Sunteți pe pagina 1din 38

COLEGIUL TEHNIC “ION CREANGA” TG.

NEAMT

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU


CERTIFICAREA COMPETENTELOR
PROFESIONALE NIVEL III

PROFIL:SERVICII
SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN GASTRONOMIE

Profesor coord.:
Niculescu Eugenia

Candidat
BURAGA DUMITRITA
PROMOVAREA SERVICIILOR
CATERING

2
CUPRINS

ARGUMENT
CAP. I INDUSTRIA DE CATERING
1.1. Industria catering si evolutia ei
1.2. Structura industriei catering
CAP. CAP. II CARACTERIZAREA UNITATILOR DE CATERING.
2. 2.1. Unitati comerciale de catering destinate pietei generale
2. 2.2. Unitati de catering comercial destinate pietei restrictive
2. 2.3. Cateringul social institutional.
2. 2.4. Cateringul social destinat angajatilor.

CAP. III CAP. III IMPACTUL SERVICIILOR DE CATERING ASUPRA STILULUI


DE VIATA IN SOCIETATEA MODERNA.
3.1 3.1. Stilul de viata si obiceiurile alimentare in societatea moderna.
3.2 3.2. Factorii care determina abordarea serviciilor de catering.
3.3. Tendinte moderne in serviciile de catering.
CAP. CAP. IV PRINCIPII DE MARKETING IN CATERING
41. Elemente intoductive si segmentarea pietei de consum

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

3
ARGUMENT

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor este expresia necesităţii


satisfacerii unor nevoi sociale. Întreprinderile de alimentaţie publică şi de turism,
similar altor întreprin-deri economice sunt un produs, un rezultat al mediului
social economic. În paralel cu dezvoltarea economică, a crescut gradul de ocupare
a populaţiei şi în consecinţă, rezolvarea problemei alimentaţiei a impus noi
preocupări pentru îmbinarea cerinţelor de satisfacere a necesarului fiziologic, de
încadrare în timpul liber şi în bugetul de venituri disponibile.
În condiţiile economice de piaţă, consumatorul devine axul central al
tuturor activităţilor economice ce converg spre satisfacerea cât mai deplină a
dorinţelor, exigenţelor, preferinţelor, necesităţilor, această satisfacere fiind însăşi
esenţa activităţilor economice realizate.
Alimentaţia publică, implicit sectorul catering prezintă un caracter
deosebit de complex prin specificul ei, prin multitudinea factorilor tehnici care
influenţează oferta de produse, prin diversitatea cererii exprimate.
Astăzi cateringul este înţeles ca un proces complex prin care se realizează
pe cale industrială produse gata de consum, cale mai multe (congelate ) necesitând
parcurgerea unui lanţ frigorific perfect pus la punct de aprovizionare la producţie
de consum.
Funcţionalitatea sistemului catering a rezistat probei timpului şi se impune
prin dinamismul tot mai accentuat. Multiplele avantaje ala produselor catering le
oferă acestora o poziţie distinctă în ansamblu mărfurilor alimentare determinând
ascensiunea lor pe plan internaţional atât din punct de vedere al volumului ofertei,
cât şi al structurii sortimentale.
Procesul de diversificare, conjugat cu valorificarea superioară a materiei
prime este un proces continuu, care trebuie să se armonizeze cu evoluţia gustului,
cu tradiţiile zonale ale consumului, cu evoluţia puterii de cumpărare a
consumatorilor astfel încât să se asigure o alimentaţie echilibrată şi să satisfacă o
gamă variată de preferinţe. Aceasta presupune cunoaşterea cererii, a tendinţelor în
evoluţia pieţei.
Aceste informaţii presupun promovarea tehnicilor de marketing a
metodelor moderne de investiţie a pieţei, cunoaşterea preferinţelor populaţiei, a

4
modului cum se formează cererea, a factorilor ce conduc la concretizarea ei pe
piaţă astfel încât să se realizeze o legătură directă, continuă cu beneficiarii
produselor tip catering.
Tendinţa de revenire la servirea mesei în afara domiciliului care a contribuit
la o creştere permanentă a cererii de produse culinare, la o creştere a ponderii
producţiei proprii în totalul cifrei de afaceri.
Fluctuaţia intensităţii cererii de produse culinare creând în anumite ore ale
zilei o aglomeraţie în care satisfacerea exigenţelor clienţilor devine o problemă
greu de soluţionat, în special datorită prelungirii timpului de servire cauzat de lipsa
temporară de locuri, dar şi de timpul executării comenzii.
Multiplele avantaje ale produselor catering le oferă acestora o poziţie
distinctă în ansamblul mărfurilor alimentare, determinând ascensiunea lor pe plan
internaţional, atât din punct de vedere al volumului ofertei cât şi din punct de
vedere al structurii sortimentale.
Procesul de diversificare, conjugat cu valorificarea superioară a materiilor
prime, este un proces continuu, care trebuie să se amortizeze cu evoluţia gustului,
cu tradiţiile zonale ale consumului, cu evoluţia puterii de cumpărare a
consumatorilor astfel încât să se asigure o alimentaţie echilibrată şi să satisfacă o
gamă variată de preferinţe. Aceasta presupune cunoaşterea cererii, a tendinţelor în
evoluţia pieţei.
Aceste informaţii presupun promovarea tehnicilor de marketing a
metodelor moderne de investiţie a pieţei, cunoaşterea preferinţelor populaţiei, a
modului cum se formează cererea, a factorilor ce conduc la concretizarea ei pe
piaţă astfel încât să se realizeze o legătură directă, continuă cu beneficiarii
produselor tip catering.
Un pachet de servicii ce acopera o piata foarte larga pornind de la
pregatirea si transportul mesei de pranz pana la organizarea unui eveniment de la A
la Z.
Fie ca este vorba de receptii, conferinte, intalniri de afaceri, lansari de firme
si produse, mese festive sau nunti, botezuri, micro-revelioane, petreceri craciun si
anul nou, petreceri tematice, baluri mascate, valentine’s day, petrecerea burlacilor,
firmele catering raspund fiecarui client in parte cu promptitudine si
professionalism.

5
Prioritatile noastre sunt promovarea unor servicii de calitate prin aplicarea
unor norme stricte de igiena si securitate a alimentelor, asigurarea unui echilibru
nutritional optim al meniurilor si un mod atent de prezentare a produselor.
Scopul nostrum este de a va oferi servicii de catering de cea mai buna
calitate, prin linia tehnologica de ultima generatie, personalul calificat si adoptarea
la tendintele de evolutie din domeniu, oferind servicii si produse de calitate care
satisfac standardele de diversitate si flexibilitate impuse de clienti.
Preparatele culinare pastreaza caracteristicile de baza ale bucatariei clasice
romanesti sip e cele ale bucatariei internationale.
Pentru o alimentatie rationala meniul pentru masa de pranz este unul divers si
contine mancaruri pe baza de carne, vegetale, lactate, dietetice, produse de
panificatie si patisserie cae sunt preparate in laboratoarele proprii si bauturi
racoritoare.

