transport cu remorca la platforma de gunoi. Bianual se vor face
obligatoriu dezinsecţii şi dezinfecţii prin spălare şi văruire a suprafeţelor interioare şi exterioare ale
adăpostului.
Pentru dimensionarea platformei de gunoi va trebui să se ţină cont de cantitatea de dejecţii
produsă anual de un animal adult, care la ovine este de cca. 600 kg, sau luând ca bază suprafaţa de
0,2-0,3 m2 /cap necesară anual pentru depozitare dejecţii. Anual se va produce aşadar o cantitate de
peste 500 tone de gunoi de grajd. Având in vedere specificul evacuării dejecţiilor la ovine, platforma
va fi dimensionata numai pentru o perioada de 100 de zile autonomie.
Dimensionare platformă
- cantitatea totală de dejecţii cca. 212 tone;
- suprafaţa platformei: cca. 70 mp .
5.3. Calcularea necesarului de apă în microfermă şi a celorlalte utilităţi
Pentru calcularea necesarului zilnic de apă se va ţine cont de normele specifice pe categorii
de vârstă care includ şi celelalte nevoi gospodăreşti (spălarea găleţilor de muls, a bidoanelor, etc.), şi
de coeficientul de siguranţă (k = 1,4).
Calculul necesarului anual de apă în microfermă
Categoria Nr. capete Norme(l/cap/zi) Nr. zile Necesar anual (l)
Oi mame 200 5 365 365000
Berbeci 8 7 365 20440
Tineret 40 4 240 38400
Tin. ingrasat + rec. adulte 262 5 100 131000
Total - - - 554840

Aşadar avem nevoie de cca 1,52 mc de apă pe zi. Această cantitate se înmulţeşte cu
coeficientul de siguranţă (1,4) rezultând un necesar de 2,13 m3, la care se mai adaugă şi cantitatea de
apă în caz de incendii, care este estimată la un debit de 3 litri/secundă timp de o oră ( 60 min. x 60
sec./min.x 3= 10,8 m3), necesarul zilnic de apă în microfermă fiind în final de cca 12,93 m3. Se va
opta pentru forarea unui puţ de adâncime şi utilizarea unei instalaţii de alimentare cu apă cu hidrofor
de unde apa va fi trimisă în reţeaua proprie fermei. În adăpost se vor folosi adăpători cu nivel
constant sau adapatori cu clapeta (1 adapatoare la 25-30 capete).
Pentru energie, se va încerca conectarea la reţeaua locală de curent, având în vedere faptul că,
ferma trebuie amplasată la o distanţă de minim 100 m de localitate şi în apropierea unui drum
judeţean sau naţional pentru o bună deservire.
5.4. Fazele fluxului tehnologic de exploatare din fermă
L u n i l e a n u l u i Durată
Specificare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (zile)

Păşunat 200
Stabulaţie 165
Preg.montă 21
Montă 55
Gestaţie 150
Fătare 50
Alăptare miei 45
Muls 165
Tunsul 30
*Sunt redate succint principalele faze ale fluxului tehnologic de exploatare din fermă. Astfel, animalele vor fi întreţinute
la păşunat o perioadă de 200 zile pe an şi numai 165 zile în stabulaţie.

