Sunteți pe pagina 1din 242

BIBLIOTECA DE FIZICĂ

A ELEVULUI
'f --~;-f?
\..; (l \__;.)
~

ANA'fOLIE HRISTEV

PROBLEME
de ..
FIZICA
pentru lic e, bacalaureat
şi admiter in facultăţi

EDITURA APH-SRL
Bl
.A l ~
.~·

A1>J1\ T(J LIE I-IRIS~rJ~V

l
Lucrarea conţine probleme din fizica predată in liceu. Se adres'2ază elevi-
lor din liceu, cel01· care se pregătesc pentru treapta a II -a de liceu, pentru exa-
m.enul ele bacalaureat ~i pentru examenul ele admitere în învăţămîntul superior,
precum şi studenţilor din şcolile postliceale, institute pedagogice, institute tehnice-
şi politehnice pentru subinginel'i şi ingineri, unde se precUi fizica generală.
P'2 lîngă problemele "obi~nuite" rezolvabile cu ajutorul algebrei şi tl'igono-
metriei, care se învaţă în prima treaptă de liceu, lucrarea conţine probleme de
fizică ele nivel mediu (notate cu asterisc *), rezclvabile cu ajutorul calculului di-
fel·enţial ~i integral, care se învaţă în teeapta a doua ele liceu. Elevii elin clasele
terminale de liceu ştiu să deriveze ~i să integreze funcţii chiar mai complicate
decît oele necesare pentru fizica de liceu. dc.;r nu 5tiu să aplice aceste clmo7tinţe
la rezolvarea problemelor de fizică. De aceea autorul dă n~zolvi"'tri foarte amă-·
nunţite pentru aceste probl-eme. Astfel de probleme vor învăţa pe -elevi s{l aplice
acest minunat instrument matematic la ·rezolvarea problemelor ele fizică ele nivel
mediu, învăţîndu-i să facă raţionamentul de bază, fizic şi matematic, pentru scrie-
rea 1·eJaţiilor diferenţiale ale proceselor sau fenomenelor fizice swd ia te. Ace;,tstă
parte, mai ales, poate fi folositt'i de studenţii 1a cursurile de fizice\ generaW. Bre-
viarele se referă în special la aceste probleme.
La sfîrşitul cărţii se dau Tahele utile ele constante fizice.

AUTOHUL

* - probleme rezolvate amănunţit cu ajutorul derivatelor (el. XI).

,** - probleme rezolvate amănunţit cu ajutorul integr:1lelor (el. XII).

(*), (**) - probleme care conţin şi o rezolvare fără derivate, respectiv fără.
integrale.

Voi. 3. ELECTRICITATE : 405 + 33* + 92** 530 probleme.

A apărut vol. l. MECANICA.

UrmeClză să apară : vol. 2. TERMODINA!VHCA ŞI "FIZIC/\ Fifi:OLECULI\RĂ,


vol. 4. OPTICA. FIZICA ATOMH-:/\ ŞI NUCLEP!.RA._.

EDITUHA. APH SRL.


str. Cap. Preda nr. 12, sect. 5, 7G.;37 Bucure\;ti G!J, Tel. b0.20:3o, 30.D3.97, 80.74.77.

2
VoL

de d:n:rn ~j,

L 1 ( 2
(3.1)
q = -~ )1

ar uY (.:)
ax
'\ '

rice
surna -t~u· . jni;ilol·

1)e un rr-?;i~tor ~n ~;ehe c11 1IH eowlpn:~atot nu ~\l·em e0dP1T dfc'


în cnrerd; cm1tinuu 7 c·~-,,_,i ca:·~, emHle11<-:aJurnl o
de ciTcui t tJe;;~trie.
...., "'-" .. "
a nou:l ~'.alT11H
fonne:
fiJ(h
=--,
47t 1:.1'
lJentru un Hi.stern de ~;arcini pnnctiforn1e :
.,
1~]) = ~ -fii/
1 .11
2 - i'
(3.0)

Unele Vi e:-;te 1Wten1_1nlul 1n p1111d ul unde ~.C află f}_u de toate


cel el alte s:.::u·eini.
For,ta de atracjit djllil'e ]Jl<\eih' urmi emHlCJl~~d·or

3
Principiul s·uprapunerii : cimpul elf'dric Te:r:nlta,nt ~i potenţialul
ITZl!ltant se obţ:in 1n·in insuma1·ea CÎllll1Urilor ;;;i potenţ.ialelol' p1·oduse
sepa1·at şi ·i·ndependent de fiecare sarcină.
1 eorema lu·i Gauss : Fluxul inducţiei (deplasării) electrice ÎJ . sE
1

printr-o 8uprafaţă închis~t este egal cu sarcina electric~\! cor1ţinută in Inte-


riorul suprafeţei :

'f = fs Da,§'= q.., = ~vp dV, (3.7)

(cerculeţulla sen1nul integralei însean1nă su1narea pe o suprafaţă închisii)o

1 ntensitatea curentului electric :


*
1- dq_ dQ = 1 dt, (3.8)
- dt'
Diferenţa de potenţial (tensiune~1) întl'e don~~; A, B ale unei
reţele (curent electric staţionar) :

UAB = VA- Vn ==. ~ RJi- ~ B,~. (3.9}


Transforn1area unui n10ntaj elin triunghi Ri in stea 1\:

1' ... RlRz


= ___ _::___::o

,~ 11 1 +R 2
-~,- R3
(3.10)
Pentru bijtlrcaţ-ia curentului (fig. 3.1):

c
.Fig.J.l
1
1 1 =l --~-­ (3.11}
. 1+
unde G = lj R sau g = 1j1' este corul1.wtanţct, în
Pentru de tcnkiune (fig. 3.1) :
1 .
Ul.z = U- Rl,z
') 1~. '
ul = u-----
1"1 iz + 1 -\- 1/
respectiv
Onrentul debitat de baterji O::H'('e;u·e lega 1(~
paralel:

l:.Ei
18 = ----- (3.14)
R +, l:.r~c
11 eorema aclaptar-ii (optimizih'ii) :Puterea util;), este Inaximă atunci
cînd rezistenţa consumatm·ului este ega1:1 cu reziRtent~t internă ~~ gener9"-
torului : R = r. În cazul lmteriilor diferitr> Jeg·a.te :in serie, respeeitv în
paralel, puterea utilă e~te n1a:xim~t, atn:nei eind
(3.15)
For:rn:-1 "loeal~V'
-;•

J = cB, (3.16)
. dl
den~H~lJt('a Î1e cnrent J = - - [.Aj1n ], C'OYl (111Ct}-"-i t n.t f8J
dSj_
1
cr = - l
J .. (3.17)
p
În metale
(3.18)
undP n (in m - 3) e~~te cl<-'o· ru1iim· irlerj (te ~i v-
viteza lor de rJTift.
În dectroliti, gaze l~i semjeonchwtcrri :
7'"'1
r; J:;' (3.19)
(3.20)
unde
şi n±

en± xCF, (3.21)


unde ::: c ~;te de şi
F = eNA - ermsta,n1::t 1vi

* Biot -- E~~1Y~ut-

(3

~l: :-:.ll}) -~. ( :· 1

1"11~·\ŞJ;-~IPÎ ic :

=I(r-r x - ITx

X '.'
\( ,_,

5
dCl_) = }j

(3.2G)

lli~J;;i~.,{?'­

tic lJ == itlt{'ll~~itaiea
curent nlul 11e tontu1· :
~.11
j (:3.27)

lHt contul'

l J__L -1

·'to:.·:.o•'o-.·t /J-

1':

Vm

Într-vE "r:o·J

P;·rT} f.:('

ÎHSUHl(l,l'tn de fipe::n·e uEent.

*
(3.:54)
(lt
ll

dr j r_, = ('( x 1 1.
1

6
/()

8arr..rina C~11'e tn?ee eleetro-


map;netice :
i1Cl)
a
':1
= -R'
-B- (3.37)

Enerftia magnetică a unei llohine :

(:3.38)

ef;te d t ni rTfJ it :
]-;:2 llJJ .
Ulm = -·- = --- u.lU (3.3D)

Pcntn1 1nt C"i1·cnH HJX' ~:eri(', c (JJ m;: H'


în JiPcnre 1llOillent :

11 - -l.J ~~ = q 1/i, (3
dt c
*

7
\1 o!. 3. ElECTiliCIT A T,E

3.L ELEC'IHOSTATICA

3.1.1. si ee a, gravita tională.


--· 0,53 A 'prin1e1
şi potenţiale

. 9,~ crn, , . . . ,
Identice tTf'i)Ule COil1L1LULtT{' să crească
de n =
3.1.(t Trei 2~0 pJ\ q:J =
= 8,0 = 10,0 Cll1 Şi
a~ezate pe o ten~.iunile din fire~

37.4

3.1.5. Sic\t!::>Innl din (~e fă,ră frecări.


Se dau: rr = :3 0 1Il.l11., identice. Aflaţi
forţa li .'
1

u•,.·d,oU>"v·u de două
sr = 4,7)

tensiunea

8
3.1.H. Dord)., bile ~:v}nd ~greini idHJtice
de fire paralele idea1e l::t d = 80 eul
o sarcin:JJ la = :20 en1 s.uh
ră,mîn

3.1.9. Dou~i, bile


1ega te între ele
Ele ~H1 pm·\e ii~
dintre bile m.inir:n~i U
::t Don~" bile de maf~e

-m ::::---= 1 O g, (J"C,
l = 10 ern, cx =-= n r: l e,"; t{'
acee1er:::ttia n ==:=
:J.Li2. p,in.i
identice q. Ce sa-rein{L Q tre}ru1e în_ c.eut.rtl:l
al ee:hih brul si::d~enmhJi r? Este cchiJi btnl ,~Ja,bi1
potenţ,ială a"'_ sist~r~1 u~ui. .
, :tt.l3. In vn·tunle unu1
Ce sa.reină Q trebuie :plasat~t
fie în echilibru?: Este f:;C-hilibrul a,
sisternului.
:tl.l1. vh·Jurile unui de la,tur~, l == 30 xn:n1 sint
asezate în aer. in dife±·Jte :rnoduri, sarcini identice = 4,0 pC
şi trei negative - q. A_flaţi i:r1tensita,te.a, elect.y·ie ceniJrul
exagonului. -
3.1.15. în vîrîurile unui c·1.1b de 1atur~i. l == ~ZO c_m se află, în ::1,er sareir:i
egale în Inodul q = 9,0 pC : la1 bază la. ce~~,l~J"lt:J, b2Jză negative .
.Aflat,i eîmpul E în centrul cubului.
:J.1.16. Dist~Mlta dintre ~an:~inile uimi este d ===
intensitatea eirnpu:'lui înt:il'-un plnJct situat' 1a, T= de
sarcini este E = 2,0 V frn. liflaţi nl0Tirnea sa.l'einHor di_polnlui.
3oL 17. Calculaţi intensitatea, eîrnpnlui electric de un dipol
p = ql la distanţ,ă mare pe direcţia dipolulni.
9,
3.1.1H. Două laturi ale unui tri eehilateral sint 1ncă,reate un\ fonn
~i identic, creînd în centrul triunghiului un pott•nţ,ial V0 ~i un cÎ1np E0 •
Aflaţi potenţ!ialul ~i cÎlnpuJ creat în eentrul il'iunghiului de o singură
latură,.
** 3.1.19. Un inel subţ1i1·e
de sîn11ă, de rază, R este încărcat uniform
cu sarcina q. Stahiliţ1i expreRia intensităţ,ii cÎlnpului Pleetrie pe axa inelului
în funcţie de distanţ,a y pînă la eentrul inelului.. L~1 ce distanţă y0 eîmpul
este maxiln ~
** 3.1.20. Oaleulaţj inten~itatea cîmpului electric produs de un fir
rectiliniu de lunginte l încărcat cu o densitate liniari'î~ de .. sarcină "A, pe
n1ediatoaTe~1J firului.
** :t1.2L Două fire T= C'lTI
între e1c 'ine~~n·ate uniform cu de sarcin~~i, /, 1
= 2,00 /. 2 = -- 1,00 /nL 1)e unitate~1 de lungilne
cu care se atr.:+~~· firele, luC'rul nH:'eanil' de lungirne cm·e trebuie
efectuat, l;entru a firele de ht dat~"t 11îni'i la t' = D,O tnL
** 3.1.:~2. Un diRe dP e:-;ie .ineă,J·cat unifonn eu deH:-:.itatea
superficiaE1 df.~ sarcin~~ cr. intem~ităţii eîrnpnlui c>lectric
pe axa discului în la di~cmlui.
3.1.2it ne o cu den:-;itatm~J ~mper-
ficială df: ~..;areină cr = 8,85 p. ()/m:~ :~e atîrnă printr-un fir o bHă de nuts~:t
rn = 1,00 g ~i de sarcină q = 19,6 nO în aer. (:are va fi unghiul de deYiPre
al firului de suspensie~

T.
' . '1'··!
l,
1
,

.,..._.;_, ___
m,q vo:
' 1
Fig:J.13S.'
3!.23'

3.1.;24. Cu te forţă pe anitaiA::'a de a1·i·c> He resping clouti, infinite


IJar.alele în. aer, încă,rcate eu den:..;ităţ1le :-;uperficiale de sarcin~1 o-1 =
= 2,00 p. O/rn 2 , cr 2 = 8,8b uţ
3.1.25. O sferă, de rază
lHl potenţjial lr · -- 2,0 kV. nta~;a tuturor
sferei la .Încărcare.
3.1.26. Un nun1ăa· .N := :n de
~-= 100 1)C fiecare, i·'.e
reznlt'ate.
de raz~\, Il ::-= 1" k'l/ în
:'c~~r. ieî aH~

10
:t 1.2lt Afla,ţ,i potenţialul maxirn fj in
aer o sfer~t de raz<1 R = 0.10 rn. stijnd atrno~;ferie:'t
noTlnaHt
de~eărearea în aer se produce {~t, un Inininl B 0 = :3,0 1\IV j1n.,
:3.1.2~)~ Pină, la ee potenţial ma:xhn înc8rca un
conductor i:tolat, îndreptînd spre el un cled;roni cu viteza
1) = 8,0 Mmjs ~
:tL:W. Un mie corp de n1:-:u::ti, q = 1,0 ~-C lunecă
din repaus, H1r{L i'recare, de 1a nn plan indinat de
unghi rx . 60°. în unghiul drept se afEt o sarcjn~L fix:'t
Q = -- 2,0 Care \'<-1 fi :~·iteza inclin~/l; ~
:LL:n. (~areini = 1 situate la
distanh't a =~ E'lectric în
punet~le unde b) lJoten-
tiftlvl in
, ~lJ Îll ae:t' .în ,, îrfurile
unui lW'lTl

~axcini (? ·
O particl;lă, cu Tepaus
ax ci O:r: frub c, b-
da,te. accele-
ratia ei aeolo.
** :J.L:H:"

:nucleu
de :c_c:: 4,77 IHcV c~
~dtu1

.forrnat
fn1

3.1.·10. Se dau două sarcini fixe: > O, sitn;;1te la


distanta d între ele. Ce vitez:1, n1ininJă trebuie fo:Jxte
+
xnare c; particulă, de 11:u1s~~L rn şi sare in()_, q, astfel încît venind pe dreapta,
ce uneşte sarcinile date, în sensul de s~" poată ajunge la
sarcina, -- q "? l~~epTezent~tt~i gndie a, particnlei q- în
funeţie de distanţa ei pîn~i: la sa,rciJ1a
:1:.1.41. Două particule identice de ma~;~~~ m = ~~ ~i F;arerna~ q =-=
=--= 1,0 p.C se află în repaus la T = 10 e1n um1 de alta. Întîi se lasă
liberă una din particule şi cînd aceasta se depă,rtează pînă la distani;a R =
· = 20 cn1 se lasă liberă, şi cealaH,3, particulă, ...A.flaţ,i vitezele finale ale parti-
eulelor după un timp foarte mare.

11
** 3.1/{2. O f'C'Inicircnntf(Ti:rUl. dt> raz~\, B = 20 ern este înc~rcată
uniforrn cu sarcina total~ ·q = 2 ,o (J.C. În centrul ele curburrt al acesteia
se aflrL o sferă de raz~, rnai ,Jnidi înc~:rcaEt unifornt cu Rareina Q = 3,14 !-'-0.
Aflaţ,i forţ1a exercitată asupra sferei.
:J.1.4il. O sferrtJ conductoa,re izol8Ji~. de rază R 1 = 5,0 c1n este încărcată
pînă la un potenţ,i~1l Y 0 = 1000 V. Cmn se sehirnbă potenţialul sferei dacă
o înconjurărn simetric cu o altă, sferă foarte subţire conductoare, de
rază R 2 = 10 crn, a) izolată, h) pusă la pămînt~
3.1.44. La distanta r = 10 mn de centrul unei sfere conductoare
neutre de razrt R = zo' mn, rep,pectiv 5,0 Clll se ~1flă o sarcină q = 2,0 !J-0.
Aflaţi po!ent,ialul.sf~rei. .·'V
.J.l)hJ. O f-~arcm;'l, a ;<e aXia la T de centrul u1wi ~dere de rază R
(< T) l)Usft ht părnînt~ Afl~1ţ,1 san:hJa pe sferă.
3.1.16. Don8 bile eonductmu·e identiee de raz{L T, cu s;;;treini egale q,
se află la distant~1 J? ~ r. Se ('OfH:~cte(tz:t, pr1rna biEt, la pftmînt ~i apoi a doua.
Ce sarcină răn1îne 11e bila, a doua c?
(*) 3.1.47. Stri""~l)Ungerea aerului se produee la un cirr1p Esn = :3 k V jnun.
Un condensator sferic eu a,er are raza sferei exterioare fixă: B. Pentru ee
rază T a sferei interioa,re, condensa,tornl sferic va suporta o diferenţă de
potenţial maxirnă ~
3.1.18. O bilă 1netalică neutrtt de ntzfv T = G,O crn este aşezată, in
centrul 1n1ei sfere conductoare de rază B = 10 en1 şi de potenţial F =
= 1000 V. Cît devine potenţialul sferei, dacă legăn1 bila la părnîilt?
3.1.49. Două sfere coneentrice au razele R 1 , 2 • Sfera exterioară are
sarcina q, iar epa interioad'i, e~;te neniT~t. Ce sarcină va treee prin galvano-
n1etru, d~1că închiden1 intreru11~torul ~

Fiq. 3. !.5!7

3.1.50. Aflati sarcina sferei condueto:1re interioare elin 1nontajul din


figură, cuno~seîncl E = 90 V, R = G,O eu1, q .:_ 6,0 nO.
3.L51. In eentrul unei sfere eondueto:1re do razr1 B ~j sarcină - 2q
se aşează, o s~1rein;'1 + q. Aflaţi drnpul şi potenţialuţ ~i reprezentaţi-le
grafic.
** :t1.52. O sferă de raz~L B este îneă,reată uniforrn pe tot volun1ul
si"tu eu sarc.ina totală q. a) Aflaţi einqn1l şi potent,ialul, şi reprezentaţi-le
grafic. b) Calculati energia
(~~ ~ --
eirnpu1ui eleet,rie din <'xterjorul si
. '
din interiorul

[2
sferei. c) În interiorul sfen~1 se faee o eavitatC' sferică fără sarc1m, cu
centrul în pozitia r0 faţă de centrul sferei . .Aflaţ,i 'eirnpul din cavitate. Se
consider~t pennitivitatea s aceeaşi peste tot.
3.1.5:1. O sarcină punctiformă q > O este aşezată în centrul unei p::1tul'i
sferice eonductoare de raze R1, 2 • Aflaţ~i cîmpul şi potenţ,ialul. Curn aratu,
liniile de cîrnp dae{t sarcina q este deplasată într-un alt loc în interiorul
sferei~
:).1.54. Două sfere eonductoare de raze r 1 = 10 rnn1 şi r 2 = 5,0 n11n
sînt prinse de capetele unui rei:-mrt eonductor de lungime nedeforn1ată
l 0 = 99 rnm. Omnunicînd uneia din sfere o sarcină q, se·eonstată că resortul
se lungeşte pînă la l = 105 mm . .Aflaţi sarcina q.
** 3.1.55" O tijă, foarte subţire de lungime l este îndi,reată uniforrn cu
sarcina q. .Aflaţi chnpul şi potenţialul electric pe axa tijei în exteriorul ei.
** iJ.1.56. O tijă subţire de lungin1e l este încărcată uniform cu densi-
tatea liniară de sarcină, L Calculaţi cîmpul f~i potenţ,ialul electric la distan\ia
y pe per1)endicnlara într-un capăt al tijei, ca în figurrt.
&'.

il"

J:.r
! /ly LJI--'---I>'d

' ~--~L-L------IIl-
..z iJ~"..:·k 1.

X
--l
IO -·-- '7"

:fi.._q.JJ.58
** 3.1.ri7. Un fir suficient de lung este îndoit în unghi drept ::;i îneărcat
uniform eu densitatea liniară de sarcină ·A. Calcl1laţ;i ehnpul electric în
]punctul P( x) ca în figură. · ·

!1

Fig. 3.1.57

[3
** 3.1.53. Un are de cerc, Ruhţ.ire, de ntză, cz, este încă.rc·2vt
uniforrn eu densitatea, liniară~ de sarcină, ·A. cin1Jml ~;i IJotentialni
eleetri e în centrul de curb1uă, a,l arculuL
(*) ~].1.59. Un fir subţire ~ub.fonna unui inel de 1·a~~ B e:;;te înc~rcat
unifonn eu denRitatea liniară de sarc·in~ /\. Ce tenRiune apare în fir d:::wă
în centrul inelului aşezăn1 o sarcin~t, punetiform~1 q ~
, ( **) :.t 1.60. Calcula-ţi cîrn pul electric produs de un in:l'init îne~reat
unifonn eu denRitatea SUllerfjcjaEt ele sarcină G. , de asen1enea,
cîmpul produs de dou:'='L af;ernenea l)lane paralele â între ele
(**) 3.1.61. Un cilindru conductor, gol, de razr1 unifonn
cu densitatea superfieialr1 de: sarein~t electrică cr. electric
p~od"?-s ~e cilin(~n~. '" . . , V • • , • V

*·~ .~.lJ1,2. O sfera, de razn, R Şl constanta, thele·f'Gnea,


cu o fmrcină electridL di,~tribuită, cu densit~tea
tanţa pîn~), la
** - 3J.6:t
buit~, după
** :J.l.{}r-{,,
îneăreată, uniform eu dem~itate:::u
** J)5. O erni~-;feri1 ch~
trică de electric
în CBnt.rul mnisferei.
** !t'L(~{t O îne;'i,rcatătrni-
form eu eleetri c creat
de
**

tialul V si RituaUi, într-Tm


cîmpului 'eleetric a,l sferei.
** ~tL69. O sferă, de
uniforrn pe cu sarcim!J
energia cîn1pului electric în
** ~1.1.70. O p~1tur~1 F~fel'ie~'t s este
încr:trcată uniforrn cu :;;a,rcitEL Ruprafeţe
sferice c~tre deli1nite<:-1z:"t electric
din pătură.
** 3.l.7l. O s~trcină punctifonn{~ este
pătură sferică dielectrică, de energia.
chnpului electric din dielectrie.
** :1.1.12. O sferă eonductoare este încăn:at:\ unifon1'1 eu ~;arcina Q.
Pe direcţia radiaL{,, de-a lungul unei linii de un fir dieleetrie
de lunghne l îneă,reat unifmn1 eu sareina q~ avind proximalla
distanţa R de centrul sJerei. Aflati : a) firului,
b) ene.r·gia de electrostatidi, dintre 8ele douA, c) lucrul
mecanic c:::H·e trebuie efectuat peni)I'U a îndep8rt~1 firuL
** 3.L'l':t Un fir rectHiniu foarte lung este ineCi,rea.t uniform eu densi-
ta.tea liniară, de sarcină, "A . De-a lungul unei linii de ehnp m;te aşezat un fir
dielectric de lungin1e Z, încărcat uniform cu sarcina q, avînd capătul proxi-·
Inal la distanţa R de firul in:Einit. Aflaţi forţa exercitat~t asupra firului L

il4
:jJ.71. O ~.;fer~i, nwtalieă, Re Îll(',<1n·tt de la o nmsini:1 eleetrosl atit~L eu
ajutorul uuei vlă:C'i care dup{t; fieeare eonta,et eu sfera,' este din nou reîntăr­
cată de la rna~;i11i1 pîn:':'L la sarcim-1 (J = 20 nC. Aflati ~~areina 1naxirnă a ~d'erei,
dae:1 după };l'imul eontaet s;;~;rcina sferei e~;te q 1 == 4,0 nC.
=~.L7r:l . nou:':'t bile rnetaliee de r:aze ](J :c= 10 mm, B 2 = oO HllTl sînt
înefi_rcai e n-,_ ~:an~inile q1 =-= 80 nC~ q2 := 40 nC ~;i situate la distanţ{t fixi"t
(~ CuhnH!ai-e într-un dielectrje lichid forţa de interacţ;ie dintre sar-
eini F. bilelE' din dieleetrie ~i coiH:'etîndu-le })entru ~~e1ut
tilrtl) printr-un c·on(ludor, :.;e n1ă,~-;oară. după ace(:'a din nou forţa de int.er-
o l'ortil de n = l,i) ori rnai 1nare. Aflaţi sr·
Inteni-\i1-at ea CÎH11)Ulni eleetrie diniT-ml · eondenNatcr plan-
paralel p~;t.c ]i) =-= r; jd. Dedueeti dt> aiei j rrlenRit.atPa C'Îlnpului dedric de
o ;~i de alta a unei plrwi infinite înci\rcate unifonn eu den~:.it~1tea de
san·ma o- = de) jd8. Dedueeţ.i expre~.;i_a fortei de atra.eţie dintl·e a.nnil.turi,
.''27. Între arn1fi.tuTile unui eonden~,a,t.or eu a.er ::-;e intl·o<lnce o
de cit jumătate din diRianta dintre annă.turi a)
:permiti\·itatea c: 1 h) conduetoare. În ee raport Re Relliull)~t
condensat.orului ?
:1.1.7H. 1'~1c])Oltul eapaeităţilm· c·Plor dtli tondem.;atori di11
cunoscind pern1Hi dti:i tilc> dieleet.rieilol'.

c~

'\,_
\
b
1
Fig. 3.1.78
L1 ~ - -~- - - ·- -'
1

3.1.7~~. corHlen~;atm· ])lan eu aer a fusi ÎHtăreat IHll:::t La o te:nr-;iune


Un
U = 220 V, apoi, după. deconec:tai·e, <11Tnăturile· au fost depărtate intre
ele pînă la o distanFi de n = 3,0 ori rnai n1are ~i eondensatorul a, fost
cufundat în ulei eu pe·nnitivit.atea 1·elati v~t· sr = 2,20. A-flati t(msiur1ea
final~t dintre a-nn~tturi. ·
3.l.BO. Afhtţi: a) tensirmea fjnală pî11ă la eare se înt·~îrc·~i (·ondensa-
torul din fig;ur~)., b) căhhlfa degajată în proeesul de îneă~rcare, e) rand~trnen­
tl.ll ~u eare aJ:e loc îne{tJrcarea..
dintre arrnăturile unui eonden:-:;ator plan eu
este rnă.rită de nori. Aflati in ee r::tport ;-;e sehiTnh{L
J:t1 " ·n:-- si faceti bilant-ul dadî.,
;.ă.rnîne îne1;is. '
arrnăturile Ttnui
inră.rea.rea, ~~a, ;:'.e in!TcHlnee o

15
Aflaţ,i în ce raport se schimbă n1ărilnile : O, Q, U, . TV ~.i faceţi bilanţul
energiilor dacă comutatorul a) este deschis, b) înehis.
3.1.83. Un condensator plan paralel aşez9Jt ~~i avind eP" dielee-
trjc petrol cu permit]vitatea relativă sr = :3,0, a fost î:neărca,t ~i apoi
deconectat de la sursă, astfel încît intensitatea electrjc E =
= 2,00 MV fm. Oe fracţiune din petrol trebuie să se :âJ:l'ară 1Jent.ru ca.
să se :producă o clacare a condensatorului, la 11n = 3;oo 1'1IV/m
în aer.
3.1.34. Între 8,rrnăturile l)lan :paralele ~1le unui condensator eu aer,
cu distanţa dintre armături d =6,0. mm, se introc1uee o placă metalieă de
grosime d 1 ~ 1,0 mm, flancată de două plăci dielectrice de grosime d? =
= 2,0 mm şi constantă dielectrică sr = 4,0. Condensatorul forma,t~ se
încarcă pînă la o tensiune U = 100 V, du:p~L care se deconeetează si se seot
toate plăcile interioare. Care va fi tensiunea · armături ~ '
· 3.1.85. în schema din figură se cunosc: 11J = 1:? O = 10 'R =:
= 2,0 n, I = 1,0 A. Aflaţi S~H'eina de pe ro:ndem:\e:~tor.

1 cit
----y-
_L ~m~d2
t,l_~~c· ·
l~if· 3.1.BC
Fig J 1.85

3.1.86. Între armăturile unui eo:ndensa.tor plan paralel cu aer se intro-


duce paralel cu armături o placă, a) izolantă, respectiv b) conductorure.
Arătaţi că capaeitatea condensatorului rezultat nu depinde de poziţia plăci.
introduse; c) aflaţi tensiunea pe placă.
3.1.87. Aflaţi capacitatea echivalentă a sistmnului de condensatori
identiei din figură.
3.1.88. Pentru condensatorul din figură se dau d1 = 1,0 rnm, d 2 =
= 10 mm, 8 = 500 cm 2 , sr = 2,0, U = 100 V. ~1\_flaţi q3 •
3.1.89. ~t\flaţi capacitatea condensatorului din figură, în rare se cunose :
S, l11 2 , sLz· G-eneralizare :pentru N armături.
:t1.90. În sistemul din figură se dau 8, el, în aer s 0 • a) Aflaţi capaci-·
tatea sistemului. b) Cît devine capacitatea dacă una din armăturile
exterioare se leagă la una din armăturile interioare"~

[16
Fig 3.1.89

3.L91. la bat.2riile
cu t.e.nL

3.1.Bl

3.1.92. Doi corl.densa,tori au capacităţile 0 1 = 300 pli' 0 2 = 600 ·


şi aceeaşi tensiune no:mina1ă U = 300 V. Ce tensiune n1aximă se :po::tte
a,pliea celor doi condensatori legaţi în serie ? 1

3.1.93. Doi condensatori 0 1 = 4,0 !J-F, 0 2 = 6,0 FF sînt legaţi în ser·ie


şi încărcaţi la o tensiune V = 100 V. După deconectare condensatorii se
leagă în paralel. Aflaţi a) tensiunea comuni.l~, b) cît la sută din energia,
iniţială se transforrnă în crtJdudi,.

2-c. 172
17
cu V 2 ~= HO V. a) ('an~ y;~ fi
(l;((':'i il Him f'll na conduetm· ~a.1 ire cr
H co11d ud m·ilor ;w i nt lhh·I'll\<l n c·.i\1durrt?

]{;rmrt Îll crtldur{L?


:~.] .~H;. l)oni\ :·d't'H' dn r:1;;w l ;) c·ln,
la (' 1' .Jo k\/. 1n·ec dP
cil1d ur:t

'firei t·.onth~1lf.\::l.( ori au


G." fJ.11·'. D~tf•ii, coneettim la c·ondt'm;;:vtoru]
0 1 :..;f• Ya 1nd"irc<1 (·n r1:3 :30 ,
}X' C:3 e ~;e ya, 111ei\re~:. u,' ~arcini),

cu

c
Fiq.3.1S$

:LL~m. Doi cmHluctori .JÎ ~:1 B <H! o forn1i\, arhitLiu·::. ni JH'· (•unduc-
1onl1 A Pxi~EL o :-;:1rein;'i ()l ia1· B e:-;te Cowlud.orîi >W adue în
contaet ~i de la _A la B trece o karcină r/. Jji PP coumnie:J aeun1 conductorilor
aflaţi în contad, o sarcin~ supliinPntm·R q,1 a~tfel încît pe _A ră.n1îne ::;arcina q.
Aflaţ;i sarcina q~,.
3.LHW. In rnontajul din se cuJw~:c: ©. Iniţ;ial plnea 1
e;;te înc~i.reat8, ('U E-~an•ina Q, iar C'<:'lt>lalle sînt sa,rcinile pe
plă.ei dnpil închidere~~!

18
:t!.~0~2!. C~ll'C HP illC~1~:eU. ef}T1~1e~ >,:·f,-t t}f1i (y 1 ===
:2,0 02 j E1 = :3~0 1:: 2 = 8,0 V.

3.1

E 2 = 20 V.
prin conductorul
total~ se in sistern

19
/~,

!J.1.107. nLont~tjr;l din figudl, se cnnose 01,2, 3 .t1 l)i


t.e.rn. E. a) tensiune~t U_,w· b) Ce sarcină va trece re:tiRtorul R,
respectiv prin haterie, d(1eă scnl·!Jeircuitrun j{, c) Cîtă eă,lduJ·ă
se degajă in sisten1 dacă, seurteirenit;1nl ..il. eu B (j! d) Care ef:'.te condiţia ca
prin rezistm·nl R sau prin baterie s:\ nu treacă sarcini dacrt scurteireuitănl
A cu B 0?

/_ 108

3.1.103. In 1nonh1jul din figură, ce trebuie f~"Lcut ca :


l1nca pe condensatorul 0 2 să fie U:~ = U, b) tensiu1wa pe 0 1 s~t fie
şi becul să anEt, c) tensiunile pe eondensatoare să fie egale între ele~
3.1.109. În ee eondiţii în montajul din figură prin cmnutarea cmnuta-
torului din poziţ;i:1 1 :in pozi1jia 2 nu se schirnbă tensiunea de pe conden-
satorul 0 1 ~

20
dintre
ann~î1m·i 1 b la ~:.arti:na q0 ficran'.
Pt·nh·u f'<' de apl'OFiere a m·măturilor lHWi~l dintre Ct!11{18nRatm·i, prin
eonduC'torii (•onexitua' ya, circJJ.la un cu reni- constant I ~
:3.L11L l1a un hJ<tdens;ttor p1an-])f1Tale1 ('U aria nnt>i al'JTI~itu1·i l'i ~i
dini.re ar1n~it1n·i d, o ~1rnJ~itun1. are R<neina q, iar eeala.ll<l l?Q,
. N >· J. Aflati a de JWtenţial dinire vHieL
:J;. L U :2. Uua din arm<lfnrile- U1Hli con{lensa.fm· de arie
8 = 100 C'J e;.;..ie n~at~1 orizontal, ja1· eea1a1hî. e:·,tP
de con-;tanl e1a~dici\, k:.:= lO,ON . C11 cît~;"'' va n~:'~or(nl dnc~t
eom.Jen:--:at un1l Re inca.rc·;'l cu sareiwt a =,-= 100 .nC '?
o] .~t ul din JigtU'~\; Îllthiden~··~l
scadP eu .1 1 O(;. 0 : C n te
=-c:.::

dac~i înc}lideJn întn•ruv~iiAn·ul


J l1. Într-un eoJHlC>nsatoη c·u t·ell;~} tull'il i:1tn.:
(·o:n:.;tanU\, ~.e introdute o dielcetriei'i eu curl~~bntt~ di·Plec-
sr , eu ju1nătate din {lj:n[TC :HTll:lÎlUÎ. În ('8
ntpolt se i-\C·himbă. for(a de atractie diniTP ~)
(*) :JJ.1]3" ln figtn·il: e;.;.te repreJ;ent.at un yoltmP1rn cu tondr·nsatur.
Se dau: constanta ela;.;tic~L k. <lria 1mei a.rm~Uuri 8. Cînd U = O, resort1.~I
t>ste Iledei:onnat 2.1 dist:l!nta diritre pUei ('Nie d. e = /'( tJ
'unde :r. este aln~1girea 1·'e;-;ori nlui.

:~.L11H. Pe fundul unui vas u1nplut eu petrol c~to fixatrt


o nrrnătrn·:'l d~· ~1rie 8 =
100 ern 2 aJ unui eonderu~ator plan-paralel. CPalalt.~1-
BTHl~tur:1 plui.je~te pe dielectrie. Cu cît se va eufunda. supliinentar arrn~1tura
(suficient de groa~~~ă,) dacă eondens~~torul este îneă,rcat eu sarcina q ==---
=-= 0,80 f-J.C?
3.1.117. De o parte şi de alt~1 a unei pHiei, cui'unda,ti:îJ în petrol
h-1:n1pant, inteDsitat,ea eilnpului electrie este Jl 1 =-= lOkVjn1,
R 2 = 20 kV/rn, ca în figudL Aflaţ,i forta electridl, pe unita,tea
a pEwii.
il.1.11H. ]'ie trei plăci n1etaliee pla.n-paralele de arie 8 = 100 eJn:'.
.aproph1te între ele. PlacaJ 1 t'f-'te îneă~reat:'t eu sa.reina Q = iar

21
re ele.

fir conductor de o
tr~M1!~fcră a,~:t.fd o
8fere,
:J:.,Bol2YL

22
TJi:.ll~' ~"ff"l'{\ {_"{}1H..lt~{·''!(t{lt {1( 1

l:.ni ~,,_\ ele~

J~l l'UHlÎW.:·
eondenf::atol·

1ntn• ;;1nniî1 uri u


din( re ( \)lalc·n~atm·ul p:-;te coni:'ttai la un
(·um1tantă. U. Ce 1uern InPtanie !1 tn_'lmie. dettuat
dielee.triei}, u( l'U·HJlne ('-oHeetat la g't>llPnllOl'.
(·.;1. energia conden::-;atorului ,..;ead_e cu L, iar ::-;ursa energ·ia '2L.
:J.1J:n. conden:-;ator l)lan-1)~n·ald cu aria unei arm:'iiuri 8
;;t dintre ~1Jnnătrn·i el, este introdus<\ o nH•talică 1wîncă.reată,
de grosiuw c paralel cn annături. Condensatorul PSte la o baterie
eu t.e.nL }t] · i3i inte1·n~.t neglijabiEt.. Ce lucru Ineea.nic trebuie
efectuat din eondens::1tm· în c~t?;l.trile : (·orHkn~;r~toT
dt'eonettat de la-' baterie, h) eonden~ator em1ec·tat
electric
tre1nde f;fectua.11
{l' = 1 ,O rrm1 ?

l = 20 crn are la
~\e afH1, în cîn1pul
h)J rotirea, 1;;:,
ea, in
te O
Ce luern Int',canic. trcbui0~ ctectu~d (?
** Ce lucru
(rninim_) trebuie dee{;1J;:d a rr1 ~Ii nwc~111ie
distanta dintre T:.nui ('ondenp.aJor eu ner de la
= 3 50 ht cm1
= 10 em. Aria, unei pHi,e.i mn 2 • a) Condensatorul
este coneet:;\:1; perrn~Mwnt la o baterie cn t.P.rn. © =-= 220·V. l.1) Conden~a-·
torul este ineăJreat de la b3,terie, dar apoi deeonecta,t..

~w··, . r-~
eu: .......:~~:<..l\-..r.it"""'-=><~>.,-.....,..1-..J.i~,=..,.~.u~U>~......... UW "'~A ""'"'"''~'i~

2/:: E=D

a
+ +
Fig.31.13C ...
Fig. fil.i~H'

* 3.1Ja3. Două corpuri conductoare ,izolate, de ca,pa,eit3,ţi (\, 2 ~-i


înd'treate eu sa,reinile q1 , 2 , sînt puse în contaet eleetric. Arătaţi că dupăJ
stabilirea echilibrului, egalitatea potenţialelor este echivalentă, cu condiţia
de 1ninin1 a, ~::;nergiei eleetriee totale a sisten1ului.

24
** Lt;J9. unni condensator sferic de raze R1; 2
şicu die1ect1·i~ {k ClH;rgi~l.< cimpul ni electl~ic din condensator,
folosind fonnula; energie. V . . A. • V A V V

** 3.1.l10. O IJjEi de raz<t R 1 e::,Le 1nveht.a 1nt.r-o patura


dielectric~L de razi:'t extcrioar~t R 2 şi constantă dieleetrieă s. Aflaţ~i: a) capa-
citatea bilei 7 b) ciln:pului electric <lin p:\tura diclectrică Ri din
exteriorul dacj_. s~uc;ua bilei este q. '
** 3.1.l1J. unui conde11satm' cilindric forn1at din
două 8Jnn:~·tnri cnncentrjce de ntJ;e de lungirne l ( ~ R1. 2 ).
** 1 O linie bifilaJ, '~ este conduetori identici,
para eli fir·cal'f' el• •·)'"''< capacitatea
liniei" r~ ~1; 1 ljt~tc~. :x':=~"·"
J distribuite
unifcrnl con(l.r:ctu::.i.
** :JJ.. arm {~tUl'Î S, dis-
\TflTiabii~~ l·iniar
C3JlJ~tcltatea

25
Bila, a fo:-;t <lvd~tti'i, eu nnL~-hinl a: === :30' ( <le yed.ic·nl~.) 1u
cîmpului ~i 1:1~ati'i~ 1iher. Arb,ţi 1 en~;inuPa din c-ind flnt1 i !'l'CP pri11
\' ('l'ti ('();] ~1.
:J. Ll5L O hiEl., ine;'ln·ată, p}p(·tric, (1c- lll<t.~;:'l, m, ;1, 11(' un fir
izolant, NP află, in echilibru in cîmp PlPei rie m·izmtial, <·u firul dt~Yia,t cu
U112:l1iul a: h1tr1 (1P verti(·ahî,. Me itlver:-;eaz:'l in:;;htntaue'tl ~;en:-;nl C'hnpulni
elec·trie. ""\flat·i ten:-;ium'(1J elin fi1· in iimpn1 o:-;eilaţiilor, dlHl !'irul face.' niJ-ghinl
O eu 11oua din•etie de eehilihrn (l, firnlui.J)i~eutie. cazuri ieu1m·P.
:JJ .15~. D~m<l: hlln l(1pn{i('p ÎrlC'<\l'C'alt' :·d;li, ] l1l( l'(' de printr·- un
fir de lunginw l = ;},0 vm ~i cu ajutorul ,.., doui·î, <1e 1ullginte,
su~pt"ndate întY-un pnnet a:-;tfel inc-ît fi1·ek fonneazit-1111 triunghi eehi]ateral.
Imediat dupi'i~ L1,ierea firului dintre bile, <H~celerati:l fieci:\J'Pi hile a, fo~.t
n = 4-0 rnj:-;:2. \·iteza, fied"irPi bile în mu11wntul cin\1 hi1e1e ~tjung la~
în:'l,Jţime eu }nmctul de :-;u~penHir-.
:tLHi:t Bila, unui pew1ul ('onic ideal <1n' 1na~<a ;n == :?,00 ,s::, ~-areina
q = 2,:) n(1 \'Î de:-;<Ti(~ un een· de nt:z;1, B =-=:~o nun ('U yi"(e:;,a, un.!:;hiulm·~
(u, = 2.00 Î ll (·.eni rul t'P1T.ul u i ~e o :-;arc·in~. i de11i î c:'L Cît, 1rttlm:j e
R~. fit> 1;01m 11ll~.l,'11inlar<1, 1Wllh'U C<t ntza, R :-;~t, nu :-;e '?
:tt.Hi1. De un fir idPa1 e~;te :-;u:·qwndatil, o hiEic de n1:1~il m == J ,O g
::;i q == 10 nC. l1~L ce ,ţ, · re~\peeti \. w1ui; in•buie
apropiată, <le hiL1, o ~an·in:i i<1eniic;)" pentru c:1 nPa~ ~un fir ~:1, :-;e
reze de 'Jt = :),0 ori'?
:ti .15:». PP tlou~1 u = 1000
cad electroni ~mh Hl1llllil tre1raic
f::ă, ~1ih<ll ~1 cceleraTe
este JWee~an1 ?

unni emHleu,,;n,tor etl


iuniz<Li e (' t•, ~:<1.rci 11 ,,J
c~te: ~ont>c·t,at. h1, tPn~iuneaJ H(t)
to =-= 00 nH. t1nnml
daci\, 0 e:-;tc tk Jnâ,re
~i t0 ~:nficic11t. de lnic.
:LLTI ,;1nn~l1·1H'iJ (~ unui cow lPll>;~1:l·m·
Ill (-~ .~--~ j ~ ~- ; -! c'""i, 1 :, ~~ îrwu,reati'i. Tensin nPa ctii\lrT an'<'li'"i1 u.r11P
t·ste n,c.;tfe! ie::-;e chiar
cond ','f\cT,t IJl'Uhti
'.ll Cit e:tn'

26
~1·1lJYl~ttar·ilP lllTtli C"<):-1c1e·11:<:(ll. C)r
liHia n1edi21:;~t 1Ul

I..m

i 11 t ri·t 01
c. ~-1 }tlJ_l1ii ~L 1 n_· i , }11 intitrca~ ;~.
tn:'1Jl.ll{' itl\LT~'~'ct t r~1·i ]}errt 1·rl Cit
l
}!U îld ~:l 1J . L

~-t~
(li 1tlr-Ltll·~rt}) C:tlt()Clic" ÎJf~i'P {'~;.i(J~l1t 1L ~.i. (lll1 ~t1 iil
s-a irlit'·L\'::tlal u in , mHlc; 1 ""= llll i't ~--~' l t l'· 1
inver~·<1t:1. ne~ l)O catod pl<>ac;1 lUl el<>ctrou snh unghiul a = 4iJ 0 ~i ajunge
la rnijlocul dis~anţei dintre gril~ ~i anod. Aflaţi la ce di~tanţ~ de punctul
de plecare rev1ne electronul înapoi pe catod.

V
4-------------•B

fig.3tfC7 fig.J.t.tst

3.1.170. Într-un condensator I)lan p~u·all~l aşezat vertical in vid, intră­


o pa,rt1CU1ă, ~le masă, In Şi sarci~1(t .q c.u vitez~~ t:o vvertic~1l În S1UL Şii~nd cirnpul
electrie ]1] <hn condensator, atlat1 viteza nnnuna pe ca,re o ·va atmge parti-
Cllla în eonden~ator.

3.Lr:rL Într-un di
dintre arrnutnri ci = 5.,0
este lil)ită, de ~uTn~itun1
grosirne e = 1:0 mrn şi nw,:--::~1, ·m
liberă eea,lf-llt8; annătun1.? Se
3.1.172. Un "dipol"
şi sarcină 1 q1 = 1,0 situate la,
= 10 cn1, este
într-un eîrnp eleetric
o· viteză, unghiulară iniţ-ial{:'t c,) 0 = 2, O
trie. Aflati un~rhiul nu-1xin1 ·de
3.1.1'i~i. Ui~ inel subtire neronduetc.r
unifol'rn..,.. eu Rarci:n3J 9
= ?'?:O ~c ~Te llH . . n•

el <i; R. Inelul se ])O::tLe roti Jiber ]urul a_;xe] ~ia}c \"lTiir~;lc nxe.
electric E în planul inelului pe raz~1 spre
vi teza liniar~1 maxirni1J
dol1ă grile p~u·a,Jele fi ar-roximat

• JJ
E = E 0 arcs1n - , - v < ;J) < lJ.
b
din re1;aus de }Je a~ = - b.
in ::c = O ;--.i _:c = b.

Q8
** 3.1.175. O particnlă de nla~it m şi ~are1na q = ze vine cu viteza v0
paralel cu axa Ox spre un nucleu fix de 8:;tt·c.ină Q = Ze, distanţa traiectoriei
iniţiale pînă la axa Ox este b (pararnetrnl de ~oc). Carleula.ţ~i : a) unghiul,
de împă~tiere cp, b) distanţa rninimi:'L la care se apropie particula de nucleu.

~ :1.2. EI,J~CTROCJNETICA

- Le!Jile cil'cuitnlni electl'ic

, ~t2.1. ·în n:ontajul din figură., (·inel întrerup{ti{)l'Ul eR.te închis, rezis-
tenţa rnonta.jnlui este B 1 = 80 Q. Aflaţi rezi~;tenţa nionta,jului ciiHl între-·
rupătorul este deschis.

3.2.:t A, B ale rnontajului

A, B aJe reţelelor
.din

c
--~·r-~
<:!>-.,

. 1 1 . 1

1lr i_._ _g___ !


6

ca~rc~1j~~1~ t1e. t~lrr11~~ f(JI'lTI8.:


D:1..r da.c0J una ~Jht 1aturj este

29
:t2"~,;~. TTn C.011f1uctor d·P
îne.~Jzit a::,tfz>11ncit
Cl1 /::}.U ~===-=
:t:~.iL il1e·~l:1
ÎTltre.-

3 2.11

30
:t:-!.1 ·~. 1·ezi"tori ](1vnl rczi~d H
~nh fonna nnni te1racdnl. Îiil;·p d1·hni ak i
ten:-;iunea, U. Ce: cm·ent. ya int1·a in 1noniaj? lnEîi.ur~:1·ea. ,.,~inti
JllO{lific;\ ctn·entul cel m~lj in, n'~~~weii\c ('t>lnlai nl!!Îi!
:L2J ::!. ln }.Honta i nl figTtl'~t. ~Ull}WI'HH'lrele ~înt i (1eni iee ~l volt-
nleirde sint identice.'' iile ~îni) I 1 == 100 mA, U 1 \' ~
U 0 mA_. l'PZi~·d.C'11ţ.ele ~i {.('1lSil1JH•:::t

~ / ..-·-....,\

~-.f\_)-··-·---;--

6
u
(!

1
l
~
'-.,'-n• ·•-------·-••-••·•-• ••••- • - - · - · · - · • · - ''"'"'"' •

a:t :-;Îilt i,denî i('(' ~·I


m eir< ,k ~dn i uL\ 7 r o
=O -;V. eJ()l.u ( \trv e-~~1 c- 1.PTI~it1rH:l(l: 1rt

_:v e(rp ideiilien ~' _N


], rn),, l ., j:?; nL\.
\ oll meÎ re1;JL-

elin THHh': :·u} e dt'<\:L


lllJWrn;eiru: <'cl.ulwi. (·îwl (·l,ll'~;nru]
pc 1·ezi~tonrl 1\·.
:t:lJ~;. TTn YoHn1etrn tonPct:crt 1u ~wrie en 1lll n';:i~'t~
la ien;-;hnwa. 7T = ~?~?.0 V) ?.nli i'\, U 1 120 '\.'" Colwet;d !'iind :u·um
1n !Wric cu o 1'ezj:-;Jlcnţ;i, 1H. Tnno~n;l:'\ h1 :1.' rT;;~} tcn:-;iull~" , d <lnltti.
U" = 40 \'. n'z,i,-:tn;
**~ :t:?.I",L O linie 11i2iLn-0, h;{e~\ c
~i din e.~utz;;~. \'ire 1:1"
11nit.a1 ea, (le rezi,': i eil~
ef'hiY<'tlent~. ht eurc'i 1i lJJi
1-'1:' ]'f(lt!J·, ht
(**) 3.2.19. Pe o bară, cond~lCtnare ele rezistientă R
cade perpendicular un htscict; de 1:)arei.
Cunoscînd curentul J, un capăt
al barci. ,

3.2:19

eurentul
c11re11t1Jl
reoGtatr!l ~
~e dau: I

uau: 2
\'. :~)} t ri1etrelor

32
JJYt

d.
c ..

:1.2.27. în rnontajnl din figur8, se dau : EJ = 10,0 1' =--c= 1


U1 = 6,0 V, 1·anJarnentul hateriei YJ = 80 jt~. Aflaţi .I şi U:;·
3o2.2H. O baterie eu t.e.nl. B := 20,0 V debitează un curent I ==
= 2;00 A pe un rezistor, tensiunea la bornele hateriei fiind U = 10,0 V.
Hezisi orul este introdus într-un vas caloriineLrie nrnplnt pină la refuz cu
petrol avînd rnasa 1n = 0,80 kg ~i densitatea p = 800 kgjm 3 • I;ăsînd s~,
treacă curentul 7 = 5,0 Inin, pei!rolul s-a înc~tlzit cu !:it =:: 3,0 grd ~i s-au
scurs afară din vas L1 V == 3 ,O ern :3 de petrol. Din căldura dezvoltată de
rezi stor ·r; = 80 ~lr) este folosită de petrol, iar restul de vasul calorinwtrie.
Aflaţi : a) R,ezistenţa exterioarit, ~i rczi8ten t~t interioară a bat eri ei, h)
c~tldunt specif'ic~tJ a petrolului ~i capacitatea ealoric(tJ a -vasului, c) randa-
rnentul total cu care batetia lt1erează, :pentru încălzirea petrolului, d)
coeficient11l de dilai~fn·e aparentă ~11 petrolnhti.
3 - c, 1n
33
3.2.29. În n1ontajul din figur~ B 1 == 20,0 n, R 2 = 10,0 n. Cu intre-
rupi1torul deschis tensiunea la bornele hateriei este U 1 = 15,0 V, im· cu
întrerup3Jtorul închis U 2 = 10,0 V. Aflaţi t.e.n1. a surRei. Care este condi1Jia
de l)OSibilitate a problernei G?
kt E.

~;
!. /..
( R2 ,,
-~

Vb_j
0
Fig.3.2.27'
:1.2.:~0. În n1ontajul din figurrL se dau B == 9,0V, R 1 == R 2 == F),O n,
B 3 = 2,0 O. Aflaţi curentul indicat de ampennctrul ideal.

. V .~
E
-~---~----~·----~-- . .r~~-~·/··~ <>··--1
,_....._..,........._--if t----- '
r
\ŞJ
1
[IR
rf'~_ ... J~· ~:~=-r~~~~t---{==
1
2
-1-,~~~-'
R
~r•~~
~~1

.f;';g.J.2.30
L-~--~-o U0 o~--·~-·-----J
Fig. 3.2.36'

:t2.31 În circuitul unPi baterii eare debitează, JH~ u'n rezistm· R =


= 20 n R-a introdm:; întîi în ~;crie ~i apoi în 11aralel peR un voltmetru de
rezistenţă Rv = J,O kD care a, dat aceea~i indicaţie. Aflaţi re:d::;tr-uŢ,a
internă a baterieL · ·
a.2.a2. Un rezif',tor de rezi;.;tentrt R = 2,0 n ~i un bee eu va}m·ile
nominale In= 0)20 A, Un = V sînt legaţi în t>erie la o baterie cu rezi~--
tenţa intern~ neglijabilă,. 1 leg;ăn1 un a,nipermetru fie în Rerie cn lwC'ul,
fie în paralel1)8 bec, be('nl arde :nornml. Aflaţi curentul arătat de arnper-
rnetru în uHirnul caz. ·
3.2.33. O bate1·ie eu t.e.m. R =: 12 V ~i rezistentrt internă 11egbjahilă;
debiteaz~ pe (loi rezist{n'i itienti('i legati in serie. Coneetînd un yoltnte1rn
în paralel pe un rezistoT, el arată, U = 4,0 V. C\., tenRiune ya arătfl yolt-
Jnetrul dacă, îl conectărn în ~erie în cireuit ~
:t2.34" Două, \·oltmehe emte(·tate 5n Rerie la o R r
necunoscute) arat~t i. en:;;juni1e U = R,O V f;\i U 2 =
la baterie nnmai ,,·oltnwirul ::11 d araU\, U 3 =:: V. Care est t.e.nL
a bateriei?
'"J'•~'<U'>'o1hu:~l! la ]Jm·nelc iU\PJ ('l\LlÎ., '~.e avli.ei\ o tPHf.:imw Cl:-. :urv
Jll i-'('l'iP {'U un rezi<:tur H n ~i l111 il111])ermeti·u, at<.'~/la irHlie~i ],
34
=cec~ 1,00 J\. D<M·~t :w a(~lici1. HUl1i:1i !'1~'-;ilJi\P:t
A. · în (•.utie?

:u~.:ut În Inontajul din figuril. : RJ c== 1 ;) u, ](,2


R4 = 40 n, u =--= :-36 V. ConducîjOI·ii de COllPXiUH(' ~'cll
Aflati curentul de scmrteireuit indicat în Jig1nă.. -
:t:2.:l9. î:u n1onLajul (lin fjgm·~î. baLPria' are
jabiHL Dae~L eoneet8Jm un voltn1etn1 :;;ueee:.;i 'c la bornele
re;1pectiv U =-~ 16,0 V, U1 = 4)) V, U 2 '{,
re~i;.;torii R 1 . 2 în absenţa voltnH't rului.

Fig. J.2 .tJfJ

În montajul din ('('Je !rei f~înt dentiCC' 1

haieria. are t.e.1n. E =-= ;),0 '\T ;~i interr1;i


Leu . VoHmetrul Y t
arabi U, :::::::; V. CH arat8, uele}alte yoJtJnriTP ' :
:l~.1L dă, mm1ta,jul din figtuă. Dacă. la bcTnP1P de int.ran~ 1--1'
. se o tensiuue U0 "~-== J Y, un a.1n icleal eoncetat la bornele
de l'U 2-2' arati:i 1 ==== n n \·oltnlQl rn ideal coneet<1ti lH;riw1e
de 2-2' arată o te11t1iune V. 1JaC';'i. aeum tcu:-;ilnle<1J
e 0 la bornele de :2 --;!,' :'Î ti1H"Î l'11l
im a raUl t(;( I/
t n :.;ehem<JJ dia ien::-:ituu.m lmh.'riPi f'~ 1 z~H[-,e tnăTit ~-' cu
L\ 4,0 Y. Cn cît h·e1mi e .1 l Pil~'i u hrt Pl'Î {'; ul
n h<~teria ~;;\ rm ~;0 sr 1lim hc ?

35
E.
2

Fig.3.2.4f
F/q.J.2.42
3.2.43. În rnontajul din figură afla,ţi intensităţile curenţilor ~i tensi-
unea U.