CAP. I INDUSTRIA DE CATERING

6
1.1. Industria catering si evolutia ei

Industria de catering este parte strategica a economiei nationale, constituita


dintr-un ansamblu de structuri sectoriale strict specializat in producerea si
ofertarea, intr-o forma directa si accesibila,a produsului de catering.
Produsul de catering este o combinatie complexa de elemente tangibile
(preparate si bauturi din meniu) associate cu o componenta intangibila,
reprezentata prin serviciul de ofertare.
Cateringul este activitatea de furnizare, exlusiv pe baza de comanda, a
produsului de catering cu nivel maxim de confort alimentar (accesibilitate directa
si imediata in consum). Cateringul are rolul de satisfacere profesionala a
necesitatilor si exigentelor de consum alimentar in spatiul public sau privat, intr-o
maniera personalizata, pentru un segment de clientele bine definit. Cateringul
modern tinde sa absoarba integral consumul de alimente si bauturi din spatial
public, atributele sale direct/imediat, oriunde/odicand-satisfacand perfect
exigentele societatii de consum.
Stiinta crearii si ofertarii produsului de catering destinat consumului in
afara caminului-in drum spre locul de munca, la serviciu sau birou,in scoli, spitale,
institutii pubice, gari, aeroporturi dar si restaurante, bistrouri, fast-food-uri, baruri,
cafenele, hoteluri etc. ofera sansa unor afaceri de mare succes, intr-un domeniu
dinamic, flexibil, atractiv. Viitorul in afacerile din industria catering este a
itreprinzatorilor privati indrazneti, dinamici si foarte inteligenti. Sansa crearii unui
sistem de success, cu beneficii sigure si stabile in timp, este perfect sustinuta de
experienta concernelor occidentale, care au pornit de la afaceri mici, regionale,
strict specializate si au atins aproape perfectiunea, dublata de cifre de afaceri
astronomice.
Adaptarea ofertei de catering, ca volum, structura si standardele de calitate,
la necesitatile si exigentele particulare de consum zinlic sau speciale (vacante,
calatorii, marcare de evenimente speciale ) reprezinta principiul essential in
dislocarea consumului alimentar din spatil casnic in cel public.
1.2. Structura industriei de catering

7
Industria de catering cuprinde ansamblul structurilor sectoriale avand caracter
commercial si social, autorizate in producerea si ofertarea , strict specializata si cu
destinatie bine definite, a produsului total de catering.

Principalele ramuri (sfere) ale industriei de catering


- cateringul comercial are doua subramuri, in functie de orientarea de
servire a intereselor pietei restrictive.

- cateringul social se subdivide in catering institutional si catering


industrial (al angajatilor).

Exista 4 criterii principale care stau la baza diferentierii unitatilor de catering:

- unitati comerciale
1.Tipul de orientare al afacerii -unitati sociale

- unitati orientate spre piata generala


2. Tipul de piata desertiv
- unitati orientate spre piata restrictive

- unitati publice
3. Forma de proprietate
-unitati private

- unitati in care cateringul este activitatea


principala (restaurante, pub-uri, pizzerii)
4.Importanta serviciului de catering
in raport cu profilul unitati - unitati in care cateringul este activitate
secundara (scoli, unitati medicale, hoteluri)

8
Sectorul commercial al industriei de catering are o orientare de afaceri catre
piata de consum in timp ce sectorul social are o orientare catre costuri a afacerilor
derulate.

1.3.Caracteristicile specifice ale serviciilor de catring


 Consumatorul este prezent in etapele de productie-servire a
produsului de catering. In industria serviciilor alimentare, intr-un restaurant care
ofera servicii clasice,de exemplu , clientul asteapta ca produsul de catering sa fie
preparat si il consuma la masa, de obicei in spatial unitatii de catering.
 Clientul este implicat in crearea serviciului. In industria de servicii
implicarea clientului este o necessitate pentru crearea serviciului. Gradul de
implicre a clientului este variabil , de la simpla prezenta in spatiul unitatii de
catering sau in sala de servire pana la autoservire de la un automat de vanzare, in
care clientul contribuie la producerea completa a serviciului, prin selectarea unui
meniu cook-chill, regenerabil intr-un cuptor cu microunde, pe care-l transporta
singur la masa si o eventuala debarasare a mesei, dupa consumarea meniului.
 Consumarea serviciului se face la punctual de productie , cu exceptia
operarii in sistem take-away.
 Serviciile nu pot fi examinate preliminar dar produsul poate fi
vizualizat in avans, prin expunerea in bufete sau vitrine a preparatelor si bauturilor.
 Timp de contact prelungit intre client si personalul de servire.
Canalele de distributie din industria de servicii sunt formate din angajati a caror
pregatire pentru relatia cu clientul este deosebit de importanta, mai ales in
serviciile puternic personalizate.
 Serviciile au un puternic caracter de perisabilitate. O camera de hotel
ramasa neocupata pentru o noapte sau un meniu necomandat sunt servicii complet
pierdute.

CAP. II CARACTERIZAREA UNITATILOR DE CATERING

9
2.1. Unitatile comerciale de catering destinate pietei generale

CATERINGUL HOTELIER
Serviciul de catering, alaturi de serviciul de cazare si serviciile de
relaxare, divertisment si petrecerea timpului liber, reprezinta pilonii de baza ai
activitatilor derulate in industria ospitalitatii. Hotelurile functioneaza in spatial
citadin cat si in spatiile de mare atractie turistica.
Intre catering si turism exista intercorelatii interesante si valoroase:
 sistemele de catering functioneaza profitabil in punctele turistice de
mare atractie, unele retele de catering constituind un element important al
produsului turistic, jucand un rol essential in luarea deciziei de vizitare a unei
anumite zone turistice deservite de acestea.
 prin faima conferita de specialitatile sistemului de organizare si
functionare, serviciul de catering poate costitui el insusi un punct de atractie
turistica, care sa incurajeze vizitarea unei zone si sa influenteze fluxul turistic.
Serviciile de catering au o natura pur functionala : restaurantul a la carte
este gandit ca un spatiu ideal pentru intalniri sau intruniri de afaceri. Hotelurile
care opereaza pentru turistii sau clientii fara interese de afaceri au spatii si dotari
catering care sa reprezinte o prelungire a necesitatilor de odihna si relaxare.
Meniurile oferite in hoteluri pot fi centrate pe un anumit produs, de
exemplu friptura la gratar sau de cele mai multe ori pe o gama de itemi de meniu.
Produsul oferit de restaurantele de lux si facilitatile catering din hoteluri au
un nivel de standardizare mult mai redus decat cel characteristic sistemului fast
food.
Stilul de servire este dependent de tipul unitatii de catering si marimea
afacerii derulate. Acesta mai depinde intr-o masura apreciabila, de nivelul
preturilor practicate. In general cu cat este mai inalt nivelul de preturi cu atat stilul
de servire este mai elaborate si sofisticat.
Perioada de sedere a clientului in spatiul unitatii de catering variaza
considerabil, in functie de tipul acesteia, de exemplu ½ -1 ora in serviciul de
cafenea si operarile cu valori ASP reduse. Experienta de consum alimentar
include elemente de atmosfera, viteza, a servirii, servicii de acompagniere,
elemente de décor. Decorarea meselor se face doar cu flori naturale.

