Sudarea manuala cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise.

Se recomanda a se folosi la innadirea barelor de diametru , deoarece la

diametri mai mari consumul de material si manopera este mare.
Innadirea prin sudura manuala cu arc electric poate fi facuta in urmatoarele variante:
1-innadirea prin suprapunere:
1.1 - cu bare dispuse coaxial;
1.2 - cu bare necoaxiale.
2- innadirea cu doua eclise egale;
2.1. - cu cate un cordon de sudura;
2.2. - cu cate doua cordoane de sudura;
3- innadirea cu o eclisa, cu cordoane de sudura pe ambele
parti.
La sudurile de montaj, a elementelor prefabricate, se recomanda realizarea innadirilor
cu eclise sudate pe ambele parti.
1.1. Innadirea prin suprapunere, cu bare dispuse

coaxial.

Fig. 2. 17. Imbinarea barelor, prin sudarea cu arc electric, prin suprapunere coaxiala.
La imbinarea coaxiala, apare avantajul coliniarizarii celor doua bare innadite, dar
dezavantajul unei manopere costisitoare, deoarece este necesara indoirea barelor in
zona de imbinare, sub un unghi precis, rezultat din tangenta unghiulara dintre diametrul
minim al barelor imbinate si lungimea de suprapunere a barelor, in zona de innadire.

1
La innadirea necoaxiala, prin suprapunere a barelor, avantajul principal este
manopera redusa la realizarea imbinarii, dar prezinta un mare dezavantaj, prin faptul ca
in zona de imbinare, apare un moment de rasucire care tinde sa coliniarizeze suportul
fortelor din cele doua bare inadite.

Fig. 2. 19. Inadirea barelor cu sudura manuala cu arc electric prin suprapunere
necoaxiala; Ls (lungimea sudura) are aceiasi valoare ca la imbinarea coaxiala, valori
date in tabelul de mai sus.
Innadirea cu eclise, foloseste bare de aceeasi calitate de otel si acelasi diametru, cu
al barei innadite.

Fig. 2. 20. Inadirea barelor cu eclise; 1. Sudura longitudinala pe lungimea eclisei; 2.

Sudura frontala pe o lungime de 1,5 d si o inaltime de 0,5 d.
Aria eclisei trebuie sa satisfaca conditia de egalitate intre capacitatea portanta minima a
eclisei si capacitatea portanta maxima a barelor imbinate:

in care:
Ae – este aria eclisei;
Aa – este aria barei inadite;
- reprezinta rezistenta normata a barei;
Re – reprezinta rezistenta de calcul a eclisei.
Tehnologia executarii sudarii.

2
Innadirea barelor de armatura, prin suprapunere sau cu eclise, se realizeaza prin
strangerea lor prealabila, intre ele si fixarea prin puncte de sudura, (hafturi) la circa 30
mm., distanta. Sudarea longitudinala propriuzisa se realizeaza prin cusatura de sudura
executata continuu pe lungimea minima de 40 mm., (pentru a cuprinde cel putin doua
puncte de prindere, (doua hafturi).
In timpul sudarii, lungimea arcului electric se mentine constanta si egala cu:
(4 5) mm., in cazul sudarii in pozitie orizontala, respectiv
(3 4) mm., la sudarea verticala, sau inclinata.
Depunerea metalului topit, se incepe de la un capat al cordonului de sudura si se
depune cu o viteza constanta de:
(3 5) mm. sec., la sudarea orizontala si
(1,5 3) mm. / sec., la sudarea verticala, sau inclinata.
Cand sudura se executa in straturi suprapuse, dupa fiecare strat aplicat, se va indeparta
stratul de zgura , prin lovire cu ciocanul de sudor.
Incercarile de calitate, privind imbinarile sudate prin suprapunere, sau cu eclise,
presupun incercarea la intindere, la care se pune conditia sa nu apara ruperi in zona
de sudura si nici in zona de influenta termica, (Z.I.T.) in proportie mai mare de 10 %.
In cazul innadirilor cu o singura eclisa, cand eclisa se executa din aceeasi calitate de
otel cu a barei imbinate si acelasi diametru, incercarile de calitate ale imbinarii sudate,
cuprind suplimentar incercarea la indoire la rece,conform careia nu se permite, ca la
o indoire exterioara mai mare de 110°, sa apara fisuri in sudura.
d) Sudura manuala cap la cap, cu arc electric, se poate realiza in doua variante:
-in cochilie in baie de zgura, sau
-in semimanson de cupru recuperabil.
Sudarea manuala cap la cap, cu arc electric, in cochilie in baie de zgura.
Sudarea in cochilie in baie de zgura, se recomanda pentru innadirea barelor avand
diametrul 25 mm.
Se aplica in cazul imbinarilor, la care accesul electrodului, in vederea sudarii, e posibil
doar dintr-o singura parte si atunci cand sunt necesare innadiri de lungimi reduse,
lungimi de 2,5 d.
Aceste suduri se executa, la curent continuu, cu mentinerea partiala a baii lichide,
avand drept suport de baie, o cochilie metalica.
Dupa pozitia imbinarii, se disting doua situatii:
- sudarea in pozitie verticala, fig. 2.21. a.;
- sudarea in pozitie orizontala, fig. 2.21.b.