·.~
u

iOn !5 40.n.
Fig.3.2.#
Fig.3.2.43

3.2.44. în 1nontajul din figură t.e.m. a bateriei E 1 variază eu /j.]1) 1 •


.Aflati cu cît variază curentul I 2 •
3.2.45. Un nu1năr n de elenente identice cu t.c.n1. E si rezistenta
internă r. sînt legate o dată în serie şi apoi în paralel şi debitează pe un
rezistor RJ Pentru ce valori R curentul Is ;;;: IP şi care este randamentul
celor două legări în cazul Is = I P '?
3.2.46. Aven1 la dispoziţ.ie surse identice cu t.e.m. E = 4,0 V şi
rezistenţa internă T = 1,0 n. Trebuie alimentat un aparat cu tensiune~t
U = 4,0 V şi curentul I =-= 4,0 .A. Indicaţ~i schema de alimentare cu nu1năr
1ninin1 de surse.
( *) 3.2.47. Mai multe baterii diferite cu t.e.m. E 1 şi rezistenţele interne -ril
,i = 1, 2, ... , sînt conectate în serie şi debitează 1)e un rezistor R. Aflaţ.i
curentul debitat. Pentru ce valoare a rezistenţei R a consumatorului,
puterea utilă debitată acestuia va fi 1naxilnă şi cu ce randanwnt ~ Arătaţi
că în acest caz curentul este jun1ătate din curentul de scurteircuit, iar
puterea utilă maximă este un sfert din puterea la scurt-circuit.
(*) 3.2.48. :Mai n1ulte batei·ii diferite cu t.e.m. lEi şi rezistenţele interne
r 0 i = 1, 2, ... , sînt conectate în paralel şi debitează pe un rezistor R.
Aflaţ,i : a) curentul debitat, tensiunea la bornele rezistorului R şi curenţji
prin baterii, b) eît devine tensiunea la bornele siste1nului de baterii după
deconeetarea rezistorului R, e) puterPa la, scurt-eireuit, el) puterea utilă
Ina.ximă, e) demonstraţj relaţiile: Pu max ~ 4-1 pfC) la adapta.re: Ptot ad=
= Psc - 2Pu .nax ;;;: 2Pn max' "1Jact ~ 0,50, sernnul egal se obţiine în cazul
cînd t.e.m. Ei sînt egale între ele.
3.2.49. Un număr n de baterii identice, legate în paralel, sînt conec-
tate pe un rezistor. Daeă inversăn1 polaritatea unui baterii, C1U'Pntnl
prin rezistor se mieşorează de k = 1,:) ori. Aflaţi n.

36
3.2.50. ce:.ten:;;iune arată voltlnetrul din rnontajul din figură~

3.2.51. Două baterii E 1 = 5,0 V, r 1 = 1,0 Q, E 2 = 3,0 V, r 2 = 2,0 Q


sînt legate în serie şi debitează pe un rezistor. Aflaţi rezistenţ~a acestuia
astfel ea tensiunea la bornele bateriei 2 să fie nulă.
3.2.52. În rnontajul din figură: E 1 = 9, OV, r 1 = 0,40 n, B 2 = 11,5 V,
Tz = 0,60 n, Il= 1,00 A_. Aflaţ,i R.

Fig. 3.2.53

Aflaţi în n1ontajul din figură curenţ,ii Ir. 2,3 , cunoscînd : B =


3.2.53.
= 16 V, B = 2,0 Q, r =---= 1,0 Q.
3.2.54. În montajul din figură se dau R 2 = 20 Q, R 3 = 40 Q. Bateriile
~tu rezistenţa internă neglijabilă. Dacă E 2 = 3,0 V, atunci 1 2 = O. Pentru
ce valoare a; t.e.n1. E~ batieria 1 nu debiteazrt eurent ~

Fig. 3. 2.tilt Fig. 9.2.55

:1.2.55. În nlontajul din figură se dau: El = 12V, Tl == O,f>O n,


== 6,0 V, r 2 neeunoscut.. Determinati valoarea rezistenţ,ei R cu
JiJ 2 care
sînt şnntate b~tteriile astfel c~t prin bateria 2 să nu treacă curenL

37
:t2.5R, în rnontajnl ~·~e ~lflTl : _!? =-=--=

r! = 1,00 il., E 2 =:c=2,00 V, Ce tenR.iUJJC arat~,


emwetat la mjjlocul

F<q. 3.2.5C
:t2.57. În rnontajul din figur~~ B 1 =-= 2,0 n, == 90 n ~i 1(, are
rezistenţ.tt foarte 1nieă. ·Î.n pozitia 1 ;:.;cala mili.~1rnpenuei.rului corespund<>
curentului 11 = 10,0 A din eircuitul principal, în pozitia 2 eoreslHHH1P
lui I 2 = 100 A. Aflaţi rezistenţa rniliampern1etrului.
i1.2.5B. O rezistenţ~ă şunt rn8re~te scala unui aln}H.~nnet:ru de n 1 =
= 10,0 ori, alta de n. 2 = 20,0 ori. De cîte ori Jnă,re;~e scala cele dou(t rezi~<­
t.enţe legate în serie, respectiv în paralel, ea şunt ?
0

:l.2.5H. Un yoltn1etru are Reala pentru U = 100 V 9i rczi1;tenţ1a propriY


Bv = 10 kn. Ce tensiune n1axirnă, se poate ină:-mra dacă, legăm. o rezistenFl!
adi ţională Racl = 90 ld1 ~
· :t2.60. Un apara,t are scala eu N =c== 100 diYi7-iuni, ya,loarea u11ei
diviziuni a = 5,0 fJ.A/div ~i rezistenţ8J proprie r = ;J,O n. Cmn putem
face din acest aparat un nrilianr]_)enlwtrn pentru curenţi pîn(t la 1 :c_c.=
= O/W 1\., respectiY un yolt1netru pentru tensiuni pînă, la U =-= 10,0 V~
:t2.61. Un Iniliarnperrnetr·u are scala eu J.Y = 150 div, rezistenţa
proprie r = 4,0 n ~i rnăsoară, curentJi pînă la I = 15,0 n1A.' Ce reziRLenţ.l't
trebuie luatrt ~i eu1n trebuie coneetati"t pentru a nră,sura : a) curen111 piuă,
la 1' = 0,30A, b) tensiuni pînă la U' = 1GV? e) Care este \'31mu'ea
unei diviziuni?
:t2.62. Un ampern1etru cu rezi1;tenţa r, ~untat en o reziRtenţ(l! _f(~ r)i
conectat cu o rezistenţă adi~ională Racl este folo:-;it ca: Yoltntetru, valoarea
unei diviziuni fiind ~ = 1,0 V /di\'. Ce re7.iRtenţă, adiţională suplirnentar)t
trPlmie conectată pentru ca valoarea unei diviziuni să fie ~~ = 10 V jdi\'?
:t2.fm. Daci"t şuntănr un arnpennetru eu R 81 == 100 n, Reala întreag(t
core;:.;punde la curentul principal 1 1 , 3,00 A. Dac~i coneetărn o rezh;tenV~:
a<litional<'t Bad = 300 Q fă,ră ~unt, valmtrea unei di vizitln] ere~ te de n ==
= 4,0 ori fa1;ă de ~unpermetrul lu8ut Ningui'. Ce şunt trebuie luat pentru (·a
::-:,ea la iniTeagă Ră corespundr'L la curentul prinei11al l 2 = 7 ,G A?
~t2J:;1. Hezistenţ~a R este rnrt~urată eu montajul din figur~) 1:\e eiteSt'
I 0i U. Dacă, yolhnetrul are finiti:i., Rr ~ B, eYaluaţi ero~H·e
cmnite1n coni,;iderîndu-1 ideal.
:t~;!.G~. Ce rezistentă, Rv trebuie N<:1 aib~lJ un \roltu1etn! a
n1~l~mn~; eu o precizie p = 1,0%) tensiunpa de po rezistoru1 R ==
d~lJC'~, între punctele A, B trece un curent pntetie eormtant '?
;t:!JDH, Pentru a m~t~ura t.(\HL B şi inte.rn~i, <'' a }lWi bu.ierii
1

8--:l.n rnontat două Yoltrnetre jdentiee o dată în ~PriP. ::~1 :1r])O} în paralel.

38
Indicaţiile respective au fost u1,2' Aflati EJ şi T. Reprezentaţi în "d.iagranla
(E/U, rjR) regiunea valorilor E ~i r detenninabile, unde U este tensiunea
rnaxim:"t mă,surabHă eu un voli.metru, iar R, rezistenţa voltrnetrului.

:t2.()7. Se dau dou(t baterii identice eu E si r necunoscute Ni un -volt-


rneti·u cu rezistenţa R şi dmneniul de n1ăsură' U. Ce rnontaje ~le n1ă.:·\Ul'~J
trebuie folosite pentru a acoperi E ~i r cît n1ai rnari "? Reprezenta,ţi reg1n-
nile valorilor BJ, r n1ă~surabile în diagrama (IO/U, rjR).
** 3.2.6B. Calculati rezistenta electrică aJ unui pinion t.J·m1conic ele
raze T1. 2 , lungime l ~i rezistivit{ate p.
** :t2Jm. Ternperatun1 unui conduetor variaJză l]niar de la un u1p~tt
la eelăhtlt. Calculaţi rezistenţ,a acestui conductor ştiind reziNi(~nt~t 8~1 R1, 2
la cele două ternperahui extreme.
** :J.2.70. Dieleetrieul dintre annă turile plan-paralele de arie S ale
unui eondensator, cu distanţ~a dintre anni'ituri d, rm e-Nte ideal ci an': o
c·onduei_-,i\'itate care yariază, lini~"r de laJ cr1 Ungă, o arm(ttură, h1 G 2 lîngil,
cealaltă armătură. Ca,lcula(i rezi~:denta electric(t între armăturile ('OJHlen-
R~1torului. · ·
* :t2.7L Un condensator plan-paralel eu <hsta,nţa dintre armături d,
supu~ la o tensiune constantă fJ, este cufundat eu Yiteza 'V, YPI'ticaL en
latura Z, int-r-un lichid dieleetrie eu pennitivitatea s. A i'laţi inli_"TL·di~> tc:-b
e.urentului eleetrie care trece prin condensator.
** :1.2.72. Un eondensator plan-paralel are un dieleetric de ]Wrmi ivi--
tate s, eare nu este îns{L ideal. î n.cărcat fiind, condensatorul se de:.;e~~n·,(t
pînrt ht o tensiune de T ori Jna,i mică, într-un tirnp 7. Caleu]aţ-.i enmluc·1ivi-
tatca (lieleetrirnlui.

i.L2.73. Dou(t becuri de putere nmninală P 1 = ~10 \V ~i P 2 -c::=:: 100 '\V


Rîni; conectate în serie. In ee raport vor fi puterile ronsuma.te az consideră,
c:1J rezistenţele prac·J:ic nu yariază,).
3.2.7·1. O plitu, electric(t are dourt rezistente : una de
== 800 vV, cealalt(L de putere P 2 =--= 600 \V Care \'(1 Ji putere(:.
o

plltei dacă, rezistenţele se. lea,g(t in serje? (se consider~L erl.


praetic :nu 88 sehinibă).
:t2.75. Un fier de e(tkat de JmterP. P 1
U = 120 V ~i un radiatm· de pntt"re P =-=--=
1 (~ in serie L•, tcn~:iuJwa C!' =-:: 220 . Ce'
·(.r..;e eonsiden\ e(t 1·e;"i8tenţele aparatelor nu
'7H. 1n 1nonta,jul {lin 100'7 1 1?
}Hl1ere21, l!c·jjyoltatti., pe laturi ~i pe ('.
B
r-r'
;t

ORJ
1
U o-----,
Fig. .3,2.7& Fig.J.2.&1

3.2.77. O baterie eu t.c.1n . .lD = 10,0 V si rezi~~.t,enUi~ intern~t , -


= 1,00 n dezvoltă pe un rezistor o :putere p ~:-c 9,0 vY. Aflati tensiUllei1
Ja bornele bateriei. '
3.2.78. O baterie luorează cu rand::unentul -~ 1 = 90%), o a doua
baterie luerează (separa,t) eu randa1nentul YJz = 80 o/0 pe act~ea~i sarein{t,.
Care va fi randa1nentul celor două baterii legate în serie, debitînd pe
aceeaşi sarcină 1
3.2.79. Un ~Wu1nulator cu t.e.m. E == 12 V este înc~hcat de la o
surs{l! cu tensiunea U = 18 V printr-un bee care conslnnă în tirnpul înc~a·­
dîrii P = 24 vV. Capacitatea acurnulatorului O = 40 Ah. în cîti tirnp se
încarcă amnwnlatorul ~ Rezistenţa internrL a acuinulatorului este negli-
jabilă.
:1.2.80. O baterie debitează o putere P == 100 vV pe un rezistor
B = 2,00 n. Dacă în paralel peR se montează un rezistor identic, atunci
în cele dour1 rezistoare se degajă în total acee~1şi putere. Aflaţi t.e.1n. şi
rezistenta interh{L a bateriei.
3.2:~n. în n1ontajul din figură se dau: .E = 120 V, r = 2,00 n,
ll 2 = 60 n, R 3 = 28 .Q, I = 2,00 A. Aflaţi puterea 1\ dezvoltată în B 1 .
3.2.32. în lllontajul din figură: ]f) = 100 V. T = 2,0 Q, Rl = 25 n,
R 3 = 78 Q, P 1 = 16 W. Aflaţi I.

Fig.3.2.!J2

3.2.B3. 1 n nwntajul din figură, se dau : .ll 1 = 100 n, P 1 == lG \V~


U'J = 40 V, randamentul bateriei ·r; = 80 °/0 • Aflaţ,i t.e.m. FJ.

40
(*) 3.2.34. O baterie dezvoltă o putere util:'t n1aximă Pm = 9,0 W la
un curent Im =-= 3,0 A. Aflaţi t.e.In. a bateriei şi rezistenţa sa internă.
(*) 3.2.85. O baterie eu t.e.m. E = 6,0 V poate debita un curent 1naxim
Imax = 3,0 A. Aflaţi puterea utilă n1axilnă pe care o poate da bateria,
rezistenţ~a de sarcină şi randamentul în acest caz.
3.2.86. ln montajul din figură se degajrL aceeaşi căldură în circuitul
exterior, indiferent de închiderea sau deschiderea întrerupătorului. Se
cunosc rezistenţ;ele R 1 = 3,0 n, R 2 = 1,0 n. Aflaţi rezistenţ~ internă,
a bateriei.

Fig.3.2./J2,

1-ig 3.2.86
3.2.87. Puterea totală dezvoltat~t pe .doi rezistori R 1 = 8,0 Q ~~i
R 2 = 2,0 .Q este aceeaşi în cazul legării lor în serie sau in paralel la o sursă.
Aflati rezistenta internă a sursei.
3.2.33. Un ceainic are două rezistenţe identice R = 4,0 n fiecare
Dacă îl alimentăm. de la o baterie eu t.e.n1. E = 12 V, apa ajunge la
fierbere în acelaşi tilup, indifeTent dacă rezistenţele sînt conectate în
serie sau în paralel. .Aflaţ;i curentul de scurteircuit al b8Jteriei.
3.2.89. Un consuinator poate consu1na aceeaşi J)Utere P = 900 Vv fie
pe un rezistor R 1 = 9,0 n, fie pe un rezistor R 2 = 25 D.. Ce curent va
trece prin liniile de adueţiune dacă se produce un scurteircuit la col1SU-
rnator ~
:3.:~.90. Doi rezistori idf'nti(:i sînt lega-ţi o dnt~i în serie, apoi în paralel
la o baterie cu rezistenta interni"t T. În ce caz puterea dezvoltată în circuitul
exterjor este Inai nut~e 'ţ -
~3.2.91. O b3Jterie debitează pe uoi rezistori leg-aţi : a) în serie, b) în
pa,ralel. Ştiind c{tJ prin baterie trece un curent I = 1,0 A şi eă pe rezistorii
R1, 2 se degajă căldură de k 1 = 3,0, respeetiv de k 2 = 6,0 ori mai multă
decît în interiorul bateriei, a,flaţi enrentul de scurtc1rcuit al bateriei.
:i.2Jt2. în rnnntDJjul din figură rezistenţa R, 0 = :3,0 n ~i t.e.m. a sur~ei
R =-c 2,7 V (eu rezistenţ,a int(~rnă neglijabil{L). Hezistenţele BLz ;:;înL aFi.J~·l
alese încît tensiunea 1-?' 0 e2te ele n = 10 ori 1nai mie:~ decît teusirne~1
pe dir~.:,ct h1, bonwle iar dezvoltaH1 <le
su:rs:1, este R1. 2 şi 11uterm1

T)e unitateiJJ
de j==
fil~-

41
diat în mmnentul conectării, dacă coeficientul tern1ic al rezistivităţ,ii
A = 4,5. 10- 3 K.- 1 ~
:t2.95. J_,a conectarea unui radiator cu puterea 1\ = 1,00 kvV, firul
Riguranţei fuzibile se încălzeşte de la temperatura carnerei t0 = 20°0 la
-t1 = 120°0. Ştiind coeficientul termic al rezistivitrtţii firului A = 4,0 .10-:3
K- 1 şi temperatura de topire tt =
320°0, evaluaţi puterea consumată la
care arde siguranţa. Pierderile de căldură către n1ediu sînt proporţionale
cu diferenţa de temperatură.
3.2.96. ,Jumătate din spirala unui reşou pus la priză este răcită (de
exmnplu, cu un lichid convenabil). Curr1 se schimbă curentul şi căldura
degajată totală şi în fiecare jurr1ătate "?
!l-2.97. Un aparat este alimentat prin conductori de cupru de secţiune
S 1 = 3,0 mm 2 avînd în serie şi o siguranţă fuzjbHă din plurnb de secţiune
S 2 = 1,00 rnm; cu tmnperatura iniţială t 0 =
17°0. Cu cît va creşte tempe-
ratura conductorilor de cupru în cazul unui scurtcircuit la aparat, consi-
derînd că întreaga căldură degajată rnerge la încălzirea conductorilor ~

Fig.J-2.97,

:l.2.9H. 1 n rnontajul din figură se dau : ]!] = 120 V, R 1 = 10,0 Q,


I = 2,00 A, randamentul încălzitorului YJ = 76o/0 , rnasa apei m = 0,50 kg
cu temperatura iniţlială t 0 = 4,0°0. 1 n cit timp apa ajunge la fierbere~
3.2.99. Aflati costul K al energiei electrice consumate într-o lună
cu. Z = 30 zile, :~tiind că zilnic, timp de -r = 4,5 h, ard două becuri de
putere P = 40 W fiecare şi sînt adm:;e la fierbere V = 1,5 L apă eu teinpera-
tura iniţială t0 = 10°0 pe un fierbător de randament YJ = 80o/0 • Preţul
energiei electriee k = 1,00 leijkWh.
3.2.100. 1 n cît timp este vaporizată apa de \"olurn V = 0,60 Ij şi
temperatura iniţială t0 = 9,0°0 într-un ceainie electrie de randarnent
YJ = 60o/0 , tensiune U = 220 V şi rezistenţă R = 60 Q ~
:1.2.101. Rezistenţa unui rezistor variază după legea R =· R 0 (1 -
- At). Rezistorul este pus la o tensiune U şi se eufundă într-un fluid cu
ternperatura de 0°0. Ştiind eă pierderea de căldură pe unitatea de tilnp,
de la rezistor către fluid, este dată de formula q = Bt1t, (Newton), B =
= const., aflaţi ternperatura de eehilibru a rezistoruh1i. Discuţie, conside-
rînd R 0 , A şi B cunoscţi.te.
3.2.102. Un radiator de putere P = 1,00 kvV şi tensiune U = 220 V
este eoneetat prin eonductori de cupru de seeţ.iune S = 4,0 nnn 2 • Cu eîte
grade se încălzese eonduetorii în tirnpul -r = 1,00 rnin dacă f = 50°/0 din
căldurrt este cedată mediului~
3.2.103. Temperatura apei dintr-un aevariu cu apă curentă poate fi
n1enţinută constantă, cu ajutorul a două încălzitoare identice, fiecare de
putere P = 100 W. în regim norrnal temperatura apei reci este t1 = 10°0
şi se an1estecă repede cu apa din acvariu de temperatură t 2 = 27°0. Dacă
se eoneetează în paralel ambele încălzitoare debitul apei trebuie mărit

42
de n = 8,0 ori faţ;(u de cazul unui singu1· încălzitor. Aflati dehitul în cazul
unui Ringur încălzitor ~i în cazul leg8rii lor in serie.
3.2.1 04. Dou{t baterii cu t.e.n1. B 1 = 6,0 V şi E 2 , cu r<>zistenţ,ă internă
11eglijahilă, sînt conect~J.Jte în serie pe un rezi stor. Dacă in versăin polaritatea
nnei baterii, puterea ealorie~\, dezvoltat~t în rezistor scade de n = n,o ori.
Aflaţi E 2 •
:3.2.1050 Atît la legarea, în RETie, cît şi la legarea în rmraleJ a n = .3,0
baterii identice, se dezvolU11 o aceeaşi putere P = 9,0 vV pe un rezidor,
Ce putert; va dezvolta pe acest rezi stor o singur:\ baterie·~
:1.2. a06. JJ·entrn ~1 a8i~~ura functionarea, nonnalr1 a unui bec cu ten~i-
nn(~a, rJ = 2j0 ]_Y = 25 V'f, se baterii identiee CU t.e.m.
B =-= 10 V f!i internit T = 4 ,o n o pentru bec.
Ce JHJm~r 1ninirr1 de baterii trebuie }n pa,ralel ~i c~1.n~ cRte Yaloarea
~untului ~

putere

r == 90 n e;;;;te conectat
în ~,~erie eu un reostat de rezis1 n' fierbe în tirnintl
rnin. Ce t,rebuie s~ s~
--c.~ = ,1 50 rnin dacrt
Un tern1o~~ta.t rnentine
tanHi cu ajutorul unui ÎDcălzitor:
pentru ·'T =-: Inir:! ~ cînd tensiune8J
unea l:',eade pînă la o = HO ~';, din tem.!.iune2" nmninaHî,
acest de conectare de-vine --c' n1in. Ce tensiune rninini:JJ
eentual) este adn1isibil~i pentru C'DJ 1cnnostat nl să
Ct'I'U_tJă ~
:t2o1l0. De la un generator de teru,iune U = 220V si
intern~i, neglijabilă trebl-ti_e transrnisă la l = krn'
eonsurnator P =;: 10 k\V prin condueto1·i de ·~Lhnniniu.
să, aib~L conductorii dac~ pierderea de tensiune linie LJ. U :(
3.2"]] L rezistenţa eonductorilor tra:nsm.IsH:; a unei puteri
P = 60 k\V la co:mrmnator. de la un [!ener~"tor cu tensiunea U = 2,4
dacă de tensiun~ pe liniec'reprezint~t f == sc;;o din tensiunc'a
gonerntorului.

Fig.3.2.122

:t2.112. Un genenttor eu t.e.In. }j) = 500 V (rezistenţ;ă internă negli-


jabîl~) transrnite la distanţă o putere P = 100 kW Ja eonsun1ator. Care
sînt pierderile de putere pe linie dacrt rezistenţa conductorilor Re =
= 0,48 Q ~
3.2. 113. lTn generator cu t.e.n1. JiJ = 220 V (rezistenţa internă negli-
jabilă) transrnite la consumator o putere P = 10,0 kW. Care trebuie să fie
rezistenţa conductorilor pentru ca pierderile de putere pe linie să nu
df~păşească f= 10o/0 din puterea dezvoltată de generator"?
3.2.114. Un generator cu tensiunea U = 300 V transrnite la distan1~a
Z = 1,00 km o putere P = 10 kW la consumator. Ce secţiune trebuie
srt aibă conductorii de cupru pentru ca pierderile de tensiune pe linie să
nu depăşească f = 5 ,O o/0 ~
3.2.115. Un generator dezvoltă o :putere P = 60 kW sub tensiunea
U = 2,4 kV pe care o transn1ite unui consumator, aflat la distanţa
Z = 5,0 km. Pierderea de tensiune pe linie constituie o fracţiune f = 0,080
din tensiunea generatorului. .Aflaţi masa de cupru a conductorilor liniei
de transmisie.
3.2.116. De la un generator cu tensiunea U = 7 50 V trebuie transmisă
la destinatar o putere .P = 5,00 kW. Ce rezistenţă maximă, poate avea
linia de transrnisie, astfel ca pierderile de putere pe linie să nu depăşească
f = 10 o/o din puterea transmisă la destinatar~
(*) 3.2.117. Un generator cu rezistenţa internă neglijabilă alin10ntează
prin nişte conductoare un consurnator. Ştiind că puterea la consumator
este maximă posibilă în aceste condiţii, aflaţi ce fracţiune f din puterea
generatorului se disipă pe conductorii de linie. Ce fracţiune f' din puterea
generatorului se va disipa pe conductorii de linie dacă rezistenţa acestora
se reduce de n = 4,0 ori'?
3.2.118. Un generator (de rezistenţă internă neglijabilă) poate dez-
·volta aceeaşi putere sub două tensiuni U1, 2 corespunzătoare la două
rezistenţe ale consumatorului. Ştiind raportul n = U2 /U1 , aflaţi raportul
pierderilor de energie pe linie în cele două cazuri.
3.2.119. De cîte ori creşte randamentul de transmitere a Rnei puteri
electrice P = 10 M\V (la generator) printr-o linie de rezistenţă Re =
= 400 O, dacă mărirn tensiunea generatorului de la U 1 = 100 kV la
U 2 = 2oo kV~
3.2.120. Un generator dezvoltă puterea P = 1,00 MW pe care o
transmite cu pierderi pe linie unui consumator. Contorul la ieşirea din
generator şi contorul de la intrarea la consurnator arată în ~t = 24 h o
diferenţă de energie ~ 1V = 216 kWh. De cîte ori trebuie mărită tensiunea
generatorului pentru ca pierderile de putere pe linie să scadă sub f=0,10°/0 ~
3.2.121. .Aflati masa atomului de aluminiu cunoscînd echivalentul
său electrochimic K = 93 vg/C şi valoarea sarcinii elementare e =
= 1,6. 10- 19 o.
3.2.122. 1 ntr-un tub capilar închis, de dia,metru interior d = 0,30 rnm
se află mercur avînd la mijloc o picătură de soluţie Hgi 2 • Tubul este conectat
în serie cu un rezistor R = 390 kO si o baterie cu t.e.m. ~E = 10 V. După
cît timp picătura se deplasează 'cu Z= 10 m1n ~ "

- Electrocinetica şi electrostatica

3.2.123. Un c0ndensator plan de capacitate O = 100 vF cu distan1~a,


dintre armături d = 0,10 rnrn, cu dielectricul de perrnitivitate relativă
r;;,. = 2,5 şi rezistivitate p = 2. 10 7 Q. m (hîrtie), este conectat la o baterie
cu t.e.m .. t9 = 100 V şi rezistenţă internă r = 1,0 Q . .Aflaţ,i intensitatea
cÎlnpului electric din condensator.
3.2.124. 1n montajul din fjgură r = R = 10 GQ, E = 1,3 kV, volurnul
aerului dintre annăturile condensatorului plan-paralel "V = 250 cm 3 • O
sursă de raze X ionizează aertll dintre armăturile condensatorului producînd

44
n = 1,0. 10 9 1/(crn 3 • s).perechi de ioni nwnovalenţj pe secundă şi pe 1 cm 3
care toţi ajung pe armături, fără să aibă timp să se recon1bine. Aflati
curentu] prin baterie. ,
tJ
,.
.....
R ~

.... d
-
;
U=? . -

J 1 ----
Fig. J.2. 124 ..
l~r
Fig.3.2.12S
3.2.125. în circuitul din figură se dau E, r, el, v = const., q. Aflaţi
tensiunea U. .
3.2.126. Un rezistor de rezistentă Il = 10 D. şi un condensator sînt
legaţi o dată în serie şi apoi în paralel pe un acumulator. Sarcina pe conden-
sator este în primul caz q1 = 11 f.LO, în al doilea caz q 2 = 10 f.LO. Aflaţi
rezistenta internă a acun1ulatorului.
3.2.'127. în 1nontajul din figură, G este Î1n galvanometru balistic
(indică sarcina care trece prin el). Închizînd întrerupătorul K 1 (cu J( 2
deschis), acul galvanmnetrului deviază cu unghiul a. Ou ce unghi ~ va
devia acul dacă apoi închidem K"?

Fi!J.3.2.127
F;j;.J.2.121J
3.2.123. în figură se dau E = 4,8 V, r = 1,0 D., R 1 = 2,0 n, R 2 =
= 3,0 O, R 3 = 5,0 O, O = 2,0 f.LF. Cu ce sarcină se va încărca conden-
satorul~
3.2.129. !n schmna din figură O= 23 f.LF, R = 20 O, E = 12 V,
r = 2,0 n. Aflaţ,i sarcina pe condensator.

45
F!g32.130
F:g32.129

3.2.130. în scherna tUn figură sareina de pe condensator este Q0 =


= 3,0 flU. Ce sa,rcină va fi pe conclensator după închiderea întrerupătorului?
:t2.13L In rnontajul din figură rezistenţa internă a bateriei este
neglijabilă. Aflaţi: a) diferenţ;a de potenţ;ial dintre 'punctele A_, B, b) SfH'-
cina eare va trece prin rezistorul R dacă scurteireuit~un punctele.A, B,
c) VaTia~ţi3J energiei tot~de a eondensatorilor după scurt-circuitarea punetr1or
A, B, d) Căldura degajziJtă în rezistorul R după unirea lJUnctelor A, B.

1:

r
1;

A
1?1 R;;. -
="""""""'- ~-·
:l:1'
- ---=:m::::>.
[ =..:.=mm;.:;;;. ~-.

~~E~ ' ~Eo,'o


--·'"-ii~-~
j

~-~·g.3.2.132

3.2.132. Se dă rnonk'!Jjul din figură . .Aflaţi sarcina eu care se încarcă,


condensatorul C.
3.2.13it în nwnta:jul din figură se cunosc C1, 2 , E. Dacă scurtcircuitărn
bateria, curentul prin baterie de n ori. Aflaţi tensiun~le pe conden-
satoare.
3.2.134. în montajul din JiguTă O = 3,0 fLF, E = 2,0 V, rezistenţa
internă a bateriilor este r1eglij3Jbilă. Aflati sarcina condensatorului.
3.2.135. în montajul din figură 'se dau r = 100 .a, R 1 = 300 Q,
R 2 = 100 O, 0 1 = 1,00 pl"', 0 2 = 2,00 fLF, Q2 = 4,0 fLC. Ce sarcină va fi
pe condem~atcrul el după închiderea întrerup~ttorului ~
3.2.1!16. în montajul din figur~t R 1 = 10,0 Q, R 2 = 20,0 Q. Aflaţi
1·aportul tensiunilor pe condensatorii 01, 2 •
~t2.137. În montajul din figură: 0 1 = 2,0 fl~E', 0 2 = 5,0 fLF, E 1 =
= 10,0 V, liJ 2 = 5,0 V, ,r 2 == 2,0 n, B = ~)8 n. Aflaţi sarcinile cu care f3e
încarcă condensatorii.

46
c .
:r:
E,r
·~
Fig. 3.2.f33 Fig.3.2134

F.~q.3.2135
3.2.1il8. în 1nontajul din figurr~, la un 1non1ent dat se închide între-
rupătorul. Cu cît creşte sarcina pe condensator ~ Cîtă căldură se degajă
în sistem~ Se dau: R 1 = 10,0 kQ, R 2 = 15,0 kQ, C = 1,00 [-LF, .E1 = 34 V,
R') = 16,0 V. .
~ :t2.139. Se dă Inontajul din figură în care: C = 4,0 p.F, 0 0 = 2,0 p.F,
R 1 = 100 Q, R 2 = 300 Q, E 1 = 10,0 V, E 2 = 15,0 V, E = f>,O V. Aflaţ, i
sareinHe condensatorilor şi polarităţile annăturilor.

CI
f=i.'q.3.2.1J8
3.2.140. în montajul din figură se cunosc OL 2 , E. Dacă se scurt-circui~
tează bateria, curentul prin baterie creşte de n ori. Aflaţi tensiunile pe
cond ensatori.
3.2.141. în 1nontajul din figură aflaţi intensitatea curentului prin
baterie imediat după închiderea întrerupătorului, cît şi după un timp
suficient de lung.
:t2.142. în montajul din figură se dau R 1 = 1,00 Q, R 2 = 3,00 Q.
Irnediat după închiderea întrerupătorului J{ voltmetrul ideal arată U1 =
= 6,00 V, iar după un timp mai îndelungat U 2 = 9,6 V. Aflaţ,i indicaţia
volt1netrului cu întrerupătorul deschis.

47
A

Fi.f.3.2.141

rig3.2 tlt2
Fi!J 8.2.141
:1.2.143. ln montajul din figură se cunosc: R = 4,00 kQ şi Rv =
= 6 00 kO (rezistenţa voltmetrului). Imediat după închiderea întrerupă­
torului voltmetrul indică f! 1 = 10,0 V, iar după un timp mai lung indică
U = 20,0 V. Aflaţi t.e.m. E şi rezistenţa internă r a bateriei.

3.2.144. ':trei conden~at.ori identici, fiecare de capacitate O, sînt legati


în serie ŞI încărcaţi la t.e.rn. E. După îneărc::.)Jrea lor, Re conectează simultan
doi rezistori identici, fiecare de rezistenţa R. Oîtă, căldură, se degajă pe
fiecare rezistoT ~ Ce curent trece prin rm~istori în momentul cînd tensiunea
la bornele eondensatorului mijlociu este Jl)jlO'
3.2.145. În rnontajul din figură 0 1 = 20 p.F, 0 2 = 60 p"F, R = 80 Q.
în momentul încbiderii intrerup3"torului .l0 = 0,20 ~4. . ..Aflaţi : a) Sarcina
care trece pri_n rezistorul R, b) C~)Jdura degajvAă. în-rezi~~tcr, d1:;_pă înce-
tarea, C'lJ ren tu Juj .
::L2.].16. ln monta.jul di:n f]gn:d1
=-c. 300 V, J.f 1 =, 200 B 2 = 300 n. Cît~.
B1 cm:nntarea eornu ia;to:rnhri '?

48
Fiy 3.2.fl,.()
Fig. 3.'2 14!)
3.2.14:7. In montajul din figură se dau: O = 10 [lF, sarcina pe conden-
sator q = 100 f,LO, în rezistorul R se degajă o putere P = 100 W, iar
eure.ntul de scurtcircuit al bateriei este Isc = 20 A. Aflaţi t.e.1n. a bateriei.
3.2.148. în· montajul din figură E 1 = 10,0 V, E 2 = 14,0 V, 0 1 =
= 4,0 jJ-F, 0 2 = 6,0 !J.F, R 0 = 10,0 n, R 2 = 20,0 Q. Aflaţi ce cantitate
de căldură se degajă în rezistorul R 0 dacă trecem comutatorul de pe poziţia
1 în poziţia 2.

ng. a2 .t4? Ft.'rJ 3. 2.tM


3.2.149. în Inontajul din figură & = 10,0 V, O =: 1,00 flF, annătura
stingă a, wndensatorului plan cu aer are sarcina zero, iar cea clreapt8J este
încărcat~ . .Aflaţi sarcina acestei arrnrtturi, ştiind că prin închiderea între-
rupătorului se degajă în rezistorul R tot atîta căldură ea şi în cazul cînd
condensatorul ar fi iniţial neîncăreat.

r:~~~~~\
1 /--
t.·-·--·-··-·---····-"~ [1-- -----·..---···---·-"

50. In mont[l~jul din figură se elnwse E = 10,0 V ~i () = 1,00 flF.


Ccndensatorul e8te initial încăreat cu sarcini de acdafd ~:.en1n a c{tror E<um8,
q1 = 80 'După î:nchiderea întrerurJătnruiui se degaj8J
to:r ea şi în cazul în c~tre condensatorul n-ar fi

Re dan

4 -- ('..
49
Fig. 3. 2.151

~q 32152·
3.2.152. 1n rnontajul din figuTă, se dau R =·:soo n, E 1 = 10,0 V,
JC 2 = 20,0 V, 0 1 = 1,00 p.P, 0 2 = 2,00 f.L'F'. Ce sarcină va tTece prin rezis-
-Lorul R şi ee căldură totală se degajă în sistern dacă închidem întreru-
pătorul ~
:J.2.153. tn rnontajul din figură 1.} = 100 n, O = 10,0 p.F, U = 10,0 V,
firul AB are rezistenţa neglljabilă. Intrerupătorul se închide pentru T 1 =
= 1,00 ms şi se deschide pentru T 2 = 20 nu~, periodic. Ce curent rnediu
tl'ece prin firul AB ~

P/~J.2.f5J

3.2.154.. Un eondensatol' variabil, tu capacitatea iniţială 0 0 , încărcat


iniţ,ial pînă la tensiunea U este conectat la bornele unui rezistor R. Curn
trebuie variată eapaeitatea eondensatorului pentru ea prin eireuit s~t
t;reacă eurent eonstant ~ Ce putere dezvoltă forţele exterioare u?
(*) :t2.155. În rnonta]ul din figură tensiunea sun;ei variază proporţ;ional
cu timpul : u = a. t. La ce moment trebuie să închidem întrerupătorul
pentru ca curentul din cireuit să fie eonstant 0? Se dau R = 10 k&2,
o =)OO 1..tF.

Fig.J 2 157

(*.) 3.2.156. Un eondensator plan eu aer are arn1ă~turi pătrate de arie


S = 100 crn 2 , cu distanţa dintre arrnătul'i d = 1,0 mrn şi este eonectat
la o tensiune U = 600 V. Ce curent va curge prin baterie dacă una din
armături începe să luneee în planul său eu viteza 1) = 6,0 crnjs ~

50
** :t2.H17. Un dise omogen ~i uniforrn de ntzi"'t B 2 , (le grosinw h ~i rezi1-l-
t1Yit~1te p, este cuprim~ la periferie deun inel perfect conductor, iar în centru
ftre un deetrod cilindrie, eonductor, de rază B 1 • Între electrodul
central t:i inelul 11erHrric t;e a,IJlică, o diferen(:ă de rwtenţial U. Calculati :
n) elect1·ie~, ~1 di8eului între electr;ozii amintiţ,i, b) intensit8"tea,
curentului ~i den;;:,itatea, de curent, c) intemdtatea ~i potenţialul
c·hnpului electrie dintre d) putere<:-1 totală dez;voltat~~ în disc·~
densit~)J·ple ~i SJlaţ~ială (Yolunlieă,) ale putPrii

O irferă, .nn·>nn.on de n:zistivitate p ~i raz{t R 2 este înconjuratr~


t\fericfL ~,r... ,.,_""'. conductoare. Printr-un mic orifieju radial ef:lie
Ttn eleetTod
de

rez]8tivitsA.c: ?
axei sale. 'e
dad.L

Ji a lHlUi rJ8C <CU electric Îl1 g·aze are


a == 5f5 V, b =--= IJO ·vA. Pentru a stabi-
de~',e~,rc8,rH se ::;e:rie un :rezistor B . rf\:msi--
ef;te U0 = J?8I1t.ru ce valori B şi
randarnentul c2to ·!J ?: '?

Fig3.2.fflf

3.2.16~2. ln puntea din canwteris ti c~:v


elmnentului neliniar R' e~:te lHJde ((; = 1,0. V/A 2 •
pentru ee ten~dune a sursei echilibru.
B = 100 n ele:mentul neliniar )( are
eara,cteristica, I = . 10-· 3
Pentn.t ee curent I

51
3.2.164. O baterie cu t.e.u1. IO = 10,0 V ~i rezistenţ;ă internă rr =
= 2,00 Q debitează pe doi rezistori neliniari RL 2 , legat~i o dată în serie,
o dată în paralel. Caraeteristicile volt-an1per ale rezistorilor sînt repre-
zentate în figură. Aflaţi curenţii şi tensiunile pe rezistori.
3.2.165. Printr-un tub catodic trece un eurent I = 10 mA la o tensi-
une anodică U = 220 V. Cunoscînd sarcina specifică a electronilor efrn~
= 1,76. 1011 C/kg, aflaţi forţa exercitată de electroni asupra anpdului.
3.2.166. O diodă cu vid are catodul şi anodul sub formă de plăei
1)aralele. Ştiind că în regimul de lucru I = l(U 312 (T. . angmuir), aflaţi de
cîte ori creşte forţa de bombardament a electronilor asupra anodului, dacă
tensiunea creşte de n ori.
![4]
~0~----~----~----~----~,~·-----~

o,s~------4-------~-------+-------1--·------

/ O,B 1----+-----+-----+

F/q.'3.2. f54

3.2.167. Aflati viteza de drift a electronilor într-un conductor de


cupru de secţiune' S = 1,00 mm 2 cînd prin el trece un eurent I = 1,00 A.
Consideraţi că fiecare atom contribuie cu un singur electron de conducţ.ie.
3.2.168. Printr-un conductor de cupru circulă un curent de densitate
j = 1,0 A/mm 2 • Considerînd că fiecare atom de cupru contribuie cu un
electron la gazul electronic şi considerînd acest gaz ca un gaz ideal clasic,
evaluaţ,i distanţa parcursă de un electron la o deplasare de drift d = 10 nun.
3.2.169. Printr-o soluţie de acid azotic HN03 trece un curent I =
= 2,00 A. Ce' eantitate de eleetricitate transportă pe unitatea de timp
fieca.re tip de ioni ~ Mobilităţile ionilor sînt: fJ.+(H+) = 3,26. 10-7 n1 2 j(V .s),
fJ.-(NO&) = 6,4. 10-s m 2 /(V. s). _
3.2.170. Aflaţi conductivitatea unei soluţii de nitrat de argint AgN0 3
de concentraţie C = 0,10 N = 0,10 mol/I~, ştiind gradul de disociere

52
rx = 80°/0 ~i mobilităţile ionilor: iJ-+(Ag+) = f5,6. 10-8 rn 2 /(V. s), tJ.-(NOa-) =
= 6,4. 10-8 m 2 /(V. s).
3.2.171. Oonducti vitatea unei solutii decinormale de acid clorhidric
este cr = 3,5 .Q -1. nl-1 . Ştiind rnobilităţile ionilor: tL+(H+) = 3,26. 10-7
1n 2 j(V. s), tJ.-(01-) = 6,8. 10-s rn 2 /(V. s), aflaţi gradul de disociere şi
concentratiile ionilor.
3.2.172. In scherna din figură E = 150 V, R =-= 10 kn, iar caracte-
ristica diodei poate fi aproximată prin ecuaţJia :
I =aU+ bU 2 pentru U>O,undea =~0,10rnA/V,b = 0,010mA/V 2 ,
{I = O pentru U ~ O.
Calculaţi puterea consurnat~ de diodă.

Fig.3.2.172 Flg 3.2.173


3.2.173. Se dă schema din figură. în ce raport se schimbă puterea
disipată dacă se inversează polaritatea tensiunii constante U ~1
(*) 3.2.174. Se dă schema din figură în care E 1 = 6,0 V, T1 = 20 n,
E 2 = 2,0 V, T 2 = 20/3 Q şi dioda este ideală. Trasaţ1i caracteristica U - I
a rnontajului. Pentru ce rezistenţă de sarcină putei·ea utilă este maximă~
lr
-4r·---·, 1

r i
' 1 U·~r
' () . c. .1

e_x~t~r~
Fig. 3.2 .t7ft (
F/q.3.2.17fJ

3.2.175. Se dă schema din figură în care iniţial condensatorii 0 1 =


= 1,00 tJ.F ~i 0 2 = 2,00 tl-F nu sînt încărcaţi, E = 5,0 V (r = O), R 1 =
= 1_0 kQ, R 2 = 20 kQ. Ce sareină va trece prin diodă daeă închidem
întrerupătorul ~
3.2.176. Pentru rnăsurarea curentului invers al unei diode semi-
conductoare s-a făcut rnontajul din figură. Oondensatorul O = 10 p.F
este iniţial încărcat pînă la tensiunea U = 4,5 V. În prima experienţă
se ţine eomutatorul pe poziţia 1, T 1 = 1,0 min, apoi, trecîndu-1 pe poziţia 2
se citese pe galvanometru N 1 = 5,0 div. Experienţa se repetă de la capăt

53
1
ICarc'Cie!'iSI/ca
1 u,Odei

a
6j3.2.1!5
alegînd aeum ':' 2 = 2,0 rnin ;:~i <:itind N 2 = 20 diY in sent;
curentulinn~rs ea fiind indeiH.'ndent de
:J.2.177o 'tn din figură, R = 100n, i1iod~1
idealizată, din i'ign1·i't, iar ten:-durH~a aplicată este în earac-
terhd.ic~1 V -- A_ a, cireuituluj ~i graficele tensiunilr:r lH" rezi stor ~:.i 11e ai ocHi..
J;lTJ/Î

t,s
b c

:1.2.17H. Un eondemmtor de O = 100 fLF


la tensiunea U = 6,0 V este legat l8J un rezistor R = 100 Q printr-o
a cărei caracteristică V - A f-\e poate aproxirna ca în figură. Afl8Jţi că.ldura
degajată pe reziRtor.

a
3.2.1'78
3.2.179. Deterrninaţi diferenţa de potenţial între eleetro?-ii unui tub
de deseă,:r·care cu heliu, în 1non1entul cînd începe ionizarea DA;mnilor prin
şocuri eleet:roniee. ln acest rrwrnent potent;ialul de-a lungul tubului este
reprezentat in figură, in unităţi rela,tive. Drumul liber a,l deetronilor
'A = 100 fLin, potenţialul de ionizare. a heliului llion = 24):5 V.

54
• V.,t.mil arobltr.

3~-

~~----2L_ ____4L-----6~----B~--~m~
Fig. 3. 2.178

Cîmpul 1nagnetic

:t3.1. Jja ce distanţă şi spre ee punct cardinal cîrnpul rnagnetic al


unui conductor vertical lung străbătut de un curent I = 10 A de jos
în sus, cmnpus cu cel terestru, dă un cîn1p rezultant vertical 0? Cornpo-
nentele inducţiei rnagnetice terestre: B 0 = 20 [J.T, .Bv = 50 [J.':L'.
( *) :l.:t2. Aflaţi inducţia Jnagnetic(t în planul n1ediator a doi conductori
paraleli situaţi la distanţa d între ei, străbătuţi de curenţi egali şi de
acela~i sens I. Unde inducţia magnetică este rnaxirnă ~
:t:t:t Aflaţi inducţ,ia,n1agnetică în planul Inediator a doi conductori
paraleli situaţi la distanţa d între ei, străbă,tuţj de curenţii egali şi de
spns opus I.
:J.:3.·1. Doi conductori rectilinii lungi străbr1tuţ~i de curenţii l1, 2 sînt
perpendiculari între ei. Aflaţi inducţja n1agnetică, în planul lor. Unde
inducţja magnetică este nuEt ~
:t:J.5. O spiră circulară din conductor de cupru de secţiune s =--=
= :~,1L1 nnn 2 şi rezistivitate p = 17 n.Q . rn, străbătută de un curent I =
= 10 A, ereează în eentru (în aer) o inducţie magnetieă B = 125,6 vrr.
Ce tensiune este aplicată spirei ~
:J.3.6. Care este raportul tensiunilor U' jU aplicate la două spir·e
cireulare, dacă spirele sînt confecţionate din acelaşi fel de sîrmă, au raportul
razelor r' jr = 3,0 şi creează în centrul lor aceeaşi inducţie magnetică 0?
3.3. 7. Un solenoid este bobinat într-un singur strat cu sîrmă de
diametru (t = 1,0 mrn, cu spirele strîns lipite între ele. Care este inducţia B
în solenoid (cu aer), dacă curentul este I = 1,0 A~ Cîte straturi sînt
necesare pentru a obţine o inducţie B' =.5,0 mT 0?
3.:t8. Un solenoid cu aer, de lungime l = 20 crn şi diarnetru JJ =
==- ;'),0 e1n, este bobinat eu sîrnră de cupru ( p = 17 n.Q. rn) cu djanretrul
d == 0,50 nun. Ce tensiune trebuie aplicaţă solenoidului pentru a produce
o ir~ducţJie B = 12,56 1nT ~
( **) :1.:3.9 . .Aflaţ1i inducţia magnetic~ pe axa unei spire eirculate de rază, R
străbătută de un curent 1. Unde cîmpul este maxi1n ~
** 3.:3.10. Aflaţi inducţia magnetic~ a unui segrnent reetiliniu de curentI
pe 1nediatoarea sa în funcţie de unghiul rx sub care se vede segrRentul.

55
Aflaţi inducţia Inagnetică în centrul unei spire (cadru) dreptunghiulare
de laturi Z, b. Dar în centrul unui poligon cu n laturi~
** 3.3.11. Printr-un conductor cilindric lung de rază R circulă un curent 1
uniform distribuit pe secţiunea conductorului. a) Calculaţi cîmpul m.agnetic.
b) Dacă în conductor există o cavitate cilindri că cu axă paralelă Ia dis-
tanţa r 0 de cea a conductorului, calculaţi cîmpul magnetic din cavitate.
** 3.3.12. Calculaţi intensitatea cîmpului magnetic pe axa unui solenoid
avînd N spire bobinate uniform pe lungimea l şi străbătute de curentul 1.
** 3.3.13. O tijă subţire, omogenă şi unifonnă, de masă m este încărcat~t
uniforn1 cu sarcina q. Tija este pusă în rotaţie în jurul unei axe transversale
trecînd prin: a) 1nijlocul tijei, b) un capăt al tijei. Calculaţi raportul
dintre 1nmnentul magnetic Pm şi momentul cinetic L faţă de axa de rotaţie.
** 3.3.14. Un inel subţire din dielectric de raze R1, 2 este îne{Lrcat uniform
eu sarcina q. Discul se roteşte cu tura·ţia n în jurul axei sale. Calculaţi:
a) inducţia magnetică în centrul discului, b} raportul dintre momentul
magnetic şi momentul cinetic faţă de axa de rotaţie, considerînd discul
uniform de masă m.
** 3.3.15. Un disc izolant subtire de rază R este încărcat uniform cu
densitatea de sarcină a şi se roteşte în jurul axei sale cu turaţia n. Calculaţi :
a) cîmpul magnetic pe axa discului, b) raportul dintre momentul magnetic
şi momentul cinetic faţă de axa de rotaţie, ştiind că discul este omogen şi
uniform, de masă m. ·
** 3.3.16. Un inel subţire (dielectric) de masă m şi rază R este încărcat
uniform cu o sarcină q. Inelul se roteşte cu viteza unghiulară (!.) în jurul
axei sale. a) Calculaţi raportul dintre momentul magnetic al ineluluj
şi momentul său cinetic, b) dar dacă inelul subţire se roteşte în jurul unui
diametru~
** 3.3.17. O sferă omogenă din dielectric de 1nasă m şi de rază R este
încărcată uniform cu sarcină superficială de densitate a şi 11usă în rotaţie
cu viteza unghiulară (!.) în jurul unui diametru. Calcul::;~Jţi : a) cîn1pul
magnetic în centrul sferei, b) raportul dintte momentul magnetic şi
cel cinetic.
** 3.3.18. O sferă omogenă de masă 1n şi rază R este încărcată cu
sarcina q distribuită uniform pe volumul său. Sfera este rotită cu viteza
·unghiulară (!.) în jurul unui dia1netru. Calculaţi raportul dintre mornentul
magnetic şi rnmnentul cinetic propriu.
** :l,3.19. O pătură cilindri că omogenă (dielectrică) de masă m şi
raze RL 2 este încărcată uniform în volum cu sarcina q. Cilindrul se roteşte
cu viteza unghiulară <U în jurul axei sale. Calculaţi raportul dintre rnonl8ntul
magnetic şi momentul cinetic.
(**) 3.3.20. Un corp solid omogen oarecare de masă m este încărcat
uniforrn pe volurn cu o sarcină electrică q. Corpul este rotit cu viteza
unghiulară (!.) în jurul unei a:xe. Aflaţ.i raportul dintre mmnentul n1agnetic
şi Inmnentul cinetic longitudinal ( coinponenta paralelă cu axa de rotaţie).
Dar in ea:0nl cînd corpul es;te rv:on1ogen şi sarcina este distribuit:"'t neuniform
d8x cu denE·it8.1 f3J? De, ~xernplu, un corp fonnat din particule
armtrar.

Fo1·ţa

" Un cad.ru liber în jurul·


aJe 1n1T- un B. Dae~t prin

5R
c:\dtu curge un curent 1 1 = 1,00 .A, cadrul deviază cu unghiul oc1 = 30°.
:Pe:atru ce curent I 2 unghiul de-vine <X 2 = 60° ~

3.3.22. Un eadru pătratic străbătut de un curent I = 5,0 A se poate


roti liber în jurullatudi sale orizontale. Aplicînd un cîrnp 1nagnetic vertical,
eadrul deviază cu unghiul tX = 30°. Aflaţi indueţia rnagnetică,, ştiind densi-
t,atea sîrmei o =---= 8600 kgjn1 3 şi secţiunea S = 2,0 111111 2 a conduetorului.
3.!J.23. O i.;ijă, conduetoare orizontală, de lungime b 9i Inas@J 1n este
suspendată do două fire paralele egale de lungi1ne l şi se a,fH1 într-Ull chnp
magnetic vertical de inducţie B. Prin tijă se trece un curent l declnrată
foarte scurtă -r. AflaţJi unghiul de deviaţie maximă a firelor.
3.3.24. O tijă orizontală de lungitne l şi 1nasă m este suspendată
de două resorturi, fiecare de constantă elastică k, şi aşezată intr-irn cîmp
1nagnetic B transversal, orizontal. Cu ce distanţă 1naxin1ă se deplasea,z~t
tija daci'\) prin ea trece un curent de intensitate I într-un tilnp foarte
Reurt -r ~
** a.:t25. Doi conducLori rectilinii lungi paraleli, cu distanţ~a r =c= 4,0 CJn
între ei, străhătuţj de curenţ,i, se atrag între ei eu o forţă pe unitatea
de lungime JJ'* = 1,00 1nN /rn. Ce lucru rnecanic trebuie efectuat pe uni-
tatea de lungiiile pentru a dubla distanţa dintre eonduetori rq
( **) :1.:1.26. Cadrul dreptunghiular al unui galvanometru, de lunginw
l =o= .30 nan f~i lăţirne b ~ 20 nnn, cu ll = 200 spire, este străbătut de un
curent 1 = 1,00 p.A ~i ~qezat într-un cîmp de indueţie B = 0,10 T, eare
fonnează unghiul ce =-= 30° eu nornutla la eadru. a) Aflaţji rnmnentul
cuplului de forţe care acţ,ionează asupra cadrului. Ştiind că rnon1entul
dipolar m~ugnetic al unei spire de arie S este p --: 1S, a,rătati că _ifi = p x
X B. b) Ce lucru n1ecanie efectuează cîn1pul pentru a 'roti cadrul în
poziţie transversală pe ehnp?
** 3.3.27. Discul din figură de rază B = 50 mm, aşez~)JL perpendieub1r
pe cîmpul magnetic. de indueFe B = 20 n1T, este traversat radial, prin
contacte glisante, de un eurent I = 4,0 A. Aflaţi : a) puterea acestui
_rnotor ştiind tun1ţ!ia n = 5,0 rotjs, h) rnomentul cuplului de forţe care
acţionează asupra discului.
(*) 3.:1.28. TJn solenoid ide~1l cu aer are lungin1ea l == .31,4 ern, rnn:n(tr
de spire N = 1000 şi raza spirei B = 2,0 em. Porţa de rupere a sîrmej
este B\. = 10,0 N. Aflaţi la ee intensitate a curentului spirele se pot rupe.
(*) 3.3.29. Un resort fin de constantă k = 20 N/rn este fixat la eapete
în stare nedeformată, de lunginw Z0 = 20 crn, ea în figură, unde inducţ,ia
e.în1pului n1agnetic B = 0,80 ~r. ~rrecînd curentul I resortul ia forn1a unui
arc de cere de rază. R = 30 ern. Aflati 1.
** 3.:t:30. O spir~t circularrt parcursă de curent electric, este introdusă
. parţial într-o regiune cu cîn1p Jnagnetie, ea în figură. a)' Calculaţi forţja

57
F!g 3.3.27
electron1agnetică exercitată asupra spirei. b) Care -va fi tensiunt>a :elastieă
din conductorul spirei dacă, spira este introdus~t cmnplet în cîmp'?

Fig. 3.3.30

(*) :1.3.31. O bobină cu spire de rază R, confecţ;ionate din sîrn1~t de cupru


de dimnetru (7, parcursă, de un curentI, este aşezată coaxial într-un cîmp
'magnetic. I..~a ce inducţie r11agnetică spirele se rup, dacă tensiune~1 e1a~;tică,
de nrpere a cuprului crr = 230 MNjrn 2 ?

(**) :t:t:J2. Un inel unifonn încă.rcat cu sarcina q == 1,0 11-C se rosto-


goleşte fără lunecare cu viteza v = 1,0 1njs pe un IJlan orizontal izolant.
Perpendicular pe planul inelului, acţionează, un dmp rnagnetic de inductie
B. -~ 10 rnT. Aflati forta l1orentz rnagnetiett ~1t-;npra inelului. ·
;t~t:~:3. O particulă de nmsă m şi sarc.ină, q intr{~ eu viteza 1) perpt_-'n-
die.ula,r IJe inducţia magnetică 11 Aflaţi di:::.tanţ~t la rnonw:ntul t ~t paTtic:nlei
pînă, Ja l}l!llctul de jninue.