10
CATERINGUL DE RESTAURANT
Restaurantele sunt unitati catering care ofera servicii in-house (in spatiul
propriu de servire) sauex-house (home delivered) exclusive pe baza de comanda
directa sau prin telefon, fax, e-mail (restaurante specializate, de exemplu ). Tipul
si standardul de operare catering sunt determinate de op-ortunitatea de afaceri
(locatie, traffic in zona, reoutatie) si segmental de clientele-tinta.
Restaurantele de lux nu reprezinta mai mult de 3-5% din totalul restaurantelor
existente in industria de catering. Acestea au servicii de catering destinate celor
mai exigente segmente ale oietei de
consum, care impun standarde inalte de
operare si o oferta variata si extinsa.
Restaurantele specializate sunt unitati
catering in care oferta de produse incluse e
de vanat, peste, carne rosie, in mproduse
dietice) care determina specificul
restaurantului si in functie de care este
construita intreaga structura de operare
catering .
Principalele tipuri de restaurante specializate sunt urmatoarele: rotiserie,
restaurant vanatoresc, pescarie, pizzeria, vegetarian.

ROTISERIA este un restaurant specualizat in ofertarea produselor din carne


la frigare /rotisor alaturi de gustari, salate, garniture, deserturi, bauturi
nonalcoolice calde si reci, vin la carafe si un sortiment redus de bauturi fine.

RESTURANTUL VANATORESC este o unitate de catering specializat in


oferirea preparatelor din carne de vanat(iepure, caorioara, mistret ,fazan, carafe,
bauturi nonalcoolice calde si reci. Carnea de vanat, fezandata prin marinare intr-un
sos format din apa, otet, vin, condimente, vegetale , condimentare, este pregatita la
tava, grill sau rotisor. Se servesc cu sosuri diverse: sos de usturoi pentru friptura de
caprioara sos de smantana pentru mistret la tava, maioneza pentru friptura de
potarniche, sos de ciuperci pentru sitari la frigare.

11
RESTAURANTUL PESCARESC este o unitate de catering specializatain
ofertarea preparatelor din peste incluse in majoritatea actelor din meniu (gustari,
antreuri, preparate lichide, preparate de baza, specialitataea casei) alaturi de
garniture, salate, deserturi, bauturi.

PIZZERIA este o unitate de catering specializata in ofertarea unui sortiment


cat mai variat de pizza, alaturi de gustari calde si reci, salate, deserturi, bauturi.
Termenul de pizza deriva dintr-un verb care semnifica “a da gust picant”;
acest verb a dat si felul de preparare: ”a la pizzaiola” -amestec picant de sos tomat,
paprika, ardei gras, condimente aromate (cimbru, maghiran, dafin) si usturoi, care
acompaniaza pastele, cotletele de porc si preparatele la gratar.

RESTAURANTELE VEGETARIENE SI VEGAN sunt unitati de catering


specializate in ofertarea inor meniuri dietice, destinate segmentului de clientela
care, din considerentele medicale, religioase, etice, morale, ecologice sau ca
mod/stil de viata, isi impun restrictii in consumul produselor de origine animala.

RESTAURANTELE VEGETARIENE SI VEGAN sunt unitati de catering


specializate in ofertarea inor meniuri dietice, destinate segmentului de clientela
care, din considerentele medicale, religioase, etice, morale, ecologice sau ca
mod/stil de viata, isi impun restrictii in consumul produselor de origine animala
sunt unitati de catering strict profilate pe ofertarea unor meniuri traditionale dintr-o
cultura gastronomica recunoscuta si apreciata la nivel national si international.

Unitatile de catering nu trebuie sa rateze oportunitatea de afaceri oferita


atat in spatii turustice cat si in spatial metropolitan, citadin generate de asemenea
nevoi de consum iar oferta trebuie sa fie pe masuraexpectatiilor de consum.

CATERINGUL RAPID reprezinta serviciile comerciale care au rolul unor


”pompe” de hranire rapida si nesofisticata a unui segment de clientele aflata in
transit (intrari-iesiri din oras, zone comerciale, pasaje, gari, aeroporturi, autogari)

12
sau lipsit de timp si/sau disponibilitate de servi masa in unitatea de catering.
Principalele forme de catering rapid:
 serviciul fast-food
 serviciul snack-bar, pati-bar
 serviciul take away (la pachet)
 serviciul home delivered (livrare la domiciliu)
 serviciul de automat de vanzare.

FAST-FOOD-UL este o unitate de catering care are drept scop preparareai


servirea rapida a unui numar limitat de itemi de meniu si bauturi nonalcoolice inalt
standardizate, accesibile ca pret, cu mare popularitate sociala de obicei in
aranjament non-stop.

SNACK-BARUL este o unitate de catering rapid specializata in ofertarea


gustarilor ( snack ) calde si reci , in sistem bar ( 10-12 locuri ) , alaturi de salate,
deserturi, bauturi nonalcoolice calde si reci.

PATI-BARUL este o unitate de catering rapid specializata in ofertarea


gustarilor de tipul produselor de patisserie, alaturi de alte grupe de gustari calde si
reci, deserturi, bauturi nonalcoolice caldec si reci.

UNITATILE DE CATERING CU SERVIRE LA ”LA PACHET” (TAKE


AWAY) exista in zonele intens circulate, spatiile comerciale sau zonele de transit.

SERVICIUL DE CATERING PRIN AUTOMAT DE VANZARE este un


serviciu rapid si apersonal de ofertare a unei game restranse de snack-uri si/sau
bauturi nonalcoolioce calde si reci.

2.2. Unitati de catering comercial destinate pietei

Cateringul sistemelor (mijloacelor) de transport are drept scop “hranirea”


unui numar de calatori care sosesc concomitant la o destinatie data, de pe o
anumita ruta de transport, intr-o unitate de catering, care trebuie serviti intr-un
interval restrictiv de timp (interval in rute). Servirea alimentelor si bauturilor poate
fi destul de dificila, date fiind conditiile fizice in care se realizeaza (trafic de
calatori, viteza de circulatie )
Cateringul sistemului de transport rutier a evoluat de la serviciile simple de
bar sau birturi la cele moderne, la parbrizul masinii sau in restaurante de sosea.

