Sunteți pe pagina 1din 64

# Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr.

2/2012

CUPRINS

## ARTICOLE METODICO-ŞTIINŢIFICE ........................................................................................................2

PLEDOARIE PENTRU MATEMATICĂ.….................................................................................…………2
ÎNVĂŢAREA MATEMATICII PRIN ACTIVITĂŢI PRACTICE.…………………………………………………4
JOCUL LOGICO-MATEMATIC - VALENŢELE LUI FORMATIV-EDUCATIVE..........................................6
PREDAREA - ÎNVĂŢAREA ELEMENTELOR DE GEOMETRIE LA CLASELE I-IV.................................8
STUDIU PRIVIND INFLUENŢA STRATEGIILOR DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII ÎN
ÎNVĂŢAREA MATEMATICII.......................................................................................................................9
ÎNVĂŢAREA MATEMATICII PRIN ACTIVITĂŢI PRACTICE....................................................................14
MATEMATICA DISTRACTIVĂ.................................................................................................................16
NUMERE PRIETENE 220 SI 284............................................................................................................19
PROBLEME ÎN LIMBI STRĂINE...............................................................................................................21
VARIANTA ÎN LIMBA ROMÂNĂ ...............................................................................................................21
THE ENGLISH VERSION .........................................................................................................................21
VARIANTA ÎN LIMBA FRANCEZĂ...........................................................................................................21
DEUTSCH VERSION ................................................................................................................................22
VARIANTA ÎN LIMBA SÂRBĂ.................................................................................................................212
VERSIÓN EN ESPAÑOL.........................................................................................................................22
VARIANTA ÎN LIMBA BULGARĂ............................................................................................................ 23
VARIANTA ÎN LIMBA ITALIANĂ..............................................................................................................23
NEDERLANDSE VERSIE .......................................................................................................................23
VARIANTA IN LIMBA GREACĂ...............................................................................................................24
PROBLEME PROPUSE
CLASA I .....................................................................................................................................................25
Setul I ...........................................................................................................................................25
Setul II……………………………………………………………………………………………………29
CLASA A II-a .............................................................................................................................................33
Setul I ...........................................................................................................................................33
Setul II ..........................................................................................................................................38
CLASA A III-A ............................................................................................................................................43
Setul I ...........................................................................................................................................43
Setul II ..........................................................................................................................................43
CLASA A IV-A............................................................................................................................................48
Setul I ...........................................................................................................................................48
Setul II …………………………………………………………………………………………………...51
RUBRICA REZOLVITORILOR..................................................................................................................56
ANUNŢ CONCURS……………………………………………………………………….................................59
ANUNŢ SIMPOZION …………………………………………………………………………..........................61
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

ARTICOLE METODICO-ŞTIINŢIFICE

## Modernizarea învăţământului matematic se înscrie într-un proces general de reînnoire a

întregului sistem de predare-învăţare a disciplinelor şcolare.Matematica dispune de bogate valenţe
formative. Specificul activităţii matematice constă în faptul că ea reprezintă o tensiune, o încordare,
o mobilizare a spiritului care înseamnă antrenarea intelectului, a gândirii pe prim plan.
Un învăţământ matematic bine conceput oferă atât o cunoaştere activă a noţiunilor de bază
ale matematicii necesare dezvoltării altor concepte matematice, cât şi practica aplicării ei în
activitatea ulterioară în şcoală dar şi în viaţa cotidiană.
Metoda tradiţională de a transmite rigid cunoştinţele trebuie să facă loc unui învăţământ
deschis către elev,care sugerează, propune, sfătuieşte, încurajează elevul în căutare, îl ajută să
descopere, îi dezvoltă creativitatea, ţine seama de interesele sale şi de motivaţia care-i permite
astfel să-şi însuşească cunoştinţele matematice printr-o construcţie personală.
Matematica îşi dovedeşte importanţa deosebită participând cu mijloace proprii la
dezvoltarea personalităţii nu numai sub aspect intelectual ci şi sub aspect estetic şi moral.
Din punct de vedere al dezvoltării intelectuale, învăţarea matematicii exersează judecata, îl
ajută pe elev să distingă adevărul ştiinţific de neadevar,să-l demonstreze; antrenează organizarea
logică a gândirii, ordonarea ideilor, recunoaşterea ipotezelor şi consecinţelor, îl învaţă pe copil să
distingă diversele aspecte ale unei situaţii, să degajeze esenţialul de neesenţial, formează
capacităţile atenţiei, antrenează memoria logică, exersează analiza şi sinteza, favorizează
dezvoltarea imaginaţiei creatoare, îl ajută să-şi formeze simţ critic constructiv, îi formează spiritul
ştiinţific exprimat prin obiectivitate, precizie, gustul cercetării.
Sub aspect estetic trezeşte gustul faţă de frumuseţea matematicii exprimată prin relaţii,
formule, figuri, demonstraţii, cultivă unele calităţi ale exprimării gândirii, cum ar fi claritatea, ordinea,
conciziunea, eleganţa, îl face pe elev capabil să recunoască şi să aprecieze legătura formală a
creaţiei artistice relevată în echilibrul arhitectural, compoziţia artelor plastice, ritmuri şi structuri
muzicale, îl face sensibil faţă de frumuseţea naturii şi tehnicii.
Din perspectiva dezvoltării morale, matematica formează gustul pentru adevăr, obiectivitate
şi echitate, creează nevoia de rigoare, discernământ şi probarea ipotezelor, creează nevoia de a
cunoaşte, a înţelege, formează deprinderi de cercetare şi investigaţie, stimulează voinţa de a duce
la capăt un lucru început. Ea preîntâmpină adoptarea unor atitudini nemotivate şi întâmplătoare.
Aptitudinile matematice trebuie privite ca rezultate ale dezvoltării, ale interacţiunii dintre
individ şi condiţiile sale de mediu socio-economic, ştiinţific, tehnic şi cultural. Caracterul lor, mai mult
sau mai puţin creator, depinde de felul în care se realizează modelarea potenţialităţilor ereditare de
către factorii ambientali, de conţinutul activităţilor desfăşurate de copil, a celei de învăţare a
matematicii în primul rând.
Între conţinuturile învăţării şi capacităţile intelectuale există strânse raporturi de
determinare, de condiţionare reciprocă. Acumularea de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi duce la
dezvoltarea şi transformarea calitativă a schemelor de cunoaştere şi acţiune matematică, iar
acestea la rândul lor, reglează cantitatea şi calitatea achiziţiilor şcolare. Efectul învăţării devine
maxim când între cei doi termeni ai relaţiei se stabileşte un echilibru optim, ceea ce se poate realiza
prin modul de organizare a activităţii şi prin folosirea celor mai adecvate căi şi mijloace de instruire
şi educare. Esenţialul este ca matematica să devină pentru copil un instrument cu care explorează
lumea şi nu un joc de reguli abstracte.
Pe măsură ce elevii se familiarizează cu conţinutul, metodele şi spiritul matematicii,
modalităţile verbale devin tot mai necesare. Prin recurgerea la limbaj apare pericolul verbalismului,
2
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

adică al unei disocieri nedorite între expresia verbală şi sensul real, exact al faptului matematic
exprimat. Pentru a evita acest lucru, se urmăreşte trecerea de la aspectele calitative şi logice ale
realităţii la cele cantitative, învăţarea operaţiilor şi judecăţilor matematice pe bază de înţelegere a
relaţiilor necesare dintre acestea, şi nu prin simpla lor memorare, conştientizarea metodelor de
rezolvare a problemelor, şi nu doar exersarea ca atare, folosirea largă a comparaţiilor, analogiilor,
generalizărilor şi concretizărilor.
Înţelegerea noţiunii de aptitudine matematică contribuie la stimularea interesului pentru
cunoaşterea şi valorificarea ei în procesul instructiv-educativ, la introducerea în practica şcolară a
unor obiective, strategii şi metode de învăţare care să vizeze direct componentele ei structurale.
Cunoştinţele elevului, experienţa sa logico-matematică devin treptat nu numai suport, ci şi mijloace
sau instrumente operative pentru însuşirea de noi cunoştinţe, devenind componente ale intelectului.
Nu se poate vorbi de cultivarea aptitudinii matematice la elevi, fără ca aceştia să nu posede
un bagaj apreciabil de cunoştinţe în acest domeniu. Dar ceea ce conferă acestora valoare este
proprietatea lor de a influenţa în mod pozitiv şi statornic comportamentul matematic al elevilor. Cu
alte cuvinte, problema este de a decela condiţiile şi mecanismele care fac posibilă trecerea de la
aspectul informativ la cel formativ, trecerea de la cauză la efect şi invers.
Pentru verificarea şi dezvoltarea aptitudinilor matematice se poate folosi şi varianta unor
jocuri matematice prin care elevii să aibă libertate de acţiune, iar noi să evaluăm flexibilitatea
gândirii. Este foarte valoroasă acea formă de învăţare care anticipează dezvoltarea care,
concomitent cu înarmarea elevilor cu cunoştinţe, priceperi şi deprinderi corespunzătoare vârstei îşi
propune să cultive şi să exerseze elementele de bază ale aptitudinilor matematice.
Efectuarea exerciţiilor matematice are ca scop final însuşirea şi consolidarea tehnicilor de
calcul. Învăţarea operaţiilor şi judecăţilor matematice pe bază de înţelegere a relaţiilor logice dintre
acestea facilitează dezvoltarea principalelor procese ale gândirii. Generalizările matematice,
aprecierea validităţii unor calcule, crearea de exerciţii şi probleme folosind tehnici variate, găsirea
unor strategii alternative de investigare şi rezolvare a problemelor, toate acestea sunt oportunităţi
de exersare a gândirii creative.
Prin trecerea de la operaţii cu numere concrete la operaţii cu numere abstracte, elevii urcă
pe prima treaptă a abstractizării, iar prin trecerea de la operaţii cu numere determinate la operaţii cu
numere nedeterminate, elevii se ridică la cea de-a doua treaptă, de abstractizare şi generalizare.
Învăţând să folosească simbolurile algebrice, învaţă de fapt să generalizeze anumite operaţii
aritmetice cu numere naturale, dar şi cu numere raţionale.
Formele sub care prezentăm exerciţiile trebuie să fie de o mare varietate. Varietatea lor
este necesară atât pentru a stărui şi a menţine mereu treaz interesul elevilor în rezolvarea de
exerciţii, cât şi de a potenţa însuşiri şi procese cognitive.
În faza micii şcolarităţi se formează , pe baza însuşirii unor reguli, o serie de algoritmi ai
activităţii intelectuale, care dobândesc caracterul de „automatisme”. Algoritmii joacă un rol important
în dezvoltarea aptitudinilor matematice. Alături de cunoştinţe, aceştia servesc la elaborarea sau
alegerea strategiilor şi procedeelor euristice folosite în procesul de rezolvare a problemelor. Ceea
ce le conferă acestora valoarea de componentă aptitudinală este proprietatea lor de a influenţa în
mod pozitiv şi statornic comportamentul matematic al subiectului.
În clasa I şi aIIa se formează algoritmul de calcul al sumei şi diferenţei, iar în clasa aIIIa şi a IVa
algoritmul de calcul al produsului şi câtului, se trece la exersarea acestora în contexte diferite: exerciţii,
jocuri matematice, situaţii-problemă. Acestea au la început un caracter concret, apoi se trece treptat la un
nivel de abstractizare accesibil vârstei pentru dezvoltarea flexibilităţii gândirii şi creativităţii.
Procesul de învăţământ organizat în acest mod maximizează şansele ca elevii să devină
capabili să se adapteze optim situaţiilor în schimbare, asigurându-se trecerea cu succes în treapta
superioară de şcolaritate.
Bibliografie
Cîrjan F. – Didactica matematicii- Ed. Corint, Bucureşti ,2007
Roşu, V. – Matematici moderne în sprijinul învăţătorului- 1978
3
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## Prof.Inv.Primar Brătăşanu Daniela

Craiova

Matematica este acceptată ca o ştiinţă, una în care noţiunile şi legăturile dintre noţiuni sunt
definite şi demonstrate cu mare precizie. Unul dintre scopurile matematicii este acela de a formula
întrebări şi de a da răspunsuri la intrebările puse.De altfel,viaţa însăşi se desfăşoară între întrebări
şi răspunsuri.Răspundem la întrebare şi apare încă cel puţin una.
Învăţarea în acest domeniu creează perseverenţă,tenacitate,voinţă, răbdare, putere de
sinteză,intuiţie,spirit de inventivitate.Toate acestea nu se obţin uşor,dar cel căruia i se formează de
mic,nu va avea probleme în viaţă.Matematica dispune de largi valenţe formative.Specificul activităţii
matematice constă în faptul că ea reprezintă o tensiune,o încordare,o mobilizare a tuturor
componentelor psihicului uman, dar cu precădere a gândirii,a inteligenţei.
Un învăţământ matematic bine conceput oferă atât o cunoaştere activă a noţiunilor de bază
ale matematicii cât şi posibilitatea aplicării ei în activitatea ulterioară în şcoală,dar şi în viaţa
cotidiană.
Studierea matematicii are o importanţă deosebită prin obiectivele specifice:
Formarea unei gândiri matematice
Determinarea unor comportamente practice orientate spre folosirea activă a noţiunilor şi
cunoştinţelor asimilate
Depistarea elementelor de afirmare a creativităţii
Învăţarea este un proces activ de cunoaştere care este cu atât mai valoros cu cât se
realizează prin efort propriu şi cu mijloace şi tehnici cât mai productive.
În învăţământul modern al matematicii se impune,mai întâi,o intuiţie activă,elevul învăţând
nu atât prin urmărirea demonstraţiilor cu material didactic pe care le face învăţătorul,cât prin
efectuarea directă a unor operaţii concrete,cu sprijinul sau cu ajutorul acestor materiale.
Intuiţia activă în învăţarea matematicii presupune relevarea,în cadrul operaţiilor concrete cu
obiecte a conţinutului ştiinţific al noţiunilor respective,a esenţei lor matematice.
Încă din primii ani de viaţă,copilul încearcă să-şi rezolve singur situaţiile ,,de viaţă’’.Ajuns la
vârsta şcolarităţii,copilul trebuie să intuiască,să descopere situaţiile de viaţă.Situaţiile de viaţă prind
sens matematic,lecţiile de matematică capătă sens în activităţile de cunoaştere a lumii.
Învăţătorul nu-i învaţă matematică pe elevii mici,îi provoacă prin problemele sau situaţiile
problemă propuse spre rezolvare să gândească matematic,punându-i frecvent în situaţia de a
,,matematiza’’aspectele reale de viaţă.
Pentru clasa aIV-a m-am gândit la următoarele aspecte practice:
- efectuarea de măsurători în clasă, respectiv în curtea şcolii pentru a afla lungimea,
lăţimea, perimetrul ;
- efectuarea de măsurători pentru a afla capacitatea unor vase;
- vizită prin magazine pentru a observa unde se fac măsurători pentru lungime,masa
corpurilor capacitate;
- ghicitori,rebusuri;
- prelucrarea datelor cuprinse în tabele;
- prelucararea datelor cuprinse în grafice;
- realizarea unor reţete de suc,salată de fructe;
- exerciţiu-joc: ,,La magazin’’
- folosirea cunoştinţelor matematice la orele de: limba română, istorie, muzică, arte plastice,
abilităţi practice;
,,Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli,ci o făclie pe care trebuie să o
aprinzi,astfel,încât mai târziu,să luminaze cu propria lumină’’ Plutarh
4
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

Probleme
1. Într-o sală de clasă, dacă se aşează câte un elev în bancă, rămân 12 elevi în picioare, iar
dacă se aşează câte 2 elevi într-o bancă rămân 2 bănci libere. Aflaţi câţi elevi şi câte bănci sunt în
acea clasă?
Vom simboliza cu:
e – elev;
b – bancă;
Scriem datele problemei:
l elev .......... 1 bancă .......... 12 elevi în picioare
2 elevi .......... l bancă .......... 2 bănci libere
Dacă rezolvăm problema prin ilustrare grafieă, reprezentăm banca printr-un dreptunghi
şi elevul printr-un cerc O.
a)
O O O O O O --------- O
12 elevi

b)
O O O O O O O O O

## 12 bănci cu 2 elevi un număr necunoscut de bănci cu câte un elev

c)
O O O O O O O O O O

## 2. Mama a cumparat 3m de panglica cu 2 000 lei metrul si 4m de elastic cu 3 000 lei

metrul. Cati lei a cheltuit mama ?

3m 2000lei 4m 3 000lei

## Cati lei a cheltuit mama?

BIBLIOGRAFIE
Vălcan,D.,Metodologia rezolvării problemelor de aritmetică,Casa Cărţii de Ştiinţă,Cluj-
Napoca,2007
Cârjan F.,Didactica matematicii,Editura Paralela 45,piteşti 2002
Săvulescu D.,Metodica predării matermaticii în ciclul primar,Editura,,Gheorghe Alexandru’’Craiova
2008
5
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## JOCUL LOGICO-MATEMATIC - VALENŢELE LUI FORMATIV-EDUCATIVE

Prof. Bolbotină Mirela Liceul „Hercules” Baile Herculane

## La copii, aproape totul este un joc. “ A te întreba de ce se joacă copilul, înseamnă a ne

întreba de ce este copil. Copilăria serveşte pentru joc şi imitare” (Claparède, Eduard- “Psihologia
copilului şi psihologia experimantală”, E.D.P., Bucureşti, 1975, pag. 78). Prin joc copilul se
dezvoltă, îşi coordonează fiinţa şi îi dă vigoare.
În cadrul jocului are loc dezvoltarea tuturor laturilor personalităţii copiilor: capacităţile
intelectuale, calităţile motrice, spiritul creativ.
Jocul didactic este una din formele de învăţare cu cele mai bogate efecte educative, un
foarte bun mijloc de activizare a şcolarului mic şi de stimulare a resurselor lui intelectuale.
Jocul didactic are bogate resurse de stimulare a creativităţii. Prin libertatea de gândire şi
acţiune, prin încrederea în puterile proprii, prin iniţiativă şi cutezanţă, jocurile didactice devin, pe cât
de valoroase, pe atât de plăcute. În joc se dezvoltă curajul, perseverenţa, dârzenia, combativitatea,
corectitudinea, disciplina prin supunerea la regulile jocului, spiritul de cooperare, de viaţă în colectiv,
de comportare civilizată.
Jocul favorizează dezvoltarea aptitudinii imaginative la copii, a capacităţii de a crea sisteme
de imagini generalizate despre obiecte şi fenomene, precum şi de a efectua diverse combinaţii
mintale cu imaginile respective. În procesul jocului, copilul dobândeşte numeroase şi variate
cunoştinţe despre mediul înconjurător prin care i se dezvoltă procesele psihice de reflectare directă
şi nemijlocită a realităţii: percepţiile, reprezentările, memoria, imaginaţia, limbajul, gândirea.
Unele jocuri oferă posibilitatea tratării diferenţiate a elevilor. Sunt jocuri şi exerciţii distractive
care solicită diverse soluţii de rezolvare. Elevii cu posibilităţi mai mari vor găsi o varietate de căi,
soluţii mai ingenioase, iar cei cu posibilităţi mai reduse vor fi ajutaţi să nu se descurajeze.
Jocurile realizate prin muncă independentă permit formarea unei imagini clare asupra
lacunelor elevilor sau a progreselor înregistrate, ajutând astfel la preîntâmpinarea rămânerii în urmă
la învăţătură şi stimularea unor aptitudini.
Unele jocuri pot evidenţia mai bine valoarea practică a cunoştinţelor matematice: “La
magazin”, “La librărie”, elevii efectuează operaţii matematice subordonate unui joc practic, acela de
a face cumpărături. Astfel de jocuri oferă posibilitatea exersării elevilor într-o atitudine civilizată.
Atât latura informativă cât şi cea formativă a învăţământului pot fi realizate mai temeinic şi
mai plăcut prin intermediul jocului didactic. Jocul didactic nu înseamnă “o joacă de copii”, el este o
activitate serioasă, care sprijină într-un mod fericit înţelegerea problemelor, fixarea şi formarea
deprinderilor durabile, împlinirea personalităţii elevilor.
Făcând prin învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu elevii, am putut
constata nu numai progrese la învăţătură - mai ales cu elevii slabi sau cu un ritm lent de lucru - ci şi
o participare voluntară tot mai deschisă a elevilor la lecţie, un interes sporit şi o evidentă plăcere
pentru lecţiile în care aşteptau jocuri de destindere.
Numărarea şi calculul nu reprezintă obligatoriu primul şi singurul mod de a introduce
matematica. Noţiunea de număr nu trebuie să fie abordată fără ca gândirea să fi fost exersată
dinainte de procesul de descoperire a relaţiilor din realitate, de imaginare a altor relaţii în cadrul
jocului.
Operând cu mulţimi, concretizate prin piesele trusei, obiectivul principal este dezvoltarea
unei gândiri cu calităţi deosebite, a unui limbaj cât mai adecvat matematicii, valoarea lor
răsfrângându-se şi asupra dezvoltării şi perfecţionării tuturor proceselor psihice de cunoaştere.
Jocurile logico-matematice fac o legătură firească între matematica preşcolară şi cea
şcolară prin intuirea şi înţelegerea noţiunii de mulţimi, relaţii, până la pregătirea însuşirii noţiunii de
număr.