58
:J.:tiH. Un electron) accelerat! în prealabil de o diferenţ{t de
U = 300 V, se mi:)C~1. paralel eu un conductor rectiliniu lung,
de un curent 1 == CJ,O A, la distanţ.a T =-~~
2 xrun. Ce fortiî ya, aeţ~iona
a:"'upn~; electronului?
:t::J.;:mo Calculaţi energia cinP.tie;1 a unui proton c~u·e ;.;P hrLr-nn
B ==' 1W6 n1ri1 un r·ere de razi1 R == GO f:ln,
de o difcrent:\ de Twtent,ial U == 1 ,mY k'f
intrii pe:rpcndicul::'"l' hrtr--un de 1~ == ~h mrr: '
cinetic al electronului fa"Ui de eentr-u1 de al traieetori(~i.
:J.:t~l7. Dou~i. particule de rna~~e 1n 1 •2 ~i sarcini • intri'i eu aeeea~i vite:dt
pe:rpendieular pe un cîrnp 1nag-netic. Aflaţi r:l.zrlor de eurhtu~L
ale traiectoriilor. Aplieatie pentru ·proton ~i particula rx.
3.3.~l3. Două, D2Hticule de rna~e ·n1~ 1 •) Hi E;areini q1 ')' aeeelerate în prea-
labil de aceea0i dii'erenFt de potenţ~ia,l,'~il,lt.ră. perpendicular într-un eîrnp
rnagnetic. Aflaţi nq10rtul razelor de eur1mr~~ ale traieetoriilor . .Aplicaţie
la proton ~i partieula rx.
:t:t39. Două parti eule cu Jnasele 1n 1 , 2 ~i ;-;areinile q_L 2 , iHtri\, :rwrpendi-
eular într-un cîmp nu:cgnotic: a) eu Yiteze rgah', h) aecelerate în pr<~alabil
de aceeasi diferent~i de 1)oientbl. Atlaii raportul perioadelor de rotat.ie.
Aplicaţ,i(;,: proton' ~i pa{tieula~ rx. ' ·

:t:t10. O particulă de 1uasă rn ~i san-.ină, q intr:l.: ('U vitt>z~1 r 0 JWI'}H'n-


dieular pe un eî1np (le indueţ]e B ocupînd o handi1 de EtţinH.~ l. Afla-ţi :
a) devierea particulci la ieşirea din cîn1p, b) lmp;hiul ele deviere, c) devi-
erea spotului ve un ecran situat la cURtani\a L de ·eîmp) d) <..·onsidentţ,i ~i
ea:~ml deviatiilm· 1niei.
:t;L~L 'o partieuEi c;_ eNte <lf.wiatil c·u unghiul O = :30) de un eiinp
111agnetie de indueţ.ie B == 0,10 '11 ~i lăţinH_' l ==--= 10 etn. Pentru particula, rx,
qjm. = GO l\lC/kg·. A..flaţi Yit.mm partienlei ce
·;

:t:L1~. O partieul:t, aecelera,trL în prealabil de o <lifermJt,<1 dr·


U =2 :-3,G2 kV, intră într-un cîmp 1nagnetic 1miforn1 de indneţie B 10 m'l'
perpc-'ndieular pe eînrp r~i descTie un cere de Ta;~,r~.: R =,= ~20 nnn.
~arcina speeifieă a pm'ticulei.
:t:JA:t Un proion ~i o partieul~ rx, de energii eiueLic:P intrr11
într-un eînJp m::1gnetie mnogen, perpendienlar pc liniile salu de
_Afla ţi rapori.ul ra?;elor trai e•~'toriilor.

59
3.3.44. Ioni rnonovalenţi cu numerele de n1asă A 1 = 20 şi A 2 = 22
(neon) sînt acceleraţi de o diferenţă de potenţial U = 4,0kV, apoi intrf't
perpendicular într-un cîmp de inducţie B = 0,25 T unde descriu semi-
cercuri. Care este distanta dintre fascicule la iesire?-
3.3.45. Un electron, accelerat de o diferentă de potential U = 600 V,
intră într-un chnp n1agnetic B = 1,2 T sub u~ unghi rx ' 30° faţă de JJ.
Ştiind sarcina specifică ejm = 1,76. 10 11 Cjkg, aflaţi acceleraţia electro-
nului în cîmpul inagneti . ·
3.3.46. Un proton intră într-un chnp rnagnetic perpendicular pe
inducţ,ie sub un unghi de incidenţă rx = 30° pe frontiera cîn1pului, c~1
în figură. Ştiind tin1pul eît se mişcă în cîn1p, -r = 5,0 p.s, aflaţi indueţja
rnagnetică B. Sarcina specifică a protonului ejm = 1,0. 10 8 0/kg.
3.3.47. O particulă de sarcină specifieă qjm = 1,76. 1.0 11 C/kg (elee-
tron) are la un mon1ent dat în punctul A viteza v = 1,76 . 106 In/~,
care forn1ează unghiul rx = 60° cu indueţia ~B. Pentru ee valori ale indne-
ţi ei B particula va ajunge în punctul P situ~1t la distanVt l = 1 O ern pe
linia de eîmp din A (q

f·~ -of@
1 ~--- ,:
~~----~--~---4~/
--~.b. .

Fig.3.3 47
Fr[J-3.$.48

3.3.48. Un faseicul sub forma unui con îngust de ioni cu sarcina


specifică qjm = 1,0 . 1.0 8 Cjkg(protoni), acceleraţi în prealabil de o dife-
renţă de potenţial U = 800 V, sînt foealizaţ,i de un cÎlnp 1nagnetie paralel
eu axa fascicululuj. Pentru ce valori B fasciculul se foealizează 1m un
ecran la distanta l = 1.0 cm ~
3.3.49. O particulă rx (s.arcina specifică qjm = 50 . 106 Cjkg) intr~t
într-un solenoid de lungime l = 17,3 cm, cu viteza v = 1 ,o . 106 n1js sub
unghiul rx = 30° faţă de axa solenoidului. Pentru ce valori ale inducţ.iei B
particula iese prin centrul celeilalte feţe a solenoidului ?-
3.3.50. Un ion, accelerat de o diferenţă de potenţial U = 15 kV,
intră perpendicular pe un cîmp electric şi un chnp magnetic, înerucişatP.
Daeă E = 17 kVj1n şi B = 10,0 In~l', ionul trece nedeviat ..Aflaţi sa.rein<ll
specifică a ionului.
3.3.51. Un electron intră cu viteza v = 100 kmjs: a) 1)aralel, b) per-
pendicular pe cîmpurile paralele: electric E = 4,0 kV/In şi n1agnetie
B = 30 mT. Aflaţi acceleraţjile, tangenţială şi nornmlă,. Sarcina speeificit
a electronului ejm = 1,76. 1011 C/kg.
3.3.52. Un ion intră cu viteza 1) = 20 l\irnjs într-un eondenf.)ator
plan; paralel cu armături. I__Jungin1ea armăturilor l = 10 c1n, cîrn pul din
eondensator E = 20 kV jn1. Ieşind din condensator ionul intră într-un
cîmp magnetic de inducţie B = 20 n1T cu liniile de cîn1p paralele cu v0 •
Aflati raza orbitei elicoidale a ionnlui.
3.3.53. Un fascicul ele protoni intră transversal într-un chnp n1a,g-
net,ic de inducţie B = 0,10 T unde deserie un arc de cerc· de rază T ='-"
= 0,20 In după care este absorbit de o ţint~li (pusă la p~tn1înt). Aflaţi putere-
calorică dezvoltată în ţintă, ştiind intensitatea fasciculului I = 0,10 mA
şi ej1n = 96 ~1Cjkg.

60
3.3.54. Printr-o placă de cupru aflată în CÎini) ll1aunetic B = o 60 r'I
se trece un curent transversal 1 = 10,0 A, ca în figură, b n = O 10' mn1.'
Aflaţi diferenţa de potential transversal, considerînd ch
fieca1:e aton1

+
f-lg 33.51t l-lg3 3 55
fi9J 3 5l)
de Cu c.ontribuic cu un electron de valentjă,; se cunose densHa,tea, nutsa
n1olară şi constanta lui Faraday Jil.
:J.:J.55. O bandă din n1etal (neinagnetic) se rnişcă cu Yitez~t v =-=
= 11,3 mjs intr-un CÎlnp magnetic de inducţie B = 1,0 T, ca în figură..
Aflaţ,i densitatea superficial{t a sarcinilor electrice care apar pe feţ,Ple
laterale ale benzii. .
5,3.56. Între <:t;rrnăturile unui eondensator plan-paralel, cu distanta
dintre an:nături d = 10 n1n1, curge cu viteza v = 1,0 Injs un dielectric
dipolar lichid cu constanta sr = 2,5. Transversal pe vitezrt şi pa,ralel cn
armături se aplică un cîmp magnetic B = 0,10 rr. Aflai.i tensiunea U
r~tre apare între plăeile condensatorului. -
** 3.3.57. lntr-o regiune a spaţiului există cÎlnp electric B = const.
şi cîrr1p n1agnetie _jj = com.;t. orientate după axa Oy, respectiv O.z c~'t în
figură.. La n1omentul t = O se lasăj liberă) în originea O o partieuEL ue
1nasă ·m şi sarcini"t q. Studiaţ,i rni~earea parti eul ei.

!J

2mE
qez
l

335/

'f.e.Iu. indusă

3A.L Pe ~ine <le cale ferată, izolate iutre ele ~i la distanţ~1, l == li20 1n
între elr, nwrge un tren cu viteza) v = 60 lnn /h. Cornl)Onenta \'eltical:1, a
ind ueţj Pi rnagnetice terestre este Bv = GO :-;..1\ Ce yai arăta, nn voltmt>i ru

61
in'\unl ~·.z'
Ynltrnetru ·;
(}! ~}1}~~~():il 13
ba,ră,
eonductoare do
C( = 60° cu vertier1.h.

n1Pgnetie Yertieal ck
rază, se 1;
conduetor en Yiteza <'A:)np,t::Hlt~'L ~c. Ce Le.1n. r)E~
=~.1A. Hin trei conductori identtei N-an eon:-:trtd L ! Tei ei re uite îuchi;..:.e
sub fonnă, de cere, e:eh}b,k:ral. Circnitcln til
ci1np

Frg.3.4-.2

ln Htontajul din figură. 1


cireuitului R = 4.0 n Ri aria = s
· (lupă legea B ,= 'kt, U1Hle k = 16 T/8. Aflaii cnrentu1
- :L(H. Dintr-uJ'l conductor 8int1 fonnate dou~1J hude de raze ca
în figură. Aflati i ensiunea dintre punctele _1\'. Re dau : n :-_::= .B 0 i,
1,0 r1 =c= GO nnn, T:z. = 40 nun.

inel (tl' aYiiHl o Juaf1(' inie:\ i1~t


unifon1: Lh·:i lmwcm·e cu Yitez<-1
c1m p cri!'.CHliaJ OillOg·en 1) p~·
L C' • i 1l . i n d w; ~\ în ind }n
'"**
într- un

62
B = 0,10 rr. ~1) Aflaţi Le.m. indus(t între C(mtaetele glisante din figură.
b) Da.r dac:1 B =-ce O'?

(**) :t-1.9. O bar~, c·orHluetonre r.;e rote~te 11eunifonu în :jurul 1mej a\n (·c~
tn~ce prin punctul eare imparte hara în St:'gnwntele 71 == 0,50 rn, !., =-:-=

= 1,00 n1 ~~i este ]H'rpendicularr1 pe bar·ă,, într-un cîmp Jnagnetie,


cu axa de rotaţie, de inducţie B =10 n1rr. Aflaţi t.e.1n. inuusrt întn~
harei în nw:rrientul cînd ·viteza unghiular~"L -a, barei este (•) = 20
:~A.1 O. Un inel eondnetor de razi't r = 1 O cm si cn
=-= 1,00 i} :·drl! pe O llU·tS~J. ( \~ san·ini{, Y<1 trece IH'Îll iriel dat~i'Î îl
eu 180° r? Umu pmwn t~1 n't1i eal~~. a in du eţi ei rn agn eti CP i ('1'PS t.re. es i e
Bc === :)0 [J.'J\ _
:t1.1l. lni 1·-un dmp nwgneiic dn
c·oaxial cu B o hoJ;ină, de di~unetru D e1n en X spire (lin s:lrm~î de
cupru de seeţiune 8 =-=--= 1 ,O 1nn12 . Ce v<t ire('e priH cin·uitnl incl1i:'.
al bohinei dad1 o 1·ăsuein1 eu 180° 0?
:l.4.I2. Un conduetor flexibil de rezist entă, .B =-=- n este în ehi:-;
f;uh fonn~i. de: 11~'Li~1·a,1. de latură Z = 10 cn1 ~i a~e~~dj transven.;a1
de inductie B =-= ;),0 T. Ce sarcină. electrică va trN·e prin
transformăm pătratul în iTiunghi ecl1ilatera.l G!
** :1.4J :t In mont.~jul d.in figrn·rt ~e dan : 1 =-=· 1 o,o 1'
Z = 6,0 en1, T = 2,00 cm. Aflaţi: a) forţa exe1·eitat~1. a::mpnt
lJ) fluxul1nagnetic prin cadru eînd l' =O, e) i.e.m. ilHlusă în
acesta are -..·iteza im;tantanee '/) = 2,0 1njs d) ~;arcina c1ect;·i('<t
care va e:rtrge prin eadrn dad1 distanţa r on Jnni n:nn'e
cadrului fiind R == 1,00 .n (1' =-= O).
:JA. 1. Un cadru dreptunghiular orizontal de n'zhd en\ ~
dt' lnngiuw l =--=--=10 ,O ern ~i E\ţime b :~-== cm, se rni0('ă cu \ i tc'z~t
in ilin.:'.cţia laturii b ~-i tl'aivcrsea-ză. o fî:-:de lată. dn
\ ertiC'al de B =-:= eă,ldur:-l il în

;;o C'lll, 1mn·nr:;


c l1 -\·"i tez:a, c

}Hl i cre~~J d ezY o li ni ~i


:L1i. ~ (»,
(o == 100 radjs în cîrnpul rnagnetic B =-= 0,10 T. Ce cantitate de diJdur~
se degajă în circuit~
3.4.Y1. Un solenoid de diarnetru D = 5,0 cn1 cu N = 1000 spire
din sîrn1~ de cupru de secţiune s = 0,20 1nm2 este străbătut longitudinal
de un chnp 1nagnetic a cărui ţnducţie variază eu viteza dB jdt = 10 m.Tjf;.
a) J..~a capetele infăşurării este conectat un condensator O = 10 tJ.F·
;:\.flaţi sarcina de pe condensator. b) Se scurteircuitează înfăşurare~11
solenoidului. Aflaţ,i puterea calorică degajată în bobină.
** 3.4.18. Un rnultiplicator fix cu N spire de rază R se află într-un
cimp 1nagnetic omogen a cărui inducţie B formează un unghi tX eu 11orrnal~L
la Inultiplieator. Ştiind că in multiplicator se induce o t.e.rn. t9 = - A B~ V
(A = eonst. ), aflaţi legea de variaţie in tirnp a indueţiei rnagnetice B şi
a t.e.m., ştiind eă la n1on1entul iniţial t = O avmn $ = O.
(*) 3.4.19. Prin înfăşurarea unui solenoid de lungirne l, cu N spire,
trece un curent care se anulează după legea I = 10 - At. În interiorul
solenoidului se află un inel transversal de arie S si rezistentă electrieă R.
Calculaţi forţa exercitată pe unitatea de lungirne a inelului.

=="'"c""" "'
{~nnp electrlc
. lll
. d us

3.4.20. Un eadru rnetalic pătratie de latură l = 20 mm este străpuns


perpendieular de un eîmp de inducţie B = at, a = 20 rnT/fl. Aflaţ,i inten-
sitatea cîrnpului electric din cadru.
:t4.21. Un ion de sareină q şi rnasă m se afl(t în interiorul unui
solenoid la distanţ~a r de axă. într-un timp foarte seurt /j.t indueţia n1agne-
tieă din solenoid ereşte de la B la B + /j.B. Evaluaţi energia cinetie~L
~L ionului. Aplieaţ,ie : proton, r = 10 mm, tiR = 0,10 T.
** ~t4.22. Prin secţiunea unui n1icz cilindric de fier trece un eîrnp rnagnetie
care produce un flux cD = Q) 0 em.; u)f. Peste rniez este treeut un inel dieleetric
de rază R. Aflaţi cîrnpul electric <lin dieleetrie. Se dau : Q)0 = 10 p.\Vh,
u = 5,0 kHz, R = 5,0 mn.
:1.1.2:1. într-un solenoi.d, la distanţa T de axă,, se află în repaus o
particul~L de n1asrL 1n şi sarcină, q. Într-un tirnp foarte scurt !it cînrpnl
1nagnetic din solenoid ereşte de la zero pînrt la yaloarea finală constantrt B 0 •
N eglijînd greutatea partieulei şi rezistenţ.a aerului aflaţi viteza~ şi tra.iec·
toria partieulei în regirn stai;ionar. Aplicaţie : proton, 1' = 10 n11n, B 0 t:::l

= 0,10 T.
Inductanţa

3.4.21. Un solenoid cu aer de diametru JJ = 40 rnn1 şi de incluctanţă


L = 2,00 mH are înHi~urarea dintr-un singur strat elin sînn~1 de diarnetru
d = 0,40 rmn, eu spirele strîns lipite între ele. Aflaţi numă,rul de spire.
3..1.25. Un solenoid eu aer este bohinat cu sîrrn~1 de cupru de secţiune
s = 1,0 1nm 2 • I.~ungirnea solenoidului l = 20 en1 şi reziNtenta sa electrică
R =--= 1,7 .Q. Aflaţi induetanţa solenoidului.
:~.4.26. Un solenoid lung, bobinat uniform, are o priză rnediană,
a::;tfel încît inductanţele celor dourt secţiuni sînt L 1 = 90 m-H şi L 2 =
= 160 n1H. Aflaţi induetanţa întregului solenoid şi raportul nuntărului de
spire ale secţiunilor în ipoteza că, solenoidul este cu a) aer, b) eu rniez
fermnagnetic.
:t4.27. Cîte spire are o hobin{t de inductant,ă L = 1,00 mi-I, dacă
la un curent 1 = 1,00 A fluxul n1agnetic prin secţiune~t rniezulni bobinei
este cD 1 = 2,00 fJ.\Vb "?
:~.4.28. Pe un solenoid de lungirnc Z = 0,20 n1, secţ~iunea S = 20 crn 2 ,
nurnăr de spire N 1 = 250 străbătute de un curent 11 = 1,0 A, cu rniez
de fier cu permeabilitatea rnagnetid1 relati-v{~; 1-lr = 400, sînt înfăşurate
N 2 = 25 spire, forrnînd un circuit desebis. Aflaţi t.e.rn. 1nedii induse în
cele două înfăşurări dacă curentull1 se anulează într-un timp D.t = 1,0 nu;.

Energia Inagnetică

:J-4.29. Cîte amper-spire NI sînt necesare pentru a erea în interiorul


unui solenoid de lungime l = 25 crn ~i permeabilitate 1-lr = 600 o densitate
de energie magnetică w = 314 J ;m :3 ~
3.4.30. Un inel de fier de lungin1e Z ~ 2,50 rn are un întrefier l 0 =
= 1,00 crn şi o înfăşurare cu N = 1000 spire prin care trece un curent
I = 1,50 A, producînd o inducţie magnetică (rnedie) în întrefier B 0 =
= 1,26 T. Aflaţi: a) permeabilitatea) relativi:'t a fierului în aceste condiţji,
b) densităţile de energie magnetică în întrefier ~i în fier.
3.4.31. 1n n1ontajul din figură induetanţa este ideală eu L = 2,0 n1H,,
R 1 = 10,0 O, R 2 = 9,0 O, E = 10,0 V, r = 1,00 O. Aflaţi eărldura care
se degajă ,după deschiderea_întrerupătorului şi unde se degajă ea.

Fiq. J. 4. 31

5 -- c. 172
65
:1.·4.:12. în nwntajul din fig·ur~L ~e cunoRc R1. 2 , L (bohin(t ideaEi).
Irnediat dup{L înlătur·ar·ea ciTnpului nragnetie B, eur·entul prin R 1 e~Je 1 1 .
Aflaţ,i eăldurile degajate în re:listori. Apliea1Jie: L = 0,10 II, 1 1 == 1,0 A~
R 1 /R 2 = 3,0.
** :t4..:la. Un crtblu coaxial este :forn1at dintr-un conductor (·ilindric
inteTior de r·azi), R 1 ~i un înveliş eilindric de rază R 2 • Calculaţi inductanţa
pe unitatea de lnngirne, L*, a cablului coa.xial.

- Inductia elcctronla!Jnetică şi Inişcarea Iuecanică

Jigur·ă,, de rezi~tenţ,{t B = 0,20 ld1, se nrişcă orizontal


3.4.:l1. Tija din
făr~tfrecare cu viteza v = 2,0 rnjs sub aeţiunea forţei orizontale JP = 4,0 N,
într-un eîn1p rnagnetic vertical. Celelalte rezisten1~e sînt neglijabile. Aflaţ,i
curentul prin tijă,.

fo----F R ---!,
·-
oi oe
1

Fig.3.4.34
' F/[/.3.4.35
3.1.35. Afla1-i curentul de inducţie I prin tija de lungime l şi rezistenţă
R care lunecă cu viteza v pe dou{t şine legate la capete pe tezistenţele R1. 2
într-un cîmp magnetic perpendicular B, ca în figură. Aplicaţie: l = 10 crn,
R = 0,10 .Q, v = 2,5 n1js, B = 10 mT, R 1 = 6,0 .Q, R 2 = 4,0 .Q.
3.4.36. în dispozitivul din figură se dau: r = 0,20 .Q, B = 0,10 Tl
rezistenţa firului AB R = 0,10 n, l = 10 cm. I..Ja viteza v 1 = 40 m/s
curentul din cireuit se anulează. Care va fi curentul la viteza v 2 = 10 m/s "?
A A c
7

N. .....
-- -r-E,i ®~
B
\/
Bo G! -v=?

1;nc/us

B D
B
F1g 34 3b" .Fig. 3.4.37
3.4.37. Cu ee ,·iteză trebuie deplasată b~1ra AB pentru ca în timpul
--r = 1,0s ten1peratura conductm·ului de o1;el OJJ să crească eu flZ =
= 0,10 grd ~ Sisternul este în cîmp rnagnetic transversal B = 1 ,o T,
căldura specifieă a, firului c = tJ60 Jj(kg. K), densitatea o =7800 kgjn1 3 ,
rezistivitatea p = G6 n.Q. 111. Bara şi şinele au rezistenţă neglijabllă,,
pierderile de eăldur·ă sînt neglijabile.
3.1.33. Un eadru pătratie de latur~t Z, rezisten1;ă R şi rnas~t 1n cade
liber într-un eîrnp rnagnetic transversal (orizontal) care variază, după
legea B(y) = B 0 + ky, unde k este o com:;tantă eunosentă. Aflaţi vii.czct.
linrită de crtdere libel'~L a en.<Jrulni.

GG
(*) :3.1.39. În sistenutl din figm·~, R o= [5,0 n, l =---= 1 ,oo m, lJ = 30 Cln,
m = !JO g, eoefieientul de frecare la luneeare între tij~t ~i ~ine :· p. = 0,15.
J1a un n1mnent dat se aplice\ un eîwp \rertieal B = At, A = 5,0 r:r;s. După
cît tirnp porne:-:te tija l'? Hezistenţcle ~indor ~ia tijei sînt neglijabile.
!1 '~t
~ 1 1J

~~-;--

·!
l
/t!
LV "E l

---r--
tlf
o Fig.3.4.38 F!g.3.4.39

:1.1..10. J:>e dou~t ~:ine eondnet oare 1mraide yer1 ieale de rezistenţă
neglijabiEÎJ lunecă o "bară de nuwrt 1n, rezi:-d enFt R ~i lnng·inw Z, ea în figurrt.
PeTpendicular pe planul ~inelor actione~11zh nn dmp 111ap;nei ie <le in<lucţie D.
În partea inferioare\ ~inele sînt ronectatP la o hate1·ie eu t.('.rn. B ~i rezi:;-
ten tă intei·nă neglijabil <"t. .Aflaţi Yit ('Za si aţionar<"t cu ea re urc ii bant, i'rPcrt-
rile fiind neglijal:_ile:,_
1 0B f
.f /
1 1 1 / 1
l / //
1 l,m,Rd
Z,m /
r"=--~~1 Il 1=------::~~

.
l--1~-J 1
1
/
/f
LC:J-L-~-
--,~---;~;

_.,...

~B
.lv-
lx
/
1

3.4.:-H. Pe dourt ~ine 1mralele eonductoarc îrwlinato cu 1111p;hiul et. = G0°


fat.iJ., de ori7,ontală, lunee~t cu \·ite7,a eoust::lnbî_, t' = 1 O rn/s o 1mră, conduc-
toare orizontală de rnas~t rn = [)0 g ~i lungime l = 10 'cnl într-un cîmp
magnetic de inducţie 11 \'ertieal în jos. l.Ja haz~\ ~inele sint legate între ele
printr-un rezistor R = 0,10 .0. Unghiul de frecare întl·e ~ine ~i ban1 este
cp = 13°. He7;istenta ~inelor şi a harei este rwglijahilil. Aflaţi in<lueţia B
(rl = 10 rn/s 2 ). Calcul:::!Jţ,i putere~t caloric<"t totaE't degajată. ·
3..1.42. Pe două ~ine paralele verticale, legatf' jn pari ea SUlWl'ioar<"t
printr-un rezistor }' = 1,1 n şi o baterie eu ]i] = 1,00 V h1lH'('ă, f~l':\ frecare
o tij~"t ori?XHltală de lungime Z = 10 cm ~i ruaf'<"L 'Jn = 1 O g. Perpendicular
pe planul cadrului acţioneaz~t un eîmp magnetic B = 1 ,O rp. Hezistenţ.ele
conductorHor sînt neglija bile. Anr~\i \·iieza liJYlit~ statiomnă a i ij eî. .fu ce
<'cmdiţii acc'a~t~, Yiteză v::t fi îndreptată în r-;m-\ ~ Scrie1 i bilant,nl JHlterilur.

67
* 3.4.43. Pe două şine paralele conductoare orizontale la distanţa l =
= 10 cm una de alta poate luneca o bară conductoare cu o forţă de frecare
la lunecare JP 1 = 60 1nN. L~, un capăt şinele sînt conectate la o baterie

oF l
71 ---~
----v
l,m
--
i E,r

·o;
L~ Flg J.Lr.43
mg

Fig.,J;-4.42

cu t.e.m. E = 3,0 V şi rezistenţă internă r = 5,0 Q (Celelalte rezistenţe


sînt neglijabile). Pentru ce valoare a inducţiei B orientată vertical viteza
stationară a barei va fi maximă si care este valoarea acestei viteze~
(*)'. 3.4.44. În 1nontajul din fig~ră şinele şi bara au rezistenţă neglijabilă,
sînt aşezate orizontal şi frecarea este neglijabilă; l = 1,00 m, O = 100 flF,
B = 10,0 T, JP = 40 rnN, n1asa barei 1n = 10,0 g şi viteza iniţială zero.
Aflaţi sarcina pe condemmtor în mmnentul -r = 1,00 s de la pornirea barei.

"> ~.,-
tl z
~ m F
~m

(*) 3.4.45. Pe două şine conductoare paralele, cu distanţa b dintre ele,


înclinate cu unghiul a faţjă de orizontală, lunecă liber o tijă conductoare
de 1nasă m cu coeficientul de frecare la lunecare !-1· La baza planului înclinat
şinele sînt conectate între ele printr-un condensator de eap:1citate O.
Asupra sisten1ului acţjonează vertical un cîmp magnetic de inducţ,ie B.
Rezistenţa conductorilor este neglijabilă. Aflaţi acceleraţia tijei şi inten-
sitatea curentului prin tijă,.
** 3.4.46. Pe două şine conductoare paralele orizontale, cu distanţa l
între ele, poate luneca fără, frecare o. tijă de 1nasă m. Şinele sînt legate
la un capăt printr-un rezistor R şi aşezate într-un cîmp magnetic vertical B.
Se imprimă tijei o viteză orizontală perpendiculară v0 • Aflaţi distanţa
străbătută de tijă pînă la oprire şi tin1pul pînă cînd viteza scade la v = 11 0 je.
Aplicaţie: l = 10 cm, rn = 1,0 g, R = 1,0 O., B = 0,10 T.
(*) 3.4.47. Pe două şine perfect conductoare, paralele, situate la dis-
tanţa b între ele şi înclinate cu unghiul a faţă de orizontală, alunecă cu
coeficientul de frecare la lunecare [1., sub acţiunea greutăţji, o tijă perfect
conductoare, orizontală,, de 1nasă 1rL Capetele superioare ale şinelor sînt

68
legate între ele printr-un condensator O. De asernenea actionează un
cîrnp magnetic B perpendicular pe planul şinelor. Aflati acc~leratia tijei
şi intensitatea curentului prin tijă. , ,

L
\.
o 1
1
1
'fa

X r--.:. --------....., ~...,.l


~
i
Ft
·1.
~ l
1
1.
1 :!
1 mrf ~
f v :iO\B )
' 'Ci i
Fig. 3./tA·C .f Ag.J.IJ.Jif t

( *) 3.4.48. Pe două şine perfeet conductoare, paralele, situate la distanţa l


una de eealaltă şi înclinate cu un unghi a faţă de planul orizontal, alunecă
eu eoefieientul de freeare la lunecare v sub aeţiunea greutăţii o tijă m·izon-
tală de masă m, perfeet eonductoare. Capetele superioare ale şinelor sînt
legate între ele printr-un condensator O. De asemenea acţionea.ză un
cÎlnp magnetie orizontal B perpendicular pe tijă. Aflaţi acceleraţia "djei
şi intensitatea curentului prin tijă.
(**) 3.4.49. Un cadru dreptunghiular de arie 8 cade eu viteza v într-un
eÎlnp magnetic orizontal, orientat nonnal pe eadru. Cîn1pul 1nagnetic s<'ade
dB
uniform eu înăJţ,irnea avînd gradientul -- ~-- = B* = const. Aflati
d.y
t.e.m. indusă în cadru.
** :3.4.50. Paralel cu un curent rectiliniu lung I ave1n două şine condue-
tom·e, situate la distanţele rr, 2 de eurenLul an1intit, pe eare luneeă f~1ră)
frecă,ri cu viteza v o tijă conductoare. Şinele sînt conectate între ele ht
capăt printr-un rezi stor R. Aflaţi : a) eurentul prin şine, b) forta eleet.ro-
m.agnetică exereitată asupra tijei şi punctul ei de aplicaţie, e) bilanţ)nl
puterllor.
** 3.4.51. Un cadru dreptunghiular cu latlu'ile l = 40 Cln, h = iJO e1n,
rnasa m = 10,0 g şi rezistenţă R = 0,100 n este situat într-un plan vertical,
astfel .încît latura inferioară se află între polii unui magnet care produce
o indueţie orizontală B = 250 mT, ca în figură. La un n10n1ent dat cadrul
este lăsat să, cad(t liber fără viteză ini i i"t. Calculaţi : a) viteza lirniEt
maxi1nă, c pe care o poate atinge cadrul, considerînd că latura supeTioară
nu intră în regiune~1 eîmpului magnetie, iar cea inferioară nu iese din cîtnp,
b) timpul în care se atinge j = 0,99 = 99 °/0 din viteza limiif't c, c) di~;i anţa
străbă,t,utrt de eadru în aeest timp.

69
:3.5.1. ].R, nn os(·ilograt baza de tilll]) t>sh' da1(t de o ten>::liune ;.;inu;..;oi-
dală ul, iar pe pl(teHe de d<:>flexie YPl'iieali\. ;.;e aplie(t o ten;~inne u 2 în
trepte ea în figurii. Ce fignrtl, de;.;crie spoi nl pe ecTan?

!
î
L~·--~J

~1.5.~. Prin spiraht (de rezi~d;enţ,(t f'(Jll:~tantrt) a unui ineăhiior i rece


un e.nrent continuu. Cn cîte procente se sehim brl.J eăJdura dcgaj~.tt:1, dac{t,
prin ~piralit va trece :;;in1ult:.:!Jn ~i un <·urHlt. aHerna.t.i \.avînd inten~~itatea.
efet' l iY(L egală eu intensitai ea eurentuJui. continuu 0?
:us.:t' '1\msiunea unei retele de c.::t. a ~;căzut (le la U "''= 220 V ht
U' = 190 V ..Pentru a Jnent.in~ puterea norninală a unui rc~ou s-a conectat
în serie o tensiune eontinu(t U 0 . Aflaţi U 0 .
** :J.ri.1. O haie electrolitit(l.J este coneeta.i(t printr-o diodă ideaE11 ht o
tPn~.iunp alternativă. În timpul t = 1,00 h pc e~tt.ou ~e depun 1n. = 1,07S g
euvrn (JC == 0,33 rngjC). Aflaţ!i indicaţia mnpennetrului termic d'in l'igu1·ă.~

70
** 3.5.5. O tensiune altcrnai.iv:1, U == 220 V (valoare efectivă) este nlil:su-
raiit prin interntediul unei punţi r·edrc8oare ideale cu ajutorul ::-~ !lcHJ~
voHnrcire ideale : unul Jnagnetoelect.ric V1 ~i altul tern1ic V 2 , ca în figndt.
Ce vor ar~t.~1 voltmet,rele uacrt~ au fost grad a te (etalona te) după o tcn::.;inne
eont.inl!rt 0?

Ci reu it{~ H LC

:t5.H. Un eondensa. tor 1)Ian para] el are aria arrnăi urii 8, <] i:-;t:ctnţc!J
dintre plrtei d şi dieleetrieul cu eonstani a sr şi re~istivitatea p. l ~.e ~1:plie:1,
condensatorului o tensiune alternaiivrt~ U. Ce mucnt trece prin eo11den~;~1tor ? 0

3.5.7. Dacă în montajul din figurrt i~e aplică. ht bornele de intrare 1-1'
o tensiune alternativă U de freevenţ.ă, v = 1,00 kH~, un arupern1etrn
ideal conectat la bornele de ie~ire 2---2' arată un curent 1 1 = 100 rnA
defa~at cu cp 1 = n/6 faţ.rt de U, iar dacrt se coneetea~ăun voHrnch·u ideal
el arată o ten:;dune U1 = 20,0 V defazat{t cu cp 2 = n/6 faţrt de U. Aflaţi
R, L, O. Pentru ce freevenţă, a generatorului cp 2 devine rr/2 c?

Fig.3.5.7 . Fig3.ti.8

:1.5.3. în eircuitul din figur·ă se cunosc: (•)D = 1/((•)0) ~i (•)LJR =-= 10.
De cîte ori curentul principa.l e~te rnai rnic deeît cmrenţii din ramuri cq
3.5.9. În scherna din figură, cunoseînd R1, 2 , L, (J)' aJlaţ.i impedanţa
circuitului folosind rnetoda fa~m·ială. Cunoscînd şi IL, aflaţ.i U.

-~
''U

L._ --<>-------' cvL/

351()
Fig 359

:1.5.10. Af18Jţi curentul 1 în eircuitul din figur~.


:1.5.11. Pentru ee heeventă tensiunea de iesire U,) \·a.~ fi în fa~i"L cu
ten8iune~t de. intrare U1 în "];untea lui \Yien" ~i eît e8te raportul U 2 /U 1
în ~lee;.;t CPu~ ?
11

:1.5.12 ..Aflaţi ccmcliţh1: pentru paran1etrii ch·cuHului din figură, asi.fd


ca aeestft s:l, fie eehivalr-nt cu un re~ii-·d.or (element ac·i i \') pentru orice
freevenţă.

71
rvUt

l.----:----
F!g3512

3.5.1:1. Aflaţ,i impedanţa circuitului din figură.

Fig.J.S.fJ

:1.5.14. Afhtţii CUll1 depinde UAl! ue R în Inontajul din figură.


3.5.15. În nwntajul din figură, se cunoP.e U, R, C1. 2 , cu. Aflaţi tensi-
unea U1 de pe rezistor.

r
rvlj
L

I Fig3.5tC
Ftg.3.S.15

3.5.16. tn scherna din figură: U = 220 V, L = 1,00 H, O= 1,00 f-LP.


Arătaţ.i că ht freevenţa w = 1/VLC, curentul prin rezistor nu depinde de
rezistor P.i aflati valoa'l'ea acestui curent.
3.5. l7. în' circuitul din figură U0 = 220 V, v = 50 Hz, O = 0,50 p.P,
1 = 10 mA, U = 180 V. Aflaţi puterea consumată de aparatul A.

72
L

3.5'.23
Fla. 3517
3.5.13. Un generator' eu t.c.rn. E c.a. (impedanţă, intern{t neglijabilă)
transrnite printr--o linie de induetantă, L ( ~i r·ezistenţă neglijabilă) putere
unui eonsmnator, astfel încît tensiune8J la c·onsunu1tor este U. Ce putere
Dl:.1Xirn{L poate fi traHSll1ÎS{1 r~
(*) :L5.HJ . .Arătaţ;i că putert'a (activă) la eonsnn1ator este rnaxirnă dadi,
i1npedanţa consurnatoruh.ii este f~onjl1gaEt eu irnpeda,nt~t r;eneratornlui
(_ţ;eoren1~~ adaptării în c.a.) (Zc = Zt, adie~. Re = R 1, şi ':Xc = -:-- .LYg)·
Gît este randmnentul în a.ceHt eaz o?

eKte acordat pentru


eondt•n-·
[)0 rn °?
un ni cil·cuit oscilant ideal (;'.~~i
;1J

eondensatm·11l este îneăreat la tcnsirnwn


intensitatea e1.rrentului în monwntul cînd

('U

circuitul LC din figu:di c1rcn18J un curent de amplitudine


cind tensiunea, I;e eondensatorul C este n:.a,xirnă se
După un aiTI]Jlitudine~L curentului ţrin bobină ya, fi
raportul m1 •
Un circuit mwil~~nt eu perioada oscilaţ,iilor 1 1 = 1,0 fJ.S are
L = 0,20 I-I şi R =, 2,0 il. Cu cît la sută se
n'~1z~ energia acestui eircuit în unei perioade~
u·n ~::e:nerator cu t.e.n1. ]i) si rezistenta internă r = 10 n este
coneet~1t la o bobină, de inductant~J L=='O,lO Il si l"ezistentă pToprie nrgli--
j~~"hilă, avînd în paralel un conder1sator de capacitate C -~ 0,10 1-1F. La,"un
1nuntc~nt d~~t lntrenrn~ictorul r::::te deschis. Aflati tensiunea n18Jxin1ă ]a
bornele bobinei. .. '
JJC este lKl.~teri::t arc
T. După deschiderea arnplituclinea
pe eondens~1tor este de n ori e. rn. a bateriei.
şi o :t.

73
Fig.J.ti.2B

* 3.5.27. În circuitul din figură condensatorul 0 1 este iniţial încă,rcat


pînii la tensiunea U1 , iar condensatorul 0 2 neîncărcat. Care va fi intensi-
tatea 1naxin1ă a curentului din circuit după închiderea întrerupătorului ~

Fig.J.5:27 1

3.5.23. in montajul din figur(L se dau L, O ~i tensiunea iniţială U 0 •


Se închide întrerupătorul 1, apoi după un timp T, întrerupătorul 2. Aflaţi
an1plitudinea de oscilaţie a sarcinii electrice.
* 3.5.29. În sistClnul din figură, se dau L, O, raza R a sferelor. Iniţial
.condensatorul O este încărcat pînă la o tensiune U0 • Aflaţi valoarea maximă
a curentului duprL închiderea întrerupătorului.

L,R

"___c-~.~
Fig.3.5.J't
Fig.3.5.29

3.5.30. Într-un circuit oscilant LO ideal au loo oscilaţii cu frecvenţa (u


~i an1plitudinea curentului I m· În momentul cînd curentul este zero se
introduce repede între armăturile condensatorului o placă dielectrică de
constantă sr. Aflaţi noua frecvenţă ş.i noua amplitudine a curentului.

74
:1.ti.~H. lnti·-un c.ir('uit Oh<~ihmt RLC o~eila.1.iile :--;Îut ~lah nrnor·tizai e"
Pentrn a între.(ine o::~eilaţii 11eammti~a1e, de don~ ori i11tr--o J)t>Tio:J.cl0. în
HHllliPilt ul eînd ~arcina c·mHlen~a.torului e:-;l<' tn~txinl<\, al'Hlăturile :-;înt
l'E'})e1Jp depu.rta,te CU D..d, iar CÎTHl 8ClTCÎm1 p:-;{e nulrt, ;-;Înt ap1·opiaJe l~Îi lfW.
Aflati rapor1Ttl D.âjll 1H'ee:-;ar. .•4plieafie: Jadm·ul <le calitate (j = 100.
** :L5.:J2. Printr-un ecnHluctor trece un cm·pnt alternativ de int(•n:-;itate
·i Imsin wt. Calenla,ţi sarcina electriei1 eare treeP printr-o :-;ecţiww a
=--=
('(f1HtUCiOl'Ul\lÎ În tlnrpul UlWÎ :ilt('l'H?tllte, precrnn ~;i eilJdnnlJ flegajai rt În
~we;-;t Lirnp dacă rezir:;teTqli! cmH1uetorului este R.
** :1.5.:~3~ Un eondensator plan-paralel are <U'1u:'ttu1·ile :--;uh forma mtm·
dj~~e1ui rotunde en dif~t~nţa <lintrc plrtci d ( ~ .R - ra;t;~ <1i~curilm·). Dieh'('-
iTicul dintre armături are JWl'lnitiviiatP<"l! ::: :~i condueti\·itatea a. Pe aTm~t,­
tw·i ~e a1Jlică o tensiune aliPr·nativil.: n == Umeo~ cd (c.) suficient <le mic
pentru a îndeplini c·orH1iţiile <k eya:...;i:-;t ationaritate ). Calculaţi cîm1ml
waJguetie din flielecirie ht di;:;.tan~<t r ( ~ R) de axa t1e ~imetrie ~·~; emH1en-
~a t oruln i.

**) :t5.:.:l1. În rnont<ljnl <lin Jigur~t se cunoa::te n'zi::denţa hobinei R,


enrentul care trece prin ea 1 ~i rezistenta galnmonH'irului halistic Ra.
Galvanmnetrul bali::-;tic el'ite un gal \·anm1whn special care rnăsoarrL prin
<leviaţia sa n1asim(tJ sarci-na eare tn.'ce 1;rin el. De~~ehizînd întrerupătorul,
gal\·anometrul balistic indic:1, trece-rea unei sarcini ( extntcurentul (le
ani oinducţie) în sen:-ml aril.tnt (le figuri\ .. D::t6i, apoi se c1e:-;e.arert pe gal v<1no--
mc1rul balist.ie un eonden~ator de eapac-itate O încărcat pînrt 1~ teni-\iunea U ~
a,cul galvanmnetrnlui de\·ia~:ă, la f<"l ea, înainte. Aflaţ.i induetan~a bo1)inei.
** :3.5.35. Un c·ondensafor de eapaei l::de (}, îne;1reat eu sarcinile d-:: q, \'ste
1<1 1111 1non1ent dat deseă,reat prinir-un rezistol' de reziBtenţă R. Afla1) :
a) legea de vari;.;tţie a sareinii de J)e condensaJor ~i ,~_, cnrent.ului l1l'in rezi:.;i.oL
b) 6U<1ura degajat:L pînă la, 1numen tnl i. ·

*) :t:t.:~q~. polii 13.


troducen1 în t,re 1_wli
de arie 8 inductant~ L. Ce curent ·ra
/·; ::::.c: 30 B = 1,0 1nT, .J.~ ::.= 1,0
(
conect:1t })G
B din "'.'·"''JC.d.....
Ro

75
(**) 3.5.38. În circuitul din figură .E = 12 V (rezistenţa 'internă negli-
jabilă), L = 1,00 H, rezistenţa iniţială a rezistorului variabil R 0 = 10 n.
Se creşte R astfel ca d1:jdt = p = - 0,20 Ajs. Care va fiR după t=2,0 s ~
** 3.5.39. Deduceţi legea de variaţie a curentului în circuitul din figură,
dri.pă închiderea intrerupătorului.
** 3.5.40. Deduceţi legea de variaţie a curentului în circuitul din figură,
după închiderea întrerupătorului.

i c~
.L
---.... ~~---
Fig.J.5.40
.....
Fig.3.5.4"
E

** 3.5.41. În n1ontajul din figură se cunosc L, C, E Iniţial condensatorul


nu este încărcat. Ce valoare n1axirnă va atinge curentul din circuit după
inchiderea întrerupătorului ~ Stabiliţi legea de variaţie a curentului şi
sarcinii de pe condensator. Aplica,tie : FJ = 10 V, impedanţa caracteristică
Z 0 = 1,0 kQ.
(*) 3.5.,42. În montajul din figură prin rezistorul R = 10 mO trece un
curenti = at, a = 10 rnA/s, L = 10 mH, C = 0,10 f.LF. Aflaţi sarcina de pe
condensator la mmnentul -r = 1,0 s

Fiff3.5.#
F(q.3.0.42
* 3.5.43. Se dă un circuit oscilant RLC. Într-un anu1nit interval de
tirnp, amplitudinea curentului scade de la Im,1 la Lm 2 • Ce cantitate de căldură
s-a degajat pe rezistor în acest interval de timp~
** 3.5.44. Într-un circuit oscilant se dau : L = 1,00 H, R = 1,00 n,
C = 1,00 f.LF. La un 1noment dat tensiunea 'pe condensato.r este Uco =
= 0,10 V, iar curentul este rnaxin1. a) Aflaţi acest curent maxim. b) Eva-
luaţ,i pierderile de energie pe o perioadă. c) Aflaţi după cît tin1p sarcina
de pe condensator se anulează.
** 3.5.45. Se dă n1ontajul din figură în care condensatorul este încărcat
pînă la o tensiune U0 • Pînă la ce tensiune rnaxirnă se va reîncărca conden-
paJorul după închiderea întrerupăl!orului 0?
(**) il-5.46. În circuitul din figură, bobinele sînt ideale. Se închide între-
rupătorul l:C 1 şi după, un anumit timp cînd curentul are intensitatea 10
se închide şi întrerupătorul K 2 • Aflaţi curenţii prin bobine in regim staţionar.

76
r-<J
b
bL
y
o--r Er
,
y
~~
Ei
L
Fig.3.54.'i Fig.3.54[)

(**) :1.5.47. Două bobine ideale cu inductanţele L1. 2 sînt conectate ea în


figură.Bobina L 1 cu N 1 spire de arie S fiecare, este ~trăbătută de un cîmp
1nagnetic de inducţie Ba· Oare va fi intensitatea curentului în circuit după
anularea cÎlnpului Ba~

~Er
- 1 , ~""

Fig. 3.5.47 Fig..J.5.48

3.5.48. tn 1nontajul din figură R = 7,60 n, rezistenţa ampermetrului


R. 1 2,50 O, inductanţa este ideală. llnediat după închiderea între-
=
rupătorului curentul arătat de ampermetru este 1 1 = 0,20 A, iar după
un tilnp mai lung, 1 2 = 0,40 A. Aflaţi t.e.m. E şi rezistenţa internă r
ale sursei.
(**) 3.5.49. O bobină ideală are inductanţa L şi are N spire de arie S
fiecare. Perpendicular pe spire se aplică un cîmp magnetic omogen care
creşte liniar de la zero la Ba şi apoi scade liniar la zero într-un timp l:lt.
Ce sarcină electrică va curge prin bobină, dacă ea a fost scurtcircuitată ~
(**) 3.5.50. La un n:ioment dat t = O, întrerupătorull se închide Şi apoi,
la momentul ta, se închide întrerupătorul2, în montajul din figură. Neglijînd
toate rezistenţele active, reprezentaţi grafic curentul din bobină în funcţie
de timp.
** 3.5.51. Reprezentaţi grafic curentul iL prin bobină, şi tensiunea u 0
pe condensator după închiderea întrerupătorului în 1nontajul din figură,
unde condensatorul este încărcat iniţial pîn~1 la tensiunea Ua. Toate
rezistenţele active sînt neglijabile.
(**) 3.5.52. Pe două şine verticale paralele conductoare lunecă fără
frecare o tijă conductoare orizontală de 1nasă m şi de lungime l egal~1
cu distanţa dintre şine. În partea superioară şi.nele sînt legate printr-o

77
c'-.,, iL

~ ~-~
~ L
1 <IC'ID

1 uc,-:---....
~~-·
Firi. 3.5.50
-../
o
Fig.J. S. fi1
inductanţ.ă idealrt L, iar perpendiclJlar pe planul şinelor aqionează un
cilnp n1agnetic de in<lucţje B. Initial tij~1 este ţinută în re]Jaus ~i 'apoi i
se dă dnunul fără vitezrt inii.ială. ~:roate rczistentele sint neglijabile. Aflati
viteza n1axilnă a tijei. ' ' '

1 ~--rt.~-- . 1

] ...
·~k
i~:~(~/~ J
o

rig.J.ff 5J

(**) 3.5.53. Un acumuhttor cu t.e.m. E = 12 V este încărcat cu ajutorul


montajului din figurtt în care U __:__ 5,0 V, L = 100 mH şi întrerupătorul
este periodic închis pentru -r 1 = 100 n1s şi deschis pentru -r 2 = 100 n1~.
Dioda este ideală şi rezistenţele sînt neglijabile. Aflaţi curentul rnediu
de încărcare a acumulatorului. Dupr~ cît thnp se va încărca acumulatorul
dacă capacitatea sa este Q = 17,8 Ah"?
** 3.5.54. Reprezentaţ.i grafic curentul prin bobină şi tensiunea la
bornele condensatorului, după închiderea întrerupătornlui în 1nontajul
din figură. Rezistenţ.ele active sînt neglijabile, iar diodele sen1ieonduc-
toare sînt ideale. Condensatornl este iniţial neîneărcat.
r==~~~.7\

el
Q..~J'~-.9 .
-
!..
Lm_J
o 1;

3.5.55. J'n figurii_, e c-== V, R = 100 O, ia.r diodele


-an earacteristicile grafic intensitatea,
curentului 11rih rezisi!orul R,

78
Fig.35:55
3.5.56. În sche1na din figură : R 0 = 10,0 ld2, R = 20,0 kO; dioda
are caracteristica reprezentată cu U0 = 100 V. Se aplică o tensiune tl =
= Umeos :wt cu U m = 300 V. Reprezenta ţi grafic caracteristica globală a
rnontajuli.1i şi graficul curentuhJi i.

Il

a r ..J 5.v::>
lf/.'
b
rig
3.5.57. în schema din figură: E=200 V, R=lO,O kO, iar elementul
neliniar are caracteristica volt-amper din figură. Aflaţi curentul prin
elen1entul neliniar.
il ![mA]
R 20

1 15

10
4
5

o 25 50 75 100lJ VJ
a b
Fiq.3.5S7

79
.... 3.6. lUAŞINI I~IJ~CTHICI~

Ma;~ini electrice

3.6.1. Un electrmnotor de c.a. n1onofazat are două înfăsurări identice


de inductanţă L = 1,0 I-I fiecare (9i rezjstenţă activă neglijabilă). Curenţii
din înfăşurări trebuie să, fie de intensităţi egale dar defazaţi cu rr/2 între ei.
O înfăşurare este conectată direct -la tensiunea U = 220 V (v = 50 Hz),
iar cealaltă în serie cu un eondensator O şi un rezistor R . .Aflaţi O şi R.
(**) 3.6.2. Cel n1a.i sirnplu dinmn constă dintr-un cadru dreptunghiular
de arie S cu N spire şi cu rezistenţa r, cadru care se roteşte eu vitez~t
unghiular~t w într-un cîmp n1agnetie omogen B. Dinamul debitează pe
rezistenţa externă R . .Aflaţi n1ornentul mediu al euplului de forţe cu care
trebuie rot.it eadrul şi puterea medie eonsumată pentru rotirea sa. Apli-
eaţie: v· = 50 Hz, N = 100 spite, B = 10 1nT, S :- 40 em 2 , r = 1,0 n,
R = 9,o n.
3.6.3,. Un eleetromotor este alin1entat la tensiunea U = 12 V. Ce
lucru meeanic efeetuează în timpul T = 2,0 s dacă prin înfăşurare va,
trece un eurent 1 = 2,0 A, ia,r la blocarea motorului trece un curent,
1 0 = 3,0 _A?
(*) 3.6.4. Ce putere rnaxinl~t poate dezvolta un electrmnotor de c.c. la
tensiunea V = 120 V, dacă rezistenţa circuitului său este R = 20 Q ~
Ce curent va trece în acest caz prin circuit?
3.6.5. Un electronwtor este alimentat eu t.e.m. E ~ 500 V. La pornire
(fă,ră reostat de pornire) curentul este 1 0 = 2,0 kA, iar în regin1 staţionar
I = 1,0 kA. -"-1\.flaţi puterea dezvoltată de motor şi randamentul motorului.
3Jt6. Un electromotor este ali1nentat la, tensiunea U = 24 V. Care
este puterea mecanică a rnotorului dacă curentul prin înfăşurare- este
I 1 = 8,0 A, ştiind că, eu 1notorul blocat, eurentul este 1 2 = 16 A~
3.6.7. Un electrmnotor cu rezistenţa înfăşurărilor R = 2,0 Q este
conectat 1a un generator cu t.e.rn. E = 240 V şi rezistenţa internă T =
= ~lîO n. în timpul funcţ!ionării prin înfă,şurări tre.ce un cnrent I = 10 A.
Aflati randan1entul n1oto'rului.
3.6.8. Un electrornotor conect8.;t la tensiunea continuă V = 120 V,
avînd rezistenţa circuitului R = 20 D, dezvoltă o putere P = 160 vV
la o anurnită sarcină. Ce t.e.:n1. va produce acest motor, dacă îl folosiln
ca dinam, rotind rotorul cu aceeaşi tura ţie pe care o avea ca motor~

3.6.9. Transfonnatorul din figură, cu n1.iez toroidaJ, ridică tensiunea


de la U1 = 100 V la U 2 :::= 3300 V. Volt1netrul arat~~ U = 0,50 V. Cîte
spire are fiecare înfăşurare 9
3.6.10. În n1ontajul din figură cu transfonnator ideal, aflaţi curenţ)ii
şi tensiunile pe transforn1ator, cunoscînd U, RL 2 , N 1 , 2 •

80
Fig.3b.9,
H._q..3.C.10
3.6.1 1. Aflaţi tensiunea pe rezisten1;a de sarcini:'~ R în Inontajul din
figură cu transforn1ator idea1, cunoseînd E, Il, Ri, ~~1, 2 •

* *
>i<

9 - c~ 172
Bl
. RASPUNSURI. ŞI REZOLV ARI
~l.l. I~LECTROSTATICA

Chnpul electrostatic

3.1.1. ]_pe= e2 : (4itsr6) = 8,2.10-9 N,E\, = ymempfr6 = 3,6· 10-47 N;


JiJP.e = - e2/( 4rc sr0 ) = - 4,1 . 10 -l 9 J, Ep.g = -- ymem1)jr0 = - 1,9 ·10 - 57 J ;
P~fl?g = JiJp.e/E 11 __q = e2 : ( 4rc symemp) = 2,3. 10 38 !!

3.1.2. m = e : V~ = 1,8 ng.


3.1.3. q = V4nsnkl 3 (Vn -1) = 1,8 [LC.
3.1.4. T 1 = q1 (q 2 + q /4): (4rcsl 2) =
3 14,4N,
T2 = q3 (q 2 + q1 /4) : ( 4rc d 2) = 21,6 N.

3.1.5. )i' = 3q 2cos ; : ( 4" e4!2sin 3 ; ) = O,52 N.

3.1.6. p = p0 s, : ( sr - 1) = 1016 kgjm ~.


3.1.7. 1 1
= (mg 2
sin cx tg cx)/ sr = 0,35 mN.
3.1.8. Q = - q(d 2 + 2
4h 2) 1 : (4d 3 ) = - 3,8 f.tC.
3

3 .1. 9. k = q2 : ( rc sZ5) = 3 6 N /m.

3.1.10. Dacă T<JJ1max = q2 : ( 4rc s4r 2 ), v' = _2:_


2
V(V 4rc s T jq- 1'/R) . 2q2j( 4n sm) ;

Dacă T > li1max' v' = 21 V(1/(2r} - 1/R). 2q 2/(4rcsm).

3.1.11. T = q2 : ( 4rc sl 2 ) - m(g + a) ctg cx = 0,10 N.


3.1.12. Q = - qfV3, Ep =o.
3.1.13. Q = - 4 (1 + 2V2) = -
5L 3,82 ne, . =
Ep o.

82
;;,~-d/2
.L q _____!lei t__ _
R!J3.1C1?
..... 1
', 1
mg '~Q

Fig.3.1SR

{
-------<J'--"------1!11"1

mg
iJ.R
Fig.3.1.11R \
7 \

·- ..~ _L --·-·--'::::;q

::1.1.11. a) Ji] =--=O, b) B = 2B1 == 2q: (4~rc: 0 l 2 ) ~-:--= 80 V/m;


e) E = 4E1 =c= 160 Vjm.

:tt ]fJ =
3.1.16. q = 4rc sr 3 IlO.