Organizarea păşunatului
Durata păşunatului va fi de cca 200 zile (20 aprilie-6 noiembrie). Pentru păşunatul ovinelor
se va folosi o pajişte cultivată rezistentă la călcături formată din 82% graminee perene (25% Dactilis
glomerata, 37% Festuca pratensis şi 20% Lolium perene) şi 18% leguminoase perene (10%
Medicago sativa şi 8% Trifolium repens). Producţia de masă verde la hectar este estimată la 35 tone.
Încărcătura la hectar va fi de 10-20 oi sau 25-30 capete tineret. Pentru un păşunat raţional suprafaţa
păşunii va fi împărţită pe 7 tarlale (parcele), aproximativ egale ca suprafaţă, astfel încât să se poată
organiza 3-4 cicluri de păşunat. Aşezarea şi forma generală a tarlalelor va depinde de configuraţia
suprafeţei totale destinate acestui scop. Forma dreptunghiulară cu lungimea de 2-3 ori mai mare ca
lăţimea este cea recomandată. Lăţimea se stabileşte în funcţie de numărul animalelor, socotind că
pentru o oaie este nevoie de 1 metru.
Durata de păşunat a unei tarlale este de 5 zile, iar pentru refacerea plantelor pe parcelă este
necesară o perioadă de 35 zile. Păşunatul poate începe pe o tarla când plantele au atins înălţimea de
10-15 cm şi încetează când iarba este consumată până la 3-4 cm înălţime de la sol. Delimitarea
tarlalelor se face prin garduri fixe sau cu panouri mobile ce se mută odată cu înaintarea frontului de
păşunat. În cadrul fiecărei parcele se asigură apă potabilă, jgheaburile instalându-se pe linia de
delimitare a două parcele alăturate, alimentate permanent de la sursa de apă printr-o reţea de ţevi
metalice sau de plastic, sau adaptându-se alte modalităţi adecvat condiţiilor locale (exemplu
transportul apei cu cisterna).
Perioada de stabulaţie
Pe parcursul perioadei de stabulaţie hrana animalelor va fi compusă din fân de lucernă,
porumb siloz, sfeclă furajeră, amestec fermă şi grosiere. Pentru administrarea acestor nutreţuri
animalelor ferma va trebui să fie dotată cu grătare-jgheab (iesle), care permit administrarea tuturor
sortimentelor de nutreţuri (grătare-jgheab, conform schiţei 0,8x 4,0 m) şi care vor fi amplasate atât
în adăpost cât şi în padoc. Pentru administrarea apei se vor folosi adăpători cu nivel constant,
amplasate în adăpost, iar în padoc vor fi instalate jgheaburi de adăpare.
Pregătirea pentru montă
Pregătirea pentru montă are o durată de cca. 21 de zile şi este amplasată pe parcursul lunii
august, iar monta propriu-zisă va avea loc în lunile septembrie şi octombrie, ceea ce face ca fătările
să aibă loc în cursul lunilor februarie şi martie. Constă într-o îmbunătăţire a hrănirii animalelor, prin
asigurarea unor păşuni de bună calitate la care se adaugă un supliment de concentrate (amestec
fermă), pentru atingerea condiţiei de reproducător. În această perioadă se urmăreşte manifestarea
căldurilor la oi şi manifetarea reflexelor sexuale la berbeci.
Monta
Numărul de de berbeci necesar în fermă va fi conform raportului de sexe specific, respectiv
1:25 (1 mascul la 25 femele). Se va aplica monta naturală dirijată efectuată pe baza unui plan de
montă şi împerechere. Se va alege fie varianta montei la mână fie varianta montei la boxă. După
depistarea oilor în călduri, acestea vor fi repartizate berbecilor reproducători. Monta naturală dirijată
permite efectuarea împerecherilor în mod controlat, astfel încât se poate organiza un program de
