CR 0 2012 PDF

PARTEA I
Anul 181 (XXV) — Nr. 555 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Luni, 2 septembrie 2013
SUMAR
Pagina
Anexele nr. 1 și 2 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul

dezvoltării regionale și administrației publice,
nr. 2.411/2013 pentru completarea reglementării
tehnice „Cod de proiectare. Bazele proiectării
construcțiilor”, indicativ CR 0-2012, aprobată prin
Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului
nr. 1.530/2012 ............................................................ 3–43
tehnice „Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului
asupra construcțiilor”, indicativ CR 1-1-4/2012,
aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale
și turismului nr. 1.751/2012 ........................................ 45–180
tehnice „Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii
și turismului nr. 1.655/2012 ........................................ 182–227
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 555 bis/2.IX.2013
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
ORDIN
pentru completarea reglementării tehnice
„Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor”,
indicativ CR 0-2012, aprobată prin Ordinul ministrului
dezvoltării regionale și turismului nr. 1.530/2012*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995
privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4)
din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente
activității de reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și
habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările și
completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 4/2012 al Comitetului tehnic
de specialitate nr. 4 „Acțiuni asupra construcțiilor”, Procesul-verbal de avizare
nr. 25/2012 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 5 „Structuri pentru construcții”
și Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare
generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului
nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice, cu modificările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației

publice, emite prezentul ordin.
Art. I. — După anexa A3 la reglementarea tehnică „Cod de proiectare.
Bazele proiectării construcțiilor”, indicativ CR 0-2012, aprobată prin Ordinul
ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.530/2012, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 647 și 647 bis din 11 septembrie 2012**), se
introduc două noi anexe, anexele B și C, al căror cuprins este prevăzut în anexele
nr. 1 și 2.
Art. II. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,
Iulian Matache,
secretar de stat
București, 1 august 2013.

Nr. 2.411.
*) Ordinul nr. 2.411/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din
2 septembrie 2013 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Ordinul și anexa au fost publicate și în Buletinul construcțiilor nr. 10 din 2012, editat de
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă
„URBAN — INCERC”.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 555 bis/2.IX.2013 3
ANEXA nr. 1
ANEXA B (informativ) – COMENTARII I RECOMANDARI DE PROIECTARE

4
Cuprins
B.1. ELEMENTE GENERALE
B.2. REGULI/CERINE DE BAZ

B.2.3 DURATA DE VIA PROIECTAT A STRUCTURII CONSTRUCIEI
B.3. PRINCIPIILE PROIECTRII LA STRI LIMIT
B.4. VARIABILE DE BAZ
B.6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENILOR PARIALI DE

SIGURAN
B.6.4 STRI LIMIT ULTIME
B.7. COMBINAREA EFECTELOR ACIUNILOR PENTRU PROIECTAREA
STRUCTURILOR DE CONSTRUCII
B.A1. CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR ÎN CLASE DE IMPORTAN-

EXPUNERE
B.A2 (INFORMATIV). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE

SIGURAN I PROIECTAREA CU COEFICIENI PARIALI DE SIGURAN
B.A2.1. ELEMENTE GENERALE
B.A2.2. PROIECTAREA BAZAT PE MODELE PROBABILISTICE AVANSATE, CONFORM SR EN 1990
B.A2.3. CALIBRAREA COEFICIENILOR PARIALI DE SIGURAN CONFORM SR EN 1990
REFERINE
0B
INTRODUCERE
Comentariile i recomandrile de proiectare urmtoare se refer la aplicarea
reglementrii tehnice CR 0 - 2012 “Cod de proiectare. Bazele proiectrii construciilor” i au
ca obiectiv facilitarea implementrii prevederilor codului de ctre inginerii proiectani.
Prevederile codului CR 0 - 2012 sunt armonizate cu standardul SR EN 1990:2004, care

reprezint versiunea în limba român a standardului european EN 1990:2002.
B.1. ELEMENTE GENERALE
Codul CR 0-2012 este organizat în 7 capitole i 3 anexe i urmrete, în general, prevederile

standardului SR EN 1990 (Eurocod: Bazele proiectrii structurilor), precum i ine seama de
formulrile existente în reglementrile tehnice româneti în vigoare pentru proiectarea
construciilor. Pentru o mai buna inelegere a prevederilor codului sunt prezentate comentarii,
recomandri de proiectare i exemple de calcul.
Codul de proiectare “Bazele proiectrii construciilor”, indicativ CR 0-2012, cuprinde

principiile, regulile de aplicare i datele de baz necesare pentru proiectarea cldirilor,
structurilor, elementelor structurale sau altor elemente de construcii (pentru care exist cerine
de rezisten, stabilitate i durabilitate), armonizate cu cele din SR EN 1990 cu anexa sa
naional SR EN 1990:2004/NA:2006.
Prin comparaie cu versiunea din anul 2005, codul CR 0-2012 extinde integrarea conceptelor
i regulilor de proiectare utilizate de Eurocodurile structurale (standardele de proiectare din
seria SR EN 1990-1999) în practica de proiectare din ara noastr.
Corespondenele între capitolele i anexele celor 2 ediii ale codului CR 0 sunt dup cum
urmeaz:
Cod CR 0 – 2012 Cod CR 0 - 2005
1.Elemente generale 1. Generaliti
2. Reguli/Cerine de baz
3. Principiile proiectrii la stri limit 2. Principiile proiectrii la stri limit
4. Variabile de baz 3. Variabile de baz
5. Modelarea structural
6. Proiectarea prin metoda coeficienilor pariali 4. Proiectarea prin metoda
de siguran coeficienilor pariali de siguran
7. Combinarea efectelor aciunilor pentru proiectarea
structurilor de construcii
Anexa A1. Clasificarea construciilor în clase de Anexa 1. Clasificarea construciilor i
importan- expunere structurilor în clase de importan
Anexa A2 (informativ). Baze probabilistice
pentru analizele de siguran i proiectarea cu -
coeficieni de siguran pariali
-
Anexa A3 (informativ). Proiectare asistat de
încercri
6
Prezenta versiune a CR 0 - 2012 conine, în plus, concepte i elemente noi introduse în

Capitolele 1, 2, 3, 6 i Anexele A1, A2 i A3, astfel:
(i) Ipoteze (Capitolul 1.3) i Simboluri (Capitolul 1.4);
(i) Managementul siguranei (Capitolul 2.2) i Managementul calitii (Capitolul 2.5);
(ii) Formularea a patru situaii de proiectare: persistent (normal), tranzitorie,
accidental i seismic (diferit de situaia de proiectare accidental) –
(Capitolul 3.2);
(iii) Explicitarea strilor limit ultime (Capitolul 6.4);
(iv) Introducerea a dou anexe informative: Baze probabilistice pentru analizele de
siguran i proiectarea cu coeficieni de siguran pariali (Anexa A2) i
Proiectare asistat de încercri (Anexa A3).
Se subliniaz importana ipotezelor listate în Capitolul 1.2 ce stau la baza prevederilor

reglementrilor tehnice pentru proiectarea construciilor i care, în esen, vizeaz respectarea
legislaiei naionale în vigoare privind calificarea profesional a proiectanilor, calitatea
materialelor de construcii, inspecia calitii lucrrilor pe antier, utilizarea construciei
conform funciunii proiectate, etc.
Codul introduce definiii clare, armonizate cu SR EN 1990, ale termenilor mai importani i
frecvent utilizai în proiectarea curent precum: hazard, stare limit, reparaie, consolidare,
situaie de proiectare .a.
Valorile tradiional denumite în reglementrile tehnice de proiectare din România drept valori
de calcul (pentru aciuni i rezistenele materialelor) sunt denumite valori de proiectare
pentru:
(i) aciuni i efecte ale aciunilor;
(ii) proprieti i rezistene ale materialelor;
(iii) dimensiuni i date geometrice.
B.2. REGULI/CERINE DE BAZ
B.2.3 Durata de via proiectat a structurii construciei
Durata de via a structurii construciei trebuie specificat. Durata de via proiectat a

structurii construciei poate fi simplificat determinat din Tabelul 2.1.
Durata de via a structurii construciei a fost meninut ca cea din versiunea anterioar a
codului CR 0 - 2012 fiind, armonizat, în general, cu cea din anexa naional a SR EN 1990.
Astfel, pentru construciile monumentale i construciile inginereti importante a fost
specificat o durat de via 100 ani (diferit de cea de 100 ani indicat în standard), iar
pentru cldirile i construciile curente durata de via a fost specificat 50 ÷ 100 ani (diferit
de cea de numai 50 ani indicat în SR EN 1990).
Pentru construciile temporare durata de 10 ani trebuie îneleas ca o durat maxim.
B.3. PRINCIPIILE PROIECTRII LA STRI LIMIT
Codul detaliaz i extinde definiia clasic a strilor limit ultime fiind introduse prevederi
care permit definirea în mod suplimentar, i dupa caz, de stri limit specifice pentru protecia
unor bunuri de valoare deosebit, de exemplu de patrimoniu. De asemenea, codul face
distincie clar între strile limit de serviciu reversibile i ireversibile.
B.4. VARIABILE DE BAZ
Pe lâng valoarea caracteristic, aciunile variabile pot fi caracterizate i prin urmtoarele

valori reprezentative, Figura B.4.1 utilizate în proiectare:
- Valoare de combinare/grupare a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 0Qk;
- Valoare frecvent a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 1Qk; aceast

valoare este apropiat de o valoare central a repartiiei statistice a valorilor aciunii;
- Valoare cvasipermanent a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 2Qk;

aceasta este o valoare exprimat ca o fraciune din valoarea caracteristic a aciunii
utilizând factorul 2 1. Valoarea cvasipermanent a unei aciuni este folosit pentru
verificarea la stri limit ultime ce implic aciuni accidentale i pentru verificarea la
stri limit de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate i pentru
calculul efectelor pe termen lung.
25 Valoare
instantanee Q
Valoare caracteristica, Qk
20
Valoare de combinatie, 0Qk

15
Valoare frecventa, 1Qk

10
Valoare cvasipermanenta, 2Qk

5
fQ
Timp
0
04
03
02
01
0
0 10 20 30 40 50 60 70
Figura B.4.1 Valori ale aciunilor variabile, [13]
Prin comparaie cu versiunea anterioar, în actualul cod se prevede explicit c valoarea

caracteristic a proprietilor/rezistenelor unui material poate fi egal cu fractilul de 95% al
repartiiei statistice, dac valoarea superioar a proprietilor/rezistenelor este nefavorabil
pentru sigurana structurii.
De asemenea se stabilete c pentru estimarea superioar a rezistenelor materialelor se vor
folosi acoperitor valorile medii, deci frecvente, ale acestora.
8
B.6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENILOR PARIALI DE

SIGURAN
Reformulrile definiiilor valorilor de proiectare ale aciunilor i, respectiv,

proprietilor/rezistenelor materialelor din Capitolul 6.3 reprezint un element de progres al
versiunii actuale faa de cea anterioar.
Relaiile de combinare/grupare a efectelor aciunilor pentru strile limit ultime (Capitolul

6.4) i de serviciu (Capitolul 6.5) sunt formulate în cazul general iar valorile coeficienilor
pariali de siguran i respectiv ale factorilor de grupare aplicai valorilor (efectelor)
aciunilor sunt date numeric în Capitolul 7, în Tabelele 7.2, 7.3, 7.4 (pentru strile limit
ultime), în Tabelul 7.5 (pentru strile limit de serviciu) i respectiv în Tabelul 7.1 (factorii de
grupare).
B.6.4 Stri limit ultime

Codul definete urmtoarele tipuri de stri limit ultime:
STR: Pierderea capacitii de rezisten a elementelor structurale/ structurii sau

deformarea excesiv a structurii i elementelor sale componente;
GEO: Pierderea capacitii de rezisten a terenului de fundare sau deformarea

excesiv a acestuia;
ECH: Pierderea echilibrului static al structurii sau al unei pri a acesteia considerat
ca solid rigid;
OB: Oboseala structurii i a elementelor structurale. Verificarea structurilor la starea

limit de oboseal se detaliaz în reglementrile tehnice de specialitate.
B.7. COMBINAREA EFECTELOR ACIUNILOR PENTRU

PROIECTAREA STRUCTURILOR DE CONSTRUCII
În Tabelele din Capitolul 7 sunt explicitate mai clar situaiile de proiectare, gruprile de efecte
ale aciunilor i tipurile de aciuni care pot fi luate în considerare: permanente, variabile,
accidentale (inclusiv cele predominante) i seismice.
În prezentul cod se subliniaz c valorile actuale ale coeficienilor pariali de siguran
utilizai în Capitolul 7.2 i Capitolul 7.3 pentru exprimarea valorilor de proiectare ale
aciunilor/efectelor aciunilor i ale rezistenelor/proprietilor materialelor sunt conforme cu
cele din standardele din seria SR EN 1990 ÷ 1998 dar i din standardul american ASCE/SEI 7-
05. Aceste valori sunt fundamentate probabilistic i sunt calibrate pe modele probabilistice
inginereti de tip Moment de ordinul doi de evaluare a siguranei. Modelele Moment de ordinul
doi se caracterizeaz prin descrierea variabilelor aleatoare prin indicatori de localizare (media)
i de împrtiere statistic (abaterea standard sau dispersia).
Tot probabilistic sunt fundamentate i principalele valori ale factorilor de grupare/combinare a
aciunilor variabile (Tabelul 7.1).
Calibrrile utilizeaz pentru construciile din clasele de importan-expunere II i III un nivel

de referin de 10-4...10-5 pentru probabilitatea de cedare în 50 ani a elementelor structurale la
starea limit ultim de pierdere a capacitii de rezisten (vezi i comentariile de la Anexa 2).
Exprimat alternativ, calibrrile se bazeaz pe un indicator probabilistic al siguranei E pentru
o durat de 50 ani cu valori în intervalul 1,5 ÷ 3,8 pentru construciile din clasele de
importan-expunere III (vezi i comentariile de la Anexa 2).
B.A1. CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR ÎN CLASE DE

IMPORTAN-EXPUNERE
Faa de ediia anterioar, în actuala variant a codului a fost revizuit i detaliat clasificarea
cldirilor i construciilor inginereti în clase de importan-expunere pentru diferite aciuni
(Tabel A1.1 din Anexa A1).
În plus, s-a introdus o departajare a factorului de importan - expunere asociat construciilor

funcie de clasa de importan-expunere în care acestea se încadreaz pentru proiectarea la
aciunea cutremurului, vântului i zpezii. Valoarea acestui factor se determin din
reglementrile tehnice de specialitate.
B.A2 (INFORMATIV). BAZE PROBABILISTICE PENTRU

ANALIZELE DE SIGURAN I PROIECTAREA CU COEFICIENI
PARIALI DE SIGURAN
Nivelurile de siguran int pentru clasele de importan-expunere I ÷ IV i durata de via

proiectat a structurii/construciei de 50 ani sunt caracterizate de niveluri diferite ale
indicatorului probabilistic al siguranei E, valori ce sunt explicitate, orientativ, în Anexa C din
SR EN 1990. Indicatorul probabilistic al siguranei E este utilizat în metoda de analiz a
siguranei structurale de nivel II, care, în prezent, nu este utilizat în proiectare ca metod
general i alternativ metodelor actuale semiprobabilistice de proiectare.
B.A2.1. Elemente generale
Proiectarea pe baze probabilistice a siguranei elementelor de structur utilizeaz

reprezentrile probabilistice ale încrcrilor / efectelor secionale ale încrcrilor i ale
rezistenelor materialelor / rezistenelor secionale ale elementelor structurale .
Exist trei niveluri ale metodelor de analiz a siguranei structurale:

- Metode de nivel III, care folosesc descrierea probabilistic complet a variabilelor
aleatoare de baz;
- Metode de nivel II (aproximative), care folosesc apoximarea liniar pentru funciile
neliniare de performan (de comportare);
- Metode de nivel I (semiprobabilistice), care folosesc coeficieni pariali de siguran,
calibrai pe modele probabilistice.
În proiectare se utilizeaz dou abordri de baz:

10
(i) Proiectarea (direct) bazat pe modele probabilistice avansate de nivel III i/sau II;
(ii) Proiectarea (curent) folosind coeficienii pariali de siguran, calibrai pe modele

de nivel I.
În abordarea (i) condiia de proiectare cere ca indicatorul de siguran efectiv E ef s fie cel
puin egal cu indicatorul de siguran in, E t :
E ef t E t (B.A2.1).
În abordarea (ii) condiia de proiectare cere ca valoarea de proiectare a rezistenei secionale,

Rd s fie mai mare sau cel mult egal cu efectul secional sum a valorilor de proiectare ale
efectelor secionale ale încrcrilor i, Ed,i:
m
Rd t ¦ Ed ,i (B.A2.2).
i 1
Relaia (B.A2.2) poate fi exprimat alternativ i sub forma:

m
J k Rk t ¦ J E ,i Ek ,i (B.A2.3).
i 1
Indicele “d” se refer la valori de proiectare, indicele “k” se refer la valori caracteristice i
coeficienii sunt coeficienii pariali de siguran pentru rezistene (R) i, respective, pentru
încrcrile i, (E,i).
Relaia (B.A2.2) implic faptul c starea limit nu este depit (funcia de performan este
cel puin egal cu zero) atunci când se utilizeaz în analiz valorile de proiectare.
B.A2.2. Proiectarea bazat pe modele probabilistice avansate, conform SR EN

1990
În proiectarea bazat pe modele probabilistice avansate, efectul secional al încrcrilor E i

rezistena secional R sunt considerate variabile aleatoare de baz.
Fie E, efectul secional aleator al incrcrii/ încrcrilor, Figura B.A2.1; variabila aleatoare
redus, e se exprim sub forma:
E PE
e (B.A2.4).
VE
unde
E este media variabilei aleatoare E;
E, abaterea standard a variabilei aleatoare E;
VE, coeficientul de variaie al variabilei aleatoare E (efectul secional al încrcrilor).
Pentru E=Ed (unde Ed este valoarea de proiectare a lui E) valoarea de proiectare a variabilei
aleatoare reduse este:
Ed P E
ed (B.A2.5).
VE
0.0025 fE
ed·E = -E·t·E
0.002
0.0015
0.001
P [E>Ek]
P [E>Ed]
0.0005
0 E
E Ek Ed
300 400 500 600 700 800 900 100 110 120 130 140 150 160 170
Figura B.A2.1. Densitatea de repartiie a efectului secional al încrcrilor, E:
P [E>Ed]=1-P [EEd]=1- (ed)=1- (-E·t)= (-ed)= (E·t).
Valoarea de proiectare a variabilei aleatoare reduse, ed se poate exprima ca produs între

indicatorul de siguran int, t i cosinusul director corespunztor variabilei E, E
ed D E E t (B.A2.6).
Din relaiile (B.A2.5) i (B.A2.6) se obine valoarea de proiectare a efectului secional al

încrcrii:
Ed P E ed V E P E D E E t V E P E 1 D E E t VE (B.A2.7).
Coeficientul parial de siguran aplicat efectului secional al încrcrii E, E se poate exprima

prin raportul dintre valoarea de proiectare i valoarea caracteristic a efectului secional al
încrcrii:
Ed P E 1 D E E t VE
JE (B.A2.8).
Ek Ek
Dac variabila aleatoare E are o repartiie de tip normal, pentru care valoarea caracteristic
poate fi exprimat sub forma Ek P E k E V E P E 1 k E VE , atunci relaia (B.A2.8) poate fi
scris sub forma:
Ed P E 1 D E E t VE 1 D E E t VE
JE . (B.A2.9).
Ek P E 1 k E VE 1 k E VE
Fie R, rezistena secional aleatoare, Figura B.A2.2; variabila aleatoare redus, r rezult:
R PR
r (B.A2.10)
VR
12
unde
R este media variabilei aleatoare R;
R, abaterea standard a variabilei aleatoare R;
VR, coeficientul de variaie al variabilei aleatoare R (rezistena secional).
Pentru R =Rd, unde Rd este valoarea de proiectare a rezistenei secionale R, valoarea de

proiectare a variabilei aleatoare reduse este:
Rd P R
rd (B.A2.11).
VR
Valoarea de proiectare a variabilei aleatoare reduse, rd, se poate exprima ca produs între
indicatorul de siguran int, t i cosinusul director corespunzator variabilei R, R
rd D R E t (B.A2.12).
Din relaiile (B.A2.11) i (B.A2.12) se obine valoarea de proiectare a rezistenei secionale:
Rd P R rd V R P R D R E t V R P R 1 D R E t VR (B.A2.13).
0.008 fR rd·R = -R·t·R
0.007
0.006
0.005
0.004
0.003 P [RRk]
P [RRd]
0.002
0.001
R
0
700 800Rd Rk
900 R
1000 1100 1200
Figura B.A2.2. Densitatea de repartiie a rezistenei secionale, R:
P [RRd] =P [r rd]= (rd) = (-R·t).
Coeficientul parial de siguran aplicat rezistenei secionale R, R se poate exprima prin

raportul dintre valoarea de proiectare i valoarea caracteristic a rezistenei secionale:
Rd P R 1 D R E t VR
JR (B.A2.14).
Rk Rk
Dac variabila aleatoare R are o repartiie de tip normal, pentru care valoarea caracteristic
poate fi exprimat sub forma Rk P R k R V R P R 1 k R VR , atunci relaia (B.A2.14) poate fi
scris sub forma:
Rd P R 1 D R E t VR 1 D R E t VR
JR (B.A2.15).
Rk P R 1 k R VR 1 k R VR
Conform standardului ISO 2394:1998 valorile factorilor E i R folosii în SR EN 1990,

V
Anexa C, pot fi luate ca în Tabelul B.A2.1 pentru 0,16 d E d 7,6 .
VR
Tabelul B.A2.1 Valorile factorilor E i R
Ponderea E, Efecte sec
ionale ale
R, Rezisten
e sec
ionale
variabilelor încrcrilor
Predominant E = -0,70 R = 0,80
Secundar E = -0,28 R = 0,32
Conform Anexei C din SR EN 1990 valorile int ale indicatorului de siguran t pentru
structurile curente (construcii, în general) sunt cele din Tabelul B.A2.2.
Tabelul B.A2.2. Valorile int ale indicatorului de siguran t

Interval
de timp 1 an 50 de ani
Starea limit
Ultim, SLU 4,7 3,8
De serviciu, SLS 2,9 1,5
Dac valorile aciunilor, respectiv efectelor secionale generate de aciuni, au maximele lor
anuale modelate ca independente statistic, valorile indicatorului de siguran pentru diferite
intervale de timp de referin n, exprimate în ani, n se pot calcula în funcie de valoarea
indicatorului de siguran pentru un an (anual) 1, cu relaia:
) E n >)E1 @n (B.A2.16).
unde )E este funcia de repartiie a extremelor maxime anuale ) E1 , respectiv a

extremelor maxime în n ani, ) E n .
Din relaia B.A2.16 rezult valoarea indicatorului de siguran pentru un interval de timp de n ani:
En ^
) 1 >) E1 @
n
` (B.A2.17).
De exemplu, pentru un indicator de siguran int într-un an, 1 = 4,7, aplicând relaia
(B.A2.17) se obin urmtoarele valori ale indicatorului de siguran pentru intervalele de timp
n = 10 ani, 20 ani i 50 de ani:
10 = 4,21, 20 = 4,05 i 50 = 3,83.
Folosind valorile factorului E din Tabelul B.A2.1 i ale indicatorului de siguran int în 50
de ani pentru SLU din Tabelul B.A2.2 rezult, de exemplu, c valoarea de proiectare a
14
efectului secional al încrcrilor (în cazul în care încrcarea considerat este variabil
dominant) este egal cu:
Ed P E 1 D E E t VE P E 1 0,7 3,8 VE P E 1 2,66 VE .
Variabilele aleatoare de baz, R i E, sunt în cazul general necorelate iar funcia de

performan (de stare) conform SR EN 1990 se poate scrie sub forma:
g RE (B.A2.18).
Dac funcia de performan, g are o repatiie de tip normal, probabilitatea de cedare este:
§ 0 Pg ·
Pf P>g d 0@ )¨ ¸ ) E 1 ) E (B.A2.19).
¨ V ¸
© g ¹
Probabilitile de depire (de nedepire) asociate valorilor de proiectare ale variabilelor
aleatoare de baz pentru un indicator de siguran int t sunt:
P>E ! E d @ 1 P>E d Ed @ 1 ) ed 1 ) D E E t ) D E E t (B.A2.20).
i
P>R d Rd @ ) rd ) D R E t 1 ) D R E t (B.A2.21).
Înlocuind valorile factorilor E i R în relaiile (B.A2.20) i (B.A2.21), se obin urmtoarele

probabiliti:
P>E ! Ed @ ) D E E t ) 0,7 E t (B.A2.22).
i
P>R d Rd @ ) D R E t )0,8 E t (B.A2.23).
De exemplu, pentru efectul secional al încrcrii E, considerând indicatorii de siguran int

din SR EN 1990 i E = - 0,7, aplicând relaia (B.A2.22) se obin valorile probabilitii P [E >
Ed] din Tabelul B.A2.3.
Tabel B.A2.3. Valorile probabilitii de depire a valorii de proiectare a efectului secional al

încrcrii (cazul încrcrii variabile predominante) pentru valorile int ale indicatorului de
siguran t recomandate de SR EN 1990
Starea limit Ultim, SLU De serviciu, SLS
Intervalul de timp 1 an 50 ani 1 an 50 ani
Indicatorul t 4,7 3,8 2,9 1,5
-4
P [E > Ed] 5,0·10 3,9·10-3 2,0·10 -2
1,5·10-1
VE
Dac nu este satisfacut condiia privind raportul abaterilor standard ( 0,16 d d 7,6 ), se
VR
recomand dup standardul ISO 2394:1998, ca:
- = ± 1,0 pentru variabila cu abaterea standard mai mare i

- = ± 0,4 pentru variabila cu abaterea standard mai mic.
Când modelul pentru aciuni conine mai multe variabile aleatoare, relaia (B.A2.22) se
folosete pentru variabila aleatoare predominant, P>E ! Ed @ ) D E E t ) 0,7 E t . Pentru
celelalte aciuni se folosete o valoare de proiectare pentru care
P>E ! E d @ ) 0,7 0,4 E t ) 0,28 E t (valoare ce corespunde, pentru t = 3,8, fractilului
superior E0,90).
De exemplu, pentru efectul secional al încrcrii, E considerând E = - 0,28 i indicatorii de

siguran int din SR EN 1990, aplicând relaia (B.A2.22) se obin valorile din Tabelul
B.A2.4.
Tabel B.A2.4. Valorile probabilitii de depire a valorii de proiectare a efectului secional al

încrcrii (cazul încrcrii variabile nepredominante) pentru valorile int ale indicatorului de
siguran t recomandate de SR EN 1990.
Starea limit Ultim, SLU De serviciu, SLS
Intervalul de timp 1 an 50 ani 1 an 50 ani
Indicatorul t 4,7 3,8 2,9 1,5
P [E > Ed] 9,4·10-2 1,4·10-1 2,1·10 -1
3,4·10-1
B.A2.3. Calibrarea coeficienilor pariali de siguran conform SR EN 1990
Calibrarea coeficienilor pariali de siguran se face difereniat, in funcie de tipul repartiiilor

de probabilitate pentru variabilele aleatoare de baz. În cele ce urmeaz se prezint numai
calibrarea coeficienilor pariali de siguran aplicai efectului secional al încrcrii, E.
Calibrarea coeficienilor pariali de siguran aplicai rezistenelor secionale, R se face
asemntor.
a) Reparti
ia normal a lui E
Variabila aleatoare de baz E se consider având o repartiie normal E ~ N (E, E). Valoarea
caracteristic a efectului secional al încrcrii este:
Ek P E k V E P E 1 k VE (B.A2.24).
unde:
E este media variabilei aleatoare E;
k ) 1 p , p fiind probabilitatea de nedepire a valorii caracteristice, Ek;
E, abaterea standard a variabilei aleatoare E;

VE, coeficientul de variaie al variabilei aleatoare E.
Valoarea de proiectare a efectului secional al încrcrii este:
Ed P E D E Et V E P E 1 D E E t VE (B.A2.25).
Din relaiile (B.A2.24) i (B.A2.25) rezult coeficientul parial de siguran E aplicat

efectului secional al încrcrii, E:
16
Ed P E 1 D E E t VE 1 D E E t VE
JE (B.A2.26).
Ek P E 1 k VE 1 k VE
b) Reparti
ia lognormal a lui E
Variabila aleatoare E de baz se consider având o repartiie lognormal E ~ LN (lnE, lnE).

Valoarea caracteristic a efectului secional al încrcrii este:
Ek expP ln E k V ln E expln em expk V ln E (B.A2.27).
unde:
lnE este media logaritmului (natural) al variabilei aleatoare E;
k ) 1 p , p fiind probabilitatea de nedepaire a valorii caracteristice, Ek;
lnE, abaterea standard a logaritmului (natural) al variabilei aleatoare E;
em, mediana variabilei aleatoare E.
Ed expP ln E D E E t V ln E expln em exp D E E t V ln E (B.A2.28).