83
--
E
-q 4'1 -r;

-r;
' ...., '
:l
f'

+q
Il
-t-q +q
b "" +'1

Fig. 3.1.15 R

'\
\

\
\
\
\
\
\
1 \
\r
\
\

3.1.17. E ~

" • ,l ~

e
1 ) '

e"f +f ... r . '


~-=,.--d•llilllfto--4!;!!o---------------c---=~.
·,-- . t

** 3.1.19. a) I1uăm elexnente dq identice situate diametral opus. Atunei


descmnpunînd cîmpul într-o cmnponentă longitudinală dE (paralelă
c11 Oy) şi o componentă transversală (perpendiculară pe Oy), constatăm
ci1 componentele transversale se anulează două cîte două. Prin urmare,

84
cÎlnpul rezultant pe axa inelului va fi paralel cu această axă şi pentru
calculul lui trebuie să însumărn doar componentele longitudinale :
E _ ( dE _ ( dq ·cos a _ ( dq. y__ ( dq · y _
) ) 4n c::r 2 ) 4n c:T 3 ) 4n s(R2 + y2) 3/2

= y ( dq = _q__ ._.__::Y_ _ = j( y). (1)


4ns(R2 + y2)3/2) 4ns (R2 + y2)3/2

b) Cîmpul este maxim acolo unde derivata se anulează:


q _R2 _ 2y2 .R
j'(y) = 4n.s _R2 + y2 = O, Ym = f::b V2 ' (2)

E = :. . 2q ..• (3)
max ;;±: 4n c:.R2. 3 f3
c) Potenţialul este o mărime aditivă : surnăm potenţialele produse
separat şi independent de fiecare element de sarcină dq (principiul supra-
punerii) :

V=l~=(. dq = 1 ( dq= q • (4)


) 4n sr V
) 4~t s R +y 22
4n s VR 2 + y 2 ) 4n s VR 2 + y 2
Potenţialul se poate calcula şi cu ajutorul cîmpului.' Prin definiţie :
v = _c)oo Edy =--_ cy _q_
)oo
ydy
4n E (R2 + y2) 3/2

q 1 ly q
4ns VR 2 + y2 00 - 4nsVR2 +y2: (5)

Bineînţeles,
dV
--·
dy
(6)

"' Fig.J.f.i9R

85
1n yecin81a,te;ÎJ <)entJTihli inelului. pentru !Y \ ~ li:

(7)

y = -~ - fL __ (1 ( 8)
4n sR
L::t di;-;tan1!e rnari de inel, pentru !Y 1 ~ B, n'găsim rezul1'aJde JWnhn
o s~u·~·inr1· punet ifonn8J :

F -- ___ g___ ~- V = (D)


. , --~ 4n sy 2 ' hr s )JJ
1 1

** :1.1.20. ~'li) Luărn <loui='1 elernente de fir dcc, si1netric a~ez;aJE: faţ i1 de
centrul segrnentului. Cornponentele transven~ale (perpendiculare pe media-
toare) se anuleazi='1 reciproc., astfel încît ră1nîn nurnai eornponentele 1ongi-
tudinale (paralele cu nwdiatoare3J), pe care 1H'nleazi't s<l le însum<1nl :

( 1)

dar .r = y tg 0 eare (EtJ prin diferentiere : dJ:: =::


de
1f ---~·. Integrala
· cos 2 O
deYine:
·A sin

~~"
'A COR O dO !X 'A Z/2 (')kJj\
[!] - ----- ~------ -·----
4n sy 27tE!J 2nsy VT2Ff-T-!;2
Se pmtte integr:-:1 ~i direet în ·variabila x, <1aert ~tirn să. face1n integraLt :

ALunri

1
·Ay C/ 2 d:r .A ::c i!/ 2
~ -4~ c }-z;2 -(zf-~~ 2 ) 312 = 4rr ~Y-
1

== -y-=y-=;-+-:!, 2 l-z;2
--'~\~ Z/2 (4)
2nsy VY 2+-l2j4
In partieular, pentru un fir infinit (Z -> oo, a -j· rr:/2) rezultă~:
.".1 'A
.J"!J =c= · - - - •
2nsy
b) Sumărn potenţ~ialele de sareinile elementare neipi nJ
supra~punerii) :

V =-= ~~~ -~_g_ = \ lJ2 --~---~ ,dx_~·---~-- - -~0_-


4n cT l._ u 2 47t c V11 2
(U' ''j· • V
-L
~
x:l -- 4-n s

( Gi
IY 1
86
Poten1,ialul se poate calcula ~1 eu ajutorul cîmpului electric. Prin definiţie:
ey
~
1T
'
-
- . ~
__ .!- ·'
0(
---- - ~y -'A- .
l 7! --- cl Y
--
00 oo 4TCs yVZ /4
2
y2

,,z (- ~) 111 Jj}_ __V}!7~j~_!!~ ~-:v = - 1'-ln _z;~___VP/ 4 + y'2, y>O ..


4TC s l/2 ?f 00 2TC s 7/
(7)
HittPÎll ţele;..;'

dY
B= - - - · ( 8)
dy
IJ~.L distanţe rnari de segnumt, [JJ 1 ~ Z, regăsim expresiile pentru o ~arcinrt
punetiforrnă, :

J..l V ~ __}_'_ ln Z/ 2 + IY \ = 1' ln(l


4TC sy IY 1 4rr s y 4TC s 1 1

/,Z
""'--- (9)

nnde am folosit aproxirnaţ,ia

ln(l X) ~ X, dacă 1 X 1 ~ 1. (10)


** :1.1.21. a) Confonn problemei precedente 3.1.20, (cîrnpul electric
prodm~ de un fir lung:

E = -~-- (1)
2TC sr
Putem considera firul 2 c~t fiind supus la o forţrt electrică din partea
cimpului electric produs de firul 1 sau invers, firul 1 ea fiind supus la
o forţă din partea cîmpului produs d~ firul 2 - rezultatul este c'tcelaşi :

IP* =~a 7-. 2 = ...... 0,80 Njn1. (2)


2ne:r
h) r.ucrul mecanic care trebuie efectuat din exterior este egal în rnodul
cu cel efectuat de forţele cîmpului :

L* =J.t'- h1 *dr = (.t'- ----2_ "A1 "A 2dr = - ~ "A1 "A 2 ln-.C_=25 mJ/m. (3)
)r )r 2n E1' 2n E 1'

** 3.1.22. a) Vorn folosi rezultatele problemei 3.1.19. Luărn un inel de


razrt r şi grosirne dr, ca în figură. Sarcina acestui inel este dq = cr dS.
Aria inelului de grosime infinitezimală se poate afla fie direct : lungirnea
cercului 2rrr ori grosimea inelului dr, fie ca diferenţiala (creşterea infini-
tezinrală) a ariei unui cexc :

dS = d( nr 2 ) = 2nr dr (1)
sau, în sfîrşit, ca diferenţa dintre ariile celor două cercuri :
n(r + dr) 2
- nr 2 = 2nr dr + n( dr) 2
-+ 2nr dr.

87
Cîmpul produs de inelul infinitezin1al considerat este :
~ dq ?/ yrdr
dJ~ = -·--
4rcs
Integrala se face uşor :
]<) = ~ (R d(r2) ay __2__ !R-
4s ) o ( r2 + y2) 3/2 4 s V1··2 yz/o -

2cre [ 1 ~ 1 - VB ~- yi J.
1
= 2

1
La traversarea di8eului dmpul electric suferă, un salt : Ci 1 s.

!J

dE

1_ i,· 1

\ \.

De aiei rezultă, ca un caz H1nită cîmpul unri.i infjrli·L -+ ce) :

sau cîmpul unei sarei.n5 punctiforme :


n2 \
.11 \
)'
deci
R2 q
.--=--- (5)

88
b) V-= -- ~: Edy = -- ~: 2ac ( 1 - VJî2 1/+ Y' ) d!J =

= - __!!__ (y- VR2 + y2)1Y = -_a_ (y- VR2 + y2) +


2t: 00 2t:

1imita a dona fiind nulă.


PotPnţialul ;;;e poate calcula ~i direct :
7' dq ardT r a (R rdr
dl = -4; 2VT2:__+_jj2 = 2 t:V i·2 + y2 ' - V = 2 2 )o y;2 + ?i2 =
/]'
= a v;: 2 --1- Y2 i , = _2__ [Vi{~----712 - 1 Y \J. (7)
22 lo 2s
e) În ca;~;ul unui disc-inel de ra;~;e R1, 2 forn1ulele devin :

]~
1

=
ay [
~- VR~ +
1
J/ 2 - VR~
1
-1- if
1
J '
(8)

(9)

3.1.2:1. tg (X= qaj(2t:mg) = 1,00, (X= 45°.

:1.1.21. dPjd8 = a 1 cr 2 /(2 t:) = 1,00 ~;-.


rn~

:3.1.25. 'Jn = me. 4rr t:RV /(- e) = 25 ag.


3 - -
3.1.26. V = J·l q: ( 4rr t:r/Y N) = 8,1 kV.
3.1.27. cr =---= sV jR = 0,88 !J.O/rn 2 •
3.1.28. Tl,nax = B 0 JZ = 300 kV.
3.1.29. V = - 'Jnv 2 j(2e) = - 182 V.
3.1.30. v =V 2gh + 2qQ(1 - tg (X) : ( 4rr shm) = 9,1 111/S.

3.1.31. a) E = (q 1 =F q2 ) 3 : [4rrsd 2 q1 ( - q2 )] = 3,96 kVjrn~ resp.


- 2,17 kV/rn. b) V= (v-=--q--;- Vli- 1)
2
: (4rrEfl) = 76 v.
3.1.:32. L = 2q 2 : (4rrsl) = 90 m.J.
:t1.33. x 0 = 2cjb, a = - qcjrn.
** 3.1.34. a) 1Y1cnnentul dipolar electric este prin definiţie:

p= ql, p = ql. (1
nfmnentul cuplului de forţe asupra dipolului :
M= p X E, JYI =pE sin C{ = qEl sin a = 27,7. 10- 26 N. m. (2)

89
AF=qE

Ftg_J.tJJR

--
F

( 1
1

-F
-q
a
--=~
b) Confonn figurii luerul Ineeanic elementar la o rotaţie elernentară cu
un~'hiul infiniteziinal dO a dipolului : _
-,[ l _ l
dL = - 2]i --- cos O -- ----- co~ (O
_
(l O) =c= hl -----
J_
1 cos(O -+-dO) -eo~ O
_ d O=
2 2 dO
"--== ]11l d cos O dO= -- Hl ;-;in O <10 = -- J1<1U. (:3)
dO

90
J)paltfel ;-;p ennoa~te 8X]1l'P~ia general~t a lnerului metanie a,l nnni cuplu
rle forţe :

<1 D =--= JJ18 d e == JJ1 wd o. ( 4)

( ;))

(G)

pni~·n1 calcula luc·rul JnPeanie ePrut i)i a;-;tfel:

1.~ = ---- ~10 11 ::c~~ - (- pR pE cos cx). (7)

:1.1.:1:i. '1' =:_-= mg + ql<J - ?wt8J(2Z) = 0,10;) X.

:::. 2m1} 2 /'2) = 0,2;) frn.

:L1.:m.
:1.1.10. 1'0 =-'C 1ul: (n - 1. ), 1~ == (11 -- 1 )q:

f,

z
1'.
l
.....
E

Fig.3.136l?

'). ·' " . . 1 ~----.~,1 -)


.~.1. .d. "( /.·) ::-:.-: -- (lJ-) ;h
~ ~~

** :ti/~~. Forţa CTl'Ut~~ este egală în 1nodul ~i (le ~pn;-; opus <·u fo1·ţa
PX{Ttit 'r\i~laSUiH'a semi.eirc.uJnfl'l'inh:'Î. Aceasta din m·m~t se aJl~t în cîmpul
radial :-:;iinet.ri(~ al sferPi. (h'icăru( el<:•ntent dq 1i COl'PSJHlnde u11 elf'Jnent,
i(lt•n tit situat diaml'tral opus pe cercul pantlel orizontal. J)p;-;compunînd
cimpnrilt> pP direcţ,iile n•rti{'alt~ ~j orizoj1t~11A, ca în Jignră, componentele
t1rizontnle ~P vor di~tn.1ge doui'i cît(~ două, a~i fel încît 1.rPhuie ;:;ii. ~urni'i1u

91
Fig. 3 Utfl?

algebric nnma,i con1ponentele verticale şi forţa va fi verticală, :

d.l? = dq· E sin e, dar _dq dB


q (1)
;] Q
l!i = -·~--,
4n sR 2 (2)
atunci

q Q sin e de
' p = ~ d.F = - -qQ- - ~n sin e de
1
d]i = - 2
=
TC 4n sR 4n sR 2 o
2

_q_Q_ = O 90 N.
2n 2 sR 2 '
(3)

Dacă în locul smnicireumferinţei avt~l11 un al'c de eerc care subîntinde


un unghi la centru a, atunei integrînd între limitele corespunzătoare,
obţinen1

sin _r::.__. ( 4)
2
3.1.43. a) Nu se schin1hă; h) l' = 1'0 (1- R 1 /R 2 ) = 500 V.
3.1.44. Dacă r < R, V= q: (4nsR) = 900 V; dacă r > R,
Y = q: (4nsr) = 1800 V.
3.1.45. q' = - qRjr.
3.1.46. q" = qr2f R 2.

( *) 3.1.47. u-
-
_q
4ns
(--!_ -
T
2_)
R '
1D = __q_
4n ETi 2 '
r < r' < R, (1)

II''-'max -- q
---, - --E'-'slr.,
4rr sr 2 (2)

atunci
U = Rstr.(T - 1' 2 /R) =--= f(r). (3)
92
O funcţ.ie are extren1e acolo unde se anulează derivata :
j'(r) = Estr,(1 - 2rjR). = O, de unde T = R/2, (4)
. derivata a doua :
f"(T) = - E 1 tr,2/R < O, (5)
deci este un maxim :
Umax = Rstt.R/4. (6)

Se poote afla n1axilnul, în cazul nostru, şi fără derivate. Pentru aceasta


să prelucrăr..n
expresia (3) astfel

r ( 1 - Rr ) ,
U=(Estr,R)·R (7)

An1 pus în evidenţ,ă un 1)rodus de doi factori a că,ror surnă este constantă,
atunci produsul este maxint cînd factorii sînt egali între ei :
1' 1'
- = 1 -- - , de unde T = Rj2. (8)
R R
În sfîrşit, observărn că (3) este o funct~ie pă,traticrt aJ cărei grafic este
o parabolă rare are un nwxim (a = - Estr./R < O) pentru

r = [ - -2~~- -~ = -
b l JiJstr.
2(- Rstr) R) 2
3.1.48. F' = ll(R - 1')/R = 500 V.
3.1.49. q' =-= - qR 1 /R 2 de Ja Părnînt.

~1.1.50. q' = 4rc sRB + q/6 = 2 ,o nC.


3.1.51. Pentru r ;?: R: ]i) = - qj(4TCst 2 ), Y == -- q/(4Tcsr); pentru
r < R: E = q/(4TCsr 2 ), V= (1/r- 2/R). q/(4TCs).
** 3.1.52. Fon1 folosi teorema lui Gauss (3.7): fluxnl irulucţ-,iei (deplasării)
electrice l) = zE printr-o suprafaţ,ă înehisă e~~te egal cu sarcina electrică
conţ.inută în interiorul suprafeţei închise :

\f.~ = <h 15 dS = qint = ( p d V, ( p = ~: ) , (1)


Js Jv d~
unde p este densitatea de san~ină.
Lu~tul o suprafaţă sferică gaussiană coneentr·ierL cu ~fent dată,. i\ tu11ei
în Yirtute::l! simetriei sferice fluxul se calculează foarte uşor, deoareee
cîn1pul este nM1ia1 şi depinde numai de dista.nţa r pîn(t la_ centrul ~d·erei :

"F = <~~ ÎJ d1§' = (~~ DdS = D (jf~ dS = D. ,c,' ,= D. 4TCr2. (2)


. s . s . s
a) În e.r:ten:orul sferei date, pentru r > H:
\Jf' = J). 4m· 2 = q, D = ~' BJ = !~ == -· q·-;;, r ;?: R. (3)
4TCr s 4~: sr~

93
Oirnpul ~i potenţialul în ca:ten:or1tl 1-iferei 1-iînt la fel ca ~i eurn sarcina ar fi
eoncentrat~ în centrul Rferei.
În -interior1ll Rferei, pentru 1' < R:

]) =
q 1'
~~ ~... _'
4TC" R,:l
h' J)
-~~-.
(j_ r p q p
cc·c
-·-r, ji
y ~-.q
r ...
r, '{'
~ u, ( :) )
E: 4,-cs R3 :3 s 4·KsR 3 :3 s
94
unde p este densitate~1 spaţialrt (Yolumieă) de sarcină. t i1 interion1l :sferei
cîn1pul cre~.te Jn·opm·ţional cu di:stanţ ~1 (le 1<1 ('entn1l sferei. Pottmţi alul
se poa.1 e c·::~Jcul~ ('H ajutorul eîm1mlui :

V(r) ~--= - (roojJ dr == -- ~r E dr ::c-e= --- (R Edr -- C 1:\lr =-=


) Joo )oo JR

Ţ ~) q
l'J1 =O, 1 0 =-------, (r = 0). (7)
2 4n sR
b) ] )ensitatea. de energie a cîmpului eleei ric e:-;1 e :
tllr 1 1 -- 1 ])'2
1AJ =-= ---- sfiJ'2 ==-= -DE=---. (8)
dV 2 2 2 s
În e:·cteriontl sferei :

În ,interior11l ~\ferei :

(10)

Energia iotalrt:

(11)

Energia I)()tentială, totală, de interacţ,ie eleetrostatieă, a u11ci disirihuţii de


sarei11ă elrdrieă, este dat(t de formula <·nnoseută,:

lV = ]:__ ( V <lq V -- poteu1 ialul elech·ie. (J ~)


2 ) '

95
În cazul nostru potenţialul este dat de ( 6), iar dq = p d V = p · 4nr 2 dr,

1 ~Je -3
2
TV = -- q (1 - -r ) p. 4nr 2 dr =
2 o 2 4nc;R i3R 2

. 9 qz rR ( r2 ). ·> . 3 qz
= ~4- 47i: eRi ~o 1
- 3R 2 r·-dr = r> -4rr eR ' (13)

adică an1 regă,sit rezultatul a~teptat (11).


c) Sfera cu cavitate poate fi privită ca suprapunere~li sferei pline rninus
Hfera corespunzătoare cavităţii ~i atunei conforrn principiului suprapunerii:

73
.10 = p ~r - _ p_:.. ~r
-~
1 p (~r
= -- - ~r ') = -
p ~r == q· ~
r0 = eons t~. ('1. -±4)
0
3e 3s .3 s ~~ e 4rr sR 3

independent de punctul din cavitate.


:J.1.5iJ. a) r > R2 : E = q: (4rrsT 2 ), 1l = q: (4rrsr). b) R 1 <r< R2 :

ji) = o,
V= q: (4rrsR 2 ). c) r < B1 : 10 _:_ q: (4rrsr 2 ), Y = [q/(4rre)](l/r-
-l/B1 1/R 2 ).

ng3t.53R

:JJ.51.. q-~= (r1 +_r 2 )(Z + r 1 + r 2 ) V4rrslc(l-Z 0 )/(r1 r 2 ) = 2,l(J.U.


** iJ.1.55. I_juăn1 un elernent d~ tijă de lungime infinit mică d:r, la dis-
tanţa x de centrul tijei. Cîmpurile electrice produse de astfel de elernente
sînt orientate în lungul tijei, astfel încît se adun~t algebri<?:
dq qd.x: d q d
dE= -----, q =- x,
4TCs(T -~ :,r;)2 4rr e:l( r - :r) 2 l

~
~112 qdx
lD =
,
d11 = = -q- - - 1- - lt/'2
. -t/2 4rcsl(1'- x) 2 4rrs.Z T - X -lf2

-- __ 1 _ _ --~
q ___ q -------~----,
1 - q 1 (r> l/0)
,f..J' (1)
4rcs r2 - P/4 4rrs (r-.l/2)(r + Z/2) 4rrs r 1r 2

unde rL 2 sînt distanţele pînrt la capetele tijei.

96
Potenţialul fiind n1ăriine aditivă (principiul suprapunerii), surnă,m voten~
ţialele produse separat şi independent de fiecare elmnent dq :

~
dq ~Z/ 2 qdx q r -1 lj?
V= = = -- -ln --~, (r > Z/2). (2)
4ne jr - :r 1 -t/ 2 4nd(;~· - x) 4nd r - l/2

-
E
~

Potenţialul se poate calcula şi cu ajutorul expresiei cîrnpului electric:

V = - (' Ecr; =--= - C __q___: - - -1 - - dr = _g_ .~-ln ~[_j-Z/ 2 _/1' =


)oo 1X> 4ns r 2
- Z /4
2
4ns l ~ 'i' - Z/2 oo
:=
q
------ln
T + Z/2 . (r > Z/2).
4Tis1Z T - l/2 '
Pentru r â':> l trebuie să regăsin1 cîn1pul şi potenţialul unei sarcini puneti-
forme:

Y = _!l_ __ ln ( 1 + _ _!____ ) ~ -._q___l__ ~ __ q_' (T â':> (:))


4nsl \ r - Z/2 47tt::l r -- Z/2 4rrsr
unde arn folosit aproxiinaţ,ia logaritrnului:
ln(1 + :r) ~ :.c, dacă

CÎinpul electric devine :

E = _Cj___ ]_ "' (T ~ l). (5)


4ne r 2 - l 2 /4 4ne:r 2
S{t transcrietn forn1ulele (1), (2) astfel:
1
E(r ) = .!!:__ (6)
1
tJ/.t s '~'t ( rl + l) . '

'1 ).,
l (1•1 ) = ------ ln(l (7)
4ns
unde "A este densitat~ea liniară de sarcină!, iar T 1 - distanţa pîm11a capătul
proxitnal al ban~i.
Dacă tija se întinde ht infinit. spre stînga, atunci ein1pul se obtine prin
trecere la lirnită l -+ co :

.E( -rl
.) i,
= ----, - O').
( 1'"1 > (8)
4r.er1
Deoarece cîmpul ~cade doar inverR proporţional cu distanţa, potenţialul
nu poate fi ales zPro la infinit ca în (2 ).

97
** 3.1.56. Alege1n axele de coordonate şi elementul tijei da~ eu sarcina
dq = Adx, ca în figură,. Atunei
~q
dli.lx
~
=
dq -x
11
(
-- ·Ax dx
~·COS CX. = - - - - - ---- (1)
4na2 r

dq y AY dx
dEy = dB· sin cx. ==
47: c:( x2 71 2) :3;2

(2)

( .3)

~··--c::

. .~J-ZJ

Potenţialul se poate găsi cu ajutorul expresiilor chnpului (2), (3). Consi-

•y
derînd potenţialul zero la infinit şi alegînd dru1nul de integrare dup~ axa
(cîrnpul electrostatic fiind conservativ, integţala nu depinde de drurnul
ales!), avem prin definiţie:
T y :--t, ( y . -> Az ( y dy
(

v (y) = - ) oo E dr = - ) oo Eydy = - ):-o + y2 == -4;-; z/l/z2


= - _!_~_ [ - -~--ln z -i- vz~-~!12 1" = -~ ln z + Vz2+J?_. J (4)
4n c: l Jj 00 4n c: y
Putem obţine potenţialul şi direct ca surnă a potenţ~ialelor produse sepa,rat
şi independent de fieeare sareină, ele1nentar~ dq (prineipiul suprapunerii) :

+ v-·>
~
V(y) = dq = ~o
------ Adx = -A- [.ln ( x a;~ +
--.>)·]o
y~ __ 1 ==
4,n c:T -l 4n E Va: 2 9
yw L!n E

= __!:__ ln
4n s -- Z + V +-
Y
Z2
.-~ = _A__ 1n ~-~--- Z
y2 4n s y
V2 -= Ji 2
_•

98
La distanţe nu1ri, y ~ l, cÎlnpul şi potenţialul se ~:q:n·opie de v~lorile
pentru o sarcin~t punctiforrnă q = A:l :
1
}!), = 4:e!f (1 -- V1 {p;;;;) (5)

ceea ce este neglijabil faţ~t de


1
Bv ~ __.!}___ = q (6)
4rc sy 2 4:rc sy 2

AH caz par;ticu1ar: tij{t infinită, ---'7 co :

E A V2.;..
1f.J:r
1
= Y = ' E c= ----, (7)
4rc sy 4rcsy

iar potenţlialul nu poate fi norrnat zero la infinit, deoarece cîrnpul scade


doar invers proporţional cu distanţa!
** :J.1.ll7. :Folosim rezultatele de la problemele precedente :1.1.55 şi
:tt.r.H ~i aplică,m principiul suprapunerii :
E = V5."A.
4rc s;:C

o
Fig. 3.1.57 R
Fig3.158R

** !J.1.5U . .Alegern elernentul de arc de cerc d8 = R d0 ca în figură.


Chnpul produs de elementul de sarcină dq = Ads se desemnpune ca în
figură. Componentele "orizontale" se vor anula reciproc din cauza sime-
triei : la fiecare elernent dq dat există un element identic, aşezat silnetric
f~tţit de "verticală" al cărui cîmp are o componentă "orizontală" egală
în rnodul şi de sens opus. Prin urrnare trebuie să sumăm algebric numai
cornponentele "vertieale" :
11o =--= ( __ _(~L sin 0 = ( 7t/2-l-rx/2 -~Rsin 8_d 0 =
) 4rc sR 2 ) 7t/2-rx/2 ·irc e: ]{.!.
/, j"/2 1r:x/2 A . rx
= --- (-cos O) = -- :·- sm -- • (1)
4rc e:R h; 2 --a.; 2 2rc e:R 2

99
Potenţialul în centrul de cu1·burăJ (nonna,t zero la infinit) este suma poten-
ţialelor produse separat şi independent de fiecare sarcină elementară dq
(principiul suprapunerii) :

V_0 -- ~ - -dq
- - ~ ~ it/ · -a/ -1\R
21 2
_ - -dO
- ---- - -A- (J. (2)
- 4n c.R ~ it/2-a/2 4n sR -- •Jn s ..

!n particular, pentru 11n semiinel ( cx = r.) :


- A rrA A
E 0 - ----- l 7

0
=-= ~---- = ---- · (3)
-- 2nsB ' 4nc. 4s

(*) 3.1.59. Luăjn1 un element de fir de lungime infinitezirnală ds = RdO


încărca,t cu sarcina elementară dq =---= l~,ds = A R Asupra sa acţionează de.
o forţă, de respingere din partea sarcinii Q :
r. dq · Q __ ·AQR dO
d_J}1 ==--= ------- - - - - - - ' (1)
4r. sR 2 4r. sB 2

dF

dq=itds

\ 1
R\ 1

--\1
\~ b

al , Eig.3.159R
a

care este echilibrată de rezultanta celor două, tensiuni de la caJJetele ele-


mentului de fir considerat :

d_F = 211 sin-de = T dO, (2)


"
'A(JB d8
Td8, (3)
4nsB 2

Problen1a se })oate rezolva şi fără folosirea diferenţ,ialelor, judecînd


cu variaţii foarte n1ici care descresc (tind) către zero, ~s, 6.q, b.O, i.VJ1 şi
ţinînd seama de aproxin1aţ!ia cunoscută: sin x ~ x (în radiani) pentru
x < 6°, adică) la limită sin x se poate înlocui cu :x; (cînd x --7 O).
(**) 3.1.60. Vom aplica teorema lni Gauss (3. 7) : fluxul induci;,iei electrice
1J = zE printr-o suprafaţă închisă este egal cu sareina eleetricăJ din inte-
riorul supra,feţei :

1.1"'; = (_),~ (1)


. s

11.00
.1 .~ . . 1 ...
l' ~ t l
L ~ ---+-~ ~..J
dSf
jjt o

în virtutea sirnetriei drnpn1 electrie este perpendieulaT pe planul infinit.


şi poate depinde nlunai de <ll~tauţ-a, pînă. la. plan. De a.eeen. a,!ege1n suvr:-1faţ~t
închisă (gaussiana) sub fornutlnmi cilindru (sau prism{~) drept, ea în fign1·:J~.
Fluxul prin suprafaţa later~1W. a <·ilindruh1i e:-:.tc zero, deoarece cîmpul
este paralel cu supr~tfaţa laterab'îJ. J{ă.rnine doa.r fluxul prin cele două,
baze, deci
'L' ::-::= 2D. 8 =c=~= rJint =.c:: cr. S,
de unde
(J
(2)

Cîmpul este coTb8talnt de o p~:trte şi de alta a planului. Pentru două) asmnenea~


plane paralele, aplicînd principiul :-mprapunerii, aver.a conform figurii :
între cele două plane ehnpul este zero, iar in exteriorul lor, eÎinpul este a/ s.
(**) 3.1.61. Vorn ~tplica teorenut zu,,: G-{'t1188 (8.7): fluxul indue11iei electrice
ÎJ = zlrJ printr-o suprafată închisrt este egal eu sareina~ eleetrieă, conţinnH'~
în interiorul suprafetei înehise :
1.:1·
l ==
r -,· d.8
(1)
..~
]) • ===-.: qint.
Js
Bazîndu-ne pe t>imetria, cilindriert a pl'oblmnei, alegen1 supral'itţ.a închisă,
(gaussiana) sub fonrn1 nnui eilindru concentric (coaxial) eu cilindrul daL.
în virtutea, ~i1netriei cilindrice, eîmpul este radial şi dependent nuinai
de distanţa pînă. la ::"txa cilindrului. .Atunc.i fluxul J)rin cele două baze este
nul (cîmpul fiind paralel cu suprafaţa), iar prin suprafa.ţa laterală a cilin-
drului gaussian Re cnlculea.ză imediat :
'F == D. Slat = D .. 2rrr'l.
Dacă dlindrul gaus::-;i::Ln esLe interior ee]ui dat., ~:Mlk~i r < R, atnnei nu
avern sareină in interior :

t(I' = D. '2;r;rl =.:= fliut =--= O, D == d;) ==:: O pent:ru T < R.


în exteriontl ei1indrnlui dat, pentru T > B avmn
1
1' ==== D . 2rr.rZ == flint

aR ._,
D cec::· sE ==
T
1'J
8T
-·' r> R. (4-)

Cîn1pul în inte1·im· <>~ie nul, iar în exterjor H:~ade i:n\'f\l'R ])T'O]'Jorţiona.I cu


distanţ!a pîn~ila. a.x a eilindrului încăreat.

li.Ol
** :_t 1.62. Aplicănr ieoTe'Jna lru'l~ Ga,uss (~).7) : fluxul ind twţ;iei (deplasării)
elec!Jl'iee D = sE printr-o suprafaţrt închisă este egal en s~1rein~1 electrică
conţinută în interiorul suprafeţ:ei :

\l'' =--= (~~ D . <Hf =:= qint "'== ( p d V, (1)


J 5 ) l"

unde p este densi1;atea de 8arcir1rt: p =~c: -~fi_ . T.1uărn o sf'err~J eoncentrică


dV
de rază T <:::: R. În virtutea sirnetriei sferiee eirnpul este ntdial şi depinde
n1unai de distanţ;a r I)În:~ la centrul sferei, de aeeea flnx:ul prin sferaa,lea:să,
se calculează irnediat:
'Y' = (~ ÎJ. dS == ((: D dS == 1J <r~ d8 ==--" D. 8 == D. 4-n:r 2 • (2)
Js .! s . s
S~1rcina conţinută în intm·iorul sferei alese (gaussiene) se calculează, uşor.
în virtutea sirnettiei sferice alegmn elernent.ul de volum d V sub fonnă
de p~ttură sferică de rază r şi grosirne infinit ntic::'L clr :
(3)
Aceeaşi expresie se obtine luind difen~nţiala (variaţia infinitezirnală)
vohnnului unei sfere 4n:r 3 /3 datorit:~ v~1riaţiei razei cu d'r :

dV c~ d( ~f r") cec 4;ţj' 2 dr.

qiHt , , ~ l' p dV ~' ~: J:: c[n:r d-r


2
c.c 47t Po ·'i. (4)

Ap1ieînd teore1na lui Chtu~~:

gt'tsiin :
1 }' ]) 1 -· ]
D = -2- o ' p sau E ---
'·o' 'J = ·- s = -2~ 0 -
--- " 1'r
2 s !"o r < R. (G)

Pentru a afla cîmpul în e.1Jter'ior1Il sferei date de rază H, alegmn o sferă


(gaussiană) de razi1 r > Il ~i exact ea înainte ealcul:'in1 fluxul şi aplicăm
teormnc1 lui Gam~s (q -- sareina tot aLt a f<\fer·ei) :

D . 4m· 2 == q =----= 4~: Po


2
--·
.N= ]) c-_=c_ ___
----- q__ R -. ____!1_ r
:J-n; So'f'2 T
(6)

( 7)

il02
cîmpul şi potenţialul sferei in e:x:ieT1:or ~în L la fel ea şi eurn sarcina sfere~
ar fi concentrată~ în centrul sfeTei.
In interiorul sferei potenţ,ialnl va fi :

V = ~ ~ ~ J:Yd1: ~ - ~ :Rdr -·~ :, Edr ce ~ ~: 4;;~~1'; dr - ~: -~: <lr c~


Po (R - r), r .~ Il. ( 8)
2c:

** 3.1.63. Vorn aplie<1 teurenu[ l'l.u: Gnnss (:3.7): fluxul indueţjei (depJa,-
sării) electrice j) == ;/1] printr-o t-lUprafaţă, Închisă este egal CU Sarc·.ina
electrică, conţinută. în interiorul ~uprafeţ.ei înehise :

tJ)' = (f) ~.lJ, d~~ =•= fJ)nt cc:=-c ( p dV,.( p ·= ~]~lr) 1 (1)
. . s~ )v · · dll
unde pc.esfe~âe~'Rit~1te·â"'(l(~-·>r~~tJ:(~iilă~~zn .... ~·-·-·"····""~"' c. ,; -

Alegern o suprafaţrt sferid't (g:1ussian~1) de rază, T eu centrul în punctul


central al distribuţiei de sareină,. Datorită simetriei sferice cîmpul este
radial şi dependent nurnai dP cU~'ta.nţ,~1 r pînă ht eentru, de aceea fluxul
se calculează foarte uşor :

'Y = <~-~ ]) • dS ~-= (,~~ "J). dS ="' D+, d8 =-=V. 8 = D. 4nr 2 • (2)
. s . s .· >>
Pe de altă parte, pentru caleulu1 ::;areinii eonţinute în interior a.legen1
elementul de vohun d V RU b forn1<1J UJJei pături sferiee de razrt T' drei de
arie S = ·1.nr 2 , şi de grosime infir1it mică dr :
dV = 8 dr 4nr 2 dr, (3) :c.:.-=

expresie ee se obţ.ine ~i diferenţ;iind volumul s:ferei de rază T, C(L unnare


a cresterii ra,z(•.i eu dr : d (
,
__! nr:~) =
·~
47tr 2 dr.
,)

\ p dV = ~r p0 e
qint =-= r ar~
·
4r::r 2dr
j V u
:Îi:: 1 .. 1 lr 4n _io__i!_ (l
--- -- Po - e -,a 1
il() (4)
;j. a, :J (t

103
Teorerna lui G·auss dă

\F = D . 4rrr2 .:__ qint =-= -~~ __ e_Q.._ (1 -- C --arl)


:3 a · '
.
.l!J = -D- = --'-
c0
(1 --
·:
e·--ar· ). (5)
s :3 sa'i' 2
Pentru distanţe miei (aTa ~ 1) 1tproxiniăm exponeH!;iala:
e = 1 + :r -1- ... ' (1 :r 1 ~ 1), (G)
1 1
E c:-::: - - p0 t ,...., T, pentru 1' ~ · -1- --- · (7)
3s v17a
Pentru distanţe rnari (aT 3 ~ 1) :

(8)

** :J.1.64. În virtutea sirnetriei eÎinpul este perpendicular pe feţele plane


paralele şi dependent doar de distanţa pînă la planul n1edian. Vom aplica
teorema luz: G(tu,ss (:3. 7) : fluxul indueţiei (deplasării) electrice D_. = sE
printr-o suprafaţă înehisă este egal eu sarcina electrică conţinută în inte-
riorul suprafeţei închise :

'F =f,D.ctS~~tz;,.,. ~vpdV,(r c ~~} (1)

A.lcgern suprafaţa inehisă g~:tussiană sub forma, unui cilindru <!e : n~-dtin:e S:·
a~ezat simetric cu axa perpendieulari't pe fet.ele plan(', ahm(·.i fllu.•• -:e
calculează u~or :pe c(~le două baze fluxnl eKte DS,iar prin :-:tl pr:tfaţ;1 L l tl aEL
m;te zero (deoarece .iY J_ dA.f deci D. dS = O) :
/) p
':F = 2J). 8 = Cfint = p8. 2-r, /) == pT, R ::= -···- :c.= __ c_ T, }' < b/'J. (2)
s s

1 ., pb
lf' = 21). S = qint = pSb, [) oc= --- pb ~=- =:== COll8t•. (3)
.:..
') ' .'):. ; so
Deoarece clinpul nu Re anuleaz(L la infinit, eonsiderrun potenţ,ialul zero pe
linia 1nediană. Atunci în interioTul plăcii :

~
7

·v == -- ( fr.' -ltJ <Ci; = -- ( _E_ rtir = - _p__ T 2, r h j2 . ( 4)


), )os·· ~s
În exteriorul plăcii :

--- ~IJ_._ 1'.!. p-rdr-


1
~-- 1b dr' --·- (~ 12
~r - ·p--- bdr
7
l·r - ( Ed-r -- (' E dr . =
)0 )o )ll/2 1 s b/'2 2 s0

p b~ -- r _ _ lJ ( r -- _z_,_-) , r ;::>. bj'2. (G)


8s 2s0 2 '

[04
6!rl;·
l-!'
'-'
r-T ·1 1

s:
1
1
~
O1
1'
r· uS
..
i!.+~ Jj
l
1

:
f 1 l
1 ' t l
L_J __ J r 1
!---- ~
o 1 E c~
.) b 1
1----------~
1 1
1 1 Fig.3.1.65R

** 3.1.65. Potenţialul se calculeaz{tJ jrnediat, deoarece toate sarcinile


sînt situate la aceeaşi distanţ-.ă R de centrul emisferei:
q a.ll
ll ----·-- (1)
4r.:sl? 2c
Pentru orice elernent de sarcină dq există unul identic aşezat simetric
faţă de axa O]t, astfel încît componentele lor perpendiculare pe ax0 Oy
se distrug reeiproe. Cîmpul rezultant va fi deci de-a lungul axeiOy şi trebuie
să sumăn1 (integrăm) doar componentt='le dEy :

l1J = ( dEJ . eos e = ( ~l{__2 Y ,


) J4r.:c.R R
dar d q = a dS, unde alegen1 aria elernentari1 sub formr1 de. strat sferie
de înălţime infinit rnică dy . .Aria laterală~ a acestuia este
dS ===: 2·r.:Rdy, deci dq = a dS = 2nall dy,

( R 2r.:aRdy ?! a (R . a 1 q
lJ = ) o -4-r.~R;- --i(; ::c-= 2 cR 2 - ) o yd;lj = 4z = 2 . 4n ER2 . ( 4)

Ma,i general, dacii aven1 o caloti1 sferieă de înălţjme h, atunci l1oten-


ţialul şieîmpul în centrul de eurbură (integrăm dUilă y de la R - h
pînă la R):

y = _ah B :::--= __ ?}!__ (2R -- h) = }..:_. _q_ (2R - h). (5)


2E ' 4r:::R 2 2 4nr:::R3

** 3.1.66. vTom aŢ;lie}1 teorema lui Gauss (3. 7) : fluxul indlwţiei electrice
iJ = t.E printr-o supra:faţ-,ă închisă este egal cu sarcina electrică conţinută
in interior :
(1)

105
'P' = 2D. S. (2)
a) :în interior~l plăcii, pentru 1 z 1 < d/2 :
'Y = 2D . S = qint = pS . 21 z 1,
E === -
D =-~
P
-- 1z 1, 1z 1 < d /2. (3)
c: c:
b) În exteriorul plăcii, pentru 1 z1 > d/2 :
'Y = 2DS = pSd,
· D d
E = - - = ___P____ = const, 1 z1 > d/2. ( 4)
Eo 2 C:o
c) Deoarece chnpul nu se anulează la infinit, nu putern alege potenţial
zero la infinit, de aceea vom alege potenţial zero pe planul Inedian al
plăcii, căci în virtutea simetriei potenţialul depinde numai de coordo-
nata z. Prin defini ţie :
z .:

~
- ···1:1,._,···;
V(z) - -- Ee."'. (5)
o ·. '
Cîrnpul electrostatic fiind conservativ, integrala din (5) nu depinde de
drumul de integra,re (alegem axa Oz).
Pentru z < d/2 aven1 (3) :

V(z) = - ~: : zdz = - [-;z', z < d/2, (6)


iar pentru z > d/2 :

V(z) = -- ( z IiJclz o= -- ( dfZ __p_ Z(k --- ( z __ p_q,_ dz =::::::

) O · ) O E ) d/2 2 Eo

= - __p_ d 2 -- _f__ d(z - d/2). ('l)


8s 2s 0
Obţinern un pote.n·~iial pa1·aholic în plad1 şi 1ini~1r în exteriorul eL

[06
** 3.1.67. Vorn aplica teorc1na lui Oa'uss (:3.7): fln:-.:ul iuducţiei electrice
ÎJ = zE printr-o supn"tfaţjă închisă, e::-;te egal eu sarcina electrică conţ;inu tă
în interiorul suprafeţr('Î :

'V ::_-"' <~~ :1) . (U{ ="'-C:: qint. (1)


. s

Fig3.1.C7R

În virtutea sirnetriei cilindrice, cîmpul este radial ~i dependent nurnai


de distanţa r pînă la axa cilindrilor. De aceea alegmn suprafaţa înc.1lisă
(gaussiana) sub forma unui cilindru de rază r, concentric cu cele {l:;tte.
Atunci fluxul printr-o aJstfel de suprafaţă se calculează imediat: fluxnl
prin cele două baze (capace) este zero, deoarece pe ele 15 _l dS, răJnîne
fluxul p1·in suprafaţa laterală pe care D = con~t., deci

'Y = f., ÎJ. dl§ = D. 2nrl. (2)

a) În interior, pentru r· < ll 1 , qint = o, deci cîmpul este nul:


'f' = D. 2nrl = qint = O, D = zE =O, 'r < R 1• (3)

În pătură cilindrică,, pent-ru R 1 < T < R2 :

E = D = _e_ (r - Rifr). (4)


z 2z

În exteriorul11ăturii, pentru r > R2 :

'I~' = D · 2nrl = qint = Rln(R~ - Ri),

E = _D = __ P__ (R~ -- Rî) _!_ .. (5)


z 2z 1'

. '·107
\lb) Prin definiţie, diferenţa de :potenţial este:

~
R., _. ~. ~ R., p ( R2 )
U=V 1 --V 2 = -ltJdt= - _ r - - -1 · dr=
Ri R 1 2 E: \ T

= :~ [~ (R~ -- Ri) - Ri In (R 2 /1l1 ) ] • (6)

** 3.1.68. Cîmpul electric al unei sfere condu~toare este radial simetric


sferic:
q
E = --"---
2
(1)
4rc sr
Densitatea de energie a cîrnpului electric este
dW 1
w = --- = - sE 2 • (2)
dV 2

Ţinînd searna de simetria sferică, vom alege elemente de volum sub formă
de pături sferice concentrice. Volumul unei astfel de pături sferice elemen-
tare este
(3)

Această expresie se poate obţine în trei moduri: fie ca volurnul unei pături
de arie S = 4rcr 2 (suprafaţa sferei) şi de grosime infinit mică dr, fie ca o
c.restere infinitezhnală a volmnului unei sfere V = -~~- r 3 , datorită creş-
• 3
terii infinitezimale a razei cu dr, deci ca diferenţiala:
4
dV = d ( rc- '1' 3 ) = 47tr 2 dr,
' 3
fie c~ diferenţa volumelor a două sfere de rază r + dr şi rază dr :

dll = __:_~. (r + dr) 3 -


4
TC r3 = 4TCT 2 dr + 4rc1·(dr) + 2
~~- (dt•) 3 -7 4rcr 2 dr,
3 3 3
deoarece eeilalţi terrneni sînt inEiniţi rnici de ordin superior (dispar la
lilnită faţă de primul tennen).
l?rin urmare, energia cîrnpului electric intr-o pătură sferică elernentară
c.o:rtcent:rică cu sfera conduotoare este

(4)

[:ntegrărn de la raza sferei r = Il pînă ]a infinit:

"lV c:~ (
00
_•. K~- --~l_T- == _q:_. ( - .L) 00
1 .:!___!}._:_
::= . ::::=. qV ,
_!::__ ( 5)
) .a. 8Tc E r 2 8n z r R 2 4rr: eR 2 ··
ru1de Y este potenţialul sf,erei eonduetoan~.

1108
** 3.1.6~ Apl!_c~rn teorema l·ui Gaiuss (3.7): fluxul inducţiei (deplasării)
electrice D = e.E printr-o suprafaţă închisă este egal cu sarcina electrică
conţinută în inter1:m··ul SUI)rafeţei închise.

'Y = +
•s
Jj • d§ = qint. (1)

jj

E,V

\ V

'
J
1
1
/ r
'"· 8!}/'
"'- - -- _....- b
a
Fig.31.69R
în baza simetriei sferice cîmpul este radial şi depinde :nurnai d(~ r ...~veru
de considerat două cazuri: cîmpul şi poten·~iialul: a) în interiorul sferei
şi b) în exteriorul sferei.
a) Alegem o suprafaţă sferică (gaussiană) eoncentrică de rază r < R.
Fluxul elementar al inducţiei electrice d'Y printr-un element de supraf~1ţ:r~;
dS este
d\}1' = D . dS = Dd8

şi deoarece D este constant pe toată suprafaţă consider~ttă, Hu.xnl total


rezultă imediat :

'F = 1: d'F = ~-~ D. dS = .f~ D. dS = JJ(l~ dS ~"::.: lJ. S = D. 4;-cr~.


Js Js Js Js .
(~2)
Conform teoremei lui Gauss:
r:3
"f' = D . 4>rcr 2 = qinr =--= q ~ ., ,
Jl·-
q 1 D q ,
V = ··--- r =--= ----- pr E =-= --····- : : .: :.: -------·--· ·; ~::= T ·' r ~~ -(3)
. 4nR 3 3 , ' e 4rte.Il 3 ~h::

unde p este densitatea de sarcină:

b) Exact ca mai sus, alegem o suprafaţă (gau:.~8iarâl·) sterică, eon.centrică


de rază r > ll. li1luxul elementar ·va îi (PF = 1/r..l;s ;: _-: l)dB. Stnnat pe
toată sfera şi egalat eu sarcina din interior q teormnei lui
Gauss) dă
ca ~i curri toată sarcina q ar fi concentrată în centrul sferei. Observărn
că la traversarea suprafeţei sferei cîmpul D este continuu, pe cînd cîmpul
electric E suferă- un salt (dacă c: =1= c: 0 ).
c) Vom considera potenţialul zero la infinit . .Atunci potenţialul într-un
punct exteTior sferei este prin definiţie:

V = - c Edr =
)oo
r -- cl:o q
4n c: 0T 2
dr = q
4n c: 0 T
!IT
00
q
-----
4n c:91· '
r ~ R,

ca şi cum toată sarcina q ar fi concentr~tă în centrul sferei.


Potenţialul într-un punct interior sferei :

_(r Edr = _(R Edr-lrEdr = _(R -~ dr _(r


)oo 4n zor2
V= q n1r =
)oo )oo )R )R 4nc:R 3

__L!__]R __q_·-~jr (6)


4n c:0 r oo 4n c:R 3 2 R
În centrul sferei :
V0 = q
4nc: 0 R
(1 + ~) · 2 Er
(7)

d) Densitatea de energie a cîmpului electric este

w = dW = }_ c:E2. (8)
dV 2
Bnergia cîrnpului electric din interiorul sferei:

Energia cîn1pului electric din exteriorul sferei :

1-V
e
= ( _:~
00

) R 2
z
°
(-q__ )
4n c:0 r 2
2
4nr 2 d1' = _!____5!:_ ( -~2:- = _.:!:__.!1_. •
2 4n ~:: 0 ) R 1' 2
00

2 4n c:0 R
2
(10)

** 3.1.70. Aplicăm teorema ltri Gauss (3.7): fluxul inducţiei (deplasării)


electrice ÎJ = ZE printr-o SU}}rafaţă închisă este egal cu sarcina electrică
conţinută în interiorul suprafeţei :

'Y = fs 1J. dS = q;.,. (1)

în baza simetriei sferice cÎlnpul este radial şi depinde numai de distanţa


pînă la centrul păturii. Fluxul elementar prin suprafaţa elementară:
d'Y = 1J. dS = DdS. (2)
Luăm o suprafaţă (gaussiană) sferică concentrică de rază r > R 2 • Fluxul
prin această suprafaţă se calculează imediat, deoarece D = const. pe
această suprafaţă :

r r
f
-+ _.,

'Y = ) .D . dS = <b DdS = .D q) dS =--= _D ~ S = _D . 4nr 2 •


. s Js J s

3.10
Acest flux trebuie să fie egal, confonn teorernei lui Gauss, cu sarcina
din interiorul suprafeţei gaussiene alese, deci în ca~zul ales, q:
q D q
D. 4nr 2
= q, D = --, , E =- = - - , r > R 2• (3)
4rcr 2 c:0 4rc c:0 r 2
Asemănător, pentru cealaltă sferă gaussiană de rază R1 <r< R 2 , avem
D · 4rcr 2 =--= qint = q(r 3 - RH: (Ri - R~),

R = __ q ____ (r 3 - R 31 ) : (R~2 - R 31 ) ,, B 1 < r < Jl". (4)


4 rc c:T 2 w

În interiorul-sferei R 1 cîmpul este nul, deoarece qint = O.


a) Considerînd potenţialul zero la infinit, avem

(5)

occ V2 -- · q . ( R, (r -- R',_/r2 ) dr =
4nc:(R~- R~) ) R2

1
= V2 + 47r:c:(R~-
q - -
Rj) 2R
(R 2 -- R 1 ) 2 (R2 + 2R1 ). (6)
2

Diferenţa de potenţial pe pătura sferică :

V,-- V2 = ;, ~~ (R2 -
2
B 1 ) (R 2 (7)

unde p este densitatea de sarcină.


b')-'-=Densitatea de energie a cîmpului electric este

w = ~-~~~ = }_ sE:~. (S)


dV 2
.Atunci energia) total~ a chnpului din pătură e:~te

Gl(J-li -+ 5Rf). (9)

În particular, pentru sferă plin::1 R 1 = O şi reg:1sirn rez,rtltcttul de la problema


precedentă 3.1.69. Energia cîtnpului din exteri(n·ul coincide cu
energia We de la problerna precedentiL
** 3.1.71. Vorn aplie~L teorema ltt!/l: Gti/US8 f:1 afla cî1n pu 1
electric din dioleetrie. ]Jluxul . i:1dueţiei eJc~c,tri <:·,e = sE rr
111
\
\
\

''
' ........
Fig.J.f.JIR

Fig. J. t 70 R

printr-o suprafa,ţă închisă este egal cu sarcina electiică conţinută în inte-


riorul suprafeţei închise :

'Y = f
5
ÎJ · d§ = q;nt· (1)

Vom alege o suprafaţă sferică gaussiană concentrică de rază r, .trecînd


prin dielectric. Datorită simetriei sferice cîmpul este radial şi depinde
numai de distanţa r pînă la sarcina q, de aceea fluxul se calculează imediat :

'Y = f 5
ÎJ. d8 = f_;v. dS = D t dS = D. S = D. 4nrz. (2)

Confonn teoremei lui Gauss:


q
'F = D . 4nr 2 = q, D =·----,
'17tr 2
D q .
E=-=---. (3)
e 41Cer 2

Densitatea de energie a cîmpului electric este:

)/w =::: _dW = -~- c.E 2 =!_DE= .2 D 2 • (4)


dV 2 2 2e
Vom alege elementul de volum sub formă de pătură sferică infinit de
subţire, de arie S = 4r.r 2 şi de grosime dr:

d V = Sdr = 47tr 2 dr, (5)

rezultat care se poate obţine şi prin diferenţierea (variaţia) volumului


4
'V · 1C 1· 3 al unei sfere, ca urmare a. creşterii infinitezimale a razei eu dr:
3

- !112
Energia electrică din dielectric :

= }-4~; ~:: ~: = ~ :;;. ( - ~)!:: = 8~~; ( ~~· -{). (6 )


** :tt.72. a) Borţa elementară d.E1 asupra unui element de fir cu sarcina
d.q este
dF = dq.E = -.qd r . -Q
--2
(1)
l 47tc:1'

şi este orientată radial, de aceea se însmnează algebric:


-" ( R+l qQ dr . qQ
(2)
Jj = )R 47td -;::;· = 4nc:ll(R -+.Z)

b) Pentru elenwntul dq energia potenţială în cîmpul sferei este

dEp= Vdq =_!L!Ldr, (3)


4nc:r l
de unde prin însumare :

EP =c= JfL ( R+l ~?.:__ = qQ ln-.R -l-l" ( 4)


47te:Z ) R ·r 47td R
Această energie potenţială de interacţie este normată zero la separarea
infinită a corpurilor.
c) Lucrul mecanic care trebuie efectuat (din exterior) este egal cu variaţia
energiei potenţiale :
L = .EJ ( oo). - E (R) = - _g2__ln Il --t_~. (5'1
P P 41tc:.l R

Acest rezultat se poate obţine şi direct. Forţa care.trebuie aplicată firului


este de sens opus lui (2) şi lucrul1necanic care trebuie efectuat este deci:

L = (oo- FdR = _JfL(co dR - =..,... qQ (oo(~---!~-.-)dR =


)R 47te)RR(R+l) 47td)R R B-]-l

qQ R loo qQ R
(6)
= - 47td ln R +l R = 47te:i In R +- :z·
** 3.1.73. Să calculăm cîmpul produs de firul rectiliniu lung. Vom
aplica teorema lui Gauss (3. 7): fluxul inducţiei electrice D = eE printr-o
suprafaţă închisă este egal cu sarcina electrică conţinută în interiorul
suprafeţei:

(1)

8 - e. 172 lll3
Fi._q3.172R

în virtutea simetriei cilindrice cîmpul este radial şi dependent numai de


distanţa r pînă la fir. De aceea alegem suprafaţa închisă (gaussiană)
sub forma unui cilindru de rază 1· concentric cu firul, ca în figură. Atunci
fluxul prin cele două baze este nul (D j_ d§) şi rămîne fluxul prin suprafaţa
laterală:
'Y = D • S{:f = D. 2rcrl + qint = "Al,
de unde
E1= D =~, (2)
" e 2rcer
cîmpul variază invers proporţional cu distanţa.
Forţa elementară d.F asupra unui element de sarcină dq al firului l este

dF ='dq. E, d.F =_g_dr -"-· (3)


"' l 2rcer
Aceste forţe sînt pe aceeaşi direcţie radială şi se însumează algebric :
.F = (R+l _j~_dr =-q:;." ln R ~. (4)
)R l2rce r 2rcd B

Capacitatea electrică

3.1.71. qmu = q1Q: (Q - qt) = 5,0 nO.


3.1.75. er = nq1q2 (R 1 +
R 2 ) 2 : [(th +
q2 ) 2R 1 R:d = 2,4.
3.1.7~». E 1 = cr: {2e) = E/2, F = .QE1 •
3.1.77. a) O'JO = 2er: (1 +
er) E (1; 2). b) O'JO := 2,0.
3.1.'13. Oa/Ob = (e1 +
e 2) 2 : (4e1 e2 ) > 1.
3.1.79. U" = U. 'It/ €r = 300 V.
3.1.80. a) U = E. b) Q.J
2
== !__ OE 2 • c) ·fJ = 50 °{).
I._EQ
2 · a
91 'l'1JL. a
•JI. .o - O.j n, Q' --~ n
c) O'- :-t, U'-
- ./b
, U , TYY'
!'.1 --
- - E 1"'1'-
1 , lJ - ul , W' ·-
·'-' - nW .
b) O'= Ojn, U' = U, Q' = Qjn, E' = Eln, .lil' = F/n2 , W' = Wfn. ·
3.1.32., ~t) O' = erO, Q' = Q, U' = U / E-n BJ' =-= E/ €n F' = F/ Sn liV' =
= Wjz; .. b) O'= s:O, U' := U, (J" = sJJ, fi)'.::::: /11, Li''= e,.lJ1, lV' = zrlV.

[1.14
-q +'!

--?
_.,......,__......,. ....,._ __ ..clt,l.----

---.,.- ---- ---- ----


___ ._
---- -----

Fig 31.7/}R FigJ.t.88R

3.1.83 . .f . (1 - E/Ec) Zr: ( Zr - 1) = 2/3.


:}.1.84. U' = Ud: (d - 2d2 - dl +
2d2/ Zr) = 300 V.
:1.1.85. Q = C(E - Rl) = 100 ~C.
3.1.86. a) 1/0 = (d1 + d 3 ) : ( z1S)f+ d 2 : ( z 2S); b) 1/0 = (d1 +d 3 ):
: (z 1S) ;c) U' = U: [1 z2(d1 + +
d 3 ) : (e:1 d 2 )].
3.1.87. Ce = 20.
:1.1.88. q3 = - u Zo e:rS(1/dl +
1/d2) = - 97 ne.

ft'

II l
g/

r· II l
I
.;1'
I:P~=4p I I T
Fig. 3.187R
N-1
3.1.89. o= s ~ e:i/di.
i=l
.. "' f
d1,c1

da.8 2
J
~,e.s ~

lll5
3.1.90. a) O = ~ e:0 Sfd. h) O = 2 e:0 S/d.
2

3.1.91. U = (.E1 0 1 + E 2 0 2 + E 3 0 3 ) : (0 1 + 0 2 + 0 3 ).
3.1.92. Umax = U(l + 01/0z) = 480 V.
3.1.93. a) U' = U.201 0 2 : ( 0 1 + 0 2) 2 = 48 V.
b) QJ/W0 = (01 - 0 2 ) 2 : (01 -+ 0 = 4,0%. 2)
2

3.1.94. a) V'= 2V1 ll 2 : (171 + 17 = 4.-8 V. 2)


b) QJ/W0 = (V1 - V )2: (V + V
2 = 4,0%.
1 2)
2

3.1.95. a) q' = q(R 2 -- 1l (R + R = - 10 nC. h)


1): 1 2} (),,(l-V'0 = (R 1 -
- R 21\2 •~ (R l ..J.....
1
R 2 )2 -_ ').:.;._f1 01
iO '
3.1.96. a) V'= (R 1V 1 -1- R 2 V 2) : (R1 -t- R 2 ) = 28 kV, q' = 4rce:R 1R 2 •
(V 2 - V 1) : (R 1 --\- R 2 ) = 130 nC. b) (.)J = ~- 0 10 2(Y1 ·- Y 2 ) 2 : (0 1 0 2) =
= ~ q'(Y 2 - Tf1 ) --: 1,3mlf.
3.1.97. a) q = 0 1 0 2 (U 1 +U 2) : (01 +0 2) = 600 p.C. b) fJJ =
= _!:__ 0 1 Cz( Ul
2
+ U 2)'2,: (CI + 02) = !
~
qQUl U 2) = 0,1G ,J.
3.1.98. qt = [q 2(1 -1- 0 1 /0 2 ) + q (1 3 0 1 /0 3 )] : (1 -1- 0 1 /0 2 -!- 0 1 /0a) =
= 40 !J-0.