3
Fig. 2. 21. Innadirea barelor cap la cap, cu sudura manuala, in cochilie in baie de zgura;
a.). cu sudura in pozitie verticala; b.). cu sudura in pozitie orizontala.
Tehnologia de sudare.
Barele se introduc in cochilie, dupa ce in prealabil au fost bine curatate si taiate
conform necesarului. Se da drumul la curent si se executa sudura in trei etape:
(I) - radacina sudurii;
(II) - sudura propriuzisa in baie de zgura, executata in
straturi, cu pauze intermediare, pentru indepartarea zgurei;
(III) - stratul de acoperire a sudurii.
Preancalzirea capetelor barelor, la o temperatura de (250-300)°C, se face cu flacara
oxi-acetilenica, atunci cand:
-temperatura mediului ambiant este ., respectiv cand,
-diametrul barelor este > 30 mm.
Pentru obtinerea conditiilor de calitate, impuse sudurii, trebuie sa se asigure o racire
lenta, ceia ce se obtine prin invelirea cochiliei intr-o izolatie termica din vata de sticla.
Verificarea calitatii sudurii, se face la fel ca la imbinarea cu eclise, la:
- intindere, respectiv la;
- indoire la rece.
Sudarea in semimanson de cupru recuperabil.
Acest procedeu de sudare se utilizeaza in urmatoarele cazuri:
- cand este posibil accesul electrodului, jur imprejurul
barelor care se inadesc;
- cand sunt necesare innadiri cu dimensiuni cat mai reduse;
- cand santierul dispune de puteri instalate relativ mici, (pana
la 15 Kw);
- cand nu se dispune de masina electrica de sudat cap la cap,
cu topire intermediara.

4
Acest tip de sudura, se executa numai la agregate de sudat, de curent continuu.
Tehnologia de sudare.
La sudarea in pozitie orizontala, a barele din OB 37 si PC52, cu diametrul d
25 mm. sudarea se executa, fara prelucrarea capetelor barelor, (sanfrenare), si fara
preincalzire;
La sudarea in pozitie orizontala, a barelor din PC60 si diametrul
d 25 mm., sudarea se executa fara prelucrarea capetelor barelor, dar cu tratament
termic, inainte si dupa sudare, prin racire lenta in vata de sticla.
La sudarea in pozitie verticala, la toate sorturile de otel si toate diametrele, se
prelucreaza capetele barelor in forma de “V” cu un unghi
= ( 35 - 45 )°, pentru a putea avea acces electrodul. Semimansonul de cupru, are rol
de suport de baie, nefiind necesara preancalzirea capetelor barelor.
Innadirea barelor fara prelucrarea capetelor, prin sanfrenare.

Fig. 2. 22. Innadirea armaturilor cap la cap, cu sudura manuala, in semimanson de

cupru recuperabil.
Tehnologia de realizare a sudurii, presupune urmatoarele etape:
- se fixeaza barele in semimansonul de cupru;
- se presara intre capetele barelor, pe manson, un strat de
flux ceramic, de (1 - 2) mm. grosime;
“I” - se executa radacina rostului;

5
 “II”- se umple rostul dintre bare, prin sudura in baie de zgura,
in straturi succesive, cu pauze pentru indepartarea zgurei,
prin ciocanire;
“III” - se executa stratul de acoperire a sudurii, mai intai pe
fata vazuta, dupa care se demonteaza semimansonul de cupru si
se continua executarea stratului de acoperire, (protectia
sudurii), de jur imprejur-ul barei inadite.
Innadirea barelor avand capetele prelucrate in forma de “V”.
Tehnologia de executare a sudarii, este asemanatoare cu cea descrisa anterior, cu
deosebirea ca se prelucreaza capetele in forma de “V”, (se sanfreneaza).

Fig. 2. 23. Inadirea barelor cu capetele sanfrenate in forma de “V”.