Ed exp D E E t V ln E
JE exp> V ln E D E E t k @ (B.A2.29).
Ek expk V ln E
Pentru VE 0,20, V ln E # VE i relaia (B.A2.29) se simplific sub forma:
JE exp> VE D E E t k @ (B.A2.30).
c) Reparti
ia Gumbel pentru maxime a lui E
Variabila aleatoare de baz E se consider având o repartiie de tip Gumbel, pentru maxime E
~ Gmax (u, ). Valoarea caracteristic a efectului secional al încrcrii este:
1
Ek u ln> ln p @ (B.A2.31).
D
unde: p este probabilitatea de nedepire a valorii caracteristice, Ek iar u si sunt parametrii

de localizare (u) i de dispersie () ai repartiiei Gumbel pentru maxime.
1
Ed u ln^ ln>) D E E t @` (B.A2.32).
D

ln^ ln>) D E E t @`
1
u
JE
Ed D (B.A2.33).
1
ln> ln p @
Ek
u
D
Parametrii repartiiei Gumbel pentru maxime se determin in funcie de media E i abaterea

standard E a variabilei aleatoare de baz, E:
J S 1
u PE D (B.A2.34).
D 6 VE
unde este constanta lui Euler ( = 0,5772…).
Folosind relaiile (B.A2.33) i (B.A2.34) coeficientul parial de siguran E aplicat efectului

secional al încrcrii E, rezult sub forma:
S 1
J ln^ ln>) D E E t @`
u D ln^ ln>) D E E t @` 6 VE
JE (B.A2.35).
u D ln> ln p @ S 1
J ln> ln p @
6 VE
În Figurile B.A2.3… B.A2.5 se prezint variaia coeficienilor pariali de siguran, E

determinai pe baza relaiilor (B.A2.26), (B.A2.30) i (B.A2.35) pentru valorile fractil
superior E0,95 i E0,98 ale efectului încrcrii E. Valorile de calibrare ale indicatorului
probabilistic al siguranei t sunt cele recomandate de SR EN 1990, t = 4,7 (iar E = -0,7).
2.6
2.4 E t =4.7
Coeficientul partial J(
2.2 E 0.95 Lognormal

2.0
1.8
1.6
Normal
1.4
1.2
1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Coeficientul de variaie, VE
VE
Figura B.A2.3. Comparaie între coeficienii pariali de siguran E aplicai fractilului E0,95
calculai în repartiiile normal (N) i respectiv lognormal (LN) ale efectului încrcrii E i
pentru t = 4,7
18
2.0
E t =4.7
1.8
E 0.98 Lognormal
1.6
1.4
Normal
1.2
1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Coeficientul de
V Evariaie, VE
calculai în repartiiile normal (N) i respectiv lognormal (LN) ale efectului încrcrii E i
pentru t = 4,7
2.0
E t =4.7
1.8
E 0.98
Lognormal Gumbel
1.6
1.4
1.2
1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
CoeficientulVde
E
variaie, VE
calculai în repartiiile Gumbel pentru maxime (G) i respectiv lognormal (LN) ale efectului
încrcrii E i pentru t = 4,7
Pentru o analiza mai detaliat a efectelor coeficientului de variaie VE i nivelului de siguran

t asupra coeficientului parial de siguran E în Figura B.A2.6 i Figura B.A2.7 sunt
reprezentate valorile acestor coeficieni pentru diferite probabiliti de cedare Pf împreun cu
valorile de referin ale coeficientului parial de siguran E din SR EN 1990, Anexa C.
Calculele s-au efectuat pentru modelele probabilistice lognormal i Gumbel iar valorile
mediate sunt reprezentate în Figura B.A2.8.
2.0
LN
1.9
E 0.98 Pf =10-6
1.8
1.7
1.6
JE =1,5 SREN 1990 Pf =10-5
1.5
1.4 JE =1,35 SREN 1990
1.3
Pf =10-4
1.2
1.1
VE=0,24 0,32 0,33 0,46 0,59
1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Coeficientul de variaie, VE
VE
Figura B.A2.6. Calibrarea coeficientului parial de siguran E = 0,98 pentru fractilul 0,98 al
efectului încrcrii E, E0,98 conform modelului lognormal
1.8
Gumbel
1.7 E 0.98
Pf =10-6
1.6
JE =1,5 SREN 1990

1.5
Pf =10-5
1.4
JE =1,35 SREN 1990
1.3
1.2 Pf =10-4
1.1
VE=0,17 0,29 0,30

1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Coeficientul de
V variaie, VE
E
efectului încrcrii E, E0,98 conform modelului Gumbel
20
2.0
Medie
1.9
E 0.98
1.8
Pf =10-6
Coeficientul partial J( 1.7
1.6
JE =1,5 SREN
1.5
Pf =10-5
1.4
JE =1,35 SREN
1.3
Pf =10-4
1.2
1.1
VE=0,2 0,3 0,3 0,5
1.0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
CoeficientulV de variaie, VE
E
efectului încrcrii E, E0,98 – valori mediate
Se noteaz c diferenele relative între valorile coeficientului parial de siguran E = 0,98

pentru fractilul 0,98 al efectului încrcrii E, E0,98 determinate în modelul lognormal i în
modelul Gumbel pentru nivelurile de siguran curente Pf = 10-6…10-4 sunt în general, sub
10% (pentru VE<0,55), Figura B.A2.9.
20%
E 0.98
Pf =10-6
10%
(J E,LN -J E,G)/JE, LN , %
Pf =10-5
Pf =10-4
0%
VE=0,36
-10%
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Coeficientul
V Ede variaie, VE
Figura B.A2.9. Diferene relative între valorile E = 0,98 determinate în modelul lognormal i
în modelul Gumbel
Valorile maxime ale coeficienilor de variaie VE ai efectului încrcrii E corespund (i)

valorilor recomandate de SR EN 1990 pentru fractilul 0,98 al efectului încrcrii (E0,98),
respectiv E = 1,35 i E = 1,50 i (ii) nivelurilor de siguran caracterizate de t= 4,75; 4,27 i
3,72.
Tabel B.A2.5 Valorile coeficientului de variaie (VE) al efectului încrcrii VE corespunzând

coeficienilor pariali de siguran E = 0,98 aplicai fractilului 0,98, ai efectului încrcrii E, E0,98
Modelul lognormal
Coeficient de variaie al efectului încrcrii VE
Indicator de siguran Probabilitate de pentru
int t cedare Pf E = 1,35 E = 1,50 E = 1,70
4,75 10-6 0,24 0,32 0,44
4,27 10-5 0,33 0,46 -
3,72 10-4 0,59 - -
Modelul Gumbel
Indicator de Probabilitate de pentru
siguran int t cedare Pf E = 1,35 E = 1,50 E = 1,70
4,75 10-6 0,17 0,29 0,6
4,27 10-5 0,30 - -
3,72 10-4 - - -
Valori mediate
Indicator de siguran Probabilitate de pentru
int t cedare Pf E = 1,35 E = 1,50 E = 1,70
4,75 10-6 0,21 0,31 0,47
4,27 10-5 0,32 0,50 -
3,72 10-4 - - -
În Tabelele B.A2.5 sunt indicate orientativ i valorile VE pentru E = 1,70 valori ce evident ar
putea fi aplicate în cazul unor aciuni având variabilitatea natural extrem de mare.
Valori superioare valorilor coeficientului de variaie a efectului încrcrii VE din Tabelele

B.A2.5 reprezint reduceri ale nivelului siguranei structurale i invers, valori inferioare
valorilor coeficientului de variaie a efectului încrcrii VE din Tabelele B.A2.5 reprezint
creteri ale nivelului siguranei structurale.
REFERINE
[1] ASCE/SEI 7-05, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures,
by American Society of Civil Engineers (2005)
[2] ”Eurocodes, Building codes for Europe”, June 2002, Brussels, Documents of reference of the
Conference
[3] CR 0 - 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii
[4] CR 1-1-3/2012 Cod de proiectare. Evaluarea ac
iunii zpezii asupra construc
iilor
22
[5] ISO 2394:1998 – General principles on reliability for structures, ISO – International
Organization for Standardization, TC 98/SC 2
[6] NP 122-2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice i de calcul ale
parametrilor geotehnici
[7] CR 1-1-4/2012 Cod de proiectare. Evaluarea ac
iunii vântului asupra construc
iilor
[8] SR EN 1990:2004, Eurocod – Bazele proiectrii structurilor
[9] SR EN 1990:2004/NA: 2006, Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anex naional
[10] SR EN 1991-1-2:2004, Eurocod 1. Aciuni asupra structurilor. Aciuni generale. Aciuni
asupra structurilor expuse la foc
[11] Ang, A. H.-S., Tang, W. H., Probability - Concepts in Engineering Planning and Design
- Vol. II - Decision Risk & Reliability, John Wiley & Sons, 1984
[12] Gulvanessian, H., J-A Calgaro, M. Holicky, 2002. Designer’s Guide to EN 1990,
Thomas Telford
[13] Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice în calculul construciilor, Editura
Tehnic, Bucureti
[14] Lungu D., van Gelder P., Trandafir R.,1996. Comparative study of Eurocode 1, ISO and
ASCE procedures for calculating wind loads. IABSE Colloquium, Basis of Design and
Actions on Structures, Background and Application of EUROCODE 1. Delft University
of Technology, March 27-29, IABSE Report. Vol. 74, pp. 345-354, Delft, March 1996
[15] Vrouwenvelder A., 1996. Eurocode 1, Basis of design, Background Information. IABSE
Colloquium, Basis of Design and Actions on Structures, Background and Application
of EUROCODE 1. Delft University of Technology, March 27-29, IABSE Report. Vol.
74, pp. 25 – 33, Delft, March 1996.
ANEXA nr. 2
ANEXA C (informativ) - EXEMPLE DE CALCUL

24
Cuprins
C.1. EVALUAREA ACIUNILOR

I GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE
ACIUNILOR PENTRU O CLDIRE ETAJAT EXPUS ACIUNII SEISMICE
C.2. EVALUAREA ACIUNILOR

I GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE
ACIUNILOR PENTRU O CLDIRE INDUSTRIAL EXPUS ACIUNII COMBINATE A
VÂNTULUI
I ZPEZII
C.3. DETERMINAREA VALORII CARACTERISTICE A REZISTENEI LA

COMPRESIUNE A BETONULUI FOLOSIND ÎNCERCAREA LA COMPRESIUNE PE
CUB
C.4. CALIBRAREA COEFICIENILOR PARIALI DE SIGURAN PENTRU O

SITUAIE DE PROIECTARE DAT
C.1. EVALUAREA ACIUNILOR I GRUPAREA EFECTELOR

STRUCTURALE ALE ACIUNILOR PENTRU O CLDIRE ETAJAT
EXPUS ACIUNII SEISMICE
Exemplul C.1 se refer la evaluarea aciunilor i gruparea efectelor structurale ale aciunilor
pentru o cldire din beton armat P+7E având funciunea de birouri, care este amplasat în
Bucureti, Figura C.1.1.
C.1.1 Informaii generale despre cldire

Structura de rezisten a cldirii este din cadre de beton armat. Preliminar, din considerente de
arhitectur, rezisten i rigiditate, dimensiunile grinzilor sunt 30x60cm, dimensiunile
stâlpilor 60x60cm iar planeele au grosimea de 15cm.
Figura C.1.1. Schi nivel curent

Func
iunile cldirii:
x Etaje curente: birouri;
x Parter: birouri i sal de conferin;
x Terasa este circulabil.
Date generale de alctuire a cldirii:

x Infrastructura: grinzi de fundare continue din beton armat monolit;
x Închideri i compartimentri:
- perei exteriori din blocuri bca i termoizolaie din polistiren extrudat, aplicat
la exterior;
- perei interiori uori;
x Tehnologia de execuie: beton armat monolit (inclusiv planee), turnat în cofraje.
Se utilizeaz beton de clas C25/30 i oel având clasa C de ductilitate.

26
Condi
ii de proiectare a cldirii:
x Amplasament: în municipiul Bucuresti;
x Clasa de importan i de expunere la cutremur III având factorul de

importan-expunere al construciei I,e =1,0
x Condiii seismice:
o Acceleraia seismic de proiectare, pentru un interval mediu de
recuren al aciunii seismice, IMR = 225 ani, ag = 0,30g
o Perioadele de control ale spectrului de rspuns:
- TB = 0,32 s
- TC = 1,6 s
x Valoarea caracteristic a încrcrii din zpad (pe sol) conform codului

CR 1-1-3/2012, pentru IMR=50ani, sk = 2,0 kN/m2; factorul de importan-
expunere al cldirii pentru aciunea zpeziiJIs =1,0.
Caracteristici geometrice ale structurii (Figura C.1.1):

x 3 deschideri (5,0m; 6,0m, 5,0m);
x 3 travei (5,0m; 6,0m, 5,0m);
x Înlimea de nivel: 3,0m.
Valori de proiectare ale rezisten

elor materialelor structurale:
x pentru beton C25/30
fck = 25 N/mm2
fcd = 16,67 N/mm2
fctm = 2,6 N/mm2
fctd = 1,2 N/mm2
x pentru oel de clasa C

fyk = 345 N/mm2
fyd = 300 N/mm2
C.1.2 Evaluarea aciunilor permanente (Gk,j)

- greutate proprie plac: hsl · Jrc = 0,15 25 = 3,75kN/m2;
- greutate proprie stâlp 0,6· 0,6·Jrc = 0,36 25 = 9kN/m;
- greutate proprie grind 0,3· 0,6·Jrc = 0,18 25 = 4,5kN/m;
- tencuiala din mortar de var-ciment (1cm grosime) hten· Jten = 0,01 19 = 0,19 kN/m2;
- pardoseal: hpar · Jpar = 0,05 23 = 1,15kN/m2;
- atic: ha · ba · Jrc=1,00 0,20 25= 5,0kN/m;
- închideri exterioare: bper ·hper· Jcar · goluri + hten · bten · Jten · goluri
0,25 (3,00-0,60) 8 0,7 + 0,04 3,00 19 0,7 =3,36 + 1,596 = 4,96kN/m;
- greutate proprie perei interiori 3,0kN/m echivalent 1,20 kN/m2;

- termoizolaie i hidroizolaie plac teras 0,5 kN/m2;
- tavan fals i instalaii 0,5 kN/m2;
unde:
hsl - grosimea plcii, m
Jrc - greutatea specific a betonului armat, kN/m3
hten - grosimea tencuielii, m
Jten - greutatea specific a tencuielii, kN/m3
hpar - grosimea pardoselii, m
Jpar - greutatea specific a pardoselii (mozaic pe ap de mortar), kN/m3
ha - înlimea aticului, m
ba - limea aticului, m
bper - limea peretelui exterior: 25cm
hper - înlimea peretelui de bca exterior, m
Jcar - greutatea specific a bca, kN/m3
Volumul de goluri pentru inchiderile exterioare = 70%.
C.1.3 Evaluarea aciunilor variabile (Qk,i)

C.1.3.1 Încrcarea din zpad neaglomerat
Valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe acoperiul cldirii, s se determin cu
relatia (4.1) din codul CR 1-1-3/2012:
s = JIs Pi Ce Ct sk (C.1.1)
unde:
JIs este factorul de importan-expunere pentru aciunea zpezii;
i coeficientul de form al încrcrii din zpad pe acoperi;
sk valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol [kN/m2] în amplasamentul
construciei;
Ce coeficientul de expunere al amplasamentului construciei;
Ct coeficientul termic.
Ct este considerat 1.0.

Ce este considerat 1.0 (Expunere normal, topografia terenului i prezena altor construcii sau
a copacilor nu permit o spulberare semnificativ a zpezii de ctre vânt).
sk = 2,0 [kN/m2]
Distribuia coeficientului de form Pi, al încrcrii din zpad pe acoperiurile cu o singur

pant, pentru situaiile în care zpada nu este impiedicat s alunece de pe acoperi, este P1.
i = 0.8 pentru acoperiuri cu o singur pant i înclinarea 00 d D d 300

Deci încrcarea din zpada neaglomerat pe terasa cldirii (D=00) este:
s = 0,8 2 = 1,6 kN/m2.

28
C.1.3.2 Încrcarea din exploatare (util) pe planeul nivelului curent: 3,0 kN/m2
Încrcarea util pe terasa necirculabil: 0,4 kN/m2
(Zone de încrcri utile încadrate în categoriile B i H conform SR EN 1991-1-1:2004)
C.1.4 Evaluarea aciunii seismice
Valoarea de proiectare a aciunii seismice AEd va fi determinat din valoarea caracteristic AEk.
AE d = I,e · AE k
unde:
I,e este factorul de importan i expunere al construciei la cutremur.
C.1.5 Gruparea efectelor structurale ale aciunilor

C.1.5.1 Combinarea efectelor structurale ale aciunilor în Gruparea fundamental se face cu
relaia C.1.2:
n m
Ed = ¦ J G , j Gk , j J p P J Q ,1Qk ,1 ¦ J Q ,i\ 0 ,i Qk ,i (C.1.2)
j 1 i 2
P=0
Rezultatele sunt indicate în tabelele de la C.1.5.1.1 i C.1.5.1.2.
C.1.5.1.1 Încrcri la nivelul curent
a) Încrcare uniform distribuit pe plac
Denumire Valoare caracteristic Coeficient Valoare de
(kN/m2) parial de proiectare,
siguran, (kN/m2)
Greutate proprie plac 3,75 1,35 5,07
Gd,j = G x Gk,j
Permanente,
Tencuial i pardoseal 1,34 1,35 1,81

Gk,j
Perei interiori 1,20 1,35 1,62

Tavan fals i instalaii 0,50 1,35 0,68
Qd,i = Q x Qk,i
Variabile, Qk,i
Util
(încrcare predominant) 3,0 1,5 4,50
b) Încrcare uniform distribuit pe grinda perimetral

Denumire Valoare caracteristic Coeficient parial Valoare de
(kN/m) de siguran, proiectare, (kN/m)
Gd,j = G x Gk,j
Permanente,
Gk,j
Închidere exterioar 4,96 1,35 6,70

C.1.5.1.2 Încrcri la nivelul terasei

(kN/m2) de siguran, proiectare, (kN/m2)
Permanente, Gk,j
Gd,j = G x Gk,j
Tencuiala i pardoseal 1,34 1,35 1,81
Termoizolaie i
0,50 1,35 0,68
hidroizolaie
Instalaii 0,50 1,35 0,68
Util
Qd,i = Q x 0,i x Qk,i

0,41,50,7
Variabile, Qk,i
factor de grupare 0,2=0,7 0,4 1,5
=0,42
Zpad
1,61,5 =
(încrcare predominant) 1,6 1,5
2,40

Permanente, Gk,j
Gd,j = G x Gk,j
Atic 5,0 1,35 6,75
C.1.5.2 Combinarea efectelor structurale ale aciunilor în Gruparea seismic se face cu relaia
C.1.3:
n m
Ed = ¦ Gk , j P AEd ¦ \ 2 ,i Qk ,i (C.1.3)
j 1 i 1
unde:
P = 0 (precomprimare)
2,i – Factor de grupare pentru valoarea cvasipermanent a aciunii variabile (Tabel 7.1)
AE d = Fb
Fora tietoare de baz, Fb, corespunztoare modului propriu fundamental pentru

fiecare direcie principal de calcul se determin dup cum urmeaz:
Fb J I ,e S d T1 m O c G (C.1.4)
unde:
I,e factor de importan i expunere a construciei la cutremur, Tabel A1.1.
Sd (T1) ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare perioadei
fundamentale T1 a cldirii, relaia:
30
a g E T1
S d T1 (C.1.5)
q
T1 perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii în planul ce conine
direcia orizontal considerat în calcul
Din formula simplificat pentru estimarea perioadei fundamentale de vibraie a cldirii

(aceeai pe ambele direcii pentru cldirea din Figura C.1.1):
3
T1 Ct H 4 (C.1.6)
Pentru cadre spaiale din beton armat Ct=0,075 i, în consecin:

0,075 8 3m
3
T1 4 1,55s i evident TB < T1 < TC = 1,6 s.
E T1 spectrul normalizat de rspuns elastic i pentru T1 < TC:

E T1 = E 0 = 2,5 (C.1.7)
ag acceleraia maxim de proiectare a terenului în amplasament;
pentru Bucureti
a g = 0,30 g (C.1.8)
g acceleraia gravitaional
q factor de comportare inelastic al structurii; pentru o structur în cadre
cu mai multe niveluri i mai multe deschideri i pentru clasa H (înalt)
de ductilitate,
q = q0 · u/1 = 5 · 1,35 = 6,75 (C.1.9)
m masa total a cldirii
factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu
fundamental prin masa modal efectiv asociat acestuia ( =0,85)
c coeficient seismic global
G greutatea total a cldirii
i, în final, se obine:
ag E 0 G 0 ,3 g 2 ,5 G
Fb J I ,e O c G =1 0 ,85 0,0944 G
q g 6,75 g
C.1.5.2.1 Încrcri la nivelul curent

Greutate proprie plac 3,75 1 3,75
Gd,j = G x Gk,j
Permanente,
Tencuial i pardoseal 1,34 1 1,34
Gk,j
Perei interiori 1,20 1 1,20
Tavan fals i instalaii
0,50 1 0,50
Qd,i = G x 2,1 x Qk,i

Variabile, Qk,i
Util
factor de grupare 2,1 = 0,3 3,0 1 0,90

Permanente, Gk,j
Gd,j = G x Gk,j
Închidere exterioar 4,96 1 4,96
C.1.5.2.2 Încrcri la nivelul terasei

Denumire Valoare caracteristic Coeficient parial Valoare de proiectare,
(kN/m2) de siguran, (kN/m2)
Greutate proprie plac
Permanente, Gk,j
3,75 1 3,75
Gd,j = G x Gk,j
Tencuiala i pardoseal 1,34 1 1,34

Termoizolaie i
0,50 1 0,50
hidroizolaie
Instalaii 0,50 1 0,50
Util
factor de grupare 2,1 = 0
Variabile, Qk,i
3 1 0
Zpad
1,6 1 1,61,00,4=0,64
factor de grupare 2,1 = 0,4
32

Permanente, Gk,j
Gd,j = G x Gk,j
Atic 5,0 1 5,0
C.2. EVALUAREA ACIUNILOR I GRUPAREA EFECTELOR

STRUCTURALE ALE ACIUNILOR PENTRU O CLDIRE INDUSTRIAL
EXPUS ACIUNII COMBINATE A VÂNTULUI I ZPEZII
Exemplul C.2 se refer la evaluarea aciunilor i gruparea efectelor structurale ale aciunilor
pentru o cldire (hal) industrial din beton armat având funciunea de depozit, expus
aciunii combinate a vântului i zpezii, care este amplasat în Iai.
C.2.1 Informaii generale despre cldire

Cldirea are o suprafaa desfaurat de 1440 mp. Acoperiul halei are dou pante de 4%,
înlimea de 11,0m i un atic de 0,90m. Compartimentrile interioare sunt din gips carton de
diferite grosimi i stratificaii, în funcie de gradul de rezisten la foc ce trebuie asigurat. Hala
este P+1E, are o singur deschidere de 24m i 5 travei de 6m. Învelitoarea este format din
tabl cutat i este izolat cu vat mineral.
Date generale de alctuire a cldirii:

x Structura de rezisten : cadre din beton armat prefabricat;
x Infrastructura: fundaii izolate din beton armat monolit;
x Închideri i compartimentri:
- perei exteriori din panouri tip sandwich cu termoizolaie de vat bazaltic;
- perei interiori uori.
Condi
ii de proiectare a cldirii:
x Amplasament: în municipiul Iai;
x Valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol, conform codului

CR 1-1-3/2012, pentru IMR=50ani, sk = 2,5 kN/m2
- factorul de importan-expunere al cldirii la aciunea zpeziiJIs =1,0;
x Presiunea dinamic de referin a vântului, conform codului CR 1-1-4/2012,

pentru IMR=50ani i 10 min interval de mediere a vitezei vântului, qb = 0,7 kPa;
- categoria de teren a amplasamentului cldirii, II, câmp deschis-terenuri
cu iarb i/sau cu obstacole izolate – copaci, cldiri – aflate la distane de
cel puin de 20 de ori înlimea obstacolului – z0=0.05m;
- factorul de importan-expunere al cldirii pentru aciunea vântului
Iw=1,15.
C.2.2 Evaluarea aciunilor permanente (Gk,j)

- greutate proprie plac: hsl · Jrc = 0,15 25 = 3,75kN/m2
- greutate proprie stâlp 0,5· 0,5·Jrc = 0,25 25 = 6.25kN/m
- greutate proprie grind beton armat 0,4· 0,6·Jrc = 0,24 25 = 6kN/m
- greutate proprie elemente nestructurale ale acoperiului: 0,30 kN/m2
- greutate elemente metalice ale structurii acoperiului (grinzi, pane, contravântuiri): 0,40 kN/m2
- tavan fals i instalaii 0,5 kN/m2
34
- închideri exterioare: 0,20 kN/m2.

Jrc = 25kN/m3 este greutatea specific a betonului armat.
C.2.3 Evaluarea aciunilor din exploatare la parter i etaj, conform destinaiei

preconizate a cldirii (activitate industrial – zon încadrat în categoria E1, conform SR EN
1991-1-1:2004/NA:2006):
7,5 kN/m2 – depozit frigorific
C.2.4 Evaluarea aciunii vântului pe acoperi

0,41 kN/m2: valoarea maxim a presiunii conform datelor din Tabelul C.2.2.
Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale halei

industriale se determin cu relaia (3.2) din codul CR 1-1-4/2012:
we Iw c pe q p z e (C.2.1)
unde:
qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze;
ze înlimea de referin pentru presiunea exterioar egal cu 11,90m;
cpe coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee exterioare;
Iw factorul de importan – expunere la vânt al cldirii, considerat 1,15.
Valoarea medie (mediat pe 10 min) a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se

determin dup cum urmeaz (folosind relaiile 2.7 i 2.9 i Tabelul 2.2 din cod CR 1-1-
4/2012), qm(ze):
k r2 z 0 0,036 (Categoria II de teren)
2 2
§ · § 11,9 ·
c r z e
2
k r2 z 0 ¨¨ ln z e ¸¸ 0,036¨ ln ¸ 1,078
© z0 ¹ © 0,05 ¹
q m z e c r2 z e q b 1,078 0,7 0,754kPa
Valoarea de vârf (de rafal) a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze, qp(ze), se
determin folosind relaiile 2.11, 2.15 i 2.16 i Tabelul 2.3 din codul CR 1-1-4/2012,
respectiv:
2,66 (Categoria II de teren)
Intensitatea turbulenei vântului la înlimea echivalent ze:

E 2,66
I v ze 0,194
ze § 11,9 ·
2,5 ln 2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
Factorul de vârf cpq(ze):
c pq z e 1 2 g I v z e 1 7 I v z e 1 7 0,194 2,361
i, deci, valoarea de vârf (de rafal) a presiunii dinamice a vântului rezult:
q p z e c pq z e q m z e 2,361 0,754 1,781 kPa
x Distribuia presiunilor / suciunilor pe acoperiul halei
Acoperiul halei prezint pante de 4% pentru scurgerea apelor pluviale i, deci, conform
paragrafului (1) din subcapitolul 4.2.3 din Codul CR 1-1-4/2012 se consider un acoperi plat
împrit în 4 zone de expunere ca în Figura C.2.1.
Înlimea de referin/echivalent pentru calculul presiunilor pe acoperiul halei prevzut cu

atic este ze=h+hp=11,9 m iar e = min(b,2h) = min(24m, 22m) = 22m, unde b este latura
perpendicular pe direcia vântului.
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe acoperiul halei se determin

hp 0,9m
prin interpolare liniar pentru valoarea raportului 0,082 conform Tabelului 4.2
h 11m
din cod CR 1-1-4/2012 i sunt indicate în Tabel C.2.1 i Figura C.2.2.
Figura C.2.1. Definirea zonelor de expunere pentru acoperiul halei
Tabel C.2.1. Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pentru zonele de pe

acoperi
Coeficieni aerodinamici cpe
h/hp F G H I
+0,2
0,082 -1,272 -0,836 -0,7
-0,2
Figura C.2.2 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe un acoperi plat

( = 0°)
36
Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiul halei se evalueaz cu relaia (3.2) din codul CR
1-1-4/2012:
we Iw c pe q p z e 1,15 1,781 c pe 2,049 c pe >kPa @
i sunt prezentate în Tabelul C.2.2:
Tabel C.2.2. Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiului halei, we

F G H I
+0,41
we -2,606 -1,713 -1,434
-0,41
C.2.5 Evaluarea aciunii zpezii

C.2.5.1 Încrcarea din zpad neaglomerat
Valoarea caracteristic a încrcrii din zapad pe acoperi, s se determin astfel:
s = JIs Pi Ce Ct sk
unde:
JIs - factorul de importan-expunere al cldirii pentru aciunea zpezii;
i - coeficientul de form al încrcrii din zpad pe acoperi;
sk - valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol [kN/m2], în amplasament;
Ce - coeficientul de expunere al construciei în amplasament;
Ct - coeficientul termic, considerat 1.0.
Ce este considerat 1.0 (Expunere normal, topografia terenului i prezena altor construcii sau
a copacilor nu permit o spulberare semnificativ a zpezii de ctre vânt).
JIs =1,0
sk = 2,5 [kN/m2]
Distribuia coeficientului de form Pi, al încrcrii din zpad pe acoperiurile cu dou pante,
pentru situaiile în care zpada nu este impiedicat s alunece de pe acoperi, este P1: Cazul (i)
din Figura C.2.3 i Tabelul C.2.3
i = 0.8 - Coeficient de form pentru încrcarea din zpad pe acoperiuri cu o singur pant
având inclinarea 00 d D d 300, conform Figura C.2.3 i Tabelul C.2.3.
Cazul (i) PD PD
Cazul (ii) 0.5PD PD
Cazul (iii) PD 0.5PD
D D
etaj
parter
Figura C.2.3 Distribuia coeficienilor de form pentru încrcarea din zpad pe acoperiuri cu
dou pante
Tabelul C.2.3. Valorile coeficienilor de form pentru încrcarea din zpad pe acoperiuri cu
o singur pant, cu dou pante i pe acoperiuri cu mai multe deschideri
Panta acoperiului, D0 00 d D d 300
P1 0,8
Încrcarea din zpada neaglomerat pe acoperi rezult:
s = 0,8 2,5 = 2 kN/m2
C. 2.5.2 Încrcarea din zpada aglomerat
Pentru încrcarea din zpada aglomerat pe acoperi, distribuia recomandat în codul CR 1-

1-3/2012 este indicat în Figura C.2.3, cazul (ii) i cazul (iii), respectiv.
s = 0,8 2,5 = 2 kN/m2 - încrcarea din zpada aglomerat
s = 0,4 2,5 = 1 kN/m2 - încrcarea din zpada aglomerat
C.2.6. Gruparea efectelor structurale ale aciunilor

C.2.6.1 Combinarea efectelor structurale ale aciunilor din vânt i zpad în Gruparea
fundamental se face conform relaiei:
n m
Ed = ¦ J G , j Gk , j J p P J Q ,1Qk ,1 ¦ J Q ,i\ 0 ,i Qk ,i
j 1 i 2
P=0
Valorile de proiectare rezultate sunt indicate în tabelele de la C.2.6.1.1 i C.2.6.1.2.
C.2.6.1.1 Încrcri la etaj
Gd,j = G x Gk,j

Permanente,
Gk,j
Tencuial i pardoseal 1,34 1,35 1,81
Perei interiori 1,20 1,35 1,62

Qd,i = Q x Qk,i
Variabile, Qk,i
Util
7,5 1,5 11,25
38
C.2.6.1.2 Încrcri la nivelul acoperiului

a) Încrcare uniform distribuit pe acoperi; aciunea zpezii este aciunea variabil
predominant
Denumire Valoare caracteristic Coeficient Valoare de
2
(kN/m ) parial de proiectare,
siguran, (kN/m2)
Greutate proprie elemente
0,40 1,35 0,54
Gd,j = G x Gk,j
Permanente,
metalice de acoperi
Termoizolaie i
Gk,j
0,30 1,35 0,41
hidroizolaie
Instalaii
0,50 1,35 0,68
Util 31,50,7 =

0,4 1,5
(factor de grupare 0,2= 0,7) 0,42

Variabile, Qk,i
Vânt 0,411,50,7

0,41 1,5
(factor de grupare 0,3= 0,7) = 0,43
Zpad
2,0 1,5 21,5 = 3,00
C.3. DETERMINAREA VALORII CARACTERISTICE A REZISTENEI

LA COMPRESIUNE A BETONULUI FOLOSIND ÎNCERCAREA LA
COMPRESIUNE PE CUB
Exemplul C.3 se refer la determinarea valorii caracteristice a rezistenei la compresiune a

betonului folosind rezultatele încercrii la compresiune a betonului pe epruvete în form de
cub cu latura de 20cm.
i) Rezulatele obinute la încercarea la compresiune a 10 cuburi de beton, fc (MPa) sunt

prezentate în Tabelul C.3.1.
Tabelul C.3.1.
Nr. fc (MPa)
1 29,74
2 31,94
3 26,78
4 31,09
5 33,32
6 34,21
7 28,63
8 24,11
9 25,42
10 29,31
Încercrile au fost realizate respectând specificaiile de produs i standardele de metode de

încercare i se caracterizeaz prin urmtorii indicatori statistici:
Valoarea medie: m f c = 29,46 MPa
Abaterea standard: V f c = 3,32 MPa
Coeficientul de variaie: V f c = 0,11
Valoarea caracteristic a rezistenei betonului, fck,cube se determin cu relaia:

fck,cube = m f c ( 1 k n V f c )
Valorile kn pentru repartiia normal a valorilor caracteristice sunt indicate în Tabelul D.1 din
SR EN 1990:2004. Pentru un numr de încercri n=10 i un coeficient de variaie apriori
necunoscut se obine kn =1,92.
Rezult:
- valoarea caracteristic a rezistenei betonului:
fck,cube = 29,46 ( 1 1,92 0,11 ) 23,08 MPa
- clasa betonului: C16/20.
ii) Dac seria de rezultate pentru încercarea la compresiune se mrete la 20 rezultate pe cub
prezentate în Tabelul C.3.2, caracteristicile statistice ale eantionului devin:
40
Valoarea medie: m f c = 29,73 MPa
Abaterea standard: V f c = 3,11 MPa
Coeficientul de variaie: V f c = 0.10
Tabelul C.3.2.
Nr. fc (MPa)
1 29,74
2 31,94
3 26,78
4 31,09
5 33,32
6 34,21
7 28,63
8 24,11
9 25,42
10 29,31
11 26,46
12 31,11
13 29,47
14 32,65
15 30,77
16 34,08
17 27,55
18 29,80
19 33,39
20 24,77
Valoarea caracteristic a rezistenei betonului, fck,cube se determin cu relaia:
fck,cube = m f c ( 1 k n V f c )
Conform valorilor kn pentru repartiia normal a valorilor caracteristice din Tabelul D.1 din
SR EN 1990:2004, pentru n=20 i un coeficient de variaie apriori necunoscut, se obine kn
=1,76 i rezult:
- valoarea caracteristic a rezistenei betonului:

fck,cube = 29 ,73 ( 1 1,76 0,10 ) 24,25 MPa
- clasa betonului: C16/20.