3.1.99. c.tx :.::= Q(2q - Q) : (Q - q).


3.1.109. fll':.-::::JQ/2+ d1IfJ/t.l11 q2 =-= - e:SE(l/d1 ·+ 1/d2 ), qa ::::::l Q/2 -t- l::~SE/il 2 "

llii
FI/ J '1f)4·R

3.1.102. U 1 = (liJ 2 - E 1)0 2 : (01 + 0 2 ) = 3,0 V, U 2 = (E 2 - E 1 ) 0 1 :


: (01 + 0 2 ) = 2,0 V.
3.1.10=t a) UAs = E0 2 : (01 -i- 0 2 ) = 4,0 V. b) qR = 0 2E = 40_[1.0,
qE = EO~: (01 + 0 2 ) = 16 [1.0. c) QJ= -~E 2 0i: (01+0 )= qEE=80f.LJ. 2 1-
3.1.104. a) U 1 , 2 = (E 2 - E 1 ) 0 2 ,1 : ( 01 +0 2) = 4,0 V, resp. 6,0 V,
Â

UAB = - (01}1]1 + C2E2): (01 +- 02) = -14,0 V. b) q = 01]1]1 02E2 ===


= 70 o.C. c) (J r = -~-( 0 1l:fJ1 0 2B 2
2 ) : ( l\ 0 2) = _!2_ q( --- U) = 0,49 n1.L
' ' ' 2 -
3.1.'105.. a) UAB == (02E2- OllDl): (01 02} = 2,0 V. b) q = c,)!J2--
-- 0 1 E 1 = 20 fJ.C. c) '2.1 = -~~- ((/2E 2 - 0 1 IiJ1 ) 2
: (01 +· 0 2) = --~;,-- qETAn=-=20 [J-~L
~ ~

3.1.10tt a) Y "'= (01JD1 -t- 0 2.1D 2 ) : (01 +- G\) = 14, -'\r. b) q :::::;
-t O~Ti! lei' (' -. l (Ff7if
2 =. ·O !J- .). c) QJ :::.:: -~~- vJ_-~::, 1 +- 0 2E 2) 2 : (01 +· 0 2 } = --;:-J· •
q Ţ7"
=
~ J
= 0,98 mJ. .
3.1.107. a) UAB = E[0 3 : (0 3 -+- 0,1) ---01 : (01 0 2 )]. b) qn =:E(O'j0~1 --­ +
- OlO,,J: (OI ·+ 02 + 03 +- 0.~), q~ = (Cnn --- Ot.n) IO, unde Otn ~-:= 0102:
(01 + Oz) + 0304: (03 ·-!- 04), Cfln ~== (Ot + 0 3 )(0 2 04): (01 -t 02 O:s·+-
+ 04). c) Q" == -}- qE.l:!J. d) qli"=lD(0 20 3--·- C1 C4 r~: [(01 0 2)(0 3 + 0 4)(0,_ -1-
--1- 0 2 0:1 0;1)] -? C203 =-~ 0101, (Cin :-=--== CrhJ)"

117
3.1.108. a) Închidein ambele întrerupă,toare ~i punem reostatul la
R =O, apoi deschidmn1{ 2 şi după aceea1{1 • b) închidem K 2 , U 2 devine O,
iar ul = u, apoi deschidem ]{2 şi închidmn J(l· c) Închidein ambele între-
rupătoare şi fixăm R = RMc·
3.1.109. E 2 0 3 = O.
:1.1.110. d = d 0 [q 0 /I- t]: [q 0 /1 t]. +
3.1.111. U = (N -1)qd: (2sS).
3.1.112. x = q2 : (2c:Sk) = 5,6 mm.
3.1.113. f' = f(1 - .f) 2 = 8,1 <;6.
3.1.114. F'/F = 4c:;: (1 2
+
Er) E (1; 4). ! .
(*) 3.1.115. Forţa de atracţie dintre plăci egalează forţa elastică:

}}1 = Q E = kx sau l~- s 0 E.2 S = k:r, R '!___ ,


=-= ___ (1)
2 2 d- X

U(x) = (d- x)v-~Ă·;v_ = v-=~ V(2x)((t- x)(d- x). (2)


s 0 /::J c: 0 S
Sub al doilea radical avem produsul a 3 factori. Suma lor fiind constantă,
maximul are loc atunci cînd factorii sînt egali:
2x = d - :x: = d - x, de unde. a:: = d/3. (3)

Rezultatul se poate obţine cu ajutorul derivatelor. Condiţ-ia de extrenn1m


este anularea derivatei :

V-
j'(x) = [ x(d - x) ]' =
d - 3x
----v-=--
2 X
= o, de unde :x: = df3.
·
(4)

Natura extremului este dată de semnul derivatei a doua sau de variaţia


semnului derivatei întîia la trecerea prin rădăcină (trece de la -1-- la -:-) :

f "( x ) - 6x
2
+d - 3:t , -." ( -d ) <O deCI. un 1nax1m.
. (5)
.1 3
=
4xz Vx '

umax
2d V-
= -- -- 2kd/(3s0 S).
----- (6)
a

tJ

f'(g.3.t.tt5R

ll18
3.1.116. x = q2 : (2 s8 2 pg) ~ 10 rnrn.
3.1.117. f = ~ ·z(B~ -Ei) = 6,1rnN /rn 2 •
3.1.118. F 2 = - Q2 /(8z0 S) = --14rnN.
3.1.119. F = -~- [t9 + q(2b - d) : (2 zS) ].
1 .
3.1.120. illV = -· qU(I/c.r - 1) = - 30 f.LJ.
2 .
3.1.121. Zr . 1 + L/V'i10 = 4,5.
3.1.122. a) Q = V2zJPS = 88,5 nO. b) E= V2Fj( zS)=226 kV/m .c)w=
F J
= - = 1 ,oo -.-.
S m3
3.1.123. Q1 = 4nz(R1 + B 2 ) V~nV: (4nsR 2 ) = 1,7 f.LO.
3.1.124. TV' = WC1 : (01 + 0 2 ) = 0,60 J, QJ = W0 2 :(01 + 0 2 ) =
= 0,40 J.
3.1.125. il W = - ~ 4ne:R 1 R 2 (Y 1 - V 2) 2 : (R 1 --!- R 2) = - 1,1 f.LJ,
.:.J

QJ = -ilW.
3.1.126. QJ = {-'- 0 0 Ug(01 + 0 (C +- 0 + 0
2): 0 1 2) = 0,80 .J.
3.1.127. Q1 = liV1 0 2R 1 : [(0 + 0 )(R + R
1 2= 1 2 )] 0,20 J, Q2 = liV1 0zR 2 :
[(01 +0 2 )(R1 +R 2 )] = 0,40 J.
3.1.128. W = W0 : (1 -f- d 2 /d 1 ) . 0,10 mJ.

Flg.3.1.128R
Fig. 3.1.13"rR

3.1.129. Zr = vVo: (Wo - L) = 2,4.


3.1.130. L = {-(sr-1) 0 0 U 2 = W0 --:- lV' -::.=..:.J;QU,Q=srCoU---00 U.
1
_3.1.131. a) L=----E 2 z0 Se: (d-e)2, b) L==~--~- E 2 e:0 8e: [d(d-e)],
2 ,::.;

~ Wconct·. = - L, Luat. = - 2L.


3.L132. a) ·fV2 = sr l'V1 = W1 + L, lV1 ==.-:: -~- zr00 U 2 , b) lV~ ::= ·W1 / sn
W1 - W~ +L = -- .L 0at. = 2L.
J.19
3.1.1:13. U'/U = ~ (2 + c: /z 1 2) = lV'/TV.

3.1.134. 1V = -~ c.SE~(d -el') = 0,40 nJ·.


2
. l
3.1.135. L = (q 2 - q1 )lp ~(cos IX --- cos !3) = 0,48 m.J.
...
3.1.136. a) L = 3wSd -- 2wSd = q2 j(2C). b) · L :c.cc: 2wSd/2 - 2wSd =
= - q2 j(2C).
** 3.1.137. a) Fie x distanţa dintre })lăci la un nw1nent dat, atunci
forţa de atracţie dintre plăci: '
E Qt9 -:-9
--~;__ ~:! ~ = const).
·-i .
JP(x) = Q _:__ = --- = == _":!___ t;;z, (F = (1}
2 2x 2;-.o ~.v 2
Lucrul mecanic :
dL = F(x) dx, L= ( "~ z~~; ~ 2 d:r = _!:__ zS~2 ( -~)ldz =
)d 2x 1
2 x a1

=- ~ rB ~ 2 (_!_2 __~) = lV1 - W2 =- ~W = 50nJ. (2)


' 2 d di} '
Observăm că acest lucru mecanic este efectuat din exterior pentru a mări
distanţa dintre :plăci, împotriva forţei de atracţie dintre :plăci. El nu este
egal în cazul nostru cu variaţia energiei condensatorului:

~W = vV 2 - W1 = -~- C2t9 2 - ~ 0 1 &> 2 = ~ c.St9 2 l (~- - -~-) = - L, (3)


2 2 2 . dz al
fiindeă condensatorul rărnîne eoneetat la baterie! (U = t9 = const).
Lucrul meeanic efeetuat (2) rnerge în baterie. Deoareee ea})acitatea conden-
satorului scade, el se descarcă :parţial prin baterie, prin care va trece
sarcina
q = (C1- C2)t9 {4)
în sens invers tensiunii e.m., deci bateria consumă energia :
- Lbat. = q$ = ( c; - 2
C2 )t9 = 2(1V1 -- lV2 ) = .L + (- ~ TV) = 2L, (5}
energie formată din lucrul mecanic efectuat din exterior plus scăderea
energiei potenţiale a condensatorului.
b) Acum se conservă sarcina Q :
1 - 1
F( x) = ---- Q2 = - - Q2 = const, (6)
2Cx 2c.S
(tlz _ 1 c.S <>
L = }t Fdx = JP( d 2 - d1) == 2
eS Q2 ( d 2 - d1) =
2
di- f9~( d 2 - d1) =
1

= w2- W1 = llw~ (7)


Acest lucru mecanic efectuat asupra condensatorului, impotriva forţei
de atracţie dintre plăci, este egal cu creşterea energiei potenţiale a conden-
satorului (care rămîne deconectat de la baterie). El este mai mare decît
cel precedent în raportul d2 /d1 = 3,3.

[20
* 3.1.138. Fie ;.c sarcina care trece de pe corpull pe corpul 2 prin sta-
bilirea contactului electric. Atunci energia totală a sisternului devine :

liV = ___1 __ (q1 -


•)o
,'vP + _1_ (q.., + x)!!.
')c '"' (1)
""' .l .... 2

Condiţia de extrernurn este anularea derivatei :

W.'( x ) clW
=--= - -
1 (q - x ) + -1( q +x)=O,
1 2
·
. dx 01 02
de unde
02ql - 01q2
a: == (2)
(~\ + 02
Sarcinile finale vor fi :
q~ = ql - X= (ql -1- q2)C1: (01 --1- 02), q~ - (ql + qz)02: (01 + Oz) (3)
deci potenţialele finale vor fi :
·l·.r'1 -- qi'/Cj11 -- ( ql ~-
1
qz · (01. --r
) _j 2 -- T·7 2' -- q2'/0 2·
0)• 1 (4)
Derivata a doua:
tFTV =
ll/r'' (a:·) = ---- 1
----+ 1
·-- i>
. O' (5)
dx·~ 01 Oz
deci energia lV are un nnnun.
** 3.1.139. a) Deoarece sarcinile celor două armături sferice sînt egale
în modul şi de sernn opus, cîmpul în exteriorul condensatorului este nul,
la fel ca şi în interiorul sferei interioare. Cîmpul dintre armături este dat
de sarcina sferei interitmre :

(1)

Diferenţa de potenţial dintre arn1ături este prin definitie :

~
R~ -• -···• · ~ R~ q . q 1 iR~
V1 - Y2 = U = R dr =-.:c:: -----·-- dr = - - - - ~---1 =
R1 R~ 4n :::r 2
4-rr e: T IR 1

(2)

Acest rezultat se po~1te obţine imediat eu ajutorul principiului :-;npra-


punerii, ştiind cÎlnpul şi potenţialul unei sfere conductoare izolate. Din
definiţia capacităţ.ii rezultă acum

(3)

b) Energia cerutCL se poate ex1n·ima imediat prin Cftpacitatea (:3) :

TV ~- ~ OU 2 = ~~ qU = --~-- q~ (4)
2 .2 20 '

[21
dar s-o calculărn cu ajutorul densităţ,ii de energie :

w ""O-~; = -~- oE 2 , d W c= wdV, lV = ~ d W ·--= ~ wdV. (5)

Profitînd de. simetria sferică, alegern elernentul de volurn sub forma unei
pături' elen1entare de rază r, de arie 8 = 4rrr 2 şi de grosime infinit mică dr,
avînd deci volumul
(6)
Această expresie a volurnului păturii sferice elernentare se poate obţine
şi ca o creştere infinitezimală (diferenţială) a volurnului unei sfere : clV =
<l (-~""- r 3 ) ~·· 4nr 2 dr, datorită creşterii infinitezimale a razei cu dr.

(7)

** 3.1.148. a) Vmn a_plica teorema hti Gctu,ss (3.7): fluxul indueţiei


(deplasării) electrice _D = sE printr-o suprafaţă înehisă este egal cu
sarcina electrică, conţ,inută în interiorul suprafeţei înehise :
i' r ~
'I = <l> D . d~ =
.--; .
9_int• (1)
Js -

Fie q sarcina bilei. Datorită sin1etriei sferiee cîrn pul este radial şi depinde
numai de distanţa pînă la centrul bilei. J__,uărn o suprafaţă (gaussiană)
sferică concentrică de rază r > R 2 • Fluxul elementar:

do/ = If. dst = Dd8. (2)


Integrarea (surnarea), pe toată sfera se face irnediat:

']f' = (~ do/= (p nds === v f_ c1s ==]). s = J). 4rrr 2 • (3)


J. s . s s
Conform teoremei lui Gauss :

(4)

Exact la fel, pentru o sfer{t gaussiană de raz,ă rE (R 1 , R 2 ) :

122
Potenţialul bilei, prin definiţ1ie :

Din definiţ~ia capacităţii unui conductor izolat aven1


q 1 Y 1 1 R - R
0 = EW·~' - = - ' - = ---~--- -+- ·----'--'--
2 1
(7)
ŢT O q O 4ne: 0 R 2 4nsR 1 R 2
Bezultatul era de aşteptat. În adevăr, dacă ne imaginăn1 că rnetalizăm
suprafaţa sferei echipotenţia'le R 2 , ceea ce nu schimbă cu nin1ic lucrurile
(nu se schin1bă nici potenţialul, deci nici cîn1pul), sisternul este echivalent
cu doi condensatori legaţj în serie : condensator sferic de raze RL 2 şi cons-
tantă e: de capacitate 4ne:R1 R 2 : (R 2 - R 1 ) şi o sferă izolată de capacitate
4rce:0 R 2 (cealaltă armătură sferică fiind la infinit).
b) Densitatea de energie a cîmpului electric este

w = - ..- = 1. e:7D2, dTV = wdlr, lV = ~ dlV = ~ wdV.


. [dlV (8)
dV 2
A vînd în vedere simetria :::;ferică, alegern elernentul de volurn sub fonna
unei pături sferice elernent1are de grosin1e infinitezi1nal~ : c1 V = Sdr =
= 4nr 2 dr. Atunci :

(9)

Analog în exteriorul p~tturii dielectrice :

l -:--'L_ d_r_ = _!:_ ~q' - •


00
1 00
TVe = ( . - z 0 B' . 4 7tr" 2 dr ' ( (1 O)
j R~ 2 ~ R~ 2 4TCe: 0 r 2 2 4rr:e: 0 B 2
Energia electric~t totaW~ a bilei :

W = We + lV'i = 2
} ___ g_ ~_ +_!- ___ q~-(--:l
2 4TCe: 0 R 2 2 4ns R1
____ _!·-) = 2:_ qll,
R2 2
(11)

unde V este potenţ1ialul bilei (6), aşa cum era de aşteptat :

llr = }~ CY2 == ] qJT = __ J~ q2. (12)


2 2 20 '
** 3.1.141. Vorn aplica teorema lui Gans8 (:3.7) : fluxul inducţ1iei ( depla-
sării) electrice IJ = e:E printr-o supraf~~ţă îr1chis~ este egal cu sarcina elec-
trică conţinută, în interiorul suprafeţei închise :

(1)

Alegern o suprafaFt (gaussiană) cilindricrL conc~ntricrL de razrt 'i'. DatoritrL


sirnetriei cilindrice şi alegerii suprafeţ;ei atnirdii tP, eîrnpul li este radial ~i

123
Fig. 3.1!411?
· Fig.3.t.t40!l

dependent numai de distanţa r pînă la axa eilindrului (considerăm con-


densatorul suficient de lung, faţă de rază, ca să neglijăm efectele la margine.
Atunci fluxul elementar printr--o suprafaţ!ă elen1entară este
d"ll! = i5 . dS = DdS (2)·
~i însurnat, adică integrat, pe toată suprafaţa eilindrului desemnat dă

"lJ! . .( d"ll! = ( DdS = ·D ( dS = .D. Slat. == D . 2nrl, (3 )·


J S ) Slat. ) 5 1at.

unde avem flux numai prin suprafaţ,~'t laterală a eilindrului gaussian,


prin cele două baze fluxul este zero eăci 11e ele D l_ d~~. Conform teoremei
lui Gauss:
. . q D q
"lJ! = D. 2nrl = qint. = q, :D = ~- , E = - (4)
2r.rl s

Să caleulă,nl acun1 diferenţa de potenţial dintre


.
arină,turi :

(5)

Confonn definiţiei capacităţii unui cou<lensator:


q 2nd
o = ------ = ------------ ' (6)
U ln(R 2 /R 1 )
Ştiind expresia chnpului (4) şi a densităţii de energie

w = ~l!l= = _:'!:__ sB 2 dlV =ce= ·wdr ,_ (7)


dll 2 '

!24
unde, ţinînd seama de simetria cilindrică, am ales elen1entul de volum dV
Slilb forma unei pături cil,indrice elementare concentrice, de rază r şi
groiime infinitezimală dr (de lungime l), deci de volum dV = 27trl dr.
Pe de altă parte, energia unui condensator este
1 1
W=-0U 2 = - q2 • (9)
2 . 20
Egalînd cu (8), regăsim expresia capacităţii.
** 3.1.142. Pentru a forma un condensator cei doi conductori trebuie să
aibă sarcini egale în modul şi de sen1n opus. Fie "A densitatea liniară de
sarcină a unui conductor. Conform principiului suprapunerii fiecare sarcină
produce separat şi independent propriul său cîmp. Să calculărr1 cîmpul
electric produs de un conductor rectiliniu lung. Vom a~plica teorema lui
Gauss (3.7): fluxul inducţiei (deplasării) electrice JJ = zE printr-o supra-

tCl b
f 1
!
1 . Fig. 3.1.11r2 R

faţă închisă este egal cu sarcina electrică conţinută~ în interiorul suprafeţei


închise:

'l!. = f D.dS
s = q,.,. (1)

Să înconjurăn1 conductorul cu un cilindru (gaussian) coaxial, ca în figură.


în virtutea simetriei cilindrice, cîn1pul este radial, perpendicular pe conduc-
tor şi dependent doar de distanţa r pînă la conductor astfel încît fluxul
se calculează foarte uşor. Fluxul prin cele două baze este zero fiindcă
acolo D j_ dS şi deci 1]. dS = O. Rămîne fluxul prin surJraJaţa laterală
a cilindrului gaussian :
'P'D· S 1at. = D· 2nrh = q1nt == )Ji,
=

'A D .'A
D=--_, E = --- = - - ' T :> Il. (2)
27t1' s 2nzr

!1.25
Acest rezultat l-arn obtinut Sl 1n problerna precedentă :_t 1.141. Cei doi
conductori paraleli fiind încă~caţi cu sarcini egaJe în modul şi de smnn
opus, vor da de-a lungul perpendicularei comune chnpuri în acelaşi sens,
care se adună algebric :
A
'LI
1'-J = - - + -_---~~- '
/,
TE (R; b - B). (3)
2TI sr 2n s( b - r)

Prin definiţie, diferenţa de potenţial dintre cond~ctori eF;Ln

~
2
~b-R ~b-R b- B
U =
-c-+ 1
E·dr=
·-

R
-
2Tis
. /, (
-+--
1
T
1 )
b -r
dr=---ln--
2Tis
A
b-r
T
R
A
= --ln--.(4)
Tic. ,R,
1

Din definiţia capacităţii rezultă (pe. unitatea de lungime) :

O* - _2_ - - - TIc._-,-- (5)


_u_lnb-B.
R

** 3.1.143. Cîmpul electric produs de o placă infinită incărcatrt unifonn


cu densitatea superficială de sarcină
poa,te obtine cn aJ·ntorul a = d~ se
dS '
teoremei l·ui Gattss (3.7): fluxul inducţiei .(deplasării) electriee il= c.lD
printr-o suprafaţă închisă este egal cu sarcina electrică conţinută în inte-
riorul suprafeţei închise :

(1)

a 1
i 1
1 1
+Ci t-6
fl
.-
t
n- dst ___ ....,. ------ 1

-~
-
~-- .-E
-1
l 1
1
-- ~-----

J
JJ dS 1
h t dS jj IJ=O n=u 1 D=D
• ~ 1 1 .. .. 1
1 1 1
...___. 1
L----.J
r r ---- ---- -
,-----
1
1
)
t
l 1
r: 1
1 a 6 i
Fig. 3.1.143 R

în virtutm1 shnetriei cîrnpul electric trebuie s~t fie perpendieul<1r pe placrt


şi dependent doar de distanţa pînă la plaeă. I.~uătn atunci o suprafai;,ă
gaussiană cilindrică aşezată simetric, ca în figură. Fluxul prin suprafaţa,

126
1ateral3, este ~ero, deoareee ~b j_ dS şi deci ÎJ · dS =: O, iar prin cele două
ba~e dă, 2JJ. S:
cr D cr
\]" '""'= 2DS = qint = aS, D =- = const, E = - = -, (2)
2 c 2s
rezultat car·e se poate obţine şi fără teorema lui Gauss. Cele două plăci
ale eondensatorului fiind încărcate cu sarcini egale în modul dar de se1nn
opus, vor produce cîmpuri egale în n1odul dar de semn opus, astfel încît
în exteriorul eondensatorului cîmpul rezultant este zero, iar în interiorul
condensatorului eîmpul este dublu :

D==cr, E=!!_.=_cr__ (:3)

(d
~
2 -+ (J

U =-= Bd r = ' --- dr, (4)


1 JO E

dar
(5)

d ad
( c: 2 - si) r jd] = ---- ln( s 2/ c:I),
lo €2 --SI

(6)
lle nude. eap~teit~-:ttea, prin definiţie,

C= JL = crfj_ =~ _§__. s2 -- sl_


U U el ln( s 2 / si) ·
În partieulat, dacă, s = const, regăsin1 (prin trecere la limită z2 ~ s1 ,
aplieînd regula lui IJ'Jiospital~ formula cunoscută: C = sSjd.

~ }~]ectrostatica şi Inecaniea

:tL144. ;T =c: ll: (1 + 1nPfme) ~ dmefmP = 22 vrn.


:J.Ll1~. x =:= d. 2rnPfma ~ d/2 = 5,0 mm.

....,._-~-­

+~,_d_~-
127'
3.1.146. ~T = (1 - 1/n). mgdf(eU) = 3,0.
3.1.147. a) t .= mgd 2 : (2v 0 qU) = 1,0 s, y = v 0ţ = 2,0 mm. b) t =
--- 1
= d Vmf(qU) = 20 rns,. y = --,--
2
gf2 = 2,0 mm.
-Kv
1 ---~---1-K~
1
1 l
t 1 '1
t lm qU/cl
........
------~----....,
-K~

Fig.J.f. f47l?

3.1.148. T 1 /'E2 = Vl - ')


qEj(rng) = 0,90.
3.1.149. 171 - Y2 = _::__ rng~ Rina Hincx. 0 = 7,32 kV.
q

~
~"'
E
\ ~m,q
~--------"
1 /
1 /
1 ". .... '
L----""'
Fig.3.1./50R
Fig.J.t.f5fR

3.1.150. '11 = mg(3 - 2 coscx.) + 2qE sincx. = 18,4 N.


3.1.151. T = mg(3 cos O - 2 cos 2cx.): cos cx.; Tmin = rng cos 2cx.fcos cx.,
Trnax = rng(3 - 2 cos 2cx.): cos cx. (poziţia de echilibru cx. şi amplitudinea 2cx.
faţă de verticală).

:1.1.152. V = v·z(2a -5g)V3f6 = 0,66 nl/S.


3.1.15:1. 6.) 2 = Vwi- q2 : (4nzlt 3m) = 1,7 s-1 •
3.1.154. 'i' = -! V:n: [ns·mg(n =fi 1)] = 11,7 1111n, resp. 8,3 rnrn.

3.1.155. Ee = eUjcos 2 a = 4,0 ke\t.


3.1.156. t ~ 2d 2 : ( cx.U 0t 0) = 16,7 1nin.

128
•l
1
kd

'
1 .)
1~;
~1/
1
/1
'21'. ~l.
!1
'
l
qo
1
1

.mg /

Fig.JJ 1Sft R

--··.......----""'--·
1
/.; il
/
Fig.3. f. 155R'
3.1.157. tg a = = o,1o, a = :) 4:3'.a;z 0

:tt.Hm. tg [/.. = Vr~t:n(:,}~v6) = 1,0, a = J:) 0 •


3.1.15H. 1F0 = eliJl: (2~in 2a) = 2,3 keV.
3.1.160~ U = Ua. 2â 2 /Z 2 = 2,0 V.
:l.l.HH . .'h/Y2 = q1 -m 2 : (q 2m1 ) = 2,0.
3.1 .162. ?hl.ifz = 1.
:1.1.16:1. U = Ua. 2yclj(ZL) = 64 V.
:1.1.16·1. ·v 0 ;?;: l VeU(1 + 2Ljl) : (2nuUl) dacă R: (1 + 2Ljl) < cl/2;
'/)o ;?;: zVeu j(rruP} dacă R: (1 + 2L/Z) t> cl/2.

y'
' l
.-' l.l~.-4--~---"'}.;1"

Fig.3.t.t6JR

/' t
""""""".-.-~~··~=··-~""""""'""""""'""""""'""-~
./'~-- -~ ..J~'C,
----"---~~------.1 .
~ . :u
..........__~...ţj'~~!"'!'-"'!'!.....-~.:_:":_=-,:''':':.-=-=-- "' -~- ~-·~~-.~~ --- c-- -.~~-- -- ~·­
t; S'-1

......,..~~~r=l-~~=•~~'~"~r.•=~<r-=r.<o<.">-1
....Cl.".".J.""............ f 1
'·"

-------·c"':----------------·~1
1 L '

Fig. 3.1.1841?

:1.1.1H5. W = (';ngd) 2 : (qU) = 8,6 p..J.


:tLlGH. tg~ = r 0f.dn !X: (T 0eos a+ eliJtjm) = 1,0, i3 = 4:) 0

[130
m,f.j
-t- +

Fig.J.ffG5R

:3.1.Hl7. '~'o= Vq/.;7:[111-C:.os-2;n:g:-~-·+-t;g{5)f = 2,7 n1/s; daeă gll E,


atunci 'Z'o = Vi(qiJjnl + g): [em; 2et.(tg et. + tg i1)(= 2,8 nl/s.
:J.1.16B. t = (2 - V2) l =. (211).

1 l
j
jl
Il
!1
l·l
!1
Il
A
11

Fig. 3, i. !6'8 R 31 170R


Il
3.1.169. b = (4 - lf2)Z ctg et. = 10,4 nnn.
3.1.170. 'Umin = ~'oql!J: Vm}g';!, q';!,E'.!..

3.1.171. 1.: = UV2s 08: [m(d- T)]- = 21 Clll/S.

3.1.17~. cos CI.. = 1 - ·mlcu~: ( 4qlC), CI.. = 600,


3.1.17:3. ·r = V(JliJd: (rrm) = 17,8 cm/s.
~q - +
'o

F/a.
~'
J. 1.171R

E~l
F !_ _____ -
~ul

Flg 31 f73R

** 3.1.174. Ar)lieănl teorema varja~tiei energiei ei ne( ice:

L = (x lfd:JJ = 4Ec = _:I-_ mv 2 , (x (- e)1D 0 arc~in- x d.17 = ~ '1n·c2, (1)


)-b 2 l-b b 2
dar
( . X •
) arcsn1 b tLc = x arcsm bX (2)

atunci
··;1; lx
v2 = -
2e
--E 0
[ .17arcsin-- + Vb 2
- :r/· !x
1
]
=
rn b-b /-b
2e E-1 [
= -rn- - -- o -
TC l
x arcsm --b-
X

-- v,-.)--? lJ .
'J~ - o:;~ (3)
0
2
Pentru punctul :r = O :
2e -e
v(O) =
- V - E 0 b(rc/2 - 1)
rn
a(O) = - - R(O) =O,
m
(4)

[32
re~pectiv pentru }HUlC'tul a; =.= b:
. -e e _~ n
v(b) = O, a(b) =- E(b) - ----1-l.io--. (5)
m m 2
** 3.1.175. a) Confon11 figu1·ii aven1 componentele forţei :

Fx = __!13_. cosv,
LI (1)
2
4nsr

o=ze \r ~
~---------ţ~~-----------

.
Fig.J.t.t75R
~Ze ~
Deo~trece :suportul fortei treee r)m·manent 1n·in punctul O (nucleul fix),
ln·ajtnl forţei faţă de acest pu.nct este zero, tled mmnentul forţei faţ8j de
ace~;i; punct este zero ~i atunei din tem·cum monwntului einetk rezultă.
conseiTa,rmt momentu:lui cinetje fat.rt de punctul O :
dZ
---- ===
c'
M =O, L =
>
eon:-;t. (2)
dt '

L e~te perpendicular pe (1e~;en, :~pre (Lt'i-\en 7 ded

L = Lz = - mvJJ == - mr 0 • T = mr~1-~ r = ;nr:~ ~~~


) dt dt

Deoan'ee forţele elech·o~-;l.aiic·e ::.:.înt em:~erYative, :<umrl! \lini1·e energia


cinetic8J ~i energia poienţial(t se Cmn l~ (]i~iallţe foa.rte :mari
EP -7 o, rezult(t c(t vitez8J :fina.l(l!: :c~'! = ! 1 1

r_,ex p,ecnn da <Et pe asa Oy :


1 qJJ ~;1n O
= ----- - ----- (d. 1
(4)
m. Jrr sr 2

qQ sin O qQ Rin 0
d 'l'v = -- ----- dO - ----~-- d 0. (5)
4rcsL 4T~ s'I11/C 0lJ
Variabilele s-au separat ~i acum putern integra :

rvu = ( dvv = - _qQ_ ( sine de=--- qQ- (cose -f- O),


) 4ne:mv~ ) 4ne:mvJ
. unde constanta de integrare O se detennină din conditia la rnargine:
pentru e = n avern ViJ = O : O = A(- 1 -+ O), O = 1;
(6)

Cînd e --+ cp a vern


qQ
sin cp =
V
____}!__ =
V
____!!_ =-~-(cos cp + 1) (7)
v' v0 4ne:mv~b

sau 2 sin_!_ cos __p_ = _q(J -- 2 cos 2 _T__ ,


2 2 4ne:mv~b 2
de unde
(8)

Se vede că penti·u ciocnire frontală, b = o, aven1 cp = n, particula se


întoarce exact înapoi.
b) I.. a dh;tanţa rninimă avern eondiţ.ia
i· = 0 Şi rD= rB, (9)
atunci ecuaţia de conseryare a energiei se sc:rie
1 1 . qQ
- - 1tl'V~ = - m(Tm8) 2 + ---. (10)
2 2 4ne:~

Ţinînd searna de (3) ~i (8) elirnină,rn pe 8 ~i pe b Şi obţinelTI:

Tmin = ~CJ!L-
4n e:rnv~
(1 + 1 ). sin ~ _
(11)!

- 3.2. Electrocinetica

- Legile circuitului electric

9
3.2.1. B 2 =- R1 = 90 .0.
8

Rech
$ R.
= ----
lG
.hg.J.22R Flg.32.6R

3.2A. Re = R/2 (chiar fă,ră OD), R; = r>R/8, R;' = R (fă,ră AB).


1
:1.2.5. - L.Ri. -- ~-- ~ ynRi ·
1 1 1l ___ VTI--_-
n
-1-
:= 1 ::-;au L.Ri · t
1
-R ~
n n R~c R,,
.-Ri . VT)]
~ [ ~ (V R i
2

= '}/,2.

i1.2.6. R.T = R[NR' - (N - 1) R]: [.N 2 (R - R')] = 0,50 Q.


3.2.7. A - cr!1RaS 2 cj!1U = 3,6. 10- 3 K- 1 .
:1.2.U. 1z = 91 1 /8 = 9,0 A; Isc ___:__ 1 zf:3 = 3,0 .A..
:1.2.9. 1 1 = U/R=2,2 A, Isc=O; lz=3U/(2R)=:3,:3A, Isc= UjR=2,2A.
a.2.10. U 6 = u, =o,
= u;2.
U3 ul,z,4,5

:1.2.11. 1 = 2UjB chiar făl'ă JJO; 1' = UjR fă.r~t AB.


3.2.12. 1(1 = fl 1 /1 1 = 100 Q, Rv = fl 1 : (Iz - 1 1 )=1,00 ld.2, U = U 1 +
+ 1z(RA + Rv) = 131 V.
:1.2.1:1. Rv = Uz: (11 - LJ = 1,2[) ld2, RA = Tlz/lz = 277 Q, U =
= (Rv + RA)I1 +
Uz= 1,93 V.
3.2.1-1. 2:. Ui = fl 11 1 : (11 -Iz) = 304 V.
3.2.15. Jmin = '2UjR, Jmax = 3UJR.
3.2.16. R:~_, = RU 1 (U- Uz): [fl 2 (U- U1 )] = :)4 kQ.
** :1.2.11. Să î1npărţim linia în eelule de lungime foa,Jte n1ic~t .6.~r, ca
-în figură. I.~a legarea în pan"Llel a n rezistenţe identice R, rezistenţa echi-

A I

B
a b
Fig.J.2.17R

[35
yalenti:i. esîc Bjn. :în e<lz ul uo~ l ru pe unitatea de lungime 1·evîn
rezisteuţ~e i<lentice, deci fiecare rezi;-; tenţ~~t care revine celulei trebuie s~
fie B* / j.;r;, Daert a<E~ug~tnl în fat <1 li11iei îne~~ o eelul~L, rezistenţa totaEu a
liniei nu se sehitnb<l, 1iui:-1 fiind .foarte lung~t, şi deci o celulă infinitezi1nală
în plus sau în minus n-are nki o importanrZL (bineînţeles von1 face trecerea
la. limită. corespunz~to~tre ~i to<tte .rehtţ.iile ob1Jinute vor fi riguroase) :
R.R*;'!:J..rr:
= R ~.au n::. -r*!:J.x. R - 1·*R* =o, (1)

1
de unde R = r*b.::t.' T*R* . (2)

Trecînd la limii a. 6;T ---+ O, obtinem


R = Vr*lt*, (3)
ceea ce se poate ohţine ~i direct prin trecere la limitrt în (1). S~.~ cousiderărn
undev~1J pe linie, l::CJc di-.;tant,a J: de la hm·nele do intran" o celulJ., elonwntară:
Tcn:;iunea U"w = ~cade eu = --- !:J.U atunci eînd ne depla-
srun pe linie~ eu .6..r· o în il'!!.'. Prin urntare,

- d fi = 1 r*tlr =
u r* d:t. ( 4)
B
Arn o ee: cmtie difei·en li::ct1ă·. Sep,-.vrăJ~n Yal'iitbilele Ni in tc:s;T<{,m miLele
trubt~ie :...;~l ~.;e (:on~:·qmtH1~î : la iu t ra.rPa ce·= O ~tYem ii:H'
di:-:k1nţa ~r a \-em U(;:r)):

dU
[!
d:t, ([[... (~ ~
j o
- \: ~:
-''
·,..:.au l1t-
u
uo
-
T*
----··-- DJ'
R
u
Se in Ni nedefinit:
r* n
ln U= ---------ce u,
R
l:tncle coll~'-tauta \1e intet::1·~ne C se deiennin~t tlîu conditia la. 1nargine:
la ce = o aYem = uo; deci ln Uo = u
etc. o,
Pentru intensita l-ea eunmtulni obtinmn o lege identie~"l :

I -_ !!__ -__ J_ TŢ e-r*xjl~


Go.·
_
-
R R

]ocu1 rezi:-:tentei R* între l'il'e la uuiiaiea {h· 1 1ne ~:'-' folosi


com?l(l'funf({ g* =-= 1/H* intn· fire la unitaU·a 1le hlllgillle.
"{ •)l H
"~-'<i~~<""".a ~!
; '!.""' -li' :::--::. J1/~)-/l-;'i:;-/:,
. _. ·', L it ==-c
- ] - ~.(Î. 111:\
_.. . ~

(**) :t:LU~. Cmeutnl ya (·urgt' dP la c·PJ11ru1 O spre _A - (' n·~ d{--\ la


('<.'Hi l'H] 0 :--:llH' [; - (! ~;.i Y<l 7ll! lUI' de la Z~'l'O la (]Pom·ec-P intră.

136
in conductor, ttmform, noi ~i noi JHnUqori, ehHl ne Llepla,.;~nl (le la O 1<1 A
(reRpeetiv, de ht O 1a 15). ·. ·

S(t con::;iderăul u11 elenwnt de conductor (1e ~t (lr prin c·are trece
un curent 1:. _Atunci eă.dere~1 de tenRinne JW ae.<"st elen1ent Ya fi ·/(1r =--= d
că.del'ile de ten:siune se cmnJHlll de la, O ht _.:1 fiind circnit seriP 5 deci

r. r _"
~
R/2
l • _ ,, -
I • - __' r~
_" jl)'1-'" I)1./_ r-.
U = dr. = ~
2---- dr = ll- 8 _.
7. ' / ' '

1. - :-= (1)
0 0 2 0

Se po:--1te judeca ~1 e1mnenta.:r· c.n


R
T

lJ =:= ----- <'/.,) R


--= --- . --- --
1 1 RI
2 2 2 2 K '
mHk coll[on n gTaJicului
j

Ra medie e:-;tp media • r)

:t2.:!0. ln (k - 1 ) : ( k ---- n )
:u~.21. R1 =-= 1 : 1( 1 1 :.c: 60 il.
l == .so \'.
:J.2.2:t a) t 2) .SO V j 1·e~p. 120 Y.
=R:{l R r 2 ) (R1 r 1 )\l = 100 \-, U ~ [1
+ T 1R 1 (1/r 2 -I- 100 V. -
:J.~.24. R2 == 1 : [_ ---- J 1: --- rl - UJ] ()OQ.
-- 1 --- 1 n.
:t2.2H. a,) I =---::-· B [1 jr -+ J : (R1 -+
h) I o.c.=:: E: i_R1 -t- lî 21·: (1?. 2 -+ r)] ===0,2ti , U :c==BJ:
=10() V. e) l=liJ(ljR 1 ljR 2 +
1/r) == 1,14A
==c Er :{ rR2 -l- TRl :(r -+- RI)]. (r -t lt\)} == 0,18

+· l/R 1 )] = 71,6 V.
:t2.27. .I =~-= E(l --- YJ)/r .== 2,00 A,
:t2.28. (Ld B = u /.l =c 5,0 n, 1" :::c (BJ --
:-::::: ·r;UI T/(milt;) = 2,00 k.Jj(kg. K), C ===
YJt =::= YJU/E = 40%. d) f.:lap :::·== pL\F

:J.2.29. E = U 1 U 2R 1 : [U 2 (R1 -+- .R 2 ) --- U 1R 2


-- U 2 ) : [U 2 (R1 R 2) -+ U1 R 2 ] =·= 20/:3 iî~ 1 <
3.2.30. 1 3 = EB 2 : [B1 (R 2 -+ B 3 ) + B 2B 3 ] = 1,00 A.
3.2.31. T = B /Rv = 0,10
2
Q.

3.2.32. 1 = Vin u~:!R- = 0,50 A.


3.2.33. U' = HJU : (2E - :3 U) = 4,0 V.

/~
/
1
1 -
~

Fig.3.2.31R F1g· .32.35R


€':

3.2.:H. E = ul U3 : ( U3 -- U 2 ) = 13,3 v.
3.2.:~5. Baterie: r=(U 2 - U1 + BI1 ) : (I 2 -11 )=16 D, E=(BI1 I 2 -

- U1I 2 11 ) = 12 V.
U 2 I 1 ) : (1 2
-

3.2.:36. Ub = U 0 /9 = 6,0 V.
3.2.:37. :r = 2ZR 2 : (B 1 -+ R 2 ) = D,O ktn.
3.2.:38. Isc = [1(1 : (B 2 +B 4) - R 3 : (R1 R 3 ) ]U: [ R 1 B 3 : (R1 B3 ) +
4
+B 2 R4 : (R 2 .+ R, 1 )] = - : A.
];)

3.2.mt U{ = u: (1
:t2AO. U2 = E - ul = 3,o v, U3 = uz -- ul = 1,oo v.
:1.2.11. R 1 = R 2 = U 0 : [J(l + U /U
2 1 )] = 10,0 n, B:3 = Il 2 :(U 0 /U -
- 1) = 2o,o n.
3.2.1.2. P1·ineipiul ~uprapunerii: /).[ 2 = 6J1J 1 /(fJR) = /).J; = 4/).BJ 2 /(5B),
1
de uncl e uAJ"il') = --- uA]'-u 1 = :1. . ,( ) '\:r
v.
- 4 .

11
·i
R R !
~!: I•Llt2 1
{;

3.2.43. J 5 = 4I 4 ==2,0 A, 1 2 = 51,1 = 2,:.î A, l3 = 5,0 A, 1 1 = 7,3 .1~;


U = 40 V.
:1.2.11. Prineipiul supr~1purH'rii : 61 2 = -- !11iJ 1R : ['r1 (r 2 R) T 2R].

138
3.2.15. Il ~ r. Pentru J~ = Im ·rL = 1 : (n +- 1), ·r;]J = n: (n + 1).
:J.2AH. N mm. = 4Url;
· · B
2
= 4 ? n = NRj(2rl) = 2 ? rn = N 1'n = 2 •
1
~ ~

(*) :J.2A7. I = _ţP?_i___ P = Rl 2 = B ( . L.Ei ___ )z = j"(R). r,I)


Ld'k + 1,
~
l:...d\
JY? 11
U ~ J-Y '
Puterea utilă dehit~1Jt{t e::.;te functie de re~i~tf'Ilht c·on~umatorului R. Conditia
de extrmnurn e:-5te ~tnularea d~rivatei : ' '

j' (R) __:__,_- )z


= __L.Jt. + R. 2 f r YF.
-~--~--
--.,I;...J -
) - L.P.
- - _____: ; _ ,- . =
( L.r~c +R \ l..1\ R) J ('Zr~c R)'!.

~. - l1.-)
- -. (L.E.i}2 ~ (..t...Jrk ) = O, tle -unde
. • . R. = "''
.:....J k· (2)
().../rk R)u
Natura extremului este da,tri, de t-;ennml dt>Tivatei a, doua:

(3)

Pentru rădă,eina (2) a primei dPriv~tie, derivataj a, €1om-t (3) e~te 11egat.Jvă,,
deci ~:wem UYI JJ'I,a,:X:1)n ~11 })U ft~rii utilP.
f_Peore·ma a(Zaptâ:6'l: (::.;~n1 opiimj~ării). Put<>n'<-t utilă, eRte lna,:-,:im<'î cînd
rezisi,enţa, eon::.;wnatorului e::.;i e egală, eu suma, rezj:-;tenţ(-']or intenH~ a-le
gerH->;rai!oaa·elor legate fn sen:e : R ==-= Y...rt.:.
HezuHat1!l se ohţ,ine imedia_,t ~i fă.ră, deriva,te, thl,(·ă, <:.;eriem a::-;rfel :
î')_
vi>:~'"'
'<;' 01
(4)
P .. ..c ( VI?)

I.1a numit,ol' averr1 o surn:1, de doi tenneni a] eă,ror }Jrod us eP.te


atunci surna, este 'm1>n1>rnâ (•ind termenii ::dntj egali :

(D)

Nurnitorul fiind rninirn, fracţia~, deci puterea utilă, va fi rna:xin1~'·

] (L.JE.J2
Pu max ~ -·- - - - - ( ())
4 L.r~.:

J,a scurtcireuit, 1l = O, curentul şi puterea totală, vor fi :


deci
(8)

în cazul adaptării:
1 ~li). 1
Iad.=- __? = - Isc• (9)
- 2 ~rh; 2
Randamentul în cazul adaptării:

Rad. 1 ~ O
YJ·ld = = ---- = ;,() Jo· (10)
' ~r,.. +Rad. 2

(*) :J.2.43. a) I = "L-lh;, Ek = RI + r,J,,., (1)


de unde rezul t~t

{2)

unde
1 1
gk = - ' G=-
R Tk

sînt conductanţele respective (în unit~tţ,ile 1 Q- 1 = 1 S).


Tensiunea la bornele Ri8tmnului de baterii :

U = RI = :E 1~ ~.:
1

T~.:
: [!_R ~- :E ri J = __:!:__ L-Bkg": (G + "L-gi) (4)

şi curenţJii prin ntn1Ul'Î (prin baterii):


~ E,.. ~ U
1 k~--. -, l,~ = 1, 2, ... , U fiind (~1). (G)
Tk

b) Dacă deconectăn1 consunmtorul R (asta înse~Mnnă R ---+ co):

(6)

c) La scurtcircuit, R = O, curenţ~ii ~i puterea sînt:

(7)

d) Puterea utilă debitată:

P u = .RI 2 1)(''(1')-~;;,d1lt
=.IJ.<:... 1. '))2 ·ll·
,

.
. ~ 1
R 2J ~-
T-1
]2 = f(R). (8)

condiţia de extremu1n este anularea derivatei :

. (1 ~ 1 \) ( ~ }{'~h· )2 (1 1 )3 =o,
'(R) === Rh --:-. . : R:l;- (9)
1i 1 ' 1,, ri

140
.de unde
1 1
-=~___:__sau G='L.[ft:. (10)
R 1'.'1

.Natura ·extren1ului rezuHrt din sernnul del'ivatei a doua:


.f"( R) . (L:BJ,,g1c) 2 [2R(::Eg,J~ - 4'L.gi] : [1 -1- R L.g,J 4 , (11)
.eare pentru rădăcina (10) este negativă, deci puterea utilă are un ma.JJinL
Teorema adaptăr,ii (sau optirnizării). Puterea utilă est~ n1a:xirnă, cînd
conductanţa consurnatorului este egală cu surna conduetanţelor genera-
toarelor legate în paralel: G = L.gi.
Rezultatul se obţine irnediat ~i fă,ră derivate dacă scrien1 astfel:

Pu = (~Ele )2 ;[ ~ + VR~ !_. ]2 (12)


r1c VR ri
Ija nun1itor avern Burna a doi terrneni al căror produ~ este constant, de aceea
surna este minimă cînd tennenii :-;înt egali :
1~= v- 1 1 1
V
R~-, de un(le -=~-.
R ri R ri
Numitorul fiind rninLtn, fracţia, deci puterea utilă, va fi 1naxirnă:

(~]Ele)\ ~ -ţ. ) =
2
Pu max = !_ : ( !_ (::E E,,gr.-) 2 : ('L. gi). (13)
4 , r~c 1 '~ 4
e) Curentul de scurtcircuit (R = O):
Ek
Isc= ~-' . r~.;
(14)

Vmn folosi in egali ta te a :


(15)
(semnul egal are loc cînd "vectorii" sînt Jn·oporţ,ionali : .J.Ji = const. ?JJ
in care vom alege xi =Vfi, ?h = IiJlc Vih, atunci
(L.gJ CI:,E~g,..) ~ [::E(V~. Ei Vfi) J~ = ('L.BâJ 2 (16)
(semnul egal are loc cînd t.e.n1. sînt egale: liJ1 =, B 2 = liJ 3 = ... ) sau

P u mu = -1 "711
(,:..".i'JT,-gk
)2.• "'
,:.." gi ~ - 1
p se = --~1·.";2
2_ ,:.." JJ,·gk. (17)
4 4 4
Avern de asen1enea,
1 L. IE :fl:
Uad. = 2 L.Eigi: L.g,,, Ikact. = glc ( E1c - 21 ---2:~~~- ,
)
(18)

Ptot.ad,= 'L.EjJJ;act.= L.E%g1c - ~ ('L.Eigi) 2 : 'L.gs =Psc- 2Pun~a~, (19)

\.cl.ar din (17} avem


Psc ~ 4Pu max sau
Ptot.acl~ ~ 2Pu max' Pu max, <; ~
~
Ptot"acl. (20)

deci

'f) d
a ,
= -pp 1!._~::!- -~. ;: : __:!:__
') = i)()O/
!O' (21)
tot.ad. ~

sen1nul ega1 se obţ,ine dacă t.e.In. sînt egale între ele.


3.2.49. n = 2k: (le - 1~ = 6.
3.2.50. U = (E1 /r1 - E 2 /r 2 ): (1/Rv + 1/r + 1/r
1 2) = O.
3.2.51. R = (IE1 r 2 - E 2r 1 ) : .E 2 = 2,3 Q.
3.2.52. R = Tz(El - rlll) : [Ez -El + (rl -+- rz)ll] = 0,96 n .
. 3.2.5:1. 1 1 = E(r- R): (R 2
)
2
+- 5rR + 2r = ·- 1,0 A, 1 = 2 2E(r +
+Il}: (R + 5rR + 2r ) = 6,0 A, 1 3 = E(r + 3R): (R 2
2 2
+ rYrR + 2r 2 ) =
= 7,0A.
3.2.51. E~ = E 2 (1 -1- R 2 jR 3 ) = 4,5 V.
3.2.55. R = 2E 2 r 1 : (JE1 - R 2 ) = 1,00 n.
:1.2.56. U = E 2R : [2(r 2 + R)] - (- E 1 ) = 2,10 V.
3.2.57. r ~ [11 (R1 + R 2) - lzR1 ] : (J z - 1 1 } = 8,0 Q.
:J.~.5H. ns = (n1 nz -1): (n1 + ·nz- 2' = 7,1, nP = n1 + ·nz -1=29~

3.2.59. V' = U(l + R~~c1/Rv) = 1000 V.


3.2.60. a) R$ = r: [1 /( a.N» - 1] = 5,0 1nfl. b) Rad = r[ U j(rcxN) -
-1] = 20 kfl.
:t2.6L a) Bs = r: (1'/1- 1»
= 0,21 n. b) Rad= r[U'j('rl) - 1] =
. =l,OOk.Q, e» cx=l/.N=O,lOmAjdiv, cx'=I'f..N=2,(hnA/div, f5'=U'fN=
= 0,10 V/div.
3.2.62. Il~u = ( ~'/ ~ - lHRact + rR,)(r + R.J].
:1.2.63. ll~z = Ract. :
n -- 1
[Iz1
1
(1 + _Rad ) - (n -- 1) R.~ 1
1J = 25 n.

3.2.64. R - l~ ~ _!!_ .
R Rvl
:J.2.65. Rv = 1l(1 - .P)/P = 99 ld1.
3.2.6H. r=R(2U 1 - Uz): (2U 2 - U1 ), .E=:3U1 U 2 : (2U 2 -V1 ), EJU <.
< 2 -1-- rjR, E/U < 1 + 2rjR.
3.2.67. Sînt posibile 3 scheme: a» o singură baterie: U 1 =ER: (R -1-
+ r) < U, de unde EJU < 1 + rjR. b) Baterii în serie: U 2 = 2.ER :(R +-
-t- 2r~ < U, de unde EjU < 1/2 + rfR». c) Baterii în paralel: U 3 = ER:
: (R + r/2)< U, de unde EfU < 1 -+ rj(2R). Pentru r < R alegem a) şi c):

0.42
, E/Uf

::r
1.5r----

2 -.ciR
Fig. 3. 2.668 Fig.J.2.67R

E = ulu3: (2Ul--,--- U3), T = R. 2(U3- Ul): (2Ul- U3). Pentru T > R


-alegerna) şi b) :E = U1 U 2 : [2(U 2 - U1 )],r = B(2U1 - U 2 ) :[2(U2 - U1 ).
** 3.2.68. Conforrn figurii, elernentul evidenţ~iat (haşurat) are rezi::.;tenţ,a
electrică
cLr: p dx:
dB = c-=~---, (1)
' .8 rcr 2
unde evident
T9 - T1
T = T1
-
+ -=--
l
x, (2)

astfel încît

(3)

Elementele fiind în serie, rezistenţ.ele se adună:

R = ( dB = ( l _e__ d.1;: [r1 + (r 2 - r 1 ).x:jl] 2 =


) )o re
p:Z . ( [T 1 + (T2 - T 1 ):r:jl]- 2 · d[(r 2 - T
1
):rjl] =
rc(T 2 - r 1) )

. (-r_p_l_1_'-)
-rc-
2 1
[ -- r,-f-(r2 ~r,)xjl Jl >= r.(t-,.,d -- 1~ -<]
Fig.3.2.68R

143
** 3.2.69. Rezisten{!a unui elernent de conductor e~te

d:v
dR = o----- (1}
1 8 '
dar
p = p0 (1 + At), t = t1 (2)

astfel încît

(3)

Elmnentele fiind în serie, rezistenţ!ele lor se adun;\ :

2
= Po~[z +-At1 Z
t2 - il Z
.A------ ] 1
= - (R1
s z 2 2

** 3.2.70. l1u~i,1n un ~.trat infinitezirnal paralel cu arnlăJ.uri, de grosime


infinit 1nic~L d.T, ::;ituat la distanţ!a x de o arrnătură., ca în figură. Rezis-
teni,-a s~"L este _Z_ , unde Z este d:r, <leei
aS
dR = --~~~-. (1)
aS

a = al (2)

.Atunci
(3)

Straturile considerate ~;înt strrtbătute de a,cela~i curent unul după altul


deci sînt legate în serie, astfel încît rezistenţ;ele lor se adună.:

B = ( dll ,~ \' ----~~--- =


j ~os[ a]+-~..:-
. d
a] a.:J

(4)

în particula,r, d~wă conductivit~1te~"L dielectricului este const~antă,, trecînd


ht lirnită a 2 -~ cr 1 şi aplicind regula, lui I...'FI6spital regă.sinl rezultatul silnplu
(1
R-----
-- aS ·

ll44
1
t------------

=-
-=--
~CJ::~~:~~cz-
C --:: 1 -=~-::-__:_-- !X ~__::~~~-~ v

Ftg 3 2.70R F;S' 3.2. 71 /?

* 3.2.71. Capaeitatea eondem~aiol'1llui panial e1d'undat, h-L un n1o1nent


dat., este (sînt (1oi condenRatori in paralel) :
sl.1: s 0 Z(b - .1')
C(.r) = -_ 1
1

----- (1)
d d

U'l
q(:c) = UC(.T) = --1- s.:r: / ~)
1_-
\

J
rl
Curentul ca,re va treee prin condensator :
. dq dq da: dq Ul Ul
'L =- = ----- = - · r = ---(s- s 0 )r = ---- s 0 (s, -l)v.
dt da; dt d:D el d

** 3.2.72. :Pe de o parte i =

/. ===
dq
o~~ (1 j
dt dt dt

ra '~du
'/, == == --- ( _ -
R dt
undt:~
sernnul n1inus provirw din tl1 e~l: hr, noi 8an·ina condensatorului
scade (el se desmtreă,), dq <O.
Separărn vari~tbilele ~i integrăn1 :

~ RO
dtt dt dt
=-== -- ·~~- ===-
1t Re' RO
unde constanta de. integT~H·e J{ se determină, din
avem 11, == U 0 : ln U 0 ·= J{, deei
11, t
ln ------ ,= - - ---
li0 RO
unde T este eonRtant;a de tirnp, eare arată in eSt tirnp tensiunea ,r;:.e;
rează de e ori. După, aeeeaşi lege se~tde şi sarcina, q c-= On :
q = q0 e---t!(RC) = q0e-tf'r:.
Mai sus se putea integra şi definit. Lin1itelE~ de integra,re
la t ::.= O ~1ven1 1J, = U 0 , iar hL t oareca.re avern 'n
t
etc.
RO
10-c. 172 145
În cazul nostru :
sS E
0=-, -r =RO=-, (5)
d Ci

prin urmare,
(6)
11
sau
u Ci s U s
ln- = --t, cr = - ln - -0 = - ln r. (7)
U0 s t u Ţ

- Encl'gie şi putm·e

3.2.73. P{jP~ = P 2 /P1 = 2,5.


3.2.74. Ps = P 1 P 2 : (P1 +P 2) = 200 W.
3.2.75. P{, 2 = (U' /U- 2 2
): [PI. 2 (1/P1 + 1/P 2)
2
] = 844 vV, resp. 460 ~r.
3.2.76. Pe laturi U2 /(4R) = 10 \'V, Pcn =O, PAn = U 2 jR = 40 W.

