CUPRINSUL

Caracteristici tehnice şi dimensionale 3 Tăierea aţei 17

Pregătirea maşinii pentru cusut 6 Iluminatul zonei de cusut 17
Demontarea becului 17
Alegerea acului şi aţei de cusut 6
Accesoriile maşinii 18
Montarea acului 7
Cusătura dreaptă 19
Scoaterea suveicii şi mosorelului 7
Coaserea tivului 19
Bobinarea aţei pe mosorel 8
Stopatul 19
Introducerea mosorelului în suveică 9
Vătuirea 20
Introducerea suveicii în apucător 9
Infilarea aţei superioare 10 Coaserea şiretului 21

Scoaterea aţei inferioare 10 Încreţirea 22

Exerciţiul pentru cusut 11 Rabaterea 22

Liniai conducător 23
Cusutul la maşină 12
Brodatul 23
Reglajul pasului 12 îngrijirea maşinii de cusut 24
Mersul înapoi al cusăturii 13
îngrijirea capului maşinii 25
Reglarea tensiunii aţei superioare 13
Ungerea maşinii 26
Reglarea tensiunii aţei inferioare 14
îngrijirea mesei maşinii 27
Reglarea apăsării tălpiţei 14 Deranjamentele maşinii şi remedierea lor 31
Manevrarea transportorului 15 Lista pieselor de schimb 33
Cusutul la maşină 15 Lista cooperativelor de deservire 34
Noua maşină de cusut „Veronica' reprezintă mo­ CARACTERISTICI TEHNICE
delul cel mai perfecţionat de maşină, pentru cusă­
Şi DIMENSIONALE
tură dreaptă, produs la întreprinderea Mecanică
Cugir.
Maşina de cusut „Veronica" are o greutate redusă, 1. Randamentul cusutului
având corpul şi placa de bază executate din aliaje — împunsături/minut 800—1 000
de aluminiu. Se remarcă atât prin precizia mecanis­ 2. Pasul cusăturii mm max. 4
melor. având o cinematică îmbunătăţită, cit şi prin 3. Grosimea maximă a materialului de cusut mm 5
forma sa modernă şi aspectul plăcut. 4. Înălţimea de ridicare a picioruşului mm 6
Pentru ca maşina de cusut „Veronica" să dea sa­ 5. Dimensiunile plăcii de bază mm 420 X 178
tisfacţie deplină, vă recomandăm să citiţi cu aten­ 6. Lungimea părţii cu consolă a capului mm 215
ţie instrucţiunile de utilizare şi să le aplicaţi 7. Apucătorul suveicii tip 2515
întocmai. â. Capsula suveicii 15277
Dacă V-aţi decis să cumpăraţi o maşină de cusut 9. Lampă de iluminat — puterea absorbită W 15
„VERONICA“ aţi optat pentru unul din produsele — tensiunea V 220
de calitate ale întreprinderii noastre! 10. Greutatea capului maşinii “9 9. 5

•ţ
COMPONENTA CAPULUI MAŞINII DE CUSUT „VERONICA" ACŢIONATĂ DE PEDALA
 1. Plăcuţa mobilă
2. Conducătorul inferior al aţei
3. Capacul din faţă
4. Pârghia debitoare (întinzătorul aţei)
5. Conducătorul superior al aţei
6. Capacul superior
7. Orificiul de trecere al curelei de antrenare din
capacul din spate
8. Capacul din spate
9. Orificiul de trecere al curelei în placa de bază
10. Corpul maşinii
11. Pârghie pentru cusutul înapoi
12. Placa de bază
13. Plăcuţa acului
14. Butonul de reglare a tensiunii aţei superioare
15. Conducătorul de fir al bobinatorului
16. Butonul de reglare a pasului cusăturii
17. Volanul de mină
18. Discul de blocare a volanului de mină
19. Declanşatorul bobinatorului
20. Axul bobinatorului
21. Ax port-mosor escamotabil
22. Pârghia pentru ridicarea picioruşului
23. Tija acului
24. Tija tălpiţei de apăsare
25. întrerupătorul instalaţiei pentru iluminat
26. Transportor
27. Tălpiţa
28. Buton pentru reglarea transportorului
29. Suveica
30. Apucător
31. Cablul instalaţiei de iluminat
 PREGĂTIREA MAŞINII PENTRU CUSUT
1. 1. ALEGEREA ACULUI Şl AŢEI DE CUSUT Maşina de cusut „VERONICA" se livrează cu 5 ace de cusut.
Un ac este montat in maşină, iar restul se livrează in cutia
Obţinerea unei cusături de bună calitate, la o anumită ţe­ pentru ace din trusa de accesorii.
sătură, depinde de alegerea acului şi aţei de cusut cores­
punzătoare ţesăturii respective.
Maşina de cusut „VERONICA" foloseşte pentru cusut ace
sistem 705. In tabelul următor se indică, in funcţie de felul
materialului de cusut, ce ace şi aţe trebuiesc folosite, pentru Atenţie!
a se obţine o cusătură corectă şi trainică.
Numărul Nr. aţei folosite
acului în Calitatea materialului de de Aşezarea corectă a acului in locaş este foarte im­
sistemul 705 1 bumbac mătase portantă pentru buna funcţionare a maşinii. În ca­
Ţesături extrafine şi tine zul când acul nu este corect montat se pot produce
(olandă fină, batist, muse­ defecţiuni, ca de exemplu: ruperea acului, ruperea
lină, stambă fină, plandă,
aţei. scăpări în cusătură (porţiuni necusute etc. ).
70 indian, panama, şifon, zefir, 100/3
satin, crep cupe de China, Ca o completare la cele indicate cu privire la ale­
flamisol, mătăsică populară, gerea acului şi aţei de cusut, se recomandă urmă­
etc. ) toarele reguli:
Pânze şi materiale obişnuite - acul trebuie să corespundă în general grosimii
de bumbac, stole, de mătase
şi de casă (stambă, cearceaf,
aţei de cusut. Dacă aţa are grosimea neregulată, se
90 olandină, aţică, feţe de masă, 100/3 alege un ac cu un număr imediat mai mare;
pânze pentru: rufărie, căptu­ - aţa de cusut (de sus de la ac şi de jos de la
şeală, cămăşi sport, atlas, suveică) va fi aproximativ de aceeaşi grosime ca şi
serj etc. )
Pânze şi mătăsuri groase, sto­
firele materialului sau stofei care se coase;
le line de lină (stambă groa­ - aţa de la ac şi aţa de la suveică vor fi egale ca
100
să, diftină, doc, pânză pentru grosime (aţa de la suveică poate fi ceva mai sub­
52/3
bluze de vânt, prosoape, eco­ ţire). Dacă aţa este prea groasă faţă de materialul
sez pentru rochii, baical,
dorna etc. ) cusut, cele două aţe nu se vor împleti bine la mij­
110 Stole de lină şi postav semi- 52/3 locul materialului, cusătura având în acest caz un
aspect neplăcut.
1. 2. MONTAREA
ACULUI

Cu mâna dreaptă se slăbeşte şurubul de strângere A (fig. 1 şi 2).

Cu mina stingă se ia acul, cu aplatisarea copului în­
spre şurubul de strângere A, şi se introduce de jos in sus
atât cit intră in locaşul din tija acului. Se strânge bine şu­
rubul A.