C.4. CALIBRAREA COEFICIENILOR PARIALI DE SIGURAN

PENTRU O SITUAIE DE PROIECTARE DAT
Calibrarea general a coeficienilor pariali de siguran (CPS) este prezentat în Capitolul

B.A2 din Anexa B - informativ la Reglementarea tehnic „Cod de proiectare. Bazele
proiectrii construciilor”, indicativ CR 0-2012”, aprobat cu Ordinul M.D.R.T. nr.1530/2012.
Acest exemplu se refer la calibrarea CPS pentru o situaie de proiectare dat.
Verificarea la starea limit ultim SLU a elementelor structurii se face cu relaia:
Ed Rd
unde
valoarea de proiectare a efectului secional al aciunilor este:
Ed = J G Gk J Q Qk
i valoarea de proiectare a rezistenei secionale este:

Rk
Rd
JR
unde semnificaiile coeficienilor pariali de siguran J G , J Q , J R sunt cele indicate in codul
CR 0 -2012 iar indicii acestora se refer la G - aciuni permanente, Q - aciuni variabile i R –
rezistena secional.
Utilizând relaia (B.A2.24), valorile caracteristice i indicatorii statistici pentru fiecare tip de
repartiie pentru G, Q i R sunt:
Rk mR 1 k R VR ; kR = -1,645; VR=0,10

Gk mG 1 kG VG ; kG = 0; VG=0,25
Qk
mQ 1 kQ VQ ; kQ = 2,054; VQ=0,50
mQ
Se consider urmtorul raport intre media aciunilor variabile Q i permanente G, 2 ,00 .
mG
Abaterile standard corespunztoare rezult:
V R VR mR 0 ,10 m R
V G VG mG 0,25 mG
V Q VQ mQ 0,50 2,00 mG 1,00 mG
Se impune nivelul siguranei prin valoarea indicatorului probabilistic al siguranei E ,

corespunzând unei probabiliti de cedare Pf 10-5.
Se calculeaz raportul între valorile caracteristice i valorile medii:
Rk
vR 1 k R VR 1 1,645 0,10 0,836
mR
42
Gk
vG 1 kG VG 1 0 0,25 1,00
mG
Qk
vQ 1 k Q VQ 1 2,054 0,50 2 ,027
mQ
Funcia de performan (relaia B.A2.18) corespunztoare relaiei de verificare la SLU este:
g (x) = R – G – Q
unde R, G i Q sunt variabile aleatoare.
Indicatorul E se determin cu relaia:
mg mR mG mQ
E
Vg V R2 V G2 V Q2
i se obine:
mR mG 2mG
4,7
0,10 mR 2 0,25 mG 2 1,00 mG 2
mR
i rezult raportul 9 ,63 .
mG

Abaterea standard a lui R devine:
V R VR m R 0 ,10 9 ,63 mG 0 ,963 mG
Cosinuii directori ai celor trei variabile aleatoare (relaia B.A2.6) sunt:
VR 0 ,963 mG 0,963
DR 0 ,683
V R2 V G2 V Q2 0,963 mG 2 0,25 mG 2 1,00 mG 2 1,411
V G 0 ,25
DG 0 ,177
V R2 V G2 V Q2 1,411
V Q 1
DQ 0 ,709
V R VG VQ
2 2 2 1,411
Se verific cosinuii directori: D R 2 D G 2 D Q 2 1
Se determin CPS care se aplic valorilor medii:
1
1 D R E V R 0,68 ;
JR
JG 1 D G E VG 1,21 ;
JQ 1 D Q E VQ 2 ,67
Din verificarea:
1
m R t J G mG J Q mQ
JR
rezult: 0 ,68 mR t 1,21 mG 2 ,67 mQ
Pentru a determina CPS aplicai valorilor caracteristice se folosete relaia precedent

împreun cu:
Rk Gk Qk
mR ; mG ; mQ
vR vG vQ
i rezult:
1 1 1
0,81 ;
JR JR vR
1
JG JG 1,21 ;
vG
1
JQ JQ 1,32
vQ
Astfel relaia de verificare la SLU devine:
1
Rk t J G G k J Q Qk
JR
respectiv: 0 ,81 Rk t 1,21 Gk 1,32 Gk
Se face precizarea c valorile coeficienilor pariali de siguran astfel determinai nu includ

incertitudinile din modelele de calcul ale efectului pe structur al aciunilor, ale rezistenelor
secionale pentru elementele structurale. Din aceste motive valorile CPS din codurile de
proiectare au valori suplimentar acoperitoare fa de cele din calculul precedent.
ORDIN
„Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului
și turismului nr. 1.751/2012*)
generală,

Art. I. — După anexa D la reglementarea tehnică „Cod de proiectare.
Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor”, indicativ CR 1-1-4/2012, aprobată
prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.751/2012, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 și 704 bis din 15 octombrie
2012**), se introduc două noi anexe, anexele E și F, al căror cuprins este prevăzut
în anexele nr. 1 și 2.
Iulian Matache,
secretar de stat

Nr. 2.413.
„URBAN – INCERC”.
ANEXA nr.1
ANEXA E (informativ) – COMENTARII I RECOMANDRI DE PROIECTARE

46
CUPRINS
E.1 ELEMENTE GENERALE
E.2 VITEZA VÂNTULUI. PRESIUNEA DINAMIC A VÂNTULUI

E.2.1 Elemente generale
E.2.2 Valori de referin ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
E.2.3 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
E.2.4 Turbulena vântului. Valori de vârf ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
E.3 ACIUNEA VÂNTULUI ASUPRA CLDIRILOR

I STRUCTURILOR
E.3.2 Presiunea vântului pe suprafee
E.3.3 Fore din vânt
E.3.4 Coeficientul de rspuns dinamic al construciei
E.4 COEFICIENI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCIUNE

I DE FOR
E.5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE RSPUNS DINAMIC

E.5.1 Turbulena vântului
E.5.2 Procedura detaliat de determinare a coeficientului de rspuns dinamic
E.5.4 Deplasri i acceleraii pentru starea limit de serviciu a construciei
E.5.5 Criterii de confort
E.6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTIC GENERATE DE

VÂRTEJURI
E. ANEXA A ZONAREA ACIUNII VÂNTULUI ÎN ROMÂNIA

INTRODUCERE
Comentariile i recomandrile de proiectare urmtoare se refer la aplicarea

reglementrii tehnice CR 1-1-4/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vântului asupra
construciilor” i au ca obiectiv facilitarea evalurii aciunii vântului de ctre inginerii
proiectani.
Prevederile codului CR 1-1-4/2012 sunt armonizate cu standardul SR EN 1991-1-

4:2006, cu luarea în considerare a informaiei meteorologice privind valorile maxime anuale
ale vitezei medii a vântului.
E.1 ELEMENTE GENERALE
Analiza aciunii i a efectelor vântului pe cldiri i structuri se bazeaz pe evaluarea vitezei

vântului, V în amplasament.
Vântul cu viteza V genereaz un sistem de fore aerodinamice, Fw ce acioneaz asupra unei
construcii (considerat fix i indeformabil) i asupra elementelor sale componente.
Rspunsul este static, pentru construcii rigide i puternic amortizate, i este dinamic pentru
construcii flexibile i / sau slab amortizate.
Fore
Viteza vântului aerodinamice Rspunsul structurii
V Fenomene Fw Fenomene R
aerodinamice dinamice
.
Figura E.1.1 Relaia aciune-rspuns pentru o construcie considerat fix i indeformabil [1]
La construciile uoare, flexibile i slab amortizate, caracterizate de o form aerodinamic

sensibil la aciunea vântului, apar fenomene aeroelastice de interaciune vânt-structur care
modific viteza vântului incident V, fora aerodinamic Fw i rspunsul structural R. În acest
caz vântul produce asupra construciei o for total F=Fw+Fa, în care Fw este fora exercitat
de vânt pe structura fix i Fa este fora aeroelastic generat de micarea structurii.
Fore
Viteza vântului aerodinamice Rspunsul
V Fenomene Fw structurii R
Fenomene
aerodinamice dinamice
Fenomene
Fore aeroelastice
aeroelastice
Figura E.1.2 Influena fenomenelor aeroelastice în relaia aciune-rspuns [1]

48
Prevederile codului de proiectare CR 1-1-4/2012 sunt aplicabile pentru proiectarea /

verificarea cldirilor i structurilor cu înlimi mai mici de 200 m i a podurilor cu deschiderea
mai mic de 200 m, care satisfac condiiile de rspuns dinamic de la (C.2).
Codul de proiectare CR 1-1-4/2012 nu conine prevederi referitoare evaluarea aciunii vântului
pe turnuri cu zbrele cu tlpi neparalele dac abaterea de la vertical a unei tlpi este mai mare
de 1/10 i la evaluarea aciunii combinate vânt-ploaie, vânt-chiciura i vânt-ghea. Pentru
acest cazuri se vor folosi i prevederile din SR EN 1993-3-1.
De asemenea, codul nu conine prevederi referitoare la:
- evaluarea aciunii vântului pe piloni i couri de fum ancorate cu cabluri cu înlimi peste
100 m;
- calculul vibraiilor de torsiune, de exemplu la cldiri înalte cu nucleu central;
- calculul vibraiilor tablierelor de pod generate de turbulena transversal a vntului;
- evaluarea aciunii vântului pe poduri cu cabluri suspendate;
- considerarea influenei modurilor proprii superioare de vibraie în evaluarea rspunsului
structural dinamice.
Pentru toate aceste cazuri se pot consulta referine normative europene (de ex., vezi SR EN
1993-3-1) i internaionale, rezultate prezentate în literatura tehnic de specialitate sau
rezultate ale încercrilor în tunelul aerodinamic de vânt i/sau ale metodelor numerice,
utilizând modele adecvate ale construciei i ale aciunii vântului, cu conditia respectrii
principiilor, cerinelor minime i regulilor de proiectare din codul CR 1-1-4/2012 i a
legislaiei / reglementrilor tehnice aplicabile în vigoare.
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del vento
sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE
E.2 VITEZA VÂNTULUI. PRESIUNEA DINAMIC A VÂNTULUI
Valorile instantanee ale vitezei vântului, Figura E.2.1 (precum i valorile instantanee ale
presiunii dinamice ale vântului) conin o component medie i o component fluctuant fa
de medie.
V(z,t) v(z,t) Rafale, fluctuaii ale vitezei instantanee fa de medie

( )
v(z,t)
Viteza medie
vm(z) 0
t
vm(z)
V(z,t) = vm(z) + v(z,t)
0
Intervalul de mediere t
a vitezei (10 min)
Fig. E.2.1 Procesul stochastic al vitezei vântului la înlimea z deasupra terenului, V(z,t) [4]
E.2.2 Valori de referin

ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
Viteza de referin a vântului, vb este viteza vântului mediat pe o durat de 10 minute,

determinat la o înlime de 10 m deasupra terenului, în câmp deschis (având lungimea de
rugozitate z0 = 0,05 m) i exprimat cu o probabilitate de depire de 2% intr-un an (respectiv
cu un intervalul mediu de recuren IMR=50 de ani).
Medierea vitezei vântului pe o durat de 10 min conduce la o definiie stabil a vitezei
vântului valabil pentru o suprafa mare i pentru un interval de timp suficient de lung pentru
dezvoltarea complet a rspunsului structurii.
In câmp deschis se recomand urmtoarele relaii de conversie între vitezele vântului mediate
pe diferite intervale de timp [4]:
1,05 v 1h
b v 10min
b 0,84 v 1min
b 0,67 v b3s (E.2.1)
50
Similar, relaiile de conversie ale presiunii vântului în câmp deschis pentru diferite intervale
de mediere ale vitezei se estimeaz cu relaia [4]:
1,1 q1h
b q10min
b 0,7 q1min
b 0,44 qb3s (E.2.2)
Valoarea de referin a vitezei vântului având o probabilitate anual de depire de 2% se

determin din analiza statistic a valorilor maxime anuale ale vitezei mediate a vântului.
În analiza statistic, numrul de ani pentru care exist înregistrri meteorologice se recomand
s fie comparabil cu cel al intervalului mediu de recuren asociat vitezei de referin (50 de
ani). Pentru zonarea aciunii vântului se recomand utilizarea în toate staiile meteo a aceluiai
tip de repartiie de probabilitate a valorilor extreme.
Dintre repartiiile de valori extreme adecvate pentru descrierea maximelor anuale ale vitezei
vântului se recomand repartiia Gumbel pentru maxime. În aceast repartiie, valoarea
maxim anual a vitezei medii a vântului având probabilitatea de nedepire într-un an, p =
0,98 este:
v0,98 m1 1 2,593 V1 (E.2.3)
unde m1 i V1 sunt respectiv media i coeficientul de variaie al maximelor anuale ale vitezei
medii a vântului. Coeficientul de variaie al valorilor maxime anuale ale vitezei mediate a
vântului, în România, este în general mai mic ca 0,35.
Valoarea maxim anual a vitezei medii a vântului având probabilitatea de nedepire într-un
an, p diferit de 0,98 poate fi stabilit cu expresia urmtoare valabil în repartiia Gumbel a
maximelor anuale ale vitezei medii a vântului:
ª ln( ln p) º
1 «0,45 V1
¬ 1,282 »¼
v prob v0,98 (E.2.4)
1 2,593 V1
E.2.3 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
Rugozitatea terenului este descris de lungimea de rugozitate, z0; aceasta este o msur a
mrimii vârtejurilor vântului turbulent la suprafaa terenului i are valori cuprinse între 0,003
m i 3,0 m, în funcie de categoria de teren. Pentru evaluarea lungimii de rugozitate a
terenului din amplasamentul unei construcii este necesar determinarea categoriei de teren
corespunztoare amplasamentului.
Determinarea categoriei de teren i a lungimii de rugozitate corespunztoare acestuia se poate
face prin inspectie vizual (documentare fotografic), relevee cartografice i/sau imagini din
satelit. Figurile E.2.2-E.2.5 prezint exemple de categorii de teren cu diferite lungimi de
rugozitate folosind (a) documentarea fotografic i (b) imaginile din satelit pentru diferite
categorii de teren.
Stratul limit atmosferic este zona, msurat pe vertical de la suprafaa terenului, în care
curgerea aerului este afectat de frecarea cu terenul. La apropierea de suprafaa terenului, fora
de frecare a aerului crete, viteza medie a vântului scade, iar turbulena acestuia crete.
Variaia vitezei medii a vântului cu înlimea deasupra terenului datorit rugozitii suprafeei
acestuia poate fi reprezentat de un profil logaritmic (adoptat de SR EN 1991-1-4 i de
prezentul cod de proiectare) sau de un profil exponenial (adoptat de codurile similare din
SUA i Canada).
(a) (a)
(b) (b)
Figura E.2.3 Categoria II - Terenuri cu

Figura E.2.2 Categoria 0 - Mare sau zone
iarb i/sau cu obstacole izolate (copaci,
costiere expuse vânturilor venind dinspre
cldiri) aflate la distane de cel puin 20 de
mare (z0 = 0,003 m) [5]
ori înlimea obstacolului (z0 = 0,05 m) [5]
52
(a) (a)
(b) (b)
Figura E.2.4 Categoria III - Zone acoperite

uniform cu vegetatie, sau cu cldiri, sau cu Figura E.2.5 Categoria IV - Zone în care
obstacole izolate aflate la distane de cel cel putin 15% din suprafa este acoperit
mult de 20 de ori înltimea obstacolului (de cu construcii având mai mult de 15 m
ex., sate, terenuri suburbane, pduri) înlime (z0 = 1,0 m) [5]
(z0=0,3 m) [5]
La înlimi sub 200 m legea logaritmic modeleaz riguros variaia vitezei medii a vântului cu
înlimea deasupra terenului. Pentru a obine legea logaritmic, în conformitate cu datele de
observaie, se postuleaz c rata de modificare a vitezei medii a vântului, vm în raport cu
înlimea, z depinde de urmatorii parametri:
- înlimea deasupra terenului, z;
- fora de reducere a vitezei masei de aer pe unitatea de suprafa produs de frecarea cu
terenul; aceast mrime este denumit tensiune de forfecare la suprafaa terenului, W 0 ;
- densitatea aerului, U .
Expresia vitezei medii a vântului la cota z deasupra terenului având lungimea de rugozitate z0
este [3]:
z
u* 1 u* z 1 u* u* § z ·
vm z ³ dz ³ dz ln z ln z 0 ln¨¨ ¸¸ (E.2.5)
z0 k z k z z
0
k k © z0 ¹
unde:
W0
u* are dimensiuni de vitez i este denumit vitez de frecare, i
U
k – constanta lui von Karman, determinat experimental este egal cu 0,4.

Considerând dou amplasamente cu lungimi de rugozitate diferite, z01 i z02, raportul vitezelor
medii ale vântului pe cele dou amplasamente la cote diferite, z1 i z2 este
u*1 § z1 · § z ·
ln¨ ¸ ln¨¨ 1 ¸¸
vm z1 k ¨© z 01 ¸¹
0 , 07
§ z 01 · z
¨¨ ¸¸ © 01 ¹ (E.2.6)
vm z 2 u*2 § z 2 · © z 02 ¹ §z ·
ln¨ ¸ ln¨¨ 2 ¸¸
k ¨© z 02 ¸¹ © z 02 ¹
unde se consider aproximarea determinat experimental [3]:

0 , 07
u*1 § z 01 ·
¨¨ ¸¸ (E.2.7)
u *2 z
© 02 ¹
Dac în relaia (E.2.6) amplasamentul 2 este înlocuit cu amplasamentul de referin – câmp
deschis cu z0ref = 0,05m – i cota z2 cu înlimea de referin, zref = 10m se obine
0 , 07
§ z · § z0 ·
ln¨¨ ¸¸ ¨ ¸
vm z § z0 ·
0 , 07
z ¨z ¸ § z · § z ·
¨ ¸ © 0¹ © 0 ref ¹ ln¨¨ ¸¸ k r z 0 ln¨¨ ¸¸ (E.2.8)
¨z ¸ § z ref · § 10 ·
vb © 0 ref ¹ ln¨ ¸ © z0 ¹ © z0 ¹
ln¨ ¸
¨z ¸ © 0,05 ¹
© 0 ref ¹
unde factorul kr(z0) este dat de relaia:
0 , 07
§ z ·
k r z 0 0,189 ¨ 0 ¸ (E.2.9)
© 0,05 ¹
Profilul vitezei medii a vântului mediat pe 10 minute pentru diferite categorii de teren în
funcie de viteza de referin vb se determin cu urmtoarea relaie:
§ z ·
v m z k r z 0 ln¨¨ ¸¸ vb c r z vb (E.2.10)
© z0 ¹
unde cr(z) este factorul de rugozitate pentru viteza vântului.
Factorul de rugozitate pentru viteza vântului, cr(z) descrie variaia vitezei medii a vântului cu
înlimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de
rugozitate z0) în funcie de viteza de referin a vântului. Variaia factorului de rugozitate cr(z)
cu înlimea i categoria de teren este reprezentat în Figura E.2.6.
54
200
Teren categoria IV
Inaltimea deasupra terenului z , m 180
160 Teren categoria III
140
Teren categoria II
120
Teren categoria I
100
80 Teren categoria 0
60
40
20
0
0 0.5 1 1.5 2
Factorul de rugozitate aplicat vitezei, c r (z )
Fig. E.2.6 Variaia factorului de rugozitate cr(z)
Determinarea profilului vitezei medii a vântului mediat pe 10 minute pentru diferite categorii
de teren se face cu considerarea efectele orografiei dac panta medie a terenului din amonte
(fa de direcia de curgere a aerului) este mai mare de 3°. Terenul din amonte poate fi
considerat pan la o distan egal cu de 10 ori înlimea elementului orografic izolat.
În Anexa B a codului este prezentat o metod de considerare a unei viteze sporite a vitezei
vântului pentru cazurile în care cldirea/structura analizat este/va fi amplasat în apropierea
unei alte structuri care este de cel puin dou ori mai înalt decat media înlimilor structurilor
învecinate. Tot în Anexa B este dat o metod aproximativ de considerare a efectului
cldirilor amplasate la distane reduse asupra vitezei medii a vântului.
Profilul valorilor medii ale presiunii dinamice a vântului pentru diferite categorii de teren se
obine în funcie de presiunea dinamic de referin, qb cu urmtoarea relaie:
2
ª § z ·º
q m z «k r z 0 ln¨¨ ¸¸» qb >cr z @2 qb (E.2.11)
¬ © z0 ¹¼
unde >c r z @ este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.

2
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) descrie variaia presiunii
medii a vântului cu înlimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren
(caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) în funcie de valoarea de referin a presiunii
dinamice a vântului.
Variaia factorului de rugozitate aplicat presiunii dinamice a vântului cu înlimea i cu
categoria de teren este prezentat în Figura E.2.7.
200
180 Teren categoria IV
Inaltimea deasupra terenului z , m

140
Teren categoria II
120
Teren categoria I
100
Teren categoria 0
80
60
40
20
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
2
Factorul de rugozitate aplicat presiunii, c r (z)
Fig. E.2.7 Variaia factorului de rugozitate, cr2(z)
E.2.4 Turbulen
a vântului. Valori de vârf ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
Viteza instantanee a vântului variaz aleator în timp i spatiu datorit turbulenei spaiale a
curgerii aerului. Variaia aleatoare în timp i spatiu a vitezei vântului produce efecte dinamice
asupra construciilor sensibile la aciunea vântului.
Componenta în direcie longitudinal a vectorului vitezei vântului la cota z deasupra terenului
se exprim ca suma dintre un termen constant (viteza medie) i o funcie aleatoare de timp cu
media zero (viteza fluctuant):
V z , t v m z vz , t (E.2.12)
Turbulena atmosferic se modeleaz simplificat ca un proces aleator staionar normal de

medie zero.
Turbulena vitezei vântului poate fi caracterizat prin dispersia fluctuaiilor vitezei fa de
valoarea sa medie, sau prin valoarea medie ptratic a fluctuaiilor. Deoarece fluctuaiile
vitezei fa de medie sunt reprezentate printr-un proces aleator de medie zero, valoarea medie
ptratic a fluctuaiilor este egal cu dispersia acestora. În partea inferioar a stratului limit
atmosferic (max. 200 m de la suprafaa terenului) se poate considera, simplificat, c dispersia
rafalelor longitudinale ale vântului este independent de înlimea z deasupra terenului i
proporional cu ptratul vitezei de frecare, u*2 [3]:
V v2 E u*2 (E.2.13)
56
Factorul de proportionalitate E depinde de rugozitatea terenului din amplasament. Datele

experimentale arat c valoarea E în direcie longitudinal poate fi determinat cu urmtoarea
relaie [4]:
4,5 d E 4,5 0,856 lnz 0 d 7,5 (E.2.14)
unde z0 este lungimea de rugozitate, exprimat în metri.

În cod se consider, simplificat, c turbulena caracterizeaz doar fluctuaiile vitezei
instantanee pe direcia vântului (turbulena longitudinal). Astfel, raportul între abaterea
standard a fluctuaiilor rafalelor vântului pe direcie longitudinal i viteza medie a vântului
este denumit intensitatea turbulenei longitudinale i are semnificaia coeficientului de variaie
al fluctuaiilor rafalelor fa de viteza medie:
Vv E u* E
I v z (E.2.15)
vm z 1 § z· § z·
u* ln¨¨ ¸¸ 2,5 ln¨¨ ¸¸
k © z0 ¹ © z0 ¹
Variaia intensitii turbulenei cu înlimea deasupra terenului pentru diferite rugoziti
(categorii de teren) este reprezentat în Figura E.2.8.
Pentru teren de categoria II intensitatea turbulenei Iv(z) poate fi aproximat de relaia [2]:
1
° § z · pentru z min z d z max 200 m
°° ln¨¨ ¸¸
I v z ® © z0 ¹ (E.2.16).
°
°
°¯ I v z z min pentru z d z min
200
Teren categoria IV
180
Teren categoria III
z, m
160
140 Teren categoria II

Inaltimea deasupra terenului
120
Teren categoria I
100
60
40
20
0
0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40
Intensitatea turbulentei, Iv (z)
Fig. E.2.8 Intensitatea turbulenei, Iv(z)

În codurile de proiectare se folosesc valori de vârf sau „extreme maxime” ale vitezei i
presiunii de rafal ale vântului. Datorit caracterului aleator al vitezei instantanee a vântului,
valoarea de vârf a vitezei de rafal a vântului intr-un interval de timp de 10 minute este o
variabil aleatoare pentru care se definete o valoare medie (ateptat). Considerând c
valorile vitezei longitudinale a vântului au o repartiie normal, valoarea ateptat a vitezei de
rafal este [3]:
vp z vm z g V v vm z >1 g I v z @ (E.2.17)
unde g este un factor de vârf a crui valoare medie estimat este 3,5.
Factorul de rafal pentru viteza medie a vântului, cpv(z) la o înlime z deasupra terenului se
definete ca raportul dintre valoarea de vârf a vitezei vântului (produs de rafalele vântului
turbulent) i valoarea medie (mediat pe 10 min în prezentul cod) a vitezei vântului, ambele la
înlimea z:
v p z
c pv z 1 g I v z 1 3,5 I v z (E.2.18)
v m z
Variaia factorului de rafal cpv(z), considerând g = 3,5, este reprezentat în Figura E.2.9.
Valorile factorului de rafal aplicat vitezei medii a vântului depind de durata de mediere a
vitezei de referin a vântului i se determin, de exemplu (vezi relaia (E.2.1)) [4]:
c1pvmin # 0,84 c10
pv
min
(E.2.19)
c1pvh # 1,05 c10

pv
min
(E.2.20)
200
180
z, m
160 Teren categoria IV

120
Teren categoria II
100
80 Teren categoria I
40
20
0
1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 2.25 2.50
Factorul de rafala aplicat vitezei, cpv (z)
Fig. E.2.9 Factorul de rafal pentru viteza vântului, cpv(z)