13
Stilurile de servire include: autoservirea, restaurant cu serviciu la masa, automat
de vanzare si system “la pachet” .
Cateringul sistemului de transport feroviar are doua arii majore de operare:
cateringul terminal (din gari) si in transit (in tren). Cateringul terminal cuprinde
urmatoarele tipuri de unitati: baruri private cu functionare sub licenta, autoservire,
restaurant cu serviciu la masa, unitati fast-food sau take-away, dotari suplimentare
cu automate de vanzare, care ofera alimente si bauturi calde si reci.
Cateringul sistemului de transport aerian cu doua arii de operare: catering
terminal (in aeroporturi) si in transit sau in flight. Stilurile de servire in cateringul
terminal sunt: autoservire, restaurant cu servire la masa , serviciu de bar, automate
de vanzare. De obicei, serviciile de catering aerian sunt oferite de o firma
specializata, care incheie contract cu mai multe unitati de transport, asigurand un
standard constant al produsului catering.
Cateringul sistemului de transport maritim prezinta particularitati distincte,
in functie de lungimea rutei parcurse (croaziere de scurta durata sau linii maritime
de transport la distante mari).

2.3 Cateringul social institutional


Cateringul scolar este sectiunea cateringului social care are drept scop
acordarea serviciilor complete de catering unei clientele semicaptive sau total
captive reprezentate de elevi si studenti, cu necesitati speciale si exigente fiferite,
in functie de varsta, statutul financiar, forma de operare (sistem public sau privat).
Cateringul medical este sectiunea de catering social care are drept scop
acordarea serviciilor de catering clientelei captive (pacienti) cu necesitati speciale
de dieta din spitale, sanatorii, centre de recuperare, institute de geriatrie. De
asemenea , cateringul medical se adreseaza, prin forme speciale de operare
catering (cantine-restaurant), personalului medical si vizitatorilor.
Cateringul institutiilor publice ( armata, politie, pompieri, primarie,
prefectura ) este sectiunea de catering social care are drept scop oferirea serviciilor
de catering angajatilor intitutiilor de stat de la nivel local si national (poeratori ,
personal administrative, de secretariat, intretinere staff managerial)
Armata de regula, are un corp specializat in catering la fel ca si serviciile
civile (postale de exemplu). Nivelul dotarilor si al serviciilor difera foarte mult, de

14
la autoservire pentru intregul personal la restaurant de inalta clasa, pentru staff-ul
managerial.
Cateringul din inchisori are drept caracteristica principala bugetul restrans
alocat, asa incat planificarea meniurilor se face pe baza unui plan de
aprovizionare saptamanal, avand cantitati prestabilite de alimente, cu restrictii
pentru carne si tinand cont de dietele impuse pentru unii captive (achizitia de
fructe proaspete acopera, de regula aceste necesitati vegan).

2.4. Cateringul social destinat angajatilor este sectiunea de catering


social care are drept scop oferirea, in sistem subventionat, a serviciilor de catering
angajatilor tuturor firmelor industriale din economia nationala, inclusive
angajatilor industriei de catering.

CAP. III IMPACTUL SERVICIILOR DE CATERING


ASUPRA STILULUI DE VIATA IN SOCIETATEA
MODERNA

3.1 Stilul de viata si obiceiurile alimentare in societatea moderna

15
Nutritia corecta si obiceiurile alimentare sanatoasa au un rol important
intru-un stil de viata intelligent. Dieta nesanatoasa, stilul de viata dezordonat,
obiceiurile alimentare si de comportament gresite, poluarea, stress-ul sunt forte
externe care determina reducerea duratei de viata si imbaranirea accelerate sau
premature. Formarea radicalilor liberi, glicolizarea, chelarea sunt fortele interne
implicate in procesele biologice cu efect degenerative.
Nutritia corecta presupune o selectie a itemilor de meniu pe criterii de
valoare nutritive, armonizare si echilibrare nutritionala a actelor alimentare,
diversitate de compozitie chimica (aport de nutritienti), textura (tari/ semitari/ moi)
aroma (fade/ aromate), culoare, gust (sarat/ acru/ dulce/ amar), forma de
prezentare (marime, design, decor, varianta de montare pe platou, garnisire,
ornare). Valoarea alimentara si echilibrarea nutritionala a itemilor din meniul zilnic
trebuie sa decida in mai mare masura, structura acestuia, atractivitatea senzoriala
fiindu-le subordonata.
Nutritia corecta respecta urmatoarele principii:
 aport energetic si nutritional care sa acopere toate necesitatile
fiziologice ale organismului uman.
 selectarea drastica a alimentalor lipsite de risc in afectarea starii de
sanatate (libere de toxine, agenti patogeni, componente sau precursori cu effect
cancerigen, teratogen, radioactiv, chimiotoxic).
 consumul regulat de alimente.
 restrictia calorica a dietei zilnice la 1000, 1500 respectiv 2000
kcal/zi, in functie de intensitatea activitatilor zilnice.
 adaptarea si modificarea periodica a dietei in functie de modificarea
necesitatilor fiziologice ale organismului uman in etapele sale de viata.

PIRAMIDA VEGAN

16
Stilul de viata presupune o anumita filosofie de atria frumos cat mai mult
timp, pentru binele celorlalti si al tau.Mentinerea stariide sanatate, incetinirea
proceselor degenerative si prelungirea vietii sunt markerii de apreciere a calitatii
stilului de viata.

3.2 Factorii care determina abordarea serviciilor de catering

Serviciile de catering au o imensa responsabilitate sociala in a crea si promova


o oferta tentanta si valoroasa de produs catering, care sa rezolve corect
necesitatile si exigentele de hranire pentru toate segmentele de consumatori.
Un sistem inteligent de catering reprezinta solutia in rezolvarea problemelor
de nutritie, care genereaza boli si maladii devenite de necontrolat in societatea

17
moderna (obezitate, diabet, boli cardiovasculare, cancer) .Profeionistii din
catering, in special din sfera sociala, trebuie sa aiba abilitatea de acrea si promova
meniuri valoroase si extreme de attractive, care sa elimine tentatia rezolvarii
casnice a problemei alimentare.
Armonia create intre meniu, servicii, ambianta si professionalismul
personalului este esentiala in constituirea unei imagini particulare a restaurantului.
MENIUL - Lista de meniu a unui restaurant constituie un element de
atractie, mai ales atunci cand ofera o extindere a experientei de consum, prin
produse inaccesibile in sistem casnic.
PRETUL - Nivelul de preturi afecteaza semnificativ alegerea
consumatorului.Cub exceptia clientilor care isi permit restaurante de inalta clasa,
majoritatea consumatorilor doresc produsul si serviciile de catering la preturi mici
sau accesibile dar de calitate indiscutabila, acest raport calitate/prêt cantarind greu
in decizia de abordare a unui anumit tip de unitate catering.