6
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

Începute la grădiniţă, aceste jocuri se complică odată cu venirea copilului la şcoală, când
drumul lor continuă ascendent. Fără a neglija programa şcolară sau capacitatea de efort şi
înţelegere a copiilor de 6-7 ani, am abordat câteva modalităţi personale de predare-învăţare. Astfel,
am rezervat mai multe ore de repetare a noţiunilor transmise, ştiut fiind faptul că “repetarea este
mama învăţării”. Pentru a evita monotonia, am realizat fixarea cunoştinţelor prin folosirea unor jocuri
diverse. Pentru a antrena întregul colectiv de elevi, am utilizat de câte ori a fost necesar, fişele de
muncă independentă.
Este cunoscut faptul că obiectivul principal al predării matematicii în primele patru clase
primare îl constituie învăţarea şi consolidarea celor patru operaţii cu numere naturale, îmbogăţirea
şi completarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite. La realizarea acestui obiectiv am ajuns
numai printr-un proces de predare-învăţare activă şi sistematică ce a facilitat participarea
conştientă a elevilor la deducerea principiilor de bază, la sesizarea caracterului structurilor algebrice
din care se deduc operaţiile cu mulţimea numerelor naturale.
Procedând astfel, am creat condiţii favorabile realizării sarcinii de a dezvolta efectiv
deprinderi de abstractizare şi generalizare, de transfer al cunoştinţelor de la un domeniu la altul.
Pentru consolidarea şi aprofundarea celor patru operaţii cu numere naturale, am insistat
asupra suportului logico-matematic al cunoştinţelor despre mulţimi, ce se impun a fi actualizate şi
precizate riguros. În acest scop, prin exerciţii şi jocuri, am căutat să precizez noţiunile: mulţimea şi
cardinalul ei, mulţimea vidă, reuniunea, intersecţia, diferenţa a două mulţimi, etc. Am început cu
elevii numărări ale elementelor mulţimilor rezultate din operaţii, sugerându-le găsirea legăturilor
dintre cardinalul mulţimilor şi cardinalul mulţimii rezultate din operaţii. Toate aceste cunoştinţe au
putut fi însuşite numai cu condiţia ca ele să fie traduse în modul de a gândi al copilului, iar
modalitatea cea mai eficientă de organizare a acestor activităţi în scopul obţinerii unui randament
maxim a fost jocul didactic.
Jocurile pentru constituirea mulţimilor ocupă un loc însemnat în cadrul lecţiilor de
matematică, fiind cu scop de repetare şi consolidare.
Jocurile cu diferenţe familiarizează elevii cu ideea de ordine şi succesiune, ele fiind, ca
organizare, variante ale jocului “Trenul”. Chiar dacă sunt pregătitoare, ele exersează procesele de
analiză - sinteză, comparaţie şi obligă elevii să verbalizeze operaţiile cu judecăţi, contribuind astfel
şi la perfecţionarea limbajului, mai ales sub aspect gramatical.
După ce elevii şi-au însuşit noţiunile teoretice despre mulţimi, am încercat jocuri în care să
apară mulţimea vidă, constatând astfel dacă elevul este capabil să aşeze piesele, dar să şi
motiveze apariţia unei mulţimi vide.
Situaţiile problematice puse în faţa copilului prin jocurile logice le solicită un efort de
gândire, exersând capacitatea de a aplica în practică cunoştinţele matematice dobândite. Ele supun
vederea la un antrenament sistematic, asigurând o valoare operaţională cunoştinţelor acestora.
În desfăşurarea jocurilor logico-matematice am urmărit principii care să contribuie la
sporirea unor valori formative: copilul să mediteze asupra unei situaţii create, să-şi confrunte opiniile
sale cu ale colegilor, să verifice variantele şi să-şi îndrepte unele greşeli. Am dirijat elevii spre a-şi
ordona cunoştinţele dobândite, spre a le formula corect, să creeze şi să propună noi soluţii.

7
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## Prof. Sembera Claudia- Şcoala cu clasele I-IV Valea Bolvaşniţa

Din punct de vedere instructiv, studiul sistematic al geometriei urmăreşte înarmarea elevilor
cu un bagaj de cunoştinţe clare şi precise despre formele obiectelor lumii reale, mărimea şi
proprietăţile acestora, formarea şi dezvoltarea la elevi a reprezentărilor spaţiale, a deprinderilor de a
aplica practic cunoştinţele de geometrie în efectuarea măsurătorilor, stabilirea unor mărimi sau
distanţe, calcularea ariilor sau volumelor. Caracteristic pentru învăţământul primar este faptul că
prin predarea geometriei se urmăreşte îndeosebi ca elevii să-şi formeze imagini clare şi bine
conturate asupra noţiunilor geometrice şi completarea acestor imagini cu noţiuni elementare care
să constituie un raport pentru predarea în clasele următoare a cursului sistematic de geometrie şi o
bază pentru dezvoltarea raţionamentului.
1. Noţiunile de geometrie vor fi predate prin procese intuitive şi formate iniţial pe cale
intuitivă. Aceasta impune ca studiul elementelor de geometrie să înceapă cu cercetarea directă
(văz, pipăit, manipulare) a mai multor obiecte din realitate, situate în diverse poziţii în spaţiu, în
vederea descoperirii caracteristicilor comune. Imaginea geometrică materializată în obiecte este
apoi transpusă în imagine concretizată prin desen, ceea ce reprezintă o detaşare a imaginii
geometrice de obiectele materiale care o generează. În utilizarea materialului didactic se impun
câteva condiţii pe care trebuie să le îndeplinească atât modelul confecţionat, cât şi modul în care
este folosit de învăţător şi elevi:
- materialul confecţionat va avea dimensiuni suficient de mari pentru a fi văzute cu claritate
din orice punct al clasei, precum şi o construcţie clară, estetică;
- materialul didactic trebuie să fie expresia fidelă a ceea ce trebuie să reprezinte, să
contribuie la uşurarea transpunerii în desen a figurii geometrice studiate, a elementelor sale şi a
relaţiilor ce există între ele;
- materialul didactic trebuie să se adreseze elevilor respectând posibilităţile de vârstă:
atractivitate, simplitate amănunte fără interes ştiinţific, insistându-se pe cele ale fondului perceptiv.
2. Cunoştinţele de geometrie vor fi predate şi învăţate în spiritul rigurozităţii geometriei.
Cât de important este ca şcolarul să dobândească cunoştinţe exacte de geometrie găsim
foarte sugestiv în lucrarea Aurul cenuşiu a lui Mircea Maliţa: „Dacă elevul nu-şi însuşeşte organic o
dată cu şi prin însăşi cultura lui generală, conceptul de linie dreaptă şi de exactitate, tot ce va
produce ulterior: artizanat, industrie, fabrica, viaţa casnică, gospodărie, totul va ieşi strâmb”. Deşi
suportul de bază al predării-învăţării elementelor de geometrie în clasele I-IV este cel intuitiv, este
limpede că sistemul cunoştinţelor de geometrie asimilate de elevi trebuie să corespundă rigurozităţii
geometriei.
3. Cunoştinţele de geometrie trebuie să fie funcţionale.
O cerinţă de bază a activităţii didactice în predarea-învăţarea elementelor de geometrie o
constituie necesitatea de a sensibiliza gândirea elevilor spre acele cunoştinţe şi abilităţi geometrice
care sunt funcţionale, adică spre acele cunoştinţe ce pot fi aplicate şi transferate eficient în orice
situaţie teoretică sau practică.
În predarea-învăţarea elementelor de geometrie din ciclul primar, cuplul de metode care
contribuie în foarte mare măsură la dezvoltarea spiritului de investigare, a imaginaţiei şi a
creativităţii elevilor şi care trebuie să deţină cea mai mare pondere, este problematizarea şi
învăţarea prin descoperire, prin care elevii sunt conduşi ca prin eforturi proprii să ajungă la
Bibiografie:
1. Nicolae Constantin Matei, Educarea capacităţilor creatoare în procesul de învăţământ,
EDP, Bucureşti, 1982;
2. Ioan Neacşu, Metodica predării matematicii la clasele I – IV, EDP, Bucureşti, 1988
8
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## STUDIU PRIVIND INFLUENŢA STRATEGIILOR DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII

ÎN ÎNVĂŢAREA MATEMATICII

## PROF. Stroia Anastasia Cristina

Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă

## 1. Punerea problemei şi aspecte documentare

Găsirea strategiilor eficiente pentru predarea învăţarea matematicii la ciclul primar reprezintă
partea cea mai importantă în conceperea tuturor lecţiilor. De strategiile folosite depinde succesul
sau insuccesul lecţiei. Aplicarea unor strategii adecvate oferă elevilor posibilitatea de a se
desfăşura, de a aplica tot ceea ce ştiu pentru a putea rezolva sarcinile propuse.
O cercetare experimentală, prin care să se identifice strategiile didactice menite să rezolve
problema dezvoltării creativităţii merită efortul de a fi realizată. Identificarea unor metode şi
procedee care să faciliteze stimularea elevului, găsirea unor căi de activizare a învăţării, îi face pe
micuţii elevi să privească şcoala şi implicit matematica ca pe o permanentă distracţie, ca un loc în
care să vină cu drag şi din obligaţie, iar învăţătorului îi va aduce satisfacţii deosebite.
Este firesc că în studiul matematicii să predomine strategiile bazate pe metode active,
formativ-participative. Ca urmare, elevii trebuie conduşi, ajutaţi să cucerească cunoştinţele şi, prin
eforturi proprii să-şi dezvolte capacităţile de înţelegere, de creaţie. Metodele activ-participative
prezentate în lucrare (problematizarea, învăţarea prin descoperire, modelarea, exerciţiile,
algoritmizarea, jocul didactic) conduc spre reale succese în sensul precizat.O cercetare
experimentală prin care să se identifice strategiile didactice menite să dezvolte creativitate elevilor
merită efortul de a fi realizată. Identificarea unor metode şi procedee care să faciliteze stimularea
creativităţii, găsirea unor cai de activizare a învăţării, face viaţa şcolară mai dinamica, motivantă şi
interesantă, iar cadrelor didactice li se oferă satisfacţii deosebite.
O cercetare experimentală are nevoie de o documentare practică, privind colectivele de elevi,
dificultăţiile întâmpinate de aceştia în învăţare matematicii în formarea unor deprinderi şi abilităţi.
Aplicarea unor metode şi tehnici adecvate este benefică prin faptul că asigură formarea gândirii
flexibile divergente şi fluente.
Cunoaşterea cu precizie de către învăţător a obiectivelor urmărite de fiecare secvenţă de
învăţare, precum şi a competenţelor pe care trebuie să le dobândească elevii prin parcurgerea
conţinuturilor prevăzute de „Programa şcolară” constituie o condiţie esenţială pentru realizarea unui
învăţământ eficient. Ea permite organizarea demersului didactic ca un sistem de relaţii între:
obiectivele urmărite, conţinut de predare-învăţare, strategii, evaluare, progres şcolar al fiecărui elev.
Dezvoltarea spiritului de observaţie, a gândirii, a imaginaţiei, dezvoltarea aptitudinilor
creatoare precum şi supletea şi originalitatea gândirii, găsirea unor noi soluţii şi satisfacţia faţă de
găsirea acestora pot fi cultivate prin toate disciplinele de învăţământ, dar în special pot fi utilizate în
acest sens resursele oferite de studiul matematicii.
Flexibilitatea în ceea ce priveşte adaptarea conţinuturilor la nivelul de dezvoltare concretă şi
interesele copiilor precum şi punerea accentului pe metodele activ participative asigură în mod real
succesul la clasă.

2. Ipoteza cercetării
Ipoteza este alcătuită din identificarea unei situaţii care ar putea îmbunătăţii calitatea unui
proces sau produs. Astfel am realizat o cercetare experimentală care să evidenţieze importanţa
adaptării strategiilor didactice la colectivul de elevi, prin compararea rezultatelor obţinute de două
clase IV de nivele diferite din două şcoli diferite şi de la două forme de învăţământ diferite, respectiv
clasa a IV-a de la învăţământ tradiţional şi clasa a IV-a step by step. Ipoteza ar fi că dacă un
învăţător reuşeşte să adapteze strategiile didactice la specificul colectivului pe care îl are cu
mijloacele de care dispune rezultatele obţinute la final pot fi satisfăcătoare cele două colective de
9
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

elevi reuşind să asimileze cunoştinţele cerute de programa şcolară în modul cel mai plăcut şi
eficient posibil.

## 3.Obiectivele cercetării şi stabilirea eşantioanelor

Obiectivul cercetării este identificarea unor căi diverse pentru rezolvarea unor probleme ca
rezultat al strategiilor didactice aplicate.
Ca şi grup experimental au fost alese două clase a IV-a respectiv clasa a IV-a de la Liceul
Tehnologic Clisura Dunării al cărei învăţător sunt şi clasa a IV-a Step by Step de la Liceul Teoretic
Traian Lalescu Reşiţa. Cele două clase alese sunt din medii diferite cu efective de elevi aproximativ
egale, dar una este clasă de tradiţional cealaltă fiind clasă dintr-o alternativă educaţională. Am
încercat să demonstrez prin cercetarea experimentală că indiferent de valoarea claselor, folosirea
unor strategii adecvate duce la obţinerea unor rezultate mult mai bune.

## 4. Aplicarea cercetării şi interpretarea datelor

În vederea realizării cercetării am procedat astfel:
-am verificat cele două clase pe parcursul a două unităţi de învăţare diferite aplicând câte
două probe de evaluare fiecare, elaborate în conformitate cu cerinţele programei pe aceleaşi tipuri
de exerciţii, dar utilizând metode şi tehnici diferite;
-prima proba aplicată a fost după predarea unităţii de măsură metrul şi a fost elaborată
-cea de a doua probă de verificare a fost aplicată la două zile diferenţă, dar spre deosebire
de prima a folosit alte mijloace, lucrarea fiind atractivă pentru elevii celor două clase;
1. Pentru prima situaţie a fost aplicată următoarea fişă de evaluare având ca obiective:
• Recunoaşterea multiplilor şi submultiplilor metrului;
• Efectuarea de transformări din unităţi de măsură mai mari în unităţi de măsură mai mici şi
invers;
• Efectuarea de exerciţii după realizarea transformărilor;
Proba1
MĂSURARE ŞI MĂSURĂ
EVALUARE
1 . Completează enunţurile :
• Submultiplii metrului sunt : ........………………………………………………………..
• Multiplii metrului sunt : …………………………………………………………………..
2 . Transformă :
14 m = ……………….. cm = ……………….. mm
280 dal = ……………… l = ……………….. dl
4 kg = ………………. g = ……………….. mg
8000 cm = ……………… m = ……………….. dam
7 km = ………………. dam = ……………… m
360 minute = …………. ore = ……………… secunde
147 zile = …………..săptămâni
3 . Calculează :
9 km – 395 m = ? m …………………………………………………….
2300 cg + 17 g = ? g ……………………………………………………..
80 dal – 69 l = ? l …………………………………………………….
110 ani – 6 deceni = ? ani ……………………………………………………
5 min + 4 ore 55 min = ? ore .....................................................................
3 lei 80 bani + 18 lei 20 bani = ? lei ……………………………………………
4 . Află :
3
------ din 168 m =
10
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

8
4
------ din 70 dam =
10
2
------- din 8000 km =
1000

Testul de mai sus a fost multiplicat în 40 de exemplare şi oferit fiecărui elev din cele două
clase având ca timp de lucru 45 de minute în mod independent în cadrul organizat al clasei.
Lucrările au fost corectate de fiecare cadru didactic, fiecărei lucrări atribuindu-se un calificativ, iar
rezultatele au constituit reper de analiză şi interpretare a datelor experimentale.
Descriptori de performanţă
Foarte bine Bine Suficient

## Enumeră multiplii şi Enumeră multiplii şi Enumeră multiplii şi

submultiplii metrului submultiplii metrului submultiplii metrului, dar nu-i
diferenţiază
Efectuează fără greşeală toate Efectuează cu unele mici Efectuează cu unele mici
transformările greşeli transformările greşeli transformările
Efectuează calculele Efectuează doar transformările Greşeşte la transformări
greşind la calcule
Cunoaşte algoritmul de aflare a Cunoaşte algoritmul de aflare a Efectuează doar parţial
unei fracţii dintr-un întreg unei fracţii dintr-un întreg exerciţiile
efectuând exerciţiile efectuând exerciţiile, dar are
mici greşeli de calcul

## Rezultatele evaluării au fost următoarele:

a IV –a tradiţional-20 elevi a IV-a Step by Step-20 elevi
FB-5 FB-7
B-10 B-10
S-3 S-3
I-2 I-0
În urma rezultatelor obţinute de elevi şi consultându-mă şi cu celelalte două învăţătoare
partenere de la clasa de Step by Step am elaborat cea de-a doua probă de evaluare cu aceleaşi
tipuri de exerciţii, dar folosind de data aceasta alte mijloace şi metode activ participative.
Obiectivele urmărite au fost aceleaşi:
• Recunoaşterea multiplilor şi submultiplilor metrului
• Efectuarea de transformări
• Efectuarea de exerciţii după realizarea transformărilor
Cea de-a doua probă aplicata este următoarea
Numele şi prenumele:_______________________ Data:__________
Încurcături printre unităţile de măsură

Ajută-i pe Shaggy, Velma, Fred, Daphne şi Scooby să descifreze un nou mister din
Arizona, SUA, găsind multiplii şi submultiplii metrului. Găseşte şi colorează în tabelul de mai jos
metrul cu culoarea roşie, multiplii lui cu culoarea galbenă, iar submultiplii cu culoarea albastră.
A F M G R S S M C D I L I F R E C
11
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

M E I O J N R R E E R T L Z E A E
E N L P K E E S N C F E I R R S N
R T I R I D W D T A D S T E T D T
R R M D L D E C I M E T R U L F I
U I E S O W D T M E K F U S N G L
M E T R U L S D E T L Z L D B H I
I U R I L K A W T R O H R F V J T
O M U I I I X K R U P G R G C K R
O R L L T L Y I U L I F D D X L U
C D E F K I M F L L Z F F D X O L
H E C T O M E T R U L A E G R H I
C D U G R A M I L I L I T R U L E
E R T Z U I K I L O M E T R U L R

Ajută-mă să calculez!

15 dm + 27 dm = 100 X 39 km=
35 dam + 217 dam = 45 cm : 9 =
67 m + 833 m = 25 dam +36 dam :4 =
390 km : 10 = 76 dm – 81 dm : 9 =
278 mm – 139 mm = 2345 mm -1739 mm =
1000 cm – 476 cm = 93 m – 27 m =
36 km : 4 =
56 hm :7 =

Velma a fotografiat Marele Canion, supranumit “Marele Şanţ”. Pentru a descifra misterul
trebuie să afle ce lungime are acesta rezolvând corect următorul exerciţiu: 1000-(225+375) + 2 + 9
X5=
Să ştim!
Marele Canion se află în Arizona, SUA. Este o vale imensă săpată în rocă, de-a lungul a
milioane de ani, de fluviul Colorado, care curge prin mijlocul ei. Este supranumită a opta minune a
lumii, datorită frumuseţii ei.
Marele Canion este compus dintr-o mulţime de straturi de rocă în diferite culori, cum ar
fi galben, roşu, maro, portocaliu, chiar verde şi liliachiu. În unele părţi se formează cascade
superbe!
În canion temperaturile sunt foarte ridicate vara, însă sălbăticiunile s-au obişnuit. Zona
este populată de vietăţi cum ar fi: pume, iepuri, coioţi, şopârle, scorpioni, lilieci şi veveriţe.

## Aşază corect pe scara transformărilor multiplii şi submultiplii metrului; notează-i prescurtat

Scooby ar dori sa –l ajutati sa coloreze numai patratele de pe tabla de sah care ca rezultat
500dm

12
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## 500m 5000mm 5000hm 5km ½ dam

Testul de mai sus a fost multiplicat în 40 de exemplare şi oferit fiecărui elev din cele două
clase având ca timp de lucru 45 de minut în mod independent în cadrul organizat al clasei. Lucrările
au fost corectate de fiecare cadru didactic, fiecărei lucrări atribuindu-se un calificativ, iar rezultatele
au constituit reper de analiză şi interpretare a datelor experimentale.
Rezultatele evaluării au fost următoarele:
a IV –a tradiţional - 20 elevi aIV-a Step by Step -20 elevi
FB-5 FB-8
B-10 B-10
S-5 S-2
I-0 I-0

## 5.Interpretarea datelor experimentale

Comparând rezultatele celor două clase se observă că toţi elevii şi-au însuşit cunoştinţele
conform cerinţelor programei şcolare în vigoare. Nu au fost diferenţe semnificative între elevii celor
două clase, majoritatea elevilor având cunoştinţele despre unitatea de măsura metrul, au abilităţi de
a transforma unităţi mai mici în unităţi mai mari sau invers. Diferenţe semnificative s-au obţinut însă
în rândul ambelor clase atunci când le-a fost aplicat elevilor cel de-al doilea test elaborat cu alte
mijloace şi metode chiar dacă conţinutul ştiinţific a fost acelaşi.
Astfel se remarcă faptul că la cel de-al doilea test nu s-a obţinut nici un calificativ insuficient
spre deosebire de primul test unde au fost obţinute trei calificative de insuficient. De asemenea se
observă faptul că ponderea calificativelor bine şi foarte bine este mai mare în cazul ambelor clase
în urma aplicării celui de-al doilea test.
Cele de mai sus evidenţiază faptul că metodele utilizate de către cei doi învăţători la clasele
lor au dat rezultate mai bune în cazul adaptării strategiilor didactice la specificul clasei prin
adaptarea metodelor şi mijloacelor şi găsirea celor mai bune. Astfel încât rezultatele obţinute de
cele două cadre didactice să fie cele mai bune.