58
Valoarea de vârf sau „maxim” a presiunii dinamice a vântului într-un interval de timp egal
cu 10 minute este
1
q p z U >vm z @ >1 g I v z @ # qm z >1 7 I v z @
2 2
(E.2.21)
2
unde U este densitatea aerului. În relaia (E.2.21) s-a neglijat termenul de ordinul 2 al
intensitii turbulenei, având în vedere c eroarea introdus de aceast aproximare este sub 3-
4%.
Factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului, cpq(z) la înlimea z deasupra
terenului se definete ca raportul dintre valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului
(produs de rafalele vântului) i valoarea medie a presiunii dinamice a vântului (produs de
viteza medie a vântului), ambele la înlimea z:
q p z
c pq z 1 2 g I v z 1 7 I v z (E.2.22)
qm z
Variaia factorului de rafal pentru presiunea dinamic a vântului, considerând g = 3,5, este
reprezentat în Figura E.2.10.
200
Teren categoria IV
180

z, m
140 Teren categoria II

120
100 Teren categoria I
60
40
20
0
1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00
Factorul de rafala aplicat presiunii, cpq(z)
Fig. E.2.10 Factorul de rafal pentru presiunea dinamic a vântului, cpq(z)
Valorile numerice ale factorului de rafal pentru presiunea dinamic a vântului depind de
durata de mediere a vitezei de referin a vântului (vezi relaia (E.2.2) [4]:
c1pqmin # 0,70 c10
pq
min
(E.2.23)
c1pqh # 1,1 c10

pq
min
(E.2.24)
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 - Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
vento sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE, 2008
2. EN 1991-1-4 - Eurocode 1: Actions on structures - Part 1-4: General actions -
Wind actions, CEN
3. J. D. Holmes, 2004 - Wind Loading of Structures, Taylor & Francis
4. NP 082-04 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor.
Aciunea vântului
5. http://maps.google.com/
6. Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1994. Basic code parameters for environmental
actions in Romania harmonised with EUROCODE 1, Scientific Bulletin of Technical
University of Civil Engineering Bucharest, Vol.2/1994, p.35-44
7. Lungu D., van Gelder P., Trandafir R., 1996. Comparative study of Eurocode 1, ISO
and ASCE procedures for calculating wind loads. IABSE Colloquium, Basis of
Design and Actions on Structures, Background and Application of EUROCODE 1.
Delft University of Technology, March 27-29, p.345-354
8. Lungu, D., Aldea, A., Demetriu, S., 1998. Probabilistic wind and snow hazards
assessment for Romania, Proceedings of the 1st International Scientific-Technical
Conference – Technical Meteorology of the Carpathians, Ukraine, p.35-40
60
E.3 ACIUNEA VÂNTULUI ASUPRA CL DIRILOR I STRUCTURILOR
Aciunea vântului asupra cldirilor i structurilor poate fi reprezentat de:

a. presiunile exercitate de vânt pe fiecare fa a suprafeelor construciei sau a
elementelor sale (de exemplu, în cazul cldirilor);
b. presiunile totale (rezultante) exercitate de vânt pe ambele suprafee ale
construciei sau ale elementelor acesteia; acestea sunt date de rezultanta
presiunilor care acioneaz pe ambele fee ale suprafeelor fiind utilizate, de
exemplu, în cazul pereilor izolai i a parapetelor;
c. forele i momentele rezultante din aciunea vântului exercitate pe cldiri în
ansamblu sau pe elemente (de exemplu, copertine, panouri);
d. forele i momentele pe unitatea de lungime exercitate de vânt de-a lungul axei
construciei sau a elementelor zvelte (de exemplu, couri de fum, turnuri i
poduri);
e. forele tangeniale exercitate de vânt pe suprafeele paralele cu direcia vântului
(în cazul cldirilor sau al unor elemente cu suprafee expuse mari, cum ar fi
cldiri industriale mari, pereti sau parapete lungi.
Cele mai multe dintre construcii i componentele acestora au o rigiditate i o amortizare
suficient de mari pentru a limita efectele dinamice i pentru a nu se produce fenomenele
aeroelastice periculoase. În aceste cazuri, aciunea vântului poate fi reprezentat printr-o
distribuie echivalent de presiuni sau de fore care, aplicate static pe construcie sau pe
elementele sale, produc valorile maxime ale deplasrilor i eforturilor secionale cauzate de
aciunea dinamic a vântului.
Rspunsul total pe direcia vântului turbulent este suma dintre (i) componenta care acioneaz
practic static i (ii) componenta rezonant fluctuant provocat de acele fluctuaii ale
excitaiei turbulente având frecvena în vecintatea frecvenelor proprii de vibraie ale
structurii.
Pentru majoritatea cldirilor / structurilor având frecvena fundamental de vibraie peste 1 Hz
(perioada fundamental de vibraie sub 1 s), componenta rezonant este neglijabil i
rspunsul la vânt poate fi, în mod simplificat, considerat static.
Pentru cldirile / structurile cu rspuns dinamic la vânt, ponderea componentei rezonante
corespunzând frecvenei fundamentale de vibraie a structurii este de obicei dominant fa de
ponderile celorlalte componente ce corespund frecvenelor modurilor superioare de vibraie.
Pentru determinarea efectelor vântului pe cldirile / structurile neuzuale ca tip, complexitate i
dimensiuni, pe structurile cu înlimi (cldiri, antene) sau deschideri (poduri) de peste 200 m,
pe antenele ancorate i pe podurile suspendate sunt necesare studii speciale de ingineria

vântului. Pentru structurile foarte flexibile, precum cabluri, antene, turnuri, couri de fum i
poduri, interaciunea vânt-structur produce un rspuns aeroelastic al acestora pentru
determinarea cruia sunt date reguli simplificate în Capitolul 6.
Pentru evaluarea aciunii vântului pe turnuri cu zbrele cu tlpi neparalele se vor folosi
prevederile corespunztoare din SR EN 1993-3-1.
Aciunea static echivalent a vântului se definete ca fiind aciunea care, aplicat static pe
construcie sau pe elementele sale, produce valorile maxime ale deplasrilor i eforturilor
sectionale cauzate de aciunea real dinamic a vântului. În general, aciunea static
echivalent este exprimat printr-o relaie de tipul:
Ac
iunea static echivalent = cd x Ac
iunea aerodinamic de vârf (E.3.1)
unde cd este un parametru adimensional numit coeficient de rspuns dinamiE.
Aciunea static echivalent pe o construcie în ansamblu (sau pe elementele sale individuale),
este valoarea maxim ateptat a aciunii vântului pe un interval de timp T = 10 minute,
evaluat cu considerarea:
- efectelor de reducere a rspunsului structural datorate nesimultaneitii valorilor de
vârf ale presiunilor locale pe suprafaa construciei;
- efectelor de amplificare a rspunsului structural produse de vibraiile structurii în
cvasi-rezonan cu coninutul de frecvene al rafalelor vântului.
Valoarea factorului de importan - expunere aplicat la valoarea caracteristic a aciunii
vântului pentru construciile din clasele de importan-expunere I i II, JIw=1,15 este
determinat conform relaiei (A.6) din cod. În acest fel, pentru construciile din clasele de
importan-expunere I i II evaluarea aciunii vântului se face pe baza valorilor de referin ale
presiunii dinamice a vântului având 1% probabilitate de depire într-un an (valori cu un
interval mediu de recuren, IMR = 100 ani).
E.3.2 Presiunea vântului pe suprafe

e
Ipoteza “cvasi-staionar” se afl la baza codurilor i standardelor europene i internaionale

pentru determinarea aciunii vântului pe construcii. Conform ipotezei cvasi-staionare,
fluctuaiile presiunii pe suprafeele construciilor, W(t) urmresc fluctuaiile vitezei
longitudinale a vântului în amonte de construcii [2]:
1
W t wm wt c p 0 U V 2 t (E.3.2)
2
unde cp0 este coeficientul cvasi-staionar de presiune. Componenta medie a presiunii este:
c p 0 U v m2 V v2
1
wm (E.3.3).
2
62
Pentru intensiti reduse ale turbulenei, dispersia V v2 este mic în comparaie cu ptratul
valorii medii, v m2 . În acest caz, coeficientul cvasi-staionar de presiune, cp0 se poate considera
aproximativ egal cu valoarea medie a coeficientului de presiune, c pm :
1 1
wm c p 0 U vm2 c pm U vm2 (E.3.4).
2 2
Folosind ipoteza cvasi-staionar, valoarea de vârf a presiunii vântului pe suprafee, w p este
[2]:
1 1
wp c p 0 U v 2p # c pm U v 2p c pm q p (E.3.5)
2 2
unde v p este valoarea de vârf a vitezei vântului i q p este valoarea de vârf a presiunii
În ipoteza cvasi-staionar, se pot determina valori de vârf ale presiunii pe suprafeele
construciilor folosind valori medii ale coeficienilor de presiune i valori de vârf ale presiunii
Aciunea vântului pe suprafaa unei construcii sau a unui element component produce
presiuni i suciuni w orientate normal, atât pe suprafeele exterioare, cât i pe cele interioare.
Presiunile sunt considerate, convenional, pozitive; suciunile sunt considerate, convenional,
negative. Presiunile ce acioneaz pe feele exterioare ale cldirii se consider presiuni
externe, we; presiunile ce acioneaz pe feele interioare ale cldirii se consider presiuni
interne, wi. Aciunea vântului pe un element individual este determinat pe baza celei mai
defavorabile combinaii de presiuni care acioneaz asupra elementului.
E.3.3 For
e din vânt
Aciunea exercitat de vânt asupra construciilor pe direcie longitudinal (în lungul vântului)
se exprim printr-o for global Fw aplicat într-un punct de referin al construciei. Fora
global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau pe un element structural se
determin cu relaiile (3.3) i/sau (3.4) din cod în care Aref este aria de referin, orientat
perpendicular pe direcia vântului, pentru cldiri / structuri sau elemente sale; în cazul
copertinelor, pentru care se specific i coeficieni aerodinamici de for (sau a altor elemente
ce pot fi asimilate acestora, de ex. panouri solare) i este posibil determinarea direct a forei
globale din vânt, aria de referin este suprafaa total a acestora pe care se manifest efecte de
presiune/suciune generate de aciunea vântului. Astfel, pentru o copertin cu dimensiunile în
plan de b, respectiv d, aria de referin este b x d.
Forele globale exercitate de vânt asupra construciilor sunt evaluate, de regul, pentru fiecare
din axele principale ale construciei, considerate separat. În unele cazuri, cum ar fi de exemplu
turnurile cu seciunea cvasi-ptrat, trebuie considerat i posibilitatea de aciune a vântului pe
direcie diagonal (Figura E.3.1). În general, se recomand determinarea direciei vântului ce

produce aciunile aerodinamice i efectele structurale cele mai severe asupra construciei.
V
V
Figura E.3.1. Direcia vântului de proiectare pentru structuri cu forma ptrat în plan [1]
Forele locale exercitate de vânt pe elemente structurale i/sau nestructurale sunt evaluate
considerând direcia vântului care provoac aciunea cea mai sever.
Efectele de torsiune general produse de aciunea oblic a vântului sau de rafalele necorelate
ale vântului acionând pe cldiri / structuri cvasi-paralelipipedice pot fi estimate simplificat
considerând aplicarea forei Fw cu o excentricitate e = b /10, unde b este dimensiunea laturii
seciunii transversale a construciei orientat (cvasi)-perpendicular pe direcia vântului.
Alternativ, în vederea reprezentrii efectelor de torsiune produse de un vânt incident ne-
perpendicular sau produse de lipsa de corelaie între valorile de vârf ale forelor din vânt ce
acioneaz în diferite puncte ale construciei, pentru construcii dreptunghiulare sensibile la
torsiune (de exemplu pentru cldiri simetrice cu un singur nucleu central supuse la torsiune)
se poate folosi distribuia de presiuni / suciuni dat în Figura E.3.2.
cpe – zona E
cpe – zona D
Figura E.3.2. Distribuia presiunii / suciunii vântului pentru considerarea efectelor de

torsiune. Zonele i valorile pentru cpe sunt date în Tabelul 4.1 i Figura 4.5 din Cod
Atunci când aria total a suprafeelor paralele cu direcia vântului (sau puin înclinate fa de
aceasta) reprezint mai puin de ¼ din aria total a tuturor suprafeelor exterioare
64
perpendiculare pe direcia vântului, efectele generate de frecarea vântului pe suprafee pot fi

neglijate; aceast recomandare nu se aplic pentru starea limit de echilibru static, ECH (vezi
CR 0 – 2012 Cod de proiectare. Bazele proiectrii construciilor).
E.3.4 Coeficientul de rspuns dinamic al construc

iei
Natura fluctuant a vitezei vântului, a presiunilor i a forelor din vânt pe construcii poate
produce un rspuns (cvasi-)rezonant semnificativ la structurile zvelte la care rigiditatea i
amortizarea structurii au valori reduse. Acest rspuns dinamic (cvasi-)rezonant se suprapune
peste rspunsul nerezonant (de fond) la care sunt supuse toate construciile expuse vântului.
Rspunsul structural nerezonant este datorat contribuiei frecvenelor joase ale fluctuaiilor
vitezei vântului, mai mici decât frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii i este,
de obicei, cel mai important contributor la rspunsul structural total pe direcia vântului.
Contribuiile rezonante devin din ce în ce mai semnificative i, în cele din urm, pot deveni
dominante, pe msur ce structurile sunt mai zvelte/înalte i frecvenele proprii de vibraie i
amortizrile acestora devin mai reduse.
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
vento sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE
2. J. D. Holmes, 2004. Wind Loading of Structures, Taylor & Francis
E.4 COEFICIENI AERODINAMICI DE PRESIUNE / SUCIUNE I DE FOR
Coeficienii aerodinamici pentru evaluarea efectelor vântului asupra construciilor pot fi

coeficieni aerodinamici de presiune, de suciune i de presiune total (rezultant) sau/i
coeficieni aerodinamici de for rezultant i de moment rezultant, de for i de moment pe
unitatea de lungime, i de frecare.
Presiunile vântului ce acioneaz pe feele exterioare ale unei construcii se evalueaz
utilizând coeficieni aerodinamici de presiune / suciune exterioar ce se noteaza cu cpF. În
Figura E.4.1 se indic o distribuie tipic a coeficienilor de presiune / suciune exterioar
pentru un corp având forma de cub. Presiunile ce acioneaz pe feele interioare ale
construciei se evalueaz utilizând coeficieni aerodinamici de presiune / suciune interioar
notai cu cpi.
Simetric
Vânt
Figura E.4.1. Coeficieni de presiune / suciune pe suprafaa exterioar a unui cub [1]
Aciunea de ansamblu produs de presiunea dinamic a vântului asupra unui corp poate fi
exprimat prin rezultanta vectorial a tuturor forelor din vânt care acioneaz pe suprafeele
corpului la exterior i la interior. Direcia acestei fore rezultante poate fi diferit de direcia
vântului. În cazul general, fora rezultant pe corp poate fi descompus în trei componente:
- o component orizontal pe direcia vântului, denumit for de antrenare, Fw;
66
- o component orizontal perpendicular pe direcia vântului, denumit for lateral,

FL;
- o component vertical, denumit for de portan, FP.
Coeficientul aerodinamic de for cf se definete cu relaia
Fw
cf (E.4.1)
1
U V 2 AA
2
unde AA este aria frontal a corpului perpendicular pe direcia vântului, V este viteza
vântului în câmp liber, evaluat la o înlime de referin convenional i este densitatea
aerului.
Coeficientul de frecare este definit cu relaia:
w fe
c fe (E.4.2)
1
U V 2
2
unde wfr este aciunea tangent pe unitatea de suprafa paralel cu direcia vântului.
Coeficienii aerodinamici de presiune / suciune pot lua valori pozitive (pentru presiuni) sau
negative (pentru suciuni), în funcie de geometria cldirii. Coeficienii de presiune / suciune
exterioar au valori pozitive în toate punctele expuse direct vântului i au valori negative pe
suprafee laterale sau neexpuse direct vântului. Valorile pozitive ale coeficientului
aerodinamic de presiune pot fi inferioare valorilor negative (considerate în modul) ale
coeficientului aerodinamic de suciune.
Coeficienii de presiune total (rezultant) pot avea atât valori pozitive, cât i negative.
Coeficienii aerodinamici de for pot avea valori pozitive sau negative, în funcie de
geometria corpului analizat i de direcia vântului. Coeficienii de frecare au întotdeauna
valori pozitive.
Coeficienii aerodinamici locali sunt utilizai pentru evaluarea aciunilor locale ale vântului
pentru proiectarea i verificarea elementelor individuale de acoperi sau de faad.
Valorile coeficienilor aerodinamici din Capitolul 4 sunt preluate integral din SR EN-1991-1-
4:2006.
Aria de referin este suprafaa total a copertinei pe care se manifest efecte de
presiune/suciune generate de aciunea vântului
Bibliografie
1. Baines, W. D., 1963. Effects of velocity distributions on wind loads and ow patterns
on buildings, Proceedings, International Conference on Wind Effects on Buildings
and Structures, Teddington, U.K., 26–28 June, 198–225
2. SR EN 1991-1-4:2006 - Eurocod 1: Ac
iuni asupra structurilor. Partea 1-4: Ac
iuni
generale. Ac
iuni ale vântului, ASRO
E.5 PROCEDURI DE DETERMINARE A COEFICIENTULUI DE R SPUNS

DINAMIC
E.5.1 Turbulen
a vântului
(i) Lungimea scrii integrale a turbulen

ei
Fluctuaiile vitezei instantanee a vântului fa de medie pot fi descompuse în rafale armonice
având pulsaii Z 2 S n (unde n este frecvena armonicei) i lungimi de und O v m / n ,
unde vm este viteza medie a vântului în direcie longitudinal.
Scara integral a turbulenei reprezint o msur a dimensiunilor medii ale vârtejurilor
turbulente ale curgerii aerului. Lungimea scrii integrale a turbulenei în direcie longitudinal
(pe direcia vântului) este determinat cu relaia [5]:
f
1
Lx Rv1v2 x dx
³ (E.5.1)
v2 0
unde Rv1v2 x este funcia de inter-corelaie a componentelor longitudinale ale vitezelor

fluctuante v1 i v2 msurate în dou puncte oarecare 1 i 2 i v 2 este valoarea medie ptratic a
vitezei fluctuante. Funcia de inter-corelaie scade rapid cu distana între punctele 1 i 2.
Fluctuaiile componentelor longitudinale ale vitezei, msurate în dou puncte separate de o
distan considerabil mai mare decât lungimea scrii integrale a turbulenei, sunt necorelate.
În codurile de proiectare, pentru evaluarea lungimii scrii integrale a turbulenei, se folosesc
relaii empirice de forma [1]:
Lx z c z m (E.5.2)
unde c i m sunt constante determinate experimental.

În Figura E.5.1 este reprezentat variaia lungimii scrii integrale a turbulenei determinate cu
relaia (5.1) din cod, în funcie de înlimea z i de categoria terenului.
(ii) Densitatea spectral de putere a vitezei fluctuante a vântului

Proprietile statistice ale fluctuaiilor vitezei fa de medie în direcie longitudinal sunt
definite complet de densitatea spectral de putere unilateral a rafalelor (vitezei fluctuante) pe
direcia vântului la cota z, Sv(z, n). Densitatea spectral de putere descrie distribuia dispersiei
fluctuaiilor vitezei în funcie de coninutul de frecvene al acestora. Dispersia rafalelor
longitudinale se obine integrând densitatea spectral de putere pentru toate frecvenele:
f
V ³ S z, n dn
2
v v (E.5.3)
0
68
200 z, m
D
175 § z ·
° Lt ¨¨ ¸¸ , pentru z min d z d z max 200 m
°
Lz ® © zt ¹
150
°
°¯ L z min , pentru z z min
125
100
0
75
I
II
50 III
IV
25
L, m
0
0 50 100 150 200 250 300
Figura E.5.1 Lungimea scrii integrale a turbulenei, L(z)
Densitatea spectral de putere pentru rafalele longitudinale se normalizeaz:

n S v z , n
S L z , n (E.5.4)
V v2
parametrul de normalizare fiind dispersia rafalelor vântului în direcia corespunztoare.
Aria situat sub densitatea spectral de putere unilateral normalizat este egal cu unitatea:
S z , n n S v z , n
f f
³ v 2 dn ³ d ln n 1 (E.5.5)
0
Vv 0
Vv 2
Densitatea spectral de putere unilateral i normalizat a rafalelor longitudinale ale vântului

din [4,7] i din cod este dat de urmtoarea relaie propus în [1], Figura E.5.2:
n S v z , n 6,8 f L z, n
S L z , n (E.5.6)
V 2
v
5
>1 10,2 f L z, n @3
unde fL este o frecven adimensional (coordonat Monin) asociat rafalelor longitudinale i
reprezint raportul între lungimea scrii integrale a turbulenei i lungimea de und a rafalei
armonice de frecven n:
n Lxv z
f L z, n (E.5.7)
vm z
0.25 SL (m/s)2 Densitatea spectrala de putere a raf alelor longitudinale; z=10m
0.20
0.15
0.10
0.05
fL
0.00
1.0E-02 1.0E-01 1.0E+00 1.0E+01 1.0E+02
Figura E.5.2. Densitatea spectral de putere unilateral normalizat a rafalelor longitudinale
E.5.2 Procedura detaliat de determinare a coeficientului de rspuns dinamic
Determinarea coeficientului de rspuns dinamic la vânt se bazeaz pe modelarea stochastic a

proceselor aleatoare staionare pentru descrierea vitezei vântului, a forelor generate de vânt
pe construcie i a rspunsului structural la vânt.
Valorile instantanee ale mrimilor de interes (viteza vântului în amplasament, V(t), fora
generat de vânt pe construcie, F(t), deplasarea produs de vânt, X(t)) se descompun intr-o
component medie i o component fluctuant fa de medie, variabil în timp i modelat ca
proces stochastic staionar de medie zero:
V t v m v t (E.5.8)
F t Fm f t (E.5.9)
X t X m xt (E.5.10)
vt 0 .
f t 0 . (E.5.11)
xt 0 .
70
În Figura E.5.3 se prezint grafic elementele modelrii stochastice.

Vitez For Rspuns
vm Fm Xm
Densitatea Funcia de Densitatea spectral Densitatea spectral a

Funcia de
spectral a rafalelor admitan a forei din vânt rspunsului
transfer a
aerodinamic
structurii
Frecvena
Figura E.5.3. Abordarea folosind vibraii aleatoare pentru determinarea rspunsului dinamic la
aciunea vântului [5]
Relaia dintre densitatea spectral de putere a componentei fluctuante a forei din vânt i
densitatea spectral de putere a componentei fluctuante a vitezei longitudinale a vântului [2, 3,
5] este:
4 Fm2
S f n S v n (E.5.12)
v m2
Pentru determinarea rspunsului structurii se introduce noiunea de funcie de transfer a

structurii (sistemului). Ptratul modulului funciei de transfer a sistemului cu un grad de
libertate dinamic (GLD):
1 1 1
H n H 0 n
2 2
2
2 2
(E.5.13)
k ª
§n· º
2 2 k
2 § n ·
«1 ¨¨ ¸¸ » 4 [ ¨¨ ¸¸
«¬ © n1 ¹ »¼ © n1 ¹
În relaia (E.5.13) k este rigiditatea sistemului, este fraciunea din amortizarea critic, n1 este
frecvena proprie de vibraie a sistemului cu un GLD i H 0 n este factorul de amplificare
dinamic a rspunsului sistemului cu un GLD expus unei fore excitatoare armonice.
Relaia între valoarea medie a forei din vânt i valoarea medie a deplasrii sistemului este:
1 Fm Fm
Xm H 0 n 0 Fm (E.5.14)
m 2 S n 1
2
k k
Relaia între densitatea spectral de putere a componentei fluctuante a deplasrii sistemului i

densitatea spectral de putere a componentei fluctuante a forei din vânt este:
1
S X n H 0 n S f n
2
2
(E.5.15)
k
Combinând relaia (E.5.15) cu relaia (E.5.12) se obine:
2 4 Fm
2
1
S X n H 0 n 2 S v n (E.5.16)
k2 vm
Relaia (E.5.16) este aplicabil construciilor cu arii frontale reduse în raport cu lungimile
scrilor turbulenei atmosferice. Intrucât fluctuaiile vitezei nu se produc simultan pe toat
suprafaa feei expuse vântului, trebuie considerat corelaia acestor fluctuaii pe suprafaa
expus. Pentru a ine seama de acest efect se introduce funcia de admitan aerodinamic,
2(n), relaia (E.5.16) devenind [5]:
2 4 Fm
2
1
S X n H 0 n F 2 n S v n (E.5.17)
k2 vm2
Funciile de admitan aerodinamic 2(n) evalueaz gradul de corelaie al rafalelor

longitudinale pe aria frontal (b x h) a construciei expus vântului. Funciile de admitan
aerodinamic – notate cu Rh i Rb în cod - sunt reprezentate în Figura E.5.4.
Funcia de admitan aerodinamic, 2(n) tinde la 1 pentru frecvene joase i pentru corpuri de
dimensiuni reduse. Rafalele cu frecvene joase sunt aproape perfect corelate i cuprind faa
expus a corpului în totalitate. Pentru frecvene inalte, sau pentru corpuri cu dimensiuni mari,
rafalele nu sunt corelate, admitana aerodinamic tinde la zero i rafalele nu genereaz fore
fluctuante totale importante.
1.0
Rh(b)
0.8
0.6
0.4
0.2
Kh(b)
0.0
0.001 0.01 0.1 1 10 100
Figura E.5.4 Funciile de admitan aerodinamic, Rh(b)
Înlocuind în relaia (E.5.17) valoarea medie a deplasrii (relaia E.5.14), se obine:

72
4 X m2
S X n H 0 n F 2 n Sv n
2
2
(E.5.18)
vm
Valoarea medie ptratic a deplasrii fluctuante se determin prin integrarea densitii

spectrale de putere a deplasrii pentru toate frecvenele [2, 3, 5]:
S n
f f
4 X m2 2
³ S X n dn V v ³ H 0 n F 2 n v 2 dn #
2
x2 V X2
0
vm2
0
Vv
Sv n Sv n1
f f
4 X m2 2 § 2 ·
V v ¨¨ ³ F n 2 dn F n1 ³ H 0 n dn ¸¸
2
# 2
(E.5.19)
vm2
©0 Vv Vv 0
2
¹
[4 X m2 I v2 B 2 R 2 V B2 V R2
în care
S n
f
³ F n V dn
2 2 v
B 2
(E.5.20)
0 v
i
S2
R 2
S L n1 F 2 n1 (E.5.21)
2 G
i unde:
SL(n1) este valoarea densitii spectrale de putere unilaterale i normalizate determinat
pentru frecvena n1
G - decrementul logaritmic al amortizrii; acesta se determin cu relaia G # 2 S [ , unde
[ este fraciunea din amortizarea critic.
Integrala din relaia (E.5.19) este evaluat ca suma a dou componente ce reprezint partea
nerezonant (de fond) i, respectiv, partea rezonant a rspunsului fluctuant:
V X2 V B2 V R2 (E.5.22).
Factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), B2 ia în considerare corelaia efectiv a valorilor

de vârf ale presiunilor pe suprafaa expus la vânt a construciei i este reprezentat în Figura
E.5.5. Când suprafaa construciei expus la vânt este mic, atunci B21 (corelaie perfect).
Odat cu creterea suprafaei construciei expuse la vânt, datorit nesimultaneitii valorilor de
vârf ale presiunilor, B2 scade progresiv i tinde la zero.
1.0
B2
0.8
0.6
0.4
0.2
(b+h)/L(zs)
0.0
0.001 0.01 0.1 1 10 100
Figura E.5.5 Factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), B2
Factorul de rspuns rezonant R2 depinde de aria A expus la vânt i de frecvena proprie

fundamental n1 i crete sensibil pentru valori reduse ale fraciunii din amortizarea critic a
structurii, .
Factorul de rafal al rspunsului este definit ca raportul între valoarea maxim ateptat a
rspunsului structural intr-o perioad definit de timp (conform prezentului cod, 10 minute) i
valoarea medie a rspunsului în aceeai perioad de timp:
Xp X m kp V X
G 1 2 k p Iv B2 R2 (E.5.23)
Xm Xm
unde:
kp – este factorul de vârf al rspunsului ce depinde esenial de intervalul de timp pentru care
este calculat valoarea maxim (10 min în cod) i de frecvena proprie a structurii în modul
fundamental;
V X - este abaterea standard a rspunsului structural.
Factorul de rafal G depinde de dimensiunile, de rigiditatea i de amortizarea structurii.
Acesta este cu atât mai mare cu cât structura este mai zvelt, mai flexibil i/sau mai slab
amortizat; factorul de rafal este mic în cazul în care structura este rigid i puternic
amortizat.
Factorul de vârf este dat de expresia [3]:
0,577
kp 2 ln Q T t3 (E.5.24)
2 ln Q T
74
unde Q este frecvena medie a vibraiilor structurii expus vântului incident (frecven ce se
aproximeaz practic, pentru structuri cu amortizare redus, cu frecvena de vibraie a
construciei în modul fundamental) i T este intervalul de timp pentru care se determin
valoarea maxim ateptat a rspunsului. Factorul de vârf pentru determinarea rspunsului
extrem maxim al structurii, kp este reprezentat în Figura E.5.7.
4.0 kp
3.5
3.0
QT
2.5
10 100 1000
Figura E.5.6 Factorul de vârf, kp
Coeficientul de rspuns dinamic este definit ca raportul între valoarea maxim ateptat a
rspunsului deplasare lateral a structurii ce ine cont de efectele (cvasi-)rezonante i de
corelaia rafalelor pe aria expus a construciei i valoarea maxim ateptat a rspunsului
deplasare lateral a structurii fr aceste efecte:
G Xm 1 2 k p Iv B2 R2
cd (E.5.25).
c pq X m 1 2 g Iv
Coeficientul de rspuns dinamic se aplic forelor rezultante (globale) i presiunilor exterioare

în direcia vântului. Este important de observat c, spre deosebire de factorul de rafal al
rspunsului G, coeficientul de rspuns dinamic longitudinal cd poate fi mai mare, mai mic sau
egal cu 1. Condiia cd >1 implic G>cpq i conduce la aciuni statice echivalente mai mari
decât aciunile aerodinamice de vârf; condiia este valabil pentru structuri flexibile slab
amortizate. Condiia cd <1 implic G<cpq i conduce la aciuni statice echivalente mai mici
decât aciunile aerodinamice de vârf; condiia este valabil pentru structuri rigide puternic
amortizate [1].
Ordinea operaiilor pentru evaluarea coeficientului cd este sintetizat în Tabelul E.5.1.
Tabel E.5.1 Calculul coeficientului de rspuns dinamic la vânt

Pasul Operatiunea
1 Alegerea unui model structural de referin
2 Determinarea parametrilor geometrici b, h, ze
3 Evaluarea vitezei medii a vântului vm(zs)
4 Evaluarea intensitii turbulenei Iv(zs)
5 Evaluarea scrii integrale a turbulenei L(zs)
6 Evaluarea decrementului logaritmic al amortizrii structurale, Gs
7 Evaluarea vectorului propriu fundamental de încovoiere, 1
8 Evaluarea masei echivalente pe unitatea de lungime, me
9 Evaluarea decrementului logaritmic al amortizrii aerodinamice, Ga
10 Evaluarea decrementului logaritmic al amortizrii produse de dispozitive speciale (mase
acordate, amortizori cu lichid etE.), Gd
11 Determinarea parametrilor dinamici n1 i G
12 Evaluarea factorului de rspuns nerezonant (cvasi-static) B2
13 Evaluarea densitii spectrale de putere normalizate a fluctuaiilor fa de medie a
componentei longitudinale a rafalelor, SL(zs, n1)
14 Evaluarea parametrilor h i b
15 Evaluarea funciilor de corelaie vertical, Rh i transversal, Rb
16 Evaluarea factorului de rspuns rezonant R2
17 Evaluarea frecvenei asteptate
18 Evaluarea factorului de vârf kp
19 Evaluarea coeficientului de rspuns dinamic cd
E.5.4 Deplasri i accelera

ii pentru starea limit de serviciu a construc
iei
Coeficientul adimensional Kx este aproximat prin relaia (5.13) din cod i este reprezentat în
Figura E.5.7.
2.0 Kx
1.9
1.8 ] = 2,5
1.7 ] = 2,0
1.6
] = 1,5
1.5 ] = 1,0
1.4
1.3 ] = 0,5
1.2
1.1
zs/z0
1.0
1.E+01 1.E+02 1.E+03
Figura E.5.7. Coeficientului adimensional Kx conform relaiei (5.13)