3.3 Tendinte moderne in serviciile de catering


Aparitia si amplificarea cererii de produs caterilg este determinate de
urmatoarele elemente cauzale:
 modificarile in sfera sociala, economica si demografica din societatea
moderna;
 accentuarea participarii femeilor la activitatile diverselor domenii din
societate;
 schimbarile de optica privind alimental si alimentatia, inclusive obiceiurile
alimentare;
 modificarea atitudinii fata de sacrificarea timpului liber pentru procurarea,
prepararea si servirea alimentelor;
 accentuarea gradului de libertate al indivizilor societatii moderne, cresterea
mobilitatii sociale si integrarea obiceiurilor alimentare ale unor etnii in cultura
alimentara locala;
 cresterea necesitatii de consum imediat, simplu, comod si placut, acasa sau
in societate, prin comanda simpla sau prin telefon, fax, e-mail (home delivered);
 scaderea vanzarilor de produse neadecvate consumului rapid, cu prelucrare
miniminala, simpla si usoara, cu dotarea limitata de la domiciliul propriu;

18
 cresterea interesului fata de o alimentatie sanaroasa dar deosebit de
atractiva sensorial si pecuniar.
Consumatorii societatii moderne au devenit interesati de o alimentatie
sanatoasa si diete hipocalorice. Cererea enorma de produse proaspete,fara
conservanti si libere de aditivi, hipocalorice.
Produsul de catering este menit sa satiafaca nu numai necesitatile filozofice
ale organismului uman ci urmareste si satisfactia psihologica, data de valoarea de
simbol a statutului social si de prezentare atractiva, intr-un cadru ambiental cat mai
placut.
Accentuarea laturii psihosociale a alimentului si alimentatiei explica
succesul industriei de catering in translatarea consumului de alimente in sfera ex-
casnica. Alimente sau meniuri speciale pot fi “la moda” la fel ca orce alt obiect de
larg consum.
A servi cel putin una din mesele zilnice la un restaurant popular sau a-ti invita
partenerul de afaceri la un restaurant dintr-o retea de lux reprezinta din start o
emblema a puterii financiare pe care o ai in societate, care stabileste automat
nivelul expectatiilor de afaceri pe care il pretinde.
Recunoasterea valorii individuale, a puterii sociale si marcarea importantei
decizionale pe care clientul le are reprezinta elemente intangibile, cu mult mai
importante uneori decat actul alimentar propriu-zis. Cu cat nivelul de spiritualitate
este mai inalt cu atat succesibilitatea la atacul autoritatii sociale este mai accentuat,
devenind pentru intellectual o fobie mascata.
Nevoia de recunoastere sociala unanima este mai profunda si orice sursa care
o poate furniza este cautata si ofera senzatia de confort psihologic.
Un asemenea client va fi mult mai sensibil la elementele intangibile de
rang psihosocial, cu care se hraneste in aceeasi masura in care se hraneste cu
alimental propriu-zis.

19
CAP IV PRINCIPIILE DE MARKETING IN CATERING

MARKETINGUL SERVICILOR DE CATERING

20
Marketingul in servicii de catering inseamna:
 Sa dezvolti o imagine si un plan de marketing
 Sa utilizezi diferite instrumente de marketing care produc ofertanti si
cumparatori
 Sa clasifici ofertantii si cumparatorii
 Sa vinzi produsele cumparatorului potriviti
Rezultatul final, in cazul parcurgerii acestor etape, trebuie sa fie:
PROFITUL si CLIENTI SATISFACUTI .
 Clientii au devenit tot mai pretentiosi si selectivi in ceea ce priveste actul de
cumparare al produselor alimentare si in aceste conditii daca nu cunoaste foarte
bine furnizorul de servicii de tip catering, nu se vor cumpara de la acesta.
In general retelele de supermarketuri, lanturile de firma ale companiilor
nationale furnizoare de produse alimentare, hotelurile, restaurantele, cluburile
private apeleaza la aplicarea cateringului in general pentru cresterea vanzarilor.
Furnizorii importanti de servicii nu pot accepta scuze pentru un nivel scazut
al vanzarilor. Acestia trebuie sa caute metodele potrivite care sa conduca la
cresterea profitului prin intermediul unei activitati de marketing eficiente si de
asemenea trebuie sa demonstreze potentialilor clienti ce face compania lor pentru a
fi diferita de cele concurente.
Exista 2 piete majore specifice cateringului:
 piata clientilor fizici
 piata companiilor
Piata clientilor fizici – aceasta include petreceri personale la domiciliu, de
asemenea personal pentru actiuni de colectare de fonduri, receptii, nunti, reuniuni,
botezuri, absolviri, concerte de promenada, petreceri de aniversari.
In ceea ce priveste cateringul pentru companii include acel catering pentru
evenimentele legate de business, inaugurari, petreceri de retragere din activitate,
sarbatori, petreceri pentru a promova in business, petreceri pentru incurajarea
vanzarilor, servirea mesei de afaceri etc.
In general cateringul pentru companii este mai profitabil deoarece organizatorii
de evenimente comune previzioneaza bugetele pentru astfel de activitati.
In cazul companiilor, cateringul presupune de obicei o intalnire cu comisia
desemnata de clienti sau chiar cu clientul care solicita foarte mult o intalnire. Cei

21
din urma aloca de regula bugete mai restranse si doresc cu orice pret sa fie
implicati in fiecare aspect al evenimentului.
In general, evenimentele la scara mijlocie sunt cele care implica serivicii mai
multe si sunt mai scumpe decat bugetul prevazut.
Un eveniment de scara medie sau nijlocie poate fi reprezentat de o cina de
retragere sau o modesta receptie de nunta, un botez sau o aniversare.
Cele mai scumpe evenimente sunt cele organizate in cazul unei inaugurari
de magazine sau firme. Exista cazuri in care clientii unor companii doresc/necesita
ca in cazul unei manifestari, sa fie utilizati la servire un ospatar la 3-4 clienti,
vesela de cea mai buna calitate, pahare de cristal, lumanari aurite sau argintate,
anumite tipuri de aranjamente florale, formatii de muzica etc.
In aceste conditii, furnizorii de servicii de tip catering nu aplica direct
marketingul cu clientii, ci cu intermediarii (comitetul desemnat de conducerea
superioara a firmei care se ocupa cu organizarea evenimentelor).
Este deosebit de important ca furnizorii de servicii sa stabileasca intalniri
pentru a discuta in detaliu planurile de desfasurare a manifestarii. Aceste discutii
sunt necesare si in cazul companiilor mici si medii, respectiv in cadrul unor agentii
guvernamentale.
Clientii potentiali ai furnizorilor de catering, grupuri de turisti, vizitatori
straini, companii de transport, agentii de turism si companii de import-export.