1. 3. SCOATEREA SUVEICII
Şl MOSORELULUI DIN MAŞINA
Suveica cu mosorelul introdus in ea se scoate din maşina
atunci când s-a terminat aţa de pe mosorel sau când vrem
să curăţim maşina. Pentru scoaterea suveicii din maşină şi
a mosorelului din suveică se procedează in felul următor:
— se aduce acul în poziţia lui cea mai ridicată, prin rotirea
volanului de mină;
— se deschide plăcuta mobilă, deplasând-o in sus cu mina
stingă, pentru a avea acces şi vedere liberă asupra mecanis­
mului suveicii;
— se ridică in sus clapeta suveicii B, se scoate suveica C
afară din maşină, trăgând de clapeta B, iar mosorelului code
singur din suveică atunci când dăm drumul clapetei (fig. 3).
1. 4. BOBINAREA AŢEI PE MOSOREL
Bobinarea aţei pe mosorel face necesară deblocarea volanu­
lui de mină de axul principal al maşinii de cusut.
Pentru a elibera volanul se ţine volanul strâns cu mâna
stingă (fig. 4), iar cu mina dreaptă învârtim discul de blo­
care in sensul 1. Blocarea volanului se face învârtind discul
de blocare in sensul (2) indicat in fig. 4.
Apoi, se ia firul de aţă de la mosorul cu aţă montat pe
axul portmosor (nr. 21 din nomenclatorul maşinii) şi se intro­
duce in mosorel conform fig. 5. Se aşează mosorelului pe axul
aparatului de bobinat A, trecând aţa prin conducătorul de fir
al bobinatorului conform fig. 6 şi se anclanşează aparatul
apăsând-l spre volan. Prin rotirea volanului aţa se va înfă-
şura pe mosorel. După umplerea mosorelului cu aţă, apara­
tul de bobinat se opreşte. Se scoate mosorelului de pe axul
aparatului de bobinat şi se blochează volanul.
1. 5. INTRODUCEREA MOSORELULUI
IN SUVEICA Şl INFILAREA AŢEI
— Se ţine suveica cu interiorul in sus având clapeta neacţionată.
Se prinde mosorelului in aţa fel ca firul să fie înfăşu­
rat de la dreapta spre stingă (fig. 7) şi se introduce in suveică.
— Se trage aţa prin crestătura suveicii (fig. 8) apoi pe sub
ciocul acului (fig. 9) lăsând afară un capăt de aţă de
cca 5 cm.
In timpul operaţiei de tragere a aţei (înfilare) mosorelul se
menţine nemişcat printr-o uşoară apăsare.

Fig. 7

Fig. 8

Prin învârtirea volanului se aduce acul in poziţia lui cea mai

ridicată. Se deschide plăcuţa mobilă a maşinii.
Se ridică clapeta B a suveicii C apucându-se conform fig. 10.
Suveica cu mosorelului se introduce apoi pe axul apucătorului
O şi se împinge suveica înăuntru până la refuz, se dă diu­
rnul clapetei. Pentru siguranţă, se apasă suveica ca să ne
convingem dacă s-a cuplat corect cu şanţul circular al axu­
Fig. 9 lui apucătorului.
Este foarte important ca ciocul suveicii să fie introdus in
locaşul corespunzător din placa carcasei apucătorului.
1. 7. INFILAREA
AŢEI SUPERIOARE
Mosorelul cu aţă A ce alimentează acul se aşează pe una
din axele port-mosor (fig. 11). Se ridică pârghia debitoare in
punctul maxim superior prin învârtirea volanului. De la mosor
firul este condus prin conducătorul superior al aţei printre
discurile de tensionare ale regulatorului tensiunii aţei supe­
rioare (fig. 11a) prin conducătorul inferior al aţei, prin orifi­
ciul pârghiei debitoare, din nou prin conducătorul inferior,
prin ochiul de conducere de pe tija acului şi prin urechile
acului de la stingă la dreapta, lăsându-se afară un capăt de
cca 10 cm (fig. 11).

1. 8. SCOATEREA AŢEI INFERIOARE

Se apucă aţa din ac cu mina stingă şi se roteşte volanul

blocat până ce acul se lasă in jos şi se ridică apoi in punc­
tul maxim superior.
— Se trage uşor de capătul aţei superioare, iar aţa de jos,
care vine din suveică, va apărea prin orificiul de pe plăcuţa
acului (fig. 12).
— Se aşează ambele aţe sub tălpiţa de apăsare A, trăgân
du-se spre partea dinapoi (fig. 13).
1. 9. EXERCIŢIUL
PENTRU CUSUT

Punerea in funcţiune o maşinii de cusut se face prin mane­

vrarea pedalei de acţionare cu piciorul.

1. 10. ACŢIONAREA
PEDALEI
— Maşinile de cusut „VERONICA 75“ cu acţionare la pedală
necesită o deprindere a pedalării, care se poate obţine
astfel:
— Se deblochează volanul de mină, se aşează picioarele pe
Pedală, se roteşte volanul de mină înspre persoana care
coase şi urmăreşte mersul pedalei cu picioarele.
— Se continuă pedalarea, căutându-se ca turaţia roţii de
curea să fie cit mai uniformă până ce se obţine un mers
regulat şi uşor şi până ce maşina odată oprită se poate
porni direct cu pedala, fără a mai învârti volanul cu mina.

Important!
Cu maşina astfel pregătită pentru cusut, pentru a
nu provoca intrarea firelor in mecanismul apucăto­
rului şi a produce blocarea acestuia, trebuie res­
pectate următoarele indicaţii:
1. Nu învârtiţi volanul decât după ce aţi introdus
materialul de cusut sub tălpiţa de apăsare şi aţi
coborât tălpiţa pe material. După ce aţi terminat
cusutul, scoateţi firul superior din ac şi introduceţi
sub tălpiţa de apăsare o bucată de stofă.
2. Nu învârtiţi volanul decât înspre persoana cate
lucrează (fig. 4, sensul,. S").
3. înainte de a începe cusutul, ţineţi cele două fire
dispuse sub tălpiţa de apăsare, până ce s-au for­
mat primele împunsături ale cusăturii.
 CUSUTUL LA MAŞINA
4. La fiecare începere a cusutului, întinzătorul de fir
să ocupe poziţia cea mai ridicată.
5. Nu schimbaţi cureaua de antrenare a maşinii,
decât după ce aţi deblocat volanul.
2. 1. REGLAJUL
PASULUI
înainte de a începe cusutul, este recomandabil ca Prin rotirea butonului (poz. 16) se reglează, după dorinţă,
persoana care coase să fie deprinsă a executa pasul cusăturii (adică lungimea tighelului sau distanţa dintre
două împunsături succesivi ale acului). Pasul maxim este
corect mişcările indicate mai jos, deoarece de sigu­
4 mm, iar pasul minim pornind de la zero. Punctul roşu de
ranţa cu care le execută depinde succesul cusutu­ pe butonul regulatorului de pas se poate aduce în dreptul
lui şi se înlătură defectările maşinii. cifrelor 0, 1, 2, 3, 4, ceea ce corespunde unui pas al cusă­
— Se ridică tălpiţa (27) se introduce materialul sub turii de 0, 1, 2, 3, 4 mm (fig. 14). Se pot obţine şi valori
tălpiţa din faţă spre înapoi şi se coboară tălpiţa pe intermediare pentru pas. De exemplu, dacă vrem să obţinem
o cusătură cu pasul de cca. 2, 5 mm, rotim butonul până când
stofă acţionând maneta 22; punctul roşu ocupă o poziţie la jumătatea distanţei dintre
— Se pune maşina in mişcare şi se conduce stofa, cifrele 2 şi 3.
pe cit posibil, cu viteza de mers imprimată de
transportor (26). Este important ca persoana care
exersează să simtă mersul stofei şi să nu tragă de
ea, deoarece acul se poate deteriora. Cele de mai
sus se execută cu respectarea următoarelor con­
diţii:
— la exerciţiile de cusut se coase în gol, adică
fără suveică şi fără aţă in ac;
— sensul de rotaţie al volanului de mână să fie
întotdeauna numai spre persoana care coase;
— pentru evitarea deteriorării tălpiţei şi transpor­
torului, introduceţi întotdeauna stofă între ele,
înainte ca tălpiţa să fie coborâtă;
— înainte de începerea cusutului se vor face exer­
ciţii pentru conducerea stofei.
După ce s-a căpătat o oarecare siguranţă in exer­
ciţiile pregătitoare de mai sus, se poate trece Io
cusutul propriu-zis.
 2. 2. MERSUL ÎNAPOI Discurile execută o tensiune mai mare sau mai mică asupra
AL CUSĂTURII firului superior, după cum rotim butonul regulatorului, cifra 0
corespunzind unei tensionări minime, iar cifra 9 unei tensio­
La maşina de cusut „VERONICA" se pot obţine cusături înspre înainte nări maxime.
(adică materialul se deplasează dinspre per­
soana care coase înspre spatele maşinii) cit şi înspre înapoi.
Mersul înspre înapoi (dinspre maşină spre persoana care
coase) se obţine prin acţionarea pârghiei pentru mersul îna­
poi (poz. 11) in sensul indicat in fig. 14a. Maşina coase
înspre înapoi atâta timp cit maneta M este acţionată şi înce­
tează la eliberarea acesteia.