6.Concluzii
Concluzia experimentului este că rezultatele elevilor pot fi influenţate prin demersuri
didactice creative, prin strategii de stimulare a creativităţii. Atenţia şi capacitatea de concentrare
sporesc în cazul utilizării unor metode şi tehnici adaptate particularităţilor de vârstă, specificului
clasei, dar şi prin utilizarea unor metode şi tehnici noi capabile să mobilizeze micul şcolar să-l facă
să-şi pună în mişcare întregul mecanism al minţii şi să considere rezolvarea sarcinilor un mod
plăcut de a-şi petrece timpul şi nu ca o corvoadă sau un motiv de stres cum se întâmplă în
majoritatea cazurilor.
De ce? Pentru că le trezeşte interesul pentru învăţare, pentru că îi implică în mod direct în
activităţile de învăţare, ei devenind participanţi activi la propria lor formare, mai mult decât atât,
intervine plăcerea creaţiei, satisfacţia creatorului faţă de operele sale.
În urma cercetării experimentale ipoteza de la care am pornit s-a dovedit deci a fi
confirmată.

13
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## Invatatoare: Dumitru Lenuta, clasa a IV-a

Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII
Scoala Primara nr.1, Clinceni, Ilfov

Matematica, alături de limba română, este una din disciplinele de bază studiate în ciclul
primar. Studiul sistematic şi temeinic al acestei ştiinţe serveşte nu numai celorlalte discipline, ci şi
întregii deveniri a şcolarului.
Cuvântul "matematică" vine din grecescul μάθημα (máthema) care înseamnă "ştiinţă,
cunoaştere sau învăţare"; μαθηματικός (mathematikós) înseamnă "cel care îndrăgeşte
învăţarea".
Aşadar, întreaga cunoaştere şi învăţare umană se construieşte pe temelia „matematică”,
întrucât ea dezvoltă gândirea, inteligenţa, spiritul de observaţie prin exersarea operaţiilor de analiză,
sinteză, comparaţie, abstractizare şi generalizare, structurează şi organizează mintea, stimulează
spiritul de competiţie şi dorinţa de a reuşi, plăcerea de a rezolva şi de a găsi soluţii, creşte puterea
de deducţie şi intuiţia. Acad. prof. dr. Grigore Moisil afirma: „Tot ce e gândire corectă, e
Matematică sau modelare matematică”.
În ciuda faptului că matematica este ştiinţa conceptelor celor mai abstracte, de o extremă
generalitate, majoritatea copiilor îndrăgeşte matematica şi aşteaptă cu plăcere aceste ore. Nu este
mai puţin adevărat că dascălul are rolul, locul şi menirea sa de a-i motiva pe elevi să o studieze cu
plăcere şi de a o face accesibilă şi puternic ancorată în realitate, de a le explica utilitatea şi
aplicabilitatea ei în viaţa de zi cu zi.
Poincaré afirma că:”Scopul principal al învăţământului matematic este de a dezvolta
anumite facultăţi psihice şi, printre ele, intuiţia nu e cea mai puţin preţioasă. Prin ea, lumea
matematică rămâne în contact cu lumea reală şi chiar dacă matematica pură ar putea să se
lipsească de ea, tot la ea ar trebui să recurgem pentru a umple prăpastia care separă simbolul de
realitate. Practicianul va avea totdeauna nevoie de ea şi la fiecare matematician pur trebuie să
existe 100 de practicieni”.
Dinamica socială a ultimelor decenii aduce în faţa lumii contemporane o serie de provocări
faţă de care domeniul educaţiei nu poate rămâne indiferent. Principala caracteristică a acestor
provocări este aceea a complexităţii, întrucât se pare că niciodată până acum omenirea nu s-a
confruntat cu probleme atât de complexe. Copilul, viitor adult se află în faţa unui complex
necunoscut pentru care trebuie pregătit să-i facă faţă, să-şi sporească viteza de reacţie la
provocările mediului şi să-şi dezvolte abilităţi, competenţe conform standardelor.
Aşadar, abordarea procesului curricular implică o anumită înţelegere a copilului, considerat
ca un întreg, ca o fiinţă unitară, complexăde aceea, curriculum-ul nu trebuie să se adreseze separat
unui aspect sau altul al dezvoltării copilului, ci să-l privească pe acesta în integralitatea sa, iar
predarea şi învăţarea să fie văzute într-o perspectivă holistică, reflectând lumina reală, care este
interactivă, integrată vieţii individului. Curriculum-ul integrat este prezentat de educaţia organizată
astfel încât traversează barierele obiectelor de studiu, aducând împreună diferite aspecte ale
acestuia, în asociaţii semnificative care să se centreze pe ariile mai largi de studiu.
Integrarea conţinuturilor şcolare presupune stabilirea unor relaţii strânse,
convergente între următoarele elemente: concepte, abilităţi, valori aparţinând disciplinelor şcolare
distincte (De Landsheere, 1992). Principalele niveluri ale integrării cunoştinţelor sunt:
- integrarea multidisciplinară,
- integrarea pluridisciplinară,
- integrarea interdisciplinară,
- integrarea transdisciplinară.
14
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## 1. Integrarea intradisciplinară vizează organizarea şi predarea unor conţinuturi

interdependente aparţinând aceluiaşi domeniu de studiu, în vederea rezolvării unei probleme,
studierii unei teme sau dezvoltării unor abilităţi. Această modalitate de abordare a conţinuturilor
oferă agenţilor educaţionali parcurgerea rapidă a unui volum de cunoştinţe însă dintr-o singură
direcţie.
2. Integrarea multidisciplinară presupune juxtapunerea unor conţinuturi diverse, uneori
fără relaţii aparente între ele. Această abordare propune predarea conţinuturilor care aparţin unei
discipline şcolare prin modalităţi specifice ale fiecărui domeniu, uzând de argumentaţiile altor
discipline.
3. Integrarea pluridisciplinară (prefixul pluri înseamnă „mai mulţi”, „mai multe”) se referă la
studierea unui conţinut (proces, fenomen) dintr-o disciplină prin intermediul mai multor discipline
deodată sau mai bine zis, tratarea unui conţinut din perspectiva mai multor discipline. Demersul
pluridisciplinar se revarsă peste limitele disciplinelor dar finalitatea sa rămâne înscrisă în cadrul
cercetării disciplinare.
4. Integrarea interdisciplinară (prefixul inter înseamnă „între”) reprezintă o formă de
cooperare între discipline diferite privind un anumit proces, fenomen a cărui complexitate poate fi
explicată, demonstrată, rezolvată numai prin acţiunea convergentă a mai multor puncte de vedere.
Interdisciplinaritatea presupune abordarea conţinuturilor complexe, având ca scop formarea unei
imagini unitare asupra unei anumite problematici şi vizează relaţiile, în special de metodologie, care
se stabilesc între discipline diferite, sau mai bine zis transferul metodelor dintr-o disciplină într-alta.
Un conţinut şcolar proiectat, elaborat şi utilizat în manieră interdisciplinară corespunde mult mai
bine realităţii prezentate, conducând la o înţelegere cât mai bună şi unitară din partea elevilor.
Ca şi pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea depăşeşte limitele disciplinei, însă finalitatea
sa rămâne înscrisă în cercetarea interdisciplinară. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan
pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală, emoţională, socială, fizică şi estetică.
Interdisciplinaritatea asigură formarea sistematică şi progresivă a unei culturi comunicative
necesare elevului în învăţare, pentru interrelaţionarea cu semenii, pentru parcurgerea cu succes a
treptelor următoare în învăţare, pentru învăţarea permanentă.
6. Integrarea transdisciplinară (prefixul trans înseamnă „dincolo”, „peste”) presupune o
întrepătrundere a mai multor discipline, care poate genera apariţia unor noi domenii de cunoaştere.
Transdisciplinaritatea presupune studierea, explorarea proceselor şi fenomenelor complexe, astfel
încât, prin coordonarea cercetărilor şi coroborarea rezultatelor acestora să se ajungă la constituirea
unor discipline noi. Finalitatea ei este înţelegerea lumii prezente, unul din imperativele sale fiind
unitatea cunoaşterii. Transdisciplinaritatea conduce la intensificarea relaţiilor dintre discipline şi la
descoperirea unor noi orizonturi ale cunoaşterii.
Recunoaşterea caracterului distinct al abordărilor menţionate nu implică ignorarea
caracterului lor profund complementar. Pentru a folosi o metaforă a unui autor cunoscut în domeniu,
vom spune că „disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea
sunt cele patru săgeţi ale unuia şi aceluiaşi arc: al cunoaşterii”.(B. NICOLESCU, 1997).
În lumina consideraţiilor asupra integrării conţinuturilor, a privi matematica doar ca pe o
simplă disciplină constituie o eroare, iar învăţarea matematicii prin activităţi practice a devenit o
necesitate de multă vreme. Viaţa în sine este o continuă “matematică a existenţei”fiinţei umane pe
pământ, la care nimeni nu-şi permite să rămână corigent, căci nu întâmplător, “Matematica este
limba...în care Dumnezeu a creat lumea”. ( Sesiunea de comunicări ştiinţifice – mai 2010 – Şcoala
Generală nr. 2 Braşov- “Aplicaţii ale matematicii. Abordări interdisciplinare”).
Această activitate metodică pe care o desfăşurăm astăzi se doreşte a fi nu numai un
exerciţiu matematic, ci şi o manifestare prin care dorim să ne omagiem înaintaşii de mare valoare
naţională şi chiar mondială, ştiut fiind faptul că anul 2010 a fost declarat drept Anul matematicii în
şcoala românească, sărbătorindu-se Centenarul Societăţii de Ştiinte Matematice din România
(SSMR) fondată în 1910, mai întâi ca Societatea “Gazeta Matematică”, având susţinători celebri:
Ion Ionescu, Spiru Haret, N. Nicolescu, Gh. Ţiţeica. Şcoala românească de matematică a fost
15
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## recunoscută pe plan internaţional pentru valoroasele contribuţii la dezvoltarea gândirii matematice,

dar şi pentru numeroasele medalii aduse de olimpicii români la olimpiadele internaţionale de
matematică.
În viaţa de toate zilele, matematica are importanţa sa deosebită, recunoscută în întreaga
lume.
Matematica este o disciplină creativă şi pasionantă. Ea poate produce momente de plăcere
şi încântare când elevul rezolvă o problemă pentru prima dată, descoperă o rezolvare mai elegantă
a problemei sau vede pe neaşteptate conexiuni ascunse. Cu toate acestea, pentru mulţi dintre
elevi, matematica rămâne o mare necunoscută fără prea multe soluţii pentru ei, dacă nu este legată
de viaţa lor de zi cu zi şi nu este aplicată în practică, fapt pentru care am ales să prezentăm câteva
exemple de activităţi practice pentru învăţarea şi utilizarea unităţilor de măsură la clasa I şi chiar a
II-a, având drept temei câteva din neajunsurile observate de-a lungul timpului la copii. De exemplu,
elevii nu reuşesc să-şi formeze imaginea corectă a lungimii metrului şi nu pot să concretizeze
această lungime comparativ cu talia lor sau cu lungimea pe care o reprezintă braţele întinse lateral
sau chiar lungimea băncii în care stau şi nu cunosc, cu aproximaţie, dimensiunile sălii de clasă, ale
camerei de locuit, ale terenului de sport sau ale şcolii în care învaţă. Sunt elevi care nu ştiu cu
aproximaţie cât cântăresc, deşi cântarul de baie nu mai este o raritate în casele lor. Cu privire la
unităţile monetare, este ştiut că elevii care vin în clasa I cunosc într-o măsură oarecare bancnotele
şi monedele care circulă în ţara noastră, însă, atunci când sunt puşi în faţa unor probleme aplicative
de schimburi monetare, de calculare a restului, se constată deficienţe, ca şi în cazul preţurilor
unitare ale unor produse sau mărfuri de utilitate zilnică., incorect apreciate conform raportului
calitate/ preţ /cantitate.
Referindu-ne la predarea şi aplicarea practică a unităţilor de măsurare a timpului, este clar
că noţiunile de secundă, minut, oră şi ziuă se pot forma numai prin utilizarea ceasornicului; deşi
acest instrument este folosit frecvent în predarea lecţiilor, nu întotdeauna utilizarea lui se face cu
suficientă eficacitate, motiv pentru care nu se însuşesc conştient unităţile respective de măsură,
una din explicaţiile frecvente fiind şi aceea că ceasul electronic este omniprezent.
Conexiunile matematicii cu viaţa de zi cu zi şi, mai târziu , în clasele mai mari, chiar şi cu
alte domenii ale cunoaşterii şi vieţii, le formează elevilor o gândire logică şi flexibilă, le sporeşte
motivaţia pentru studiul matematicii şi îi conduc la înţelegerea unitară a lumii înconjurătoare, putând
fi, de altfel, şi un instrument eficace în vederea petrecerii timpului liber în mod plăcut şi constructiv.

MATEMATICA DISTRACTIVĂ

## Invatatoare: Dumitru Lenuta, clasa a IV-a

Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII
Scoala Primara nr.1, Clinceni, Ilfov

## Matematica este considerată în general, una din disciplinele dificile, un „instrument de

tortură”, în care problemele sunt asemenea unor obstacole în cursa elevilor în acest domeniu,
nefiind la îndemâna oricui.
Elevii privesc de multe ori cu teamă exerciţiile şi, mai ales, problemele. Punerea unor
exerciţii şi probleme într-o formă distractivă, prezentarea lor într-o manieră nostimă, veselă îi va
face pe elevi să abordeze matematica cu zâmbetul pe buze, fără crispare, ajutându-i astfel să
asimileze numeroase noţiuni matematice şi să înlăture barierele care făceau din matematică o
disciplină greu accesibilă.
Văzută astfel matematica devine o „matematică distractivă”, în care totul este o invitaţie la
joc, distracţie, amuzament, învăţându-i pe elevi să caute mereu soluţii, să-şi pună întrebări, să-şi
imagineze căi diverse de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor. Elevul devine interesat, iar

16
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

activităţile de mare dificultate sunt efectuate fără trăirea subiectivă a efortului, ei angajându-se total
în acţiune şi căpătând mai multă siguranţă şi tenacitate în răspunsuri.
Exerciţiile şi problemele de matematică distractivă pot fi folosite cu succes în captarea
atenţiei şi pe tot parcursul unei activităţi didactice, dar şi cum se întâmplă în ultima vreme, ca o
disciplină opţională. Prin astfel de activităţi în educăm pe elev să gândească ca şi cum el însuşi ar fi
acela care descoperă adevărul, cultivându-i curiozitatea ştiinţifică, preocuparea pentru descifrarea
necunoscutului.
Exemple propuse:
1.Sandu a şters cifre şi semne/ Ca pe voi să vă îndemne
Să gândiţi, să socotiţi/Si jocul să-l isprăviţi.
Completaţi,/ Încât pe orizontală să fie adevărat
Cum Sandu le-a calculat./Calculaţi şi vertical
Nu numai orizontal!
x = 36
: /// : :
9 : 1 =
= = =
x 4 =

## 2.Câte pătrate sunt în desenul de mai jos?

3.Soluţia acestui joc reprezintă o zi a săptămânii mult aşteptată de şcolari. Calculează şi vei
afla.
E=32:8= , I=73-23= , N=8x5= , R=81+4= , V=900+29= .

929 50 40 4 85 50

4.Avem două zaruri unul alb(A) şi altul roşu(R) . Fiecare zar are şase feţe numerotate
(1,2,3,4,5,6). Scrieţi câteva combinaţii ale celor două zaruri în aşa fel încât suma celor două feţe de
deasupra să fie 7.
5.O fetiţă îşi ducea cârdul de gâşte la păşune. O gâscă mergea înaintea altor două, alta
între două şi alta în urma altor două. Câte gâşte erau în cârd?
6.Câte pastile a luat bunica, ştiind că doctorul i-a prescris ca în primele cinci zile să ia câte
trei pastile pe zi, în următoarele trei zile câte două pastile pe zi, iar în următoarele două zile câte o
pastilă pe zi şi în ultimele 6 zile câte o jumătate de pastilă pe zi?
7.Când are omul tot atâţia ochi câte zile dintr-un an?
8.Câte tăieturi sunt necesare pentru a împărţi o bucată de pânză lungă de 10m în fâşii de
câte 2m?
9.Am desenat un cadran de ceas (fig. a) . Cum se poate împărţi în 6 părţi prin 5 linii, astfel
încât suma numerelor ce reprezintă orele din fiecare parte să dea unul şi acelaşi număr?
Fig.a→

17
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

12
11 1
10 2

9 3

8 4

7 6 5

## 10.Andrei este al nouăsprezecelea, dacă se numără elevii de la începutul rândului şi tot al

nouăsprezecelea,dacă se numără de la sfârşit. Câţi elevi sunt în rând?
11.Pătratul încurcat. În pătratul de mai jos s-au amestecat 6 cifre. Ele trebuie puse la loc,
astfel încât totalul vertical şi orizontal al coloanelor, precum şi diagonalelor să fie 18.
10 6 3
8 2 5
9 4 7
12.Pe o casă sunt patru coşuri de fum, pe casa vecină-trei, iar pe casa următoare-două. Ce
obţinem în rezultat?
13. Doi pe drum s-au întâlnit şi trei cuie au găsit. Patru se vor întâlni – câte cuie vor găsi?
14. Cum se zice corect: “9 şi 7” va fi 15 sau “9 plus 7” este egal cu 15 ?
15. Un cioban are 12 oi. În afară de 8 oi, restul îi mor toate. Câte oi îi mai rămân?
16. Câte capete are un băţ? Dar 3 beţe şi jumătate?
17. Câte picioare au 2 iepuri, 2 vulpi şi 3 cocoşi? Dar 3 cai, 2 miei şi 5 raţe?
18. Tata cumpără de la piaţă un iepure şi 6 pui de găină. Câte picioare veneau de la piaţă?
19. Vizitând o peşteră, Mihuţ, mare amator de geografie, dar şi de matematică, a numărat
150 de stalactite şi de stalagmite. Stalactitele erau de o dată şi jumătate mai numeroase decât
stalagmitele. Care era diferenţa dintre stalactite şi stalagmite?
20. Ceasul bunicului rămâne în urmă la fiecare 3 ore, câte 2 minute.Bătrânul îşi potriveşte cesul
după radio, la ora 21.00. Dacă nu-l mai potriveşte, ce oră va arăta ceasul bunicului după 3 zile?
Problemele şi exerciţiile propuse sunt exerciţii de „gimnastică a minţii” care captează prin
frumuseţea conţinutului şi a formei. Departe de a fi simple jocuri astfel de activităţi reprezintă
momente de efort concentrat, elevul trebuind pe rând să recepţioneze mesajul şi să îl înţeleagă, să
interpreteze datele, să gândească şi să aleagă calea cea mai exactă de a acţiona, să se
concentreze la maximum pentru a efectua ce i se cere. Astfel, matematica dezvoltă gândirea
creatoare a elevilor, contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a judecăţii logice,
a isteţimii, pregătindu-i pe aceştia să rezolve probleme de viaţă pur şi simplu.
Bibliografie:
Arghirescu, Aurelia; Cojoacă, Lenuţa; Cojoacă, Marina – Matematică distractivă. Clasele I-IV
(seria:opţionale), Editura Carminis, Piteşti, 1999.
Dinescu, Rodica – Matematică distractivă-disciplină opţională pentru clasa a IV-a, Editura Carminis,
Piteşti, 2006.
Gheba, Grigore; Gheba, Lucreţia; Popovici, Constantin; Şuluţiu Monica – Jocuri didactice şi
probleme de perspicacitate matematică pentru preşcolari şi şcolarii claselor I-IV, Editura Universal
Pan, Bucureşti, 1997.
***Matematică distractivă. Jocul-concurs CANGURUL pentru claseleI-IV, Editura Sigma, Bucureşti,
2004
Badea Leonard Constantin, Florea Iulian Cristian, Gheorghe Ana-Maria Gabriela, Baltaretu Cosmin
Andrei, clasa a IV-a

18
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

NUMERE PRIETENE
220 SI 284

## Prof.inv.primar SCRECIU CARMEN

Scoala Gimnaziala “Gheorghe Enescu “ Timna

Se spune ca odata cineva a venit la celebrul matematician Pitagora si l-a rugat sa-i arate
cum ar trebui sa fie doi oameni, unul fata de altul, ca sa se poata numi cu adevarat prieteni. "Sa se
comporte ca numerele 220 si 284!" a raspuns Pitagora, fiindca ele sunt astfel alcatuite incat fiecare
este format din suma partilor celuilalt, adica fiecare este un "alt eu". Practic, analogia porneste de la
conditia ca unul dintre numere este suma divizorilor celuilalt: 220 :
1+2+4+5+10+20+11+22+44+55+110 = 284; 284: 1+2+4+71+142 = 220; ea, analogia cuprinde tot
ce are celalalt mai intim in chiar "fiinta" sa. Pe plan uman asta ar insemna ca gandurile, temerile si
bucuriile, aspiratiile si preocuparile unui prieten sa fie impartasite si sa-si gaseasca rezonanta in
sufletul celuilalt. Ori, ca sa se petreaca aceasta, oamenii nu poti fi luati la intamplare, dupa cum nici
numerele nu-s altele decat 220 si 284. Ceea ce lipseste sub aspectul continutului la 284 se gaseste
in 220. Deci, definitia numerelor prietene, ar fi: doua numere, care poseda proprietatea ca suma
divizorilor unuia sa fie egala cu suma divizorilor altuia. Ulterior, dupa Pitagora, cu ajutorul
calculatorului electronic, s-au mai descoperit si alte numere prietene: 1184-1210; 2620-2924; 5020-
5564; 6232-6368 s.a.m.d.
… In anul 1636 d. Hr. Pierre Fermat (17.01.1601 – 12.01.1665) descopera o a doua
pereche de numere prietene dupa cele cunoscute de lumea antica ( 220 si 284). Perechea
descoperita este (17296 si 18416).
Numerele PRIETENE (AMIABILE) sunt numerele care au proprietatea ca fiecare este egal
cu suma divizorilor celuilalt. Lui Pitagora ((570 – 500 i. Hr.) sau (580 – 496 i. Hr.)) i se atribuie
gasirea primei perechi de numere prietene: 220 si 284.
220 = 1+2+4+71+ 142;
284 = 1+2+4+5+10+11+20+22+44+55+110
In anul 1860 d. Hr. Nicollo Paganini, elev de 16 ani, uluieste lumea matematica,
descoperind perechea (1184; 1210) de numere prietene. In ultimele secole se descopera multe
perechi de numere prietene, toate foarte mari.
Din istoria matematicii…
Cateva curiozitati din istoria numerelor si nu numai…
„Dumnezeu a creat numerele naturale. Restul este opera omului.”
Leopold Krone, Matematician german (1823 –
1891)
Un numar este PERFECT daca suma S a divizorilor sai (exceptand numarul insusi) este
egala cu numarul dat N.
Daca S > N, atunci numarul este SUPRAPERFECT, iar daca S < N, numarul este
IMPERFECT.