76
E.5.5 Criterii de confort
Acceleraia limit superioar de confort pentru ocupanii cldirii, alim este reprezentat în
Figura E.5.8. în funcie de frecvena fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului.
Birouri Cladiri de locuit

30
25
20
2
a lim , cm/s
15
10
0
0.1 1 10
n 1,x, Hz
Fig. E.5.8 Valori limit ale acceleraiei cldirii conform relaiei (5.16)
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 - Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
2. Davenport, A.G., 1963. ‘The buffetting of structures by gusts’, Proceedings,
International Conference on Wind Effects on Buildings and Structures,
Teddington U.K., 26–8 June, 358–91.
3. Davenport, A.G., 1964. ‘Note on the distribution of the largest value of a random
function with application to gust loading’, Proceedings, Institution of Civil
Engineers 28: 187–96
4. EN 1991-1-4 - Eurocode 1: Actions on structures - Part 1-4: General actions -
Wind actions, CEN
5. J. D. Holmes, 2004. Wind Loading of Structures, Taylor & Francis
6. SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor - Partea
1-4: Aciuni generale – Aciuni ale vântului. Anexa naional
E.6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTIC GENERATE DE VÂRTEJURI
Curgerea aerului produce efecte de antrenare a corpului imersat. Antrenarea este de natur
vâscoas, generat de frecarea aerului de corp i de natur inerial, generat de presiunea
dinamic a aerului asupra corpului.
Dac antrenarea generat de frecarea aerului este dominant, atunci forma corpului este
aerodinamic; dac antrenarea generat de presiunea aerului este dominant, atunci forma
corpului nu este aerodinamic.
Micarea aerului se produce în dou moduri:
- micarea laminar, caracterizat de deplasarea aerului în straturi paralele;
- micarea turbulent, caracterizat de amestecarea violent a straturilor de aer.
Pentru valori mici ale vitezelor aerului, forele vâscoase sunt suficient de mari pentru ca s
menin micarea acestuia în straturi paralele. La valori mari ale vitezelor, apar efecte ineriale
importante, micarea devenind turbulent. Apariia unuia din cele dou moduri de micare
este caracterizat de numrul Reynolds, Re ce se definete ca raportul între forele de inerie
i forele vâscoase dezvoltate în masa de aer în timpul curgerii:
Forta de inertie U V L
Re (E.6.1)
Forta viscoasa P
unde este densitatea aerului, V este viteza curentului de aer, este coeficientul de
vâscozitate sau vâscozitatea dinamic a aerului i L este o dimensiune caracteristic a
volumului de aer. Pentru aer la 20oC, Re=67000·V·L (V în m/s i L în m). Dac numrul
Reynolds este mare, predomin efectele ineriale i micarea este turbulent. Dac numrul
Reynolds este mic, predomin efectele vâscoase i micarea este laminar.
Pentru construcii zvelte (couri de fum, turnuri, cabluri .a.) este necesar s se ia în
considerare efectul dinamic provocat de desprinderea alternant a vârtejurilor vântului ce
produce o aciune fluctuant perpendicular pe direcia vântului a crei frecven depinde de
viteza medie a vântului, precum i de forma i de dimensiunile seciuniiînplan ale construciei.
În cazul în care frecvena de desprindere a vârtejurilor este apropiat de o frecven proprie de
vibraie a construciei se realizeaz condiiile de cvasi-rezonan ce produc amplificri ale
amplitudinii oscilaiilor construciei, cu atât mai mari cu cât amortizarea i masa structurii sau
a elementului sunt mai mici. Condiia de rezonan este indeplinit atunci când viteza vântului
este teoretic egal cu viteza critic a vântului ce provoac desprinderea vârtejurilor. În
general, viteza critic a vântului pentru multe construcii curente este o vitez frecvent a
acestuia, ceea ce face ca numrul de cicluri de încrcare-descrcare i fenomenul de oboseal
s devin importante.
Corpurile ne-aerodinamice produc fenomenul de desprindere alternant a vârtejurilor. În
general, un corp imersat într-un curent de aer produce în urma sa un siaj format din trenuri de
78
vârtejuri alternante (ciclice) care se desprind de corp (Figura E.6.1) cu o frecven medie de
desprindere dat de relaia:
St v m
ns (E.6.2)
b
unde
St este un parametru adimensional numit numrul lui Strouhal, ce depinde de forma
seciunii i de numrul Reynolds;
vm este viteza medie a vântului;
b este o dimensiune caracteristic (de referin) a seciunii corpului.
Figura E.6.1 Siajul von Karman pentru o seciune circular [1]
Fenomenul de producere i de separare a vârtejurilor depinde de numrul Reynolds în sensul

c turbulena crete odat cu numrul Reynolds (Figura E.6.2).
Figura E.6.2. Cilindru de lungime infinit cu seciune circular scufundat într-un fluid [1]
Numrul lui Scruton, Sc (definit de relaia 6.4 din cod) este un parametru adimensional ce
depinde de masa echivalent, de fraciunea din amortizarea critic i de dimensiunea de
referin a seciunii. Când vârtejurile se desprind în rezonan cu oscilaiile unei structuri
uoare i / sau slab amortizate i caracterizat de un numr Scruton sczut, fenomenul tinde s
devin auto-excitat (sau de interaciune aer-structur) i d natere efectului de sincronizare.
În aceste cazuri, tendina nu mai este ca desprinderea de vârtejuri s excite structura, ci ca
structura însi s coomande desprinderea de vârtejuri cvasi-rezonante dând natere, astfel,
unui fenomen de amplificare semnificativ [1].
Conform relaiei (E.6.2), dependena între frecvena de desprindere a vârtejurilor, ns i viteza
medie a vântului, vm este liniar (Figura E.6.3a). În realitate, aceast lege nu mai este valabil
pentru viteze mai mari ca vcrit,i (definit de relaia 6.2 din cod) într-un interval de viteze vcrit,i,
numit de auto-control (sau de sincronizare), ce este cu atât mai mare cu cât numrul lui
Scruton este mai mic, Figura E.6.3b [1].
Când numrul Scruton este mare (Figura E.6.3a), desprinderea vârtejurilor provoac o for
alternant transversal care, la rândul su, produce o vibraie cvasi-rezonant. În cazul în care
numrul Scruton este mic, desprinderea vârtejurilor produce vibraii atât de ample încât
acestea devin principalul mecanism de control al desprinderii alternante de vârtejuri. Prin
urmare, desprinderea vârtejurilor se manifest cu frecvena proprie de vibraie a structurii
pentru intervalul de viteze indicat în Figura E.6.3b [1].
Figura E.6.3 Legea lui Strouhal pentru numere Scruton mari (a) i mici (b)
În condiii de rezonan, cu cât numrul Scruton este mai mic (deci, cu cât structura este mai
uoar i/sau mai slab amortizat), cu atât amplificarea rspunsului este mai marF. Se pot
distinge urmtoarele situaii [1]:
x pentru Sc > 30, fenomenul de desprindere de vârtejuri nu produce, în general, efecte
severe; totusi, este recomandat efectuarea unei verificri;
x pentru 5 Sc 30, fenomenul de desprindere de vârtejuri este sensibil, în primul rând
la intensitatea turbulenei; valorile ridicate ale intensitii turbulenei reduc riscul de
vibraii violente iar valorile reduse ale intensitii turbulenei pot amplifica acest
fenomen;
x pentru Sc < 5, vibraiile induse de desprinderea de vârtejuri pot fi de amplitudine mare
i foarte periculoase.
Pentru cldiri zvelte (h/d > 4) i pentru couri de fum (h/d > 6,5) dispuse în perechi sau
grupate se va considera sporirea efectelor vântului produse de siajul turbulent. Efectele sporite
produse de siajul turbulent asupra unei cldiri sau asupra unui co de fum pot fi, în mod
simplificat, considerate neglijabile dac cel puin una dintre condiiile urmtoare este
verificat:
- distana dintre dou cldiri sau couri de fum este de 25 ori mai mare decat
dimensiunea cldirii sau a coului coului amplasat în amonte fa de direcia de
curgere a aerului, msurat perpendicular pe direcia vântului;
80
- frecvena proprie fundamental de vibraie a cldirii sau a coului (pentru care se

evalueaz efectele produse de turbulena siajului) este mai mare de 1 Hz.
Dac nu sunt indeplinite condiiile precedente este necesar efectuarea de teste în tunelul
aerodinamic de vânt.
Amplitudinile vibraiilor induse de desprinderea vârtejurilor se pot reduce prin montarea de
dispozitive aerodinamice (doar în condiii speciale, de exemplu pentru numere Scruton mai
mari ca 8) sau dispozitive de amortizare pe structur. Astfel de aplicaii necesit consultan
de specialitate.
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
E. ANEXA A ZONAREA ACIUNII VÂNTULUI ÎN ROMÂNIA
Generaia de standarde de aciuni din rile avansate din anii '70 ai secolului XX a introdus
conceptele inovative ale teoriei statistice a valorilor extreme i a definit intensitile aciunilor
din hazard natural (cutremur, vânt, zpad .a.) cu anumite intervale medii de recuren
(perioade medii de revenire), în ani.
În prezent, practica internaional utilizeaz valori caracteristice ale aciunilor din vânt având
intervalul mediu de recuren standard de 50 ani, IMR = 50 ani. Aceste valori au
probabilitatea de depire 64% în 50 ani i 2% intr-un an.
Fa de ediia precedent a codului (Normativ NP 082-2004), baza de date meteorologice
privind viteza vântului a fost completat cu valorile maxime anuale ale vitezelor vântului
înregistrate în România între anii 1989-2005. Ca urmare, pentru zonarea hazardului natural
din vânt s-au utilizat ca date de intrare valorile maxime anuale ale vitezei vântului msurate la
10 m deasupra terenului pân în anul 2005, la peste 140 de staii meteorologice ale
Administratiei Naionale de Meteorologie. Rezultatele analizei statistice sunt valorile
caracteristice ale vitezei vântului având IMR = 50 ani, determinate în repartiia de valori
extreme tip I, Gumbel pentru maxime. Repartiia de probabilitate Gumbel pentru maxime este
recomandat în ultimele 4 ediii ale standardului american ASCE 7/(1988, 1993, 2000, 2005) -
Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures, Documentul Joint Committee on
Structural Safety, Wind Loads, 1995, 2000 i în Documentul ISO/TC 98/SC3/WG 2/N 129 rev,
Draft for DP 4354, Wind Actions on Structures i este justificat de corelaia între coeficienii
de oblicitate i de variaie ai maximelor anuale msurate în staiile meteorologice din
România pe o durat de peste 50 de ani.
Rezultatele calculelor statistice efectuate au fost sintetizate în harta de zonare a valorilor de
referin ale presiunii dinamice a vântului mediate pe 10 minute, independent de direcia de
aciune a vântului (cdir = 1,0), i având un interval mediu de recuren de 50 ani (vezi Figura
2.1 din prezentul cod).
Cu titlu informativ, în Tabelul E.A.1 sunt prezentate valorile factorului direcional cdir pentru
vitezele maxime ale vântului pe 16 direcii înregistrate în Câmpia Român, pentru oraul
Bucureti.
Tabelul E.A.1. Bucureti. Factorul direcional al vitezei vântului având un interval mediu de
recuren de 50 ani, cdir [3]
Direcia N NNE NE ENE E ESE SE SSE

cdir 0,34 0,52 0,97 0,83 0,48 0,38 0,38 0,34
Direcia S SSV SV VSV V VNV NV NNV
cdir 0,41 0,41 0,52 0,52 0,55 0,42 0,31 0,38
Relaiile (A.2) i (A.3) din cod au fost calibrate pe baza datelor obinute în staiile
meteorologice din România situate la peste 1000 m altitudine.
82
În Tabelul E.A.2 sunt prezentate valorile de referin ale presiunii dinamice a vântului pentru
10 staii meteorologice situate la peste 1000 m altitudine, care au fost determinate pe baza
maximelor anuale ale vitezei medii a vântului msurate la o înlime de 10 m i mediate pe 10
minute.
Tabelul E.A.2. Valori caracteristice ale presiunii dinamice a vântului în staii meteorologice
din România situate la altitudini de peste 1000 m
Staia Altitudinea,
Nr. crt. qb, Pa
meteorologic m
1. Bioara 1360 307
2. Fundata 1384 833
3. Semenic 1432 1027
4. Cuntu 1450 626
5. Pltini 1453 1094
6. Raru 1536 822
7. Parang 1548 501
8. Lcui 1776 1052
9. Iezer 1785 871
10. Vldeasa 1836 978
Relaiile (A.4) i (A.5) din codul de proiectare au la baz rapoarte de fractili determinate în
repartiia Gumbel pentru maxime pentru diferite valori ale coeficientului de variaie a
valorilor maxime anuale ale vitezelor vântului. Rezultatele analizei sunt prezentate în Figura
E.A.1.
1.2
Raport valori caracteristice ale vitezei.
1.0
100 ani/50 ani

10 ani/50 ani
0.8
0.6
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
Coeficient de variatie a vitezelor maxime anuale
Figura E.A.1. Rapoarte ale valorilor caracteristice ale vitezei maxime anuale a vântului
vb, IMR 100 ani

vb, IMR 10 ani
i
vb, IMR 50 ani
vb, IMR 50 ani
Bibliografie
1. D. Ghiocel, D. Lungu, 1975. Wind, snow and temperature effects on structures, based
on probability, Abacus Press, Tunbridge Wells, Kent, U.K.
2. D. Lungu, R. Vcreanu, A. Aldea, C. Arion, 2000. Advanced Structural Analysis,
Editura CONSPRESS, 177 p., ISBN 973-8165-15-6
3. Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1994. Basic code parameters for environmental
actions in Romania harmonised with EUROCODE 1, Scientific Bulletin of Technical
University of Civil Engineering Bucharest, Vol.2/1994, p.35-44
4. Lungu D., van Gelder P., Trandafir R., 1996. Comparative study of Eurocode 1, ISO
and ASCE procedures for calculating wind loads. IABSE Colloquium, Basis of
Design and Actions on Structures, Background and Application of EUROCODE 1.
Delft University of Technology, March 27-29, p.345-354
5. Lungu, D., Aldea, A., Demetriu, S., 1998. Probabilistic wind and snow hazards
assessment for Romania, Proceedings of the 1st International Scientific-Technical
Conference – Technical Meteorology of the Carpathians, Ukraine, p.35-40
ANEXA nr.2
ANEXA F (informativ) – EXEMPLE DE CALCUL

CUPRINS
F.1 EVALUAREA VITEZEI

I A PRESIUNII DINAMICE A VÂNTULUI
F.1.1 Valori de referin ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
F.1.2 Valori medii ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
F.1.3 Valori de vârf ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
F.2 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O HAL INDUSTRIAL

F.2.1 Informaii generale
F.2.2 Valori de referin ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului pe amplasament
F.2.3 Distribuia presiunilor pe suprafeele rigide exterioare
F.2.3.1 Cazul 1. Vântul acioneaz perpendicular pe latura scurt a halei
F.2.3.2 Cazul 2. Vântul acioneaz perpendicular pe latura lung a halei
F.2.4 Distribuia presiunilor pe suprafeele rigide interioare
F.2.4.1 Distribuia presiunilor interioare pe pereii halei
F.2.4.2 Distribuia presiunilor interioare pe acoperiul halei
F.2.5 Presiuni totale
F.2.5.1 Cazul 1
F.2.5.2 Cazul 2
F.2.5.3 Cazul 3
F.2.5.4 Cazul 4
F.2.6 Fora de frecare
F.2.7 Fora global pe direcia vântului
F.2.7.1 Cazul 1
F.2.7.2 Cazul 2
F.2.7.3 Cazul 3
F.2.7.4 Cazul 4
F.3 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O CLDIRE DE LOCUIT CU REGIM MIC

DE INLIME
F.3.2 Viteza i presiunea dinamic a vântului pe amplasament
F.3.3 Distribuia presiunilor / suciunilor pe suprafeele rigide exterioare
F.3.4.1 Cazul I (direcia vântului = 0° - vânt perpendicular pe coam – aciune pe perei)
F.3.4.2 Cazul II (direcia vântului = 90°)
F.4 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O CLDIRE MULTIETAJAT DE BIROURI

F.4.1 Informatii generale
F.4.4 Coeficientul aerodinamic de for
F.4.5 Coeficientul de rspuns dinamic

F.4.6.1 Cazul I (vânt perpendicular pe latura lung - direcia vântului = 0°)
F.4.6.2 Cazul II (vânt perpendicular pe latura lung - direcia vântului = 90°)
F.5 EVALUAREA RSPUNSULUI DINAMIC LA ACIUNEA VÂNTULUI PENTRU O
CLDIRE CU REGIM MARE DE INLIME
F.5.5 Acceleraia longitudinal la vârful cldirii
F.6. EVALUAREA RSPUNSULUI DINAMIC LA ACIUNEA VÂNTULUI PENTRU UN

CO
DE FUM INDUSTRIAL
F.6.3 Parametrii dinamici i aerodinamici
F.6.6 Viteza critic de desprindere a vârtejurilor
F.6.7 Valoarea de vârf a deplasrii pe direcia transversal vântului
F.6.8 Fora static echivalent transversal
F.7 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI ASUPRA UNEI COPERTINE

F.7.3 Fora global din vânt ce acioneaz asupra copertinei
F.7.4 Presiunea total ce acioneaz pe suprafaa copertinei
F.8. EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PENTRU UN POD

F.8.2 Evaluarea vitezei i presiunii dinamice a vântului în amplasament
F.8.3 Evaluarea aciunii vântului pe suprastructura podului
F.1 EVALUAREA VITEZEI I A PRESIUNII DINAMICE A VÂNTULUI
F.1.1 Valori de referin

ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
În acest exemplu de calcul se evalueaz valorile vitezelelor i presiunilor dinamice ale vântului la
o înlime z = 20 m deasupra terenului pentru categoria de teren III (zone acoperite uniform cu
vegetaie, sau cu cldiri i cu lungimea de rugozitate z0 = 0,3 m) în municipiul Clrai.
Conform hrii de zonare din Figura 2.1, presiunea de referin a vântului mediat pe 10 minute
la 10 metri cu o probabilitate de depire într-un an de 0,02 (interval mediu de recuren de 50 de
ani) este qb = 0,6 kPa, iar viteza de referin a vântului se determin cu relaia (A.3) (qb exprimat
în Pa):
2q b 2 600
vb 31 m/s
1,25
unde = 1,25 kg/m3 este densitatea aerului.
F.1.2 Valori medii ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
Viteza medie a vântului, vm(z), la o înlime z deasupra terenului depinde de rugozitatea terenului
i de viteza de referin a vântului, vb (fr a lua în considerare orografia amplasamentului) i se
determin cu relaia (2.3)
vm z cr z vb
unde cr(z) este factorul de rugozitate pentru viteza vântului care se determin cu relaia (2.4)
§ z ·
°k r z 0 ln¨¨ ¸¸ pentru z min z d z max 200 m
°
cr z ® © z0 ¹
°
°¯ c r z z min pentru z d z min
unde factorul de teren kr este dat de relaia (2.5)

0, 07
§ z ·
k r z 0 0,189 ¨¨ 0 ¸¸
© 0,05 ¹
Valorile z = 0,3m i zmin = 5m sunt date în Tabelul 2.1, iar valoarea kr(z0) = 0,214 este indicat în
Tabelul 2.2.
Pentru municipiul Clrai viteza medie a vântului la o înlime z = 20 m deasupra terenului i

pentru categoria de teren III (zone acoperite uniform cu vegetaie, sau cu cldiri i cu lungimea
de rugozitate z0 = 0,3 m) este:
§ z · § 20 ·
cr 20 kr z0 ln ¨ ¸ 0,214 ln ¨ ¸ 0, 214 4,2 0,90
© z0 ¹ © 0,3 ¹
vm 20 cr 20 vb 0,90 31 28m/s
Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului, qm(z) la o înlime z deasupra terenului (fr a
lua în considerare orografia amplasamentului) depinde de rugozitatea terenului i de valoarea de
referin a presiunii dinamice a vântului, qb i se determin cu relaia (2.7):
q m z c r2 z q b
unde cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului ce se determin cu
relaia (2.9)
ª § ·º
2
°k r2 z 0 «ln ¨ z ¸¸ » pentru z min z d z max 200 m

° ¨
c r2 z ® «¬ © z 0 ¹ »¼
°
° c 2 z z pentru z d z min
¯ r min
Valorile kr2(z0)=0,046 pentru categoria III de teren este indicat în Tabelul 2.2.
Pentru amplasamentul Clrai, presiunea dinamic medie a vântului la o înlime z = 20 m
deasupra terenului i pentru categoria de teren III (zone acoperite uniform cu vegetaie, sau cu
cldiri i cu lungimea de rugozitate z0 = 0,3 m) este:
2 2
ª § z ·º ª § 20 · º
cr2 20 kr2 z0 « ln ¨ ¸» 0,046 «ln ¨ ¸» 0,046 17,63 0,81
«¬ © z 0 ¹ »¼ ¬ © 0,3 ¹ ¼
qm 20 cr2 20 qb 0,81 0, 6 0, 49 kPa
F.1.3 Valori de vârf ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la o înlime z deasupra terenului, produs de rafalele
vântului, se determin cu relaia (2.13):
v p z c pv z v m z
unde cpv(z) este factorul de rafal pentru viteza medie a vântului la o înlime z deasupra
terenului ce se definete conform relaiei (2.14)
cpv z 1 g I v z 1 3,5 I v z
unde g este factorul de vârf a crui valoare recomandat este g = 3,5.

Intensitatea turbulenei vântului, Iv la înlimea z deasupra terenului se determin cu relaia

(2.11):
E
° pentru z min z d z max 200 m
°° 2,5 ln§¨ z ·¸
I v z ® ¨z ¸
© 0¹
°
°
°¯ I v z z min pentru z d z min
Valorile factorului de proporionalitate E pot fi considerate conform relaiei (2.12):

4,5 d E 4,5 0,856lnz0 d 7,5
Conform tabelului 2.3, pentru categoria de teren III, valoarea E = 2,35.
Valoarea de vârf a vitezii vântului la o înlime z=20 m deasupra terenului i pentru categoria de
teren III în municipiul Clrai se determin dup cum urmeaz:
E 2,35 2,35
I v 20 0, 224
§ z · § 20 · 10,5
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,3 ¹
cpv 20 1 g I v 20 1 3,5 I v 20 1 3,5 0, 224 1,784

vp 20 cpv 20 vm 20 1, 784 28 49,74 m/s
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înlime z deasupra terenului, produs
de rafalele vântului, se determin cu relaia (2.15)
qp z cpq z qm z
unde cpq(z) este factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului la înlimea z
deasupra terenului ce se definete cu relaia (2.16):
c pq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la o înlime z = 20 m deasupra terenului i

pentru categoria de teren III în municipiul Clrai se calculeaz dup cum urmeaz:
cpq 20 1 2 g I v 20 1 7 I v 20 1 7 0, 224 2,568
qp 20 cpq 20 qm 20 2,568 0, 49 1, 25 kPa

F.2 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O HAL INDUSTRIAL
x Caracteristici geometrice: hala are o form dreptunghiular în plan având dimensiunile

laturilor de 60 m respectiv 150 m i o înlime la nivelul aticului de 11,9 m; înlimea
aticului este de 0.9 m; hala are o u de 16 m lungime i de 8 m înlime pe una dintre cele
dou laturi scurte; greutatea total a halei este de 76500 kN;
x Caracteristici structurale: hal cu structura metalic în cadre contravântuite; închiderile
laterale sunt realizate din panouri prefabricate;
x Caracteristici dinamice ale structurii halei:
- prima perioad de vibraie pe direcia scurt a halei T1x = 0,65 s (n1x = 1,54Hz)
- prima perioad de vibraie pe direcia lung a halei T1y = 0,54 s (n1y = 1,85Hz)
x Clasa de importan-expunere pentru ac
iunea vântului: II (parcuri industriale cu construcii
unde au loc procese tehnologice de producie i alte construcii de aceeai natur); factor de
importan-expunere Iw=1,15;
x Condiii de amplasament: hala este amplasat în municipiul Iai, categoria de teren II (câmp
deschis-terenuri cu iarb i/sau cu obstacole izolate – copaci, cldiri – aflate la distane de cel
puin de 20 de ori înlimea obstacolului – z0=0.05m).
Conform hrii de zonare a valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului având IMR =
50 ani (Figura 2.1) valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului pentru municipiul Iai
este qb = 0,7 kPa.
Viteza de referin a vântului în amplasament se determin cu relaia (A.3) (qb exprimat în Pa):
2q b 2 700
vb 33,47 m/s
1,25
Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale halei industriale
(perei exteriori, atic, acoperi) se determin cu relaia (3.1):
we Iw c pe q p z e
unde
ze este înlimea de referin pentru presiunea exterioar;
cpe este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee exterioare;

Iw este factorul de importan – expunere la aciunea vântului.
Conform pct. 4.2.2 înlimea de referin ze în cazul acoperiului halei considerate este:
ze = h + hp = 11 m + 0,9 m = 11,9 m
unde
hp = 0,9m – înlimea aticului i
h = 11,0m este înlimea halei.
Deoarece înlimea h a halei este mai mic decât dimensiunea în plan a acesteia perpendicular
pe direcia vântului, b= 60m, rezult o distribuie de presiuni / suciuni pentru suprafee
exterioare ca în Figura F.2.1.
Figura F.2.1. Distribuia de presiuni / suciuni pe suprafeele exterioare ale halei
Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.7 i 2.9 i Tabelul 2.2):
k r2 z 0 0,036 (teren categoria II)
2
§ z ·
c 2 r z e k r2 z 0 ¨¨ ln e ¸¸
© z0 ¹
2
§ 11,9 ·
c 2
r z e 0,036¨¨ ln ¸¸ 1,078
© 0,05 ¹
q m z e c r2 z e q b
qm ze 1,078 0,7 0,754kPa
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.11, 2.15 i 2.16 i Tabelul 2.3):
2,66 (teren categoria II)
E 2,66
I v ze 0,194
z § 11,9 ·
2,5 ln e 2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
c pq z e 1 2 g I v z e 1 7 I v z e 1 7 0,194 2,361
q p z e c pq z e q m z e 2,361 0,754 1,781 kPa
Presiunea/suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale halei industriale:
we Iw c pe q p z e 1,15 1,781 c pe 2,049 c pe [kPa]
x Distribuia presiunilor / suciunilor pe pereii exteriori ai halei
Conform pct. 4.2.2 rezult:

e = min(b,2h) = min(60 m, 22 m) = 22 m, e < d
Figura F.2.2. Definirea zonelor A, B, C, D i E pentru pereii verticali ai halei pentru care se
determin coeficienii de presiune / suciune exterioar cpe
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar cpe,10 se obin din Tabelul
4.1 în funcie de raportul h/F. Pentru hala considerat (vezi Tabel F.2.1 i Figura F.2.3):
h 11,0
0,073 0,25
d 150
Tabel F.2.1. Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar cpe
Zona A B C D E
h/d cpe
0,073 -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
Figura F.2.3 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe suprafeele rigide

( = 0°)
Întrucât
we 2,049 c pe [kPa]
rezult valorile presiunilor / suciunilor pe pereii exteriori ai halei din Tabelul F.2.2.
Tabel F.2.2. Valorile presiunilor/suciunilor pe pereii exteriori ai halei
Zona A B C D E
cpe -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
we
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
x Distribuia presiunilor pe aticul halei
Aticul halei nu prezint goluri i conform paragrafului (1) de la subcapitolul 4.4 coeficientul de
obstrucie M = 1. Din Tabelul 4.9 se aleg coeficienii cp,net pentru coeficientul de obstrucie egal
cu 1 i pentru cazul peretelui cu col (aticul halei este închis pe toate laturile). Valorile
coeficienilor aerodinamici de presiune rezultant cp,net sunt date în Tabelul F.2.3 pentru zonele
din Figura F.2.4.
Tabel F.2.3. Valorile coeficienilor cp,net
Zona A B C D
M=1 2,1 1,8 1,4 1,2
Figura F.2.4. Definirea zonelor A, B, C i D pentru aticul halei
Valorile presiunilor rezultante (totale) distribuite pe aticul halei (Tabel F.2.4) se evalueaz cu
urmtoarea expresie:
we Iw c p ,net q p z e 1.,5 1,781 c p ,net 2,049 c p ,net [kPa]
Tabel F.2.4. Valorile presiunilor totale pe aticul halei
Zona A B C D
cp,net 2,1 1,8 1,4 1,2
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
x Distribuia presiunilor / suciunilor pe acoperiul halei
Acoperiul halei prezint pante de 4% pentru scurgerea apelor pluviale, rezultând un unghi de
înclinare = 2,30 < 50, deci conform paragrafului (1) din subcapitolul 4.2.3 se consider acoperi
plat i este împrit în zone de expunere ca în Figura F.2.5. Înlimea de referin pentru calculul
presiunilor pe acoperiul halei prevzut cu atic este ze=h+hp=11,9 m i e = min(b,2h) =
min(60m, 22m) = 22m, unde b este latura perpendicular pe direcia vântului.
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe acoperiul halei (Tabel F.2.5 i

Figura F.2.6) se determin prin interpolare liniar pentru valoarea raportului
hp 0,9m
0,082 în Tabelul 4.2.
h 11m
Figura F.2.5. Definirea zonelor de expunere pentru acoperiul halei
Tabel F.2.5. Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pentru zonele de pe acoperi
Coeficieni aerodinamici cpe
h/hp F G H I
+0,2
0,082 -1,272 -0,836 -0,7
-0,2
Figura F.2.6 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe acoperi

( = 0°)
Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiul halei se evalueaz cu urmtoarea expresie i sunt

prezentate în Tabelul F.2.6:

Tabel F.2.6. Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiului halei

F G H I
+0,2
cpe -1,272 -0,836 -0,7
-0,2
+0,410
we -2,606 -1,713 -1,434
-0,410
x Distribuia presiunilor / suciunilor pe pereii exteriori ai halei
Definirea zonelor A, B, C, D i E (Figura F.2.7) pentru pereii verticali ai halei pentru care se
calculeaz coeficienii de presiune exterioar cpe se face conform pct. 4.2.2 pentru e = min(b,2h)
= min(60 m, 22 m) = 22 m, e < F.
Figura F.2.7. Definirea zonelor A, B, C, D i E pentru pereii verticali ai halei pentru care se
calculeaz coeficienii de presiune exterioar cpe
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar cpe (Tabel F.2.7 i Figura
h 11,0
F.2.8) se obin în funcie de raportul 0,183 0,25 din Tabelul 4.1.
d 60
Tabel F.2.7. Valorile coeficienilor cpe
Zona A B C D E
h/d cpe
0,183 -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
Întrucât
we 2,049 c pe [kPa]
rezult valorile presiunilor/suciunilor pe pereii exteriori ai halei din Tabelul F.2.8.