ameliorare genetică a aanimalelor în direcţia propusă. Metoda este recomandată întrucât se cunosc
ambii părinţi, fapt ce conduce la ameliorarea producţiilor ovinelor, se evită epuizarea berbecilor, se
elimină diferitele maladii şi defecte de exterior. Depistarea oilor în călduri se face dimineaţa cu
ajutorul berbecilor încercători, când se constată că majoritatea oilor prezintă semnele specifice.
Norma de montă pentru berbeci este de 4 monte/zi, cu repaus de o zi pe săptămână.
Gestaţia
Gestaţia la oaie durează 5 luni de zile. În perioada gestaţiei se va acorda o îngrijire deosebită
şi se va asigura supravegherea permanentă a oilor. Este interzisă aglomerarea oilor în adăposturi şi
padocuri, la adăpare şi furajare, precum şi administrarea de furaje mucegăite, prăfuite şi îngheţate
sau de apă foarte rece pentru evitarea avorturilor. Introducerea şi scoaterera oilor gestante din
adăpost se va face cu grijă pentru a evita înghesuiala. În prima parte a gestaţiei (primele 3 luni), raţia
furajeră nu trebuie să depăşească pe cea calculată la nivel de întreţinere, pentru a nu intensifica prea
mult dezvoltarea anexelor fetale, iar în a doua parte (ultimele 2 luni) se impune ca raţia să fie
suplimentată cu cel puţin 20% pentru stimularea procesului de dezvoltare a fetusului şi o bună
pregătire a oii pentru noua lactaţie. Cu 2 săptămâni înainte de fătare silozul de porumb şi furajele de
volum se vor scoate din raţie, fiind înlocuite cu precădere cu concentrate.
Fătarea
Organizarea fătării presupune efectuarea unor activităţi precum: pregătirea oilor pentru
fătare, supravegherea fătărilor şi îngrijirea oilor şi mieilor după fătare. Pregătirea pentru fătare constă
în codinirea oilor cu 2-3 săptămâni înainte de fătare, respectiv tunderea lânii de pe uger şi coadă
pentru asigurarea unui supt igienic. Tot în această perioadă adăpostul se va compartimenta
corespunzător prin amenajarea unui compartiment pentru oile gestante, a maternităţii şi a spaţiului de
întreţinere a oilor cu miei. Compartimentul pentru oi gestante se amenajează lângă maternitate
pentru loturi de 50-100 capete oi, asigurându-se o suprafaţă de 1,2 m2 / animal. În acest
compartiment se vor introduce oile aflate în ultimele 2 săptămâni de gestaţie. Maternitatea se
foloseşte atât pentru fătare cât şi pentru creşterea mieilor cruzi şi mijlocii. Compartimentarea
acesteia se face în următoarele boxe funcţionale: boxe individuale de fătare şi acomodare la alăptat,
câte o boxă la cca 30 oi, cu dimensiunile de 0,8…0,9 x 1,2 m şi boxe comune pentru câte 25 oi cu
miei cruzi în vârstă de 3-7 zile (1,2-1,5 m2/oaie+miel). Compartimentul de întreţinere a oilor fătate
cu miei mijlocii şi zburaţi 8-45 zile, se amenajează cu boxe comune pentru câte 50-100 oi cu miei,
asigurându-se 1,6 m2 / cuplu. În interiorul boxelor cu miei zburaţi se amenajează front de furajare
suplimentară pentru miei cu ţarc grătar prin care trec numai mieii. În acest compartiment mieii stau
până la înţărcare. Supravegherea fătării oilor trebuie să urmărească identificarea şi izolarea oilor
înainte de fătare, asistenţa la fătare, efectuarea primului supt şi eliminarea învelitorilor fetale.
Asistenţa la fătare presupune intervenţia la expulzarea fetusului, curăţirea mucozităţilor şi tăierea
ombilicului.
Alăptarea mieilor
În perioada de miel crud (0-7 zile), mieii trebuie să sugă la interval de cca. 2 ore. Se va