2. 3. REGLAREA TENSIUNII AŢEI SUPERIOARE

Maşina de cusut „VERONICA" este prevăzută cu un dispozi­

tiv — regulatorul tensiunii aţei (14) — cu care se poate ten­
siona aţa superioară intr-un domeniu cu 10 trepte (fig. 15).
Regulatorul are două discuri de strângere printre care trece
aţa.
2. 4. REGLAREA TENSIUNII
AŢEI INFERIOARE
Aţa inferioară este debitată de mosorelului din suveică. Pentru
reglarea tensiunii aţei inferioare se scoate suveica din ma­
şină (conform instrucţiunilor anterioare) şi se acţionează asu­
pra şurubului arcului de tensionare de pe suveică conform
fig. 16. Strângând şurubul creşte tensiunea din aţă; slăbin-
du-l, scade tensiunea din aţă.
Asupra tijei acţionează tot timpul un arc care apasă tija in
jos, tălpiţa fiind astfel presată pe materialul de cusut.
Tăria apăsării tălpiţei pe material poate fi reglată prin învârtirea butonului
piuliţei (fig. 17) de la capătul superior al
tijei de apăsare. Când se cos mătăsuri fine sau alte mate­
riale subţiri, apăsarea tălpiţei trebuie slăbită prin învârtirea
butonului de reglare de 2—3 ori spre stingă. Când este ne­
voie de mărirea apăsării tălpiţei (la materiale groase), bu­
tonul de reglare se roteşte de 2—3 ori la dreapta.
Acţionarea acestei piuliţe se face numai cu tălpiţa coborâtă
pe material. Apăsarea tălpiţei asupra materialului trebuie să
fie astfel obţinută incit să se realizeze un transport uniform
al materialului şi cel puţin atât de mare incit să împiedice
ridicarea tălpiţei in sus, când acul iese din material. Apăsa­
rea nu trebuie să fie nici prea mare, deoarece in acest caz
materialul de cusut se încreţeşte.

Important!

La mersul în gol
tălpiţa trebuie
2. 5. REGLAREA să fie ridicată.
APĂSĂRII TĂLPIŢEI Se interzice
Pentru ca să poată fi împins de transportor (26), materialul coborârea tălpiţei
trebuie să fie apăsat pe dinţii transportorului de către tăl­ atunci când sub
piţa (27). Tălpiţa este fixată cu un şurub pe tija tălpiţei de ea nu se găseş­
apăsare (24), care se poate deplasa in sus şi în jos, cu aju­
torul manetei aşezate in spatele maşinii (22). te material.
 2. 6. MANEVRAREA TRANSPORTORULUI
Transportorul (poz. 26) poate acţiona asupra materialului
dacă butonul de reglare a transportorului ocupă poziţia din
fig. 18a sau este coborât sub plăcuţa acului şi materialul nu
este antrenat dacă butonul ocupă poziţia din fig. 18b.
Transportorul se coboară in cazul când se vor executa opera­
ţiile de stopat sau brodat (cap. 3. 3. şi 3. 9).
2. 7. CUSUTUL
LA MAŞINA
Se procedează la pregătirea cusutului, după cum s-a indicat
in capitolele precedente, in ordinea următoare:
— se aleg acul şi aţa potrivite pentru materialul de cusut;
— se înfilează aţa superioară;
— se introduce in maşină suveica cu aţa inferioară înfilată;
— se scoate aţa de jos prin plăcuţa acului;
— se aşează ambele aţe sub tălpiţa, înspre partea dinapoi
a maşinii;
se introduce materialul sub tălpiţa din faţă înspre spate;
se coboară tălpiţa de apăsare pe material prin apăsarea
manetei respective.
După aceste lucrări pregătitoare, se poate începe cusutul.
Important!
- Nu se va trage niciodată de material, deoarece
transportul materialului de cusut, atât la mersul
înainte cit şi la mersul înapoi, va trebui să se facă
numai de către mecanismul transportor al maşinii.
- Peste porţiunile mai groase sau mai tari ale sto­
fei trebuie să se coasă mai încet;
- La scoaterea stofei se aduce acul cu 0, 5-1 cm
de la poziţia sa cea mai ridicată, se ridică tălpiţa
şi se îndepărtează materialul de cusut trăgându-l
înapoi, se taie cele două aţe la cca 5-10 cm lun­
gime şi se împinge materialul înapoi de sub tălpiţa
de apăsare;
— După terminarea primei cusături, se va verifica
dacă tensiunea aţelor a fost bine aleasă. Verifica­
rea se face prin examinarea primei cusături obţinute
şi se va observa dacă împletirea aţelor are loc exact
la mijlocul materialului de cusut. Dacă împletirea
are loc la mijlocul stofei, tensiunea aţelor supe­
rioare şi a aţei inferioare este corect reglată
(fig. 19a). La o tensiune prea mare a aţei supe­
rioare sau la o tensiune prea mică a aţei infe­
rioare, împletirea aţelor se face incorect, la partea
superioară a stofei (fig. 19b). La o tensiune prea
mică a aţei superioare sau la o tensiune prea mare
a aţei inferioare, împletirea se face incorect la
partea de jos a stofei (fig. 19c).
In legătură cu problema tensiunii aţei se va reţine
că întreprinderea producătoare livrează maşinile
gata reglate pentru cusutul stofelor de grosimi
mijlocii.
In general se recomandă să se facă numai regla­
rea tensiunii aţei superioare. Reglarea aţei infe­
rioare se va face numai în cazuri extreme (la stofe
foarte groase sau materiale foarte subţiri).
La reglarea tensiunii aţei superioare se va avea
grijă ca tija de apăsare a tălpiţei să fie lăsată în
jos, pe material, deoarece numai în acest caz cele
două discuri de presare ale regulatorului aţei ac­
ţionează prin presare asupra aţei superioare,
întoarcerea bună a materialului, când se cos colţuri
ascuţite, trebuie executat în felul următor: se lasă
acul jumătate înfipt în materialul de cusut, se ridică
tălpiţa de apăsare, se roteşte stofa în jurul acului
(acul fiind în acest caz axă de rotaţie), se coboară
din nou tălpiţa şi se continuă cusătura pe direcţia
dorită.
2. 8. TĂIEREA
AŢEI
In cazul când capetele aţei pentru cusut (inferioară sau su­
perioară) au rămas prea lungi, acestea pot fi tăiate astfel
incit să nu deranjeze procesul de coasere, utilizând dispoziti­
vul de tăiere a aţei. Dispozitivul constă dintr-o crestătură cu
margini ascuţite, executată pe bucşa de conducere a tijei
picioruşului, prin care se trece aţa (conform fig. 20). Trăgând
de capătul aţei, aceasta se taie la o lungime convenabilă
procesului de coasere.
2. 9. ILUMINATUL
ZONEI DE CUSUT
Iluminarea zonei de cusut se face cu ajutorul unei lămpi cu
întrerupător propriu montat in interiorul capacului din faţă.
Lampa este dotată cu un bloc electric de 15 W (fig. 21).
Pentru aprinderea sau stingerea becului se apasă uşor pe
butonul întrerupătorului (25).
2. 10. DEMONTAREA BECULUI
Dacă este necesară schimbarea becului se procedează în
felul următor:
1. Scoateţi maşina din circuitul electric.
2. Deschideţi capacul din faţă (3) prin rotire (fig. 21).
3. Apăsaţi becul în sus şi rotiţi către dreapta până ce aceas­
ta se eliberează din soclul lămpii.
Pentru montarea becului se procedează in ordine inversă
demontării.
Important!
— Montarea şi demontarea becului electric din
lampă se va efectua numai când fişa cordonului
electric este scoasă din priză.
- Puterea becului electric să nu depăşească pu­
terea de 15 W.
Maşina de cusut,, VERONICA" acţionată la pedală,
se va cupla la reţea numai printr-o priză de perete
cu contacte de protecţie.
 ACCESORIILE MAŞINII
Toate tipurile de maşini de cusut „Veronica” sânt prevăzute
cu următoarele accesorii:
1. Picioruş pentru cusătură dreaptă montat
pe maşină (01. 0) —1 buc.
2. Picioruş pentru stopat (02. 0) —1 buc.
3. Picioruş pentru tivit (03. 0) —1 buc.
4. Picioruş pentru vătuit şi cusut fermoare (04. 0) —1 buc.
5. Picioruş pentru cusut şiret (05. 0) —1 buc.
6. Picioruş pentru încreţit (06. 0) —1 buc.
7. Picioruş rabator (07. 0) —1 buc.
8. Liniai conducător (08. 0) —1 buc.
9. Gherghef mare —1 buc.
10. Gherghef mic —1 buc.
11. Mosorele — 3 buc. (din care unul
in maşină)
12. Ace pentru cusut — 5 buc. (din care unul
in maşină)
13. Şurubelniţă mare —1 buc.
14. Şurubelniţă mică —1 buc.
15. Pompă de ungere —1 buc.
16. Cutia pentru accesorii —1 buc.
17. Cutia pentru ace —1 buc.
18. Carte de instrucţiuni —1 buc.