( = 90°)
Tabel F.2.8. Valorile presiunilor / suciunilor pe pereii exteriori ai halei
Zona A B C D E
cpe,10 -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
we
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
x Distribuia presiunilor pe aticul halei
Aticul halei nu prezint goluri i conform paragrafului (1) de la subcapitolul 4.4 coeficientul de
obstrucie M = 1. Din Tabelul 4.9 se aleg coeficienii cp,net pentru coeficientul de obstrucie egal
cu 1 i pentru cazul peretelui cu col (aticul halei este închis pe toate laturile). Valorile
coeficienilor aerodinamici de presiune rezultant cp,net sunt date în Tabelul F.2.9 pentru zonele
din Figura F.2.9.
Tabel F.2.9. Valorile coeficienilor cp,net
Zona A B C D
M=1 2,1 1,8 1,4 1,2
Figura F.2.9. Definirea zonelor A, B, C i D pentru aticul halei
Valorile presiunilor rezultante (totale) distribuite pe aticul halei (Tabel F.2.10) se evalueaz cu
urmtoarea expresie:
we Iw c p ,net q p z e 1,15 1,781 c p ,net 2,049 c p ,net >kPa@
Tabel F.2.10. Valorile presiunilor pe aticul halei
Zona A B C D
cp,net 2,1 1,8 1,4 1,2
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
x Distribuia presiunilor pe acoperiul halei
Acoperiul halei prezint pante de 4% pentru scurgerea apelor pluviale, rezultând un unghi de
înclinare = 2.30 < 50, deci conform paragrafului (1) din subcapitolul 4.2.3 se consider acoperi
plat i este împrit în zone de expunere (Figura F.2.10). Înlimea de referin pentru calculul
presiunilor pe acoperiul halei prevazut cu atic este ze=h+hp=11,9 m i e=min(b,2h)=
min(150m, 22m) = 22m, unde b este latura perpendicular pe direcia vântului.
Figura F.2.10. Definirea zonelor de expunere pentru acoperiul halei
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune/suciune pe acoperiul halei (Tabel F.2.11 i

Figura F.2.11) se determin prin interpolare liniar pentru valoarea raportului
hp 0,9 m
0,082 folosind valorile din Tabelul 4.2.
h 11m
Tabel F.2.11. Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune

pentru zonele de expunere ale acoperiului halei
Coeficieni aerodinamici de presiune cpe
h/hp F G H I
+0,2
0,082 -1,272 -0,836 -0,7
-0,2
Figura F.2.11. Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pe acoperi

( = 90°)
Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiul halei se evalueaz cu urmtoarea expresie i sunt

prezente în Tabelul F.2.12:
Tabel F.2.12. Valorile presiunilor / suciunilor pe acoperiului halei

F G H I
+0,2
cpe -1,272 -0,836 -0,7
-0,2
+0,410
we -2,606 -1,713 -1,434
-0,410
F.2.4 Distribuia presiunilor pe suprafeele rigide interioare
Presiunile ce acioneaz pe suprafeele rigide interioare ale pereilor exteriori i ale acoperiului
halei se evalueaz doar pentru cazul în care vântul acioneaz pe direcie perpendicular pe latura
halei pe care exist ua (latura dominant) i aceasta este deschis (Figura E2.12). În cazul în
care se consider c ua este închis nu apar presiuni pe suprafee rigide interioare i se revine la
calculele de la punctul F.2.3.
Figura F.2.12. Distribuia presiunilor / suciunilor pe suprafeele halei
Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide interioare ale cldirii / structurii
se determin cu relaia (3.2):
wi J Iw cpi qp zi
unde:
qp(zi) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota zi;
zi este înlimea de referin pentru presiunea interioar;
cpi este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee interioare;
Hala are o latur dominant în ceea ce privete aciunea vântului (aria golurilor de pe aceasta este
de dou ori mai mare decât aria golurilor i deschiderilor de pe toate celelalte) i deci conform
paragrafului (5) din subcapitolul 4.2.9:
cpi = 0,75·cpe
zi = ze (paragraful (7) din subcapitolul 4.2.9)
q p zi q p z e 1,781 kPa
wi J Iw c pi q p z i 1,15 c pi 1,781 2,049 c pi
F.2.4.1 Distribuia presiunilor interioare pe pereii halei
În Tabelul F.2.13 sunt evaluai coeficienii de presiuni interioare i valorile presiunilor interioare
pe pereii halei pentru zonele A, B, C, D i E definite în Figura F.2.2. Semnul valorilor încrcrii
este pozitiv deoarece în toate zonele se exercit presiune.
Tabel F.2.13. Distribuia presiunilor pe pereii interiori ai halei
Zona A B C D E
cpe 1,2 0,8 0,5 0,7 0,3
cpi 0,9 0,6 0,375 0,525 0,225
wi
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
F.2.4.2 Distribuia presiunilor interioare pe acoperiul halei
Pentru evaluarea presiunilor interioare pe acoperiul halei se folosete împrirea suprafeei

acoperiului în zone (Figura F.2.13) conform subcapitolului 4.2.3. Presiunea interioar pe
acoperiul halei se evalueaz cu relaia:
wi J Iw c pi q p z i 1,15 c pi 1,781 2,049 c pi
unde cpi = 0,75·cpF.

Figura F.2.13. Definirea zonelor de expunere pentru acoperiul halei (pentru presiuni interioare)
În Tabelul F.2.14 sunt calculai coeficienii aerodinamici de presiune pe suprafee interioare

pentru zonele de expunere a acoperiului halei F, G, H i I i presiunile interioare pe suprafaa
acoperiului. Semnul valorilor încrcrii este pozitiv deoarece în toate zonele se exercit
presiune.
Tabelul F.2.14. Distribuia presiunilor interioare pe acoperiului halei

F G H I
cpe 1,272 0,836 0,7 0,2
cpi 0,954 0,627 0,525 0,15
wi
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
F.2.5 Presiuni totale
Conform paragrafului (3) din subcapitolul 3.2, presiunea total a vântului pe un element de
construcie este diferena dintre presiunile (orientate ctre suprafa) i suciunile (orientate
dinspre suprafa) pe cele dou fee ale elementului; presiunile i suciunile se iau cu semnul lor.
Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar suciunile cu semnul (-). Pentru evaluarea
presiunilor totale se vor considera urmtoarele cazuri:
x Cazul 1. Direcia vântului perpendicular pe latura scurt a halei (care cuprinde ua),
considerând ua închis;
x Cazul 2. Direcia vântului perpendicular pe latura scurt a halei (care cuprinde ua),
considerând ua deschis;
x Cazul 3. Direcia vântului perpendicular pe latura scurt a halei opus celei cu ua,
considerând ua deschis;
x Cazul 4. Direcia vântului perpendicular pe latura lung a halei.
F.2.5.1 Cazul 1
În acest caz, ua fiind închis, presiunile interioare sunt egale cu zero i se consider doar
presiunile ce acioneaz pe suprafeele exterioare ale halei. Zonele la care fac referire tabele de
mai jos au fost definite la F.2.3 pentru evaluarea distribuiei presiunilor exterioare pe suprafeele
rigide ale halei.
a. Presiuni totale pe pereii halei:
Zona A B C D E
w
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
b. Presiuni totale pe aticul halei:
Zona A B C D
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
c. Presiuni totale pe acoperiul halei:
Zona F G H I
w +0,410
-2,606 -1,713 -1,434
[kPa] -0,410
F.2.5.2 Cazul 2
În acest caz, ua fiind deschis, presiunile totale sunt calculate ca sum vectorial a presiunilor
exterioare i a celor interioare pe fiecare zon a laturilor i acoperiului halei. Zonele la care fac
referire tabele de mai jos au fost definite la evaluarea distribuiei presiunilor interioare i
exterioare pe suprafeele expuse ale halei. Pentru stabilirea sensului de aciune a presiunilor
interioare i exterioare se folosete Figura 3.1 din subcapitolul 3.2.
Zona A B C D E
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
w= we + wi
-4,303 -2,868 -1,793 +0,358 -1,076
[kPa]
Zona A B C D
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
Zona F G H I
|we| 0,410
2,606 1,713 1,434
[kPa] 0,410
|wi|
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
w= we + wi -0,717
-4,561 -2,998 -2,510
[kPa] -0,103
F.2.5.3 Cazul 3
În acest caz, ua fiind deschis, presiunile totale sunt calculate ca sum vectorial a presiunilor
exterioare i a celor interioare pe fiecare zon a laturilor i a acoperiului halei. Zonele la care fac
referire tabele de mai jos au fost definite la evaluarea distribuiei presiunilor interioare i
exterioare pe suprafeele expuse ale halei. Pentru stabilirea sensului de acionare a presiunilor
interioare i exterioare se folosete Figura 3.1 din subcapitolul 3.2.
Zona A B C D E
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
w= we + wi
-0,615 -0,410 -0,257 +2,510 -0,154
[kPa]
Zona A B C D
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
Zona F G H I
|we| 0,410
2,606 1,713 1,434
[kPa] 0,410
|wi|
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
w= we + wi +0,717
-0,651 -0,428 -0,358
[kPa] -0,103
F.2.5.4 Cazul 4
În acest caz vântul acioneaz pe latura lung a halei, presiunile interioare sunt egale cu zero i se
consider doar presiunile ce acioneaz pe suprafeele exterioare ale halei. Zonele la care fac
referire tabele de mai jos au fost definite la evaluarea distribuiei presiunilor exterioare pe
suprafeele expuse ale halei.
Zona A B C D E
we
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
Zona A B C D
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
Zona F G H I
we +0,410
-2,606 -1,713 -1,434
[kPa] -0,410
Fora de frecare pe suprafeele exterioare paralele cu direcia vântului se evalueaz conform

relaiei (3.7) din subcapitolul 3.3:
F fr J Iw c fr q p z e A fr
unde
cfr este coeficientul de frecare;
Afr este aria suprafeei exterioare orientat paralel cu direcia vântului;
Coeficienii de frecare cfr pentru suprafeele pereilor i acoperiurilor sunt prezentai în Tabelul
4.10 din subcapitolul 4.5:
cfr = 0,01 pentru pereii halei (suprafa neted)
cfr = 0,02 pentru acoperiul halei (suprafa rugoas - plci bituminoase).
Aria de referin Afr este cea din Figura 4.22 din subcapitolul 4.5. Forele de frecare se vor aplica
pe suprafeele exterioare paralele cu direcia vântului, localizate fa de streain sau col la o
distan egal cu cea mai mic valoare dintre 2b sau 4h, unde h este înlimea cldirii iar b este
latura halei perpendicular pe direcia de aciune a vântului.
Figura F.2.14. Aria de referin pentru care se calculeaz fora de frecare
F fr F fr _ pereti F fr _ acoperis
F fr _ pereti J Iw c fr _ pereti qp z e A fr _ pereti
F fr _ acoperis J Iw c fr _ acoperis qp ze A fr _ acoperis
c fr _ pereti 0,01
c fr _ acoperis 0,02
q p ze 1, 781kPa
J Iw 1,15
A fr _ pereti 2 h d min 2b,4h 2 11,9 150 47,6 2437,12m2

A fr _ acoperis b d min 2b,4h 60 150 47,6 6144m2
F fr _ pereti 1,15 0, 01 1, 781 2437,12 49,92 kN
F fr _ acoperis 1,15 0, 02 1,781 6144 251, 68 kN
F fr 49,92 251, 68 301, 60kN
Figura F.2.15. Aria de referin pentru care se calculeaz fora de frecare
F fr F fr _ pereti F fr _ acoperis
F fr _ pereti J Iw c fr _ pereti qp z e A fr _ pereti
F fr _ acoperis J Iw c fr _ acoperis qp ze A fr _ acoperis
c fr _ pereti 0,01
c fr _ acoperis 0,02
q p ze 1, 781kPa
J Iw 1,15
A fr _ pereti 2 h d min 2b,4h 2 11,9 60 47,6 295,12m2
A fr _ acoperis b d min 2b,4h 150 60 47,6 1860m2
F fr _ pereti 1,15 0, 01 1,781 295,12 6, 04 kN
F fr _ acoperis 1,15 0,02 1,781 1860 76,19 kN
F fr 6, 04 76,19 82, 24 kN
Conform subcapitolului 3.3, paragraful (4), fora global pe direcia vântului, Fw ce acioneaz pe
hal sau pe un element structural poate fi determinat prin compunerea vectorial a forelor Fw,e,
Fw,i, calculate pe baza presiunilor / suciunilor exterioare i interioare, cu forele de frecare Ffr
rezultate din frecarea aerului pe suprafeele exterioare paralele cu direcia vântului.
Pentru compunerea vectorial a forelor se respect conveia de semne (+) i (-) din cazul
calculului presiunilor rezultante (totale), paragraful (3) din subcapitolul 3.2 i semnul rezultant al
forei globale repecta acceai convenie de semne ((+) pentru presiune i (-) pentru suciune).
Fw,e cd ¦ w z A
sup rafete
e e ref
Fw,i ¦ w z A
sup rafete
i i ref
unde
cd este coeficientul de rspuns dinamic al construciei.
Fora global pe direcia vântului se evalueaz pentru aceleai 4 situaii de aciune a vântului ca
în cazul evalurii presiunii totale.
F.2.7.1 Cazul 1
Deoarece dimensiunile în plan ale halei nu se încadreaz în prevederile de la 3.4.21. (1) i

depesc valorile date în Tabelele 5.1 i 5.2 din cod, se aplic procedura detaliat de evaluare a
coeficientului de rspuns dinamic prezentat în subcapitolul 5.2. Astfel:
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
unde
zs este înlimea de referin pentru determinarea coeficientului de rspuns dinamic;
aceasta înlime se determin conform Figura 3.2;
kp este factorul de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii;
Iv este intensitatea turbulenei vântului definit în subcapitolul 2.4;
B2 este factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), ce evalueaz corelaia
presiunilor din vânt pe suprafaa construciei (evalueaz componenta nerezonant
a rspunsului);
R2 este factorul de rspuns rezonant, ce evalueaz efectele de amplificare dinamic a
rspunsului structural produse de coninutul de frecvene al turbulenei în cvasi-
rezonan cu frecventa proprie fundmentala de vibraie a structurii (evalueaz

componenta rezonant a rspunsului).
zs 0,6 h 0,6 11 6,6m

E 2,66
I v z s 0,218
z § 6,6 ·
2,5 ln s 2,5 ln¨¨ ¸¸
z0 © 0,05 ¹
E 2,66 (teren categoriaII)
1
B2 0 , 63
§bh·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© L z s ¹
b = 60m
h = 11m
L(zs) este lungimea scrii integrale a turbulenei (subcapitolul 5.1, paragraful (1))
D
§z ·
° Lt ¨¨ s ¸¸ , pentru z min d z s d z max 200 m
°
L z s ® © zt ¹
°
° Lz , pentru z z min
¯ min
= 0,67 + 0,05 ln(z0) = 0,67 + 0,05 ln(0,05) = 0,52

zt = 200 m – înlimea de referin
Lt = 300 m
zmin = 2m (Tabelul 2.1)
zmin < zs = 6,6m < zmax
D 0,52
§z · § 6,6 ·
L z s Lt ¨¨ s ¸¸ 300 ¨ ¸ 50,9
© zt ¹ © 200 ¹
1
B2 0, 63
0,474
§ 60 11 ·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© 50,9 ¹
2
R2 SL ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb )
2G
unde:
este decrementul logaritmic al amortizrii dat în Anexa C, la C.5;
SL este densitatea spectral de putere unilateral i normalizat, evaluat la înlimea
zs pentru frecvena n1,x;
R h , Rb sunt funciile de admitan aerodinamic date de relaiile (5.7) i (5.8).
6,8 f L ( z s , n1, x )
SL ( z s , n1, x )
(1 10,2 f L ( z s , n1, x ))5 / 3
n1, x L( z s ) 1,54 50,9

f L ( z s , n1, x ) 2,54
vm ( z s ) 30,89
n1,x – este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii pe direcia vântului

turbulent
6,8 2,54
S L ( z s , n1, x ) 0,072
(1 10,2 2,54 ) 5 / 3
Decrementul logaritmic al amortizrii se determin cu relaia din Anexa C
G Gs Ga Gd
unde
s este decrementul logaritmic al amortizrii structurale;
a este decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice pentru modul
fundamental; pentru cldiri rigide (n1>1 Hz) cu regim mic de înlime i mas mare,
valoarea decrementului logaritimic al amortizrii aerodinamice pentru modul
fundamental se poate lua aproximativ egal cu zero;
d este decrementul logaritmic al amortizrii produse de dispozitive speciale (mase
acordate, amortizori cu lichid etc.), dac este cazul.
Astfel:
s = 0,05 (conform Tabel C.2 pentru cldire cu structura de oel)
a = 0
d = 0
G G s Ga Gd 0,05
Funciile de admitan aerodinamic se determin cu relaiile (5.7) i (5.8). Astfel:
1 pentru K h 0
°1
Rh K h ® 1 1 e 2Kh pentru K h ! 0
°̄ K h 2 K 2h
unde
4,6 h n1, x
Kh
v m z s
vb = 33,47 m/s
kr(z0) = 0,189 (teren categoria II)
§z · § 6,6 ·
cr z s k r z 0 ln¨¨ s ¸¸ 0,189 ln¨¨ ¸¸ 0,923
© z0 ¹ © 0,05 ¹
vm zs cr zs vb 0,923 33, 47 30,89m/s
4,6 h n1, x 4,6 11 1,54

Kh 2,52
v m z s 30,89
Rh K h
1

1
K h 2 K 2h

1 e 2Kh 1

1
2,52 2 2,52 2

1 e 22,52 0,318
1 pentru Kb 0
°
Rb Kb ® 1 1 1 e 2Kb pentru Kb ! 0
°̄ Kb 2 Kb2
4,6 b n1, x 4,6 60 1,54

Kb 13,76
v m z s 30,89
Rb Kb
1

1
Kb 2 Kb2

1 e 2Kb 1

1
13,76 2 13,76 2

1 e 213,76 0,07
Valoarea factorului de rspuns rezonant este:
2 3,14 2
R2 S L ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb ) 0,072 0,318 0,07 0,158
2G 2 0,05
Valoarea factorului de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii este
J
kp 2 ln Q T t3
2 ln Q T
unde
este frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent;
T este durata de mediere a vitezei de referin a vântului, T = 600 s (aceeai ca pentru
viteza medie a vântului);
= 0,5772, este constanta lui Euler.
Rezult:
R2
Q n1, x t 0,08 Hz
B2 R2
0,158
Q 1,54 0,77 Hz
0,474 0,158
0,5772
kp 2 ln 0,77 600 3,668
2 ln 0,77 600
Valoarea coeficientului de rspuns dinamic este:
1 2 k p I v z s B 2 R 2 1 2 3,668 0,218 0,474 0,158

cd 0,899
1 7 I v z s 1 7 0.218
Coeficientul de rspuns dinamic nu se aplic la valorile de presiune/suciune exterioar ce apar

pe feele laterale paralele cu direcia vântului, la valorile forelor de frecare i la valorile de
presiune/suciune interioar.
Valorile forelor globale din vânt sunt:

- pe direcia vântului Fx = FwD + FwE + Ffr_acoperi + Ffr_pereti + Fw_atic
- perpendicular pe direcia vântului Fy = FwA + FwB + FwC - FwA - FwB - FwC = 0
- pe direcia vertical Fz = FwF + FwG + FwH +/- FwI
Fore pe pereii halei
Zona A B C D E
Aref
52,36 209,44 1523,2 660 714
[m2]
w
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
cd - - - 0,899 0,899
Fw
-128,69 -343,27 -1561,28 850,85 -394,76
[kN]
Fore pe aticul halei
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 47,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,899 0,899 0,899 0,899
Fw
1,90 9,12 8,36 105,05
[kN]
Fore pe acoperiul halei

Zona F G H I
Aref
24,2 107,8 528,0 8340,0
[m2]
w +0,410
-2,606 -1,713 -1,434
[kPa] -0,410
cd 0,899 0,899 0,899 0,899
Fw +3074,04
-58,70 -166,01 -680,68
[kN] -3074,04
Fatic = 1,90 + 9,12 + 8,36 + 105,05 = 124,42 kN

Ffr_pereti = 49,92 kN
Ffr_acoperi = 251,68 kN
Fx = FwD + FwE + Ffr_acoperi + Ffr_pereti + Fw_atic = 850,85+394,76+49,92+251,68+124,42=

= 1671,63 kN
Fy = FA + FB + FC - FA - FB - FC = 0 kN
Fz = FF + FG + FH +/- FI = 58,70 + 166,01 + 680,68 +/- 3074,04 = +3979,43/-2168,65 kN
Pentru direcia vertical, în mod convenional, se consider pozitive forele orientate în sus (în
sensul axei z) i negative cele orientate în jos.
F.2.7.2 Cazul 2
Coeficientul de rspuns dinamic cd este acelai cu cel evaluat în Cazul 1:
1 2 k p I v z s B 2 R 2 1 2 3,668 0,218 0,474 0,158

cd 0,899
1 7 I v z s 1 7 0.218
Coeficientul de rspuns dinamic nu se aplic la valorile de presiune / suciune exterioar ce apar

presiune / suciune interioar.
Fx = FweD + FweE + FwiD + FwiE + Ffr_acoperi + Ffr_pereti + Fw_atic

Fy = FweA + FweB + FweC - FweA - FweB - FweC + FwiA + FwiB + FwiC - FwiA - FwiB - FwiC = 0
Fz = FweF + FweG + FweH +/- FweI + FwiF + FwiG + FwiH +/- FwiI
Zona A B C D E
Aref
52,36 209,44 1523,2 532 714
[m2]
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
Fwe
128,69 343,27 1561,28 685,84 394,76
[kN]
Fwi
96,51 257,40 1169,82 572,43 329,15
[kN]
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 47,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,899 0,899 0,899 0,899
Fw
1,90 9,12 8,36 105,05
[kN]

Zona F G H I
Aref
24,2 107,8 528,0 8340,0
[m2]
|we| 0,410
2,606 1,713 1,434
[kPa] 0,410
|wi|
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
Fwe +3074,04
58,70 166,01 680,68
[kN] -3074,04
Fwi
47,31 138,52 568,13 2560,38
[kN]
Fw_atic = 1,90 + 9,12 + 8,36 + 105,05 = 124,42 kN


Fx = 685,84 + 394,76 - 572,43 + 329,15 + 251,68 + 49,92 +124,42 = 1263,34 kN
Fz = 58,70 + 166,01 + 680,68 +/- 3074,04 + 47,31 + 138,52 + 568,13 + 2560,38
Fz = +7193,78 / -1045,70 kN
F.2.7.3 Cazul 3
Coeficientul de rspuns dinamic cd este acelai cu cel evaluat în Cazul 1:
1 2 k p I v z s B 2 R 2 1 2 3,668 0,218 0,474 0,158

cd 0,899
1 7 I v z s 1 7 0.218
Coeficientul de rspuns dinamic nu se aplic la valorile de presiune/suciune exterioar ce apar

presiune/suciune interioar.

Zona A B C D E
Aref
52,36 209,44 1523,2 660 586
[m2]
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
Fwe
128,69 343,27 1561,28 850,85 323,99
[kN]
Fwi
96,51 257,40 1169,82 710,16 270,15
[kN]
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 47,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,899 0,899 0,899 0,899
Fw
1,90 9,12 8,36 105,05
[kN]

Zona F G H I
Aref
24,2 107,8 528,0 8340,0
[m2]
|we| 0,410
2,606 1,713 1,434
[kPa] 0,410
|wi|
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
Fwe +3074,04
58,70 166,01 680,68
[kN] -3074,04
Fwi
47,31 138,52 568,13 2560,38
[kN]
Fw_atic = 1,90 + 9,12 + 8,36 + 105,05 = 124,42 kN


Fx = 850,85 + 323,99 + 710,16 – 270,15 + 251,68 + 49,92 +124,42 = 240,87 kN
Fz = 58,70 + 166,01 + 680,68 +/- 3074,04 - 47,31 - 138,52 - 568,13 - 2560,38
Fz = +565,10 / -5582,98 kN
F.2.7.4 Cazul 4
Deoarece dimensiunile în plan ale halei depesc valorile date în Tabelele 5.1 i 5.2, se aplic
procedura detaliat de evaluare a coeficientului de rspuns dinamic prezentat în subcapitolul
5.2. Astfel:
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
zs 0,6 h 0,6 11 6,6m
E 2,66
I v zs 0,218
z § 6,6 ·
2,5 ln s 2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
1
B2 0 , 63
§bh·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© L z s ¹
b = 150 m
h = 11 m
§ z ·D
° Lt ¨ s ¸ , pentru z min d z s d z max 200 m
° ¨© z t ¸¹
L z s ®
°
° L z , pentru z z min
¯ min
= 0,67 + 0,05 ln(z0) = 0,67 + 0,05 ln(0,05) = 0,52

zt = 200m – înlimea de referin
Lt = 300 m
zmin < zs = 6,6m < zmax
D 0, 52
§z · § 6,6 ·
L z s Lt ¨¨ s ¸¸ 300 ¨ ¸ 50,9 m
© zt ¹ © 200 ¹
1
B2 0 , 63
0,35
§ 150 11 ·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© 50,9 ¹
vb = 33,47 m/s
§z · § 6,6 ·
cr z s k r z 0 ln¨¨ s ¸¸ 0,189 ln¨¨ ¸¸ 0,923
© z0 ¹ © 0,05 ¹
vm zs cr zs vb 0,923 33,47 30,89m/s
n1, x L( z s ) 1,85 50,9

f L ( z s , n1, x ) 3,05
vm ( z s ) 30,89
unde n1,x este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii pe direcia vântului
turbulent (=1,85Hz).
6,8 f L ( z s , n1, x )
SL ( z s , n1, x )
(1 10,2 f L ( z s , n1, x ))5 / 3
6,8 3,05
SL ( z s , n1, x ) 0,064
(1 10 ,2 3,05 ) 5 / 3
Decrementul logaritmic al amortizrii structurale este
G G s Ga Gd
unde

fundamental; pentru cldiri rigide (n1>1 Hz) cu regim mic de înlime i mas mare
valoarea decrementului logaritimic al amortizrii aerodinamice pentru modul
fundamental se poate lua aproximativ egal cu zero;
Astfel:
s = 0,05 (conform Tabelului C.2 pentru cldire cu structura de oel)
a = 0
d = 0
G Gs Ga Gd 0,05
Funciile de admitan aerodinamic se determin cu relaiile (5.7) i (5.8). Astfel:
1 pentru K h 0
°1
°̄ K h 2 K 2h
4,6 h n1, x 4,6 11 1,85

Kh 3,03 ! 0
vm z s 30,89
Rh K h
1

1
Kh 2 Kh 2

1 e 2Kh 1

1
3,03 2 3,03 2

1 e 23,03 0,276
1 pentru Kb 0
°1
Rb Kb ® 1 1 e 2Kb pentru Kb ! 0
°̄ Kb 2 Kb2
4,6 b n1, x 4,6 150 1,85

Kb 41,32 ! 0
vm z s 30,89
Rb Kb
1

1
Kb 2 Kb
2

1 e 2Kb 1

1
41,32 2 41,32 2

1 e 241,32 0,024
Valoarea factorului de rspuns rezonant este:
2 3,14 2
R2 S L ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb ) 0,064 0,276 0,024 0,042
2G 2 0,05
Valoarea factorului de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii este
J
kp 2 ln Q T t3
2 ln Q T
unde

Rezult:
R2
Q n1, x t 0,08 Hz
B2 R2
0,042
Q 1,85 0,61 Hz
0,35 0,042
0,5772
kp 2 ln 0,61 600 3,604
2 ln 0,61 600
Valoarea coeficientul de rspuns dinamic este:
1 2 k p I v z s B 2 R 2 1 2 3,604 0,218 0,35 0,042

cd 0,785
1 7 I v z s 1 7 0,218
Coeficientul de rspuns dinamic nu se aplic la valorile de presiune / suciune exterioar ce apar

presiune / suciune interioar.
Valorile forelor globale din vânt sunt:

- pe direcia vântului Fx = FwD + FwE + Ffr_acoperi + Ffr_pereti + Fw_atic
- perpendicular pe direcia vântului Fy = FwA + FwB + FwC - FwA - FwB - FwC = 0
- pe direcia vertical Fz = FwF + FwG + FwH +/- FwI
Zona A B C D E
Aref
262,68 209,44 452,2 1650,0 1785,0
[m2]
w
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
cd - - - 0,785 0,785
Fw
-645,93 -343,27 -463,51 1857,39 -861,75
[kN]
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 128,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,785 0,785 0,785 0,785
Fw
1,64 7,97 7,30 248,08
[kN]

Zona F G H I
Aref
242,0 305,8 1320,0 7350,0
[m2]
w +0,410
-2,606 -1,713 -1,434
[kPa] -0,410
cd 0,785 0,785 0,785 0,785
Fw +2365,60
-495,06 -411,21 -1485,91
[kN] -2365,60
Fatic = 1,64 + 7,97 + 7,30 + 248,08 = 265,00 kN

Fx = FweD + FweE + Ffr_acoperi + Ffr_pereti + Fwatic = 1857,39 + 861,75 + 76,19 + 6,04 + 265,00=
= 3066,37 kN
Fy = FweA + FweB + FweC - FweA - FweB - FweC = 0
Fz = FwF + FwG + FwH +/- FwI = 495,06+411,21+1485,91+/- 2365,60 = +4757,78 / -26,58 kN
F.3 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O CL DIRE DE LOCUIT CU REGIM MIC