## 1. Exemple de numere perfecte:

6 = 1+2+3;
28 = 1+2+4+7+14;
496= 1+2+4+8+16+31+62+124+248.
2. Exemple de numere supraperfecte:
12 < 1+2+3+4+6;
18 < 1+2+3+6+9;
20 < 1+2+4 +5+10.
3. Exemple de numere imperfecte:
19
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

14 >1+2+7;
16 > 1+2+4+8;
22 > 1+2+11.
… In anul 300 i. Hr. Euclid (330 - 275 i. Hr.) prezinta o formula a numerelor perfecte si
anume:
2 p –1 • (2 p – 1 ), unde p si 2 p – 1 sunt numere prime.
… In anul 230 i. Hr. Eratostene din Cyrene (275 - 195 i. Hr.) dezvolta o metoda de
determinare a tuturor numerelor prime mai mici decat un numar dat: Ciurul lui Eratostene.
… In anul 1536 d. Hr. intr-o lucrare de aritmetica a matematicianului Regius apare al
cincilea numar perfect cunoscut: 33 350 336.
… In anul 1603 d. Hr. sunt gasite al saselea si al saptelea numar perfect. Acestea sunt
numerele miliardelor si, respectiv, a sutelor de miliarde.
… In anul 500 i. Hr. pitagorienii, lucrand cu numere reprezentate prin figuri, atribuie cate un
sex fiecarui numar, cele impare sunt de sex masculin, cele pare, de sex feminin.

20
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## VARIANTA ÎN LIMBA ROMÂNĂ

1. Suma a trei numere este 120. Unul din numere este 30, iar al doilea număr este de 5 ori mai
mare decât al treilea. Care sunt celelalte două numere?
R: 15; 75.
Inst. Mateiaşevici Srebranca, Grupul Şcolar Industrial, Moldova Nouă
2. Maria a citit în trei zile 342 pagini dintr-o carte.Câte pagini a citit zilnic, dacă în fiecare zi a
citit acelaşi număr de pagini?
R: 114 pagini.
Inst. Mateiaşevici Srebranca, Grupul Şcolar Industrial, Moldova Nouă
3. Mama avea 26 ani când a născut pe fiul. Câţi ani va avea fiul când mama va împlini 40 de
ani? Câţi ani va avea mama când fiul va împlini 10 ani?
R: 14 ani; 66 ani.
Inst. Mateiaşevici Srebranca, Grupul Şcolar Industrial, Moldova Nouă
4. Iulia a avut 648 lei. Pentru o rochie, ea a separat un sfert din banii adunaţi.
Câţi lei i-au mai rămas?
R: 486 lei.
Inst. Mateiaşevici Srebranca, Grupul Şcolar Industrial, Moldova Nouă
5. În prima săptămână 12 băieţi şi 7 fete au cules 600 kg piersici. În a doua săptămână 12 băieţi
şi 3 fete au cules 510 kg piersici. Câte kg de piersici, în fiecare săptămână, a cules o fetiţă
şi câte un băiat?
R: 30 kg; 35 kg.
Inst. Mateiaşevici Srebranca, Grupul Şcolar Industrial, Moldova Nouă

## THE ENGLISH VERSION

1. The sum of three numbers is 120. One of the numbers is 30, the second number is 5 times
bigger than the third one.Which are the two other numbers?
2. Maria read in three days 342 pages from a book. How many pages did she read every day,
if she read the same number of pages every day?
3. Mother was 26 years old when she gave birth to a son. How old is the son going to be when
mother turns 40? How old will mother be when the son turns 10 years old?
4. Iulia had 648 GBP. She put aside one quarter of the money she had gathered so far for a
dress. How much money did she have left?
5. During the first week, 12 boys and 7 girls gathered 600 pounds peaches. During the second
week, 12 boys and 3 girls gathered 510 pounds peaches. How many pounds of peaches did
each girl and boy gather every week?
Prof. Lăcrămioara Broscăreanu, Drobeta Turnu Severin

21
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## VARIANTA ÎN LIMBA FRANCEZĂ

1. La somme de trois numéros est 120. L’ un d’ entre eux est 30, le deuxième est 5 fois plus
grand que le troisième. Quels sont les autres deux numéros?
2. Marie a lu; pendant 3 jours, 342 pages d’ un livre.Combien de pages a - t - elle lu chaque
jour, si chaque jour, elle a lu le même nombre de pages.
3. Maman avait 26 ans quand son fils est né. Quel âge aura son fils, quand sa mère va faire
40 ans. Quel âge aura sa mère quand son fils va faire ses 10 ans?
4. Julie a 648 lei. Pour acheter une robe, elle garde un quart de tout son argent. Quelle
somme lui est restée?
5. La première semaine, 12 garçons et 7 fillettes ont cueilli 600 kilos de pêches. La deuxième
semaine, 12 garçons et 3 fillettes ont cueilli 510 kilos de pêches. Combien de kilos de
pêches, a cueilli, un seul garçon et combien une seule fillette, chaque semaine?
Prof. Ungureanu Maria, Drobeta Turnu Severin

DEUTSCH VERSION
1. Die Summe dreier Zahlen ist 120. Einer der Zahlen ist 30, die zweite Zahl ist 5 mal größer
als die dritte Zahl. Welche sind die anderen zwei Zahlen. L:15:75.
2. Maria hat in drei Tage 342 Seiten aus einen Buch gelesen. Wie viele Seiten hat sie pro Tag
gelesen, wenn sie jeden Tag der selbe Anzahl von Seiten gelesen hat. L:114 Seiten
3. Mutter war 26 Jahre alt als sie den Sohn geboren hat. Wie alt wird der Sohn sein wenn
seine Mutter 40 Jahre alt sein wird? Wie alt wird die Mutter sein wenn der Sohn 10 Jahre
sein wird. L: 14 Jahre, 66 Jahre
4. Iulia hatte 648 Lei. Fur einen Kleid, sie trennt daraus ein viertelder Summe. Wie viel Lei
sind ihr gebliben? L:486 lei
5. In der ersten Woche 12 Jungen und 7 Madchen haben 600kg Pfirsich gesammelt. In der
zweiten Woche 12 Jungen und 3 Madchen haben 510 kg Pfirsich gesammelt. Wie viele kg
Pfirsich haben in jeder Woche einen Junge und einen Madchen Gesammelt? L:30kg; 35 kg.
Prof. Silvia Socolescu, Drobeta Turnu Severin

## VARIANTA ÎN LIMBA SÂRBĂ

6. Zbir tri broja je 120. Jedan od brojeva je 30, a drugi broj je 5 puta veći od trećeg. Koja su
ostala dva broja?
7. Maria je za tri dana pročitala 342 stranice jedne knjige. Koliko stranica je dnevno čitala, ako
se zna da je svakog dana čitala isti broj stranica?
8. Majka je imala 26 godina kada je rodila sina. Koliko godina će navršiti sin kada majka ispuni
40 godina? Koliko godina će imati majka kada sin navrši 10 godina?
9. Julia je imala 648 leja. Za jednu haljinu je izdvojila četvrtinu svog novca. Koliko leja joj je još
ostalo?

22
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

10. U toku prve sedmice 12 dečaka i 7 devojčica nabrali su 600 kg bresaka. U drugoj sedmici
12 dečaka i 3 devojčice nabrali su 510 kg bresaka. Koliko kg bresaka u svakoj sedmici je
nabrala jedna devojčica, a koliko jedan dečak?
Inst. Mateiaşevici Srebranca, Grupul Şcolar Industrial, Moldova Nouă

VERSIÓN EN ESPAÑOL
1. La suma de tres números es 120. Uno de los números es 30, y el segundo número es 5
veces mayor que el tercero. ¿Cúales son los otros dos números?
2. María ha leído en tres días 342 páginas de un libro. ¿Cuántas páginas ha leído diariamente
si cada día ha leído el mismo número de páginas?
3. Una madre tenía 26 años cuando nació su hijo. ¿Cuántos años tendrá el hijo cuando la
madre tenga 40 años? ¿Cuántos años tendrá la madre cuando el hijo cumpla 10 años?
4. Julia tenía 648 lei. Para un vestido reservó una cuarta parte del dinero ahorrado. ¿Cuántos
lei le quedaron?
5. En la primera semana, 12 chicos y 7 chicas recogieron 600 kg de melocotones. En la
segunda semana, 12 chicos y 3 chicas recogieron 510 kg melocotones. ¿Cuántos kilos de
Prof. inv. primar Iacob Rodica, Drobeta Turnu Severin

## VARIANTA ÎN LIMBA BULGARĂ

Проблеми на български език
1. Сбора на три числа е 120.Едното число е 30,а другото е 5 пъти по голямо от третото.
Кои са тези две числа?/отг.15;75/
2. Мария за 3 дни е прочела 342 страници от една книга.Колко страници на ден е
чела,ако се знае че всеки ден е чела един и същи брой страници?отг./114/
3. Една майка е била на 26 години,когато е родила сина си.Колко години ще навърши
сина ,когато майката ще стане на 40 години?На колко години ще бъде майката когато
синът и навърши 10 години?отг./14;66г/
4. Юлия имала 648 леи.За една рокля тя похарчила четвъртината от парите си.С колко
пари е останала?отг/486/
5. През първата седмица 12 момчета и 7 момичета са събрали 600кг праскови.През
втората седмица 12 момчета и 3 момичета са събрали 510 кг.праскови.По колко кг.
праскови са събрали през всяка от седмиците едно момче и едно момиче?отг/30;35кг/
Красимира Панова-начален учител в СОУ,,Л.Каравелов‘‘ гр.Видин

## VARIANTA IN LIMBA ITALIANĂ

1. La somma di tre numeri e 120 .Uno dei numei e 30 , e il secondo numero e di 5 volte piu
grande del terzo.Quali sono quelalttri due numeri ?
2. Maria a letto in tre giorni 342 pagine da un libro.
3. Quante pagine a letto al giorno , se oqni giorno a letto lo stessoo numero delle pagine ?

23
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

4. Mama aveva 26 ania quando a natoo il figlio .Quanti ani avra quando il figllio ,quando la
madre avvrera 40 ani?Quanti anmi avra la madre quando il figlio avrea 10 ani ?
5. Iulia aveva 648 euro.Per una roba , lei aseparatoun quarto dai soldi racolti.Quanti eurogli
anno rimasti ?
6. Nella prima settimana 12ragazzi e 7 ragazze anno racolto 600kg di pesche .Nella seconda
setimana 112 ragazzi e 3ragazze anno racolto 510kgpesche
7. Quante kg di pesche , in ogni setimana anno racoltouna ragazza e un ragazzo?
Inst. Floriana Agostiniello, Varese, Italia

NEDERLANDSE VERSIE
1. De som van drie nummers is 120. Het eerste nummer is 30, het tweede vijf keer hoger dan
de derde. Welke zijn de andere twee nummers?
2. Maria heeft in drie dagen 342 pagina’s gelezen. Hoe veel pagina’s heeft zij per dag gelezen,
als zij iedere dag hetzelfde aantal paginas heeft gelezen?
3. Een moeder was 26 jaar oud toen zij haar zoon had kreeg. Hoe oud zal de zoon zijn als de
moeder 40 jaar oud is? Hoe oud is de moeder als de zoon 10 jaar oud is?
4. Iulia had 648 euro. Een kwart van haar geld heeft ze opzij gelegd voor een jurk. Hoeveel
geld heeft zij over?
5. Tijdens de eerste week, hebben 12 jongens en 7 meisjes 600 kilo perziken verzameld.
Tijdens de tweede week hebben 12 jongens en 7 meisjes 510 kilo perziken verzameld.
Hoeveel kilo perziken hebben, per week, een jongen en een meisje verzameld?
Prof. Lăcrămioara Broscăreanu, Drobeta Turnu Severin

## VARIANTA IN LIMBA GREACĂ

ΠΡΟΒΛΗΜΑΤΑ Μαθηματικά - έκδοση στα ελληνικά
1. Άθροισμα των τριών αριθμών είναι 120. Ένας από τους αριθμούς είναι 30, και ο δεύτερος
αριθμός είναι 5 φορές υψηλότερη από την τρίτη θέση. Ποιες είναι οι άλλες δύο αριθμούς;
2. Η Μαρία έχει διαβάσει σε τρεις ημέρες 342 σελίδες στο βιβλίο. Πόσες σελίδες του διαβάζει
κάθε μέρα, αν διαβάζετε κάθε μέρα τον ίδιο αριθμό των σελίδων;
3. Η μητέρα ήταν 26 ετών όταν ο γιος του γεννήθηκε. Πόσα χρόνια θα είναι ο γιος μητέρα θα
γυρίσει 40 χρόνια; Πόσο χρονών θα είναι ο γιος μητέρα θα είναι 10 χρόνια;
4. H Τζούλια ήταν £ 648. Για ένα φόρεμα, που χωρίζονται το ένα τέταρτο των χρημάτων που
συγκεντρώνονται.
Πώς λέι έχουν αφήσει;
5. Η πρώτη εβδομάδα 12 αγόρια και 7 κορίτσια συγκεντρώθηκαν 600 κιλά ροδάκινα. Τη
δεύτερη εβδομάδα, 12 αγόρια και 3 κορίτσια συγκεντρώθηκαν 510 κιλά ροδάκινα. Πόσα
κιλά ροδάκινα, κάθε εβδομάδα, πήρε ένα κορίτσι και ένα αγόρι;
Τομέας που διεξάγονται από: Prof. Lidia Mateescu, Drobeta Turnu Severin

24
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

PROBLEME PROPUSE

CLASA I

Setul I

1. Câte creioane mai trebuie să-şi cumpere Mihai pentru a avea 25, dacă a
primit de la bunica 12 creioane?
Prof. înv. prim. Marinela Adumitroie, Reşiţa
2. Din suma numerelor 30 şi 14 scade răsturnatul numărului 21.
Prof. înv. prim. Marinela Adumitroie, Reşiţa
3. Andreea are cu 12 lei mai mult decât Ioana, care a primit 10 lei de la tatăl
său.
Câţi lei are Andreea?
Înv. Maria Gheorghiu, Reşiţa
4. Din succesorul numărului 67 scade suma numerelor 13 şi 14.
Înv. Maria Gheorghiu, Reşiţa
5. Scrie întrebarea corespunzătoare enunţului, apoi rezolvă problema: „În
livada şcolii sunt 40 de meri şi cu 7 mai mulţi peri.”
6. Cosmin a citit 13 pagini dintr-o carte. Câte pagini mai are de citit, dacă
această carte are 35 de pagini?
7. Amelia are 3 ani. Cosmin este cu 10 ani mai mare. Câţi ani au împreună
copiii?
8. Scrie : - toate numerele naturale de 2 cifre care au suma cifrelor 6.
- numere naturale de 2 cifre, astfel încât diferenţa dintre cifra unităţilor şi
cea a zecilor să fie 3.
- toate numerele cu soţ cuprinse între 42 şi 76.
- toate numerele fără soţ cuprinse între 64 şi 89.
9. Cu cât este mai mare 37 decât suma numerelor : 3, 10 şi 12?
10. Patru copii intră într-o librărie şi cumpără cărţi. Primul cumpără două cărţi, al
doilea cumpără cu o carte mai mult decât primul, al treilea cumpără cu o
25
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

carte mai puţin decât primii doi la un loc. Ultimul cumpără o carte. Câte cărţi
au cumpărat cei patru copii la un loc ?
11. Raluca citeşte o poveste. Ştiind că suma numerelor de pe cele două
pagini este 9, pe ce pagină citeşte acum Anda ,ştiind că este pagina din
dreapta?
Prof. înv. prim. Maxim Adamescu, Reşiţa
12. Care este cel mai apropiat număr natural format numai din zeci pentru
numerele : 23, 52, 67, 28, 75, 84, 98, 41 ?
Prof. înv. prim. Maxim Adamescu, Reşiţa
13. Scrie numerele naturale care au :
- cifra zecilor 4 şi cifra unităţilor 8;
- cifra unităţilor 8 şi cifra zecilor 6;
- cifra zecilor 6, iar cifra unităţilor cu 3 mai mică;
- cifra unităţilor 7, iar cifra zecilor cu 1 mai mare.
Prof. înv. prim. Maxim Adamescu, Reşiţa
14. La diferenţa numerelor 25 şi 14 adaugă cel mai mic număr impar de o cifră.
Prof. înv. prim. Maxim Adamescu, Reşiţa
15. Care este numărul dacă adun cu 5 vecinii lui şi obţin numerele 37 şi 39 ?
Prof. înv. prim. Maxim Adamescu, Reşiţa
16. Colorează cu aceeaşi culoare căsuţele cu aceleaşi rezultate!
2+7 0+6 3+7 0+8
2+6 1+5 6+3 4+6

## Inst. Constanţa Bugariu, Reşiţa

17. Completează tabelul.
A 6 4 3 0 2 5 1
a+3
a–0
Inst. Constanţa Bugariu, Reşiţa

26
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

18.