POSIBILITĂŢI DE COASERE ALE MAŞINII DE
CUSUT „VERONICA 75“ PRIN UTILIZAREA
ACCESORIILOR DIN DOTARE
3. 1. CUSĂTURA DREAPTA
Se utilizează picioruşul pentru cusătură dreaptă, marcaj 01. 0
(fig. 22). Se poate obţine cusătură dreaptă înainte sau
înapoi cu pasul de la 0 la 4 mm.
3. 2. STOPATUL
Stopatul se execută cu picioruşul pentru stopat (fig. 24, mar­
caj 02. 0). Pregătirea maşinii pentru stopat se face in felul
următor: butonul regulatorului pasului se pune la zero, se
coboară transportorul, rotindu-se spre stingă butonul de co­
mandă (28) se ridică tija picioruşului prin maneta de ridi­
care, se desface şurubul şi se îndepărtează picioruşul prins
în tijă. Se montează pe tijă picioruşul pentru stopat şi se
strânge şurubul.
Se reglează butonul regulator la tensiunea aţei corespunză­
toare cusutului normal, utilizându-se pentru firul superior şi inferior aţa
corespunzătoare materialului pentru stopat, pre-
cum şi acul potrivit pentru această aţă. In cazul suprafeţe­
lor mari de stopat, este indicat să se utilizeze ghergheful
mare.
Prin mişcarea materialului de la stingă la dreapta se depune
fir lingă fir, până ce suprafaţa de stopat a fost acoperită.
Ce roteşte stofa şi se cos apoi firele transversale (fig. 25).
3. 3. COASEREA TIVULUI
— înainte de a lucra cu picioruşul pentru tivit se
vor face exerciţii pentru deprinderea lucrului;
— Picioruşul pentru tivit se pretează la materiale
subţiri şi la materiale cu grosimi medii. Pentru ti­
vire se utilizează picioruşul pentru tivit (fig. 23, mar­
caj 03. 0).
Pentru a se executa operaţia de tivit se procedează
în felul următor:
Se ridică acul în poziţia superioară. Se înlocuieşte
picioruşul pentru cusătură dreaptă cu picioruşul
pentru tivit. Acul, aţa superioară şi aţa inferioară
sânt alese în funcţie de materialul de cusut.
Tensiunea aţelor superioară şi inferioară, normală.
Lungimea pasului cusăturii, după dorinţă. Se scoate
la suprafaţă aţa inferioară şi se aşează împreună
cu aţa superioară sub picioruşul pentru tivit.
Se taie puţin înclinat colţul materialului pentru a
ii introdus mai uşor in cornetul picioruşului pentru
tivit. Se trage materialul de la stingă la dreapta
sub picioruşul pentru tivit ridicat, cu
uşor îndoită in sus cca. 3 mm. Se introduce colţul
materialului in cornetul elicoidal şi
până sub ac. Se coboară picioruşul pentru tivit şi
se execută primele împunsături foarte
mina stingă se trage de capul tivului până ce trans­
portorul a prins bine materialul. Pentru a obţine un
tiv corect, marginea materialului se ţine cu mina
dreaptă intre degetul mare şi arătător, astfel ca
marginea să fie ridicată in sus. Se începe cusutul şi
se urmăreşte ca întotdeauna cornetul elicoidal să
fie plin şi materialul să fie reţinut uniform in acesta.
3. 4. VĂTUIREA
Se utilizează picioruşul pentru vătuire (fig. 26, marcaj 04. 0).
Cu ajutorul acestui accesoriu se pot obţine cusături paralele
la distanţe egale fără a fi desenate in prealabil, excepţie
făcând prima cusătură.
Pentru a putea executa lucrări de vătuire sau alte lucrări
analoage, în locul picioruşului normal se montează picioru­
şul pentru vătuire. Acesta este un picioruş special prevăzut
cu conducător reglabil cu ajutorul căruia stabilim după do­
rinţă distanţele dintre două cusături consecutive. Se execută
mai întâi o cusătură, conducându-ne după o linie desenată
In prealabil pe material. Deplasăm apoi materialul pentru
cusut la o distanţă egală cu distanţa pe care dorim să o
obţinem intre şirurile de cusături, fixând conducătorul vătui-
torului in aţa fel ca partea lui de jos să se aşeze pe prima
cusătură. Pentru a executa următoarele cusături, trebuie ur­
mărit ca, conducătorul să se găsească întotdeauna pe cusă­
tura anterioară.
Important!
— Atenţia trebuie îndreptată asupra linialului şi nu
pe direcţia de cusut. In acelaşi mod se poate
coase şi transversal. Cusutul fermoarelor se exe­
cută utilizând picioruşul pentru vătuit căruia i se
scoate conducătorul vătuitorului. Marginea tălpi-
marginea ţei fixează distanţa cusăturii faţă de fermoar, ghidând pe marginea
fermoarului (fig. 27).
se împinge Când se ajunge la capătul fermoarului se roteşte
materialul cu 90°, se cos câţiva paşi până se ajunge
încet. Cu pe noua direcţie de cusut, se mai roteşte cu încă
90° şi se coase asemănător cealaltă parte a fer­
moarului.
In timpul coaserii, fermoarul trebuie să fie închis
NOTĂ: Cu picioruşul pentru vătuit se poate executa
şi operaţia de coaserea a unui şnur liber într-un
tunel din material.
3. 5. COASEREA ŞIRETULUI
Se face utilizând picioruşul pentru cusut şiret (fig. 28, mar­
caj 05. 0). Coaserea firetului pe un material se execută in
felul următor:
— se înlocuieşte picioruşul normal cu picioruşul pentru cusut
şiret. Se introduce şiretul prin ghidajul picioruşului sub picioruş.
Se lasă picioruşul in jos pe material, urmărindu-se
ca şiretul să treacă pe sub gaura de trecere a acului. Se
începe cusutul cu pasul dorit, fiind atenţi ca şiretul să fie
condus încontinuu prin locaşul prevăzut în acest scop pe
picioruş (fig. 29).