DE IN LIME
În acest exemplu de calcul se evalueaz aciunea vântului pe o cldire de locuit cu regim mic de
înlime. Se consider o cldire cu structura de beton armat cu dimensiunile în plan b x d = 14 m
x 8 m i cu regim de înlime P+2E (înlimea de etaj = 3m). Acoperiul este în dou ape cu o
înlime la coam de 2 m. Cldirea este amplasat în Constana în teren de categorie II.
b = 14 m
Figura F.3.1 Plan i elevaie pentru structura analizat
Pentru municipiul Constana, presiunea de referin a vântului mediat pe 10 minute la 10 metri

cu o probabilitate de depire într-un an de 0,02 (interval mediu de recuren de 50 de ani) este
conform hrii de zonare din Figura 2.1, qb = 0,5 kPa, iar viteza de referin a vântului mediat pe
10 minute la 10 metri se determin cu relaia (2.1):
q b >Pa @ 0,625 vb2 >m/s@
qb 0,5 1000
vb 28,3m/s
0,625 0,625
Categoria de teren în amplasamentul construciei este II – câmp deschis, cu lungimea de

rugozitate z0 = 0,05 m conform Tabel 2.1.
Valoarea medie a vitezei vântului, vm(z) la o înlime z deasupra terenului se determin cu relaia
(2.3):
vm z cr z vb
Factorul de rugozitate pentru viteza vântului, cr(z) se determin cu relaia (2.4):
§ z ·
cr z kr z0 ln ¨ ¸
© z0 ¹
Factorul de teren kr se calculeaz cu relaia (2.5):

0, 07
§ z ·
k r z 0 0,189 ¨¨ 0 ¸¸
© 0,05 ¹
sau se pot lua valorile prezentate în Tabelul 2.2.
Astfel:
§ z · § 8 ·
cr 8 kr z0 ln ¨ ¸ 0,189 ln ¨ ¸ 0,189 5,075 0,96
© z0 ¹ © 0,05 ¹
vm 8 cr 8 vb 0,96 28,3 27, 2m/s
Presiunea medie a vântului la înlimea z deasupra terenului, pe suprafeele rigide exterioare sau
interioare ale structurii se determin cu relaia (2.7):
q m z c r2 z q b
unde qb = 0,5 kPa este presiunea de referin a vântului pentru Constana din harta de zonare din
Figura 2.1, iar cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) se determin cu relaia (2.9):
2
ª § z ·º
cr2 z kr2 z0 « ln ¨ ¸»
¬« © z 0 ¹ ¼»
unde:
z0 – lungimea de rugozitate, în metri; pentru construcia amplasat în câmp deschis,
conform Tabelului 2.1, z0 = 0,05m;
z – înlimea la care se evalueaz viteza i presiunea dinamic a vântului (înlimea
cldirii z = 8 m).
Se obin valorile:
2 2
ª § z ·º ª § 8 ·º
cr2 8 kr2 z0 «ln ¨ ¸» 0,036 «ln ¨ ¸» 0,036 25,76 0,93
«¬ © z 0 ¹ »¼ ¬ © 0,05 ¹ ¼
qm 8 cr2 8 qb 0,93 0,5 0, 46 kPa
vântului, se determin cu relaia (2.13)
v p z c pv z v m z
unde cpv(z) este factorul de rafal pentru viteza medie a vântului.

definete conform relaiei (2.14)

Intensitatea turbulenei la înlimea z se determin cu relaia (2.11)
E
Iv z
§ z ·
2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹
în care valorile factorului de proporionalitate E pot fi considerate conform relaiei (2.12):

4,5 d E 4,5 0,856 ln z0 d 7,5
În Tabelul 2.3 sunt date valorile E pentru a fi utilizate în relaia pentru calculul intensitatea
turbulenei vântului, Iv.
Aplicând relaiile de calcul se obin valorile:
E 2,66 2,66
I v 8 0, 209
§ z · § 8 · 12,69
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,05 ¹
cpv 8 1 g I v 8 1 3,5 I v 8 1 3,5 0, 209 1,732
vp 8 cpv 8 vm 8 1, 732 27, 2 47,1m/s
de rafalele vântului, se obine cu relaia (2.15):
q p z cpq z q m z
terenului se definete cu relaia (2.16):
cpq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
Aplicând relaiile de calcul de mai sus se obine:
cpq 8 1 2 g I v 8 1 7 I v 8 1 7 0, 209 2, 463
qp 8 cpq 8 qm 8 2, 463 0, 46 1,13kPa
F.3.3 Distribu
ia presiunilor / suc
iunilor pe suprafe
ele rigide exterioare
Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale cldirii/structurii

se determin cu relaia (3.1)
we J Iw cpe qp z e
unde:
ze este înlimea de referin pentru presiunea exterioar (Figura F.3.2);
cpe este coeficientul aerodinamic de presiune/suciune pentru suprafee exterioare;
Figura F.3.2 Înlimi de referin ze i profilul corespondent al presiunii vântului în funcie de h i b
Atunci când vântul acioneaz perpendicular pe latura lung ( = 0°, vânt perpendicular pe
coam), b = 14 m, d = 8 m i h = 8 m, deci h b i ze = h; raportul h/d = 8/8 = 1.
Atunci când vântul acioneaz perpendicular pe latura scurt ( = 90°, vânt paralel cu coama), b
= 8 m, d=14 m i h = 8 m, deci h b i ze = h; raportul h/d = 8/14 = 0,57.
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune/suciune exterioar pentru pereii verticali ai
cldirilor cu form dreptunghiular în plan se determin prin interpolare din Tabelul 4.1 în
funcie de valoarea raportului h/d pentru zonele A...E definite în Figura F.3.3. Astfel se obin
valorile din Tabelul F.3.1.
Tabel F.3.1. Valorile coeficientului de presiune pe suprafee exterioare
Zona A B C D E
h/d cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
1
-1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,8 +1,0 -0,5
(=0°)
0,57
-1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,74 +1,0 -0,39
(=90°)
Figura F.3.3 Notaii pentru pereii verticali
Figura F.3.4 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune/suciune pe suprafeele rigide

exterioare ( = 0°)

exterioare ( = 90°)
F.3.4 For
a global pe direc
ia vântului
Fora global pe direcia vântului, Fw ce acioneaz pe cldire poate fi determinat prin

compunerea vectorial a forelor Fw,e calculate pe baza presiunilor / suciunilor exterioare
calculate cu relaia (3.5) cu forele de frecare, Ffr rezultate din frecarea aerului paralel cu
suprafeele exterioare, calculate cu relaia (3.7):
Fw,e cd ¦ w z A
sup rafete
e e ref
În relaiile de mai sus:

cd este coeficientul de rspuns dinamic al construciei;
we(ze) este presiunea vântului ce acioneaz pe o suprafaa exterioar individual la
înlimea ze;
Aref este aria de referin a suprafeei individuale;
cfr este coeficientul de frecare; cfr = 0.01 pentru o suprafa neted;
JIw este factorul de importan – expunere la aciunea vântului din Tabelul 3.1.
JIw =1 pentru o construcie din clasa III.
Forele de frecare se vor aplica pe suprafeele exterioare paralele cu direcia vântului, localizate
fa de streain sau col la o distan egal cu cea mai mic valoare dintre 2b sau 4h.
Deoarece cldirea analizat are o înlime de cel mult 30m i dimensiunile în plan de cel mult
50m coeficientul de rspuns dinamic cd poate fi determinat conform prevederilor din subcapitolul
5.3. Conform tabelului 5.1 pentru structuri de beton armat cu b=14 m, h=8 m i pentru un teren
de categoria II – câmp deschis, cu lungimea de rugozitate z0=0,05 m, cd=0,90.
F.3.4.1 Cazul I (direcia vântului = 0° - vânt perpendicular pe coam – aciune pe perei)
Conform Figurilor F.3.3 i F.3.4:

e = min (b; 2h) = 14 m
ed=8m
Fora orizontal total din vânt provine din integrarea presiunilor pe pereii perpendiculari pe
direcia vântului i din fora de frecare pe pereii paraleli cu direcia vântului.
Fora orizontal din vânt ce provine din integrarea presiunilor pe pereii perpendiculari pe
direcia vântului:
Zona D
¦ w z A
e e ref J Iw ¦ c pe q p z e Aref 1 0,8 1,13 14 6 75,94 kN
Zona E
¦we ze Aref J Iw ¦c pe q p ze Aref 1 0,5 1,13 14 6 47,46kN
Fw,e cd ¦ w z A
suprafete
e e ref 0.90 75,94 47,46 111,06 kN
Fora de frecare pe pereii paraleli cu direcia vântului este:

F fr J Iw c fr qp ze A fr 1 0, 01 (2 8 6 1,13) 1, 09 kN
Fora orizontal total din vânt are valoarea:

Fw Fw,e F fr 111,06 1,09 112,15 kN
Fora orizontal din vânt ce provine din integrarea suciunilor pe pereii paraleli cu direcia
vântului (pe un singur perete, deoarece pe ambii perei rezultanta pe cldire este egal cu zero):
Zona A
Fw, e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 1, 20 1,13 6, 7 2,8) 1 25, 44 kN
sup rafete
Zona B
Fw, e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 0,80 1,13 7 4 1, 2 7, 7 ) 1 33, 66 kN
sup rafete
Cazul Ia (direcia vântului = 0° - vânt perpendicular pe coam – aciune pe acoperi)
Figura F.3.6 Suprafeele de acoperi aferente coeficienilor aerodinamici
Tabel F.3.2. Valorile coeficientului de presiune/suciune pe suprafee exterioare

Unghi Zone pentru direcia vântuluiT = 0°
de F G H I J
pant cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
-0,59 -1,61 -0,57 -1,5 -0,22 -0,4 -0.61 -0.73
26.58°
+0,59 +0,59 +0,35 0 0
cpe = cpe,10 pentru A t 10m2
Tabel F.3.3 Fore din vânt pe acoperi
Zona Iw cpe qp(ze), kN/m2 Aref, m2 we Aref, kN

F -0,59 10,99 -7,33
G
-0,57 10,99 -7,08
H 1 -0,22 1,13 40,6 -10,09
I -0,4 40,6 -18,35
J -0,61 21,98 -15,15
Total 125,16 -58,00
Fw, e cd ¦ we ze Aref cos(26,58o ) 0,90 58,00 0,894 46,7kN

sup rafete
Figura F.3.7 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune/suciune pe acoperi

( = 0°)

( = 0°)
Cazul Ib (direcia vântului = 0° - vânt perpendicular pe coam – aciune pe acoperi)

F +0,59 10,99 7,33
G
+0,57 10,99 7,08
H 1 +0,35 1,13 40,6 16,06
I 0 40,6 0,00
J 0 21,98 0,00
Total 125,16 30,46
Fw,e cd ¦ we ze Aref cos(26,58o ) 0,90 30,46 0,894 24,5kN

sup rafete
F.3.4.2 Cazul II (direcia vântului = 90°)
Conform Figurilor F.3.3 i F.3.9:

e = min (b; 2h) = 8 m
e < d = 14 m
Figura F.3.9 Suprafeele de acoperi aferente coeficienilor aerodinamici [CR 1-1-4/2012]
Deoarece cldirea analizat are o înlime de cel mult 30m i dimensiunile în plan de cel mult
50m, coeficientul de rspuns dinamic cd poate fi determinat conform prevederilor din
subcapitolul 5.3. Conform tabelului 5.1 pentru structuri de beton armat cu b = 8 m, h = 8 m i
pentru un teren de categoria II – câmp deschis, cu lungimea de rugozitate z0 = 0.05 m, cd = 0,93.
Fora orizontal total din vânt provine din integrarea presiunilor pe pereii perpendiculari pe
direcia vântului i din fora de frecare pe pereii paraleli cu direcia vântului.
Fora orizontal din vânt ce provine din integrarea presiunilor pe pereii perpendiculari pe
direcia vântului:
Zona D
¦ w z A
e e ref J Iw ¦ c pe q p z e Aref 1 0,74 1,13 8 6 40,14 kN
Zona E
¦ we ze Aref J Iw ¦c pe q p ze Aref 1 0,39 1,13 8 6 21,15kN
Fw,e cd ¦ w z A
suprafete
e e ref 0,90 40,14 21,15 55,16 kN
Fora de frecare pe pereii paraleli cu direcia vântului este:

F fr J Iw c fr qp ze A fr 1 0, 01 (2 8 6 1,13) 1, 09 kN
Fora orizontal total din vânt are valoarea:

Fw Fw,e F fr 55,16 1,09 56,25 kN
Fora orizontal din vânt ce provine din integrarea suciunilor pe pereii paraleli cu direcia
vântului (pe un singur perete, deoarece pe ambii perei rezultanta pe cldire este egal cu zero):
Zona A
Fw , e ¦ we z e Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 1, 20 1,13 1, 6 6) 1 13, 02 kN
sup rafete
Zona B
Fw , e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 0,80 1,13 6, 4 6) 1 34, 71kN

sup rafete
Zona C
Fw , e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 0,50 1,13 6 6) 1 20,34 kN
sup rafete
Forele din vânt pe acoperi (Tabel F.3.6) se determin cu valorile coeficienilor de

presiune/suciune din Tabelul F.3.5. Valorile au fost obinute prin interpolare din Tabelul 4.4b.

Zone pentru direcia vântuluiT = 90°
Unghi de pant
F G H I

cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
26,58° -1,15 -1,61 -1,38 -2,0 -0,75 -1,2 -0,5
cpe = c pe,1 + (c pe,10 - c pe,1) log10A 1m2 < A < 10m2
cpe = cpe,10 A t 10m2

F
-1,36 3,57 -5,49
G -1,66 3,57 -6,70
H 1 1,13
-0,75 28,61 -24,25
I
-0,5 89,4 -50,51
-86,94
Total 125,16
Fw,e cd ¦ we ze Aref cos(26,58o ) 0,93 86,94 0,894 72,28kN

sup rafete
133
Figura F.3.10 Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune/suciune pe acoperi

( = 90°)

( = 90°)
F.4 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PE O CL DIRE MULTIETAJAT DE BIROURI
În acest exemplu de calcul se evalueaz aciunea vântului pe o cldire multietajat de birouri cu

structura de beton armat. Se consider o cldire cu dimensiunile în plan b x d = 25 m x 15 m i
cu regim de înlime P + 7E (înlimea de etaj = 3m). Cldirea este amplasat în Târgovite în
teren de categoria IV – zone urbane, cu lungimea de rugozitate z0 = 1,0 m.
Pentru municipiul Târgovite, presiunea de referin a vântului mediat pe 10 minute la 10 metri

cu o probabilitate de depire într-un an de 0,02 (interval mediu de recurent de 50 de ani) este
q b >Pa @ 0,625 v b2 >m/s@
qb 0, 4 1000
vb 25,3m/s
0.625 0,625
Categoria de teren în amplasamentul construciei este IV – zone urbane, cu lungimea de

rugozitate z0 = 1.0 m.
Viteza medie a vântului, vm(z) la o înlime z deasupra terenului se determin cu relaia (2.3):
vm z cr z vb
§ z ·
cr z kr z0 ln ¨ ¸
© z0 ¹
135
Factorul de teren kr se calculeaz cu relaia (2.5)

0, 07
§ z ·
k r z 0 0,189 ¨¨ 0 ¸¸
© 0,05 ¹
sau se pot lua valorile din Tabelul 2.2.

Aplicând relaiile de calcul pentru înlimea cldirii z = 24 m rezult:
§ z · § 24 ·
cr 24 kr z0 ln ¨ ¸ 0, 233 ln ¨ ¸ 0, 233 3,18 0,74
© z0 ¹ © 1 ¹
vm 24 cr 24 vb 0,74 25,3 18,74m/s
Presiunea medie a vântului la înlimea z deasupra terenului, pe suprafeele rigide exterioare sau
interioare ale structurii se calculeaz cu relaia (2.7):
q m z c r2 z q b
unde qb = 0,4 kPa este presiunea de referin a vântului pentru Târgovite din harta de zonare din
Figura 2.1, iar cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) se obine cu relaia (2.9):
2
ª § z ·º
cr2 z kr2 z0 « ln ¨ ¸»
«¬ © z 0 ¹ »¼
Valorile kr2(z0) sunt prezentate în Tabelul 2.2. Se obine:
2 2
ª § z ·º ª § 24 · º
cr2 24 kr2 z0 « ln ¨ ¸» 0,054 « ln ¨ ¸ » 0,054 10,10 0,55
«¬ © z 0 ¹ »¼ ¬ © 1 ¹¼
qm 24 cr2 24 qb 0,55 0, 4 0, 22 kPa
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la o înlime z deasupra terenului se determin cu relaia
(2.13):
v p z c pv z v m z

determin cu relaia (2.14):

Intensitatea turbulenei la înlimea z se determin cu relaia (2.11):
E
Iv z
§ z ·
2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹

4,5 d E 4,5 0,856 ln z 0 d 7,5
În Tabelul 2.3 sunt date valorile E pentru a fi utilizate în relaia pentru calculul intensitii
turbulenei vântului, Iv. Folosind relaiile 2.11, 2.14 i 2.13 rezult:
E 2,12 2,12
I v 24 0, 267
§ z · § 24 · 7,95
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 1 ¹
cpv 24 1 g I v 24 1 3,5 I v 24 1 3,5 0, 267 1,934
vp 24 cpv 24 vm 24 1,934 18, 74 36, 25 m/s
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înlime z deasupra terenului se

qp z cpq z qm z
terenului se definete cu relaia (2.16). Astfel, pentru z=24 m se obine:
c pq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
cpq 24 1 2 g I v 24 1 7 I v 24 1 7 0, 267 2,869
qp 24 cpq 24 qm 24 2,869 0, 22 0,63kPa
F.4.3 Distribu
ia presiunilor pe suprafe
ele rigide exterioare
Presiunea/suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale cldirii de birouri

se determin cu relaia (3.1):
we Iw c pe q p z e
unde
ze este înlimea de referin pentru presiunea exterioar;
cpe este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee exterioare;
JIw este factorul de importan – expunere la aciunea vântului.
137
Figura F.4.2 Înlimi de referin ze i profilul corespondent al presiunii vântului în funcie de

h i b
Figura F.4.3 Notaii pentru pereii verticali

În Figurile F.4.2 i F.4.3 e = min(b; 2h); în cazul în care vântul bate perpendicular pe latura lung
(b = 25 m i d = 15m), e = 25 m, iar în cazul în care vântul bate perpendicular pe latura scurt (b
= 15 m i d = 25m) e = 15 m. În primul caz e d, iar în cazul al doilea e < F. În primul caz h/d =
24/15 = 1,6, iar în cazul al doilea h/d = 24/25 = 0,96.
Zona A B C D E
h/d cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
1,6 -1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,8 +1,0 -0,53
0,96 -1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,79 +1,0 -0,49
Pentru A t 10m2, cpe = cpe,10.
Figura F.4.4 Distribuia presiunilor pe suprafeele exterioare perpendiculare pe direcia vântului

i valorile coeficientului de presiune/suciune pe suprafee exterioare
F.4.4 Coeficientul aerodinamic de for

Coeficientul aerodinamic de for, cf se determin cu relaia (4.9):

139
cf = cf,0 · \r · \O
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru seciuni rectangulare cu coluri ascuite
i fr curgere liber a aerului la capete (element de lungime infinit) din Figura 4.23;
\r este factorul de reducere pentru seciuni ptrate cu coluri rotunjite, dependent de

numrul Reynolds; conform Figurii 4.24, \r = 1,0;
\O este factorul de reducere pentru elemente cu curgere liber a aerului la capete

(reducerea apare ca urmare a cilor suplimentare de curgere a aerului în jurul unui
element de lungime finit).
În primul caz (vânt perpendicular pe latura lung) raportul d/b=0,6, deci din Figura 4.23 rezult
cf,0 = 2,35. Conform Tabelului 4.16, = min(1,4l/b; 70) = 1,34, =1,0, deci din Figura 4.36
rezult \O = 0,62. Valoarea coeficientului aerodinamic de for, cf rezult:
cf = cf,0 · \r · \O = 2,35 · 1,0 · 0,62 = 1,46
În al doilea caz (vânt perpendicular pe latura scurt) raportul d/b=1,67, deci din Figura 4.23
rezult cf,0 = 1,80. Conform Tabelului 4.16, = min(1,4l/b; 70) = 2,24, = 1,0, deci din Figura
4.36 rezult \O = 0,64. Valoarea coeficientului aerodinamic de for, cf rezult:
cf = cf,0 · \r · \O = 1.80 · 1,0 · 0,64 = 1,15
Deoarece cldirea analizat are o înlime de cel mult 30 m i dimensiunile în plan de cel mult 50
m coeficientul de rspuns dinamic cd poate fi determinat conform prevederilor din subcapitolul
5.3. Conform tabelului 5.1 pentru structuri de beton armat cu h 30 m i b 50 m i pentru un
teren de categoria IV – zone urbane, cu lungimea de rugozitate z0=1,0 m, cd = 0,85.
F.4.6 For
a global pe direc
ia vântului
Fora din vânt ce acioneaz asupra unei cldiri / structuri sau asupra unui element structural
poate fi determinat în dou moduri:
i. ca for global utilizând coeficienii aerodinamici de for, sau
ii. prin sumarea presiunilor / suciunilor ce acioneaz pe suprafeele (rigide) ale cldirii /
structurii utilizând coeficienii aerodinamici de presiune / suciune.
i. Fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau pe un element

structural având aria de referin Aref orientat perpendicular pe direcia vântului, se
determin cu relaia general:
Fw J Iw cd cf q p z e Aref
ii. Fora global pe direcia vântului, Fw ce acioneaz pe cldire poate fi determinat prin
compunerea vectorial a forelor Fw,e calculate pe baza presiunilor / suciunilor
exterioare calculate cu relaia (3.5) cu forele de frecare, Ffr rezultate din frecarea aerului
paralel cu suprafeele exterioare, calculate cu relaia (3.7):
Fw,e cd ¦ w z A
sup rafete
e e ref
În relaiile de mai sus:

we(ze) - presiunea vântului ce acioneaz pe o suprafaa exterioar individual la
înlimea ze;
Aref - aria de referin a suprafeei individuale;
cfr - coeficientul de frecarF. cfr = 0.01 pentru o suprafa neted;
Afr - aria suprafeei exterioare orientat paralel cu direcia vântului;
JIw - factorul de importan – expunere pentru aciunea vântului din Tabelul
3.1;JIw=1 pentru o construcie din clasa III.
Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale cldirii se

we J Iw cpe qp z e
F.4.6.1 Cazul I (vânt perpendicular pe latura lung - direcia vântului = 0°)
(i) For global utilizând coeficienii aerodinamici de for
Deoarece h < b, conform Figurii F.4.2, valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului se
evalueaz la cota ze = h. Valoarea forei globale din vânt este:
Fw J Iw cd cf qp ze Aref 1 0,85 1, 46 0,63 25 24 469,10 kN

141
(ii) Prin sumarea presiunilor / suciunilor ce acioneaz pe suprafeele (rigide) ale cldirii
utilizând coeficienii aerodinamici de presiune / suciune
Zona D
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0,8 25 24 0,63 302, 4 kN
Zona E
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0,53 25 24 0,63 200,34 kN
Fw, e cd ¦ we ze Aref 0,85 502, 74 427,33 kN

sup rafete
F fr J Iw c fr qp ze A fr 1 0, 01 (2 15 24 0, 63) 4,54 kN
Fw Fw,e F fr 427,33 4,54 431,87 kN
Suciunea pe pereii paraleli cu direcia vântului (pe un singur perete, deoarece pe ambii perei
rezultanta pe cldire este egal cu zero):
Zona A
Fw , e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 1, 20 0, 63 5 24) 1 90, 72 kN
sup rafete
Zona B
Fw , e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 0,80 0, 63 10 24) 1 120,96 kN
sup rafete
F.4.6.2 Cazul II (vânt perpendicular pe latura lung - direcia vântului = 90°)
(i) For global utilizând coeficienii aerodinamici de for
2 2
ª § z ·º ª § 15 · º
cr2 15 kr2 z0 «ln ¨ ¸» 0,054 « ln ¨ ¸ » 0,054 7,33 0, 40
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 1 ¹¼
qm 15 cr2 15 qb 0, 40 0, 4 0,16 kPa
E 2,12 2,12
I v 15 0,313
§ z · § 15 · 6,77
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ ©1¹
c pq 15 1 2 g I v 15 1 7 I v 15 1 7 0,313 3,191
qp 15 cpq 15 qm 15 3,191 0,16 0,51kPa
Deoarece b < h < 2b, conform Figurii F.4.2, valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului se
evalueaz la cotele ze=b i ze=h. Valoarea forei globale din vânt este:
Fw J Iw cd cf qp ze Aref 1 0,85 1,15 0,51 15 15 0,63 15 9 195,30 kN
(ii) Prin sumarea presiunilor / suciunilor ce acioneaz pe suprafeele (rigide) ale cldirii
utilizând coeficienii aerodinamici de presiune / suciune
Zona D
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0,79 15 15 0,51 0,79 15 9 0,63 157,84 kN
Zona E
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0, 49 15 15 0,51 0, 49 15 9 0,63 97,90 kN
Fw, e cd ¦ we ze Aref 0,85 255, 74 217,38 kN

sup rafete
F fr J Iw c fr qp ze A fr 1 0, 01 (2 25 24 0, 63) 7,56 kN
Fw Fw,e F fr 217,38 7,56 224,94 kN
Zona A
Fw, e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 1, 20 0,51 15 3 1, 20 0,51 9 3) 1 44,06 kN
sup rafete
Zona B
Fw,e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 (0,80 0,51 15 12 0,80 0,63 9 12) 1 127,87 kN
sup rafete
Zona C
Fw,e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 (0,50 0,63 15 10 0,50 0,63 9 10) 1 75,60kN
sup rafete

( = 90°)
Tabel F.4.2. Fore globale din vânt calculate prin cele dou metode de calcul
[o] 0o 90o
Fw [kN] - I 469,10 195,30
Fw [kN] - II 431,87 224,94
143
F.5 EVALUAREA R SPUNSULUI DINAMIC LA ACIUNEA VÂNTULUI PENTRU O

CL DIRE CU REGIM MARE DE IN LIME
F.5.1 Informa
ii generale
În acest exemplu de calcul se evalueaz aciunea vântului pe o cldire de birouri cu regim mare
de înlime. Se consider o cldire cu structur metalic cu dimensiunile în plan 30 m x 30 m i
cu regim de înlime P+29E (înlimea de etaj = 3,80 m). Cldirea este amplasat în municipiul
Bucureti în teren de categoria III caracterizat de o lungime de rugozitate z0 = 0,3m.
b = 30 m

Pentru municipiul Bucureti, presiunea de referin a vântului mediat pe 10 minute la 10 metri

cu o probabilitate de depire într-un an de 0,02 (interval mediu de recurent de 50 de ani) este
q b >Pa @ 0,625 v b2 >m/s@
qb 0,5 1000
vb 28,3m/s
0.625 0,625
Categoria de teren în amplasamentul construciei este III cu lungimea de rugozitate z0 = 0,3 m.

Valorile vitezelor i presiunilor se determin la inalimea zs = 0,6h = 68,40 m.
Viteza medie a vântului, vm(z) la o înlime z deasupra terenului se determin cu relaia (2.3):
vm z cr z vb
§ z ·
cr z kr z0 ln ¨ ¸
© z0 ¹
Factorul de teren kr se calculeaz cu relaia (2.5):
0, 07
§ z ·
k r z 0 0,189 ¨¨ 0 ¸¸
© 0,05 ¹
sau se pot lua valorile prezentate în Tabelul 2.2.