asigura aşternut curat şi uscat şi ceilalţi factori de microclimat, în special temperatura. În perioada de
miel mijlociu (7-30 zile) mieii sug de 5-6 ori pe zi şi concomitent vor fi învăţaţi să consume nutreţuri
solide (fân, nutreţuri concentrate) în compartimente separate. În perioada de miel zburat (30-45 zile)
hrănirea suplimentară reprezintă mijlocul de asigurare a unei greutăţi corporale mari la înţărcare.
Trecerile libere pentru miei în ţarcurile de hrănire au dimensiunile de 20 x 40..….25 x 50 cm.
Înţărcarea mieilor se va face la vârsta de 45 zile. Mieii înţărcaţi sunt lotizaţi pe sexe şi dezvoltare
corporală.
Creşterea tineretului de reproducţie
Această categorie cuprinde tineretul femel şi mascul reţinut la reproducţie, care va avea un
efectiv mai mare cu cca. 15% comparativ cu necesarul de înlocuire a reformelor. Principala
preocupare pentru această categorie de vârstă este asigurarea unei hrăniri şi cazări corespunzătoare
care să asigure creşterea şi dezvoltarea armonioasă a tineretului ovin.
Mulsul
Mulsul oilor va începe la cca 1,5 luni de la fătare, respectiv după înţărcarea mieilor şi se
întinde până la jumătatea lunii octombrie, după care oile vor intra în repaus mamar. Durata lactaţiei
va fi de cca. 7 luni. Pregătirea şi organizarea mulsului presupune amenajarea unei platforme de muls
cu o capacitate de 2x6 locuri.
Mulsul se va face mecanic de 2 ori pe zi, cu respectarea tuturor regulilor de igienă impuse
de această operaţie (stergere uger, filtrarea laptelui etc). Durata mulgerii nu va depăşi 1,5 ore
dimineaţa şi o oră seara. Când mulsul se execută de 2 ori pe zi, intervalul între mulsori este relativ
egal.
Producţia de lapte marfă obţinută va fi destinată prelucrării în fermă, respectiv laptele marfă
va fi transformat în brânză telemea, care va fi vândută la preţul de 2,5 euro/kg (loco fermă).
Tunsul ovinelor
Punctul de tuns poate fi amplasat în adăpost sau într-un şopron. Acesta se va împarte în 3
compartimente cu ajutorul panourilor mobile din plasă de sârmă sau scândură, astfel: un
compartiment pentru ovinele tunse, unul pentru tunsul propriu-zis, cântărirea şi înregistrarea
individuală a cojocului de lână şi unul pentru sortarea şi ambalarea lânii. Tunsul se execută
primăvara în cursul lunii mai, după liniştirea ploilor. Pregătirea ovinelor pentru tuns constă în
curăţirea cojocului de resturi vegetale, codinirea, adăpostirea de precipitaţii şi ţinerea lor la dietă
alimentară timp de 12-24 ore înainte de tuns (se administrează numai apă). Dotarea centrului de tuns
cuprinde: instalaţia de tuns (maşini de tuns electrice cu 21 sau 23 de dinţi), cântar zecimal,
echipament de lucru şi protecţie, instrumentar veterinar şi medicamente pentru tratarea eventualelor
plăgi, polizor, piese de schimb (cuţite etc.), saci pentru depozitarea lânii (arari) cu o capacitate de
cca. 100 kg fiecare, sfoară etc. La cca. o săptămână după tuns animalele sunt deparazitate prin
îmbăierea acestora în baia antiparazitară. Ordinea la tuns pe categorii este următoarea: oile sterpe,
mioarele, miorii, oile mame şi berbecii. Norma pentru tunzător va fi de cca. 80 capete/zi în funcţie
de îndemânarea acestuia.
BILANTUL ECONOMIC
VENITURI
Venituri din carne
Venit
Carne Carne Venit Venit
Adulte Lana Total
An Adulte tineret Tineret carne Lana
Carne kg/an Euro/an
kg/an kg/an Euro/an Euro/an
Euro/an
I - - - - - - -
II 2400 3600 8436 16872 1203 1203 21675