C) Innadirea armaturilor prin mansonare.
Se foloseste la barele din OB, care servesc drept tiranti , a caror lungime trebuie
reglata, pentru tensionarea lor. Se utilizeaza la constructii cu caracter provizoriu, cat si
in cazul lucrarilor de consolidare a constructiilor.

Fig. 2. 24. Inadirea armaturilor prin mansonare.

2. 5. Montarea si legarea armaturilor, se poate face:
-prin introducerea armaturilor in cofraje si asamblarea bara cu
bara, prin legarea cu sarma arsa;
-prin asamblarea prealabila in ateliere de armaturi a barelor
in carcase, folosind sudura, sau prin legare cu sarma arsa si apoi
montarea lor in cofraj.
Metoda preasamblarii,este preferabila, asigurand o productivitate mare si o calitate
ridicata a lucrarilor de armare.
2.5.1. Asamblarea barelor direct pe cofraj.

Asamblarea barelor direct pe cofraj, se face atunci cand santierul nu dispune de utilaje
de ridicat, iar carcasele ar conduce la greutati ce depasesc 100 Kg., precum si in cazul
armarii placilor. Metoda se preteaza la toate elementele constructive din beton armat,
cum sunt: fundatii, stalpi, pereti, grinzi, etc.
-Fundatii.

6
Asamblarea barelor se face pe un strat de beton de egalizare, de (10 - 15) cm. grosime,
astfel incat sa fie satisfacuta conditia prevazuta de norme, ca distantarea armaturilor de
teren, sa fie la cel putin 7 cm. Pe stratul de egalizare, se aseaza cupoane de bare,
(pureci), sub forma de distantieri, pentru a realiza un strat de acoperire cu beton de
minim 3,5 cm.
In cazul fundatiilor tip radier general, regulile de montare a armaturilor sunt aceleasi ca
in cazul armarii planseelor, formate din placi si grinzi, cu diferenta ca se inverseaza
ordinea de montare a armaturilor, adica se incepe cu armarea placii radierului si apoi,
armarea grinzilor.
Stalpii.
Montarea armaturilor la stalpi, se face concomitent cu ridicarea unui nivel, (etaj), in
urmatoarele etape:
- se monteaza armatura longitudinala a stalpului;
- se fixeaza etrierii, la distanta din proiect, distanta marcata pe doua bare
longitudinale dispuse diagonal, dupa care, se leaga etrierii de barele longitudinale la
distanta marcata, cu sirma arsa de 1 mm. grosime.
Pereti, diafragme.
In cadrul peretiilor, se monteaza in prima faza, un panou de cofraj, dupa care se
monteaza una dintre cele doua plase de armatura, cum se vede in fig.
2. 25. a., fixandu-se de cofraj cu ajutorul cuielor in forma de “L”.

Fig. 2. 25. Succesiunea de montare a armaturilor in cazul peretilor, (diafragmelor): 1.

primul panou de cofraj montat; 2. prima plasa de armatura; 3. destantieri, (pureci),
pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton; 4. cuie in forma de “L”,
pentru fixarea plasei de armatura de cofraj; 5. al doilea panou de cofraj, de inchidere;
6. agrafa - distantier, pentru mentinerea distantei relative intre cele doua plase de
armatura.
Intre plasa de armatura si cofraj, se prevad pureci, care sa asigure stratul de acoperire
cu beton al armaturilor. In faza urmatoare, se monteaza a doua plasa de armatura,
fixata de prima plasa prin intermediul unor distantieri, dispusi la circa 1,5 m. distanta,
asa cum se vede in fig. 2. 25. b., avand rolul de a pastra distanta relativa intre cele
doua plase de armatura. Se inchide cofrajul, cu cel de al doilea panou, nu inainte de a

7
se monta pe a doua plasa de armatura, distantieri, (pureci), care sa asigure acoperirea
cu beton si la cea de a doua plasa.
Grinzi.
Asamblarea armaturilor grinziilor, se face dupa montarea armaturilor la stalpii
tronsonului inferior, in urmatoarea succesiune:
- se marcheaza pe cofraj pozitia etrierilor;
- se introduc in cofraj etrierii cu bratul deschis;
- se monteaza armaturile longitudinale de rezistenta si montaj;
- se inchid etrierii;
- se leaga armaturile longitudinale de etrieri, cu sarma arsa;
- se prevad pureci, pentru respectarea stratului de acoperire cu beton.
Placi de beton armat.