3.2.77. u= E dJ VE2j4 - Pr = 9,0 V, resp. 1,00 V cu Rl = 9,0 n,


2
resp. R 2 = 0,11 n.
=~.2.78. YJ = YJI.fJz : ( YJI + Y)z - YJ 1't) 2) = 73%.
3.2.79. t ~ O( U - E) : P = 10 h.
3.2.80. r =
~
RfV2 = 1,41 n, E = (V2 + 1) VPR/2 = 24,1 V.

3.2.31. P, = [E- (r + R,)T]·l 1 - JiJ- (~~ B,)L ] = 60 W.

3.2.82. I = (E - V1\R1 ): (T +R 3) = 1,00 A.


3.2.83. E = ~ ( U3 + VP1R1) = 1oo v.
YJ
(*) 3.2.84. Puterea utilă este
P = RI 2 = R (--!!!_-)
+Rr
2
= f(R). (1)

Condiţia de extremurn este anularea derivatei:

deci
(2)
(teorema adaptării). Natura extrernului se poate obţine din sernnul derivatei
a doua:
9.E2
j"(R) = __ _::_ _ (R - 2T) (3)
(r + R) 4
'

il46
eare pentru r:::)JUaerna (~) a llerivatei întîia este negativă, cleei avmu un
n1axin1.
Rezultatul se obţ.ine inrediat ~i fără derivate, dacă scrie1i1 astfel :

(4)

I...~a
nu1nitor :-tvmn surna a doi tenneni al c~tror produs este constant., deci
suma este rninirnă cînd termenii sînt egali: rjfR = VR, adică R = r.
Numitorul fiind rniniln, fracţia, deci puterea utilă, va fi n1axirnă.
Teorema adaptării: Puterea utilă este maxiinrL atunci cînd I'ezistenţa
consumatorului este egală cu rezistenţa internă a generatorului.
A vmn mai departe :
E
-, Pm = rl~ = 2__ Eim, (5)
2r 2
de unele
r = -pm- = 100 n~,!, (6)
J2m. '
(*) 3.2.85. Analog problenrei precedente :J.2.H4:
]112
P = R1 2 = R _ _:_____~- = j(R). (1)
(r + R) 2

Condiţ!ia de extrerrnnn este anularea derivatei :

(2)

deei (3)

(teoren1a adaptării). Natura extremului se obţine din semnul derivatei


a doua:
(4)

care, pentru rădăcina (3) este r1egativă, deci ave:m un Inaxirn.


Rezultatul se ob1!ine irnedia,t şi fără derivate dacă scriem astfel:
, E2
p = - - - · - - - .- 2 . (5 ).
(v1l+ r&)
I...~a nurnitoP avern suma a doi t,ermeni al căror produs este conş_tant! deei
suma este ·min·im.ă cînd terrnenii sînt egali: rjfR = V"R, adică R = r.
Numitorul fiind rninim, fracţia, deci puterea, va fi rnaxi.Ină:

--------. (6)
4 r
Curentul rna,xirn e~te eureutul <le Kl'nrteireuit:
lD E
Imax = Isc = -' de unde T = --' (7)
1' · Jrnax
deci
1
p max --- - HJ -
~ max -
4-,,r; \l'-T
' ' (8)
4

R = r = E"_ ·= 2,0 .Q şi ·IJ = 0,50 = GO%. (9)


Jmax

Arn regăsit_ în particular rezultatele de la problerna 3.2.17.


:-..;.;

V
:3.2.36. r = Rl R2 ,: (Rl +Rz) = 1,5 n.
3.~.a7. 1· = VR 1R 2 = 4,o n.
lD
3.2.B3. Isc = - ·= 3,0 A.
R
3.2.89. lsc , VP (fR~ + VR2) : VR1R2 = 16 A.
3.2.90. Ps > PP dacă R < r.
3.2.91. Isc = I(1 + k + 7{'1 2) = 10,0 A.
:3.2.92. R 1 = R 0 • 2n: (n 2 - 1) = 0,61 D, R 2 = R 0 (n - 1): (n+1) =
:- 2,45 D, P' =E 2 (n 2 -1): [R 0 (n 2 + 1)] = 2,38 W.
3.2.9:1. q* = pj2 = l,G kvV/rn 3 •
3.2.94. P 0 = P(1 + At): (1 + At0 ) = 450 vv l
!~.2.95. P2 · P 1 V(tt- t 0 ): (t1 - t0 ) · V(1 + Ai~):(i -+-A~) ~1,4 kvV.
3.2.96. Curentul cre~te, puterea totală creşte, c~1ldura degajaţă în
jumătatea răcită scade, iar în cea nerăcită creşte: Fie s scăderea lui R 1
şi 'lJ creşterea lui R 2 , atunci P{/ P 1 = (1 - s/R1 ): [1-( s -YJ)/(R1 +R 2 )] 2 < 1.

3.2.97. !.iti= PI_~{~)2 c2(tt-to)·+"A =1,8K.


P2 al \ SI el

3.2.98. -r = mc(t1 - t0 ): [·IJ(E'- R 1I)I] = 22 rnin.

3.2.99. K = lcZ [ 2PT + ·~ Vc(t1 - ! 0 ) ] = 100 lei.

3.2.100. -r = pl'[c(t1 - t0 ) + "A]R/(YJU 2


) = 55 min.
=·=-~
[1 ± V1-4U 2 A/(BR 0 )]. Dacă V <VBR 0 /(4Af. so-
3.2.101. t
2A
luţia cu minus radical es-te stabilă, cealaltă instabilă. Dacă ii= VB:.RJ('4A) ·,
t = 1/(2A) instabilă (t creşte pînă la topire). Dacă V> VBR 0 /(4A), nu
se atinge eehilibru, t ereşte pînă la topire.
3.2.102. ~ T = (1 - f) pP2 -r: ( U 2 S 2 c~) = 0,20 K.

~48
P,Q
[W]

1
1
; !

:%2~[)_ 1 - k1 '
u2l 1
l
j
'
Ro 1 1
1 '
1 !
o 1
2A
Fig.3.2.f01R

3.2.103. p. = P: [c~t(n- 1)] 0,70 gjs, P.s = P(3- n): [ctlt.2(n-


-1)] =o.
3.2.104. E 2 = E1(Vn--J7 1): (Vn ± 1) = 3,0 V, resp. 12 V.
3.2.105. P' = P(n + 1) (4n = 2
:
2
) 4,0 \V.
3.2.106. n~rP: [U 2 (EjU -1)] = 6,2G, deci n = 7, Rs=l: [(EjU-
-- 1)njr - 1/R] = 1,33 fl.
3.2.107. R 1 = R 2 , n oarecare; n = f"ii;i~ : r dacă este număr natural,
altfel nu avmn solui;ie.
3.2.108. r' 2 - 50r' -j- 225 = o, r' = 45 D sau 5,0 n.
3.2.109. f' = vu· 2
-r' - -r): ( -r' - = 79~~.
-r)
3.2.110. S = 2ilpP: [tlU(U- tlU)] = 1,4 e1n 2 •
:1.2.111. Re= f ( l - f)U 2 : P = 7,0 Q.

3.2.112. LlP=(E- V.FJ 2 - 4R 0 P ) 2 : (4R 0 ) = 3E) k\Y.


3.2.113. Re= f(1 - f)BJ 2 jP = 0,44 O.
3.2.114. s = 2ZpP: [[T2j(1 -f)] = 80m1n 2 •
3.2.115. = 4ZZopP: (j[T2) = 1,97 t.
1n

3.2.116. Re = fU 2 : [(1 + .f) 2 P] = 9,3 O.


2
(*) 3.2.117. P = RI 2 = R ( E ---) = f(R). (1)
Re+ R
J r
~ Re 1 1

(t+ ~L
'IPL·-·--u_______P_ _.~ rp 1 E,r

Fig.3.2.ff6 R ~--------~~·------~
F~gJ.2./28R

Puterea fiind rnaxiinrt, derivaht f'(R) = O :


JT2
f'(B) = -____
) --3 (J(.- R)= O, '.1_ de(·i Re = R (2)
(11,c - R)
(teorema) adapt~1~ri). He.znltrttul g-<1~it (2) :-;e obţ,inp imediat ~j Lin\, deiiva,te
dacă scrimn arf'tfel :

I . a, numitor avem sumar :.-1! doi termeni al eă.rm· produs este constnnt, <led
:;;uma este ntini1nă C'Înfl ternwnii sint ega.li : 1(/Vl?. V11, de rnHh' Hc:cc-_:: 1( .
. }
]l
2_ .J-.<'21]->
:.1 : l'l'j f==l·-f)=l 1/2 == 50 4)
4
H. T( .
.f' =.::= 1 --- ·r/ == 1 -- -···--------- =---= ] = 20
ll 1.j11 1~ 1:
:t2J 18. P, 2 : Pi 1 = ( UIJ U 2 ) 2 1
:1.2.·1·1~). ·fJ 2 ./-tiJ = (1 -- 1(-PfUn: (1- RcP/Uf) "'= J ,G.

:J.2J 20. u'1 u = VCli"lYj-;5.i)l(]7/f == ;) •

= 100 h, (p. -==A).

- Eh~etroeinetica şi eleetrostatica

:1.2.12:1. FJ ~~ 1', : [el (1 ~~(; ) J ,= O,81 MV fm.

:1.2;121. l :c== (lE Bie) : (r U) = 85 nA.


:1.2.125. V :-.:--= BJ q'vr /d.
:J.2.126. r :::: R( q1 jq 2 - ::::c:: 1 ,O n.
:).2.127. ~ .:=---·ar: (r R).

ll50
:L~.I:!H. (! =0IC1( 3 : (r -+ R + H;>}
1 == G,O fJ.C.
:L:!.l:W. q ~ CER: (2H :~r) =--= 120 (J.C.
-l
:t~.l:W. O= ~ flo = .J-,0 pJ'.
,)

:t:!.I:H. a) U"w=EC 2 : (C\ 0 2) - EB 1 : (R1 -j- B 2 ). h) q=JiJ(C 2B 2 -

-
( ''1
( ["))
1 1 : (/")
il
J>)
1 2. (
~~ 21 [:'2(/1
·) w--'<J·l' -- 1
'
Ţ) 2~~ ('~]>
~'2 11 /1 1 1
)''2 ·i-(('~1 _L('I
._ 11 ;2)
'(1")l·l+- 1)l-2 )2 ]=

=-1-- q-., : (
(Y
l
2

')

(j == ~ OB = ±,o !J.C.
:~ '
':t2.'1 :lri. O;= (J 2 0 1 R1 (R 1 +R 2 r): [0 2 R 2 (H 1 T)] = 2,;)
:t2.1:u;. U 1 / U 2 = 1 +- R 1 /R 2 = 1,;).
3.2.1:17. CJ 1 = (\[h\ - E 2 H: (H r 2 ) !=10 ;J.C,
= 2± ve.
= --:~o
+
2
1-'J,) - --- R 2 _ -- ) = 4;)0
1 ) ., ( ~ !J.,L
- R1 H2 '

!J.2.l:lH. q0 = 0 0 (1<} 2 -- R 1 ) =~ 10 q =0( H 2 H1): ( -!-


+ CE=();) !J.C.
:t2.140. U1, 2 c= JC(l - 1/n)0 2 , 1 : (C1 C\~),
i 0 = EJj R1 , I = bJ: ( H1 -j-
:J.2.l1:1.
:1.2.112.U~3 = B = U1U 2 R2: [U1(11\ H2)- U V.
:t2.11:t R = (\U 2 Hir: [U1 (R Rv) - U 2 R] = GO V, r =-"' (
Ul)RRv: IJTl(B Rv) -- u 2RJ = 12 n.
:J.2.11/t Q1 = 2CR 2 /27, eolHieru.;atorul mijloeiu :-\P <le~cardi ~i Ne 1'e1n-
carc~i, d<:>ti tenNiunea l~/10 f-'P ai~inge d<> do-nil ori : l = 1 DBj(GO rPsp.
E/(GO R).

r
f.L
-1-
fr----;;.; ,-1~-.
f..l:. ' .· fJ,
f+
- R

fi~
L J

a Fig. 3.2.141;-R

151
3.2.115. a) q=RI 0 C\C 2 : (C\ (\) == 0,24: 1nC. h) q.J = --J- R 2 lf/7 1 0 2 :

: ( O1 -t- O2 ) = 1, D rn ,T.
a.2.liH. Q1 = -~- 01 E 2 C~R 1 : [(0 1 0 2 ) 2 (R 1 +R 2 )] = 4-0 n1.J.

:l.2.li7. E = q2Loc : [ O(qlsc - PC)] = 20 Y.


1
3.2.14H. QJ = 0 0 2 [E 2 - 0 1 Btf(01 -f-- 0 2 )] 2 : (1
,(./
+R 2 /R 0 ) = 100 y..J.

3.2.149. q = 40~ = 40 y.C.


3.2.150. q1, 2 = q0 /2 ~au q1, 2 = q0 /2 + 20B = 20 vC, resp. 60 y.C,
(q 0 ;?: 40J:IJ).

3.2.151. QJ = ~ 01E 201 : (01 +0 2) = 80 fl•J.


""'

: (01 + 0 2) = 0,41 rnJ.

3.2.15:J. <I> = U( Tl + RO) : [2R( Tl

3.2.15~. O = 0 0 [1 - tj(R0 0 )], P = U 2 /(2R) = const.


(*) 3.2.155. Ijegea, lui Ohn1 pentru valori instantanee (la un n1ornent daJ,) :

u(t) = a·t = Ri + _q__. (1) .


o
Pentru t > t0 trebuie ca
. dq . ' dî:
t = ----- = const. --- = O, (t> t 0 ). (2)
dt - 1
dt
Atunci derivînd prin1a relaţie, a,ve1n

v/(t) = a,= ]_ dq = ~, deci i = etC = co:nst. (:3)


o dt c
162
.Se poate judeca ~i frtrrll derintte :
'
lH:'lltl'U t > t
0, 'l· = COHS···l = _'.L_'
/).n fii = o, (4)
tit
atunci (1) dă

6.n = a~1 = Rtii + -~_[1 = ~ ~q = ~ iD..t, (5)


c c c
de unde, ea rnai sus, i · r~C = con:.1t.
)Jar din conditiile iniţiale rentru t = t 0 aYem q = o, deci
at0 = Ri = RaC, (6)
de unde
=RO= 1,0 D1S, tG (7)
11nde J,:o = ,. este eonso.tanta de tin11) a circuitului RO.
(*) :J.2J5H. Avem. f;uece:.;iv:

q= ou' i = -~g_ = _Q_ ( = [! ~10 = lT -~1- (-s8 ) = U "' -~~ (l)


<It ut dt -~ d t , el d ~ dt '
dar
(2)
l'GZUltă
[/
'i =-=- s (3)
(l
Se poate :J ude ta ~i mr~i deri yate :
. 6.q ~(] UT A8 [! tlcc V
(1) = - = [; - - = - s - -- = - s z --· (1') (4)
D.t 6.t d D.t (l At el
sau pentru vailori in~tantance :
i=- s
rl
u v--S V. (6)

** ;j~~~'Jri7~ {-l) l)l'():J'ît.~tlll (1P· ~illlF·trja_. r.rL~{1i~tlă, ~i lllU,Jrlllil ir1el irr[i11Îte.ziJl1a~l


d:_• nlz~t r ~;i, (leei, de gro:-:jme dr. El e~'te f:d-rrt.brttut rt'tdiaZ de curent,

clPei 1n fonnula rezhd entri p - ~, , l e:-;te dr, iar 8 e~te 2TCrh, deci
!"'J

dr
dB = p - - - . (1)
2·r::rh
Aceste inc>le eonceniTiee ;-;înt lcgaie in ~wrie (sint stnJ.btdute de acela~i
curent unul dnpiÎ. altul) ~;i d<:•ci rezi~-d en1 ele lor ;-;e fHltul;1,, a:..;t.fel incit trebuie
s~i sumăm rezi;-;teHţele (1), a<iiert ~(t, int eg1·~in1 :

(2)

b) l=
u 2TC li lJ
R ~i~~( R 2 /R 1 ) '

( ":l:)

153
c) Fonna dife1·enţială (loea1ă~) a legii lui Ohm ~~ = pj dă:

E(r) = o ----~1---- = - - U ----- (G)


k r p ln(R 2 /R1 ) r ln(R 2 /R 1 ) '

U = V(ll1 ) - V(R 2 ), V(R 2 ) =O, V(R1 ) = U,


u
~
V(R1 ) - V(r) = U - V(r) = r E<lr = ~r ---------
Udr
R1 R1 r ln(R 2 /R 1 )
U r U R,,
V(r) = U- - - - - - - - I n - - - = - - - - 1.Il_____::-:. (6)
ln(R2/R1) R1 ln(R 2/ R1) T

Se putea judecc1 şi pe baz~l! legii lui Ohn1 :


'" 2rclz U dr Udr
- d v = 1 dR = ------------- · p ---~-- = ----_-----
P ln(R 2 /B 1 ) 2rc rh r ln(R 2 /R 1 ) '
pe care o in tegT::'Lin :
_(r dV = -[V(r) -- U] = (r _ _J:!~, etc.
) R1 ) R r ln(R 2 /R 1 )
1

U2 2n- hU 2
d) p = ------ = ~---------. (7)
R p ln(R 2 /R 1 )
_ _ [ 2 re h U -] 2 dr 2 r;; l1 TF <1r
e)
dP =
12
dR = pIn(R~JRJ P 2r;; rh- = p-;:Lh-l(R~Jl~)-]2 '
dP 2n h U 2 1
----------- (<1rn:-;itatea radiali1.); (8)
dr p[)n(ll 2 jU1 )] 2 r
dP dP hlf2 ' 1
~--==-- (den:-;itatea :-;uperficială), (9)
dS 2n nlr
unde an1 profitat de :-;itneti·ia~ n1.dială 0i am luat elementul de arie :;;ub
forma unui inel de raz;\ r ~i h'tţime infinit 1nică {lr: <V.,y = 2n rdr.
dP
dV
** :t2.15B. a) rţinînd seanu1J de :-;i1netria :-;ferică, alegmn o pă~tură :-;ferică
elmnentară de rază T ~i gro,..;ime infinit n1ieă. dr. Ea e:-;te :-;tr~Lbătută
de curent în sens radi~l!l, deci în formula rezi:-;tent,ei o !_ l e:-;te dr iar
8' ' 1

S este 4rc1' 2 (ari a sferei) :


dr
i!R= o-- (1)
' 4rc T 2 •

Aceste pă~turi :-;ferice concentrice :;;înt legate în serie (sînt :-;tn\bă)tute ele
ace1a~i curent) ~i deci rezistenţ,ele lor se adună., prin 1U'lnare :-;umă,m (inte-
gr~un) (1) :

~
R= dR=
_ ~R2 o -dr- - = -p- -( - - 1- ) IR2 =---
p ( -1- - -1- ) (2)
R1' 4TC r 2 4TC r · R 4TC R1 R2 • 1

154
Dacă raza R 2 ere~te, rezi;.;tenţ:a t-;ferei ere~te dar

(3)

b) I = !!_ = ~~re UR 1 R 2 ,
(4)
R p(R 2 - R 1 )

= linl _4rc UR 1 R 2 = 4rcUR,!_ = _!!._, (G)


~~ p( R-'2 - 1~'J)
R2-+ 00 P 1
R 'n\ax
. 1 UR R 1
J = ------ = - - -1 -2 - (G)
4rcr2 p(R 2 - R1) ri'

E = pj' (7)

r'
U = Y(R1 ) - lr(R 2 ), r(R 2 ) = O, U = Tl(R1 ),

F(r) - V(R1 ) = l'(r) ,_ U ~c Edr =

= ( Rl u_R1R2 dr . - _-u_r BlR2..


) R2 - R1 r 2 R::. - R 1
(!_ - !__)
R1 r '
1•

.
(8)

2
d P _ ]':2
~il1 - -
dR
4-rc
_ 1 ( UR 1R 2
r 2 dT- - -; R2 B1 -= )
.
1
1' 14 •
(10)

UHirnul 1·ezultat ;.;e poate obtine ~i din


dHr ~.) ·- l ]!)2
pJ~ = J]~ = - . (11)
dt<lV p
** :t2.15B. a) Sarcina de pe ~fera interioar~ p1·oduee cîrnp electric în
c_.xteriorul ei, em·e va 1ni~c·a N~n·einile Npre :-,fera exterioară ..
S~t dneem o ~ferrt. de raz~1 r, eoneen trieă, ~i tnatrt. între annă.t~ur'i.
Cureutul eue treee prin aeeaf-\trt. ~ferrt (de la ini erior 0p1·e ex te1·ior) se
}JoatP exJH'iHm 1n·in den0itat.Pa de c·.urent:
(1)

155
dar
j(r) = crl<J(r), (2)
i~H' inten~itatea cîrnpului electrie FJ(r) se ohţiue inle(1iat eu ajutorul teuremei
l1ti Gauss (:3.7): fluxul in<lueţiei (depla~ării) elerti'Tee 1J = sR vrintr-o
suprafaţă închisă este eg,al eu sareina eleetrie~t eonţ inut;\ în ini eriorul
suprafeţei închise :

'F = (!)1 1J
-- · {18
-- = rJint. (:3)
) s -
În cazul nostru, în virtutea simeh·iei sferice, dm1nll este radial l;'i dependent
doar de distanţa r pînă, la, centru, de acee<:1 fluxul se caleuleaz;)J imediDJt :
'f" = l v. d~~ = f.Jid8 ~" D .f<'s ~ n. 8 =, n. 4;;;J· 2 (4)
Ts s ·- .:,
si confonn teorernei lui Gan~s:
D(r) q(r)
'f' = D. -JTCr 2 = q(r), E(r) (3)

În sfîn;iit, eunmtul i(r) prin :-;upr'afaţa, 1ln ra;;:{, r ~'e <latm·e~i e se::lderii
sareinii q(T) conţ.inute în interior (legea de cmJseryar·e a ~~ncinii eleciriel'):
dg(r)
i( r) = - -~ (G)
dt
Hezultă: astfel :
(J
q(r)

Sepm·ă,m vadahile1e: ~i i1liegr~i1n:

( !]_~~ = ln q = \ - !!__ dt
(J
dq =--= --- _!!__ dt, == -~(1
f

q s j q J s
unde eonstm1ta de intrn.re O ::.e dcU·rmi n~, {1ill co11
avern q = q0 ; re;;ultii ln q 0 = C,

(8)

unde -r e::;te eonst~1cnb;J de


mic~;orează de e ori.
Se putea i-:Jtegra f~i definit

~
q clq = }_ll q = - ~ t ~.. <1t =: -- -
G t 5 etc.
qo q qo o c "'

Pentru t -+ co, toată sa1·eina q0 va ajung,e pe suprafaţa arm8turii exte~


rioare.
b) He;;istenta~ p8A,urii dintre m·n1tliuri se pm1Jte ealcuht astfel. Con~;i­
der;J_.n1 întîi o p~t,nr~t inf}nitezimaEt de rază, r ~~i grosime dr. Hezistenţ~t ei
este

dr
dR= p--.,. (9)
4TC r~

15o
Toate păturile de Hf'e:-~t fel :-;int :-;h·~ih:1inte sncce:;;iv de aeela~î curent,
deci sînt leg,ate în se1'it->, astfd încît rezi::;tpnţa totaL't se obţine J)I·in îmmmare
(integrare) : ·
~
·
R --- <lli - ) r R2
p - dr o f- -
r ]
-1 )
"- , - J\ R
1
- - ---
4TCt:2 -- 4TC
__!__
\1? 1 Jl
2
(10)

(vd. p1·oblen1a preeeuentă, :3.~.15B).


U:'lhlura <lega,iatrt în unitatea de timp (pui eri.•:~J) este R·1: 2 , unde i
e~te dat de (7), deei pîn:~J la nfomentul t:

(11)'

~--. -l·~•
2
'î ('
(t = Rcr
----- qii., = -1 - Q()·) ( -1 _ ]:__) =--== ( q0 ) "·
• (12)
' 2s 8TC s ' Rl R'.!. 2 '
Se poate jud ee a ~i altfel. C~ldura, deg·~tja,iă, pe n ni tai e::'L de t i111p ~i pe uni-
tatea de volum e~t e r.P == a, deti ctt1dul'a deg~.tj~tt:ă, pe rmitate<"L de timp
dar în volnnml r~Jurii elementare (le ra,zi""\., r ~i gro:-;ime (}/' va fi
··>
pj2dl · === o)-. ·>
-k: r-(1r = o ( ----aq--- \2
! 4TC r--,1r
·> aq2
= ----_--------- 1lr,
' ' s. ·lTC r 2 J 4,-;; ssT 2
de un([(~ c:1Jdm a tH:; unjtait:% de lilll}) ~i pe ÎJJiJ·egul Yolmn al
dieleciTienlui :

( N2 crq.~ ., di' =--= -~~!t-.-,- {-~- --- ---~--) :=- aq~~ (-]~~- -- -~: )\ e-:?otfs,
) R
1
-1rr s r~ -;Te s~ \ _n 1 / -le,-;; s" \ 1. 1 .Ll 3

în mmnenh1l t:

( ;~iJdun~; total~
iniţial aYPnl
1 1
) o

2 2
Pin~t1 fl\'E'm sfel'ei R 2 ve care ~~. 1rec:u t t mli ă

- -1 flo/z 'r\ -,.,,,


-12 qq.2/·0''). . -- ·t -·- s ·I_'')
2 -
deei c{t,ldura totaEi degajată :
Qo = q6
------- qB
-- ------- =
** :t~2.1fW. Fie la n11 montent (lnp~ ""·''"''"'''
a eleetronilor 1-' ~i curentul '1:, AtuEei :-;eă,dere<lJ iC'e a e1eetro-
nDor Lrehuie Nrt fie cu c;lldura Jonle

- iV d ( ~ ""'') '' Ri dt,


2 (1)

[57
unde N este nutnărul total de electroni. Dar idt = dq şi i = nevS, deci
Nmdv
- Nm·vd'l' = Rnet,Sdq, de unde dq = -----, (2)
RneS
dar
N = nSl, (3)

astfel încît
m S
dq = - - - dv, ( 4)
e P
ceea ce dă prin integrare:
( ( 0 1n S m S m S ·D
) dq = q = - ) v~ ~ -; d·v = -;- -; v0 = ~ --; w 2 . (5)

- - Eletncntc neliniarc
(*) 3.2.161. Oonforn1 figurii avem:
U 0 = Ri +a bj·i, (1) +
relaţ,ie
pe care o retranseriem astfel:
u = U 0 - R1: = 'll =a+ bji. (2)
Srt reprezentăm grafic cele două caracteris tiei :
11 = U 0 - R1: şi n = a bji. (3) +
Panta caracteristicii 1J. = U 0 - R1.:. esiie - R, deci R este rnaxim cînd
această dreaptă este tangentă, la caracteristica becului u. = ({; b/i. +
În punctul de tangentă cele dou~t pante eoinei<l :
d
----:
dt
(U0 - R t). d (a
= - R · = ----:
d·~
+ b/ I). = - lJ/"."2 , (4)

de unde
(G)
şi apoi introducînd în (1) :
.. =
R max 2_ (V 0 - a) 2 = 105 n, (6)
4b
. v---·-
. =
t nun bjRmax = U
2b
. = 0,69 A. (7)
o- a
Tensiunea pe bec în acest caz :
'U'max =a+ bj1:min = ~ (U 0 +a)= 127,D V ( 8)

şi randarnentul
'IJ = 1..l
~!!!~ =
63,7 %. (9)
o
Se })oate judeca şi aşa:
U = Ri -+ a + bji (10)
are un 1ninin1 care corespunde anulă,rii derivatei
U'(i) = R - bji 2 = O (11)

158
1

~/2 ---------+--
1
1
t
' 1
a --------r------
1 1

.1 1
i !
1
i
o

Uo
umin=
e:tf+2Vbi?

Fig. 3.2.161 R 1

1159
(derivata a doua U"(i) = + '2bji: > 3
O, deci avern un rniriin1), de unde
1.min = Vb/.Rmax (12)
care corespunde rezistenţei n1axirne,
Umin = a + 2fbRmax. (13)
Punînd condiţia umin = Uo obţ,inern pe Bmax de l1l~1i Sl!S (6). De altfel
rninimullui (10) se poate ob-ţine ilnediat şi frtrrL derivate. In adevăr, în (10)
avern surna a doi tenneni variabili al căror produs este constant, deci sun1a
e;:;te rninin1ă cînd terrntmii sint egali: Ri = b/1~, de unde i = fiill~, etc.
Bmin cerut se obţine din corHliţ-ia ca rand~~rnentul si"i fie ·IJ ~ O,SO.
a ---1- bl'
/l o,.Jr-o , l unde 21
')
·fJ = -~-~ 1

~ ce imax = ------
1,11 A = (14)
U0 U 0 - 2a
şi tensiunea pe bec:
7fmin =a b(1:max = U 0 /2 (fiindcrt 'f) = JO%).
Intro<lneînd în (1) obţ,inern
U0 1
Rmin = ~-- = b U 0 (U 0 - 2a) = 00 O. (16)
.:.//,max 4-
3.2.1H2. U 0 = 2lt~/a = 20Y.
a.2.1H:t T 2 lfr·1
= R r--,
, ~.jL_ - 1;1t
_j - •
_1_
0 ) . o.= 10 rnA.

:t2.1H1. Consh·l:rinl c~\rn-c·teristicile 1)enlru sel'ie, re~q;.


truin1 cm·acter·istie~t ha'ieriei: ll = Jr) - rl = 10 - 21.

lGO
acesteia cu precedentt~le rezultă valorile cerute: serie : I1. 2 = 0,28 A.,
U1 = 5,8 V, U 2 = 4~0 V; paralel: 1 = 0,90 A, 1 1 = 0,50 A, 1 2 = 0,40 A,
UL2 = 8,2 V.

3.2.165. Il= 1V2U: (ejm) = 5,0 pN.


;1.2.166. P' /H = n 2 , J!1 = l{ 2m je · U 2 • V
:3.2.167. V = (J.1: (NA oeS) = 0,075 rnrnjs.
3.2.168. I ~ '\[ 3B/1 1j v· dN Aep: (}f.'.) = 15.106 rn.
3.2.169. 1+ = 1: (1 + V-IV+) = 1,fj7 A, 1_ = 0,33 A.
3.2.170. cr = rx0z111 ( V+ + f-1.-) = 0,93 S/rn.
:1.2.171. rx = cr: [G:0F(v+ -j- v-)J = 92%, n+ = n_ = rxCNA =
= 5,5.10 25 rn - 3 •
3.2.172. 1 = (E - U)/R = aU + bU 2 -+ U = 30 V, P 11 = U(E -
U)/R = 0,3'6 vV.
3.2.173. 1/9.

+
u u
-~ +/(
l 1

r: b

(*) 3.2.171:. a) Dioda conduce daerL r; < B 2 = 2,0 Y ~i atunci


u, (1)
de unde
U -- Elr2 Ezrl - I __rlr2 ____ ::c-: _q ----- ·">1, lWn tTU [....1 " O~~
< E'.0 2 =-':J, v, (2)
.
+ T2 + T2
- - 'U' - _

Tl 1'1
Dacă U > B 2 , dioda nu conduce şi atunci
U = E1 - Ir 1 = G - 201, pentru U > E 2 = 2,0 V.
Cele două caracteristici se inten;ectează în punet.ul:
1 0 = 0,20 A, U 0 = 2,0 V. (4)
b) Intersectînd cele două caracteristici de rnai sus cu caracteristiea U = RI
a rezistorului, găsim pentru curent expresii de tipul:
E
1 = - - - , unde n,
T +R
respectiv
E = Ej_ = G,o '7" ~i r = r1 == 20 n.
p::.
:~ ----
P = RP = R ____ ==
(r
11 - c. 172
Dl.61
Conditia de HU"txinl a puterii e;;:;te anulare~"t derivatei:
!1]2.
j'(R) = - - - - - ( r - B) = O, de unde Il = r (6)
(r + Jl)3 .
(teormna adaptării). Natura extrmnului rezultă din seinnul derivatei
a doua:
2E 2
f"(R) = - - - - (R - 2r), (7)
(T + R) 4

rare pentru rădăcina (6) este negativă, deci ave1n un n1axirn.


De altfel condiţia ( 6) se obţine ilnediat ~i fără derivate, scriind ttxpresia
puterii sub altă formă:
(8)

la numitor avem smna a două rnărjn1i variabile, al căror prochu; · este


constant, atunci s1una este minimă eînd tennenii sînt egali : rJVR = V R,
deci R = r. Nun1itorul fiind rninin1, fracţia este rnaxim~'k
Prin urmare, în cele douD, cazuri a ven1 :
T T
R = ~-- = :),0 O, respectiv B = '\ = 20 n. (9)
Tl + Tz
Atund intensitatea curentului, tensh1nea ~i puterea vor fi :

IM = ( B ) = 0,30 A, resp. 0,1:1 A, (10)


2T
Ua.d = (E/2) = l,G V, resp. 3,0 V, (ll)
2
p
max
= (11)Jr ) = 0,;)4 vV (în a1nbele cazuri). (12)

.---
1

l(',
-L-.-

Fi!J J2i7SN

162
:1.2.177. Vd. figura.

hg.3.2.177R

:t2.179. "AeUljdl = eFion' ul - VIOn clljl,, u = 3Ul =: 3Y!On dl(A =


= 14,7 kV.

- Chnpu1 Inauuctic

3.:1.1. R = f.ll/(2rr:B 0 ) = 10 cnt spre Vest.


( *) :1.:1.2. Con fonn figurii :

L) = 2h)1e<'ls
- 2 p1 ?!
a = - - - = --~----~---:---•
f.Lly
(1)
2rr:r r rr:(y -1- d 2 /4)
2

B(- y) = - B(y), B(O) = O. (2)


Condiţia de extremmn penh·u B(y) eKte anulan~a deri,'atei:
_)f, fJ-lY 2 â'2/4-y.(2y) [.Ll f7'2-4y 2
L ( 11) _ -- -~---- ---- -----~---- = - - - - - (:3)
• TI (?P -f- d 2 /4)'~ 4TI: (!; 2 -1- â 2 /4) 2

il63
--tfifto . .V .
-----tÎ!-
. . J
~--- ~~t-~ ., • t
R
... ~ .... ,
.......... B

1 '',,,

1 1"'\s
\
• f<_q.J.3.1R

Fig.3.3.2R

de unde
d . B
Y= --
2
~l
,
_)
max
= t.. i-rcd
fJ]
-.. (4)

Rezultatul se olJţ-,ine i1ne<hat ~j fă.J·:1 dHivate dacă, R(Tienl aNtJel :

rr (lj ~;) . (6)

La nu1nitor avem ~unu1 a doi ternH'ni al eărm· lJ1'ocht~ e~ie consi((nf, at unei
sun1a e~te min1:mâ eînd tPrmenij ~înt rgali : y = (F'/( 4y), de unde y =---== d/2.
[64
B rv y. (6)
J_,a diRtanţe n1::tri :
1 (7)
B rv -,
y
3.:1.3. B = fllll : [2n(y 2 + d 2 j4) J~

B
1/
1 '
' \
/ \
/

4\-- ~---'B,
\
/ '-

a
/
F/g33.3R b

'.
!1

//[
8137
:::r
!
1
1 ·~

r
~!

:t:l.:i. U =---= p~r[J<l 2 /(sD) = 17 1nV.


2
:1.:1.6. U' J U = r'
[165
:1.3.7. B = vi/d = 1,26 n{r; k = B'jB = 4 straturi.
:t:ta. U = 4pDZB/(p.cl 2
) = 27,2 V.
(**) 3.3.H. Aplicărn legen Ih:ot-Savart-Laplace (B.22):
-)
d 1) =
vldr x
-~--------.
r. (1)
4ro· 3
La fiecare elernent <lr corespunde un elmnent egal în nwdul ~i de sens
contrar, :::;ituat diarnetral opus. CÎlnpurile produse de aceste elernente
se descornpun după axa spirei ~i după -direeţ,ia perpendiculară pe axă.
Aceste din urnr{t eomponente· r-;e di;-;trug reeiproe, astfel încît rărnîn de
.însurnat algebric nlnnai cornponentele axiale:

B = ( vi dr. T. COR IX = _{J..l. Il ( dr = [J..IR 2nR =


)4~3 4~3 ) 4~3

(2)

[J..l
B(- y) = B(y), 1-Jmax = B(O) - 1J = 0).
(
1
(3)
2R' . .
Pentru
?1 ~ R, Jj' t"'-'-.
1 (4)
y3
În rezol·n-trea acestei prohlerne nn este necesară, de fapt, eunoa~terea
calculului integral. Bste deajuns de a face exact ratjonmnentul de rnai
suN luînd elernente de c·.in·uit (:).-,: foarte rni(·i. Atunci surna care avare
în final a acestor lungimi dă lungirnea spirei (eercului) 2nR ca 1nai sus.
** 3.:3.10. a) Aplicăn1 form?l'la Biot-Sa1ya·t-Laplace (~).22):

.~~=~~~--r~

b
~ 3 40 ).
F;g ..J,,.JI R

- u.Idrxr
dB = -'- -------· (1)
4nT 3

În cazul no:-;tru, toate f".egmen1e1e t--1ernentan~ d:.r dau drnp pe aC'eea~i


direcţ il',
ca în fignr~l, (1t•ci :-;e 1n.sumează algeln·ic :

dB =
f-Lld:t · T · ;.;in(Tc/2 -+ O)
,
4nr 3

166
dar :,c = y tg O, eare 1n·in <hferenţiere dă:
d(j y
d.1: = y - - - , T = ----, (2)
eo:-; 2 0 COR H
re~ultă atunci
' ~cx/'2 [J-1 em;.(} d8 [J.l . !cxj'2 [J-l . a
B = = - - 2Rin0 / = ---- Rlll-. (.3)
-cx/'2 4ny 4ny o 2ny 2

I J) '!I .
= - Rlll-
a •-a
tJg-= fJ.n , (4)
7T.l 2 2 4nyV y 2 ZZ /4 +
unde l este lungilnea Reginentului de curent.

b) I') =
_j
n [J-l((~·lin.(a/2)
LJ ;---- -
Rin(~/2))
--- + -- ···--- 2p.Iv·.
= --- 1 IZZ + ljb- 2•
2n b/2 Z/2 n '
în p<-Lrtieular, în centrul unei RJ)ire (e::{;<1ru) pătratice de latură l:

B ::= 2~~~ vi _. (6)


nl
In ~~entrul unui poligon eu n laturi :
fJ-l Rin( a/2) · 11.l . n
B = n - -------- = n - t g -··· (7)
2n B C(m( a/2) 21lR n c

La limită) <'11H1 n ---* oo 1·egaRJm I'ezultatul eunoReut: dmpul in centrul


. . . l }'> u.l
une1 R}Hre e1reu are : "' = -·-
2R
** :t:J.I L a) Vmu aplica teorema lui Ampr}re (:3.27): circulaţia eî1npului
ma.gnetie ÎI = B j '!· de-a lungul unui contur înc.hiR eRte egală) eu i1ltenRitatea
curenţ.ului electric care travel'Nează, o ;-;uprafaţil, ;-;prijinită, lJe contur:

\
1
\ 1

\ !
\ 1
\ ,, /
1
""'-
......___ -- ----;-~- --- ---- _,/

3. ///{

. dl
J=_ (1)
d81
qiinînd searna de sirnetria cilindrică alegern un contur circular concentric
de rază r, care este şi linie de cîmp. Circulaţia cîmpului de-a lungul acestui
contur se calculează itnediat, deoarece II depinde nurnai de distanţa r:

fcH di' = fcH ds = Hfcds = H. 2110r. (2)

În interiorul conductorului :
rt.
H . 2rcr = Imt = I ----: ,
Rt.

= fJ.H = ~r,
1
H = - -- r B r::s;; R, (3)
2rcR 2 ' ' 2 2rcR
iar în exteriorul conductorului :
H.... 2rcr = I, H =_!_ , B -~ y.I , r ~ R. (4)
2rcr 2rcr

Expresiile obţ1inute pot fi scrise şi vectorial. Alegern un punct-origine pe


axa conductorului şi ducern vectorul de poziţie r din origine pînă în
punctul dorit unQe calculărn chnpul. Atunci cu ajutorul vectorului densi-
tate de curent j :
în 1:nten:or :
1 -
->
H = -j X
2
r, (
.
J-
-
-I - )
rcR 2 '

(5)
li-
-
!__ R2 J-;' x -r.
.
?
2 r~

b) Aplicărn principiul su1wapunerii. Cîn1pul din cavitate este diferenţa


dint.re cîrnpul produs de conductorul presupus plin şi cÎinpul cavităţii
l)l'esupuse pline, arnune :
-;; 1 -;' - 1 .... _., 1 -;' - _, 1 -;' -
E1 0 = - J Xr - - J Xr = -J X(r- r) = --=-J Xr 0 , (6)
2 2 2 2
. I
J= '
rc(R 2
- T~)

deci cîrnpul din cavitate este mnogen şi uniforrr_J egal cu cel de pe axa
ca1Jită,tii dacă conductorul ar fi plin.

** 3.3.12. Oîn1pul produs de fiecare spirrL este orientat de-a lungul axei
solenoidului, deci se însun1ează alge brie. Folosin1 rezultatul problemei 3.3.9:

(1)

NI
dar eli = -- dx deoan~ee solenoidul este hobiuat unifonn. :ftfai departe
l '
este cmnod să exprimă,n1 totul prin unghiul O (oh~ervrtnl tă dy = -- dx) :
R · d8 R Rd:x· Rdx
tg f) = - prin <1ifen~.ntiere d~'t: = - -;; dy = -.,-= _ ') ., ,
y 2
~'DS 0 y- :u~ R~ jtg~ f)

[68
de unde
BdO
dx=--· (2)
~in 2 0
Revenind la (1) găJ;iru :
R 21V ltLx: NI .
dll = = --- srnO dO. (3)
2Z(llz -f- y'2)3f'2 2Z
IntegT~tm·:
N1 NI _
~ ~
rr-a2 rrr-a2
Il = dll = _-"::__ Bin OdO = - (- cos 6) = / =
a1 2Z 2Z 1
-x 1

NI ~NI 1
=--(cos a 1 cos a 2 ) = ------ . - (cos a 1 + eos cr. 2 ). (4)
2Z l 2
Pentru un solenoid foarte lung, pentru punctele din mijlocul solenoidului,
unghiurile a1, 2 sînt foarte miei ( < 6°) deC'j eos u. 3 , 2 ~ 1 0i regă,sim forn1ula
binecunoscutr:t pentru ~olenoid. Pentru punctul situat în eentrul unei' baze
( a 1 = 90, a 2 ~ O), grtsinl
11* ~ 2_ !!L, (5)
2 l
adică julnă,tate din cîrnpul magnetic din mijloeul solenoidulni. :Mai exact,
în centrul Rolenoidnlui :

11 0
-T NI -=-, Jl_,
== -_---~-- ::==:·_::=_ ~= '"}Y
J (, - r 1
C1Ia~n1etnl__._ 'lm
~ulenoinu . (6)
1zz /P

(7)

din (6) fonnuJa

Ni ]{J
}J ::::c-= -- - (8)
]) 2H

,·ra

** :l:l.13. I1uăm. un ele:ment de tij?v da: situa,t Ia, ce axa


de l'oliatie si avind sa,rein~L dq :.c:::= .!1__ fLt ...Acest element de sa,reină, se
' , l
în jurul axei de rotaţie formînd llll eurent. eircular de ra1ză. x. Intensitatea)
acestui eurent este prin definiţie sarcina ea,re treee printr-o secţiune a
,_,condnetorulni" în unitatea de timp, deci ht o rotaţ.ie trece s~.,reina, dq şi

[1.69.
în unitatea de tiutv va trece :..;an·ina u dq, unde u e:..;te frecvenţa de roi~1Jţ,ie,
adică nurnărul de rotaţ,ii în unitatea de Li1np :
• . (Jj q
d 1- = u dq = - -- d.T. (1)
2rr l
Acest curent circular elernentar <Jrt, un rnornent, uutgnetic :

dpm = Sdt• = rr:r:w.


''
-(oj -q l
(t:D, (2)
2rr l
orientat pt>rpendicnlar ve planul ":..;pirei", deci după, axa de rotaţ,ie.
Toate ace:..;te 1non1ente nut,gnetice :..;p aduw1 alg·ebrie, deei
c~~ (Jjq ., - (!){j ,Z3 (JjqP
Pm = )-t;~ .2Z- .T~d:r = ~l 2 :5. 8 = 24 . (:3)

Pe de alttt parte) 1nonumtnl cinetic este

I1 = I u)
1 1n
= -- . l'),- w, (4)
12
de unde raportul c:erut :
Pm
- :.:.::~ --·
q
··-.
L 2Tn
h) În ace:..;t .caz se sehin1h~t limitele de in (:3):

Pnt = c 27
) 0
_(J)_{l_ ;x;2{L'J'; = ~~f!__l __ '
6
(G)

iar nwmentul cinet.i(· eKte:


[.1 = 1· (•) = --;)-
l nM-0),
) (7)
t_)

q
::c:. -~---. ( 8)
L 2·rn
Reţineţi valoarea aeestui raporL (f>), (8).
** :t:J.l1. a) 1'inînd HeaJna de silnetria radial<\, luătu un inel elenwntar
de rază r ~i grosirne infinitezimalu. dT. Sarc~ina aee;;\tui inel este

dq = d.S unde d8 = 2nrdr. (1)


. ( ]}2 ])2. ' '
re ·~ - l-1)

Curentul elmnentar coresJHUlzătol' :..;e obţ,ine observînd eă la o rotaţje


cmnplei:,ă, printr-o :..;eeţ;iune a inelului va treee sarcina dq, deei pe unitatea
de tirnp:
nq_ , , nq. 2rd-r
di = ndq =--= --·--- - . - •~TC
0 1 d? = ---·-··-------. (2)
7i:(R~- B~) Rj -- Ri.
Curentul dl (·reeaz{t în centrul di:-wului induq;i<1 :
, !J.dl f.Lnq dr
d 1) =-= - -···-· =: ------ .. (3)
2rcr rc(R~ -- Ri}

170
fl.YI,q
( 4)
~t(lll -f- Hz)
b) Curentul c·ircuhtr elementa1· (2) \Et mmnen tul nu\~gnetie :
__ ~'-;(
. . --·
1 _. nq. 2rdr ," :} )
{ 1YJ.Ifl -- 11 - nf 2 ----·-· . ·-·--- '
r R1 - Ri
ol'ienta,t €.lupă~ a,xa de a~hi ff'l ineit n;oment.ul magnetic tota1 ~e
ohi~ine prin Î1l:-iurwtn~ :

Rt). (6)

mornentul cinei.ic e:.;;te

L = J(u = ~•- (7)


2

Pm q
8)
J.~ '2rn

1 q.JJJftR Fig. 3.3.15R

** a.:JJ5. ~1) Vom folohi .rezultatele de la problem.a a.~JJ}. liU~tm un


inel ]l1i'init de subţ;ire
de rază r şi grosime dr. s~u·cinal pe ~we:-;t inel este
dq = adS = a. 211~ rdr. (1)
Datnrit~t rotaţiei discului inelul reprezintă un curent

dl = d~ =--=: n dq= na 2rc rdr, ('T := 1 jn -- perioada~). (2)

Aem;t eurent circular (ca o spiră) JH'oduce un cîrnp n1agnetie:


. . r 2 dJ
dH == ---------------------- ..
2(r2 +· yz) 3/2

171
( 4)

= VJl2 + ?/~[ Jl2 + 2y2 + 2 1?! VR2 + y2] 1 o

b) Curentul circular elernentar (2) dă un 1nonwnt 1nagnetic:


dp.m = Sdl = rcr n cr . 2rc nlr
2
(G)
orientat după axa de rotaţie, astfel încît rnmnentele se adună:

1 . 1
~
R
Pm = TC(•) cr T 8 dr = - rcw aR 4 = - wqR 2 • (6)
o 4 4
Pe de altă parte, Inmnentul cinetic faţă de axa de 1·otaţie este

L=Jw=~mRhJJ' (7)
2
astfel încît raportul cerut este
Pm q (8)
L =2m;;.

** 3.3.16. a) Sarcina q în rni~care circulară ~ste echivalentă cu un


curent circular:
(l )

b
al cărui n10n1ent nu1gnetic este
Pm = SI = re IJ" UJ(j_ 1
1.:'' - - = -
y R2
CJ.)q · •• (2)
2rc 2

[72
.1\fornentul cinetic:
L = J (J) = rnR 2c.), (3)
de unde rez;ultă raportul cerut :
Pm q
-::-· ( 4)
L 2m
b) Lurtrn un eclernent de iri el ca în figură : ds = Rd O cu sarcina :
q . q dO
dq=--ds=--· (5)
2rcll 2rc
Ace~t elernent de ~arc1na
descTie un cerc de ra.'lă R cos O şi reprezintă
un curent eireular elen1entar a cărui intensitate este - prin definiţie -
s.arcina care trece printr-o secţ1iune a "conductorului" în unitatea de
tirnp. I . a o rotaţ;ie trece sarcina dq, deci în unitatea de timp trece sarcina
udq, unde u este freevenţa de rotaţie (nurnărul de rotaţii pe unitatea de
tin1p), deci
(•) dG
di. = U d q = - q - t (6)
27U 27U
.Acest curent eireular elernentar are Inornentul Jnagnetie

(7)

.orientat după axa de rotaţ;ie, deei toate rnornentele se adună:

~
zrr Jt2(uq J?,2c.)q ~2rr
Pm = --.-- c·o~ 2 0 dO=-~-- (1 +cos 20)d8 =
o 4rc Src o
Jl2wq ( 1 . )l2r;; 1 .,
=~ 0 +--sln20 j =~R~wq. (8)
Sic 2 ,O 4
Pe de altă parte, mmnentul cinetic (fat-3! de diametru) este

J.1 = J(,) = ~ ·mR 2 (•), ( 9)


2
astfel încît raportul cerut e:-\te
P1n q
-:--~=- ~ O)
L 2m
Heţ;ineţi aceasEt valoare a raportului ( 4), (10).
** 3.3.17. a) Alegern elernentul de :::wie dS sub forma zonei (segxnentului
de sferă) din figură :
dS = 2rcR dy. (1)
Sarcina de pe aeea~tă arje:
dq = cr d8 = 2rc crBd?J,
iar curentul generat priN rotaţ,ie :
. dq (t)
d1, =--a.- dq = cr6JBd_l/. (3)
1 1
2rc - -

173
(h(R:2 - y2 ) crc.)B(Jl'2- y2 )d.lf
2(y'2
-
Chnpul re,:;;ultant:

II= ( dll = ~-<:::>- (R:>. -


c( 2R 1J 2 )d1J = ~~~ (R (B'2 - u 2 )d1; = 2 crcvB. (:3)
) J-R 2 . . R2 )u · ,, . 3
b) Curentul element~tl' th (:3) dil., un rnoment magndic

(G)

(7)
JYiomentul (:jnei,ic fiind :

(8)
rezultă) raportul cerut :
Pm !)q
L 6 m
j moment,u1 cinetie nl, fi
!.: =~~ ,] cu == (10)

Fig.3.3.i7R Fig. 3.3.18 R

tl74
~i nlportul (·entt ya fi
P111
1
(11)
1j

** :t:~.lB. Ră
lurwt un inel elementar (inhni1e7-innd) de nt7-i'i r, gro:..;ime dr
~i în~îJtime dy, ea în figură. Volurnul aep:..;i ni inel e:..;te d r ~= 2rrnly dr ~i
~arcina eh'etrică <lq = pd l' = 2rr p dy rdr. Aeea:..;tft. :-;a rei uri, daioritrt rota-
ţiei, genprea;~,ft llll cm·ent

. dq (J)
tlz = -- == --- 2rr pd71nlr = (.j pd/frdr. (1)
T 2rr ·
.Ace:..;t. curent ('ll'(·.ular elrmen1ar are rnoment.ul rnagnetic orit>n1at după.
axa de rotaţie :
(2)
\'01n în~utna (integra) mmnentele nutp:netice ale acP~tm· eurenli Pknwntari
in două etape : t ntîi :..;umfMn coll trib uţiile eunmţ ilor eh•n1entari cont·ell-
triei eu nlE;ele variind <1e la zt>1·o la ţfjp --- :1/i, ('at'<' YOI' da lllOmt>ni ul
magrwtie al rli:..;(·nlui n':..;pecti\':
2 2
( <lp/11 =cn~~-v" TC0)p difr:3dr = rrc. )pdy(VH -:v 1·:\1r =
)(r) ~O l
J
~-.·0) p( H'2 - y'2 (
':( 1
u}
c1

~\t·e:-;trezultat ('Oi lleide cu tel de la


;:;i R2 == V1~2 -~- H2S.
Aeum in:..;umi\m (inLegd\nt coiilrihu J ('U ?J \'<Ulllld
(le la - R 1a R (dPei monwni nl ne utr-o
(tnblâ
. p \1' ( l~l'.",
Pm == r\ <l. Pn1
~
. = --:·
l 'fi.'(•)
,11=
.) -1 • _[(
1 ~-f( ') "') 4 J
= -- TC(•)p (H- -- !f"')-dlj =-- IT0) (juJU'j,, ( 4)
2 () . ' . 1:)

{)

L :c_-c::J 6) = ~- mR 2 (1),
[) '

de unde re;;ult<1. raportul eeiTl.t:


{1
•i
r
(G)
l 1 2m
Au1 reg;J,ţ-;it ~n 1n aeea.~t{t Ţn·ohlem;1 n,ceH(
e.a.ract.eri;-;iic .
** ;1_;3. Hl. Vmn împărţi eilindrul
în p0..tu ri eiliud:ricP elmnent.are (infini-
tezimale) eireulare eoneentriee, de raz;:1 r ~~i gTo;-;ime dr. Volumul unei
astfel de pă.turi elenwnta.re e~~tc d V === Sd r == 2rrrhdr 0i ;:.;<~Jreina :

2qr dr
dq ::..-::: . -.. ·----·-....._, (1 t ' == ----------- (1)
n(R~ -- Rf)h 1?~ ----

175
Curentul generat de aceaRt~ sardni=IJ in mi~eare circuiar~1:

dl = <lq = -~-- dq _ (oqr dr (2)


11 2n i:(R~ - Bf)
şi n1omentul Inagnetic corespunzrttor:
(oqr 3 clr
(3}
Il~- Bi
Toate n1mnentele n1agnetice elmnentare sînt orientajte duiJrt axa eilindrului
(axa de rotaţie) şi se adun~ algebric, de aceea prin integrare ob1;inem
momentul magnetic total:

( 4)

Dar rno:mentul cinetic este


L = uT (•J = -1 ...
n~
(J:>2
11 1
1 D2) C•),
.n- 2 (5)
2
de unde rezul t~~ ntpmtnl ee rut
Pm - q
-=-- (6)
L 2n?:
valoare pe care dej~ o ClUloaştern de laJ ~dte probleme a.sern:1.n;\ioan:-.
(**) ~J.:t20. I;u:lrn un ele1nent de volurn d V F,itmlt ht diHtanţ~"t ll de a:ra-
de rotaţ'1:e. Sarcina ;-;;i rnasa acestui eJPment Hînt. re:..;pediv :
pdV, dm = od i', (1)

dq=fdV \
t· N ~dV -._.
dmc-:J'dV 1
,' /
i 1' j.
/ 1 .. 1
\ 1 _/'
-~"~~------------

\,,

F!jJ-3'· 3. 2fl R
( p - den~itatea de ~arema, o - den~itatea de ma~:J.). Curentul elmnelltar
generat de sareina dq este evident
dq (•) (0
- dq
eli=- 1 =f)_,..... pdll (2):
'1 ~, .... 2rr
şi Inomentnl rnagnetje eore~punzător :

(3)

Daeă corpul eFite omogen o = nljV ::;i dacit ~an·ina e~t<.~ tli~tribui1:'1J unifunn
pe volum p = qJV, atunci p/3 = = con~.t. La. fel, d~1c::-t corpul e~.te
forn1at din particule eleetri:tate îngr{tmă.dite ~n·bitrar, atunci de
asernenea, p/ o = const, deşi den;:;it<vttile nu sint constante pe euprimml
corpului. In aceste e~zn:ri : .·

p dll = eonst. 3 dY, \ p dV = q = ( eo11st. 3 dV = eonst. ·m; p/6 =


,) ' )
A tun ei

~
l q ]=>2] r 1. 1 q ,. P'' ·l·. 1 q --
'l
hPrn = --- (0 - "' CJn, Pm = ( Pm = -. Cu-- ... 11~( Jn = - .. (•.J - - J, (4}
2 m 2 1n.J ~ rn
unde
(5}

este nwJneutul dr 3Jl de a;xaJ de Pe de alt~


parte, proieC'J:ia momentnh1i tirwtic pe ax}t dn Î('

= Jc0

(Jn 12e:1eral ~non:enyJl. eine~·~,e nu e~te


cu JJm), a,stfel mc1t reznlG<~ rajportn! cerrtt
q

An1 găsit aeea.sLă, vaJmH·c ea.rc'ucteri~:.tieă, ~1~ tu in difPr]f,e cazurJ~


particulare în
-=Prohlerna.~ fi rezolva.thJ :.i făjr:\, c~a.Ieuh1lui
integral. Pentru aeea,;-;ta f~~JC'kTn un ident.~c (•n (:el de rnai srtf.;.
luînd elemente foa,rt{~ miei dP volum Li V, dp .l:.rl:M,ţi, !:1·m, :c~= 0.0. .~i H~n·eila;1,
6q == p~ 11 ::::= { · unde p/ o ==- consL Vmn a~s tfel rnornent1.1l
rnagnetie:
q
~-~
1
'Pm ---- (0 ---- R 2L1rn w \:'
kJ

rn 2 ·m
unde

este rnornentul de inerţie in raport cu a.xa. de

l2-17e~ 2 [77
:l.:L21. l 2 = 1 1 tg· o: 2 : tg cz 1 = ~) ,00 A.
:t:J.22. J-J = 20so tg IX : 1 = :3n nt'r.