## Inst. Constanţa Bugariu, Reşiţa

19. Într-un sunt 10 . Maria ia 6 . Câte au rămas în ?
Inst. Constanţa Bugariu, Reşiţa
20. Adrian are 10 ani, iar sora sa este cu 7 ani mai mică. Câţi ani vor avea
împreună cei doi copii peste 3 ani?
Prof. înv. prim. Steliana Dulgheru, Reşiţa
21. Doi copii au împreună 7 maşinuţe. După ce primul mai cumpără o maşinuţă,
iar al doilea două maşinuţe, fiecare are acelaşi număr de maşinuţe. Câte
maşinuţe a avut la început fiecare copil?
Prof. înv. prim. Steliana Dulgheru, Reşiţa
22. Dacă Radu i-ar da lui Dan 3 timbre, fiecare copil ar avea câte 7 timbre. Cu
câte timbre a avut mai multe Radu decât Dan?
Prof. înv. prim. Steliana Dulgheru, Reşiţa

23. Calculează diferenţa dintre succesorul lui 44 şi predecesorul lui 30, apoi
măreşte-o cu 11. Alina, Vlad şi Marius au împreună 16 ani. Câţi ani vor avea
împreună peste 2 ani?
Prof. înv. prim. Ozana Drăgilă, Reşiţa
24. Pe marginea unui lac stau 3 perechi de rațe. Mai vin la lac încă 7 rațe. Câte
rațe sunt acum în total la lac?
Prof. înv. prim. Ozana Drăgilă, Reşiţa
25. Mă gândesc la un număr pe care îl măresc cu 22, apoi îl micşorez cu 38 si
obţin 50. La ce număr m-am gândit?
Prof. înv. prim. Aida Borcescu, Caraşova
26. Într-un coş sunt 31 mere, iar în altul cu 12 mai multe. Câte mere sunt în
total?
Prof. înv. prim. Aida Borcescu, Caraşova
27
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

27. La o cofetarie sunt 36 de locuri şi vin 24 de copii. Câte locuri rămân libere?
Prof. înv. prim. Aida Borcescu, Caraşova
28. Scrieti :
a) toate numerele de la 0 la 100 cu cifra unitătilor 2
b) numerele care au cifra zecilor egală cu diferenta dintre 8 si 5
Prof. înv. prim. Ana Filca, Carasova
26 + .... = 46 11 + ..... = 32
53 - .... = 23 .... – 12 = 32
..... - 30 = 12 10 + .... = 28
98 - .... = 78 47 - .... = 30
Prof. înv. prim. Ana Filca, Carasova
30. Află:
* suma numerelor 12 si 16
* numărul mai mare cu 11 decât 16
* numărul cu 10 mai mare decât suma numerelor 14 si 5
* numărul cu 25 mai mic decât 29
Prof. înv. prim. Ana Sabina Ghera, Carasova
31. Completează :
.....5 = 4..... b) 8...... 80 c) 3...... 31
.......... = ........ ........ ....... .......... .......
Prof. înv. prim. Ana Sabina Ghera, Carasova
32. Încercuieşte numărul mai mic din fiecare pereche :
33 sau 23 70 sau 53
15 sau 14 10 sau 100
64 sau 46 30 sau 3
86 sau 80 74 sau 73
Prof. înv. prim. Ana Sabina Ghera, Carasova

## Rubrică realizată de:

Prof. înv. prim. Elena Crîsta Reşiţa
Prof. înv. prim. Costa Moatăr, Reşiţa

28
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

Setul II

33. Andreea a avut 18 porumbei, dintre care i-a dăruit prietenului său 3 perechi.
Câţi porumbei i-au rămas?
Înv. Ion Gaşpar, Obreja
34. Mihai are 50 timbre româneşti. El mai cumpără 8 timbre străine. Cate timbre
are Mihai în total?
Înv. Ion Gaşpar, Obreja
35. Mircea are 78 de castane, el foloseste pentru un joc 27 de castane. Câte
castane i-au rămas?
Prof. înv. prim. Mărioara Aurelia Gaşpar, Obreja
36. Descoperă numărul ascuns între cele notate:
a) 35, 53, 37, 33, 25. Are 5 unităţi şi 3 zeci. Numărul este ...
b) 41, 56, 63, 25, 45. Este mai mare decât 42, dar mai mic decât 54.
Numărul este ...
c) 28, 63, 38, 36, 53. Are 3 zeci şi 6 unităţi. Numărul este ...
d) 47, 26, 57,65, 35. Este mai mic decât 47, dar mai mare decât 26.
Numărul este ...
Prof. înv. prim. Mărioara Aurelia Gaşpar, Obreja
37. Simina a primit de ziua ei 5 CD-uri cu muzică şi 4 CD-uri cu desene
animate. Câte CD-uri a primit Simina în total?
Prof. înv. prim. Sorina Kovacs, Bocşa
38. Mama a primit 5 garoafe de la Miriana şi 3 trandafiri de la Alexandru. Câte
flori a primit mama în total?
Prof. înv. prim. Sorina Kovacs, Bocşa
39. Găseşte numerele de două cifre care au cifra zecilor cu 3 mai mică decât
cea a unităţilor şi aşază-le în ordine descrescătoare.
Prof. înv. prim. Mariana Mitrică, Reşiţa
40. Ce număr obţii dacă scazi din 49 cel mai mic număr par de două cifre
identice?
Prof. înv. prim. Mariana Mitrică, Reşiţa
41. Într-un bloc sunt trei scări. În fiecare scară se găsesc 12 apartamente. Câte
apartamente sunt în acel bloc?
Prof. înv. prim. Mariana Mitrică, Reşiţa
42. Într-un parc sunt 16 băncuţe de lemn şi cu 4 mai puţine băncuţe de metal.
Câte băncuţe sunt în parc?
Prof. înv. prim. Mariana Mitrică, Reşiţa
29
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

43. Fiecare cifră de la 1 la 9 se repetă de două ori. O singură cifră este scrisă de
trei ori. Care ?

## Prof. înv. prim. Mihaela Mregea, Reşiţa

44. Pe o farfurie sunt 3 mere galbene şi 3 roşii. Câte mere sunt pe
farfurie ?
Prof. înv. prim. Mihaela Mregea, Reşiţa
45. Află un număr care este cu 5 mai mare decât diferenţa numerelor 9 şi 6.
Prof. înv. prim. Mihaela Mregea, Reşiţa
46. Ilinca are 25 de lei. Ea cumpără 3 portocale şi plăteşte 15 lei. Câţi lei
primeşte rest? Câte creioane cu un leu îşi mai poate cumpăra?
Prof. înv. prim. Corina Nedelcu, Reşiţa
47. Cu cât este mai mic 12 decât 28? Dar 7 decât 27?
Prof. înv. prim. Corina Nedelcu, Reşiţa
48. Cu cât este mai mare 26 decât 10? Dar 14 decât 10?
Prof. înv. prim. Corina Nedelcu, Reşiţa
49. Sandu are 28 de ani. Irina are 12 ani. Cine este mai mic şi cu cât?
Prof. înv. prim. Corina Nedelcu, Reşiţa
50. Mona scrie 10 propoziţii, iar Gelu scrie 7. Cine a scris mai multe şi cu cât?
Prof. înv. prim. Corina Nedelcu, Reşiţa
51. În clasă sunt 14 fete şi 10 băieţi. Cu cât sunt mai multe fete decât băieţi?
Prof. înv. prim. Corina Nedelcu, Reşiţa
52. Arătaţi toate posibilităţile de compunere a fiecăruia dintre numerele : 9, 5, 8,
7.
Prof. înv. prim. Neta Novac, Reşiţa
53. Scrieţi în ordine crescătoare numerele cu soţ şi apoi fără soţ cuprinse între
10 şi 20.
Prof. înv. prim. Neta Novac, Reşiţa
54. Scrieţi toate numerele naturale de două cifre care se pot scrie cu ajutorul
cifrelor : 4, 0, 8.
Prof. înv. prim. Neta Novac, Reşiţa
55. Scrieţi numărul cuprins între 30 şi 40 care are cifra unităţilor 4.
Prof. înv. prim. Neta Novac, Reşiţa
56. Câte picioare au 2 iepuri şi o găină? Dar o vulpe şi 2 pui ?
30
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## Prof. înv. prim. Neta Novac, Reşiţa

57. Intr-o livadă sunt 19 vrăbiuţe. 15 îşi iau zborul, dar revin 6. Câte vrăbiuţe mai
Prof. înv. prim. Roberta Oprea, Reşiţa
58. Ana are 13 bomboane, iar Marian are 10 bomboane. Dacă fiecare
mănâncă câte 2 bomboane, câte bomboane rămân fiecăruia?
Prof. înv. prim. Roberta Oprea, Reşiţa
59. Mihai a ascuţit ieri 4 creioane colorate, iar azi 5 creioane colorate. Câte
creioane a ascuţit în total?
Prof. înv. prim. Daniela Osman, Reşiţa
60. Pe un lac înoată 11 raţe şi 7 gâşte. Câte păsări înoată pe lac?
Prof. înv. prim. Daniela Osman, Reşiţa
61. Înlocuieşte steluţele cu cifre, astfel încât să obţii suma 87. Află cel puţin
patru soluţii.
** + ** = 87
Prof. înv. prim. Mărioara Popescu, Reşiţa
62. Folosind o singură dată cifrele 2, 3, 5, 6, 7 şi 9, astfel încât scăderea de mai
jos să fie adevărată. Găsiţi toate soluţiile posibile.
** - ** = **
Prof. înv. prim. Mărioara Popescu, Reşiţa
63. Pe o pârtie au urcat 19 copii. Dintre aceştia, 3 au schiuri, cu 2 mai mult au
săniuţe, iar restul au boburi. Câţi copii au boburi?
Prof. înv. prim. Milora Poroineanu, Bocşa
64. Un măr cântărește cât o pară, iar o pară cât 2 prune. Câte prune cântăresc
cât un măr? Câte prune cântăresc cât 2 mere?
Prof. înv. prim. Milora Poroineanu, Bocşa
65. Radu este cu 3 ani mai mic decât Mihai şi cu 5 ani mai mare decât Maria.
Cu câţi ani este mai mare Mihai decât Maria? Dacă Maria are 11 ani, câţi ani
are Radu şi câţi ani are Mihai?
Prof. înv. prim. Simona Voin, Reşiţa
66. La o cantină s-au adus 49 kg cartofi şi ceapă cu 15 kg mai puţin. S-au
consumat 20 kg de cartofi şi 14 kg de ceapă. Câte kilograme de legume au
rămas neconsumate?
Prof. înv. prim. Simona Voin, Reşiţa
67. Andrei are 50 lei. El cumpără rechizite de 20 lei şi dulciuri de 10 lei. Ce rest
primeşte Andrei?
Prof. înv. prim. Elena Crîsta, Reşiţa
31
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## 68. La un magazin s-au adus într-o zi 32 cutii de napolitane, iar în altă zi 25

cutii. Ştiind că au rămas 12 cutii, să se afle câte cutii s-au vândut.
Prof. înv. prim. Elena Crîsta, Reşiţa
69. Ioana are 24 jetoane cu păsări, Andrei cu 14 mai puţine jetoane cu animale,
iar Bogdan are jetoane cu localităţi, cât Ioana şi Andrei la un loc. Câte
jetoane au cei tri copii?
Prof. înv. prim. Costa Moatăr, Reşiţa
70. În Parcul Copilului elevii clasei noastre au plantat 35 pomi. Dintre aceştia 10
sunt tei, 5 sunt salcâmi, iar restul sunt conifere. Câţi arbori din specia
coniferelor au plantat?
Prof. înv. prim. Costa Moatăr, Reşiţa

## Rubrică realizată de:

Prof. înv. prim. Elena Crîsta Reşiţa
Prof. înv. prim. Costa Moatăr, Reşiţa

32
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

CLASA A II-a

Setul I

## 1. Radu, Ioana şi Andreea au împreuna 50 de nuci. Radu şi Ioana au 34 nuci,

Ioana şi Andreea au 36 nuci. Câte nuci are fiecare ?
2. Darius are mai puţine jucării decât sora lui cu 8. Dacă ar fi avut cu 10 mai multe
decât are acum, ar fi avut 30. Câte jucării are sora lui ?
3. Bogdan avea 43 lei. El a mai primit de la părinţi încă 15 lei. A cumpărat o carte
şi i-au mai rămas 30 lei. Cât costă cartea ?
4. Cristina avea 80 de ilustrate. A mai primit câteva de la prieteni şi a trimis 56.
Acum mai are 38 de ilustrate. Câte a primit de la prieteni ?
5. Un avion are în total 674 de locuri. Ştiin că la clasa I s-au ocupat cu 120 mai
multe locuri decât dublul lui 50 şi că la clasa a II-a s-au ocupat cu 179 mai
puţine locuri decât triplul lui 100, să se afle câte locuri au rămas neocupate.
6. Într-un stup sunt 595 de albine. În alt stup sunt cu 243 de albine mai puţin.Câte
albine sunt în cei doi stupi ?
7. Care număr este cu 357 mai mic decât numărul 428 ? Calculează suma celor
două numere.
8. Câţi lei vor costa 120 de caiete, dacă 10 caiete costă cu 4 lei mai mult decât 8
caiete?
9. Dragoş are un număr de creioane pe care le pune în două cutii. El socoteşte: “
Dacă aş mai avea două, nu mi-ar ajunge să pun câte 7 în fiecare cutie. Dacă
aş mai avea 4, mi-ar rămâne un creion”. Câte creioane avea Dragoş în
realitate?

33
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## 10. La un magazin s-au vândut dimineaţă 115cornuri, iar după-amiază 62 cornuri.

Câte cornuri au rămas nevândute,dacă în magazin fuseseră în total 198 de
cornuri?
11. Doru avea 17 baloane.I-a dat fratelui său 8 baloane şi a primit de la sora sa cu
4 baloane mai mult decât a dat. Câte baloane are acum Doru?
Prof. înv. primar Dulgheru Steliana,Reşiţa
12. Suma a trei numere este 65. Suma primelor două numere este 44, iar al treilea
este egal cu primul. Care sunt cele trei numere?
Prof. înv. primar Dulgheru Steliana,Reşiţa
13. Câţi ani are Cristina dacă peste 3 ani va avea cu 19 ani mai puţin decât mama
sa , ştiind că mama sa are acum 26 de ani?
Prof. înv. primar Dulgheru Steliana,Reşiţa
14. Un numar natural “n” necunoscut se aduna cu 17. Din suma obtinuta se scade
28 si se obtine 59. Aflati numarul necunoscut.
Prof. inv primar Marius Băcilă,Bozovici
15. Intr-o lada cu fructe erau mai multe prune si 29 de gutui. Ionut a luat 16 prune,
astfel incat numarul prunelor sa fie egal cu numarul gutuilor.Cate prune si gutui
au fost la inceput in lada?
Prof. inv primar Marius Băcilă,Bozovici
16. Casmin si Ana, sora sa mai mare, s-au dus la cules de caise. Ana a cules de 5
ori mai multe caise decat Cosmin. Ana pune 18 caise din cosul ei in cosul lui
Cosmin si astfel cei doi frati au acelasi numar de caise.Cate caise a cules
fiecare?
Prof. inv primar Emilia Purea,Bozovici
17. O lumanare arde timp de 6 minute. In cat timp vor arde 5 lumanari de acelasi
fel, daca se aprind toate in acelasi timp?
Prof. inv primar Emilia Purea,Bozovici
18. În prima zi de scoala Horia a primit de la mama 1 leu sit imp de o saptamana, in
fiecare zi a primit cu 1 leu mai mult decat in ziua precedent. Cati lei avea Horia
dupa o saptamana?
Prof. inv primar Voin-Stanec Violeta,Bozovici
19. Afla un numar de trei cifre stiind ca suma cifrelor este 12, suma primelor doua
cifre este 10, iar diferenta ultimelor doua este 5.
A)345 B)543 C)372 D)327
Prof. inv primar Voin-Stanec Violeta,Bozovici

34
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

20. Suma a trei numere naturale este 602. Dacă din primul termen se scade 10, iar
din al doilea termen 30, cum trebuie modificat al treilea termen, pentru ca suma
să fie aceeaşi?
Inst. Constanţa Bugariu, Reşiţa
21. Se dau numerele:
a = 63 + 35 + 15 + 3
b = 63 – 35 – 15 – 3
Cu cât este mai mare suma a + b faţă de diferenţa a – b ?
Inst. Constanţa Bugariu, Reşiţa
22. Aflaţi:
a)dublul jumătăţii numărului 50;
b)suma dintre dublul lui 50 şi jumătatea lui;
c)diferenţa dintre dublul lui 50 şi jumătatea lui.
Inst. Constanţa Bugariu, Reşiţa
23. Calculaţi:
5○5+ ◊ ◊○+ ANA+ ☺☼☺-
○5○ ○ NA ☺☼
678 4 6 8 8 9 4 = 9 1
Inst. Constanţa Bugariu, Reşiţa
24. Ioana are cu 3 ani mai mult decât Irina. Irina are cu un an mai mult decât Mara.
Mara are 7 ani. Câţi ani are Ioana?
Prof. Cotuna Ana, Caransebeş
25. Mă gândesc la un număr impar mai mare decât 60, mai mic decât 80, cu cifra
zecilor aceeaşi cu cea a unităţilor.Care este numărul?
Prof. Cotuna Ana, Caransebeş
26. Un cioban avea 60 de oi.Toamna el a vândut 20 de oi, iar primăvara a mai
cumpărat 30 de oi. Câte oi are ciobanul acum?
Prof. Panga Dorina,Caransebeş
27. Suma a două numere este 23.Care sunt numerele dacă primul număr este
rezultatul scăderii dintre 9 şi 6?
Prof. Panga Dorina,Caransebeş
28. Calculează diferenţa dintre succesorul lui 44 şi predecesorul lui 30, apoi
măreşte-o cu 11.
Prof. înv. primar Ozana Drăgilă, Reşiţa
29. Alina, Vlad şi Marius au împreună 16 ani. Câţi ani vor avea împreună peste 2
ani?
Prof. înv. primar Ozana Drăgilă, Reşiţa
35
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

30. Pe marginea unui lac stau 3 perechi de rațe. Mai vin la lac încă 7 rațe. Câte
rațe sunt acum în total la lac?
Prof. înv. primar Ozana Drăgilă, Reşiţa
31. Suma a doua numere este 30 , iar un termen este 12. Care este celalalt
termen?
Prof. înv. primar Ana Filca, Caraşova
32. Scrie numerele formate din :
a) 2 sute, 7 zeci şi 3 unitati
b) 3 sute si 8 zeci
c) 7 sute si 2 unitati
d) o suta, o zece şi o unitate
Prof. înv. primar Ana Filca, Caraşova
33. Intr-o livada sunt 153 ciresi , iar visini cu 24 mai multi. Cati visini sunt in acea
Prof. înv. primar Ana Sabina Ghera, Caraşova
34. Scrie semnele ”+”, ” – ” sau ” = ”, astfel ca relatiile sa fie adevarate:
a) 21 ...........2...........23 b) 12...........5...........17
14............6............8 30..........0............30
c) 12.........5 ............17
23.........9.............14
Prof. înv. primar Ana Sabina Ghera, Caraşova
35. Sa se afle ” b” si ”c”, daca sunt indeplinite conditiile
a + b + c = 86
a = 12
b cu 40 mai mare decât a
Prof. înv. primar Aida Borcescu, Caraşova
36. La diferenta numerelor 84 si 33, adauga vecinul mai mare al numarului 27.
Prof. înv. primar Aida Borcescu, Caraşova
37. Andreea a avut 18 porumbei, dintre care i-a dăruit prietenului său 3 perechi.
Câţi porumbei i-au rămas?
Înv. Ion Gaşpar,Obreja(CS)
38. Descoperă numărul ascuns între cele notate:
a) 41, 56, 63, 25, 45
Este mai mare decât 42, dar mai mic decât 54
b) 47, 26, 57,65, 35
Este mai mic decât 47, dar mai mare decât 26.
Înv. Ion Gaşpar,Obreja(CS)
36
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

39. Într-un parc s-au plantat 200 de trandafiri, brăduti cu 4 mai mult decât trandafiri,
iar petunii cu 50 mai multe decât brăduţi. Câte petunii s-au plantat?
Prof. înv. primar Aurelia Marioara Gaşpar,Obreja(CS)
40. Ce număr trebuie scăzut din suma numerelor 270 şi 305 pentru a rămâne 5?
Prof. înv. primar Aurelia Marioara Gaşpar,Obreja(CS)
41. Ana, Maria, și Vasilica au 78 de mere. Câte mere are fiecare dacă Ana cu
Maria au împreună 40, iar Maria și Vasilica au împreună 36?
Prof. înv. primar Elena Izverceanu,Reşita
42. Mihai are 12 bomboane, Florin are cu 3 bomboane mai multe decât Mihai. Câte
bomboane au în total cei doi copii?
Prof. înv. primar Sorina Kovacs,Bocşa
43. Denisa are 23 cuburi , din aceste îi dă Andreei 18 cuburi. Câte cuburi are acum
Denisa?
Prof. înv. primar Sorina Kovacs,Bocşa
44. Calculează diferenţa dintre cel mai mare număr natural scris cu trei cifre
distincte şi răsturnatul său. Cât ai obţinut?
Prof. înv. primar Mariana Mitrică, Reşiţa
45. Află numerele naturale cuprinse între 200 şi 300 care îndeplinesc simultan
condiţiile:
a) suma cifrelor este 8; b) numerele nu sunt impare.
Câte numere ai găsit?
Prof. înv. primar Mariana Mitrică, Reşiţa
46. Pe o bancă din Parcul Tricolorului s-au aşezat patru colegi de clasă : Gabi,
Bianca, Cosmin şi Andrada. Dacă Cosmin, primul din stânga, se mută între
Bianca şi Andrada, atunci Andrada va fi prima din stânga. Care este ordinea în
care sunt aşezaţi cei patru copii ?
Prof. înv. primar Mariana Mitrică, Reşiţa
47. Când s-a născut Ana, mama avea 28 ani. Acum Ana are 7 ani.
Câţi ani are tatăl Anei dacă acesta este mai în vârstă decât mama cu 5 ani?
Prof. înv. primar Mariana Mitrică, Reşiţa
48. Mircea avea 50 de lei. El a cumpărat rechizite şcolare în valoare de 30 de lei.
Ce rest a primit de la casă ?
Completează variantele de răspuns pentru bancnotele primite ca rest :
a) 2 bancnote de câte …….. lei;
b) 1 bancnotă de …… lei şi 2 bancnote de câte ….. lei;
c) ….. bancnote de câte …… lei / leu ;
Prof. înv. primar Mihaela Mregea, Reşiţa
37
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

49. Ioana are 54 lei . Ea cumpără o carte, care este mai ieftină cu 15 lei decât
suma de bani pe care o are şi o ascuţitoare de 5 lei. Ce rest a primit Ioana?
Prof. înv. primar Mihaela Mregea, Reşiţa
50. Măriţi numărul care este cu 4 mai mic decât 37 , cu numărul care este
cu 12 mai mare decât 43 .
Prof. înv. primar Mihaela Mregea, Reşiţa
51. Scrieţi numerele naturale de două cifre la care diferenţa dintre cifra zecilor şi
unităţilor să fie egală cu 2.
Prof. înv. primar Neta Novac, Reşiţa
52. Se dau numerele :
a = 26 + 34 – 15
b = 78 – 24 + 12
Cu cât este mai mare suma numerelor a şi b dacât diferenţa lor ?
Prof. înv. primar Neta Novac, Reşiţa