La placi, armaturile sunt lungi si subtiri, avand rigiditate redusa, astfel ca

nu-si pot mentine forma. Din aceasta cauza, se recomanda, fasonarea armaturilor
pentru placi, direct pe cofraj.
Montarea se face mai intai dupa directia scurta, (armaturile de rezistenta), iar apoi dupa
directia lunga, (armaturile de rezistenta, sau repartitie, dupa cum armarea placii este
dupa doua directii, sau dupa o singura directie). Se formeaza o plasa de armaturi
rectangulara, la care barele ridicate se fasoneaza direct pe cofraj, iar apoi se leaga in
noduri, cu sarma arsa, de 1 mm. grosime.
2.5.2. Montarea armaturilor prin asamblarea prealabila in ateliere de
armaturi.

Confectionarea carcaselor pentru grinzi si stalpi, se face de regula in ateliere,

specializate, prin legarea cu sarma arsa, sau sudare, dupa montarea lor pe niste suporti
de inventar, (capre)., asa cum se prezinta in fig. 2. 26.

8
Fig. 2. 26. Fazele privind etapele de executie a carcaselor de armaturi pentru o grinda:
a). vedere orizontala a stendului de montzaj; b), c), d), aspecte in secvente
tehnologiceprivind montarea armaturilor pentru grinda; 1. rigla gradata; 2. suport de
inventar (capra); 3. armaturi longitudinale de la partea inferioara; 4. Etrieri; 5. Armaturi
longitudinale de la partea superioara; 6. Legare cu sarma arsa de un mm grosime in
punctele de intersectie; 7. Armatura ridicata; 9. Armatura de montaj suplimentara.
Asamblarea carcaselor prin sudura, se face cu ajutorul masinilor de sudat in puncte,
care pot fi:
- stationare, (cu una sau mai multe perechi de electrozi);
- mobile, avand clesti de sudura suspendati.
la masinile stationare de sudat, se executa plase sau carcase plane, care ulterior
asamblate prin sudura, pot forma carcase spatiale.

Fig. 2. 27. Executarea carcaselor de armatura pentru stalpi fretati; 1. sablon;

2. armatura longitudinala; 3. legatura provizorie, a armaturii longitudinale; 4. suport al
instalatiei de fretare; 5. armare transversala sub forma de freta.

2. 5. 3. Ateliere centralizate de confectionat armaturi,

se impart in doua grupe:

- ateliere mici, cu o productie anuala de (500 - 2.000) t / an;
- ateliere mari, cu o productie intre 2.500 si 20.000 t / an.

9
Organizarea lucrului in cadrul atelierului, se face dupa metoda in lant, prin asigurarea
continuitatii operatiilor si specializarea lucrarilor.
Ateliere centralizate de capacitate mica,

sunt organizate pe doua linii tehnologice si

anume:
Fig. 2. 28. Ateliere de armaturi de capacitate mica, organizate pe doua linii tehnologice:
- pentru bare cu diametrul 12 mm.
- pentru bare cu diametrul > 12 mm.
in functie de modul de livrare a armaturilor, in colaci, sau in legaturi de bare.
- pe linea cu armaturi livrate in colaci, sunt urmatoarele utilaje: 1. masina de
indreptat si taiat bare; 2. masina de fasonat; 3. masina de sudat in puncte; 4. masa de
asamblare plase si carcase; 5. depozit de plase si carcase; - pe linea cu
armaturi livrate in legaturi de bare, sunt: 6. masina de indreptat si taiat bare; 7. depozit
de otel - beton indreptat; 8. stanta; 9. masina de fasonat; 10. masina de fretat; 11.
stend de asamblat carcase; 12. depozit de carcase plane si spatiale; 13. mijloc de
transport din cadrul atelierului.

Ateliere centralizate de capacitate mare.

Sunt organizate pe linii tehnologice cu profil bine stabilit si specializat.
Atelierele, sunt prevazute cu:
- o linie de confectionat plase plane sudate de diferite latimi, folosind o masina
cu mai multe perechi de electrozi;
- o linie de confectionat carcase plane, de diferite tipuri si dimensiuni.
Fig. 2. 29. Atelier centralizat de
capacitate mare:
L1 - reprezinta linia de execu-
tare a carcaselor, la masina de
sudat intr-un singur punct;

10
 L2 - reprezinta linia de executare a carcaselor de 420 mm.latime;
L3 - este linia automatizata, pentru executarea plaselor de armatura de 3800
mm. latime;
I1 - este instalatia orizontala pentru asamblarea carcaselor plane in carcase
spatiale;
D1 -este depozitul de plase si carcase sudate.
Transportul in cadrul atelierului, se realizeaza cu ajutorul unui pod rulant, cu sarcina la
carlig de 5t.
Montarea in cofraj a carcaselor si plaselor plane, legate sau sudate.