1 /'
4-.··- 0
l
mgl
Fig.3.3.22 R
IX -·
:J.:t2:t sin =lbB,: (2mVol).
2
:t:l.2'-.. Jt =nn -c-: V'2km~·
** :t:t25. Forţa ve unitatea de lungime este

u.lli..,
= ~---~ ln-~
1\~ = - 1 r 1n::;
11h' " = "7 ,.,.
LJ ,1
2TC T1

(**) :t:t2G. a) .1\tfmnentul dipolar al unui cadru :

:j) = N[S ' (1)

-
F

178
~ ---).

Jl[ =~c j} X J-J • (2)


În e:-:t,~nl nm-drn :
111 = I_P x)'; 1 = NIS. n s11l (h = G,o n>~. m. (3)
Se poate jndt'l'<-"t ~i direet :
Jl[ = Ji 1 • Z sin :x = NlbB. l ~in rh = J.V18. B :-;in ce ( 4)
b) Ştiind că eneTg·ia~ potenţj:-:'LEL a unui dipol aflat în
e:-;t.e

putmn ealeula Îinedi:---tt lntrul rneeanie cerut ect fiind efectuat JW scanut
sei"'tderii energiei potenţiale :
L = - ~E]) = - [- pB (G)
Putmn judemt şi direet, eonfonn figurii : luernlTneeanie elementar efectuat
de forţele cîmpului ht o nYLire eh•menta--r~t ~t cadrului c·n unghiul d 8 e~te:

O -1- <l(i) - l ~;in O]=


___ sin( O d O) - :-;i r~~ d
= fi 1l ------ -- 0
dO
= [i;l(c~in E1)'d0 = lfJZ eo:-; O dO=~-= ilfdO. (7 )

_M~ dt === lf1 (0


-->-
dL =----= 5 (t) w) dOj (dO (1) clt). (x)

În eazul um-;tru :
ra

~
o

dL =--== il! d( ---- o_), L =-= N 18 n ~1 i u Od ( -- O) ;\ r


n' ]' -'f>
/)") t '.. {\ 1 (1
'~,]1] \) (! J c-_:_:

a jo
= N I8n(1 -- eos a) c=~ pB(J -- eos a) c-= 1 ,t1 n.J.

** 3.:t27. a) Jjnă~rn un element de curent r::1dial dJ; la :x; de ax·


.Forţa elernentară, ea~re asupra aeestni eurent:
dl1 1
o-=-= I B (Lr:? (J )

dP :::-c:: dP. D l Bd:1:. 2nn:r:. (2)


Integră:m:

~
R

P =--= dP = IB 2nna;d:x: :==- nnR 21B == 3,14 n1\N.


o
h) M:ornentul elernentar al forţ;ei elernentare dB1 :

d_M :::-=-- dP. :~.::.cec-: I1-3d:r: . .r:, ( 4)

M =-=- ( dJl1 === JB (_R a;d:r -o:.=-~- IBR 2 =-= 0,10 mN. rn. (5)
) ~() 2

il79
Rezultatul ~e poate obţine inwdiai, din relaţ!ia cunoscută P = 1li (o) :

1) - 11 ]>2]}_) 1
P = JJ!u;, Jll =- = l. " ~ =- R 2IB
(o) 2rrn 2

(*) 3.3.2U. Asupra unei spire acţionează cÎlnpul BN_ 1 produs de toate
.celelalte ~pire, afnTă de cea în cauză. Notînd cu 11·1 eîmpul produs de
spira considerată în irnediat::ct sa ·vecinătate, puten1 serie pentru cînrpul
rezultant în 1~nteriorrwZ solenoiclului (sau spirei) :

1.>) = B 1 -t- B)-N-1 = --'


[LNI
( 1)
l

Ţ
i
i

şi pentru cîrnpul in1ediat în e:x:tertioTttl spirei :


(2)
"de unde rezultă

(3)

Să luărn acmn un elernent ds din lungirnea spirei. Conforrn figurii asupra


sa acţionează o forţă electrornagnetică clb' radialrt centrifugă:
B_
d _lfl = IBN_ 1 ds = 1 - ds, ( 4)
2
care este echilibrată de rezultanta celor două, ten~iuni din sînnă de la
capetele elernentului ds şi eare dau rezultanta eentripetrt:
. dO n,dO _ (''sin;,c " )
2'11 Sll1-- = 2L' ---. = ~l_ld(}, ---~ ]_ ellld {f -~ 0 ·. i (5)
2 2 X

Prin urmare (ds = Rd O) :

I B ds = ~IBRd O = '11c18 T = ~ IBR = 2~-~·:l~R - (6)


2 2 2 2l

180
V tJ.NB =
-·Tj~!-f
1 ~ __::__ __
·· t_· 500 A. (7)

Problmna se poate rezolva, de fapt, şi fără a folosi diferenţiale: repetăn1


exact raţionanwntul de 1nai ~u::; lnî nd elernente foarte n1iei (eare deRcreRe
către zero): .1.8, .1.(-), etc.
(*) ;J.3.2H. Luărn un eleruent dZ din resort. ARnpr·a sa aeţ;ionea.ză o forţ;ă
elernentartL
db1 = IBdl = IBRiJ6 (1)
orientatrt radial eentrifug, care este echilibrată de r·ezultanta celor două
tensiuni elastice care actimwazrt la capetele elenwntului de r·esort ales d.Z :
rezultanta aeestor două. tensiuni este centripetrt:
. d-6 sin( d 6/2)
211 su1 - = 1\l O, (.deoarece = 1) ; (2)
2 (d8/2)
dE= IBRd6 = TdO, T = IBR = k(l - Z0 ) =le( ~R - l 0 ), (3)
dar
sin( ~/2) = l 0 /(2R), B --
1
0 C}r•nc•r'r·l
~ (:\1. V~'::" --
Zo ' ( 4)
2R
astfel încît :
. Z0~- Ii
I = Bk ( 2 ar·csn1 Z0 ) = 0,32 A..
21
Problema se poate rezolva ~i fără a folosi diferenţ,iale. Facern exaet raţio­
namentul de n1ai sus luînd elmnente foarte n1ici ( eare deRcreRc către zero) :
!J.l, L16, ete.
** :t:t~:JO. a) Luăn1 un ele111ent de spiră ds = Rd8. Asupra sa a.cţionea.ză
forţa elentt•ntară
dzir. = I dr x 13, ! dr 1 = ds, (1)

care este orientată radial. Pentru fieea,re elen1ent ds dat există 1nml
si1netric fa1;ă de axa de simetrie Ox, astfel încît cmnponentele perpendi-

dF

FigJ329R Fia. 3. 3. 30 R
./

i81
cula,re: pe a,xct u.x: :-;e a,nuH'(lZ<L n~(·qn·oc. na.wwe a:-;up1 ~;;i .tu<un 111 ('()JI~;J­

denue nmwti e.omponentele pe axa ()y:

P = ( (1FC'o:-; O = ( I •ls n l'm; O =--= (x;:2 J R n l'o:-; O (1 O =


) ) )-x/:2
( ry_ J2 . .. (/.
=2IRB\j em; OdO = 2/R/J:-;in---:_. (2)
'o 2
În p:utienhtr, pentr·u o semhipin1; (CI. = ~):
P = 2IRJ-J. ( 3)
b) Conform figurii, rezu1tant~1 eelor două, tenNiuni, c~re ft(•(ionea.ză, la
c~1petele elementului d_,~;, t.rehuie ;.;ă eehilihreze l'orţ-.a elnetronutgnetiC'/t flh1
a:-;upra elementului de C'nrent:

,·- dO __ ')rndO _
2 J__m i'-\1!1-- _d_ - - -
rn'()
L(l
. .
'~N1ll ;(,'--+ :D ('l!Hl ;~::--+ (,1,
• 1 î\
( 4)
2 2 \ !J

TdO = dP = JdsB IR dO B, <1P unde 1 1 = fRJJ.


(*) :1:1.:11. ConNiderăm un denwnt ds de ~pirăj, eare ~mbîntinde nn unghi
la eentru dO. l~l e:-;te ~mpu:-; l:}J fort~~ electrmnagnetidl., dP = IdsB ;-;i la
eele două, tensinni 'P de la c·.apetele ele-rnentul11i. Hezultant~1 ~westor (louă
tensiuni este centripet;~, :
21 1 ~in.~-~= 2'TdO = '1\10 7
2 :~
(~~i_E~-~l.;·
(l;x:
=ce= 1) (1)

l;'i eehi1ilHează, dF c·R.n~ t:\:-;tc eent.rifug~, :


dP ==-= 1ds!J == '1\l (-), rp ==-" r r~: ~~ f HH. (2)
dO
Pe de altă, parte,
jl (Jf ruF,
4
astfel încît
rcil 2 ar
B ==
JR 4- !R
Cîmpurile rnagnetice obişnuite sint n< 1 O rr.

" '----.______..,.
Fig 3.3.31R
fig3.3.32R

182
(*>r.) :J.;J.:J~. Luăn1 doui\ "'an·i ni elemPJda re identice dq ;;;itu~1te d ialw:'tnd
opu~, eonfonn figurii. Yite:r.ple lor "'înt

(1)

a~upra ace:·dor ;.;areini:

(2)

dP 2:, == (1/
1 •
_, .. ;.;111
CI.
~ d. 1'1 ')(·o~-
CI.
=
j 2 - 2
CI. CI.
.= dqn 2r ('o"' - "'in C( == (),
n ,
2 2 L.

('{

dF' 9 ~it1 _..:::.:..


.. 2
=

. 2rD.

Ae Llm vom ~uuw pPn:'{·hilP d\'

'~' lJ \
1
V, =c: o, fi\= \ :Z1'!J dq = q c n = 1o n N?
. 2 J 1
..)

( eoefieiPntul _2_ }H'oYine din fa pt.ul


2
fiecare dq e:~te luat dP (]ouă, ori!).
Probletna KO poate re:r.ol va ~i fără. e<1lculul intq:;ra.l. I1'a('eUl
raţ-ionament ea nmi f·m~, luind elenwnte de :-;areină, foarte miei (ea re de~ere:-;('
er1tre .zero): I:J.q. În final apan' Sl!lll,a, aceNtOl' elnnwntp ('.ftl'P dă NHl'eina
total~ q.
2m·v
s = --------- :-;in
lqiB 2m

:t::Ul~. Bc = (e1-JB) 2 /(2rn) =,= 0,:3;)4 MeV.


:ctaG. L = 2mU/B == 2,0. to-- 2 '1 .r. s.
:t:t:n. R 1 /R 2 == m 1 q2 j(n1 2q1 ) =:

:t:J.:JH. Rt!Bz == V'm,Jq2j('m2ql) = 1 ;V2.


:t:t:lH. 1\;rt2 = m, 1q2 j(rn 2q1 ) =~=1/2.

183
- Mişcarea sarcinilor in cimp nwgnt~tic

3.3AO. a) Jh = R - VJC'2- F, unde R =-= rnc 0 /(ql5) .. b) sin rx = l/B~

c) y, = VR'Ul~· <1) y, ~ l'j(2R), y, ~ Dl/R, y c.~ ?!J + y,~ (l/2+L).


· qBlj(·m/t:0 ).
3.:1..11. V = !l:__ lB /sin e = 1 ,o J\Irn/s.
1n

['

Fig.3.3.40R

a.:t·12. qjrn = 2Uj(llJ3)'2 = 1,76.1011 C/kg (eleetron).


3.:3A:l. R1/Rz = VmJfmz-: q2Jq1 = 1.
'η

:t3.4A. ;T = ; V2u~lfie~ (v:;r; -- VA 1) = 1 G nnn.

3.:1.46. B= (n 2cx)rnj(ec) = 8,4 n1rr.

•J~ ,,_, B = n · --
••3 ··'·"'ti.
2 1C ·.
mv col-\rx = n · O,,:)"14 rn
Ill.JL, ·n. -~ I1un18.r naturaL
ql
')

3.:t48 B = 'J'!, • ~!5 · c.os a.· 1f2;mf.Jjq = n·


z

:t3A9. B =-: n· ~~ m/o eos a ::= n. 0,628 T, n -·-- nunJăr na,tura,l.


ql
3.:t50. qjm = I-~J2j(2VB 2 ) c= 1,0.108 Cjkg (prot,on).

Fig.3.3.49R
F~i'i' .1.3.S.f!l

184
...
./ţ-e?, (~~o)
e
o- • . ---ii ~
V
.......
E
~
.
..
B

1:.
e =-eE
(1

Fig.J.J.$11?

3.3.51. a) at = eEfm = 7 ,O. 1014 tn/s 2 , an = O. b) at = O, a,.

3.=J.52. R = JJZ: (Bv0 ) = 5,0 nnn.

3.3.53. P = 2_ IB 2r 2ejrn = 2,0 vV.


2
3.3.54. U = p.IB/(1? pa) = 4,6 p.V.
3.3.55. cr = svB = 1,0. 10-10 C/tn 2 •
3.3.56. U = vBd( Er - 1)/ Er = 0,60 mV.
** 3.3.57. Asupra partieulei aeţioneazrt forţa Lorentz :
Jfr = qE + q-; x B = 1na. (1)

Particula va porni 111 dii'eeţ;ia Oy a cÎinpului E


şi iinediat va apare şi
forţa Lorentz rnagnetică în planul Oa:y, astfel îneît particula se va n1işca
în continuat·e· nurnai în planul O:r:y. Scrimn ecuaţ,ia (1) proiectată pe axele
Oxy. Expresia analitică- a produsului vectorial este
l, j k
VXB= X y o - TBy -JBx, (2)
oo B
astfel îneît avern:
mic = qB~i, my = qE -qBx. (3)
A.ce~t sistern de dou~ ecuaţii diferenţ.iale se integreazrt uşor în etape succe-
sive. Intîi integrrun o dată pritna ecuaţie (3):
.. d;~
1na) = 1n - = q J..>...> U1J• sau mdx = qB dy,
dt dt

(ceea ce ::;e putiea ::;crie dintr-o dată), unde constanta de integral'C C se


deterrnin{L din condiţia iniţială: la t = O avem ;r; = O, y=O şi :i: = O,
iJ = O, rezuHrl ilnediat C = o, deci

185
y ( q n_ _
\ il/
.
)2 .'/ qf~
- --

tn
.
Aemt~t<1 e~te hinecnno~cnta ecuatie <1, o:-wilatornlui armonie ((·U partea
dreaptă) eu ~oluţ,i~1:

(G)

unde 01. 2 ~înt eon:-;tauteln de integTare c<He ~e dPtennin<l. (lill corHliţiile


m/11
iniţja,le: la t = O ~tve1n y = O: O == 0 2 q.JJ-2 , <le<·i

mB qn
=
q1
y -- ~-:; (1 -- c•o:-; evi), (•) =-=-. ( 7)
)~ in

lnti·oducen1 ~tcnm aeea:-;L1 valo::ue in ( -!-):


<11: fi) ]1)
- = :E = -- (1 - co:-îu)t), <l.r =- ( 1 ('.(}:-; (•)) (lf,
(lt n B
11) ]1) .
- t --- - - ~m c.)t (V
.'
lJ lJ (t)

uwle eon:-;tanta de inte.~~)·a,re C' :-;e 1le1Pnnin~t din c·oJH1iţi::J, iniţi<1!li1: lat= O
avem :.v == O l'e;:~,nlti"1, inwdiat C' = O <le('i
,&<,~ ' '

R ,,, f<J _ . , ill E


;): = ------; t -- -~- ~;ill (•)Î =-= > ( (•)t - :-;m (•Ji) = .. -''> ( (_,)f --- :-îlll (•)/.).
h lJC•) (•)/, qh~

Ecuatiile (1), (?-l) reprezini{L eC'uaţiile einemahC'<' a,le mi::;etn·ii ~1 lll ~1<-·el<Hi
timp eeuatiile pa,rametrien a1e tn:ied(;riei (panin1cku1 e~·dP O =-=
Heeunoa~te1n enrba c1:clrrida (Yil. p1·obletn:t ~ .~.:!1,~) generat<'\. de mi~earea

unm• pune.t a 1 ('Pn·u l m (1e raza J->~ = ------,


})/ f<J 0

('an-' :-;e ro:-;1-og,ole~te fără-


V

lunec:ue pe a-X<-L O.r: ('11 vitez<l n /B.

:L1.J. U = !i:B,. = 1 ,o m\r .


~
• J'. •)
•ht,~.••
(c'
GJ
1 "l 1) . •
= ---(vv:-;Jn~o: <) • <) 1
· )' pe11tl'll Tl.J<l< ~l1,)\ll'e onwg·en<l
j . « • V J • V •
~~1
j'
lllll mTWÎ!:
' V

:?.
(•) = V:3[//(2fc·m; x), ~; = 0,1:):) 1nV, 1W1l1tn hr C'U hiH1 1a
= Vr//u eo:-; cxL 10 c_·c::c 0,1 G:) mY.
r--------------
:JA .:t IS :ce.::: U 8 ==== 211/J - rt).

186
' '\

"'
' \

.R-vt '·'
'
1
1

8 ,ţ
/
/
: 1
1

Fig. 3.4.J!(

k8)/R = O,:JO A.
:(.1.(). a) F=--=~cl't1' 2 1J 0 =- 7,;") n \r, h) U = ~c
= ];) n\r.

:l.-1.7. ~ = - T(ff X 11) = -lT B ~in(l'i/R).


* * :~A.H. a) lnt1·-un ti111V jnfinit mit dt raza c·onductoare CP ~e va {le--
:pht:-;a infinit dt> ]Hrţin rnă1urîw1 un unghi infinit mie dO ~i o <:nie infinit
:mică

d8 = J--R · RdEJ. (1)


2

187
Confonn legii inducţiei :

d<D BdS
&= (2)'
dt dt dt
dar
dO
= w = 2nn, (3)
dt
deci
S = - nnBR 2 = - 3,1-irnV. (4)
Rezultatul se poate obtine si f~tr~t calculul diferentia! luînd elemente
foarte n1ici, care descresc c~ttre zero: 11S, 116, 11t, 11<-D ~i caJculînd întîi
11 <])
valoarea rnedie (JfJ) = - ---- , etc.
. 11t
b) Datorit~ rotaţii ei purt~ttorii de ~arcim1, - electronii - se vor redis-
tribui, deplasîndu-se spre periferie, <:tstfel încît Ya ap~:u·e un eîmp. electric
orientat radial centrifug, de ht centrul cercului spre periferie (electronii
au sarcina negativă!). Aeest cîmp electric acţioneaz~ asu1n·a, electronilor
centripet (obligîndu-i h1 n1i~earea circulară, a discului) ~i confonn princi-
piului II al dinarnicii :
'In )
P = e]lj = ·rnan = 11Uu 2r, B(T) = -- c.):...t. (5}
e
Diferenţa de potenţjaJ dintre eentrul di:wului ~i periferie este atunci:

\R -
~
R rn 1 'tn
U = E(r)dr = cu 2 nlr =-;---- -- cu'2R ,2 = 4,!) pV. (6)
o ~o e 2 e .
(**) :l..-1.9. În cele două r-;egrnente l1, 2 "'e indl}C t.e.rn. de sensnl'i opuse.
Să com:;iderăan întîi, de exernplu, segrnentulZ 2 • Intr-un tin1p infi11itezin1al dt
bara se ro te~ te cu unghiul infinitezimal dO ~i seg·mentul Z2 mătură aria
elenwn tară :
d !)Ci = --l 1 zz,ct O.
1 tl s = 1 Z • L(1O· = -- (1) .1

2 2 2 2 ~ 2 -·

eO

a
Fig. J,~.g l?

ll88 .
Conf{)nn legii inducţ.iei :

BdS
---- (2)
dt dt
Analog, în celălalt segrnent:
~1 = - __!_ BZi(u, (3)
2
de unde t.e.n1. totală între capetele barei:

. ~z - t91 = ~ B(u( Zî -1 Z~) = - 7[) InV. (4)

Rezultatul ~e poate obţine şi făr{L folo~irea diferenţ1ialelor. Facmn acelaşi


raţionarnent ca 1nai sus, luînd întîi variaţ.ii fmu·te rnici, care descresc către
zero, ~s, ~ e, ~t, ~<1) şi ca1culărn întîi t.~.rn. 1nedie (E) = - ~:; , etc.
. Se poate judeca şi altfel, folosind calculul integral. I.Juă1n un eleniel'lt
de bară· dT la di~tanţ~L r de axa de 1·otaţie. El are viteza (•)T şi în el se
induce t.e.rn. ele1neniJ~Hă
d$ = Cv x B) dr = vJJ dr = Bw nlr. (5)
Însum~nl (integrărn) pe segmentul (O, Z2 ) :

[ 12 • 1
t9 2 = \ B(urdr = - B(_0l~, (6)
Jo 2
la fel peu irn segrnentul 71 şi regăsiln rezultatul (4).
:J.it10. rz = '2Bvrcr /R = 3,14 p.C.
2

:t.1.11. q = BDs/(2 p) = GO 1nC.

:1..1.12. q = -~9 (9 _:_ 4V3) BP IR = 1


12 rnC.

** 3.1.V1. a) Jl =IT x B, · (1)

V
__....====~

F/g. 3.4.13R

!189
a;:.;upr::t latutii apropiate aeţionea?;rt o forţă de atracţie, ia1· a;:.;upra lat.urii
depă.rtate, o forţă ele re;:.;pingere. A:·mpra celorlalte dourt laturi, perpendi-
culare pe 1, aetionea?;ă forţe di::;tribuite, egale în n10dul dar de Ne11suri
opu::;e, eare eaută Nă întindă eadntl 1;'i dau re?;ult.a.ntă. 7,ero. Prin unnare,
forţa reJ~;ult.antă eNte atractivă:
2
P = l'l _rtl - 1'1----·u._!__ - = Jl:_ 11' ___ l - - = UO p.N. (2)
2rrr 2rr( T + Z) 2rr r(r l)

b) Consideră,u1 o arie elementară. (18 de forma unei f:'i~ii paralele eu I, t-~ituată.


la di8tanţa ::c, deei de groNinw infinit rnieă d.:r: dS = l d:.r. Fluxul elernentar
prin aeeaNtrt arie element<u·ă :
d cJ) = 15<18 = - f.L/ __ z d.T.
2rr:r '
}Jl'i11 integrare :
u.Jl [r

~
(J'-1/ •.LJl 1 1 <Lt I.LJl T l
<D = (lcl) = ' : -~-. (l;r = ' _ \ --:-.- = '(::_ ln ~,:- = O,lGG p.\\'b. (4)
, ~r 2 1 ~ .l 2 1~ • r ,) 2 J t- Î

e) T'.(-Un. induNă apare in eele (lour~_ laturi pa:ralele eu 1 ~i 1m Ne induce


în eelela.lte două laturi <·.are nu taie linii de cîmp, de('i

~ = 1' B(r)l - 'l' /J(r -1- 7)J = ·r [ (.Li ---


. . 2rcr

f.L J 72
(f))
2rr r(r

-
u.U d
·' - ln
J' p-1{ ~ ln r +- 7_ • dr _
2rr dt T 2rr dr r ~ dt -

(.Lll [ 1 1 1 pJ p
-2rr ;. -+ l !' 1. ?) = 2 rr ?' ( r -f- -l ) V .
d) Confonn funuulei (:3.:37):

q = - 6(!) 1 ('(j) ')


. --- = -- ~ l. \
- - { ) 1) - v!{. [ l n r' +l - ln r -+ ! J=
B R - 2T:R 1'' '1'

[J.Jl n(r z) -
=- ---lll -··=O 11 f.LC. (G)
2rrR m· z '
1 ,o llî.T.

;')0.

, r1 =c CS: = UlG n (' 1 1) :ce-.::: 0": (

190
**
/9 = - AVJJ = - -~ (!) '~ - -~ (]\l J58 ('()~ e<.) = - )l8 ('()~ C<. dJ~ • (1)
dt (lt dt

A <lt = r 8- ('O~
1>1 C<. V.-,-
fiB , \ 1 ·l <1t =-= _/it
1
= ;;..,T/)1 co~ rx ~ -----==-
(1B = r 1...,'
2J,! eo~- C<. v-J->) + ~
\_j,
H J _ VH
unde (•onAtanta (h~ integrare ~e (1etenniniîj <lin <'01H1i1ia iniţialiî: la t = O
aVPBl 19 =-= 0 ~i J1 =-= 0; re~ultrl.J (1 = 0, de<'i
'A:2
iJ= (2)
(2N8co:..; rxf~

Re }Joate iniegn!J ~i defi11it- (limitele de integnl.n' :-:e eon_,~pund):

19 =-A Vn- = --
A:2
----t.
2X8 co::; rx

;(*) :~A.H). lnelnl imh6lţi~ea~iî. fhrxn1 y~niahil:

(r) ,= }].8 =-= ;LNI_ ~~· = !J__ 'S(I 0 --_A 1)8, (J )


l l
dec·i in el :-'.C' indw·e u i.e.n1. ~i 1m c·m·pnt:
:).J\'"18
!R

(lP==ids·JJ, ( ldr i = ds), (:3)


oriPtltatl., ra<1ial 0i în <·a~ul no:-;irn (·entrifug? t1P(•i inelul '-::1 fi întin~ cu
forţe :pe unil:-l!te~)_, de lun~âme:

(:)-~V/7):2 ~-~
il-5 =
1

J(l 0 - At).

Problema :w poaie n~~oh:--'t ~i Jiti·i\ <t folm-',1 eali·u1tl1 {1i i<-tL T're1mie
sit, <·il, Y~H'ia,1_i<1; unei fmu·tii liniarc-j de
~iinl întîi 7 e:-de
y =--= ({;t'

~1 = D.(J 0 - A 1) == ---

-- ~ ( : ,_\1 =
;')
J..J:J.l=
.

]91
(J. ~-rs
=---A = eonst = &.
l
Luărn apoi un elmnent foarte nlic de inel&s, calculăm forta electrornagnetică
if1s. B şi o raportăn1 la lungilnea ~s, etc.

ChnJ» electric indus

3.4.20. E = (tl/4 = 10 kV /rn.


1
3.4.21. Ee~ -(qT!:l.B) 2 /m = 12 eV.
8
** 3.4.22. A ven1 t.e.n1.

(1)

dar în ('azul nogtru "circulaţia" cîrnpului indus E se calculează irnediat,


deoarece inelul dielectric reprezintă chiar o linie de cîrnp ~i în virtutea
silnetriei cilindrice E este constant pe această linie de chnp, <leei :

deci
ri E dr = ((r Eds = E (f~j cH = E . 2rrR, ( !dr! = ds), (2)

(3)

, R = T/2 = r>,o n1nL

~Fl;;;: ". ," , '= l ;1 t·


dr

1~--=--::_--B_O_·_d,_s__! _______~--- : ::._ -:_


B®·

Fig. 3.~,> 33 R

Iuductanla

:~.4.~1. N = 4Ld: ( ~:;J.lP) :-= DOO spire.

= O,:>G.

192
;t_-t27. :Y =-= LJ;'Cl> 1 :cec ;)00 ~pin•.

:L1.2H. Ll = p.Ni8fl = o,:3L1TI, 111 oc= VL~t; = 31,4 rni-I;


(&il) - L1C.I1/~t ::c-= 31-t ·v, <&i2) = - J1l~I]/6.t = :31,4: V.

:t-t~!H. 1Vl = zV2iv/(~t 0 :J-r) = 2;)0 1\.~.


:t1.:l0. a) IJ·r = 1: [fJ-oYl/(Bl) -- lo/Zl = :500. b) Wo :ce-.:: nU(2p.o)
== 0,6:3 lVI.Jjrn:3, w = w 0 /iJ-r == 1,2t) k.J/rn:1 •
:t-1.:11. (J = _?..~ LE
~
2
: (r -!·- R.,) 2
-
= 1,00 1nJ 11e B 1 • .

•);,. •)) ('l l ]']?'


·'•"··):... tl =-- î(lj

2
·** :Jit.{lt:J:·J. ·E'ie I Cllrerltlll e,c"Jure c-irC·lll8J 1)ri11 e,<)l1(!llC.t{1rl1l irlteril)r. Uîllll)11l
1nagnetic în exteriorul eablului eoaxial este nul, iar în interior, între
{'tmductori, e:-:;te dat do 1:
u.I
1J == -'----- o (1 )
2rcr
Pnt cur calcula inductania în dour1 nwduri :
Prin definitie. '
.. Cl)
]; = --· ' (2)
1
1llHle cp este fluxul ( tota1) imbri:i:1~i~at <b circuit, prmtus de curentul 1.
~Lurun un f:legrnent de cablu de lungirne l ~i alege1n o arie ele1nenl!arrt ~mh
fonn~t unei făşii infinitezirnale, pan'l!leEt cn ::txul cablu lui, situatrt in I)lanul
radial care trece prin axul cablului la distanţ~t T de ~1x ~i avînd o grosime
infinit nrici1 dr, d8 = Z dr, ca în figur~. Pluxul elen1entar prin aceast8.~
arie elementară, este
d<D = Bd8 =o ___u:_!__ Zdr. (~))
2nr

~Acest Hux străbate perpendieular aria aleasă,. Integrrun ae1un (3) pe


toată suprafaţa din planul radial prin can?- trece fluxul (adică liniile de
eirnp) :

~ ~
R2 [J.l . p.IZ R2
cD = d<D = ---- Z dt = ·---~- ln
Rt 2nr 2r: -l{1 '
de unde
<D
_[_/ = ~· = -f.Ll ln( R 2 jl::>11 ) (G)
1 2n·

(neglijă1n efectele de 1nargine, luînd un cablu sufiei ent de lung).


Inductanţa pe unitatea de lungime a cablului :

L* = -L = -p. l n (1=>~;2 /1'::>.,1 ) . (6)


Z 2n
13 - c. 192 [1.93
b) Pe de o varte, energia unei bobine este

lV =---= ~1- _LJ2. (7)


2

Pe de alt:JJ parte, ~tiind densit~1JtPa de energie 1nap;uetie~

w = _tl!~~ = ~ B~~ ( 8)
dV 2p" '
ealcul~rn energia totală a cîmpului 1nagnetie. Tinîncl searna <le :-;imetria,
cilindridi, alege1n elmnentul de volum i:mb forrna unei p~turi eilin<lrice
concentriee infinitezinu1le, de rază, r ~i deci de grosin1e dr. Volunml ace:-;iei
p~turi este egTvl eu suprafata latera,lă, a păturii 2rrrl inmultit cn grosimea dr :
. d V = :2rrrldr. A tun ci

~ wd l1 ~ ~R
2
~ fJ-l l- ~R dr
2
- ~
2 2 2
-1rrr == -__
- '- - ' -B--_-- 2rr1ld1
, , , ~ -1 ( - iJ-l
-- ) 2rrlJ
, _ , <11 , ~ --- ~
..~ 2[-!, R1 2 p. - 2rrr 4rr. R T
1 1

= p.I2Z ln (1-?2/B]) (9)


4rr
şi prin identificare eu (7) :

L·- = -
2vV - l n~rR,2 jP
- =p.l ~1, 1 ), ~ .L -- fL l n( R1, 2 jl->,, 1 ).
I* __
_ _j --- ;::--_-

12 2n- - l :67t

hulne~ia clectronwgnctică şi Inişcarfm .Jnecm.tică

r-----
:t4.a1. 1 = vEvjB = 0 120 A.
3..1.35. 1 == roBl : [R R 1 R 2 /(R1 + R 2)] = 1 ,o n1A.
3.1.36. 1 = ('~'r - v2 ) Blj(r + R) = 1,0 A .
. 3.4.37. v == -~ Vpoc!1tŢ; = 0,14 rnjs.
B
3.4.:Ut ~1 0 = mgB: (lc 2 Z4).
(*) :1.4.39. l~'luxul Îlnhrăţ;i~ifvt de eadru:
CI) == 138 = ..At . bl (1)
este Vi:M'iabil, de aceea r,e va induce în ea,dru o t.(U11. şi un curent care
să creeze un eîmp n1~1gnetic opus ere~-;terii fluxuhJi n1::1gnetic (legeg, I.~enz) :

1~ 1 = js~cp-1 = -~~ l t; ) =--=


,1
_ii ol, 1
.". t9
= ---:-;
Abl
= -- . (2)
dt 1 dt _h R
.A tun ci v::-:~; o

(3)

În rncrmentul cind
de frec::J;re :

194
(4)

PnJbh•nta ::-;e pmlite rezolY~L foarte simvlu, L1r~ folo:-;ire~1; dc-riyatelor.


Observă.Jn e~1 vm·iaţia urwi funcţii 1iniare este

y = ctx -1- b --+ D..y =-= aD...r, (fi}


Y1 = a:;ct h, Y:z. = a.T 2
în c~1zul nosh·u

L n rq
.1 '

b
a

mg
*

195
DacrL J/ 0 > "filr bara }JOl'lle~te >~pre dreapta (altf<>l va rilinîne în repauS\).
Atunci :-;e induce un curent
1_;BZ ·
linll === - - (3)
'}'

de st"nS contrar lui I 0 ~i forţa Plectromagnetiert, va fi


'IJ]_)l
nn = 1_::___=-:___!__:_ zB
'<1
P ==
')' '
eal'(:' scade odată cu cre~Lere~L vitc7.t'i pînrt cînd Yc1 fi eehilibrată de fm·ta
de frecare, in regim stationar, cînd Yiteza de-vine co1u.;tant.{l! (sp1·e dreapta):
-,l !l\B_)l
"1'J -
-----
'""
_ J
ZI) - ]11h de unele 1' =-= -};1:J- -- - "Il - = J(• B).
- ,
f'

0
T lB ['21J'2
·JJri n unnare, Yiteza staţionarr1: -c 0 depinde de inducţia rnagnetiert JJ. Cundiţi~1
de extrennnn ]1entru T0 este annla1·e~li derivatei:
2P.rr
f' (IJ) :c--=: ------=o (S)
7B PBa ' 2

(se 1mtea deriva ~i în l'<LIHnt tu variabila 1/D) de unde-


')]il i'
B 111 :ce:.~ 1
-- ::= 2 ,O T.
::_ (G)
El
::"\atnra extremului se obţ)inc din smnnul derivatei a doua:

t." \ z·)))
.
1
= z2 ,1- ( Llz
'2 D I" )

,El . ' ) -
'31"1"li·) '
' (7)

car<' pentru ră<lăeina (G) c8t0 negativă; deci avmn un 1naxin1. Pentru
cîmpul1nagnetic Bm (6) forţa statică; 1-~ 0 = 21?1 ~i ·viteza staţ~ionară 1naxirnă·
1

E'2 -,..,
'L'o max = ~11~~~--: :c~= ., ,;J xn/s. (8)
LX 'Il
(*) :t-1A1. Pe condensator vorn avea tensiunea egaE'l! cu t.e.In. indus:'i t9
(nu aven1 căderi de potenţial pe dnnn fiindn~ rezistenţ-ele sînt neglijabile),
deei sarcina pe condensator :
q = Ot9 = OvBl, (1)
dar
(2)

unde n este acceleraţ-ia barei. Datorită 1nişcării şi curentului i asupra


barci va aeţiiona o forţrl! eleetron1agnetieă ]11em = ilB. Atunei lex secunda
a Ineeanicii dă
Il - ilB = 1na sau 1i1 - - CBlct. lB = rnn, (:3)
de unde
P . : OBlB1
a = = const s1 ~ = - - - - - = eonst. ( 4:)
rn +CB 2 P 'i m OB 2Z2 +
Atunei sarcina cerută de pe condensator:
1
q = Ot9 = OvBl = OBl · aT = CBll! -r =iT = 2,0 rnO. (D)
·m CB 2 P +
196
ProhJen1~t F~e rezolv~ iruediat ~i fă,r<VL folosirea derivatelor :

(i) ~-ii c. /).(~l:ln) ~ CEl t- = OB!(a), (6)

]Il - <1)ZR == m<a), sau P - OBZ<a> · ZB = m<a), (7)


de unde
E'
<a> = ------- = const! deci <a) =~= a, etc. (8)
2
m 01J P
( *) :).1.15. În tij;-t ~e induce t.e.m.

~ = Cz) X 1}) b= ;v · B sin(i\ ]}) · b = t'B !J eos rx. (1)


Condem~atorul ~e încareă, eu san:ina q=c= O~ (nu aven1 căderi de Jwtenţial
pe <lnnn, dem1,reeerezistenţele sînt neglijabile). Inten:-;iUt1Pa curentului:

,z: = dq = -~~ (CvBb cos rx) === CD!J cof' x • dv = CBb cos rx. a, (2)
dt dt dt !

unde a este aceelent1ia, sau judecînd cu \·alori medii, f:'iră. deJintte:


· . ~q !3.( Cv Bb eos rx) . . . ~·v .
(1) = -- - = -- - - . ~ C11h eos rx ---- = CBh cos rx <u). (3)
ilt ' ~t . D.t
A:-;npnt tijei v~1 acţion~1 o forF~ eleetromagnetie~t:

p· = ·([j X A, P = ibB, <1


l'ef'pectiv 11 ) = <i)hlJ, (L!)
P = Ob 2 1~ 2 eos rx . a, respeeti v </11) = Cb 2 B 2cos rx . <a). (;))
I"ex seeunda ~t nwea,niC'ii d:\:
1ng sin rx - [J.(mg cos rx -1- P sin rx) -- P eos rx = ma, (6)
'Jng sin rx - v 1n[f cos rx - Cb 2 1J2eos rx · a( !L sin rx eos rx) =-= ma,
de unde a,ceelen1ţ.ia :
'ln[!(sin rx- v cos rx) ( .)
a = == const == <a> 7
m --1- Cb 2 132cos rx(eos rx +vsin rx)
~i eTn'el)tuJ
i == CbB cos rx • a
____!!!~ !!_m g e os rx (sin rx -- v e_ <2~~)__ • (8)
·m Cb 2 1Pc~os rx( cos rx :J. sin rx)
Dad'\, ~:;e irrverseaz~ sensul cîinpului .lJ, se iH\'Prseaz~L 1m1nai sen;-;ul cu-
rentului 1:.
** :JA.-16. În tij~ se induee o t.e.m.

f9 = Cv x l~)Y = vBZ~ (1)

e<1 în fignr<\. A1l1ll('l ya ae1ioiut o forţ~. electromagnetică,:

~ z2132
f = i il X ]} [ == ilB == __ ,z]j ==c - - . L' (2)
R R
[197
1 Z''J)') =
---- ~ )~-r
dv
1n------
R dt
1 d.r clv
--- 7:2]5:2 c= 11l --- - sa 11 (-!)
R dt dt

lJ

-0'c_:;__~ {]
b
Ftg,3"f45R hg34 4?!?

lnt('gr~un (1illlitele de integrare se cm·cspuwl: lui ;,t· =-= O ii -~·ore:;pnndc


·v== '1 1 0 ) :

--- -:~- FIJ:2 ("' d:r =-= m l v dr, :r -:c~-=


1nB
--------- ('t - T).
],, )o J~- 0 [:21J:2 o

Vutem ini cgra ~i nc<1efinit:

·· ~·l' li' ~<Li: c- m ~ dr Kâll

mHle (·onst<uda- de integTare (! ;.;(• <lctennină din conditia ini1ialu~:


la~ ;.t~ =:: 0 a \'PIH 1' == 1'o: () ce:= m 1.' 0 0, de UIH1f\ 0 =c - 7n1'o: ele.
Distanţa pan·1n·s~J.J pînă. la oprire (facem ·r O): -)o

.. __ mRv 0
.Xrn --- --- (6)
PB:2

r-: \
( j }

integr~un (lillliiele de integrare se cm·espuw1: lui t =c= O îi COlT,;JHiiHle


'l' = 'l'o):
C dt == --- J~tn \v dr ;-:au (8)
~o l:2R'.!. .;v 0 ·c
Pntem integn1 ~i netlefinit:

t ~~<li C)'

mHlc const-a-ula <le intp~)Tarc se deiennin~ din f'OlH1iiia i1li1.iaFi.: la t = O


n e1n n =:: ·D 0 : O = (ln 'l~~ + 0), de unde O =--= -- ln v(;, etc.'

198
Tirnplll ('C'l'Ut în rn·obleJn(t se ohţine lJU1ll!Hl 1) = 'l'o/t':
Rm Bm
t = -----ln e =-= _____: =---= 10 ~. (9)
2
2
l B Z2 B 2
- '
Ob;-;crv(un cr~ cle~i distanţa pînă la oprire t•;:;te fiwitâ, timpul pîn(t la oprire
iese infin1·t: cînd 1' ---+ O, rezult{l, t ---+ co.
( *) :t~~A7. 'T .e.rn. inclusă,
(1)
Condensatorul ;.;.e va înc(tn·a pînrt la tell=-'ÎU nea t9 (11 u a YC'ln rezistenţe
ac·tive) :
1• • dq d~ '~. > dv .> dv
a ==---= Ci9 'l = -- = G - = C hb - = CL!Ja a = (2)
_L dt
' dt dt ' dt
sau dacă. judecăm cu n~;lori medii, -ni ră. a folosi <lerivai P :

!:::.q 6.19 6.~v l> , "


( i) == -'- = C- - = 0/Jb = CL!J \JI /·
6.t !1t llt
Forţa eledrmnagneUcrt a,;-)upra tijei:

7/ = i!J' X B, p = 1"bH, l'('S}H'eli'\' <F> = (i) bl3.

Expri1nind pe 1: prin (2), respPctiv (:3), avem


P = Cb:?.Ir~a, resrwciiY (P) = (J!J:!.ff2 <a). (5)
Prînei pinl doi al JnPcanicii pn din•e\ ia patalelrt cu ~inc>le (Et:
?ng sin r:x - ;J.rng cos r:x - F =-= ma sau 'rng sin r:x - '.L?JI(J cos r:x

- <F> = ?n<a), (G)

înlocuind pe P (7>), g~t:-dm de aiei arelera~ia:

mg(:-~in cr. -- p. eos r:x) . . -,


a= -----·------ - - - - - - - - - =-= <a> == con~t (7)
'III (f!J:!.]]:!. '

,i = C!J na = _()_{J!~J~IJf_(~~~1_ cr. --- .:-r- eos ( 8)


1n ClJ'2B 2
J)!lCtl ~l) ÎJlV'(_}l'~P~lZ~\ ~{~T1~ttl CÎll1}?1ll1li l"ll~lg1l(1 1-je JJ,
:-IPJl:--;nl eun•ntului 1·.
(*) :tA.18. Confonn figurii t.e.m. itHlw<\ esi (~
t0 = (u x U) T =-"~ 1) n ;. ; i a sz • 1, (1)

(i)lJ(

q = 00.

199
Curentul c:::trc va trece prin eireui t :
. dq <J$ dV . - (}(,
L == - - = C- = OlB Nin rx. - = CZB sin rx. a, a = - ( 4-)
dt (lt dt dt

N
-
F

--
J!j

mg
a b
f=ig. 3.4.4i! R

sau judecînd cu valorii Inedii, fără, a folosi derivate:


D..q L1~ L1v
<1) = - -- = C --- = ClB sin rx · = Oll3 sin rx · <a). (5)
D..t L1t D..t .
Principiul doi al 1necanicii d{t })e direcţia paralelă, cu ~inele :
(n~;g - P)(sin rx -- p. cos rx) = ma 1:1au (mg - <P>) (sin rx - ;.L cos rx) = m<a).
(fi)
Folosind P (2) ~i i (4), (5), găsin1 de aici acceleraţia:

mq(sin a - tt cos rx)_


a = --- . ' . t = <a),
- - - - = C'OllS- i7)
OF-B"L sinrx(sin :x - fJ· co;-; rx)
OlBmg sin a.(sin a. -- p. cos a.)
·i = OZB sin a. · a = - - - ~8)
m +
OZ 2 ]3'2 sin a( sin a -- i.L co:..; a)

Dacă, se inverseazi"'t sensul cîmpului. JJ, se inve1·seaz:t numai srnr·ml c·u-


rentului i.
(**) 3.1..49. Ave1n :..;uccesiv:

_,. dB 1 ·k
~~~- = J·· == const, d 1J == -
B· :j:dy,
. r~ d 1>. = 13 = - )( 1.J"uy
*l = .

=- B*y + C,
unde constanta de integnue C! se detennină, din eondiii::1 la marginP:
de e:xe1nplu, JWHtru y = O ayem B = B 0 , 1·eznltă, B 0 = b, decj
B = B0 -- B*y. (1)
1\c·est rezultat se poate :..;crie imediat daci"'~; ne mnintim ('ă Yariaţ ia uHei
funcţii linim·e este
y = a:r (2)
deci în cazul nostru:
- ~ H === ])*j._y -+ lJ == - B*y -+- B 0 ,
unde JJ 0 ehi e Yaloarea lui B 1wntru y = O.

QOO
'l .e.1n. indu:-;~L poate fi aflat~ în dou(tJ Jllofhn·i, fie eu fonnuh1 19 =
1

(lCI)
= ev -c•
X /J) l,

fie eu fonnula 19 =ce - -- - -· :
dt
a) T.e.n1. se induce numai pe laturile orizontale care taie linii de eî1np
magnetic :
19 = lnB(h b) - Z t1B(h) = ln[B 0 - B*(h -1- b)] - Zr[B 0 -- B*h] =
= - l·vB*b == -- ~vB*o (4)
~i an~ ~en:·ml 1·ezultant in<licat în figură..
h) Să, ealenl(un H-axul î1nbră.ţ!i~at de cadru ht un n10ment (1at ..Alege1n o
arie element.ar(t de fm·mtt unei Et~ii infinii:ezinutle de lungime Z ~i l(t.ţinte
dy, ea, în figLurt: <18 = Zdy. Fluxul Jn~tgnetic elementar ptin ac·east~
<n·ie e.le-Jneni.an\; e:-;te
d<J) = 1Jd8 = (B 0 -- B*.IJ)l d.'f. (f))
Prin ini e·gran~ ohtine1n:
1
~ ~
h ib . .
Cl) = d<[) = (1:J 0 ---- D*!J)Z d lf
'
== B 0lh - JJ*Z - -.- [(li •)
+ lJ):2 - 71F] =
h -
. 1
= Bol) - - - lJ*S(b + '2h). (G)
2
Plnxnl 1nagnetie îmln·rttişat este variabil <1atorit(t dt-':-;<·I·P~ierii lui h:
t.e.n1. indu:-;(tJ:
(7)

y4
B
i
BO
1

~. -B
1

1
1
1
yl 1 [/5
~
·-..'')
1

-01~---- _j~ ---------------


1

:r
flg3449R

** :JA.50. <"lJ) J_juă111 un elen1ent de t.ij~ dr :-;itna.t la <1i:..;ta.nţa r (le t11l't~11tnl


I. :În ace:..;t ele1nent se induce o t.e .111. elr-mental'ă :
1"'
< <9 === ) <·1~r
(_,.v X le-;) == v j.>-><1r =-= r -iJ. l <1r. (1)
2r.r
În:<nrnă.m ( ini egrihn) ac·e:-;te t.e .111. (•Jen1entare }H' toată t ija :

10 = ( d/9 = (rz 'V p-!_ dr :c--=: T Y-!-ln -~~-2 (2)


) )rl 2ii: r 2ii: }'1
Int eH:-;itate<"t ennmt nlui ilHlu:..; :

( .'3)

201
b) Forţ.a electromagrietic(L elenH:~nUH~\, asupra elernentnlui de tijă,:

1
dJtl = i drB = 1.:- !- clr
1
(J)
2rrr '
de unde prin integrare :
1.1 ]{,::!.
. --- - -·-·--- (:î)

Punctul de aplicaţie al for(ei eleetromagnetice ft1 se ohţ,ine din cm1diţia


ele nwmente :

(G)

c) Pentru a rni~ca tija trebuie aplicatrL o forţ;ă care să învingrLforta electro-


nmgnetică,. Deci mmpn1 tijei Ke aplică puterea
(7)

care, duprL cmn ~e Yede, este di~·;ipat~t în crddura .Joule în re/jiston1l R.


** :1.1.51. a) Avern
. t9 rDBl
$ ___: Ci} >< J}f[ = vBl, 1. = -- = --, ]ji = iT X JJ
R R '
(1)
~-----

1. l

Fig.J.4.51fi

Prineipin1 (loi al rnecanicii dă :


mg --- P ::::= ma :-.;au mr; -
z2nzl'
- - - == 1n
<h
-.
' R dt
Yiieza JimiUî.. 1m1xirni"t (eonsta.nirt.) se obţine cind for\~t t>lec-h·mmlglwticil P
cchilibreaz~t greutate~1 ·my sau altfel din (2) cînd rnernbrul drept! se a1mleazC\

202
d'l'
fiindcă, 'V == cons t, deci a = ~lt = o, deci

mgR
c = - · - = 0.98 rn/s. (.3)
PlP '

mdv 1
dt === (4)
g 1
( 1 [ dv c . ,
) dt = t = -g- j1 _ ·~~~; = - -g- 1n (l - t~ / c J -+-
1

O,·

mHle (·onstanta <le integrare se <1etermin~1- <lin condiţ-ia i11iţ.ial~t: la t = O


aYern 't =c:: O: re;;;;uH~tJ illH'diat O = O, (lec·i

c
t = - --ln(l - ·r;c),
1
(::>)
[!

Se putea iniegTa ~i definit (limitele de integrare se cm·espund):


[ t 1 ~V d·t~ (' ,
\ <lt = t = -·- ~-----,-_ = - -ln(1 - 'l'jc).
~o fJ o1 - ?..' i e g
(~

-:- =-= - - - ln (1 - f) =--= O, 4 G s. (G)


g
Yiteza limit:l. c nu se voate atinge tpm·etie <leC'ît pentru t ~ co, a~a cutn
se Yede uin (;-)), dar practic H9 Ya elin c Ne ai inge fmpte repede : 1n O,4G s (6).
c) Pui ern continua integTarea :
c~
--- e-(Jtjc O'
g '
urHle cmL·d~tnta. de intP;2,T~ll'P O' SP d<:~tPI'min~t din emHli,.ia iniţ.ialr~: la
t =-= O aYPln .T = O: O·= c2 /g C', C' = - c~/!7, deci

:r = ct (7)

Putem in( cgra ~i definit (lin ti tele de in i egrare se corp;-;pund) :


('~ ;t
___ e--rJI/c 1 = Cf
!7 :o
Dac~t intro(lllCClll în (7) re t in (:) ), obtinenl ;/' funetie t1c \'Îl ('Z~~:

" ~· ~'_ ( ln 1~1 t'/ o - :' ) . (S)

1\.cea:->trt relaţie se roal e o1>ţ;ine ~i prin integrare tlirect~L: 1nmnltiul ecuaţia


( 4) cu 11 :

(9)

203
integrăm :
( <lr = a: = _?_ ( (1) jc --=-~-- 1 )clD = __ -~- ( dt' c ( dl,l

) g ) 1 - -v jc g ) ·-;- ) 1 - 1i j C
c · c2
= - -·v- -ln(l- vjc) O"
g [/ '
unde eonRtanta de integrare O" se determillrt ·din conditia iniţ-ială : la
t = O a ven1 v = O şi x = O : rezultrt in1edia iJ O" == O f:\Î regă.~i n1 ( R). s(~
poate integnt f:\Î deJinit (lilnitele de integTa-re :-se (•.orespund) :
rx c c) c rv d'I.J c c:!

0-)o d·t + -g ~o 1
1

~o d:r === ;J.; = - 1


_ vjc = -- [J 1) - --g-ln(l --- 1'/(~).

Punî11d în (8) corulitia g~sirn distanţ~~; pan·ursi"'t ee.ruEi.


·D = fc,
8 == ~~~-- (ln -----
g
1
1 - .f
- = :30 <'In < h :::c.= !)0 tm, f) (10)

def'i rnai pu(in decît latura h = ;:)() crn.


1'eoretie vitez:-:~; c se atinge 11entru t ---+ (X) f:\Î distanta pareni·srt :J? ---+ (X).

3.5. Curentul alternativ

Valori elective
:1.5.1. V<l. figura.
1
'.3-' ••r--_).·-). (1)'
- - 1))
- ,f]:> ---
- -;-;- (1- miIJ·o ):! --- 1
-- ()(}O/
/o·
,.;.;

:t!J.:t u o =--= Vu:! -- U' 2 = 111 ·v.

~rţ-•• ~· J~:-~-~-7"'\:\- ,- - -_- T\_


7
:
b
~1
> 8 It <: - -
:3
o
; -
1/2 f
_
l ~
. - '·. t 'j
1
Fig3.51R F!g35id1 Fig3.55R

** :1.5..1. Pl'in cinmit vm· trece nunrai alternantele pozitive ca în f1gurrL.


chn = Kdq "" Kidt, m. = ~ dm = ]( ~ idt '~ K<i) !;t = Il<i)t, (1)
UlH1e
J ~T/2 _ J 1Tj2
(i) = ~~- Im sin (•Jt • dt = - -- . . Im ('OS (r)t 1

T 0 uJ'P /o
- --~--f 172 [cos ((J)T/2)- cos O]== --~-lm, (2)
2r. /.
deci
?n == -1 - ]'~1-
1. 111 'l. (3)

204
1 >epunerea de substanţă, în hai a eleeb'olitie~t r~spnnde (este Jn·oporţ,ională)
la intew3itatea 'llU'(l?"e a curentului, în titnp ce ampennetrul termic răr.;punde
la căldura .Joulu (I{1::2), deci este gradat îu valori efectit·e ale intenNităţ,ii
CUl't'Htului:
y-~i/:__-)- - - - - 1
sin 2 C0i. dt = Im V '!T " (1 ~- cos 2cui) dt = ~~- Int-
- o ~

(4)
Scoatem pe 1 111 din (i3) ~i--l introdueen1 aici :in (4):
___ 1 TOn __ _ . ') ;_
fer -~ - -"-- - 1,4u _,\,
2 ]{t
''"i' :U"i.~. Uurell Lul l'edres;:tt, va fi cu mnbele aHt·nmnţ e ( ·nL figura).
\' oli~me!Tul Tnagnet(wlectric l'ăspu11de la forţ~"t electJ·ornagnd ('i)ZB,
dPc) la valoan•a rned~ie a curentului :

(1)

(\'illoan·a medie la redn"saJ·pa hialternanţă, e;-;te duhlă faţi'J. ele cea nlono-
' (1ec·i aeesL voltlHPtrn arat~t

Lrm ---
()

__ - ~ Lr 1 ...•) ---
7:
v--
__ L)o
"' { v \ r . (3)

Yolhnetrul lPnnie r~t.:<ptnHle la efectul tennie. .Tonle: (Jf'i:i.) ==


deci la Y<tlo~tTea, efeeti vrL a inten~i'!J~:iţ.ii curentului :

U 2 = U = 220 V.

{;ircuitc IU.C

3.5.6. 1 = U Vl/R 2 -i- w 2 0"\ unde R = pd/8, C = ESjd.


:t5.7. R = U1 cos cp 1 : [I1 sin cp 2 (tg cp 1 ctg cp 2 )] = lGO n,
L == Rtgcp 1 : (2rcv) = 14n1H, O= l 1 sin cp 2 : [2rcvU1 cos cp 1 ] :=-c:: 0,46 f.LF,
v' == v V(tg cp 1 -+ etg cp 2 ) : tg cp 1 = 2';.


~.9

Jf?-·~---c:Jl2
L R

A
/,
f 2'
a F;g 3.5 lobR b

205
-......~. ·,

~- j: u(,=L(., =f./1
}~ ,,
c
F;j;.JS.7cR

1
:J.5.n. IrJI = -
2-Vl +- ((uL/R) 2 = G.

3.5.H. Z =V [RîR~+(•) 2 L 2 (R 1 +B 2 ) 2 ] : (B~-!-(•) 2 1})) U =1LZVH~-+(•) 2 L 2 : R 2 •

Fig.35.i'OR

1( =--------2--z-;------v---:,------{-~;,-~:----;~-;.i~;
3.5JO. 1 = UY =--=--= U ~ (1 R 1 (u G~): [(.R1 -!- -"''z)~ \-h 1 H 2 wl!J~.J.

:1.5.11. ,,, = J /(.RO), "~~ n/4, U 2 /U1 = 1/:3 ; fJ, ,,, U, : [ :l j (uwC

,_ B:O)
1 ]..

R =:V
.} ..
···~ ~~..
). Z = l(R1 -f-R 2 --w 2LOB 2 ) 2
2
+· ((uL wOB 1 R 2 ) 2 ] :
vîrful lui V An este 1le un cen~ 5 ~;e schirnh~l.! defaza:_
de ti; u este: :reti tor de
jul cp=
fază,.

206
1
·0 Vt/R2 + tj(GJLP
1

1
. u2 Vt/R2 +cJzc2
Fig.J.511R F!g.3512R

ŢT
=u lJ

+ --- jU
:J.5.l7. Uc = lj(e00) = G:3,7 V, cu~ a (U[,
:x = 4"t 0 , P = U 0 l ;.;in rx = 1 ,:>3 \Y.

("') :J.ri.19. Puterea (aciivă,) util<1 este

J0'2

v~l +v Il}+ ~ ~~,-~y~.


(1)
=
O priu1~t condiţie este ~umlarea reactanţei toiale:
X= O, (2)
imde r, :x; sînt rezistenţa internă ~i reactanţa intern~"L ale generatorului,
iar B, .LT sînt rezistenţa şi reactanţ!a con~mrnatorului. Condiţ~ia (2) însu:trnnă
c{t; reactanţa consumatorului trebuie să fie conjugatâ cu reactanţa internă
a generatorului, adică

IJJ = o,r,, -- w~,, X~· wL- w~- = - X • -[<uD, --- w~ ]• (3)

sau sub fonna complexă:

_LY = x*, (4)


unde steluţ,a, însearnnă, cmnplex conjugat.
Aceasta este de fapt condiţia de rezonanţă în circuit.
De exernplu, dacă generatorul are reactanţa sa internă totală de tip induc-
tiv NLi, atunci consumatorul trebuie să aibă reactanţa sa totală de tip
eapacitiv 1/( 6)0) = wLi.
După ce arn scăpat do terrnenul de reactanţă de la nurnitor vmn avea:

RE 2
(r + R)2 = f(R). (5)

208
Condiţ,ia de extrernurn este anularea derivatei :
]<)'2
f'(B) = < (r - R) =-= O, de unde R = r (6)
( ?' H) 3
(ca la curent continuu). Ace8t rezuHat t-ie obţine irnediat 1ţ;i fără derivate,
dac~ scriern puterea (5) .~ub forrna unnătoare :

p
" m
-
-
]!]2
--------------
(v'~ +Vii r (7)

La nu1nitor an~rn sunul a doi terrneni al d'tror produs este constant, de aceea
suma este rninirnrt cînd tern1enii sînt egali : Tjfll = Vit, R = r·. Nun1Horul
fiind n1inirn, fracţia, cleei puterea, ya fi maxiirdL
Atunci puterea maximă ya fi :
1 E2
l)max =--= -- ~ ~i ranclan1entul ·r;ac~. = G0~/0 , (8)
'l T

Aceasta constituie teorema adaptării în curent alternativ.

- {~ircuit:e oscilante

3.5.20. 0 2 /0 1 = (v/.jc) 2 = 2,2G.


3.5.21. I = U: (Z 0 V2) = 10 rnA.

3.5.23. lm;z/Iml = 1: Vc2;c-:+- 1 = 1: vn--~i.


3.5.2:1. f = R~T/L = 0,0010%.
E
3.5.25. Fm = -
T
VL/0 = 100 E.

3.5.2H. L = nTT/(2rr), O = :E: (2rrnr).


* 3.5.27. Fie la un nwrnent da1! curentul i şi sarcina q pe eonllensa-
torul 0 1 • Atunci din conservarm"L sarcinii totale q0 = C1 U1 rezultă că pe
celălalt conclensator sarcina va fi q0 - q. ]3ilanţ,ul conservării energiei
(nu aven1 elen1ente active de circuit) se serie:

.2-_ ur =
ol ~ L1. 2 ~--- q2 + _1___:_ (qo -
2 - 2 201 202

~ J,i2 ='' ~ C, UJ - 2~i, q' - 2~-; (1/o --


Oondiţ,ia de e:;:trennun pentru i (sau este anularea, derivatei
q 1
== o, (2)
01

14-c~ 172 8 209


de unde

(3)

şi atunci
(4)

Natura e:"trernului se poate ob11ine din sen1nul derivatei a doua


1 1
f"(q)= -------<o, (5)
el c2
deci avem un maxiln.
Se poate judeca şi altfel : Pentru i = Imax derivata trebuie să se
V •di o l • 1- di o l
anu1eze, a d 1ca trebure ca dt = , c eGI ŞI ' dt = , aeei tens1unea pe
o o o •

inductanţă este zero şi punctele A, B apar scul't-circuita,te (vd. ,figura),


deci conservarea sarcinii dă,

Apoi conservarea energiei dă :

!_ C1Ui =!_LI~-+-~ C1U' 2 + _!__ C2 U' 2 (7)


2 2 2 2 '

de unde
(8)

* 3.5.29. Fie la un nwnwnt dat curentul i şi sarcina rămasă pe conden-


sator q (- q) restul sarcinii q0 · - q (respectiv - q0 q) se duce pe sferă, +
-
legată de

~
resnectiv~lJ a condensatorulnL Conservarea, energiei dă:

1 2
1 qoz = ~-- q
~
1
+ 2 · -------·--·· (qo -- q)
2
+· 1 L '2 C
~- ~ 'sf =
4TCE: R'' (1)
2O - 2O . 2C sf ";.)

de unde
(2)

210
Condiţia de extrennun pentru i (şi i'!.) este anularea deriva,tei:
1 2
j'(q) = -- q - - (q 0 - q)(- 1) = O, (3)
c obf
de unr1e

q = q_o
o
-------~li (4)
o
natura extremului fiind dată de semnul derivatei a doua :
1 2
J"(q) == --o ----a-· < o, sf
(5)

deci avmn un rnaxirn :


1 qozo sf j'>:,,~
=-= -------···----·--- ;y (6)
2 20(0 + Osr/2)

:1.5.31. fJ.djd =~_7-cl-L

3"5.32. a) dq ~-=~1-dt,
(T/2 îT/2 --- eos 8t m T
q = \ 1"dt = \ ·sin (ot. dt = (1)
.;o Jo (•)

dealtfel rnerită a fi faptul că n1edia pe o a sinusului


2 .
este --;:; 1 m' de aceea, de ex8lnplu la redresarea ·umsiunea
2
-continuă (rnedie) este ,-· um, iar la este
LTC 7t'

fJ'/2

b) dQ = lli dt, Q ='··'o


2
<.ut. dt = (1 -- cos dt =

l '1T/? 1 m
= ~- RI~ [ t
·"-
1
2C0
sin 2cutJ
o
= ~-
~
er"

ceea ce se putea scrie

**
magnetic 11 =
curentului
cu intensitatea

(1)
În cazul nostru, ţjnînd seam~t de ;:;hnetria cilindric~t, alegen1 un contur
circ1tlaT de ra2:<'i T paralel cu arn1ături şi cu centrul pe ax::1 de sirnetrie a
condensatorului. Atunci circulatia cin11)l1lui n1agnetic pe acest contur
se calculează i1nediat, deoareec 111 1 este constant pc conturul ales (care
este linie de cîmp) :

l Fidr = el Llds =
Jc Jc
II fc
oi
ds =IL. 2rcr = ~~, li= (2)

Curentul -i Îinbrăţ.i~at de eontur este cel care str~tbate prin cilindrul


îrnbrătisat de contur. Un astfel de sisten1 este echivalent eu un condensator
şi un 'n~~zistor în paralel :

2
t.S S7Cf el d
o=-=-=--· ' R =c: - = ----------.
2
(3)
d el a8 G7r:l'

Admitanta sistenmlui este atunci:

şi defa,zajul tensiunii faţ,ă de curent :

tg rp -- (,)OR = --o;
(5)
a

la
1 Fig.3.5J:JR

Intensit~11tea cnrenjuulni este atulh:.i

S(•))
arctg --- (G)
cr

şi intensitn.tea chn:pului Jna,gnetic :

'1-
11 ---- ---
--- 2rcT Um 2âr V-~- v
2 22
-
c.) 2 c-o~.~ ('- ~t
,j

212
- Uegi:m tranzitoriu

(**) :t5.:H. Prin deschiden~a intrerur}~torului curentul 1n·in bobină se


anulm1ză, deci se autoirHiue.c o t.e.m. ~i un curent (numit "e:xtracurent"):
d<I> T <li . dq
tb= - . u---, t = ---
dt dt dt'
d<D L(li
=== - - - - - = - (1)
R +- RG B R0
Prin integrare gttsim :
LD.I
R

Acest 1·e.z.ultat se scrie dac:1~ ne amintim de 1onnu1a s~JJ·ciuh cm·e


treee circuj t indnc·ţiei (:5

~<D~
Q=
Il+ Hc:.'
În caz11l nostru :
!J.J == - 1, . D. (]) == -- c.J) = -- LI.
Pe de a~Hă parte (J = drei
<P LI ]
- - - = - - - - - "'-'
-:r· L J)l, T1 JY1 c;
0 cu ' -
]_) c.:.: ·~-
·1'-' -~ 1

** 3.5.:15. Aveu1

q =:c.:: Cu = CJN ==-- -- CH -- e

dt
(dq <O, s~ncin::t ennde1J~atnrn1 SP 1leH·:wdi).
·va.ria1)j)p}e ~i jni
dq dt
-=-
q ·Ro

213
unde constanta de inLegrare ·K se determină din condiţiia iniţi8"lă: la t = O
averr1 q = q0 : rezultă ln q0 = l(, deci

(2)

T = BO, (3)
unde -r = RO este constanta ele timp a circuitului (arată în cît iimp ~;arcina
se reduee de e ori). Putern integra şi definit, atunci lim_itele de integrare
se corespund: la sarcina iniţi:::tlă q0 corespunde t = O, deci

~:, d: = -~: ]~~,


. q t
ll1-- = - --- ~
q0 RO
Intensit9Jtea curentului:
- da
____!:__ = U 0__ c-vj(h.
....!:__ , ne) Qo e-t/,..
'L= ( 4)
dt RO Ţ

Oăldun1 degajată:
rt

~
t q_2 31 2
/) =
t-.., ·') :lt' = -_-~:-. \_-~ e-'2lf\RC) l_:_.~t-
. Rd.""( l
= --~-o___ (1 - e-ztf(nc>)
o Re::: Jo 20 ·
= lYo(l - e--2t/WCl) =--= lVo(l -- e-2t;·c), (5)
unde lf0 este energia initial8J a conde:ns;atorului.
l t1
j E
~"jR-+i;-·------~


____L
1 t
u=;e+;:;
Fg3!: 35R Fig.3.5.39R

~*) 3.5.36. Plec8J1n de la legea lui Oh1n, scrisă pentru spiră:

(1)

Pentru supraconductor R = o, deci

R = o, _9-~-- = O adieăj <I> '"-= com;t; (2)


dt - '
(conservare~.! fluxului 1nagnetic). Rezultatul se poa~te obţine imediajt fără
a folosi derivate, ei judecînd cu valori rnedii:

<~> = - -~-~--· = R{i), R == O, Ll<D = o, CD = const. (3)


D.t

214
Înainte de a introduce spira între polii n1agnetului fluxul îmbrăţişat de
~piră era zero, deci va rărrrîne zero şi prin introducerea spirei intre polii
magnetului. Dar atunci în spiră trebuie să se indueă un curent astfel încît
să creeze un flux magnetic egal în rnodul şi de sens opus cu cel îmbrăţişat:

. $ BS
LI= ci), de unde I = -y;= -L- = 3,0 A. (4)

(*) 3.5.37. Scrien1 legea lui Ohrn pentru solenoid :

~= - - d<D
-- = n·
.LL'l, (1)
dt '
dar
<D = Li= NBS, deci ,i == ~ = NBS , (2)
L L
care introduse în prin1a ecuaţie dau:
_ -~~- .._ __ d(N BS) -= Bi =---= R !!_B~~, (3 J
dt dt L
de unde
_ _ L dB __ dB 1 D.B 1 . .fB 1
R - --L-.- --L - - - = 1-' - . --- = 1 16 u.Q. (4)
Bdt B dt B ~t B D ' ' '
Se poate judeca, şi fă,ră derivate, cu ajutorul valorilor medii :

<~> = (5)

de unde
_ ~B 1 1
R = - L -~- - = L f - = 1,16 !J-Q. ( 7)
<B) 11t D
di
(**) 3.5.38. Dacă dt = p = const, aYern

i = ~ di ~~ ~ pclt = pt c,
unde constanta de integrare se determin8_, diD cond qia iniiială : la t =
a vem t. = 1 = R-
]!)
0
]i)
: R- = o, clec1
'
O 'O

]j)
i = 10 + pt = pt. (1)

Se poate integra şi definit (ljrrlitele de

sau i -- l 0 = 1., =

215
Rezultatul se poate scrie in1cdiat făa·r1 a folo::;i integrale. În adevftr, variaţia
·unei funcţiii li ni are este
y = ax +b --+ tJ.y = a . ~x, (2)

Prin urrnare, în cazul nostru :


di = p = eons t· ( .)
! - lli,
- -
dt ~t (3)

de ei 'i = 1 0 + 1>t,
unde 1 0 est.e Yaloarea curentului 1~ pentru t = O.
Pe de aHrL parte, legea lui Ohn1 ::;e scrie :
T1
.J!J- .J d 1: -- J?<1.
j - - (4)
dt
respectiv
D.i
E-L- (5)
!.1t
de unde
1
=E-Lp R=E-Lp (6)
R i
şi folosind (1) sau (3) :

1?.. =--= R - Lp . --
-- 1'
,), 2 ,)
r: .
n
~~. (7)
EjR 0 pt

** 3.5.39. I . egea lui Olnn pentru yalori instantanee se scrie astfel:


7:1
Ii.~ - J.1 - c1 i = (.Lt,
T.>
-f- ) •
T l. (1)
dt
Separărn variabilele şi integTăn1 :

~
Ldi = (l·t · -Lcli
---- = ~ ct
1 (2)
E - (R + r)i .' E- (R r)i +
sau
- L ~ - (R
---
r)di = ~~ dt L
- - - - ln[E- (R -1- T)i] = t +O,
R + rr E - (R -+ r)i ' R -l- r
unde constanta ele integrare () se deter1nină din condiţi:1 iniţială: la t = O
aven11~ = O: - _L ___ ln J!) = O, deci
R -f-T
L
__ ·:---ln R -- (R. -l- r)i = t, t = __.:.FJ___ , (1 - e-(R+r)tfL) = I 0 (1- e-t/"),
R + r 10 R 1'
(3)
L
, - - - - - (con:-;tanta de timp a eirenitului). ( 4)
R +- T
216
Se poate integra ~i definit (lilnitele de integn1re se corespund) :

(i Ld_i_ _ = Cdt, de unde - _ _!_~_ ln E - (R -1- r)i = t, etc.


)o E (B r)·i )o Il r E
L
Dup~t tin1pul t = T = --- (constant(~ de tin1p a circuitului) curentul
R + r
devine:

(.5)

Teoretic, ahia Ţlentrn t -> co, obţinern i ------!- 1 0 (staţionar). Valoa,rea staţio­
narit a curentului ·i = 1 0 = eonst se poate obţ-ine direct din ecuaţia, djfe-
. l ::t~ ooservmc
ren i,11a 1 A l ca,~ a t TUlCl. tre,)lne
1 . sa,~ a,vern dt ~
eli = O. . Ob servan1 ca. .
la moment,ul t = O induetanţ~1 se con11Jort~, ca, o rezistenţă, inf1"1âtâ (intre-
rupere de circTlit) (i = O), ia,r ht t ~ 7 se conlJJorEt ca un scurt-circui't.

** 3.5.1.0. Jjegea lui Ol1n1 pentru yalori in.Q,tantanee se scrie astfel :

B = _!L r)i.
o
Dar i = dqjdt, deei ecuaţia devine
q \ dq
E =- _1_
1
(R +- T) ---. (2)
() dt

Cl
/-?

Observăn1 e~ după trecerea unui tirnp suficient de n1are, în regim staţionar


q =~" const, ded dq jdt = O şi ecuat~ia difen.?:nt1altll (2) dă in1ecliat sarcina
cu can?: se va încă,rm.t definiti,,- condensatorul:

,va,riabilele în (2) şi

1· r - dq!O
dt sa.u \.~~;--'
-
J iJJ -···

-- (R

217
unde constanta de integrare K se determină din condiţia iniţială: lat = O
avem q = O: - (R + r)O ln E = J{, deci
E
- rR + r) O ln
'rt
- ql u = t (4)
' E '
de unde
q = OE(l - e-t: ~(R+r)CJ) = qo(l - e-tf• ), (5)
-r = (B + r)O, (constanta de timp a circuitului). (6)
Se poate integra şi definit (lirnitele de integrare se corespund) : J
+ r)dq_, -- ~t
~
q (R_ c1t, -_~-~- (R-..; + r) O ln E - qfO = t, et<:s.
o E - qfO.~ o E -

După aceeaşi lege variază şi tensiunea pe condensator Ua = qfO c


u0 = E(l~- e-tf•). l (7)
După timpul t = -r = (R + r)O (constanta de timp a circuitului) sarcina
(ca şi tensiunea pe condensator) devin:

q = q6 ( 1 - ~) = 0,63 q0 , 1t0 = 0,63 E. (8)

Oonstanta de tirnp ne dă o evaluare a titnpului de încărcare a unui conden-


sator. Teoretic, ahi:l, la t ---+ oo avmn q ---+ q0 = OE (staţionar).
Observărn că la momentu'l t = O condensatqrul se comportă ca fiind smtrt-
circ1l1:tat, iar pentru t ~ -r reprezintă o întrerupere de circuit (ca o rezistenţă
infinită).
Legea de variaţie a curentului se poate obţine din (5):

i = 9-J. = CE [ _ e-t: [(R+r)Cj J lr _ ~- J= E e-n 1 U(RH)CJ


dt (R r)O R -1- r .
(9)
După tilnpul t = -r curentul scade de e ori. I2egea (9) pentru curent
se poate obţine şi din legea Ohm (1) pe care o derivăm în raport cu tirnpul
(dqfdt =--== i) :

" _
u = i- + l.R, + f"'Jdî
-· (10)
o dt
Separăm. v~triahilele şi i.ntegr~1m :
dt dt di dt t
-- - - - - · - - · · - ' --
(Ii; + r)O - - - il
-r .
--,
unde eonsta,nt~-~ de integrare lC se deterrr.dnă din iniţială, : h~j t =--= O
avmn 'Î = 1 0 : ln I 0 = E\ deei
t
]Il ~---·- t ==

218
E
unde 1 0 trebuie s8" fie 1 0 = -----, deoarece la t = O sarcina şi tensiunea
R + r
pe condensator sînt zero, armăturile sînt la acela~;i potenţial, ca şi cum
ar fi scurt-circuitate.

** 3.5.41. lui Ohm pentru yalori instantanee (R

B - L dz: = !L $
(1)
dt o

Pentru morncxltul cînd. ,i este rn:::"Lxiin, derivata_, se 9J1nleaz:~t: = O


şi atunci dă

această, sareină trece


efectuează

CHJ2.

Acest lueru n1eeanic îl regăsim in eondcu~;atorului şi .in


o
OJ

1 1
sau
2

cn

In~ =---= J!J


aceasta este ecuaţia diferenţ~ială a oseilatorului annonic, deci
. = I m sn1
. uJt, (penTU
t . 1
~ t = O avem t = O), uJ =V LO • (7)

Pe ele altă parte, introducînd în (1) 1: = dq fdt, obţ1ine1n


2
1 w(
q sau (q - CE1) .. -1- ----;
d q = ~
-E - L -- q - CE1) = O. (8)
2 dt O LO$.
care este iarăşi ecuaţia diferenţlială a oscilatorului ~1nnonic :
q - O E _:___ - CE cos uJt, (la t = O, q = O)
sau
q = OE(l - cos (ut) = q0 (1 - cos u)t). (9)
Atît în (7), cît şi în (9) an1 ales constantele de integrare astfel încît soluţia
să verifice condiţiile iniţ1iale specificate.
De altfel rezultatul se obţine ilnediat şi din (7):

dq .. idt, q = ~ id.t = ~ I"' sin wt. dt = - ~~~"' eos wt + K,


unde constanta de integrare se deterrnină din condiţia iniţială: la:' t = O
av01n q=O: 0=- ~
(r)
Im + 1{, deci

q = ~ Im(l
(r)
- cos wt) = OE(1 - cos (;jt).
.
{10)

Sarcina de lW eow1en;~~1tor variază de la O la 2q 0 .in rnod sinusoidal în


jurul valorii q0 == OliJ,
(*) :l.GA2. Legea lui Ohn1 pentlru valori instantanee:
. di
1J = R"
1l - - l1, (1)
dt
dar
d!:
---- = a, deei n --.La = RG~t, 'tt = aD aRt, (2)
dt
as ifel ineit
_j__
q === On 1
= 20 pC. (:3)
~Puten1 judeca ~i făru a eu ajutorul valorilor rnedii :
deei i = at ~ ~'1: = a . l:lt,
T L~i
--- _j!_j ·----· etc~ .
Llt
* :l.5.4il, o1l ;ll:tr~1
energia totală a
tudinea curentul u 1

220
IJegea lui 01nn pentru valori instantanee este :

-. d·i-
L - q -j-. R",~.
-- (1)
dt c
Cînd curentul este rna:xin1 1: = 1 111 , derivata sa se anulează: d1:jdt = O,
iar tensiunea pe condensator nu este zero ca la circuitul LO ideal, fiindcă
R :f. O. Din (1) rezultă pentru Inomentul considerat:
1
O = - qo o +''RI
. mij (2)

şi tensiunea pe condensator in acest rnmnent :

Uco = ~ qo = - Rlm :f. 0. (3)


c
Atunci energia totală a circuitului oscilant in acest 1non1ent:

l :e
., 1 -T-1- 2m
= ---
2
1 + -12 C[J2' CO
1 (I
= ---
2
1 (4)

de unde căldura cerut{:'t rezultă ca fiind scăderea acestei energii:

(J.J = lV1 - TV 2 = -~ (L (5)


.:.J

** 3.5A.lt. a) Legea lui Ohrn pentru valori instantanee:

- L ~~. = _!1_ + R'i,


dt c
În rnmnentul cînd curentul este Inaxirn i = Irn deriva,ta s~t Re anulează
dijdt = O ~i din ecuaţiia (1) rezultă atunci
1 1
Uco = - q0 = - RI
, -nn (l e unoe
::11 m =---= -- R vrco = - 0,10 A , (2)
c
(Setnnul n1inuf-\ arată e{:'t în acest nimnent tensiunea pe rezistor este egală
în n1odul dar de sens opus tensiunii de pe condensator). Ohservăn1 eă la
un circuit oscilant ideal (B = O), cînd eurentul este Jnax:iin, sareina şi
tensiunea pe conclensator se anulează, (R = 0).
b) Piindcă R =-= 1 n ~ VL/0 = Z 0 = l0 3 fl, arnortizarea oscilaţiilor
este slabă şi ele sînt aproape sinu;widale. Atunei căldura ,Joule pe o
perioadă:

== JU~ 1 T

în tim.p ce energia totală ini ţh1J~i :


1.
-----
f'lrr"
u u ,0 11- c::::: n.~ ,. 0 lTi ~T ~·
.;.;
q

c) Din eauz~-1J te:nnennlui cmrentul şi tensiunea sareina)


de pe eo:n.densat:or nu sînt riguros sinusoid:1le şi nici clefa,za,te eu rr:/2.

221
Avern
.
~=-,
dq
dt
dq = idt, q ~~ ~ dq = ~ idt . (5)

..Aproxin1ărn curentul printr--o funcţie sinusoidală,:

i = Im COS wt, (6)


atunci, conform figurii, integrînd pe intervalul de tin1p cerut -r:

~
o uq. = O - q = ~-v Im cos cpt. dt =~sin
I w-r ş (7)
0
q9 o w
dar din (2) avem
(8)
astfel încî·t
<.uRO = sin w -:-, -r = ~- arcsin wRO ~ 10-6 s. (9)
(!)

3.54-~R

** 3.5.45a Legea lui Ohin pentru valori instantanee:

EJ -- L -~i = _.IL_ = 'Uc • (1)


dt o '
Înlocuind aici
(2}

obţinem ecuaţia difcre:nţ,iaJrt:


1
'Ll
tl2J -
r ··
..uq q
- -(_)"' =~
{,J sau .".,
1!J -- iic - 1{ c = O sau + _::__ (t1Jc, --- ID)· = O
LO
sau
:::.:::::o, (B)
adică cunoscuta ecţiaţie diferenţială a oscilatorului armonie, deci soluţia
este
~te - E = (U 0 - E) cos cut, (4)
unde am tinut seama de conditia initială ca la t = O să ave1n u 0 = U 0 •
Pentru c~s cut= - 1 (la reîncărcare'!) aven1
(5)
unde U 0 poate fi şi negativ.
Rezultatul de mai sus se poate obţine şi cu ajutorul biZanţului energetio
astfel : Energia iniţială a condensatorului ~ Off5 plus lucrul meca~ic
efectuat de sursă pînă la un moment dat (q - q0 )E = (Oua - OU 0 )E sînt
egale cu energia condensatorului 2_. Ou~ plus energia bobinei _!__ Li 2 :
2 2
2 ~ ~ 1 Lt"2.
1
(-'-2- OUo+
2 O(uc- U o) E.~= 21 OUcJ+id2. (6)

Tensiunea u 0 sau sarcina q = Ou 0 sînt maxime cînd derivata dqjdt = i


se anulează: dq/dt = i = O şi ~tunci bilanţul energetic (6) devine:
uJ - 2Eu0 + 2EU 0 - U5 =O (7)
cu soluţiile
ttc = E & VE 2 - 2EUo + ug = E Ef:J (E- Uo),
u 0 = 2E - U 0 , respectiv U 0 (tensiunea iniţială),
prima soluţie corespunde reîncărcării.
(**) 3.5.46. Scriem legea lui Kirchhoff (pentru valori instantanee) pentru
@Chiui de reţea LL 2 (nu avem condensatori şi rezistenţe):
di L di 2
uL 1 + uL 2 = O sau - t9 1 -
1
5 2 =~0 sau L 1 - - - .1 2 -- = O (1 )
G.t dt
(sensul curenţilor ca în figură), de unde
L 1 di1 - L 2di 2 = O (2)
şi prin integrare

~ L 1di1 - ~ .L 2d-i 2 = a sau L 1i 1 - L 2i 2 = a (3)

unde constanta de integrare se detennină din condiţia iniţială: la închiderea


întrerupătorului J{2 : 'Î1 = 1 0 , i 2 = o, adică LjJ0 ::;:= O, deci

L1i1 - L2i2 = L1Io (4)


(legea de conservare a fluxului magnetic).
Rezultatul de n1ai sus se poate obţine in1ediat şi fără integrale, judecînd
cu valori medii :

L- -/lil
- -- L . ------
l.li2 = O de und e uA(I.11 t,1 - L1 t. )
2 2 = o,
1 l.lt 2 b.t '

ceea ce înseamnă

223
unde constanta se detern1ină ca mai sus.
În regim staţionar bateria este în scurtcircuit (bateria are rezistenţă
internă r):
E
II+ 12 = - . (5)
r
Rezultă din ( 4) şi (5) (i1, 2 sînt acun1 I1, 2 ) :

L 2 , 1Ejr & L 1 I 0
11.2 = ----'~---'----'--=- (6)
LI+ L2.
(**) 3.5.47. Legea lui Ohm pentru valori instantanee :

e ext
(91 + + @
(91 . @
(92 = O sau - NIS dB - L 1 d-i - L 2- di -- O (1)
dt dt dt '
de unde
-NS
1
di = dB (2)
LI +L2
şi prin integrare :

~ = ~. = - ~ -N 1S -- dB = - -
d ~. N 1S ·(-B. + O) '
~ LI + h2 LI +L2
unde constanta de integrare se detennină din condiţia iniţ.ială: la mmnentul
avem B = B 0 şi i = O, rezultă ilnediat O = B 0 + C, deci
iniţial

i = NIS (Bo - B). (3)


LI+ L2 .
Se poate integra şi definit (limitele de integrare se corespund) :

(' di = - N,S (B dB, i = - N,S (B - B 0).


)o LI +
Lz )B0 LI + L2
Rezultatul de mai sus se poate obţine imediat făr~11 a folosi integrale,
judecînd cu valori medii:
~B i).i . N 1S
- N 1S - - - (L1 +L 2) - =O, de unde ~~ = - !1B. (4)
~t llt L1 +L 2

Dacă ne amintim de expresia variaţiei unei fnncţii liniare:


y = am + b -+ ll.y = a. &m, (5)
atunci în cazul nostru rezultă imediat:
NS
i = ·_ 1
B + const (6}
LI+ L2 '
unde eonsta:nta ~e determină la fel ca rna,i înainte.
În momentul cînd inducţia B se anulează :

(7}

224
3.5.48. E = I 1I 2R: (I 2 - I 1 ) = B,O V,
r = [I1 (R -1- RA) - I 2RAJ: (I 2 - I1) = 5,o n.
(**) 3.5.49. J_.jegea lui Ohm pentru valori instantanee :

$cxt + t9 = Os au - -;\T .. CI
_l._V !J
dB_- L di ~o ' (1)
dt dt
de unde
NSdB + Ldi =o, (2)
care prin integrare drt

~ NSdB + ~ Ldi =O, NSB -1- Li . O, (3)

unde constanta de integrare se obţine din collldiţia iniţială : cînd B = Q


avem şi i = O. Rezultă in1ediat
N SB + Li . O (conservarea fluxului total). ( 4)
Deoarece i = dqjdt, dq = idt, de unde prin integrare:

q(t) = C-idt =
)o
c)o _N~B
L
dt = _ Ns
L
ct
)o
B(t) dt. (5)

Integrala se poate face dacă. cunoaştem expresia analitică B = B(~),


această integrală reprezintă aria rnărginită de graficul funcţiei B(t). In
cazul nostru pentru întregul proces, graficul lui B este un triunghi cu baza D.t
şi înălţ1imea B 0 , deci aria ~- Bof!l.t, <Jeci

NS 1
q =- ~2BoD.t. (6)

Problen1a se poate rezolva şi Etră integrale, judecînd cu valori n1edii:

- NS D.B - L il,i =O sau NS/j,_B +~ni= O ~au D.(NSB -1- Li) =0,
/j.t /j.t

ceea ce înseamnă că
N SB -1- Li = const, (7)
unde constanta se determină ca mai sus. Mai departe,

(i) = ~[_ b.q = <i)D.t' (8)


/j.t '

dar din ( 4) sau (7) aven1


. 1vs
i = - NS B
L '
<~> = - -L <B>, (9)

dar B variază liniar în tirnp şi (B)ilt este aria n1ă,rginită de graficul lui B
1
sau, altfel, rnedia lui 13 pe intervalul întreg l!!:;t este--- B 0 • Regăshn astfel,
2
irnediatJ, rezultatul (6).
15 - c~ 172
225
{**) 3.5.50. Pentru intervalul de timp (O, t0 ) legea lui Ohm pentru valori
instantanee se scrie astfel:
. di
E - 1J - - = O sau Ldi = Edt, (1)
dt
care prin integrare dă :

~: Ldi = ~: liJdt,
. E
Li= Et, t =- t (2)
L '
curentul creşte liniar. Se poate integra şi nedefinit:

~ Ld1: = ~ Edt --+Li= Et + G,

unde constaJt.ta de integrare se determină din condiţia iniţială: la t = O


avem 1: = O : rezultă imediat O = O.

Rezultatul se obţine şi fără integrale, judecînd cu valori medii:

E-L 6.i =O JE!J.t - Ltl.i = O, !.1(Et -Li) = O, (3)


~t '
de unde
Et - Li = eonst,
unde constanta se determină exact ca nrai sus : O = O.
Pentru intervalul de tirnp t > t0 , pentru ochiul de reţea cu L (prin
închiderea lui K 2 bateria este scurtcircuitată şi pentru a o proteja, -
rezistenţele fiind neglijabile ~ -- s-a p11s o siguranţă fuzibiltiJ pentru a deco-
necta bateria din circuit) :
d1:
-- .I.J-=0, di =--= o, ( 4)
dt
unde constanta de integrare se detern1ină din condiţia de racordare:
. (2 ) : t. = I = -_
pent rut= t3 avem d 1n E t , d em. uupa1
., t l
unnpu.~_ t 0 curen ,u
l V j •
0 0
L
rămîne constant.
** 3.5.51. Legea lui Ohrn pentru valori instanta,nee

E ·- L _?~~; q (1)
dt; o
22H
Ştiind că dqjdt = 'i, derivăn1 (1) în raport cu"tirnpul t:
d 2i '/, 1 .
L ----··
dt 2 O
sau i + -·--
LO
t = O sau
.
i + (u
2 i = o, (2)

;) 1
(,)~=--o (3\1
LO

.Ace~1sta este clmoscuta a


soluţie este
i= tX)'
unde co11stanta de et: se deterrni:r;li:L din :lat= O
aven1 i : .: : : O, reznHi:iJ tX = O, deci

Pe de al t{L parte, înlocuind pe ci cu în (1) 1


d q lJl
q OB)". ...L
lD - L sau JJ - Lij - --- sau (q --
dt~ o o 1

(6)
caJre este de a~;en1enea e~u::~Jti~L diferenţială a oscilfttorului arrnonic.
q- = (qo- cos

unde an1 ţinut ~eama de


rfTI
IJ u o·
Derivind (7) trebuie s~i

sin (;)/. == Im (8)

c- O + \i
Pentru zerourile curentului i = dqjdt = O, adică sin uJt = O şi cos uJl = &1,
tensiunea tt 0 are extre1ne : U 0 ~i 2J:iJ - U 0 •
(**) 3.5.52. :în tijrt se induce o t.e.n1. $ = (v x B) T şi va apare forţa
electrmnagnetiert F = 1:T X ii, ca în figură. I-'ex seeunda a 1necanicii:
mg -- 1TH = ma (1)
şi legea lui Olnn pentru valori instantanee :

1·l-'l
) - L d i = Rl.~. --
j -
O' (B = 0). (2)
dt
Dar v = dxjdt, deci
) d:x:- . di
l A-- --- L --, Bl d:x: = Ld1: , (3)
dt dt
care integratrJ.J dă

C':1 ( 4)

unde constanta de integrare C se determină din cond.itia initială (sau la


margine), : la :x: = O corespunda i = O, deci C = o, ' '
. Bl
Bl::c =Li, 1 =-x~
L . (5)

Se poate integn1 şi definit (limitele de integrare se corespund) :

(6)

Acest rezultat se poate obţine u~or şi Etră integrale, judecînd eu ·valori


medii:
tii ll.:r Ll i
<v)l1J - L --- = O sau l B - - L - = 0 , (7)
!1t 11t L.lt

unde eonHtant,a se detennină la fel ca, nu1i sus.


I_,e:x secunda (1) devine aemn:
B 2l 2 :>.'
ma = 'tng ----- -:.____ -_.-· , :c= -- - _- ---
,
(\.
mgl)
a· ---- _:__~. == ---- k( x ·-
· (9)
11 -'71 n2z2
Forţ1a1 este de tip eu eonstantt~

L
şi poziţia de echilibru

228
Prin unnare, tija va avea o 1ni~carc oscilatorie annonică cu amplitudinea
şi frecvenţ.a unghiularrt:

1ngL
A :ro = 152p ' (12)
Viteza n1aximă:

1'm = u)_A = _!L_


_/Jl
V1nf,

(13)

Se pot aplica şi eon8ideraţ:ii energetiee : Poziţia de echilibru corespunde


anulării forţei în (1) ~au ( 9) :

_ B 2·F __ . rngL mg
·1ng = Jt_)zn = - -_- x()' de unde ·'-~·o = -------- 10 = -- r\14)
1
_j B~F ' lB.

Ji.,aţă de această poziţie de echilibru Lija are iniţ;ial energia potenţiială


EP = mgx 0 şi Ee = O (şi energia bohinei zero). Scriern conservarea energiei
pentru mmnentul cînd viteza este rnaxirrl~t, eînd t.ija trece prin JWziţ~ia
de eehilibru :
1
Id6. (13)
2
Introducînd a iei x 0 şi I 0 din (lA), grLsirn

1 _v
T_ 12_ 1 .n 1 2 1 _, - [}
--- 0 -;_:;,-· il;(ot. '--- 1W('m Î.;p - - - - - (16)
2 ~ 2 . 2 ' r~ Bl

Se vede dJ.. energia rnagnetier~< · e:-;te de tip cine tic : la. o;:;cih1torul annonic
energia; totaEt est.e egal:JJ cn energi~1 einetic<1. rnaxin1rt ;.;au eu
ţială, 1naxirnu,.

Fi.:? 355Ji?

l>u.p;-1 iunhiderea, 1
ochi de fiind exelus.

u ·- _D ·---· .c::::::: o Lth == Udt.

Integrăm

Ut n
•u

:239
unde constanta de integrare se determină din condiţia iniţială: la t = O
avem i = o, rezultă O = o, deci '

i = U t, Im = U ŢI• (2)
L L
Se poate integra şi definit 3

~
i Ldi = ~t. Udt, ceea ce dă Li= Ut.
o o
Se poate judeca şi fără integrale :

U - L ~! = O, U llt - Llli = O, ~( Ut - Li) = O, (3)

deci . Ut -Li = const,


unde constanta se determină ca 1nai sus.
După deschider'ea întrerupătorului în intervaJlul de tin1p (ŢI' Ţ 1 + -r 2 )
cît timp conduce dioda avem legea lui Ohn1 :

U -Jjj-
TI di= 0
L - sau Ldi ~ ( U - E)dt, (4)
dt
care prin integrare dă

~Ldi = ~ (U -- JiJ)dt, Li= (U- E)t +O, (5)

unde constanta de integrare se detern1ină din condiţia iniţială la t = 'Ti


avem i = Im = U -r1 /L (2) :
Llm = U TI = (U - E) Ţ 1 + O, de unde O = E Ţu
astfel încît (5) devine
E-U E
t = - -i~- t + L ŢI· (6)

Se poate integra şi definit (lin1itele de integrare se corespund) :


\t (
~
i Ldi = U - E)dt,
· Im ,/r 1

Rezultatul (6) se poate obţine şi fără integrale, judecînd cu valori medii,


ca rnai înainte:
!li
U --:- E - L llt = O, (U - E)flt- L!Jj = o, ll[(V -E)t-Li]=O, (7)

deci ( U - 11J)t -~ Li = const,


unde constanta se determină exaeli ca, n1ai sus.
Legea lini3Jl'~L de descreştere este valabilă doar pentru i ~ O
cind dioda conduce. Curentul se la n:wmentul

s.

230
după care rămîne nul pînă la t = 't'1 + 't'z. Apoi ciclul se repetă. Prin
-acumulator va trece curent numai în intervalul ( 't'1, 't'o) (procesul repetîn-
du-se apoi periodic) : ·
dq = i dt, q= ~ dq = ~:: i dt, unde i este (6). (9)

Integrala de aici reprezintă aria ele sub graficul curentului, deci


1 uz't'2
q= 2 ('t'o - 't'l)Im = 2(E - ~)L' (10)

de unde curentul mediu prin acumulator (raportăm evident la 't'1 + 't'z) :


q lJ2't'i
(i) = = 0,89 Â. (11)
't'l + 't'z 2(E - U)L( 't'l + 't'z)
Se poate judeca şi fără integrale, direct cu valorile medii :
q = (i) 06.t = (i) 0( 'ro - 't'1), (12)
dar_ pe intervalul pe care mediem aici ('ro - 't'1) curentul descreşte liniar şi

valoarea sa medie este


. 2
2:_Im, care introdusă în (12) dă (10). Mai departe

curentul mediu prin acumulator în procesul total de încărcare se obţine


-ca. în (11). ·
Desigur curentul mediu (11) _se poate obţine direct din definiţie:
1
(i) = (''o. i dt, unde i este (6). (13)
't']+ 't'2)'t'l .
Timpul în care se încarcă acumulatorul-:

t = _2_ = 20 h. (14)
(i)
** 3.5.54.- Rezolvarea acestei probleme se bazează pe rezultatele pro-
blemei 3.5.51, care trebuie revăzută acum. Am obţinut acolo:

i = OlC(E- U 0 ) sin wt şi u0 = E + (U 0 - E) cos wt, w = V~O. (1)

Pentru prima sen1iperioadă., tE(O, Tj2), avem U 0 =O şi


i = wOE sin wt, 1Ic = E(l -cos wt), t ~ T/2, (2)
după acest. moment însă, nu mai poate trece curent în niCi un sens şi
condensatorul răn1îne încărcat pînă la tensiunea 2E (vcl. fţgura).
uc,~t
2E~---------~
lJt

l
l

EL--··---'
~JCE~-----
u~/
L-
:
1

:
Eri !

'
1
1
1
ii
1
1
!
1
r~---

1
-~- . ' L----k;---
1 T/21 iT : 12T t
1 1 1 ! i

--0~~---T,-/~~------~·--r
-E r---- __ :._,__-.~...l!
1 ,L-. a
J
1

!1
a b
F;g3.5 5-t a,bR

231
Propunem cititorului să studieze cazul rnontajului b (cu punte),
dacă aplicăm o tensiune "constantă alternativă", în trepte, cu perioada T,
ca în figură.

232
3.5.57. I = (E - 2U)/R care, intersectată cu caracteristica V -A
dată,. dă I = 10 n1A, U = 50 V.
l[mAJ+
i
201' " ' c-2u.:;.
[=--.-· Elementul nelimar
f5t "-. . . . . ~
, fO- .
· '
5

o 25 75 u[vl
Fig.J.S.f7R,

3.6. 1\'laşini electl'ice

Maşini electrice

3.6.1. În prima bobină curentul este defazat cu rc/2 faţă de tensiune,


deci în a doua bobină el trebuie ~ă fie in fază cu tensiunea (rezonanţă) :
O= 1: (w 2L) = 10 p.F. Curentul din prirna bobină I = U: (c,)L), deci
R = wL = 3140.
(**) 3.6.2. Fluxul în1brătişat de cadru:
<D = NBS sin 8 = NBS sin wt. (1)
T.e.rn. indusă şi curentul indus :
d<D . 1 wNBS
S = - - = -c,)NBS cos c,)t, i = - - - - ----- cos wt. (2)
dt r +R r +R
Forţa electrmnagnetică a~mpra laturii active:
- --> 1 .
F =Ni il X B 1 = NilB = - - - - (;)N 2 B 2 Sl cos UJt. (3)
· r-i-R
1\fmnentul cuplului de forţe asupra cadrului :
1
lJ! = JP . b cos 8 = - - - - CJ)(N BS) 2 cos 2 CJ)t, (S _lb). ( 4)
r R· +
Altfel, se putea calcula rnonwntul rnagnetic al cadrului:
. --> 1 . -->

p= NiS = - -------- w N 2 BS. Scos CJ)t (5)


T +R
şi atunci rnon1entul cuplului :
[.Ll!j = li) X B = p. B. sin (rc/2 -i- G) = _I____ c,)(NBS) 2 cos 2 c,)t.
1 (6)
r -i- R
Cuplul cu care trebuie rotit cadrul este egal in rnodul şi de sens opus cu
cel exercitat de cÎlnpul magnetic.

233
Amintindu-ne de valoarea medie a lui sinus pătrat şi cosinuB pâtrat
(1.31):
('7)

avem imediat :
= ~
1 1
<M> = UJ(N.BS) 2 <cos 2 c.ut) c.u(NBS) 2 = 2,5 N. m (8)
r+R 2 r+R
şi puterea rnedie :
p = lfi. ~' <P> = <M>. w = 785 W. (9)

4F=-F
' E'

Ftg.J.C.2 R
Fig.J.B.8R

3.6.3. U = rl 0 = rl +lE, W ="EI T = UI(l - 1/1 0 )T = 16 lL


( *} 3.6.4. Avem ·
U = RI En + (1)
unde Ee este tensiunea contra-electrmnotoare (indusă) . .Atunci puterea t

(2)

În men1brul drept avem produsul a două mărimi a căror sumă este cons-
tantă,atunci produsul este maxirn cînd faetofii sînt egali :
Ee = U -Ee) de unde l!Jc = Uj2, (3)
deci puterea maxin1ă şi curentul corespunzător sînt
2
Pmax=" 180 vV, lm =!!_=-Ee=_!!__= 3,0 A.
= D (4)
4B R 2R
Randan1entul rnotorului în aceste condiţii este
EJ ~ool/o·
'f)m=-=0 (o,....)
UI
Condiţia (3) se poate obţine evident şi cu ajutorul derivatelor :
P =-= lR .Ee( U - Ee) = ~(Ee U -- R~) = j(Ec). (6)
l_ll
Condiţia de extren1um este ~:Hlulare~t de1ivatei :
j'(Ec) = ~ (D -- 2Ec) = O, de unde Bc = U /2. (7)
R

fl34
Natura extremului se obţine din seinnul derivatei a doua :
2
f"(JCc) = ..= - < O, deci avem_ un n1FLXirn. (8)
R
3.6.5. P = Bl(l - I/1 0 ) = 250 k\V, YJ = 1 - 1/1 0 = 50%.
3.6.6. P = UI1 (1 - 11 /I 2 ) = HEI \V.
3.6.7. YJ = 1 - RI: (B - rJ) = HOo/0 •
3.G.B. U/2 ~a VU 2 /4~RP = so V şi 40 V.

'Jrr:ansfor:rnatoare

v.-2 RJ" =
ue unde~ U =
].

* *

Q35
ANEXE

3. ELECTIUCITATE

3.1. Jle1·mitidtatea electl'ică n·lativă (constanta llidedridl) a unor substanţe

Acetilccluloza
Cauciuc
Ceară
Chihlimbar
3,5
2 ,vh
7,8
2,8
jEbonita
!Gips
!Granit
Hîrtie; uscată
Solide

3,0
(), :3

2,6
7-;- 9
rlicn
Parafina
Polictilen{i
ipo]ivinil acctat
6--o--7
2,2
2,3
t
ll 1

!Portelan 5-~- 6
Cuarţ. 11 axi! 4,•19 parafinat~ 3,7 Sare ele bucătărie (),0
_L 4,55 "
Lemn 2-;-- 8 1 Slicltt 5-;-10 1
" topit
" 3,7 IJ\Iarmoxă 8 l Slirol 2,55
"
Diamant 5' ()8 '\Ietilmctacrilat 2,1) [Vasclină 2,2
Lichide 1

1
Acclonă 21 '~3 >Cloroform 5,0 Tcrcbcntină 2,3
Alcool etilic 25,7 Eter etilic 4,3'1 Tetraclorură de 1
metilic 33 Gliccrin~\ 43 carbon 2,24 l
"
1Anilină 7,21 Parafină 2,1 Toluen 2,39 1

Apă 81 Petrol Iamp::mt 4,7 Ulei 2 '),~ 1


Ben zen 2,283G Sti rol 2,4 măsline :i, 1
Benzină 2,3 Snlfmă de carbon 2,62 " lină
Vase l '!)
1

1
Go:c in eondi lii nonnalc
l
Aer uscat 1,00057() jDioxicl U.e ca1 bon 1,00068 1\Ictan
1 1,00094
Amoniac 1,000171 " " suH 1,00950 \?-\con 1,00127
Apăvapori
100°C 1,0060
llleliu 1,00007 rxid de earhon 1,00069 1

1
Azot 1,000588 I:liclroo·cn
::-> 1 ,000:?.72 Oxigen 1,000531 1

Ji e!ule !
-----·---~ ---------r---·-------------1
o
n~w. A,
m 1 lo-aE_-1 - 1 p, n.O · m 1 A, 11)-·=>K-1 1
- - - ,----;_---- i -------:::;----·--!
Alama ---------------~-8-o--l, -.==- 1, 5 Iridin bl ,a : 3,, i
Aluminiu :?.S, 2 :l, G 71lant~·anina ,..., .;.(() . ""'0,010 1
Argint i fi, 2 :~, 6 ~ll'l'Clll' DG7,7 O 80 1

Aur
Bisnmt
24,2
1200
:l,G
·1,0
::\lolibden
Neusillwr ~ 2~~~ M ;~: ~;) lj

Bronz cu fosfor "'"'80 ,...., :3,5 Nichel 72,! 5,·1


Cărbune ·l000f) --o' 80 l\iclwlina ·100 0,017 i
Cobalt 57 5,fJ Nicrom ,...., 1000 o' :j() 11

Constant an Oţel ,..., 120-:- 150 "' 3 ' 2 -;-- 1 ' 5


(60% Cn + 40% Ni) -1no O, 010 Paladiu 107 :3,(i
Cositor · 111 ,'j,.J Jllal ina :3,7
Cllpru 17,2 ·J,O Plu111b :!O(î,:l ·1,0
Fier 08 5,0 \Volfran1 5;) 1

Grafi.t :wo Zinc 5D,2


l
I
In var 780 2,0 1

236
Izolalori, p în .Q. m la 18°C

Baehdita pun'"i 2 .1014 Gutapcrca 2 .10 7


Ceara de albine 2.10 13 Hîrtie uscaUî 1010
Celuloid 2.108 J\lica pură 5 .H)14
Chihlimhar 5 .1014 Parafină 1014
Cuarţ 11 ax<'"i 1 .1012 Polistirol 1()1.'>
3 .1014 Por!:clan ncglazura t :3 .10 1 ~
" l.
" lopit 1016 Stich'"i geam 2 .1011
Diamant 1010-;- 1()11 SuH rombic 2.10 21
Ebonita . 2.10 14 T'lei mineral 2,5.10 10

Observafie: Rczislivitatca majorlU'tţ.ii izolatorilor scade rapid cu cre:;terea lenlpe-


raturii şi la 30°C poate cobori la jumătatea \'alorilor date.

3.3. Sf~nsihilit:"iţile medii <lfe unor termoeuplui'i S in iJ..V/K.

1 Pt _ Pl + 10% Hh G,42 Fe _ Constant an 54,00 1


Pl- Pt + 13% Hli · - - - - - (),'H Cn- ConsUmt_a!2______ _?2, 77 ____1

Aluminiu AI 3 + o,on:3 Fier Fe2+ 0,:289


.Argint Agi- 1,1180 " Fe 3 + o, 193
Anr 1\u+ 2,04:1 Hidrogen H+ 0,0105
, , 1\u2+ O,G81 ::\'ichcl ::\'i~ i- 0,304
" )Jj3+ 0,203
Bisnmt Bi3+ O, 719 i Oxigen o~- 0.0829
Clor C!- 0, 3G7 l Plumb Pb 2 i- 1,0731
1Crom Cr3+ 0,238
lcupru (~u:,_
j " Cw·
O, 660
0, 180
0,3281 ---·----~i---So-cl
Zinc Zn 2 ;-
iu :.:a-+---·-·
0,:338

:3.5. ]De,tnw:dJiWatca nl:l~Jnef.hdi rdath:ii a Wlm' su!Jstan!c paranwuneliee ~i dîamaţJHttiee


-~ -----------p-;;;:an ugIld.TZe_______ --------------- ------- ----i)ic;i-;-;;;g7zet icc -------------------~

~~{~~·miniu Î; ggg gg~ ~~~l~zen g: ~~~ ~:~~ ~


38
1
IAzol 1,000 000 OD Bismut O 999 8'J1
Ebonita 1,000 OH Cuarţ o:D99 gs~1 9 i
Oxigen 1, 000 001 9 Cupru O, 999 980 '7
" lichid l, Om3 400 Hidrogen O, 9~JH 9U9 9:3'7
I·Plalina 1,000 ;3GO Sare ele buc~il<1rie O,H9D 987 -1
\Volfram 1;ooo 17G Sticlă o,DD9 987 4
Pcrmcu!Jilitalco rP!m'ind o unor [eronwr;nct.ici
Cobalt 170 :100
Fier de transformator 5SOO 1~iOO
Foniiî. 600 8500

:Ui. Seala undelol' l'kd.l'onwgnei:iee, ),, în m


c mic{-;;---;;-uuo : - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ·:-----g-;tlî)e]~-----------f;, :3 .io-=7~::_-5~--g~{(j=?---,
lungi l0 3 -:-1CY1 l yercle ,j \J 10- 7 _:__ 5 . .3.10- 7 ,
medii 1(1 2 -~-10 3 j albastru •1 '~ :Jo-- 7 -~ '1 ~ 9 .10-~ '
scmLe 1--7-10 2 ! \ioleL .Jo--• --c- .10-'
Ro::.e lcrmicc:
infraro~n
tkp;'idaL l o·- 5 -;- 1 u-r} "llr:wiolc[c 1,8.10- 7 -;- J,O.l0- 7
,, apropiat 7,5.10-- 7 -:-10- 5 }{o::.c X:
Lumina vizibifii: moi w-lo --:- 2, o .w-:)
ro~u 6,5.10- 7 -;- 7,5.10- 7 dure 1o--11 --:-- to-}o
por! ocaJin 5,~.]0- 7 -;- 5,9.10- 7 Haze v r) .10-1 2 -;- 5 .w-n
Hazc ~·osmicc -;- 5 . J o--J 'A
BIBJ~IOGUAFIE

1. A. Hristev, V. Hilie, D. Maniia- Manual de Fizieâ, el. IX, Ed. Did. Pcd., Bucureşti,
19/fi-1992.
2. A. liristev, D. Rorşan, D. Mamla, 'U. Sandu, L GeorrJescu, L. Gherbamwschi - Prob!em~
de Fizică pentru el. IX-X, Ed. Did. Ped., Bucureşti 1983, ed. H-a, 1992.
3. A. Hristev- Probleme de Termodinamieă, Fizică moleculară şi Căldurâ, Ed. II-a, Ed. Teh-
nică, Bucureşti 1988.
4. A. Hristev- Mecanica şi Acustica, Ed. II-a, Ecl. Did. Ped., Bucureşti, 1984.
5. A. Hristev, V. F~1.lie - Elemente de Mecanică, Ed. Did. Ped., Bucureşti 1973.
6. A. Hristev- Notiuni de Termodirwmică, Ed. Did. Ped., Bucureşti 1974.
7. (:. Pl.ăviţu, A. Hristev I". Georgescu, D. Borşan, V. Dima, (~. Stănescu, L. Ionescu,
R. Moldonm - Probleme de 1Y1ecanică fizică şi Acustică, Ed. II-a, Ed. Did. Ped., Bucureşti
1981.
8. C. Plăviju, I. Petrea, A. Hristev, L. Georgescu, D. Horşan, V. Dhna, H. lUoldovan -
Fizica moleculară- probleme, Ed. III-a, Ed. Did. Ped., Bucureşti 1981.
9. N. Rărlmlescu, I. Dima, I. Petrea, M:. Cojocaru, A. Hristev, L. Georgescu, D. Dorşan,
V. Dima, R. I\Ioldovan, C. Stănescu - Teoria cinelico-moleculară a gazelor, Ed St.,
Bucuresti 1972.
ilO. I. lovi{ Popescu, A. Hristev, N. Gllerhaiw;.·schi, G. Enescu- 1\/fic J\Jemoralor de Fizică,
Ed. III-a, Ed. Tehnică, Bucureşti 1991.
111. M. Gall, A. Hristev- Probleme dale la Olimpiadele de Fizică, Ed. Did. Ped., Bucureşti
1978.
12. A. Hristev - Probleme de Fizică date la e·xamene, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984.
IL3. A. Hristev- Despre spin, Gaz. Mat. Fiz., vol. VIII, nr. 7, 1956, pag. 061.
tl4. A. Hristev- Valori îmbunătăţite ale constantelor fizice, Rev. Fiz. Chim., vol. II, nr. 8,
196Ş, pag. 289.
\15. A. Hristev- Constantele fizice, Rev. Fiz. Chim., vol. IX, nr~ 4, 1972, pag. 121.
i16. Revista "l{vant", URSS.
\17. A. Hristev- Probleme de fizică pentru învăţămîntul mediu, Editura ICAR, Bucureşti,
1992.
118. A. Hristev- Probleme rezolvate de fizică, Editura E.V.&A. Bucureşti, 1991.
19 A. Hristev-Probleme de fizică, voi. I Mecanică, Ed. Prometeu, Bucureşti 1991.

238
S U 1\rl AR

Voi. 3. ELECTRICITATE

Enunţuri Rezolvări
pag. pag.

Breviar 3

3.1. Electrostatica
Cîmpul electrostatic . . . . . 8 82
Capacitatea electrică . . . . . iiG 114
Electrostatica şi mecanica 25 i127
3.2. Electrocinetica
Legile circuitului electric . . . 29 134
Energie şi putere . . . . . 39 146
Electrocinctica şi electrostatica 44 150
Elemente neliniare 51 158
3.3. Electromagnetisrn
Cîmpul magnetic 55 163
Forţa electromagnetică 56 1178
Forţa Lorentz 58 183
J'viişcarea sarcinilor în cîmp magnetic 59 184
3.4. Inducţia electromagnetică
T.e.m. inclusă . . . 61 186
Cîmp electric indus . . . 64 192
Induclanţa . . . . . . . 65 192
Energia magnetică 65 193
Inducţ.ia electromagnetică şi miŞcarea mecanică 66 194
3.5. Curentul alternativ
Valori efective 70 204
Circuite RLC . . 71 205
Circuite oscilante 73 209
Regim tranzitoriu 75 213
3.6. :Maşini electrice
J\laşini e lectricc . 80 233
Transformatoare 80 285

ANEXE

3. Electricitate
3.1. Pcrmitivitat ca electrică relativă (constanta diclectrică) a unor subs tan 1e 236
3.2. Rezistivităţile şi coeficienţii termici ai unor ~ubslante. 236
3.3. Sensibilităţilc medii ale unor tcrmocupluri . . . . . 237
3.4. Echivalenţii electrochimici . . . . . . . . . . . . 237
3.5. Permeabilitatea magnetică relativă a unor snhstan\e 237
3.6. Scala undelor eleetromagnetice 237
Bibliografie . . • . . . . . . . . . . . . . 238
De acelaşi autor în aceeaşi serie a apărut

VOL. t. MECANICA
urme{J;ză să a pară .
VOL. 2. TERMODINAMICA SI FlZICA MOLECULARĂ
VOL. ·4. OPTICA. FIZICA A TOHICĂ ŞI NUCLEARĂ

·• Redactor, tehnoredactor, coperta:


A. HRISTEV.

Bun de tipar: 20.1.1992


Apărut 1992
Format 70 X i00/16. Coli de tipar: 15

Tiparul executât la Tipografia "Universul - SA"


cd 172/1991

240
360

~
<.t

BIBLIOTECA DE FIZICĂ
--
1--
o
Q:
A ELEVULUI 1-
0
_.
LIJ
şi de acelaşi autor· urmează să apar5.: LLI
ee TERMODINAMICA o
•••• OPTICA. FIZICA ATOMICĂ o
o
A apărut:
)c:a:
8 MECANICA
o-
-
N
LL
cu
TJ
LLJ
~
LIJ
..J
a:1
o
et:
o.
1992