## Rubrică realizată de prof. înv.primar Victor Grindeanu, Reşiţa,

prof. Oana Nicoleta Cârstoiu, Timişoara

Setul II

53. Un automobil a parcurs în trei zile 97 km. În prima zi a parcurs 20 km, în a doua
zi cu 15 mai mult. Câţi km a parcurs a treia zi ?
Prof. înv. primar Neta Novac, Reşiţa
54. La succesorul numărului 29 adaugă răsturnatul numărului 52. Ce număr ai
obţinut?
Prof. înv. primar Oprea Robertha,Reşiţa
55. Diferenţa a două numere este 24. Dacă adăugăm 16 la diferenţă obţinem
scăzătorul. Care este descăzutul?
Prof. înv. primar Oprea Robertha, Reşiţa
56. Bunicul citeste in fiecare zi a saptamanii cate un ziar. Cate ziare va citi in doua
saptamani?Dar in trei saptamani?
Prof. înv. primar Osman Daniela,
Reşiţa
57. Sorina a cules 28 de nuci. Ea a mancat 4 nuci si 10 nuci a dat fratelui sau.Cate
nuci i-au mai ramas Sorinei?
Prof. înv. primar Popescu Marioara, Reşiţa

38
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

58. Înlocuieşte steluţele cu cifre, astfel încât să obţii suma 87. Află cel puţin patru
soluţii.
** + ** = 87
Prof. înv. primar Popescu Marioara, Reşiţa
59. Folosind o singur[ dat[ cifrele 2, 3, 5, 6, 7 şi 9, astfel încât scăderea de mai jos
să fie adevărată. Găsiţi toate soluţiile posibile.
** - ** = **
Prof. înv. primar Popescu Marioara, Reşiţa
60. Calculaţi pe a, b, c, d din egalităţile:
a + 1 = b; b + 1 = c; c + 1 = d; a + 1 = 10
Prof. înv. primar Popescu Marioara, Reşiţa
61. Să se determine numerele cuprinse între 200 şi 300, ştiind că sunt îndeplinite
simultan condiţiile:
a) suma cifrelor este 8;
b) cifrele folosite în scrierea numerelor reprezintă numere pare.
Câte soluţii are problema?
Prof. înv. primar Popescu Marioara, Reşiţa
62. Rilǎ-Iepurilǎ are 9 morcovi, iar vǎrul sǎu cu 4 mai mulţi. Ei vor mânca toţi
morcovii împreunǎ, în mod egal. Câţi morcovi îi datoreazǎ Rilǎ-Iepurilǎ vǎrului
sǎu?
Prof. înv. primar, Marincat Viorica-Mihaela, Bocşa
63. Lili adunǎ vârsta ei cu a mamei şi obţine 36 ani. Câţi ani vor avea împreunǎ
peste 8 ani?
Prof. înv. primar, Marincat Viorica-Mihaela, Bocşa
64. Suma a douǎ numere este 65. Dupǎ ce scad 9 din fiecare numǎr, unul din ele
este 36. are sunt numerele?
Prof. înv. primar, Marincat Viorica-Mihaela, Bocşa
65. Ana a cumpǎrat un tricou cu 19 lei, pantaloni cu 33 lei şi o cǎciulǎ. Cât costǎ
cǎciula, dacǎ Ana i-a dat vânzǎtoarei 60 lei şi a primit rest 2 lei?
Prof. înv. primar, Marincat Viorica-Mihaela, Bocşa
66. Scrieţi numărul 44 ca sumă de numere pare şi ca diferenţă de numere impare.
Prof. înv. primar Cucuruz Ana-Eleonora, Oţelu Roşu
67. Află suma numerelor 113 şi 211; 312 şi 214 apoi compară cele două sume.
Prof. înv. primar Cucuruz Ana-Eleonora, Oţelu Roşu
68. Suma numerelor 14 şi 26 să fie mărită cu 19, iar rezultatul să fie micşorat cu 27
şi apoi cu 16. Cât s-a obţinut?
Prof. înv. primar Cucuruz Ana-Eleonora, Oţelu Roşu
39
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

69. Din cel mai mare număr de trei cifre , luaţi diferenţa numerelor 625 şi 436.
Prof. înv. primar Cucuruz Ana-Eleonora, Oţelu Roşu
70. Aflaţi suma a trei numere naturale ştiind că : primul este egal cu triplul
numărului 100, al doilea este cu 50 mai mic , iar cel de-al treilea este cu 200
mai mic decât suma primelor două.
Prof. înv. primar Nicola Oana, Oţelu Roşu
71. Calculaţi diferenţa dintre suma numerelor 476 şi 387 şi suma numerelor 259 şi
575.
Prof. înv. primar Nicola Oana, Oţelu Roşu
72. Scrie toate numerele naturale pare cuprinse între 974 şi 987.
Prof. înv. primar Nicola Oana, Oţelu Roşu
73. Unui număr i se adună 213 şi din rezultatul obţinut se scade triplul lui 33,
obţinându-se 455. Care este numărul iniţial?
Prof. înv. primar Nicola Oana,Oţelu
Roşu
74. Să se afle numărul natural ,,a”, ştiind că a+3 este succesorul numărului 25.
Prof. Voin Simona, Reşiţa
75. Trei prieteni au împreună 190 de timbre. Primii doi au împreună 135 de timbre,
iar ultimii doi 115 timbre. Câte timbre are fiecare?
Prof. Voin Simona, Reşiţa
76. Măreşte cu 43 vecinul mai mic al lui 15. Micşorează cu 27 vecinul mai mare al
lui 58.
Prof. înv. primar Nedelcu Corina, Reşiţa
77. Află suma vecinilor numărului 33. Află diferenţa vecinilor numărului 76.
Prof. înv. primar Nedelcu Corina, Reşiţa
78. În grădină sunt 4 pruni, 10 meri, 21 gutui şi 12 peri. Câţi pomi sunt în total?
Prof. înv. primar Nedelcu Corina, Reşiţa
79. Lavinia are 8 bile mici şi 21 bile mari. Ea pierde 15 bile. Câte îi rămân?
Prof. înv. primar Nedelcu Corina, Reşiţa
80. Câte picioare au în total o găină, un căţel şi o pisică?
Prof. înv. primar Nedelcu Corina, Reşiţa
81. Nadia are în coş 30 de fructe: 20 sunt mere şi restul nuci. Câte nuci are?
Prof. înv. primar Nedelcu Corina, Reşiţa
82. Cât trebuie să adăugăm la 14 ca să obţinem 17? Cât trebuie să scădem din 25
ca să obţinem 5?
Prof. înv. primar Nedelcu Corina, Reşiţa

40
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

83. Află suma numerelor 32, 5 şi 10. Scade unităţile. Micşorează cu 20. Adaugă 48.
Prof. înv. primar Nedelcu Corina, Reşiţa
84. Daniel este colegul tău şi are 8 ani. Bunica lui are 58 de ani, iar bunicul 60 de
ani. Fratele lui Teofil are 4 ani, mama are 29 ani, iar tata are 34 de ani. Aşează
persoanele din familia lui Daniel în ordinea crescătoare a vârstelor lor.
Completează cu unităţile de măsură potrivite:
Mama a cumparat 3 ……………….. de stofă pentru o rochiţă .
Bunica a cumpărat 7 …………………. de roşii pentru bulion .
Săptămâna are 7 …………………. . O zi are 24 de ……….. .
Manuela cere vânzătoarei un ……………..….. de lapte.
Prof. înv. primar Nedelcu Corina, Reşiţa
85. Adaugă la diferenţa numerelor 75 şi 32, diferenţa dintre 85 şi 63 .Numărul
obţinut este un număr par sau impar?
Prof. înv.primar Poroineanu Milora, Bocşa
86. Din suma numerelor pare care se pot scrie cu cifrele 5, 0 şi 1, scade cel mai
mic număr scris cu două cifre distincte.
Prof. înv.primar Poroineanu Milora, Bocşa
87. Din predecesorul celui mai mare număr scris cu trei cifre identice scădeţi
succesorul celui mai mic număr scris cu două cifre identice.
Înv. Hildegard Loidl, Reşiţa
88. Din cel mai mare număr scris cu trei cifre consecutive scădeţi cel mai mic
număr scris cu trei cifre.
Înv. Hildegard Loidl, Reşiţa
89. Din suma numerelor pare cuprinse între 20 şi 30 scădeţi suma numerelor
impare scrise cu o cifră.
Înv. Hildegard Loidl, Reşiţa
90. Suma a trei numere este 50.Primul termen este cel mai mic număr de două cifre
consecutive,iar al doilea este răsturnatul acestuia.Care sunt cele trei numere?
Prof. Oana-Nicoleta Cârstoiu, Timişoara
91. Tatăl are 39 de ani,iar fiul său are cu 20 de ani puţin.Cât va fi vârsta fiului şi a
tatălui peste 15 ani?
Prof. Oana-Nicoleta Cârstoiu, Timişoara
92. Se dau numerele a,b,c. Se ştie că a este egal cu diferenţa numerelor 27 şi 19
mărită cu 35.Numărul b este mai mic cu 34 decât a ,iar c este dublul lui b.
Calculaţi suma numerelor a şi b micşorată cu c.
Prof. înv. primar Victor Grindeanu, Reşiţa
41
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## 93. Dacă din suma numerelor 38 şi 56 iau diferenţa numerelor 83 şi 45 şi apoi

Prof. înv. primar Victor Grindeanu, Reşiţa
94. De ziua lui ,Andrei îşi invită 5 prieteni.Atât la sosire ,cât şi la plecare,fiecare dă
mâna cu fiecare.Câte strângeri de mână au avut loc?
Prof. înv. primar Victor Grindeanu, Reşiţa
95. La o florărie s-au adus într-o zi 105 garoafe albe, cu 112 mai multe garoafe
roşii, iar garoafe galbene cât cele albe şi roşii la un loc. Câte garoafe s-au adus
în total ?
Prof.inv.primar Pîrvu Anca - Sc. Nr. 92, Bucureşti
96. La o cofetărie s-au vândut într-o zi 143 prăjituri cu frişcă şi 215 prăjituri cu
cremă de ciocolată. A doua zi s-au vândut 213 prăjituri cu frişcă şi 110 prăjituri
cu cremă de ciocolată. Câte prăjituri s-au vândut în cele două zile ? ( Rezolvaţi
în două moduri ! )
Prof.inv.primar Pîrvu Anca - Sc. Nr. 92, Bucureşti
97. Dintr-o seră s-au cules 125 garoafe, cu 136 mai mulţi trandafiri, iar frezii cu 58
mai puţine decât tradafiri. Câte flori s-au cules ?
Prof. inv. primar Manoli Roxana – Sc. Nr 24 – Bucureşti
98. Într-un siloz s-au depozitat 303 vagoane cu grâu, orz cu 101 vagoane mai puţin
decât cu grâu, iar porumb restul până la 906 vagoane.
Câte vagoane de porumb s-au depozitat ?
Prof. inv. primar Manoli Roxana – Sc. Nr 24 – Bucureşti
99. Radu are 520 lei, George are cu 175 lei mai mult decât Radu, iar Mihai are cu
250 lei mai puţin decât George . Câţi lei are George ?
Prof. inv. primar Matache Claudia – Sc. Nr 24 – Bucureşti
100. Diferenţa a două numere este 324. Ştiind că scăzătorul este cu 116 mai mic
decât difereţa, aflaţi descăzutul
Prof. inv. primar Matache Claudia – Sc. Nr 24 – Bucureşti
101. Suma numerelor 430 şi 210 este cu 310 mai mare decât un al treilea număr.
Aflaţi numărul al treilea .
102. Prof. inv. primar Avram Maria – Sc. Nr 24 – Bucureşti
103. Suma a trei numere este 888. Primul este 321, al doilea este cu 122 mai
mare decât primul. Aflaţi al treilea număr.
Prof. inv. primar Avram Maria – Sc. Nr 24 – Bucureşti

## Rubrică realizată de prof. înv.primar Victor Grindeanu, Reşiţa,

prof. Oana Nicoleta Cârstoiu, Timişoara
42
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

CLASA A III-A

Setul I

1. Bunicul a plantat 283 puieţi de mǎr şi cu 96 mai puţini puieţi de prun. Pânǎ la
500 de puieţi în total vrea sǎ planteze nuci.
Câţi puieţi de nuc vrea sǎ planteze bunicul ?
2. Într-o curte sunt 77 de gǎini, raţe şi gâşte. Dacǎ gǎini şi raţe sunt 49 , raţe şi
gâşte sunt 48, aflaţi câte pǎsǎri de fiecare fel sunt în curte.
Inv. Boteanu Minodora – Sc. Nr. 92 - Bucureşti
3. La triplul diferentei numerelor 514 si 306 adauga dublul sumei dintre 58 si
predecesorul sau.
4. Suma a doua numere este 50. Daca dublam primul numar, iar pe al doilea il
triplam, suma lor devine 113.
Care sunt cele doua numere?
Prof. inv. primar. Dumitrescu Viorica – Sc. Nr. 92 - Bucureşti
5. La triplul diferentei numerelor 514 si 306 adauga dublul sumei dintre 58 si
predecesorul sau.
6. Suma a doua numere este 50. Daca dublam primul numar, iar pe al doilea il
triplam, suma lor devine 113. Care sunt cele doua numere?
Prof. inv. primar. Crăciun Lucia – Sc. Nr. 92 – Bucureşti
7. Aflati produsul numerelor naturale de o singura cifra a, b, c, diferite intre ele,
stiind ca produsul dintre a si b este 18, iar produsul dintre b și c este 42.
8. Bunicul a recoltat 48 lǎdiţe cu coacǎze , cu 12 mai puţine lǎdiţe cu cǎpşuni,
iar lǎdiţe cu afine cu 14 mai puţine decât numǎrul lǎdiţelor cu cǎpşuni.
Câte l diţe cu afine a recoltat bunicul ?
Prof. inv. primar. Bobea Elena – Sc. Nr. 24 – Bucureşti
9. Află numărul :
a) de 3 ori mai mare decât 9, 6, 3 ;
b) cu 3 mai mare decât 9, 6, 3;
c) cu 3 mai mic decât 9, 6, 3 ;
d) de 3 ori mai mic decât 9, 6, 3.
Prof.Hînda Stana, Şcoala cu clasele I-IV Petnic
10. Scrieţi numerele care lipsesc :
6x4 =3x …
2x8 =…x 4
43
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

6 x … = 3 x 10
11. Scrieţi semnele + , - sau x pentru a obţine rezultatele date :
1 … (2 … 3) = 7
1…2…3 = 6
(3 … 2) … 1 = 5
Prof.Hînda Stana, Şcoala cu clasele I-IV Petnic
12. Măriţi de 7 ori diferenţa dintre 372 şi 240.
Prof.Pătraşcu Ana, Şcoala cu clasele I-IV Globul Craiovei
13. Scade din 320 triplul numărului 32.
Prof.Pătraşcu Ana, Şcoala cu clasele I-IV Globul Craiovei
14. Denis are 48 de timbre româneşti şi de 2 ori mai multe străine. Câte timbre are
el în total?
Prof. Maria Strezaru-Şcoala cu clasele I-IV Dolina-Cornereva
15. La triplul numărului 45 adaugă dublul lui.
Prof. Maria Strezaru-Şcoala cu clasele I-IV Dolina-Cornereva
16. Suma a patru numere naturale este 56. Dacă din fiecare se scade acelaşi
număr, se obţin numerele 7, 2, 15, 16. Aflaţi cele patru numere.
Prof. Maria Cernescu -Gradinita P.N. Dolina
17. Efectuează :
(22-19) x 5= 4x2+ 89 = ( 2x 2) + ( 8x5 ) =
( 2+ 7) x 4= 90 – 8x4 = (32-29) x (16-7) =
81: (6 + 3) = (245- 200) : 9 = (75 + 25) : (30 : 3)=
Prof. Maria Cernescu - Grădiniţa P.N. Dolina
18. Notaţi A sau F :
2 x 8 > 3 x 7 ……
9 x 5 < 8 x 7 ……
7 x 9 = 10 x 6 ……
Prof. Sembera Claudia
Şcoala cu clasele I-IV Valea Bolvaşniţa
19. Efectuaţi :
a) 6 x 4 + 5 = b) 35 + 5 x 8 = c) 80 – 8 x 5 = d) 9 x 4 – 6 x 5 =
Prof. Sembera Claudia
Şcoala cu clasele I-IV Valea Bolvaşniţa
20. La produsul numerelor 8 şi 8 adăugaţi dublul numărului 7.
Inst. Oprescu Ioana
Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Haţeg” Mehadia
21. Se dau numerele : a= 9x7+3x7+3x4
44
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

b= 9x7–3x7–3x4
Aflaţi a – b = ?
Inst. Oprescu Ioana
Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Haţeg” Mehadia
22. Măriţi de 2 ori diferenţa dintre produsul numerelor 111 şi 4 şi suma numerelor
175 şi 225.
Prof. Sorescu Mihaela
Liceul Tehnologic “Nicolae Stoica de Haţeg” Mehadia
23. Ana, Ionela şi Daniela se întrec în rezolvarea de probleme .Ana rezolvă 8
probleme , Ionela de 3 ori mai multe,iar Daniela cu 5 mai puţine decât Ionela .
Câte probleme au rezolvat fetele în total ?
Prof. Sorescu Mihaela
Liceul Tehnologic “Nicolae Stoica de Haţeg” Mehadia
24. Micşorează produsul numerelor 9 şi 6 cu diferenţa lor.
Prof. Stroia Anastasia
Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă

## Rubrică realizată de: Prof. Corina Andrei – Bucureşti,

Prof. Mirela Bolbotină – Băile Herculane

Setul II

## 25. Un sportiv aleargă zilnic 7 km.

Câţi kilometri parcurge într-o săptămână, ştiind că duminica face pauză?
Prof. Stroia Anastasia - Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă
26. Câţi ani are mama, dacă este de 7 ori mai în vârstă decât fiul său, care are 3
ani?
Prof. Guţă Alina - Liceul “Traian Lalescu” Reşiţa
27. Compune probleme după:
a) datele: 9 cărţi....de 6 ori mai multe.....
b) exerciţiul: 5x5.
Prof. Guţă Alina - Liceul “Traian Lalescu” Reşiţa
28. Un cal aleargă jumătate din distanţa pe care o are de parcurs şi mai are de
alergat 7 kilometri. Câţi kilometri are drumul pe care trebuie să-l parcurgă calul?
Inv. Duicu Alexandrina –Şcoala cu clasele I-VIII Topleţ