Montarea carcaselor in cofraj, se face manual, daca au o greutate < 100 Kg. si cu
macaraua, daca greutatea este mai mare. Macaralele, au prevazute traverse care apuca
carcasele din mai multe puncte, astfel ca acestea sa nu se deformeze sub greutate
proprie.
O metoda de mare productivitate, pentru armarea placilor planseelor, cat si a panzelor
curbe subtiri, o reprezinta folosirea plaselor subtiri, care se livreaza ca: -
plase plane, sau
- plase spatiale.
Plasele plane se folosesc la placi armate crucis, care au bare de rezistenta dupa cele
doua directii, de diametrii mari ( ) mm., iar plasele in rulou se folosesc la
placile armate dupa o directie, care au dupa cealalta directie, (lunga), bare de
repartitie, de diametre mici, ( ) mm.
2. 6. Continutul proiectului de rezistenta, referitor la lucrarile de armaturi.

Proiectul de executie trebuie sa contina, planuri de armare pentru toate elementele de

beton - armat, cuprinzand:
- vederi laterale;
- sectiuni transversale;
- vederi de sus;
- detalii;
din care sa rezulte:
- dimensiunile elementelor de beton, ( plan cofraj );
- configuratia armaturilor;
- tipurile de 0tel - beton;

11
 - diametrul barelor;
- numarul barelor si distanta dintre ele;
- forma fiecarei bare in parte, la scara, cu marca si cote;
- detalii caracteristice;
- grosimea betonului de acoperire.
Pentru fiecare element de beton - armat, trebuie intocmit un extras de armatura,
continand datele necesare intocmirii fisei de debitare si fasonare a armaturilor.
EXTRAS DE ARMATURA Tab. 2.
1.
Mar- Diam.
ca (mm.)

Lungimea
Nr. barein (m). a
asemeneaunei bare 0tel PC 520tel
OB 37

Element
Lungimi in (m), pe Intr-unIn
diametrii,ptr. barele din elem. toate
elem.
toate elementele

18 20 25 8 10

12
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Total lungimi pe
diametri (m).

1,99 2,46 3,85 ,395 ,617

Masa pe
metru
(Kg.)

Masa pe
diametri
(Kg.)

Masa totala pe tipuri de

0tel (Kg.)

Planul de armare, trebuie sa mai cuprinda, datele necesare identificarii elementului de

constructie, ca:
- denumirea obiectului;
- denumirea elementului;
- nivelul, (etajul);
- indicativul de litere si numere, conform STAS 855- 79.
Proiectul de executie trebuie sa contina, precizari asupra gralunometriei agregatelor, in
functie de dimensiunea elementelor din beton armat, cat si a grosimii stratului de
acoperire cu beton a armaturii.
Se preconizeaza, separarea in cadrul proiectului de executie, a planselor ce se
adreseaza atelierelor de prelucrare a armaturilor, de cele ce se adreseaza santierelor de
executie, la care trebuie sa parvina:
a) - desenul de ansamblu a armarii elementului de constructie, cu sectiuni
necesare, pentru evidentierea marcilor ce o compun;
b) - comanda de executie si receptie a produselor din otel - beton, (format
A 4), servind atelierului de prelucrare si confectionare a armat.

13
FISA DE DEBITARE FASONARE Tab. 2.
2.

COMANDA DE EXECUTIE sI RECEPTIE A PRODUSELOR DIN O.B.

Tab 2.3.

14
BIBLIOGRAFIE.

1. - Carare T., Cartea fierarului betonist. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1980.

2. - Dumitrescu D., Calimanovici G., Proiectarea armarii elementelor de beton
armat, cu plase sudate, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1973.
3. - Domsa J., Ionescu A., Utilaje, echipamente tehnologice si
procedee performante de betonare, Oficiul de informare documentara pentru industria
constructiilor de masini, Bucuresti 1994.
4. - I. C. C. P. D. C., Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel -
beton., C-28-83.
5. - I. C. C. P. D. C., Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii
cu plase sudate, a elementelor de beton, P-59-80.
6. - M. C. Ind. - I. P. C. Bucuresti, Tehnologii tip “Lucrari de armaturi”,
Bucuresti, 1979
7. - M. C. Ind. - I. P. C. Bucuresti, Catalogul general al mijloacelor tehnice
necesare ramurii constructiilor (C. G. M. C.) nr. 3 si 4, “Mijloace de prelucrare a otelului
- beton si constructii metalice.
8. - Toma A., Oana T., - Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii,
Centrul de multiplicare al U. P. Timisoara, 1991.

15