DEZVOLTAREA UNUI PLAN DE MARKETING PENTRU


SERVICII DE TIP CATERING
Furnizorii de servicii catering nu sesizeaza intotdeauna necesitatea unui
plan de marketing. Acestia incearca sa raspunda doar cerintelor clientilor si atata
timp cat obtin un profit satisfacator, totul este in regula. Furnizorii de servicii
catering care sunt la inceputul afacerii si care de cele mai multe ori au nevoie de
finantari din partea unei institutii financiare, trebuie sa prezinte un plan de
marketing care sa corespunda cererilor de imprumut.
Un plan de marketing eficient incepe cu stabilirea obiectivelor financiare
deoarece acestea sunt cele care determina necesitatile si aspiratiile din punct de
vedere financiar dupa care furnizorii trebuie sa-si creeze planul capabil sa atinga
aceste obiective cum ar fi vanzarea sau estimarea vanzarii si profituri estimate.

22
Primul pas pe care trebuie sa-l faca catererii la inceputul afacerii lor e sa
conduca un marketing in stare sa determine o varietate de factori cum ar fi:
 dimensiune pietei careia i se adreseaza
 populatia
 cererea pentru serviciile de tip catering
Acest tip de informatii pot fi obtinute din urmatoarele surse:
 Anuarul Statistic din care poate fi extrasa densitatea
 populatiei pe judete si modul de repartizare
 Brosuri si harti care sa contina cele mai mari zone comerciale
 Ziarele locale si magazinele care pot furniza date referitoare
 la specificul zonei.
 Camerele de comert si industrie
Dupa studierea surselor de informatii va trebui sa se examineze atent pietele pe
care se doreste patrunderea unei astfel de afaceri. Aceasta actiune trebuie sa fie
pusa in corelatie cu imaginea firmei.
Al doilea pas este stabilirea unui buget de marketing. Exista catereri care
cheltuiesc foarte putin pentru a-si face marketingul proprie afacere, iar altii aloca
acestui lucru aproape 5% din vanzari. La inceputul oricarei afaceri catererii trebuie
sasi puna urmatoarele intrebari:
- Daca exista bani pentru advertising?
- Cat de repede vor servi clientii?
- Daca sunt pregatiti sa faca acest business? si
- Cat volum de munca ar putea stapani?
Planul de marketing al fiecarei companii trebuie sa demonstreze
potentialilor clienti de ce compania lor este mai buna decat concurenta si cum vor
reusi sa ofere satisfactia asteptata.
Exemplu: Cum putem sa ne adresam clientului:
o suntem profesionisti si vom colabora fara probleme
o fiti linistit, mancarea nu va lipsi nici o clipa
o va asiguram ca veti fi satisfacuti, iar in caz contrar veti primi banii
inapoi

23
o veti avea parte de cel mai bun tratament din partea personalului
nostru care va
o fi preocupat, respectuos, prietenos pe parcursul desfasurarii
manifestarii
o indeplinind toate cerintele dumneavoastra.
o Nu va faceti probleme, veti fi un invitat la propria afacere.

INSTRUMENTE DE MARKETING
Instrumentele de marketing cuprind:
1) Promovarea si publicitatea orala
2) Publicitatea scrisa (brosuri)
3) Buletin informativ
4) Produse de papetarie, albume foto, scrisori de recomandare, reclama in Pagini
Aurii, meniuri pretiparite, contacte directe, simboluri, slogane, nume.
5) Publicitate prin radio si tv, panouri publicitare
6) Reviste, ziare, programe de divertisment
7) Degustari ale produselor

1.) PROMOVAREA SI PUBLICITATEA ORALA


Aceasta este cea mai buna forma de marketing si multe planuri de
marketing ale furnizorilor de catering pornesc de la reclama pe care clientii si
invitatii satisfacuti o fac serviciilor furnizorilor respectivi. Cea mai buna solutie pe
care acestia o aleg este sa-si prevada, prin tariful aplicat consumatiei un profit nu
foarte ridicat, chiar daca organizarea petrecerii conduce la pierderi financiare,
pentru moment insa in acest caz furnizorul doreste sa obtina o imagine cat mai
buna in fata clientilor.
De retinut este faptul ca cu cat furnizorii de servicii de tip catering sunt
interesati sa cunoasca si sa colaboreze cu alti furnizori din afara sistemului cu atat
succesul in afacere este mai sigur.
De indata ce legaturile de colaborare au fost stabilite, un pas deosebit de
important si cu caracter permanent este pastrarea legaturii cu acesti colaboratori
dar in conditii de etica si profesionalism.
PUBLICITATEA = expunerea libera care direct sau indirect creeaza perceptia.

24
In majoritatea cazurilor publicitatii exista o recomandare redationala sau o
opinie nepartinitoare care ajuta la formarea imaginii unui furnizor de servicii de tip
catering.
De asemenea publicitatea poate ajuta la furnizorul sa se impuna pe o anumita zona
ca lideri. Se poate considera faptul ca orice companie poate sa emita in mod egal 6
comunicate de presa pe an existand companii care isi dubleaza acest numar. In
conditiile actuale de crestere a pietei afacerilor trebuie sa se profite de orice
oportunitate pe care firma o are la dispozitie pentru a primi o expunere pozitiva
mai ales daca aceasta nu costa.
Printre evenimentele cele mai importante subliniate in comunicatele de pressa ar
fi:
 Lansarea unei afaceri
 Manifestari majore a unei afaceri
 O petrecere emotionanta sau o provocare neobisnuita
 Schimbari de personal in interiorul firmei
 Expansiunea afacerii sau reinnoirea
 Cateringul pentru o celebritate
 Castigarea unui trofeu.
2.) REALIZAREA BROSURILOR
Brosurile reusite nu trebuie sa arate ca si tipicii fluturasi dintr-o cutie
postala. De regula brosura trebuie sa includa: fotografii color, texte interesante, o
oferta, o carte de vizita etc.
Principalele etape vor ajuta la realizarea unei brosuri excelente, in primul rand:
 Trebuie sa inspire credibilitate informand cititorii despre experienta
acumulata in afaceri, despre clientii remarcabili ai firmei, premii primite si
alte aspecte semnificative.
 Cititorii brosurilor trebuie informati asupra meniurilor oferite si asupra
tuturor serviciilor aferente demonstrate clientilor ca vor avea de castigat
daca vor face afaceri cu firma dumneavoastra si nu cu alta.
 Cititorii trebuie sa fie asigurati, ca firma nu va scapa din vedere nici un
detaliu si ca evenimentele vor fi organizate perfect.
 Brosurile trebuie sa fie citite usor, iar mesajele transmise doar in cateva
cuvinte.