Venituri din lapte - branza


Lapte subv
An marfa lapte Venit(E/an) Branza Venit(E/an)
hl/an eu/an lapte kg/an branza
I - - - - -
II 230 2123 13623 5570 13925

Venituri secundare
An Vanzare Subventii Subventii Total
gunoi- animale teren eu/an
eu/an eu/an eu/an

I - - - -
II 1484 1778 5346 8608

TOTAL VENITURI
An Branza Lapte
I - -
II 44208 43906

CHELTUIELI INFIINTARE FERMA


Cheltuieli cu materialul biologic

An Oi adulte Masculi TFAP TMAP TMAC Total


(Euro) (Euro) (Euro) (Euro) (Euro) (Euro)
I 30000 1400 0 0 0 31400
II 0 0 0 0 0 0

Investiţiile efectuate pentru înfiinţarea fermei, se referă în principal la următoarele obiective:


- adăpost adulte: 150 euro /mp x 560 mp = 84000 euro;
- adapost ingrasare: 100 euro/mp x 120 mp = 12000 euro;
- filtru sanitar + sediu administrativ: 300 euro /mp x 60 mp = 18000 euro;
- magazie: 30 mp x 100 euro/mp = 3000 euro;
- camera cadavre: 9 mp x 100 euro/mp = 900 euro;
- bucatarie furajera: 25 mp x 100 euro /mp = 10500;
- remiza utilaje 50 mp x 75 euro/mp = 3750 euro;
- patul: 16 mp x 50 euro /mp = 800 euro;
- fanar: 180 mp x 50 euro /mp = 9000 euro /mp;
- celulă siloz 100 mp x 30 euro /mp = 3000 euro /mp;
- platforma dejectii: 70 mp x 30 euro/mp = 2100 euro /mp
- împrejmuire fermă: 266 m.l. x 20 lei/ml = 5320 euro;
- racordare retea electrica: 1500 euro.
- racordare apa: 1500 euro.
- achiziţionarea terenului şi a suprafeţelor necesare pentru producerea lor, sau arendarea acestora;
cazul ideal este de a dispune de aceste suprafeţe de teren; cost teren agricol (extravilan): 1500
euro/ha x 33 hectare = 49500 euro;
- achiziţionarea utilajelor, instalaţiilor si echipamentelor necesare in ferma conform tabelului:
Utilaje/instalatii UM Capacitate Numar Cost (euro)
Tractor buc - 1 19000
Plug buc - 1 1400
Grapa discuri buc - 1 2400
Semanatoare buc - 1 2600
Echipament cosit buc - 1 1900
Greblă mecanică buc - 1 1500
Presa balotat buc - 1 2500
Remorca transport buc 5 tone 1 4200
Ifron (3 functii) buc - 1 4800
Moara furaje buc 500 kg-1,0 t/h 1 7000
Cantar basculă buc - 1 5000
Echip. tocat siloz buc - 1 2100
Tanc răcire lapte buc 500 litri 1 1000
Instalatie muls buc 2 x 6 locuri 15000
Total 70400

Total cheltuieli înfiinţare ferma: 275.270 euro* (* la acest total mai trebuie sa se adauge
cheltuielile ocazionate de: construirea caminulului pentru rezervorul de apa si statia de hidrofoare, de
rezervorul de stocare apa incendii, rezervor subteran hidroizolat la platforma de dejectii, fose septice
pentru filtru sanitar si camera de mortalitati, amenajarea dezinfectoarelor, a aleilor betonate din
incinta fermei, a locatiei pentru cantarul bascula, baie antiparazitara, rascol, rampe de incarcare-
descarcare etc.).

CHELTUIELI ANUALE DE EXPLOATARE

Cheltuieli cu forta de munca


Pentru efectivul de ovine cazat in microferma, normele prevad un ingrijitor la 100 de oi cu miei sau
oi manzari si un ingrijitor la 200 capete ovine la ingrasat. Asadar avem nevoie pentru efectivul
microfermei de cca 3 ingrijitori. In acest context au fost prevazuti numai muncitorii strict ceruti
pentru buna activitate a fermei, iar pentru asigurarea altor servicii (contabilitate, servicii medicale,
servicii de paza, producerea furajelor in sectorul vegetal) ramane la latitudinea managerului.
Consideram ca celelalte servicii sunt mai putin importante, putand fi asigurate in regim de prestari
servicii sau prin zilieri in anumite intervale ale anului.
Salarii in anul II de exploatare: 200 euro pe luna x 12 luni x 3 ingrijitori =7200 Euro.

Cheltuieli cu furajele

euro euro euro euro Total


An
fibroase suculente grosiere concentr. (E/an)
I 1200 1964 142,3 1156,2 4462,5
II 4912,3 5654,7 165,2 6445,3 17177,5

Alte cheltuieli
(transport, piese de schimb, medicamente, taxe locale, impozite)
An 10% din cheltuielile cu furajarea)
I 446,25
II 1717,75