Important!
Picioruşul de cusut şiret se va regla in funcţie de
grosimea şiretului astfel ca acesta să treacă uşor
prin ghidajul O. Reglarea se face slăbind şurubul S
şi deplasând carcasa C înainte sau înapoi pentru
a obţine un ghidaj C corespunzător şiretului utili­
zat. In poziţia optimă a carcasei C se strânge bine
şurubul S şi se trece la coaserea şiretului.
3. 6. ÎNCREŢIREA
Se execută utilizând picioruşul special pentru încreţire (fig. 30,
marcaj 06. 0). Încreţirea este o operaţie de coasere a două
materiale, unul rămânând neted, iar celălalt rămânând în urma
cusăturii încreţit.
Încreţirea se executa astfel:
Se pregăteşte maşina pentru cusătura dreaptă, reglând pasul
după dorinţă. Se montează la maşină picioruşul pentru încre­
ţit (fig. 30). Materialul core trebuie să rămână neîncreţit se
introduce prin crestătura picioruşului, iar materialul care tre­
buie încreţit se aşează normal sub picioruş. Se coboară tija
picioruşului şi se începe cusutul (fig. 31).
3. 7. RABATEREA
Se execută utilizând picioruşul rabator (fig. 32, marcaj 07. 0).
— Suprapuneţi cele două bucăţi de material in aşa fel incit
marginile lor să fie paralele, iar materialul de jos să depă­
şească cu 3—4 mm, marginea materialului de deasupra.
— Coaseţi cele două materiale servindu-vă de crestătura pi­
cioruşului ca ghid pentru a rezulta o cusătură paralelă cu
marginea materialului de deasupra.
— Desfaceţi cele două materiale astfel incit marginile cu­
sute să stea in poziţia verticală (fig. 33).
— Introduceţi marginile materialului în crestătura picioru­
şului rabator şi procedaţi mai departe ca la operaţia de
tivire.
3. 8. LINIAL CONDUCĂTOR
Linialul conducător (fig. 34, marcaj 08. 0) se foloseşte in cazul
in care dorim să executăm cusături paralele cu marginea
materialului de cusut. Linialul se montează pe placa de
bază a maşinii, fixându-se cu ajutorul şurubului buton, de
orificiul filetat de lingă plăcuţa acului. Pentru a putea exe­
cuta cusături la anumite distanţe de la marginea materialu­
lui, se deşurubează şurubul buton, iar linialul se deplasează
la dreapta sau la stingă la distanţa dorită.
Introducem materialul sub picioruş (se foloseşte picioruşul
pentru cusut normal) şi ac, astfel ca acesta să atingă supra­
faţa frontală de limitare a linialului, coborâm picioruşul pe
material şi începem cusutul, având grijă să conducem materialul mereu
pe lingă liniai.

întinsă. Infilarea aţei superioare se face prin conducătorul

superior printre discurile regulatorului, prin orificiul conducă­
torului mobil, întinzătorul aţei şi ac. Nu se mai trece aţa
prin arcul butonului de tensionare a aţei (fig. 35). Ca fir su­
perior se va folosi aţă specială pentru brodat, ior tensiona­
rea se va face uşor. Firul inferior, de la suveică, va fi mai
gros şi tensionat prin peniţa suveicii ceva mai mult decât
cel superior. Reglarea tensionării aţelor superioare şi infe­
rioare se va face prin probe. Materialul pentru brodat se va

3. 9. BRODATUL
Pregătirea maşinii pentru brodat se face exact ca şi pentru
operaţiile de stopat, cu singura deosebire că nu se mon­
tează picioruşul special pentru stopat.
Se va avea grija ca tija de apăsare să fie coborâtă prin
acţionarea pârghiei respective, deoarece aţa trebuie să fie
 întinde bine in ghergheful destinat pentru brodat
Se va utiliza ghergheful mare sau ghergheful mic
ţie de mărimea broderiei pe care dorim să o executăm.
Se introduce materialul pentru brodat sub ac şi se
inferioară prin material la suprafaţă.
la Executarea operaţiilor de brodat se deplasează
spre înainte şi înapoi sau la stingă şi la dreapta,
mai atunci când acul se găseşte in afara materialului (fig. 37).
(fig. 36). Durata normală de utilizare (viaţă) a maşinii
in func­
de cusut este de 10 ani.
trage aţa In cazul unei utilizări şi întreţineri corecte in
conformitate cu instrucţiunile de utilizare şi între­
ghergheful ţinere, producătorul garantează pe termen de un an
dar nu­
de la data vânzării pentru particulari şi trei luni
pentru cooperativele meşteşugăreşti.
Verificarea stării tehnice a maşinilor de cusut
se face de către cooperativele autorizate pentru
reparaţii astfel:
- o dată pe an pentru proprietarii particulari
— o dată la 6 luni pentru coop. meşteşugăreşti

Important!
— Pentru a putea broda trebuie să manevrăm bine
maşina, adică să fim obişnuiţi cu pedalatul uni­
form sau cu menţinerea unor viteze constante de
coasere.
— Reuşita unei broderii frumoase, depinde de re­
ÎNGRIJIREA
glajul eficace al tensiunii aţelor superioare şi infe­
rioare şi de mişcarea gherghefului faţă de acul
maşinii.
MAŞINII DE CUSUT
— Dacă nu s-a reuşit prima oară o broderie cores­
punzătoare nu vă descurajaţi. Broderia pe maşină
se deprinde după un exerciţiu mai îndelungat,
fiind o operaţie care cere perseverenţă şi răbdare.
4. 1. ÎNGRIJIREA CAPULUI MAŞINII

înainte de prima întrebuinţare, maşina se va şterge bine de praf sau de alte impurităţi depuse pe ea in timpul transportului,
in cazul când maşina a fost protejată cu unsoare de către producător sau magazinele de desfacere, în vederea unei conservări
mai îndelungate, unsoarea va trebui curăţată sau îndepărtată prin frecare cu o cârpă sau bucată de stofă moale. După aceea,
maşina va fi unsă cu grijă la toate locurile de ungere, conform indicaţiilor arătate in capitolul „Ungerea maşinii".
Cel puţin odată pe săptămână, mecanismul suveicii va trebui să fie curăţat de toate scamele, resturile de aţă, firele de stofă, sau
-alte rămăşiţe şi murdării sub formă de praf adunate sau râmase din timpul unei funcţionări mai îndelungate. Pentru aceasta, se
va demonta plăcuţa acului (13) pentru a avea acces la transportor şi apucător. Plăcuţa acului se demontează prin desfacerea
completă cu şurubelniţa a celor două şuruburi de fixare a plăcuţei.
Pentru a scoate apucătorul din carcasa sa, se apasă pe sistemul de zăvorâre al capacului carcasei apucătorului şi după eliberare
se roteşte capacul carcasei cu cca 90°.
Cu ajutorul pensulei se curăţă atât transportorul (in special dinţii lui) cit şi celelalte părţi ale mecanismului suveicii (placa, apu­
cătorul, interiorul carcasei apucătorului, antrenorul suveicii etc. ), înlăturând-se toate rămăşiţele textile din timpul cusutului. înainte

LOCURILE DE UNGERE (Fig. 38)

 de a remonta apucătorul in carcasa, se va unge uşor cu ulei pe periferia circulară pentru a micşora frecarea cu pereţii carca­
sei. După curăţire se va proceda la remontarea pieselor in ordinea inversă demontării.
In cazul când maşina ore un mers greoi şi neregulat, din cauza utilizării unui ulei necorespunzător, va trebui să se procedeze la curăţi­
rea maşinii cu petrol. Pentru aceasta, se vor pune câteva picături de petrol in toate orificiile de ungere şi se va pune in mişcare maşina
până ce petrolul va dizolva toate rămăşiţele de ulei vechi din articulaţiile maşinii (se va observa dacă de la piesele in mişcare se pre­
linge ulei murdar). Se va şterge apoi totul cu o cârpă curată. După această operaţie maşina se va unge cu ulei.
La curăţirea cu petrol trebuie să se procedeze cu multă prudenţă, deoarece petrolul poate duce la o acţiune
de oxidare a suprafeţelor metalice, producând eventual ruginirea pieselor. In nici un caz nu se admite scălda­
rea in petrol a pieselor maşinii.