25
 Brosurile si celelalte instrumente de posta directa trebuie sa fie adresate
sau personalizate.
3.) BULETINELE INFORMATIVE
Furnizorii de servicii de catering au descoperit ca publicarea unui bulletin
informativ este o modalitate foarte personala de a tine legatura cu clientii.
Prima etapa in realizarea unui buletin este : determinarea cuprinsului care
trebuie redactat intr-o maniera personala. De regula aceste buletine informative
includ:
 Promovari
 Retete
 Mancaruri deosebite
 Tendinte in meniuri
 Stiri despre celebritati
 Concursuri si glume
 Tipuri de afaceri etc.
Buletinele informative trebuie scrise intotdeauna cu gandul la client si trebuie
sa fie publicate intr-o anumita perioada de timp, avand drept rezultat cresterea
constientizarii clientilor.
POSTA DIRECTA - consta in expedierea informatilor catre clientii potentiali,
aceasta include meniuri ale furnizorilor de catering, buletine, brosuri informatice si
alte mijloace promotionale.
Toate elementele postei directe trebuie sa atraga atentia, sa starneasca interesul
si sa stimuleze o dorinta in randul cititorilor de a actiona.
Pentru a imbunatati posta directa, pot fi urmarite cateva posibilitati:
1) Mentinerea in dosare si chiar in arhiva pentru fiecare client a datelor de
identificare si obligatoriu pentru aceasta este revizuirea continua a acestor date.
2) O baza de date neingrijita poate sa contina un numar mai mic de nume iar
adresele sa nu mai fie valabile
3) Sa nu se includa in baza de date informatii pe care compania nu poate sa le
mentina deoarece acestea vor sublinia integritatea intregului sistem.
O lista completa a posibilitatilor de atragere din cadrul unui meniu,
reprezinta un instrument excelent de promovare a meniurilor care poate fi transmis
prin posta sau poate fi inmanat personal clientilor.

26
Aceste meniuri pot sau nu sa aibă incluse si preturile.
In cazul meniurilor pretiparite acestea trebuie sa indeplineasca conditiile:
 sa aibă o dimensiune care sa permita potrivirea perfecta intr-un plic tip
standard.
 calitatea hartiei este importanta pentru ca aceasta indica concordanta intre
calitatea companiei si calitatea serviciilor oferite.
 aceste meniuri trebuie sa contina informatii despre ingrediente si modul de
preparare datorita faptului ca la ora actuala clientii incep sa fie educati in
 spiritul unei nutritii corespunzatoare.
CONTACTELE DIRECTE
Acestea pot fi facute personal sau telefonic, iar furnizorii pot considera
drept clienti potentiali doar acei clienti care se situeaza in cadrul propriului
segment pe piata.
Furnizorii, pentru a putea sa se adreseze in mod direct clientilor trebuie sa
se informeze in prealabil despre numele persoanei/companiei in organizarea de
evenimente de tip catering.
Scopul acestor contacte directe este de a-ti cunoaste clientii potentiali si de
a le oferi prospecte cu continut ridicat de informatii.
PRINCIPII DE PLANIFICARE
Odata ce locul pentru desfasurarea unei manifestari a fost ales, procesul de
planificare al petrecerii incepe cu stabilirea meniului.
Meniul determina si cunoasterea urmatoarelor elemente:
 alimente care urmeaza a fi procurate
 personalul necesar
 echipamentul necesar
 amplasamentul facilitatilor si utilizarea spatiului disponibil
 decorul necesar amenajarii bufetului si al locurilor in care vor fi servite
alimentele
 cerintele necesare pregatirii, respectiv, prepararii alimentelor
 tipurile de bauturi alcoolice si nealcoolice ce vor fi servite.
O prima etapa deosebit de importanta in planificarea meniului implica
chestionarea clientului. Intrebarile care vor fi puse obligatoriu de catre furnizor
clientului sunt:

27
- Pe cati invitati contactati?
- (pentru cateringul exterior) Exista o bucatarie sau un alt spatiu care poate fi
utilizat in aceste sens?
- Cine sunt invitatii dumneavoastra si daca sunt preponderent m, f, sau cupluri? Ce
varste au? Unde locuiesc? Daca sunt persoane sofisticare care frecventeaza des
petrecerile?
- Exista anumiti factori socio-economici, etnici sau religiosi care ar putea influenta
meniul?
- Doriti ca invitatii dumneavostra sa fie serviti la masa sezand sau preferati
amenajarea de bufeturi sau locuri speciale pentru servirea alimentelor?
- Exista alimente care a-ti dori in mod special sa fie servite sau sa nu fie servite?
- Exista anumite cerinte dietetice?
- Care este scopul petrecerii? Ce vor face invitatii dumneavoastra inainte si dupa
petrecere?
- Ati mai sarbatorit acest eveniment in trecut? Daca da, ce v-a placut sau nu?
- Ce v-ar placea sa spuna invitatii dumneavoastra despre meniuri si mancare dupa
ce petrecerea a luat sfarsit?
- Exista (vor fi prezente ) si alte asociatii afiliate care ar determina alegerea
anumitor produse sau articole dintr-un meniu?
- Exista anumite considerente bugetare/financiare de care trebuie sa se tina seama?
Punand aceste intrebari precum si altele asemanatoare furnizorii de servicii de tip
catering ar trebui sa stabileasca un dialog cu ajutorul caruia sa se poata demara
procesele de planificare a meniului.
Planificarea meniului poate oscila de la extrema in care clientul spune
furnizorului „cunoasteti preferintele mele asa ca trimite-mi un meniu” , la celalta
extrema in care clientul are deja planificat meniul dorit careandu-i furnizorului
doar calculul de pret.
In general, toate scenariile de planificare a meniului se gasesc intre aceste
doua extreme, amjoritatea clientilor au cateva idei in ceea ce priveste structura
meniului insa asteapta sfatul si opinia furnizorului.
PRINCIPII ORIENTATIVE IN PLANIFICAREA MENIURILOR
Exista intotdeauna exceptii rezultate din preferintele regionale. Ca o regula
este bine ca meniurile sa fie cat mai simple posibil.