45
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

29. La ora de sport, un sfert din numărul elevilor au luat calificativul ”foarte bine”, iar
restul “bine”. Ştiind că în clasă erau 32 de elevi, aflaţi câţi elevi au luat calificativul
“bine”?
Inv. Duicu Alexandrina –Şcoala cu clasele I-VIII Topleţ
30. Andrada a cumpărat de la librărie 2 cărţi a 7 lei bucata, 3 seturi de pensule a 4
lei setul şi 5 pixuri a 2 lei bucata.
Ce rest a primit de la o bancnotă de 50 lei?
Inv. Moşneanu Angela –Şcoala cu clasele I-VIII Topleţ
31. Într-o cutie sunt 300 cuburi mici şi de 3 ori mai puţine cuburi mari.Copiii le-au
aşezat cate 10 pe un şir. Cate siruri au format din toate cuburile?
Inst. Kuszay Floarea - Liceul „Hercules” Băile Herculane
32. Ionel are 54 de mere roşii şi de 6 ori mai puţine mere galbene.
Câte mere are Ionel în total ?
Inst. Kuszay Floarea - Liceul „Hercules” Băile Herculane
33. Din cei 120 de lei Mircea cumpără 7 mingi cu 9 lei bucata. Câţi lei îi mai rămân
Inst. Zah Doina - Liceul „Hercules” Băile Herculane
a x 5=35 63: a= 7 a: 4= 9
Inst. Zah Doina - Liceul „Hercules” Băile Herculane
35. Află:
a) un sfert din numărul 24: ____________________
b) jumătate din numărul 20:____________________
c) o treime din numărul 27: ____________________
Prof. Grozăvescu Diana – Liceul „Hercules” Băile Herculane
36. La o florărie s-au vândut 3 buchete a câte 9 flori. Astfel, s-a vândut o jumătate
din totalul florilor din acea florărie. Câte flori erau, la început, la florărie ?
Prof. Grozăvescu Diana – Liceul „Hercules” Băile Herculane
37. Suma a două numere este 48 . Dacă le scădem obţinem diferența 12 .
Care sunt cele două numere ?
Prof. Grozăvescu Diana – Liceul „Hercules” Băile Herculane
38. Într-o seră s-au plantat pe 9 rânduri câte 6 lalele şi pe 7 rânduri câte 5 crini.
Câte garoafe mai trebuie plantate, dacă în seră trebuie să fie în total 102
flori ?
Înv. Puşchiţă Maria – Liceul „Hercules” Băile Herculane
39. La împătritul numărului 7 adăugaţi produsul numerelor 6 şi 9.
Cât obţineţi?
Înv. Puşchiţă Maria – Liceul „Hercules” Băile Herculane
46
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## 40. Ce număr trebuie să adăugăm la dublul succesorului numărului 8, pentru a

obţine produsul numerelor 2,4 şi 7.
Prof. Staicu Camelia – Liceul „Hercules” Băile Herculane
41. Gabriela are 8 fotografii, Mircea triplul numărului de fotografii deţinut de
Gabriela, iar Sorina cu 9 mai puţine fotografii decât cei doi la un loc.
Câte fotografii au împreună copiii?
Prof. Staicu Camelia – Liceul „Hercules” Băile Herculane
42. Suma a patru numere este 201. primul număr este predecesorul lui5, al doilea
de 9 ori mai mare decât primul, iar al treilea încincitul primului.
Aflaţi al patrulea număr?
Prof. Alexa Gaita - Liceul „Hercules” Băile Herculane
43. Laurenţiu are 30 de baloane. După ce îşi opreşte 9 baloane, restul le împarte în
mod egal celor 3 fraţi. Câte baloane primeşte fiecare frate?
Prof. Alexa Gaita - Liceul „Hercules” Băile Herculane
44. Într-un buchet sunt 4 trandafiri albi şi 3 trandafiri galbeni. Câţi trandafiri sunt în 5
buchete? (două moduri)
Prof. Laitin Felicia - Liceul „Hercules” Băile Herculane
45. Suma a trei numere impare consecutive este 15. Care sunt numerele?
Prof. Laitin Felicia - Liceul „Hercules” Băile Herculane
46. Trei copii au cules 94 de castane. Primii doi au cules 57 de castane, iar ultimii
doi 64 de castane. Câte castane a cules fiecare?
Prof. Bolbotină Mirela - Liceul „Hercules” Băile Herculane
47. Suma dintre dublul primului număr şi triplul celui de-al doilea număr este 55.
Primul număr este de 4 ori mai mare decât al doilea.
Care sunt numerele?
Prof. Bolbotină Mirela - Liceul „Hercules” Băile Herculane
48. Fiica şi mama au împreună 42 de ani; fiica şi tata au 48 de ani, iar împreună
cei trei, tata, mama şi fiica însumează 81 de ani.
Ce vârstă are fiecare?
Inv. Moşneanu Angela –Şcoala cu clasele I-VIII Topleţ

## Rubrică realizată de: Prof. Nedea Maria - Slatina,

Prof. Stoian Violeta - Bucureşti

47
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

CLASA A IV-A

Setul I

1. Trei copii au împreuna 30 de ani. Vârsta celor trei copii este exprimata prin trei
numere naturale consecutive. Care este vârsta fiecaruia ?
Prof. inv. Primar - Niţă Georgiana - Sc.Nr. 92 - Bucureşti
2. Stiind ca n = 2002, calculati: (n n : 2):(n:154 2) + (n 91).
Prof. inv. Primar - Niţă Georgiana - Sc.Nr. 92 - Bucureşti
3. Suma a trei numere este 2003. daca din primul se scade 200, din al doilea 201,
iar din al treilea 102, numerele devin egale. Aflati valorile initiale ale celor trei
numere.
Prof. inv. Primar Gocea Oana Mădălina
Sc. Nr. 92 - Bucureşti
4. Gasiti valorile x, y si z, stiind ca x + y + z = 2001; Y = x + (2002 :22 51); z = y
(2000 999) : 91.
Prof. inv. Primar - Gocea Oana Mădălina
Sc. Nr. 92 - Bucureşti
5. Aflati perechile de cifre a, b distincte si nenule, astfel încât: ab + ba = 121.
Prof. inv. Primar - Badea Maria - Sc. Nr. 24 – Bucureşti
6. Aflati numerele abc, stiind ca: abc + cba = 645 .
Prof. inv. Primar - Badea Maria - Sc. Nr. 24 – Bucureşti
7. Suma a trei numere naturale este 2002. Daca la fiecare se adauga acelasi
numar, se obtin respectiv 704, 702, 902. Aflati numerele.
Prof. inv. Primar - Bala Maria - Sc. Nr. 24 – Bucureşti
8. Suma a doua numere naturale este 70. Câtul dintre primul si al doilea numar
este 2, iar restul 10. Sa se afle cele doua numere naturale.
Prof. inv. Primar - Bala Maria - Sc. Nr. 24 – Bucureşti
9. Produsul a doua numere este 3+111x3 . Produsul primelor doua numere
estecat suma dintre 2+2+0 si 8x5x2 . Primul factor este de 7 ori mai mare decat
al treilea numar. Aflati cele 3 numere !
Prof. Răduţ Liuţa, Craiova
10. Un tata a impartit fiilor sai o suma de bani,in lei. Fiecare a primit triplul sumei
precedentului frate.
Prof. Răduţ Liuţa, Craiova

48
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

11. Cati fii are tatal , daca suma impartita reprezinta cel mai mic numar de trei cifre
distincte, a caror suma este 5, iar suma primita de mezin este cel mai mare
numar par de o cifra ?
Prof. Răduţ Liuţa, Craiova
12. O femrie duce la piata un cos cu mere. Daca ar fi inca atatea , inca jumatate si
inca un sfert , atunci in cos ar fi 198 mere.
Cate mere duce femeia in cos ?
Prof. Răduţ Liuţa, Craiova
13. Problema in versuri
Am uitat poarta deschisa
Si bunica-i suparate
Iezi si gaste ,toate-odata.

## Le-am gasit langa un mal:

17 capete in total.
Cand pe poarta le-am bagat
Picioarele le-am numarat :
44-s toate,
2 sau 4 grupate.

## Cate gaste si cati iezi ?

Incearca sa calculezi !
Prof. Răduţ Liuţa, Craiova
14. Suma a trei numere este 295.Dacă din fiecare se scade acelaşi număr, se
obţin numerele:103,95 şi 94. Care sunt numerele?
Prof. Magdalena Enache
15. Suma a trei numere este 1524.Ştiind că primele două sunt egale, iar al treilea
este cât dublul sumei primelor două, aflaţi numerele.
Prof. Magdalena Enache
16. Care este valoarea lui “X”din expresia:
X-3 888:4+603:3-506=224
Prof. Maria Marin
17. Ana mănâncă două cincimi dintr-un tort de îngheţată, iar Daniela mănâncă o
cincime din acelaşi tort.Ce parte din tort au consumat cele două fete ?
Prof. Maria Marin

49
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

18. Suma a trei numere este 228 948.Suma primelor două este 40 011,iar suma
ultimelor două este 209 937.Aflaţi numerele.
Prof. Angelica Ghiţă
19. Într-o florărie sunt 14 287 garoafe roşii, garoafe albe cu 198 mai multe, iar
trandafiri roşii cât suma tuturor garoafelor.
Câte flori sunt în total în acea florărie?
Prof. Angelica Ghiţă
20. Scrie numărul natural de trei cifre care îndeplineşte simultan condiţiile:
a) cifra sutelor este cel mai mare număr impar mai mic decât zece;
b) cifra unităţilor este o treime din cifra sutelor;
c) cifra zecilor este dublul cifrei unităţilor.
Prof. Felicia Pruiu
21. În trei acvarii sunt 140 peşti.În primele două sunt 96 peşti, iar în ultimele două
99 peşti. Câţi peşti sunt în fiecare acvariu?
Prof. Felicia Pruiu
22. Din sfertul unui număr dat
Iar rezultatul micşorat
Cu zece e chiar patruzeci.
Cred că nu vă cer prea mult:
Numărul de la început.
Prof. Ionica Dăgădiţă
23. Într-un coş sunt nuci şi mere.Numărul merelor reprezintă un sfert din numărul
nucilor.După ce se iau din coş 5 mere şi 40 de nuci,rămân de 3 ori mai puţine
mere decât nuci.
Câte nuci şi câte mere au fost la început în coş?
Prof. Ionica Dăgădiţă
24. Din cel mai mic număr de 4 cifre se scade dublul treimii unui număr
“n”,obţinându-se 940. Care este acel număr?
Prof. Anişoara Costăngioară
25. Irina a citit o carte în 6 zile.Ştiind că într-o zi a citit un număr dublu de pagini
decât numărul paginilor citite în ziua anterioară şi că după 4 zile a citit 150 de
pagini, aflaţi câte pagini are cartea.
Prof. Anişoara Costăngioară
26. Aflaţi două numere naturale consecutive ştiind că, dacă mărim suma lor de
cinci ori, obţinem 275.
Prof. Aurelia Ghidel
50
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

27. Găsiţi suma a trei numere ştiind că diferenţa dintre al doilea şi primul este egală
cu diferenţa dintre al treilea şi al doilea, iar numărul al doilea este 280.
Prof. Aurelia Ghidel
28. Trei elevi au împreuna 369 cărţi. Să se afle câte cărţi are fiecare elev stiind că
al treilea are cât dublul primului iar cel de-al doilea cât triplul celui de-al treilea.
Inst. Ileana Copaci
29. Scrie toate numerele impare de forma a5b care au suma cifrelor 18.
Inst. Daniela Marichescu
30. Scrie cel mai mare şi cel mai mic numar natural de 6 cifre distincte. Scrie apoi
numerele cu cifre romane.
Inst. Viorica Condescu

## Rubrică realizată de: Prof. Carciumaru Liana – Tg. Jiu,

Prof. Silvia Cartu - Craiova,
Prof. Silvia Drutu – Drobeta Turnu Sevrin

Setul II

31. Află numerele naturale care împărţite la 14 dau câtul 143 şi restul 17.
Inst. Florin Balulescu
32. Suma a trei numere consecutive este 153.Aflaţi numerele.
Inst. Loredana Pipiriga
33. Maria şi Ionel au împreună 65 de creioane . Dacă unul îi dă celuilalt 5, iar
celălalt îi înapoiază 9 creioane, copii vor avea acelaşi număr de creioane. Câte
creioane are fiecare copil?
Inst. Doru Dumitrascu
34. Ionel cheltuieşte într-o zi 156 lei, în a doua jumatate, iar în a treia o cincime din
dublul primelor două zile. Câti lei a cheltuit Ionel iîn cele trei zile?
Inst. Loredana Udrea
8 5
35. Diferenţa a două numere este . Dacă scazatorul este , cât este
12 12
descăzutul?
36. Daca 7 kg de mere costa 35 lei. Cât costă 18 kg de mere?
Inst. Oana Tutunaru
37. Daca 4 kg de cartofi şi 5 de varză costa 120 lei, cât costă 8 kg de cartofi şi 10
de varză?
Inst. Angela Mohora
51
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

38. Trei copii au împreună 3600 lei .Să se afle cât are fiecare copil ştiind că primul
are cât ceilalţi doi împreună iar al doilea cu 100 lei mai mult decât al treilea.
Inst. Mihai Drula
39. Dintr-o bucată de stofă de 120 m se taie 2/5 pentru a se confectiona 8 paltoane,
iar din rest se confecţionează 9 costume .
Câţi metri de stofă sunt necesari pentru 5 paltoane şi 5 costume?
Prof. înv. primar Liana Cârciumaru, Tg. Jiu
40. Într-o livadă sunt 1000 de pomi: 6 rânduri cu câte 65 de meri, 7 rânduri cu câte
45 de peri şi 5 rânduri cu pruni. Câţi pruni sunt în livadă ?
Prof. înv. primar Liana Cârciumaru, Tg. Jiu
41. Elevii unei clase au plantat 240 de puieţi, astfel: 2/10 paltini, 3/8 stejari, 1/6 tei
iar restul castani. Câţi castani au plantat?
Prof. înv. primar Liana Cârciumaru, Tg. Jiu
42. La un magazin s-au adus 750 kg de morcovi, varză o cantitate de trei ori mai
mică decât morcovi şi cartofi, 5/8 din cantitatea de morcovi şi varză luată la un
loc. Câte quintale de legume s-au adus în total?
Prof. înv. primar Stela Ifrim, Craiova
43. Distanţa dintre două oraşe este de 980 de kilometri. Un motociclist a parcurs în
prima zi 2/7 din distanţă, iar a doua zi de patru ori mai puţin decât a treia zi.
Ce distanţă a parcurs zilnic motociclistul?
Prof. înv. primar Stela Ifrim, Craiova
44. Un strungar realizeză 6 piese pe oră, lucrând zilnic 7 ore, 5 zile pe
săptămână.Ce sumă încasează după 4 săptămâni, dacă este plătit cu 2 lei
pentru fiecare piesă?
Prof. înv. primar Oana Boian, Tg. Jiu
45. Un autoturism a parcurs într-o zi 360 kilometri, iar a doua zi 2/3 din distanţa
parcursă în prima zi. Pentru fiecare 100 de kilometri consumă 6 litri de benzină.
Câţi litri de benzină consumă parcurgând întreaga distanţă ?
Prof. înv. primar Oana Boian, Tg. Jiu
46. O fabrică de lapte prelucrează zilnic 8 kl de lapte. ¾ din cantitate se foloseşte la
prepararea caşcavalului iar restul se distribuie la 10 magazine.
Câţi litri de lapte se distribuie la fiecare magazin?
Prof. înv. primar Simona Mocioi, Tg. Jiu
47. Pentru o prăjitură, mama foloseşte un kilogram de făină, zahăr 2/8din cantitatea
de făină,iar restul până la 1500 de grame pune cacao şi unt în cantităţi egale.
Câte grame foloseşte din fiecare produs?
Prof. înv. primar Simona Mocioi, Tg. Jiu
52
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

48. Un excavator sapă un şanţ lung de 135 de metri în trei zile. În prima zi sapă 4/9
din lungimea şanţului, a doua zi 2/5 din porţiunea rămasă, iar a treia zi , restul.
Câţi metri de şanţ a săpat excavatorul în a treia zi?
Prof. înv. primar Silvia Cârţu, Craiova
49. La un depozit s-au adus 25 de tone de cartofi. În prima săptămână s-au vândut
90 de quintale de cartofi, iar în a doua săptămână 4/5 din cantitatea vândută în
prima săptămână .
Câte kilograme de cartofi au rămas în depozit?
Prof. Copaci Ileana - Strehaia
50. 392 de kilograme de miere s-au turnat în 16 bidoane de câte 12 kilograme, iar
restul în bidoane de câte 8 kilograme.
Câte bidoane s-au folosit în total?
Prof. Ghidel Aurelia
Drobeta Turnu Severin
51. Un biciclist a parcurs în trei zile 400 de kilometri. În prima zi a parcurs 2/5 din
distanţă, iar a doua zi a parcurs cu 50 de kilometri mai mult decât în a treia zi.
Câţi kilometri a parcurs în fiecare zi?
Prof. Crivineanu Rodica
Drobeta Turnu Severin
52. Dintr-o livadă s-au recoltat 120 de lăzi cu câte 40 de kilograme de mere fiecare
şi 70 de lăzi cu câte 60 de kilograme de mere fiecare. Întreaga cantitate de
mere a fost transportată la un depozit cu o camionetă cu capacitatea de 2 tone.
Câte transporturi a făcut camioneta?
Prof. Inv. Primar Diana Buruian
Cluj Napoca
53. După ce a parcurs un sfert din distanţă într-o zi, un biciclist parcurge restul
distanţei, 420 km în următoarele două zile, a doua zi de patru ori mai mult decât
în a treia zi.
Câţi kilometri a parcurs în fiecare zi?
Prof. Inv. Primar Ioana Zahan
Cluj Napoca
54. Sa se afle un numar stiind ca daca il impartim la 8, catului obtinut ii adunam 13,
suma obtinuta o inmultim cu 4 , iar din produsul obtinut scadem 25, obtinem
55.”
Inv. Dumitru Lenuta, clasa a IV-a,
Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII,
Scoala Primara nr.1, Clinceni, Ilfov
53
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

55. Suma a 3 numere este 640.Al doilea număr este de 2 ori mai mare ca primul şi
cu 140 mai mic ca al treilea.
Care sunt cele 3 numere?
Inv. Dumitru Lenuta, clasa a IV-a,
Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII,
Scoala Primara nr.1, Clinceni, Ilfov
56. La un centru de legume s-au adus 24 de lăzi a câte 35 de kilograme de ardei şi
roşii cât un sfert din cantitatea de ardei. Ştiind că s-a vândut o treime din
cantitatea de legume, câte kilograme de legume au mai rămas ?
Inv. Dumitru Lenuta, clasa a IV-a,
Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII,
Scoala Primara nr.1, Clinceni, Ilfov
57. Soţul şi soţia câştigă împreună 3640 lei lunar. Primul contribuie la cheltuielile
casei cu 1600 lei, iar soţia cu 1040 lei, rămânând cu sume egale.
Ce salariu are fiecare?
Inv. Dumitru Lenuta, clasa a IV-a,
Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII,
Scoala Primara nr.1, Clinceni, Ilfov
58. Un călător are de parcurs un drum. În prima zi parcurge o distanţă de 4 ori mai
mică decât tot drumul, a doua zi o treime din ce mai avea de mers, a treia zi
jumătate din ce îi rămăsese, iar a patra zi 16 km. Care este lungimea drumului?
Inv. Dumitru Lenuta, clasa a IV-a,
Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII,
Scoala Primara nr.1, Clinceni, Ilfov
59. Într-un coş sunt mai multe nuci. Dan mănâncă o treime din ele. Mihai mănâncă
o treime din nucile rămase, iar Radu mănâncă şi el o treime din nucile rămase.
În coş au rămas 8 nuci.
Câte nuci au fost la început în coş?Câte nuci a mâncat fiecare?
Inv. Dumitru Lenuta, clasa a IV-a,
Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII,
Scoala Primara nr.1, Clinceni, Ilfov
60. Suma a trei numere naturale este 520. Al doilea număr este de 3 ori mai
mare decât primul şi încă 8, iar al treilea este de 4 ori mai mare decât primele
două numere la un loc. Să se afle cele trei numere.
Inv. Dumitru Lenuta, clasa a IV-a,
Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII,
Scoala Primara nr.1, Clinceni, Ilfov
54
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

61. La o florarie au adus 450 de garoafe si de 8 ori mai multi trandafiri. Cate flori s-
Prof. Szabo Corina - Sc Cotoroaia

## Rubrică realizată de: Prof. Ghidel Aurelia – Drobeta Turnu Severin,

Prof. Crivineanu Rodica – Drobeta Turnu Severin,
Prof. Copaci Ileana - Strehaia

55
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

RUBRICA REZOLVITORILOR

## Listele cu elevii evidenţiaţi în rezolvarea problemelor vor fi trimise de cadrele didactice

oricăruia din membrii colectivului redacţional.
Materialele propuse spre publicare vor fi de asemenea transmise oricăruia din membrii
colectivului redacţional.

## RUBRICA ELEVILOR EVIDENŢIAŢI ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN

REVISTA MINIMATH 1-2012

BOCŞA

## Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 1

Clasa a II-a
Abrudan Rebecca, Banu Alexia, Boangiu Flavia, Izvernar Alexandru, Micuci Camilia, Bumb
Andrada, Lupu Eduard, Lupu Denisa, Boboc Mario, Doncic Daniel, Dragoş Daniel, Sârbu
Nuria, Vida Andreea, (prof. înv. prim. Sorina Kovacs).

OBREJA

Clasa a III-a
Bercea Georgeana, Cartu Mario, Cioarca Denisa, Gabor Raluca, Gaina Geanina, Matyas
Robert, Patroi Andrei, Zaharia Daiana, Tihoi Nicolae, Covaciu Nicoleta, Stan Emanuel, Turcin
Emanuela, Curescu Ana-Maria, Zsizsik Iasmina. (prof. înv. prim. Marioara Gaşpar).

OŢELU ROŞU

## Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 3

Clasa a III-a
Alfiri Alexandra, Sîrbu-Klecs Robert, Basescu Cristina (prof. înv. prim. Oana Nicola) .
Clasa a IV-a
Bartic Andreea, Lazăr Iasmina, Ţerovan Cosmina (inst. Ana Eleonora Cucuruz).

REŞIŢA
Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 6
Clasa a III-a
Panduru Mihai, Ştefănică Nicoleta, Armanca Cristian, Barbu Bogdan, Radu Mihai, Şerban
Nicoleta, Ceangă Angelo, Radici Mario, (prof. înv. prim. Elena Crîsta).
Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 9
Clasa a III-a
Pleşa Răzvan, Suştrean Roberta, Imbrea Dorina, Stoican Alin, Goga Florin ( prof. înv. prim.
Victor Grindeanu); Ciobănică Alexandru, Cupşa Vanesa, Dimcea Karina, Florea Andrada,
Melca Gabriel, Popescu Sebastian, Roşeţ Bogdan (prof. înv. primar Mariana Mitrică).