4. 2. UNGEREA MAŞINII
Pentru ungere se vor folosi numai uleiuri speciale pentru maşini de cusut, de preferinţă Tb 5003 STAS 742. Maşinile de cusut cu care
se lucrează zilnic (minim 4 ore) se vor unge in fiecare zi, înainte de începerea lucrului. Locurile core trebuiesc unse sânt indicate in
fig. 38. in cazul când nu s-a lucrat cu maşina un timp îndelungat, se vor pune câteva picături de petrol in locurile marcate pentru
ungere, după care se va pune in mişcare maşina câteva minute. Se vor unge apoi cu ulei corespunzător toate locurile indicate.

LOCURILE DE UNGERE (Fig. 38)

4. 3. ÎNGRIJIREA MESEI MAŞINII
Masa maşinii fiind din lemn (in afară de picioare şi mecanismul
de pedalare) va fi îngrijită in consecinţă, ca orice altă mobilă.
Nu se recomandă păstrarea maşinii intr-o încăpere umedă şi se va
feri de variaţii mari de temperatură. Părţile mecanismului de peda­
lare trebuie şterse periodic de praful şi impurităţile depuse. Cel
puţin o dată la două săptămâni, cu uleiul folosit pentru ungerea
capului maşinii, se vor unge lagărele şi articulaţiile mecanismului
de pedalare care sânt indicate in fig. 39.

4. 4. MONTAREA CAPULUI MAŞINII PE MASA

4. 4. 1. MONTAREA MAŞINII PE MASA NORMALA

Se procedează astfel:
a. Introduceţi cheia in orificiul capacului mare (a) al mesei, ro­
tiţi-o către dreapta, aduceţi capacul mare (a) împreună cu ca­
pacul mic (b) in poziţie verticală, apoi îndepărtaţi capacul mare.
b. Prindeţi cu mina stingă braţul maşinii şi introduceţi-l in locaşul
mesei in aşa fel încât să vă permită introducerea cu mina dreaptă
a balamalelor în orificiile practicate în placa de bază.
c. înclinaţi maşina înapoi şi strângeţi cele două şuruburi.
d. Rabateţi capacul mic (b) şi readuceţi maşina in poziţie normală
de lucru.
e. Dacă doriţi o suprafaţă mai mare de lucru montaţi capacul
mare (a) introducând cei doi suporţi ai acestuia in locaşurile
din partea stingă a blatului (c). In acest caz capacul mare (a)
se sprijină pe uşa (d) deschisă. Pentru demontarea maşinii pro­
cedaţi in ordine inversă.

4. 4. 2. MONTAREA MAŞINII PE MASA TIP „MOBILA"

Se procedează astfel:
a. Deschideţi cu ajutorul cheii, uşile (g şi h) in poziţie laterală.
Fig. 39
b. Rabateţi capacul mare (e) al mesei şi sprijiniţi-l pe uşa (g).
c. Rabateţi capacul mic (f) al mesei şi sprijiniţi-l pe uşa (h).
in continuare se efectuează operaţiile indicate la „montarea
maşinii pe masă normală" pct. b, c, d.
4. 4. 3. DESCHIDEREA SERTARELOR MESEI
Masa normală a maşinii este prevăzută cu uşa A şi ser­
tarul S (fig. 40) şi se livrează cu o cheie de deschidere
corespunzătoare.
Uşa A se deschide astfel:
— se introduce cheia in orificiul 1 fig. 40
— se răsuceşte spre dreapta până când încuietoarea elibe­
rează uşor
— se rabate uşa spre stingă.

Sertarul S se deschide astfel:

— se introduce cheia in orificiul 2
— se răsuceşte spre dreapta până când încuietoarea elibe­
rează sertarul
— se rabate sertarul înspre înafară (vezi săgeata din fig. 40)
până când fundul sertarului se sprijină pe opritorul 3.
închiderea se face procedând in ordine inversă.

Important! 4. 5. montarea curelei

Având maşina montată pe masă pentru montarea curelei se procedează in felul următor:
a. Scoateţi capacul superior al maşinii (6)
b. Introduceţi capetele curelei de sus in jos prin cele două orificii (7) ale copacului din spate (8) ţi prin orificiul (9) din placa
de bază
c. înclinaţi capul maşinii
d. Continuaţi cu introducerea capetelor curelei prin orificiile da petei ţi suportului clapetei. Capătul din faţă alcurelei se intro­
duce prin orificiul declanşatorului montat in apărătoarea volanului (numai la maşina montată pe masă normală)
e. Readuceţi maşina in poziţia sa normală
f. Prindeţi capetele curelei cu agrafe
g. Se pune cureaua pe volanul mare, făcându-se proba de întindere a curelei, care trebuie să fie întinsă potrivit. Dacă este
prea slabă, se scurtează după necesitate.
h. Montaţi capacul superior (6)
La maşina pe masă normală, eliberarea curelei de pe volanul mare se face cu opritorul declanşatorului, apăsând-l spre dreapta
in timpul pedalării.

înainte de a introduce maşina in masă se eliberează cureaua de pe volanul mare.

 DERANJAMENTELE MAŞINII »

Aproape in toate cazurile, defectările şi deranjamentele cusu­

tului la maşină se datorează manevrării ei greşite şi îngrijirii
necorespunzătoare a maşinii. — acul este de calitate inferioară (prezintă muchii ascuţite)
In cele de mai jos se indică principalele deranjamente şi (se înlocuieşte)
cauzele lor. — vârful acului s-a stricat prin lovire (este îndoit sau tocit)
(se înlocuieşte)
— orificiul de trecere din plăcuţa acului s-a deteriorat (se
5. 1. SCĂPĂRI înlocuieşte)
ÎN CUSĂTURĂ — tensiunea aţei de sus este prea mare
—• aţa de sus a căzut de pe mosor încâlcindu-se in jurul su­
portului
Scăpări in cusătură (porţiuni necusute sau lipsuri de tighel) — arcul amortizor al regulatorului aţei s-a rupt (se înlo­
apar când: cuieşte)
— aţa de sus a fost înfilată greşit (Cap. 1. 7) — suprafaţa de alunecare a apucătorului nu a fost unsă
— acul este nepotrivit (se va utiliza numai ac sistem 705 (Cap 4. 2).
(Cap. 1. 1)
— acul a fost montat greşit sau s-a strâmbat (Cap. 1. 2)
— picioruşul nu apasă suficient pe stofă (Cap. 2. 5)
— aţa are noduri sau porţiuni groase (nu este uniformă) 5. 3. RUPEREA
(Cap. 1. 1)
— aţa este uleiată. ATEI DE JOS
— aţa este prea tare răsucită.
Aţa de jos sau firul inferior se rup când:
5. 2. RUPEREA — aţa de jos a fost înfilată greşit (Cap. 1. 5)
ATEI DE SUS — aţa de jos este de calitate inferioară (Cap. 1. 1)
— tensiunea atei de jos în capsula suveicii este prea mare
(Cap. 2. 4)
Aţa de sus se rupe când:
— există una din greşelile indicate mai sus — suveica nu este curată (resturi de fire sub arcul de ten­
— aţa de sus este de calitate inferioară sionare) (se curăţă suveica)
— aţa de sus este prea uscată prin depozitare îndelungată — mosorelului s-a strâmbat şi nu se poate roti cu uşurinţă (se
(se înlocuieşte) înlocuieşte mosorelului).
 DERANJAMENTELE MAŞINII