28
La planificarea meniului, furnizorul trebuie sa se straduiasca sa creeze meniuri cu
urmatoarele caracteristici:
 sa fie primite foarte bine si cu alte ocazii
 personalul sa cunoasca aceste meniuri si sa le fi preparat si pentru alte
grupuri de aproximativ aceeasi dimensiune
 furnizorul sa prezinte felul de mancare/meniul pentru care este deja
cunoscut si sa prezinte ingrediente cu specific local si regional.
Principii suplimentare in planificarea meniurilor
1) Sa fie servite doar mancaruri cunoscute (populare)
2) Aperitivele servite de catre ospatar trebuie sa aibă dimensiuni reduse, aceasta
conduce la un control mai usor al cosumului.
3) Sa se acorde o mare atentie neutilizarii aceluiasi produs intr-un meniu de mai
multe ori.
4) Sa fie constienti de capacitatile pesonalului de la bucatarie si sa se creeze
meniuri compatibile cu acesta.
5) Trebuie sa existe o colaborare si consultanta permanenta intre furnizorii si
bucatarul sef atunci cand aleg meniul impreuna cu clientul. Furnizorul trebuie sa
stie cand sa spuna „NU” unor cereri mai putin obisnuite. In aceasta situatie exista
2 riscuri:
a) In primul rand daca furnizorul spune nu, acesta si-ar putea pierde clientul sau ar
putea sa para mai putin cooperant.
b) Daca furnizorul spune „DA” bucataria ar putea intampina dificultati in
prepararea mancarurilor.
Trebuie sa se incerce introducerea de noi preparate experimental, de regula in
extrasezon.
6) Furnizorii inteligenti vor tine mereu cont de scopul evenimentului si de ceea ce
ar satisface majoritatea invitatilor stabilind numarul de produse de la masa de tip
bufet sau numarul felurilor servite la masa (nu exista reguli stricte in ceea ce
priveste numarul preparatelor).
7) Nici un meniu nu este complet daca nu include si bauturile potrivite pentru
mancarurile alese.
8) Deoarece calitatea unui meniu depinde si de modul in care acesta este ornat,
furnizorii trebuie sa stie ce tip de produse adauga un plus de culoare obtinand

29
astfel senzatii vizuale deosebite. In aceasta directie putem gasi culorile naturale
precum: rosu, galben, verde, portocaliu, maro, acestea fiind deosebit de placute.

Principalele tipuri fundamentale de servire


Cu ocazia unor evenimente deosebite, principalele tipuri fundamentale de servire
sunt:
o mancarurile servite sezand
o bufeturi
o bufeturi stationare (statii de servire)
o cocktailuri
o combinatii intre aceste tipuri fundamentale
I. MESELE SERVITE SEZAND
In meniurile planificate pentru astfel de petreceri furnizorul trebuie sa
serveasca mancaruri potrivite la masa astfel incat sa fie portionate individual fie pe
platouri.
Aceste mese pot fi precedate de receptii care ar putea include aperitive
servite de ospatar sau servite la bufeturi stationare special amenajate.
Principalele feluri de mancare incluse intr-o masa servita sezand pot fi:
o gustari
o aperitive
o supe
o salate
o branzeturi
o deserturi
o cafea sau ceai
o fripturi (fel principal)
Sunt posibile numeroase variatii ale acestui format de regula la meniurile in
stil european, salata este servita dupa felul principal, dar inaintea branzeturilor, iar
multe dintre meniuri elimina gustarile in cazul in care diversitatea aperitivelor e
mare; unele meniuri inlocuiesc aperitivele sau salata cu un preparat din peste; in
alte meniuri, din felul principal sunt eliminate produsele cu amidon incluzandu-se
doua sau mai multe legume.

30
Exista clienti care prefera combinatii intre meniurile servite la masa si cel
bufet.
II. BUFETUL
In serviciul de tip bufet invitatii sunt indrumati spre mesele de unde pot
allege dintr-o mare varietate de preparate.
In cazul meselor bufet se poate opta pentru sistemul de autoservire in
totalitate sau sistemul de servire prin intermediul personalului angajat in acest
scop.
Mesele de tip bufet sunt foarte populare la ora actuala datorita avantajelor
pe care le ofera si anume:
 numar mare de posibilitati care stau la dispozitia invitatilor oferind o gama
foarte larga de produse 
 aceasta duce la satisfacerea unui numar foarte mare de clienti.
 numar redus de personal necesar in astfel de ocazii
 costuri mai reduse decat in cazul mancarurilor servite la mese.
Reguli de indeplinit in cazul mesei de tip bufet:
1. Trebuie in permanenta incarcate astfel incat sa nu ramana goale nici dupa ce
ultimul invitat a terminat de consumat.
2. Pot fi sau nu (in functie de client) precedate de aperitive (gustari). In cazul in
care se opteaza pentru servirea aperitivelor, furnizorii trebuie sa tina cont de acest
lucru si sa reduca portiile servite ulterior.
3. Meniurile necesare prezentarii unui bufet ar trebui sa includa: o salata, una sau
doua feluri de antreuri, un produs pe baza de amidon (orez, crochete, cartofi), o
leguma sau un amestec de legume apoi paine felii (mai multe sortimente) sau
chifle si unt, produse lactate, ceai , cafele.
4. Desertul si cafeaua pot fi asezate la o alta masa sau pe aceeasi masa cu
produsele servite sau pot fi servite direct la mesele unde sunt asezati invitatii.
III. STATIILE ALIMENTARE
Acest sistem de servire se preteaza foarte bine in urmatoarele conditii:
a) Atunci cand mancarea se serveste de exemplu pe mai multe nivele ale unei
cladiri.
b) Furnizorul este obligat sa serveasca mancaruri cu specific traditiona national.

31
c) Cand clientul doreste cu orice pret ca oaspetii sa se poata misca in voie sau cand
doreste ceva mai deosebit.
Folosind conceptul de „statie alimentara” furnizorul poate segmenta
„expozitia” (prezentarea culinara) in componente mai mici care sa aiba un impact
deosebit asupra invitatilor, fiecare parte putand exprima cate ceva, o tematica
diferentiata pe decoratiuni, o tematica pe culori sau o tematica bazata pe varietatea
meniurilor.
Acest concept are urmatoarele avantaje:
 pune la dispozitia clientului o foarte mare diversitate pe produse alimentare
care daca ar fi asezate pe o singura masa nu ar fi compatibile.
 divizarea spatiului si implicit a invitatilor in grupuri mai mici, situatia in
care traficul se servire poate fi desfasurat nestingherit pe distante mai
scurte.
De regula, in statiile de alimentare pot fi servite:
 mancaruri traditionale (grecesti, unguresti, italienesti etc.)
 sortimente marine
 supe calde sau reci
 branzeturi
 fructe proaspete si legume
 inghetata si chiar iaurturi de fructe
IV. PETRECERILE DE TIP COCKTAIL
La aceste petreceri se servesc de obicei aperitive ce pot fi sau nu precedate
de pranzuri sau cine.
Aperitivele pot fi servite de ospatari sau pot fi amplasate sub forma de
bufet.
Dimensiunile produselor sunt reduse pentru ca acesta sa poata fie consumat
cu usurinta.
De regula, localizarea petrecerii va influenta foarte mult alegerea
aperitivelor.
De exemplu: daca spatiul de preparare este limitat, sunt mult mai practice
aperitivele reci. De asemenea produsele care necesita prajire nu pot fi servite in
spatii inchise fara ventilatie.

32
BIBLIOGRAFIE

33
Valentin Nita, Managementul servicilor de cazare si catering,Ed.
Tehnopress, 2004
Iulia Vintila, Aurelia Turcescu, Tehnologia activitatilor din unitatile de
alimentatie publica si turism, Ed. Bucuresti, 2005

34
ANEXE

35
36
37
Men

Me

38