56
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## LICEUL „HERCULES” BĂILE HERCULANE

Clasa I
Sandu Ştefania, Guran Nicole, Popescu Ovidiu, Rain Alexia, Şain Raul, Lutic Bogdan,
Bălulescu Denisa, Miron Rareş, Pervulesccu Ionuţ, Blidariu Maria, Pătrulescu Andreea,
Şovăgău Ariana (prof. Laitin Felicia); Bărbulescu Alexandru, Bujancă Florin, Franculescu
Darius, Ghinescu Fabian, Golopenţa Mihaela, Grozăvescu Ana Maria, Iordache Beatrice,
Iovanovici Deyan, Kovacs Alina, Măncescu Camelia, Molnar Ana, Nicorescu Isabella, Puşchiţă
Iasmine, Ratzec Lavinia, Rizea Bogdan, Sitaru Natalia, Stolojescu Daniel, Vrăncuţa Cristiana
(prof. Bolbotină Mirela)
Clasa a II-a
Cherciu Andra, Iocşa Nicholas, Ciobanu Daria, Loga Maria, Butar Carlos, Arjocu Ionuţ, Jucos
Cătălin, Grozăvescu Cosmina, Filipoaia Claudiu, Novac Larisa (inst. Kuszay Floarea);
Drăgulescu Alex, Drăgulescu Denisa, Popiţu Adina, Pervulescu Alessia, Stan Ionela (inst. Zah
Doina)
Clasa a III-a
Joldeş David, Cătană Nicoleta, Cornianu Alex, Iocşa Iasmina, Dina Emanuel, Ştefan Alexandru,
Ferescu Flavius, Seeler Francisc, Velcan Ilie, Munteanu Alexia, Golopenţa Octavian, Zimbran
Karina, Iraşog Alexandru (înv. Puşchiţă Maria); Murguleţ Alecsandru, Gavril Tania, Popa
Alexandra, Băltăţeanu Valentina, Dumăchiţă Gabriel (prof. Staicu Camelia)
Clasa a IV-a
Coman Alina, Hogea Patricia, Cănicean Cristina, Ghinea Irina, Hilgers Abel (prof. Grozăvescu
Diana); Bolbotină Iulia, Bolbotină Flavia, Iliescu Camelia, Călţun Adrian, Şain Anabela (prof.
Gaita Alexa)

## SCOALA CU CLASELE I-IV VALEA BOLVAŞNIŢA

Clasa I
Humiţa Marius, Bordînc Emi, Vasilescu Stana, Ferescu Ştefănuţ, Başulescu Adi (prof.
Şembera Claudia)

## LICEUL TEHNOLOGIC CLISURA DUNĂRII MOLDOVA NOUĂ

Clasa I
Bica Rebeca, Caracoancea David, Căta Andrei, Cebuc Călin, Chelu Deiana, Cîmpian
Alexandra, Cîrpean Daria, Craiovan Mario, Dimitrovici Maya, Dragomir Larisa, Drăghici
Ştefania, Istudor Alex, Leoveanu Ariana, Lupşsan Luca, Lupşsan Raul, Miloş Darius, Orleanu
Bogdan, Pătroi Naomi, Percea Adrian, Pleş Sebastian, Popescu Alexis, Preda Bogdan,
Schinteie Alessia, Semenescu Adrian, Tănase Tiana, Turcin Ionuţ, Ungureanu Andrei (prof.
Stroia Anastasia)

## Cls a II-a A ( Prof.Inv.Primar Danciulescu Romeo):

Boruga Robert,Punec Razvan,Puiu Didi,Gaina Andreea
Cls a III-a D ( Prof.Inv.Primar Dumitrascu Grigorie):
Sabiescu Sebastian,Saizu Costinel,Godeanu Andreea,Gigea Andreea,Rusu Alex,Schiopu
Ionut,Schiopu Sebastian,Balaci Adelin, Ilcau Petrut, Orbulescu Rebeca
57
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## Cls a II-a B (Prof.Inv.Primar Marichescu Daniela):

Chircu Toni,Campeanu Andrei,Stanga Bianca
Cls. A IV-a (Prof. Ghiţă Angelica):
Bora Robert,Păducel Daniela, Dincă Luiza, Dincă Ariada.

## Cls. I A (prof. Aurelia Ghidel):

Olteanu Mario,Ţuţuman Deyann, Răveanu Ricky,Fundeanu Petre,Popa Denisa,Porcaru Daniel
Cls. I B (prof. Anişoara Costăngioară):
Buricel Alexandru, Chiriţoiu Elena-Aida, Costea Mihai, Enescu Yanis, Lican Ana-
Maria,Minulescu Felix,Neciu Ştefan,Savin Isabella, Severineanu Raphaela, Trandafir Elena
Cls. a II-a A (prof. Enache Magdalena):
Sacalin Tania,Burtea Anisia, Bojan Marian, Mărţuică Alina
Cls. a III-a B (prof.Marin Maria):
Rotaru Darius, Iordăconiu Ariana
Cls. a IV-a A (prof.Ionica Dăgădiţă):
Cls.a IV-a B (prof. Felicia Pruiu):
Fotache Anamaria,Chelcea Alexandra, Cîrsmaru Andreea,Ganciu Cristina, Negrescu Diana,
Deger Dilara, Gherghinescu Ligia,Panta Georgiana

ŞCOALA STREHAIA

Cls. a III-a (prof. Udrea Violeta): Udrea Fabian,Wegend Alexandra,Jianu Alin,Tufan Doru,
Balut Laura, Vipie Denisa, Nitu Raluca, Mihutescu Radu, Boboc Tania, Cojocaru Daniel,
Cls. a IV-a E (prof.inv. primar Pipiriga Loredana):
Usurelu Corina,Dida Andreea,Savu Daria,Witt Verona,Raceanu Vidroiu Andreea,Popi
Larisa,Tufoi Amelia, Turcu Alin,Cilibiu Denisa,Bologa Laura,Covlea Radu Alin

SCOALA COTOROAIA
(prof. Szabo Corina)
Cls. I
Sotarla Natalia, Scarlat Sitiana, Bogdan Alexandra, Isac Larisa, Filip Florinel
Cls. a II-a
Durac Cristian,Bulata Raluca,Vipie Daniela, Melente Denisa, Melente Gabriel, Bogdan Danut
Cls. a III-a
Bogdan Alin
Cls a IV-a
Melente Sanda,Isac Alin,Condescu Mirabela, Cremeneanu Petre

58
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

REVISTA DE MATEMATICA MINIMATH
Secretar general de redactie Prof.Dr. Adrian Lupu

## Societatea de Stiinte Matematice din Romania- Filiala MEHEDINTI

Presedinte Prof. dr. Gheorghe Cainiceanu

Organizează
in colaborare cu :

## INSPECTORATUL SCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

SCOALA GIMNAZIALA “SF. VOIEVOZI”, BUCURESTI
SC. GEN. NR. 24 BUCURESTI
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN DOLJ ,
SC. GEN. ”MIHAI EMINESCU”, CRAIOVA
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN OLT ,
SC. GEN. NR. 1 SCORNICESTI
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ARGES,
SCOALA GIMNAZIALA ,,NICOLAE SIMONIDE” , PITESTI
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN GORJ
SCOALA GIMNAZIALA “C.SAVOIU”, TG. JIU
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN CARAS
SCOALA GIMNAZIALA NR. 9 RESITA
SCOALA GENERALA “VUK KARADZICI”, DONJI MILANOVAC , SERBIA
SCOALA GENERALA “BRANKO RADICEVIC ”, NEGOTIN , SERBIA
LICEUL “BORISLAV PETROV BRACA “ , VRSAC , SERBIA

EDITIA II
27 aprilie 2013

## Concursul vizeaza cu precadere urmatoarele obiective:

☺Atragerea copiilor catre studiul matematicii.
☺Cresterea atractivitatii si accesibiltatii invatarii matematicii.
☺Familiarizarea elevilor cu rigorile unui examen.
☺Sprijinirea scolilor in vederea evaluarii corecte a nivelului de pregatire al elevilor la
matematica.
☺Incurajarea cooperarii intre scoli si intre profesori pentru diversificarea si imbunatatirea
metodelor si mijloacelor didactice de predare si invatare la matematica.

REGULAMENTUL CONCURSULUI
Participanti: elevii claselor a III a si a IV a
Inscrierea participantilor:
-Perioada 14 ianuarie- 19 aprilie 2013
59
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

-Modalitati de inscriere:
mail: lga1973@yahoo.com , yasw01@yahoo.com
direct la oricare din redactorii revistei de matematica Minimath
-Nu se percepe taxa de inscriere
Proba de concurs
27 aprilie 2013 (sambata) , orele 10.00-12.00 (bonus 30 minute pentru cerinta optionala)
Proba de concurs consta in rezolvarea unui test de 4 probleme din programa scolara
corespunzatoare fiecarei clase si o cerinta optionala si suplimentara doar pentru cei care vor sa
concureze pentru obtinerea diplomelor de originalitate, fantezie matematica , rigoare
matematica, cultura matematica si perspicacitate matematica. Problemele vor fi selectate din
culegerile de matematica “Minimath “ si din revistele de matematica “Minimath “din anul 2012
si anii anteriori.
Locul de desfasurare: La sediul fiecarei unitati scolare desemnate sa organizeze , la
nivel judetean.
Programul concursului

## - 8.00-9.15 sosirea si repartizarea in sali a participantilor

- 9.15-9.30 Cuvantul de deschidere online
- 9.30-10.00 distribuirea online a subiectelor
- 10.00-12.00 proba scrisa
- 12.30-15.30 corectarea lucrarilor
- 15.30 16.00 Festivitate de premiere
- 16.00 Cuvantul de “La revedere” pentru editia viitoare
Premii
Pentru fiecare clasa se vor acorda urmatoarele premii:
Locul I: diploma + carti, reviste din colectia”Minimath”
Locul II: diploma + carti, reviste din colectia”Minimath”
Locul III: diploma + carti, reviste din colectia”Minimath”
Mentiuni: diploma + carti , reviste din colectia”Minimath”
Toti elevii vor primi diploma de participare.
De asemenea , daca este cazul , se vor acorda indiferent de clasa la care au participat
,pentru elevii care se disting prin originalitate, fantezie matematica , rigoare matematica, cultura
matematica si perspicacitate matematica diplomele de onoare: Lalescu , Titeica, Onicescu si
Dimitrie Pompei.
Se va acorda la fiecare editie diploma MOISIL pentru cel mai entuziast profesor de
matematica acelui dascal care prin atitudine, competenta si daruire merita cu prisosinta
recunoasterea organizatorilor.

60
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## INSPECTORATUL ŞCOLAR INSPECTORATUL ŞCOLAR

AL JUDEŢULUI MEHEDINTI AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

## COLEGIUL TEHNIC”DECEBAL” PRIMARY AND ECONDARYSCHOOL

Drobeta Turnu Severin „Vuk Karadjici „Donji Milanovac , Serbia

## REVISTA DE MATEMATICĂ MINIMATH SOCIETATEA DE ŞTIINŢE MATEMATICE

FILIALA MEHEDINŢI
Secretar general de redacţie
Prof. dr . Adrian Lupu Preşedinte Prof.Dr. Gheorghe Căiniceanu

„MINIMATH”

EDIŢIA IV

## Matematica şcolară - fundamentul unei şcoli moderne

27 aprilie 2013

61
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

Datoria oricărei instituţii şcolare din sistemul naţional de învăţământ, indiferent de tip,
nivel şi formă de organizare a activităţii, este de a asigura predarea, învăţarea, şi , acolo unde
este cazul, cercetarea de calitate pentru a contribui la dezvoltarea profesională şi personală a
elevilor şi la bunăstarea societăţii şi dezvoltarea sa durabilă.
Asigurarea calităţii educaţiei matematice exprimă capacitatea de a oferi programe de
educaţie, în conformitate cu standardele nationale . Asigurarea calităţii în educaţia matematică
este un demers dinamic , ce presupune implicare şi responsabilizare, pe de o parte, precum şi
gândire strategică şi control, pe de altă parte.

SCOPUL SIMPOZIONULUI:
Simpozionul constituie un bun prilej pentru sporirea nivelului preocupărilor privind
creşterea calităţii educaţiei matematice în şcoala românească.
OBIECTIVELE SIMPOZIONULUI
 Analiza comparativă a diferitelor culturi organizaţionale şi a percepţiilor asociate
conceptului de calitate a educaţiei matematice.
 Promovarea strategiilor privind asigurarea educaţiei matematice de calitate în
şcoala românească la nivelul standardelor europene.
 Educarea participanţilor în spiritul asigurării calităţii educaţiei matematice.
 Identificarea de propuneri pentru îmbunătăţirea politicilor şi a strategiilor
educaţionale privitoare la asigurarea calităţii educaţiei matematice.
 Recâştigarea încrederii în şcoală şi în educaţia matematică de calitate ca
mijloace de dezvoltare personală, de integrare şi de promovare socială.
 Diseminarea exemplelor de bună practică în privinţa asigurării calităţii educaţiei
matematice.
GRUPUL ŢINTĂ:
Cadre didactice (educatori, învăţători/institutori, profesori), specialişti , consilieri şcolari,
manageri educaţionali, părinţi şi elevi.

SECŢIUNILE SIMPOZIONULUI:
Secţiunea S1 : Actualităţi în matematica pentru ciclul primar
Secţiunea S2 : Actualităţi în matematica pentru ciclul gimnazial
Secţiunea S3 : Actualităţi în matematica pentru ciclul liceal
Secţiunea S4 : Impactul matematicii asupra altor ştiinţe
Secţiunea S5 : Abordări în matematica şcolară din alte ţări

COORDONATORII SIMPOZIONULUI:
1. Prof.dr. Adrian Lupu, CT „ Decebal”, Dr. Tr. Severin
2. Inst.Corina Andrei, Şc.Gen. Nr. , Bucureşti.
3. Prof. Danijel Dragas , Primary and Secondary School „Vuk Karadjici”,Donji
Milanovac , Serbia
4. Prof.dr. Brânduşa Nicolaescu Ovesea, CT „Edmond Nicolau”, Bucureşti
5. Prof. Drd. Sanja Nicolic , Primary and Secondary School „Vuk Karadjici”,Donji
Milanovac , Serbia
6. Prof.Doina Ardeljan , High School „Borislav Petrov Braca, Vrsac, Serbia
Membri onorifici ai comitetului de organizare:
1. Prof. Dr. Căiniceanu George , Colegiul Naţional „Traian „ , Dr. Tr. Severin
2. Prof. Dr. Prajea Manuela , Colegiul Naţional „Traian” , Dr. Tr. Severin
3. Prof. Dr. Stretcu Daniel , Colegiul Naţional „ Gh. Ţiţeica”, Dr. Tr. Severin
4. Prof. Daniel Nănuţi , Inspector de matematică la ISJ Mehedinti
62
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## Echipa de organizare a activitatilor

Echipa de organizare a activitatilor
1. Pentru secţiunea S1:
Inst. Srebranca Mateiaşevici, Moldova Nouă; inst. Elena Crîsta, Reşiţa; inst. Costa Moatăr,
Reşiţa; inst.Victor Grindeanu, Reşiţa, inst. Oana Nicoleta Cârstoiu, Timişoara, inst. Aurelia
Ghidel , Drobeta Turnu Severin, inst. Corina Andrei, Bucureşti; Prof.Inv. Primar Copaci Ileana ,
Strehaia; Prof.Inv. Primar Mirela Bolbotina, Baile Herculane; Prof.Inv. Primar Liana Carciumaru,
Tg. Jiu, Prof. Inv. Primar Stoian Violeta, Bucuresti, Prof. Ungureanu Maria, Dr. Tr. Severin, Prof.
Silvia Drutu, Dr. Tr. Severin, Prof. Mateescu Lidia, Dr. Tr. Severin, Prof. Iacob Rodica, Dr. Tr.
Severin.

## 2. Pentru secţiunea S2:

prof. Bolbotina Constantin, Baile Gerculane, prof.dr.Natalia-Lavinia Mogonea, Cluj-Napoca,
prof.Molnár Zsolt, Cluj-Napoca, prof. Dorel Căpraru, prof. Drobeta Turnu Severin, Marica
Piţ-Rada, Drobeta Turnu Severin, prof. Petruţa Lăpădat, prof. Anghel Bădăluţă, Dina
Bosneagu, Drobeta Turnu Severin, prof. Tatucu Mariana, Drobeta Turnu Severin, prof.
Veronica Riza, Orţişoara, prof.Elena Nicolae, Craiova, prof. Mircea Tudosie, Strehaia, prof.
Elena Ramniceanu, Dr. Tr. Severin, prof.Ionică Constantin, Drobeta Turnu Severin, prof.
Gheorghe Calafeteanu, Drobeta Turnu Severin, prof.Rodica Popescu ,Drobeta Turnu
Severin, Prof. Valentin Radulescu , Scornicesti

## 3. Pentru secţiunea S3:

Prof. Daniela Barbu, prof. Steluta Neacsu, Rm. Valcea, prof. Gina Tudosie, prof. Strehaia,
prof. Teodor Deaconu, Reşiţa, prof. Ovidiu Ticuşi, Drobeta Turnu Severin, prof. Doru
Preşneanu, Drobeta Turnu Severin, prof. Dan Nedeianu, Drobeta Turnu Severin, prof. Laura
Amariei, Galati, prof. Naidin Delia, Caracal, Asist. drd. Mihai Babutia, Universitatea de Vest,
Timisoara

## 4. Pentru secţiunea S4:

Prof. Soare Iuliana, Şc. Gen . Nr. 1, Bucureşti, Prof. Silvia Cârţu, Craiova

## 5. Pentru secţiunea S5: toţi redactorii revistei Minimath din străinătate

prof. Doina Ardelean, Vrset, Serbia, Masteranda Nicoleta Loredana Ularu Condescu,
Timişoara, Justine Andrea Secara, Master of Teaching (Sec), Melbourne, Australia, prof.
Mioara Vagaon, Toronto, Canada, prof.Stefan Strandel, Kungsbacka, Suedia, prof. Maria
Letizia Vitale, Caserta, Italia, prof. David Batt, Londra, Marea Britanie, prof. Floriana
Agostinello, prof. Tani Toshikazu, Hokkaido, Japan, Prof. Constantina Panagiotidu,
University of Salonic, Prof. Natalia Lazarewa, Moscota, Dr. Mariafelicia De Laurentis, Phd.
Universita’ degli Studi di Napoli Federico II, Prof. Martin Bleuel, Stuttgart.

LOCUL DE DESFĂŞURARE:
Site-ul de desfasurare este www.simpozion2013.minimath.ro

PROGRAMUL SIMPOZIONULUI
Sâmbătă, 27 aprilie 2013, ora 9.30
FESTIVITATEA DE DESCHIDERE A SIMPOZIONULUI, IN CADRUL CĂREIA VOR FI PREZENTATE
, SUCCESIV, PE SITE-UL ANUNŢAT:
9 Cuvântul de deschidere al organizatorilor.

63
Revista de matematică Minimath ____________________________________________ Nr. 2/2012

## 9 Alocuţiunile reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, ISMB, ISJ Mehedinţi, Olt, Teleorman,

Dolj, Timis, Caraş Severin, Braşov, Casei Corpului Didactic Caras.
9 Prezentarea alocuţiunilor de către invitaţii din străinătate.
9 Prezentarea lucrărilor participanţilor, urmată de dezbateri online pe forum, pe fiecare din
sectiunile stabilite
9 Decernarea diplomelor de participare, pe adresele de mail ale participantilor

PROBLEME ORGANIZATORICE
Condiţii pentru tehnoredactare
9 lucrările vor fi tehnoredactate în Microsoft Word,
9 lucrarea va fi însoţită de un rezumat ce nu va depăşi o pagina, cu specificarea
bibliografiei folosite în redactarea lucrării daca este cazul.
9 Lucrarea va fi insotita (dupa caz) de o prezentare video de maxim 3 minute realizata de
cei care doresc acest lucru; detaliile vor fi puse la dispozitie de catre organizatori.
NOTĂ: Organizatorii nu aşteaptă doar referate teoretice ci mai degraba materiale practice care
sa ilustreze activitatea la clasă , experienţa didactică sau chiar rezultatele activitaţii de cercetare
în acest domeniu
Termenul limită de depunere/ trimitere a lucrărilor : 19 aprilie 2013
Lucrarea în forma ei finală, rezumatul acesteia, fişa de înscriere si prezentarea video (daca
este cazul) se vor trimite ca fişiere ataşate (*.doc) pe adresa de e-mail:
simpozionminimath2013@yahoo.com, specificand explicit la care din secţiunile prestabilite se
doreşte inscrierea.
Participanţii care trimit rezumatul lucrării de simpozion până la data specificată mai sus vor
primi, în format electronic, pe mail, un CD cu I.S.B.N , precum şi programul oficial al
simpozionului, având inserate toate titlurile lucrărilor prezentate
NU SE PERCEPE TAXĂ DE PARTICIPARE LA SIMPOZION.
Înscrierea se va face până la data de 19 aprilie 2013 doar prin e-mail, pe adresa:
simpozionminimath2013@yahoo.com
Evaluare
9 Diplome pentru participanţi
9 Diplome pentru şcolile/grădiniţele cu număr mare de participanţi;
9 Articole în reviste;
9 Postere;
9 Album foto;
9 Portofoliul simpozionului;
9 CD-ul simpozionului.
Persoane de contact:
Prof. dr. Adrian Lupu 0722408338, lga1973@yahoo.com
Prof. inv. primar. Corina Andrei 0723291088, yasw01@yahoo.com

64

## Meniu subsol

### Obține aplicațiile noastre gratuite

Drepturi de autor © 2021 Scribd Inc.