5.4 RUPEREA 5. 6. MERSUL GREU

ACULUI SAU ZGOMOTOS AL MAŞINII
Acul se rupe când:
— a fost montat greşit sau fixat prea jos (Cap. 1. 2) Maşina merge greu sau face zgomot când:
— a fost strâmbat (se înlocuieşte) — nu este unsă sau este unsă prea puţin (Cap. 4. 2)
— este prea subţire pentru stofa respectivă (Cap. 1. 1. ) — maşina s-a înţepenit din cauza folosirii unui ulei de
— este deviat de locurile tari din stofă, lovind in plăcuţa proastă calitate (Cap. 4. 2)
acului sau apucător
— s-a încâlcit aţa pe drumul apucătorului şi acesta nu mai
— stofa este reţinută sau trasă de persoana care coase
poate oscila (Cap. 4. 1. ).
(Cap. 1. 9)
— aţa de sus are noduri (Cap. 1. 1) — cureaua este prea întinsă.
— tensiunea aţei de sus este prea mare (Cap. 2. 3).
5. 7. DEFECŢIUNI
5. 5. PASUL NEUNIFORM ELECTRICE
AL CUSĂTURII
Maşina nu transportă stofa sau o transportă in mod neegal, Lampa de iluminat nu funcţionează când:
având ca rezultat un pas neuniform al cusăturii, când există a — este arsă;
una din următoarele cauze: b — întrerupătorul este defect;
— presiunea tălpiţei pe stofă este mică (Cap. 2. 5)
c — cordonul este defect;
— transportorul este coborât, butonul de comandă (poz. 28)
fiind răsucit spre dreapta (Cap. 2. 6) Se înlocuiesc elementele defecte.
— regulatorul pasului se găseşte in poziţia zero (Cap. 2. 1)
— dinţii transportorului s-au umplut cu praf textil in timpul Este interzisă manevrarea maşinii de către copii
cusutului sau s-a depus murdărie in retransportor şi plăcuţa
acului (Cap. 4. 1) sau de către persoane care nu şi-au format deprin­
— vârfurile dinţilor transportorului s-au tocit (din cauză că derile necesare cusutului conform instrucţiunilor
maşina se pune în mişcare, având tălpiţa lăsată în jos, dar
fără să se fi pus stofa între tălpiţă şi transportor). noastre.
 Veronica
USTA PIESELOR DE SCHIMB Nr. Denumirea piesei Nr. desen
acţ. ped.
LA MAŞINA DE CUSUT tip D tip E

„VERONICA"
24 Picioruş C. 214. 26. 00. 000. 0 X X
25 Apucător C. 214. 28. 00. 000. 0 X X
26 Suveică sistem 15277 C. 214. 27. 01. 000. 0 X X
27 Dispozitivul suveicii C. 214. 27. 02. 000. 0 X X
28 Bucşa cheii C. 214. 61. 03. 002. 0 X X
29 Cheia C. 214. 61. 03. 001. 0 X X
Veronica 30 Tampon cauciuc C. 214. 61. 00. 004. 0 X X
Nr. Denumirea piesei Nr. desen acţ. ped. 31 Subans. rolă de deplasare C. 204. 50. 08. 000. 0 X X
tip D tip. E 32 Subans. bielă C. 214. 61. 06. 000. 0 X X
33 Subansamblu volan C. 214. 61. 07. 000. 0 X X
34 Ochiul tijei de conducere
a aţei C. 214. 00. 00. 056. 0 X X
1 Buton de comandă C. 214. 03. 00. 000. 0 X 35 Piatra levierului C. 214. 04. 00. 002. 0 X X
X
2 Butonul regulatorului C. 214. 03. 00. 002. 0 X 36 Levierul transportorului C. 214. 33. 00. 001. 0 X X
X
3 Cursor C. 214. 03. 03. 000. 0 X X 37 Biela de ridicare a
C. 214. 03. 04. 000. 0 transportorului C. 214. 04. 00. 003. 0 X X
4 Pârghie X X
5 Cama axului cotit C. 214. 04. 00. 001. 0 X 38 Curea de transmisie C. 214. 00. 00. 064. 0 X X
X
6 Transportor C. 214. 05. 00. 004. 0 X 39 Agrafă C. 214. 00. 00. 065. 0 X X
X
7 Buton de comandă C. 214. 08. 00. 002. 0 40 Arcul lamă al suveicii C. 214. 27. 00. 006. 0 X X
X X
8 Carcasă C. 214. 10. 00. 000. 0 X 41 Arcul suveicii C. 214. 27. 00. 007. 0 X X
X
9 Placa acului C. 214. 11. 00. 001. 0 42 Şurubul arcului suveicii C. 214. 27. 00. 008. 0 X X
X X
10 Placa rabatabilă C. 214. 11. 01. 000. 0 X 43 Şurub opritor C. 214. 27. 00. 009. 0 X X
X
11 Subans. lămpii C. 214. 13. 00. 000. 1 44 Picioruş cusut şiret C. 214. 15. 00. 000. 0 X X
X X
12 Arc de tracţiune C. 214. 00. 00. 008. 0 45 Picioruş pentru tivit C. 214. 16. 00. 000. 0 X X
X X
13 Arcul regulatorului C. 214. 00. 00. 006. 0 46 Picioruş pt. încreţit C. 214. 00. 00. 034. 0 X X
X X
14 Bucşa tijei acului C. 214. 00. 00. 018. 0 47 Picioruş rabator C. 214. 00. 00. 035. 0 X X
X X
15 Bucşa tijei acului C. 214. 00. 00. 019. 0 X X 48 Gherghef pt. stopat (mic) C. 208. 47. 00. 000. 0 X X
16 Furca C. 214. 00. 00. 021. 0 X X 49 Gherghef pt. brodat (mare) C. 208. 48. 00. 000. 0 X X
17 Tija acului C. 214. 00. 00. 024. 0 X X 50 Picioruş pt. stopat C. 214. 30. 00. 000. 0 X X
18 Placa carcasei C. 208. 17. 00. 008. 0 X X 51 Picioruş pt. vătuit C. 214. 29. 00. 000. 0 X X
19 Inel de cauciuc C. 208. 20. 00. 007. 0 X X 52 Liniar conducător cu
20 Arcul amortizor C. 208. 23. 00. 009. 0 X X şurub de fixare C. 214. 0G. 00. 045. 0 X X
21 Subans. axul suveicii C. 214. 21. 00. 000. 0 X X 53 Mosorel C. 214. 19. 00. 000. 0 X X
22 Antrenorul suveicii C. 214. 25. 00. 000. 0 X X 54 Pompiţă pt. uns X X
23 Brăţara acului C. 214. 23. 00. 000. 0 X X 55 Lampă electrică 220V—15W X X
LISTA Denumirea
Localitatea Adresa
cooperativei
COOPERATIVELOR
CARE EXECUTĂ
TEHNO-
REPARAŢII CASNICA Brăila Str. Hristo Botev Bl. A 1
ÎN PERIOADA DE GARANŢIE PROGRESUL Bârlad Str. Republicii nr. 181
ÎNFRĂŢIREA Botoşani P-ţa 1907 nr. 19
VIITORUL Babadag Str. Păcii nr. 31
BORCEA Călăraşi Str. 23 August nr. 30
MUNCA
COLECTIVĂ Câmpulung-Muscel Str. Dezrobirii nr. 59
STĂRUINŢA Carei Str. Avram Iancu nr. 15
Denumirea PRESTAREA Constanţa Str. N. Titulescu nr. 13
Localitatea Adresa
cooperativei DESERVIREA Cluj-Napoca Str. Horea nr. 35
AVÂNTUL Covasna Str. Gabor Aron nr. 3
MUNCA Câmpina Str. 23 August nr. 82
UNIREA MEŞ­
MUREŞUL Alba Iulia Str. Unirii nr. 32
TEŞUGARILOR Chişineu-Criş P-ţa Avram Iancu nr. 1
RĂSĂRITUL Alexandria Str. Confederaţiei nr. 67
SILVANIA Cehu-Silvaniei Str. 23 August nr. 23
MEŞTEŞUGARUL Aleşd Str. Teiului nr. 1
DEIA Câmpulung-Moldova Str. 23 August nr. 12
PRECIZIA Arad Str. Eminescu nr. 57
ÎNAINTE Agnita Str. Mihai Viteazul nr. 47 DESERVIREA Craiova Str. Romain Rolland nr. 5
RECORD Aiud Str. Cuza Vodă nr. 14 MEŞTEŞUGARULCodlea Str. Armatei Roşii nr. 90
VICTORIA Băileşti Str. Victoriei nr. 114 UNIREA MEŞ­
MUNCA INVA­ TEŞUGARILOR Caracal Str. Trandafirilor nr. 7
LIZILOR Bacău Str. Mihai Viteazul nr. 41 ÎNFRĂŢIREA Corabia Str. Cuza Vodă nr. 84
MUNCITORUL Beiuş Str. 7 Noiembrie nr. 12 RADIOMECA-
UNIREA MEŞ­ NICA Constanţa Str. M. Kogălniceanu nr. 25
TEŞUGARILOR Buhuşi B-dul Republicii nr. 9
UNIREA MEŞ­
MOŢUL Brad Str. Cloşca nr. 1 Str. Negru Vodă nr. 65
TEŞUGARILOR Curtea de Argeş
MUNCITORUL Buzău Str. Bistriţei nr. 22
PROGRESUL Dej Str. Petru Rareş nr. 4
TEHNICA Braşov P-ţa Enescu nr. 9
AVÂNTUL Drăgăşani Str. Traian nr. 35
TEHNO-ME-
TALICA Bucureşti Str. Vânători nr. 4 SPORUL Dorohoi Str. Ştefan cel Mare nr. 39
UNIREA Bistriţa Str. Armata Roşie nr. 18 DRUM NOU Deta-Banat Str. Meseriaşilor nr. 3
UNIREA Balş Str. Popa Şapcă nr. 2 DUMBRAVA Dumbrăveni Str. M. Kogălniceanu nr. 4
GUTINUL Baia-Mare Str. Minerilor nr. 13 SOLIDARITATEA Deva Str. Dr. Petru Groza nr. 7
 Denumirea Adresa Denumirea Localitatea Adresa
Localitatea
cooperativei cooperativei

VIITORUL Făgăraş Str. Republicii nr. 16

PRESTAREA Focşani Str. Mare nr. 168 PRESTAREA Piteşti Str. Vineri nr. 72
ZORILE Fălticeni Str. Republicii nr. 217 DESERVIREA P. Neamţ Str. V. 1. Lenin nr. 22
BORCEA Feteşti Str. Călăraşi nr. 237 ÎNFRĂŢIREA Pecica-Arad Str. V. 1. Lenin nr. 330
MESERIAŞUL Gherla Str. Dragoş Vodă nr. 5 SÎRGUINŢA Rm. Vilcea Str. Lenin nr. 119
FLACĂRA Gh. Gheorghiu-Dej Str. Oituz nr. 30 BORZAVA Reşiţa Str. 7 Noiembrie nr. 1
PROGRESUL Dr. Petru Groza Str. Codrului nr. 9 UNIREA Rupea Str. Republicii nr. 193
AVÂNTUL Galaţi Str. Labirint nr. 6 MUNCA INVA­
ÎNFRĂŢIREA Găieşti Str. înfrăţirei nr. 5 LIZILOR Rădăuţi —
DESERVIREA Giurgiu Str. Postului nr. 8 LIBERTATEA Rădăuţi Piaţa Republicii nr. 69
SOLIDARITATEA Gura-Humorului Str. 23 August nr. 17 SOLIDARITATEA Rişnov Str. 1. L. Caragiale nr. 2
ÎNTREŢINEREA Horezu-Vilcea Str. T. Vladimirescu nr. 20 PRESTAREA Roman Str. Ştefan cel Mare nr. 10
PRESTAREA Hunedoara P-ţa Libertăţii nr. 29 TEHNICA Roman Str. Ştefan cel Mare nr. 202
PRESTAŢIUNEA laşi Str. Ştefan cel Mare nr. 12 PROGRESUL Reghin Str. Călăraşilor nr. 34
CRIŞUL Ineu Str. Republicii nr. 52 PROGRESUL Rm. Vilcea Str. Mihai Bravu nr. 29
MUNCA Lugoj Str. Banatului nr. 15 PRESTAREA Rm. Sărat Str. Primăverii nr. 4
MUREŞUL Lipova Str. Republicii nr 2. LEMN-MOBILĂ Reghin Str. Călăraşilor nr. 34
OLTUL Miercurea-Ciuc Str. Petofi nr. 53 TEHNICA
MEŞTEŞUGARULMediaş Str. Spitalului nr. 26 NOUĂ Sibiu Piaţa Unirii nr. 4
ARTA MEŞ­ HĂRNICIA Sf. Gheorghe Str. Lenin nr. 1
TEŞUGARILOR Moineşti Str. T. Vladimirescu nr. 253 ARTA MEŞ­
PRESTAREA Negreşti-Oaş Str. Victoriei nr. 85 TEŞUGARILOR Slatina-Argeş Str. Rev. din Oct. nr. 26
ZORILE Huşi Str. Ştefan cel Mare nr. 33 PRESTAREA Sighişoara Str. Gh. Gheorghiu-Dej, 93
RĂSĂRITUL Oraviţa P-ţa 1 Mai nr. 1 BĂNĂŢEANUL Sânicolau Mare Str. 6. Martie nr. 2
VIAŢA NOUĂ Orăştie Str. 23 August nr. 1 DESERVIREA Sighetul-Marmaţiei P-ţa Libertăţii nr. 13
PRESTAREA Oradea Str. Avram Iancu nr. 4 COMPLEXUL
DUNĂREA Olteniţa B-dul Republicii nr. 46 DESERVIRII Satu Mare Str. Petofi Sandor nr. 1
VOINŢA Odorhei Str. Cloşca nr. 2 UNIREA Sebeş Str. V. 1. Lenin nr. 40
PROGRESUL Olteniţa B-dul Republicii nr. 48 DESERVIREA Salonta Str. Muncii nr. 22
JIUL Petroşani Str. C. Miile nr. 5 MUNCA
DECORATIVA Ploieşti Str. Romana nr. 15 COLECTIVĂ Simeria Str. Libertăţii nr. 13
 Denumirea Adresa
Localitatea
cooperativei

UNIREA Şimleul-Silvaniei Str. T. Vladimirescu nr. 6-8

UNIREA Suceava Str. C. A. Rosetti nr. 3
MUNCA
INVALIZILOR Tirgovişte Str. 30 Decembrie nr. 41
PROGRESUL Tirgovişte Str. C. A. Rosetti nr. 8
DRUM NOU Tg. Jiu Str. General Tell nr. 16
DESERVIREA Tirnăveni Str. Seuca nr. 32
DINAMO Timişoara Str. Praporgescu nr. 2
UNIREA Tulcea Str. Babadag nr. 58
PACEA Turnu Severin Str. V. 1. Lenin nr. 104
DESERVIREA Titu-Bucureşti Str. Sâlcuţa nr. 109
MEŞTEŞUGARUL Vişeul de Sus Str. 23 August nr. 26
UNIREA Tg. Neamţ Str. V. 1. Lenin nr. 91
MUNCITORUL Tg. Secuiesc Str. Armata Roşie nr. 4
UNIREA MEŞ­
TEŞUGARILOR Urziceni Str. 30 Decembrie nr. 45
METALUL Tg. Mureş Piaţa Trandafirilor nr. 20
MUNCA Tg. Ocna Str. 23 August nr. 7
METALUL Tg. Mureş Str. Bartok Bela nr. 1
UNIREA MEŞ­
TEŞUGARILOR Vaslui Str. Ştefan cel Mare nr. 75
MESEŞUL Zalău Str. 30 Decembrie nr. 11
MUNCA
COLECTIVĂ Văleni de Munte Str. N. Iorga nr. 48
INTR. BALNEO­
CLIMATERICĂ Sovata Str. Trandafirilor nr. 82.
MUNCA
COLECTIVĂ Turnu Măgurele Str. 23 August nr. 6
MUNCA Tg. Ocna Str. M. Eminescu nr. 16
VOINŢA Tâşnad »
Satu-Mare Str. Lăcrămioarele nr. 10
UZINA ÎŞI REZERVĂ DREPTUL
DE A ADUCE MODIFICĂRI