Viteza medie a vântului, vm(z) la înlimea zs=68,4 m deasupra terenului este:
§ z · § 68, 4 ·
cr 68, 4 kr z0 ln ¨ ¸ 0, 214 ln ¨ ¸ 0, 214 5, 43 1,16
© z0 ¹ © 0,3 ¹
vm 68,4 cr 68,4 vb 1,16 28,3 32,83m/s
Presiunea medie a vântului la înlimea z deasupra terenului se calculeaz cu relaia (2.7)
q m z c r2 z q b
unde qb = 0,5 kPa este presiunea de referin a vântului pentru municipiul Bucureti din harta de
zonare din Figura 2.1, iar cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) se determin cu relaia (2.9)
145
2
ª § z ·º
cr2 z kr2 z0 « ln ¨ ¸»
¬« © z 0 ¹ ¼»
Valorile kr2(z0) sunt prezentate în Tabelul 2.2.
Presiunea medie a vântului, qm(z) la înlimea zs = 68,4 m deasupra terenului este:
2 2
ª § z ·º ª § 68, 4 · º
cr2 68, 4 kr2 z0 «ln ¨ ¸» 0,046 «ln ¨ ¸» 0,046 29, 48 1,36
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 0,3 ¹ ¼
qm 68, 4 cr2 68, 4 qb 1,36 0,5 0, 68 kPa
v p z c pv z v m z

determin cu relaia (2.14)

Intensitatea turbulenei la înlimea z se determin cu relaia (2.11):
E
Iv z
§ z ·
2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹

4,5 d E 4,5 0,856 ln z 0 d 7,5
În Tabelul 2.3 sunt date valorile E pentru a fi utilizate în relaia pentru calculul intensitii
turbulenei vântului, Iv. Intensitatea turbulenei la înlimea zs=68,4 m este:
E 2,35 2,35
I v 68, 4 0,173
§ z · § 68, 4 · 13,57
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,3 ¹
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la înlimea zs=68,4 m este:

cpv 68, 4 1 g I v 68, 4 1 3,5 I v 68, 4 1 3,5 0,173 1,61
vp 68, 4 cpv 68, 4 vm 68, 4 1, 61 32,83 52,86 m/s

de rafalele vântului, se determin cu relaia (2.15):
q p z cpq z q m z
terenului se definete cu relaia (2.16):
cpq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la înlimea zs=68,4 m este:

cpq 68, 4 1 2 g I v 68, 4 1 7 I v 68, 4 1 7 0,173 2, 21
qp 68, 4 cpq 68, 4 qm 68, 4 2, 21 0,68 1,50 kPa
Deoarece înlimea cldirii este mai mare de 50 m nu se poate aplica metoda simplificat i
coeficientul de rspuns dinamic cd se va determina folosind procedura de evaluare detaliat de la
pct. 3.4.2.2.
Valoarea coeficientului de rspuns dinamic, cd se determin cu relaia (3.8):
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
unde:
kp factorul de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii.
Lungimea scrii integrale a turbulenei, L(z) se poate determina cu relaia (5.1) aplicat la
înlimea zs:
D 0,67 0,05ln(0,3)
§z · § 68,4 ·
L zs Lt ¨ s ¸ 300 ¨ ¸ 155,94m
© zt ¹ © 200 ¹
unde înlimea de referin zt = 200 m, Lt = 300 m i = 0,67 + 0,05 ln(z0).
Factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), B2, ce ia în considerare corelaia efectiv a

valorilor de vârf ale presiunilor pe suprafaa expus a cldirii/structurii, se determin cu relaia
(5.3)
147
1
B2 0 , 63
§bh·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© L z
s ¹
unde
b, h sunt limea i înlimea structurii;
L(zs) este lungimea scrii integrale a turbulenei dat de relaia (5.1) la înlimea de
referin, zs.
Valoarea factorului de rspuns nerezonant este:
1 1
B2 0,539
0,63 0,63
§ bh · § 30 114 ·
1 0,9 ¨ 1 0,9 ¨
¨ L z ¸¸ © 155,94 ¹
¸
© s ¹
Frecvena proprie fundamental n1x pentru aceast cldire multietajat metalic este evaluat cu
relaia (E.2b):
40 40
n1x 0,35 Hz
h 114
Funciile de admitan aerodinamic Rh i Rb, pentru vectorul propriu fundamental, se determin
cu relaiile (5.7) i (5.8):
1 pentru K h 0
°1
°̄ K h 2 K 2h
1 pentru Kb 0
°
Rb Kb ® 1 1 1 e 2Kb pentru Kb ! 0
°̄ Kb 2 Kb2
Valorile K h i K b sunt calculate cu relaiile (5.9) i (5.10):

4,6 h n1, x
Kh
v m z s
4,6 b n1, x
Kb .
v m z s
Din relaiile (5.9) i (5.10) obinem:

4,6 h n1, x 4,6 114 0,35
Kh 5,59
v m z s 32,83
4,6 b n1, x 4,6 30 0,35
Kb 1,47
v m z s 32,83
Funciile de admitan aerodinamic Rh i Rb, se determin cu relaiile (5.7) i (5.8):
Rh Kh
Kh
1

1
2 Kh2
1 e2K
h
1

1
5,59 2 5,592

1 e25,59 0,163
Rb Kb
Kb
1

1
2 Kb2
1 e2K
b
1

1
1, 47 2 1, 472

1 e21,47 0, 461
Frecvena adimensional fL(zs,n1x), calculat în funcie de frecvena proprie fundamental de

vibraie a structurii pe direcia vântului turbulent n1x, de viteza medie a vântului la cota zs, vm(zs)
i de lungimea scrii integrale a turbulenei, L(zs) are valoarea:
n1 x L ( z s ) 0,35 155 ,94
f L ( z s , n1 x ) 1,66
vm ( z s ) 32,83
Densitatea spectral de putere unilateral i normalizat dat de relaia (5.2), evaluat la

înlimea zs pentru frecvena n1,x are valoarea:
6,8 fL ( zs , n1x ) 6,8 1,66
SL ( z s , n1x ) 0,092
(1 10, 2 fL ( z s , n1x ))5/3 (1 10, 2 1,66))5/3
Decrementul logaritmic al amortizrii, pentru modul fundamental de vibraie este estimat cu

relaia (C.8)
G Gs Ga Gd
unde
a decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice pentru modul fundamental;
d decrementul logaritmic al amortizrii produse de dispozitive speciale (mase
acordate, amortizori cu lichid etc.), dac este cazul. În acest caz, d = 0.
În Tabelul C.2 sunt date valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizrii
structurale, s. Pentru structuri metalice, s = 0.05.
Decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice, a pentru modul fundamental de încovoiere
produs de vibraiile în direcia vântului este estimat cu relaia (C.9)
c f U b vm z s
Ga
2 n1 me
unde:
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru aciunea vântului pe direcie
longitudinal;
este densitatea aerului, egal cu 1,25 kg/m3;
b este limea structurii;
149
vm(zs) este viteza medie a vântului pentru z = zs;

zs este înlimea de referin;
n1 este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului;
me este masa echivalent pe unitate de lungime a structurii.
Masa echivalent pe unitate de lungime, me pentru modul fundamental de vibraie este dat de
relaia (E.7):
l
³ ms ) s ds
2
1
0
me l
³ ) s ds
2
1
0
unde:
m este masa construciei pe unitatea de lungime;
" este înlimea sau deschiderea structurii sau a elementului structural.
Pentru cldiri, turnuri i couri, modelate ca structuri în consol încastrate la baz, vectorul
propriu fundamental de încovoiere, 1(z) poate fi aproximat cu o relaie de forma (C.6):
]
§z·
) 1 z ¨ ¸
©h¹
unde = 1,0 pentru cldiri cu stâlpi i contravântuiri verticale.
Se consider o greutate de 8 kN/m2 de planeu al cldirii, deci greutatea total a cldirii este 8 x
(30 x 30) x 30 = 216000 kN. Greutatea pe unitate de lungime (înlime) este egal cu
216000/114=1894,7 kN/m. Deoarece masa pe unitate de lungime este constant pe înlimea
cldirii (nu depinde de s în relaia (C.7)), me = (1894700 N/m) / (9,81 m/s2) =193140 kg/m.
Coeficientul aerodinamic de for, cf se determin cu relaia (4.9):
cf = cf,0 · \r · \O
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru seciuni rectangulare cu coluri ascuite
i fr curgere liber a aerului la capete (element de lungime infinit) din Figura 4.23;
\r este factorul de reducere pentru seciuni ptrate cu coluri rotunjite; conform Figurii
4.24, \r = 1,0;
\O este factorul de reducere pentru elemente cu curgere liber a aerului la capete

(reducerea apare ca urmare a cilor suplimentare de curgere a aerului în jurul unui
element de lungime finit).
Deoarece raportul d/b = 1,0, din Figura 4.23 rezult cf,0 = 2,1. Conform Tabelului 4.16, =
min(1,4l/b; 70) = 5,3, = 1,0, deci din Figura 4.36, rezult \O = 0,67. Astfel:
cf = cf,0 · \r · \O = 2,1 · 1,0 · 0,67 = 1,41

Din relaia (C.9), rezult:
c f U b v m z s 1,41 1,25 30 32.83
Ga 0,013
2 n1 me 2 0,35 193140
Conform relaiei (C.8) rezult:

G 0,05 0,013 0 0,063
R2 este factorul de rspuns rezonant ce evalueaz efectele de amplificare dinamic a

rspunsului structural produse de coninutul de frecvene al turbulenei în cvasi-rezonan cu
frecventa proprie fundmentala de vibraie a structurii (evalueaz componenta rezonant a
rspunsului). R2 se determin cu relaia (5.6):
2
R2 S L ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb )
2G
i are valoarea:
2
R2 0,092 0,163 0,461 0,542
2 0,063
Frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent se calculeaz cu

relaia (5.5)
R2
Q n1, x t 0,08 Hz
B2 R2
i are valoarea:
0,542
Q 0,35 0, 248
0,539 0,542
Factorul de vârf pentru determinarea rspunsului extrem maxim al structurii, kp, definit ca
raportul dintre valoarea extrem maxim a componentei fluctuante a rspunsului structural i
abaterea sa standard, se obine cu relaia (5.4):
J
kp 2 lnQ T t3
2 lnQ T
unde:
151
T este durata de mediere a vitezei de referin a vântului, T = 600 s (aceeai ca

pentru viteza medie a vântului);
Din (5.4) se calculeaz valoarea factorului de vârf kp:
0,5772
kp 2 ln 0,248 600 3,345
2 ln 0, 248 600
În final, se obine coeficientul de rspuns dinamic, cd cu relaia (3.8):
1 2 kp I v z s B 2 R 2 1 2 3,345 0,173 0,539 0,542

cd 0.997
1 7 I v zs 1 7 0,173
F.5.4 For
a global pe direc
ia vântului
Fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau pe un element structural
având aria de referin Aref orientat perpendicular pe direcia vântului, se determin cu relaia
general
Fw J Iw cd cf qp z e Aref
unde:
qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze = zs;
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru cldire / structur sau element
structural, ce include i efectele frecrii;
Aref este aria de referin, orientat perpendicular pe direcia vântului;
JIw este factorul de importan – expunere pentru aciunea vântului; conform
Tabelului 3.1 aceast cldire se consider a fi în clasa II de importan-expunere cu JIw =
1,15.
Astfel fora global pe direcia vântului este:

Fw J Iw cd cf qp ze Aref 1,15 0.997 1, 41 1,50 114 30 8293kN
Înlimile de referin ze i profilul presiunilor pe faa expus este cel din Figura 4.4 (pentru
cazul cldirii analizate cu h > 2b).
Figura F.5.2 Înlimi de referin ze i profilul corespondent al presiunii vântului în funcie de h i b

b = 30 m
h = 114 m
h = 114 m
zs = 68.4 m
b = 30 m
Figura F.5.3 Distribuia presiunilor pe suprafeele exterioare i înlimea de referin zs pentru

calculul dinamic la vânt
153
F.5.5 Accelera
ia longitudinal la vârful cldirii
Pentru cldiri înalte sau flexibile (înlimea h 30 m sau frecvena proprie de vibraie n1 1
Hz), pentru verificarea la starea limit de serviciu se utilizeaz valorea maxim a acceleraiei
cldirii pe direcia vântului evaluat la înlimea z = h.
Abaterea standard, a,x a acceleraiei caracteristice a structurii pe direcia vântului la cota z se
obine cu relaia (5.11):
c f U b I v z s vm2 z s
V a,x R K x )1, x z
m1, x
unde:
cf este coeficientul aerodinamic de for;
este densitatea aerului, egal cu 1,25 kg/m3;
b este limea structurii;
d este lungimea structurii;
h este înlimea structurii;
Iv(zs) este intensitatea turbulenei la înlimea z = zs deasupra terenului;
vm(zs) este viteza medie a vântului pentru z = zs pentru o vitez de referin a vântului cu
IMR = 10 ani;
zs este înlimea de referin;
R este rdcina ptrat a factorului rspunsului rezonant;
Kx este un coeficient adimensional;
m1,x este masa echivalent pentru modul fundamental de vibraie în direcia vântului;
n1,x este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului;
1,x(z) este ordonata vectorului propriu fundamental de vibraie pe direcia vântului la
cota z.
Coeficientul adimensional Kx se determin cu relaia general (5.12):
h
³ v z ) z dz
2
m 1, x
0
Kx h
vm2 z s ³ )12, x z dz
0
Dac 1,x(z)= (z/h)] i co(z) = 1 (teren plat) relaia (5.12) poate fi aproximat prin relaia (5.13):
° ª §z · º ½°
2 ] 1 ®] 1 «ln¨¨ s ¸¸ 0,5» 1¾
°̄ ¬ © z0 ¹ ¼ °¿
Kx
§z ·
] 1 ln¨¨ s ¸¸
2
© z0 ¹
Pentru = 1, rezult:
° ª §z · º ½° ª § 68, 4 · º °½
2 ] 1 ®] 1 «ln ¨ s ¸ 0,5» 1¾ 2 1 1 ®°1 1 «ln ¨ ¸ 0,5 » 1¾
°¯ «¬ © z0 ¹ »¼ °¿ °¯ ¬ © 0,3 ¹ ¼ °¿
Kx 1,50
§z · § 68, 4 ·
] 12 ln ¨ s ¸ 1 1 2
ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,3 ¹
Viteza medie a vântului la înlimea z = zs deasupra terenului este:

vm 68,4 cr 68,4 vb 1,16 28,3 32,83m/s
Viteza medie a vântului pentru z = zs pentru o vitez de referin a vântului cu IMR = 10 ani este
(relaia A.5):
vm, IMR 10 ani # 0,75 vm, IMR 50 ani 0,75 32,83 24,62m/s
Abaterea standard, a,x a acceleraiei caracteristice a structurii pe direcia vântului la cota z = h:

1, 41 1, 25 30 0,173 24, 62 2
V a, x 0, 736 1,50 1 0, 0317 m/s 2
193140
Valoarea de vârf a acceleraiei caracteristice a cldirii, amax,x este obinut din relaia (5.14) prin
înmulirea abaterii standard cu factorul de vârf calculat cu frecvena Q = n1,x:
J

2 ln n1, x T 2 ln 0.35 600
0.5772
3.447

2 ln n1, x T 2 ln 0.35 600
§ ·
¨ 2 ln n T J ¸ V
amax, x ¨
1, x ¸ a, x 3, 447 3,17 10.92cm/s 2
¨
©
2 ln n1, x T ¸
¹
Acceleraia limit superioar de confort pentru n1x < 1 Hz este calculat cu relaia (5.16)
a0
alim
n10,,x56
unde:
a0 = 6 cm/s2 pentru cldiri de birouri;
n1,x este frecvena proprie a cldirii corespunztoare primului mod de vibraie de
încovoiere în direcia vântului.
155
Astfel, valoarea acceleraiei limit superioar de confort este:

6
a lim 10,8 cm/s 2
0,35 0,56
La verificarea condiiei (5.5) a max, x d a lim se observ o uoar depire a acceleraiei limit
superioar de confort (în jur de 1%), ceea ce poate fi considerat acceptabil.
F.6. EVALUAREA R SPUNSULUI DINAMIC LA ACIUNEA VÂNTULUI PENTRU UN CO

DE FUM INDUSTRIAL
x Caracteristici geometrice i ineriale:

- Înlimea coului de fum H = 110 m
- Diametrul exterior al coului de fum D = 7,80 .... 7,00m (de la baz la
înlimea de 30m, de unde diametrul este constant)
- Grosimea peretelui de beton: 22cm
- Greutatea total a coului de fum Gtot = 13250 kN
- Greutatea total a structurii coului de fum Gstr = 12770 kN
- Greutatea total a cptuelii coului de fum Gcap = 480 kN.
x Condiii de amplasament: coul este amplasat în municipiul Craiova, categoria de teren II
(câmp deschis-terenuri cu iarb i/sau cu obstacole izolate – copaci, cldiri – aflate la distane de
cel puin de 20 de ori înlimea obstacolului – z0=0,05m).
x Clasa de importan-expunere pentru ac
iunea vântului: II; factor de importan-expunere
Iw=1,15.
x Caracteristici structurale: coul de fum are structura de rezisten din beton armat.
Figura F.6.1 Elevaia i seciunea transversal a coului de fum

157
Din harta de zonare a valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului având IMR = 50 ani
(Figura 2.1) se ia valoarea presiunii dinamice a vântului pentru amplasamentul coului de fum
considerat (municipiul Craiova) qb = 0,5 kPa.
Viteza de referin a vântului în amplasament se determin cu relaia (A.3) (qb exprimat în Pa):
2q b 2 500
vb 28,28 m/s
1.25
Viteza medie a vântului, vm(z) la o înlime z=ze deasupra terenului se calculeaz cu relaia (2.3):
v m z e c r z e vb
vb = 28,28 m/s
ze 0,6 H 66 m
§z · § 66 ·
c r z e k r z 0 ln¨¨ e ¸¸ 0,189 ln¨ ¸ 1,358
© z0 ¹ © 0,05 ¹
v m z e c r z e vb 1,358 28,28 38,41 m/s
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la înlimea z=ze deasupra terenului, produs de rafalele
vp z e c pv z e vm z e
unde cpv(ze) este factorul de rafal pentru viteza medie a vântului la cota ze
c pv z e 1 g I v z e 1 3,5 I v z e
i Iv este intensitatea turbulenei vântului definit în subcapitolul 2.4
E 2,66
I v ze 0,148
z
2,5 ln e § 66 ·
2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
cpv z e 1 3,5 I v z e 1 3,5 0,148 1,518
vp z e cpv z e vm z e 1,518 38,41 58,31 m/s
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la cota ze se determin cu relaia 2.17:

qp ze cpq ze cr2 ze qb
unde
cr2(ze) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului la înlimea ze
cpq(ze) este factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului la înlimea ze.
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului la înlimea ze se determin conform

subcapitolului 2.3 astfel:
k r2 z0 0,036 (teren de categoria II)
2 2
ª § ·º ª § 66 · º
cr2 z e k r2 z 0 «ln¨¨ z e ¸¸ » 0,036 «ln¨ ¸» 1,859
«¬ © z 0 ¹ »¼ ¬ © 0,05 ¹ ¼
Factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului la înlimea ze se determin

conform subcapitolului 2.4 astfel:
E 2,66 (teren categoria II)
E 2,66
I v ze 0,148
ze § 66 ·
2,5 ln 2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
cpq ze 1 2 g I v ze 1 7 I v ze 1 7 0,148 2,03
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la cota ze este:

qp z e cpq z e cr2 z e qb 2,036 1,859 0,5 1,892 kPa
F.6.3 Parametrii dinamici i aerodinamici
Parametrii dinamici ai coului de fum se evalueaz folosind relaiile prezentate în Anexa C.
Frecvena proprie fundamental a coului se evalueaz cu relaia (C.3)

H 1 b Ws
n1
hef2 Wt
unde
b este diametrul coului la vârf, [m];
h2
hef este înlimea efectiv a coului, [m] din Figura F.6.2; hef h1
3
Ws este greutatea elementelor structurale ce contribuie la rigiditatea coului;
Wt este greutatea total a coului;
1 este egal cu 700 pentru couri de beton armat i de zidrie.
159
Figura F.6.2 Parametri geometrici pentru couri de fum
Coul analizat are diametrul constant pe ultimi 80 m i deci h1=80 m i h2=30
h2 30
hef h1 80 90 m
3 3
H1 b Ws 700 7 12770
n1 2
0,594 Hz
hef Wt 902 13250
Pentru cldiri, turnuri i couri, modelate ca structuri în consol încastrate la baz, vectorul
propriu fundamental de încovoiere, 1(z) poate fi aproximat cu relaia (C.6):
]
§z·
)1 z ¨ ¸
©h¹
cu =2,0 pentru couri i turnuri. Ordonatele vectorului propriu fundamental de încovoiere
rezult:
z, m 1(z)
110 1,000
100 0,826
90 0,669
80 0,529
70 0,405
60 0,298
50 0,207
40 0,132
30 0,074
20 0,033
10 0,008
0 0
Conform paragrafului (2) din Capitolul C4, Anexa C, pentru structuri în consol cu o distribuie
variabil a masei, masa echivalent me poate fi aproximat prin valoarea medie a lui m în treimea
superioar a structurii, h3 (Figura C.1). Pe aceast zon geometria cosului este constant având
diametrul exterior de 7 m i grosimea peretelui de 22cm (diametrul interior 6,56 m). Masa
echivalent a structurii pe unitatea de lungime se calculeaz dup cum urmeaz:
Ge
S 2
4
7
6,56 1 2500 11709 daN/m
2
Ge 11709 10
me 11935,8 kg/m
g 9,81
Decrementul logaritmic al amortizrii pentru modul fundamental de vibraie se determin cu
relaia (C.8):
G Gs Ga Gd
unde:
s este decrementul logaritmic al amortizrii structurale
fundamental de vibraie
Conform Tabelului C.2, pentru decrementul logaritmic al amortizrii structurale se considera

valoarea s = 0,03 (turnuri i couri de beton armat).
Decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice, a pentru modul fundamental de încovoiere
produs de vibraiile în direcia vântului este estimat cu relaia (C.9):
c f U b vm z s
Ga
2 n1 me
unde
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru aciunea vântului pe direcie
longitudinal
densitatea aerului, egal cu 1,25 kg/m3;
b diametrul (limea) structurii;
vm(zs) viteza medie a vântului pentru z = zs;
zs înlimea de referin;
n1 frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului;
me masa echivalent pe unitatea de lungime a structurii.
Valoarea medie a vitezei vântului la z s 0,6 h 0,6 110 66 m
vm z s cr zs vb 1,358 28,28 38,41m / s
Coeficientul aerodinamic de for pentru un cilindru circular de înlime finit este dat de relaia
(4.19)
cf = cf,0 . \O
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru cilindri fr curgere liber a aerului
la capete, i
161
\O - factorul efectului de capt.

Factorul de reducere pentru elementele cu curgere liber a aerului la capete (factorul efectului de
capt), \O este determinat în funcie de zvelteea efectiv, O. Zvelteea efectiv, O se definete în
funcie de poziia i dimensiunile structurii (Tabelul 4.16):
= min (0,7·H/b, 70) = 11
Din Figura 4.36, pentru valoarea = 11 i coeficientul de obstrucie M =1, se obine o valoare a
factorului de reducere \O = 0,71. Alternativ, valoarea factorului de reducere \O se poate
determina cu relaiile:
\O 0,60 0,10 log10 O pentru 1 d O d 10

\O 0,45 0,25 log10 O pentru 10 d O d 100
\O 0,61 0,17 log10 O pentru 100 d O d 1000
Numrul lui Reynolds este calculat cu relaia (4.15):

b vp ze 7 58,31
Re 2,72 107
Q 15 10 6
unde
b este diametrul seciunii circulare
Q este vâscozitatea cinematic a aerului (Q = 1510-6 m2/s)
vp (ze) este valoarea de vârf a vitezei vântului definit la înlimea ze
Valoarea coeficientului aerodinamic de for pentru cilindri fr curgere liber a aerului la capete
se determin din Figura 4.28 sau cu relaia:
§ k·
0,18 lg¨10 ¸
cf0 1,2 © b¹
1,02
1 0,4 lg( Re / 106 )
unde k este rugozitatea echivalent i are valoarea 0,02 pentru beton neted (Tabelul 4.13).
Valoarea coeficientul aerodinamic de for pentru coul de fum este:
cf = cf,0 . \O = 1,02 . 0,71 = 0,727
Decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice are valoarea:
c f U b vm z s 0,727 1,25 7 38,41

Ga 0,017
2 n1 me 2 0,594 11935,8
Evaluarea coeficientului de rspuns dinamic al coului se face folosind relaia (3.8) din
subcapitolul 3.4.2:
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
unde
aceasta înlime se determin conform Figura 3.2;
kp este factorul de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii;
Iv este intensitatea turbulenei vântului definit în subcapitolul 2.4;
B2 este factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), ce evalueaz corelaia
presiunilor din vânt pe suprafaa construciei (evalueaz componenta nerezonant
a rspunsului);
R2 este factorul de rspuns rezonant, ce evalueaz efectele de amplificare dinamic a
rspunsului structural produse de coninutul de frecvene al turbulenei în cvasi-
rezonan cu frecvena proprie fundmental de vibraie a structurii (evalueaz
componenta rezonant a rspunsului).
Evaluarea coeficientului de rspuns dinamic se face dup cum urmeaz:

zs 0,6 h 0,6 110 66 m
z0 0,05 m
E 2,66
I v z s 0,148
zs § 66 ·
2,5 ln 2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
L(zs) este lungimea scrii integrale a turbulenei (subcapitolul 5.1, paragraful (1))
§ z ·D
° Lt ¨ s ¸¸ , pentru z min d z s d z max 200 m
° ¨© z t ¹
L z s ®
°
° L z , pentru z z min
¯ min
= 0,67 + 0,05 ln(z0) = 0,67 + 0,05 ln(0,05) = 0,52

zt = 200m – înlimea de referin
Lt = 300
zmin < zs = 66m < zmax
D 0,52
§z · § 66 ·
L z s Lt ¨¨ s ¸¸ 300 ¨ ¸ 168,6 m
© zt ¹ © 200 ¹
Factorul de rspuns nerezonant se determin cu relaia (5.3):
1
B2 0 , 63
§bh·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© Lz s ¹
b = 7 m – diametrul coului
163
h = 110 m – înlimea coului

i are valoarea
1
B2 0 , 63
0,583
§ 7 110 ·
1 0,9 ¨ ¸
© 168,6 ¹
Factorul de rspuns rezonant se determin cu relaia (5.6):
2
R2 SL ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb )
2 G
unde:
este decrementul logaritmic al amortizrii evaluat conform Anexei C, pct. C.5;
SL este densitatea spectral de putere unilateral i normalizat, evaluat la înlimea
zs pentru frecvena n1;
Rh, Rb sunt funciile de admitan aerodinamic date de relaiile (5.7) i (5.8).
Frecvena adimensional are valoarea:
n1 x L ( z s ) 0,594 168,6
f L ( z s , n1 x ) 2,607
vm ( zs ) 38,41
Densitatea spectral de putere unilateral i normalizat, evaluat la înlimea zs pentru frecvena
n1,x, este dat de relaia (5.2) i are valoarea:
6,8 fL ( z s , n1 x ) 6,8 2,607
SL ( z s , n1 x ) 0,07
(1 10,2 fL ( zs , n1 x )) 5 / 3 (1 10,2 2,607 )5 / 3
Din Tabelul C.2 se ia valoarea decrementului logaritmic al amortizarii structurale, care pentru
turnuri i couri de beton armat are valoarea s=0,03. Decrementul logaritmic al amortizrii
aerodinamice are valoarea a=0,017 i decrementul logaritmic al amortizrii produse de
dispozitive speciale de amortizare d=0 (nu este cazul). Astfel, decrementul logaritmic al
amortizrii pentru modul fundamental de vibraie este:
G G s G a G d 0,03 0,017 0 0,047
Funciile de admitan aerodinamic Rh i Rb, pentru vectorul propriu fundamental, ce se
determin cu relaiile (5.7) i (5.8) au valorile:
4,6 h n1 4,6 110 0,594
Kh 7,82
v m z s 38,41
Rh K h
Kh
1

1
2 K h
2

1 e 2K h 1

1
7,82 2 7,82 2
1 e 27 ,82 0,120
4,6 b n1 4,6 7 0,594

Kb 0,498
v m z s 38,41
Rb K b
1
Kb

1
2 K b2

1 e 2K b 1

1
0,498 2 0,498 2
1 e 20,498 0,737
Factorul de rspuns rezonant are valoarea:
2 3,14 2
R2 SL ( zs , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb ) 0,07 0,120 0,737 0,651
2 G 2 0,047
Frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent se determin cu relaia
(5.5):
R2
Q n1 t 0,08 Hz
B2 R2
i are valoarea:
0,651
Q 0,594 0,431 Hz
0,583 0,651
Factorul de vârf pentru determinarea rspunsului extrem maxim al structurii se determin cu

relaia (5.4):
J
kp 2 lnQ T t3
2 lnQ T
unde
Valoarea factorului de vârf pentru determinarea rspunsului extrem maxim al structurii este:
0,5772
k p 2 ln0,431 600 3,507
2 ln0,431 600
Coeficientul de rspuns dinamic al coului are valoarea:
1 2 k p I v z s B 2 R 2 1 2 3,507 0,148 0,583 0,651

cd 1,057
1 7 I v z s 1 7 0,148
165
Conform subcapitolului 3.3, fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau
pe un element structural având aria de referin Aref orientat perpendicular pe direcia vântului,
se determin cu relaia general:
Fw J Iw cd cf q p z e Aref
unde
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru cldire / structur sau element
structural, ce include i efectele frecrii;
Aref este aria de referin, orientat perpendicular pe direcia vântului, pentru cldiri /
structuri;
Valoarea coeficientul aerodinamic de for pentru coul de fum este
cf = cf,0 . \O = 1,02 . 0,71 = 0,727
i aria de referin este
Aref 80 7
7 7,80 30 782 m2
2
Fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe coul de fum având aria de referin Aref
orientat perpendicular pe direcia vântului este:
Fw J Iw cd cf qp ze Aref 1,15 1,057 0,727 1,892 782 1307,93 KN
F.6.6 Viteza critic de desprindere a vârtejurilor
Conform prevederilor de la subcapitolul 6.6, efectul desprinderii vârtejurilor va fi considerat

dac este îndeplinit condiia:
vcrit ,i d 1,25 v m
unde:
vcrit,i este viteza critic a vântului pentru modul i de vibraie;
vm este viteza medie a vântului în seciunea în care se produce desprinderea vârtejurilor.
Viteza critic a vântului pentru modul i de vibraie se determin cu relaia (6.2):

b ni , y
v crit ,i
St
unde
b este limea seciunii transversale în care se produce desprinderea rezonant a
vârtejurilor; pentru cilindri circulari limea de referin este diametrul exterior;
ni,y este frecvena proprie a modului i de vibraie pe direcia transversal vântului;
St este numrul lui Strouhal definit în subcapitolul 6.3.2; pentru cilindri circulari are
valoarea St=0,18.
Astfel, viteza critic a vântului pentru modul 1 de vibraie este:
b n1, y 7 0,594
vcrit ,1 23,1 m/s
St 0,18
Valoarea vitezei medii a vântului la vârful coului de fum este:
vm z 110m cr z 110m vb
vb = 28,28 m/s
§ z· § 110 ·
cr z k r z0 ln¨¨ ¸¸ 0,189 ln¨ ¸ 1,454
© z0 ¹ © 0,05 ¹
vm z 110m cr z vb 1,454 28,28 41,14 m/s
vcrit,1 = 23,1 m/s < 1,25·vm(z=110m)=51,43 m/s; se va considera efectul desprinderii
vârtejurilor alternantF.
F.6.7 Valoarea de vârf a deplasrii pe direc

ia transversal vântului
Deplasarea maxim produs pe direcie transversal vântului, yF,max se calculeaz conform

subcapitolului 6.5 cu relaia (6.7):
y F , max 1 1
K K w clat
b St 2 Sc
unde:
St este numrul lui Strouhal, Tabelul 6.1;
Sc este numrul lui Scruton, relaia (6.4);
Kw este factorul lungimii de corelaie, Lj;
K este factorul formei modale de vibraie;
clat este coeficientul aerodinamic de for pe direcie transversal vântului;
167
b este dimensiunea seciunii transversale, evaluat în seciunea în care se produce

fenomenul critic de desprindere a vârtejurilor rezonante
Numrul lui Scruton determinat cu relaia (6.4) are valoarea:
2 m1e Gs 2 11935,84 0,03

Sc 11,69
U b2 1,25 72
Numrul lui Reynolds corespunztor vitezei critice a vântului este dat de relaia (6.5)
b vcrit,i
Revcrit,i
Q
unde
b este diametrul exterior al cilindrului circular;
este vâscozitatea cinematic a aerului ( | 15.10-6 m2/s);
vcrit,i este viteza critic a vântului
i are valoarea:
b vcrit,i 7 23,1
Revcrit,i 10,78 106
Q 15 10 6
Lungimea de corelaie, Lj se determin în funcie de amplitudinea vibraiei yF(s=H), prin iteraii,

folosind Tabelul 6.4. Astfel, dac se presupune c
yF L
0,1 j 6 Lj 6 7 42 m
b b
Rezult c viteza medie a vântului în centrul lungimii efective de corelaie este:
§ 42 ·
v m, L j vm ¨ z 110 ¸ v m (z 89m) 40 m/s
© 2 ¹
Raportul
vcrit,i 23,1
0,58 0,83 din Tabelul 6.3 clat clat ,0
vm,L j 40,0
Valorile clat,0 ale coeficientului aerodinamic de for pe direcie transversal vântului sunt date în
vcrit,i
Figura 6.2 i în Tabelul 6.2, în funcie de numrul Reynolds, Re, i pentru valori d 0,83
vm, Lj
rezult clat,0 = 0,30. Alternativ, valorile clat,0 pentru cilindrii circulari se pot determina cu relaiile:
0,7 ,104 d Re d 3 105

°
°13,05 2,25 log10 Re ,3 10 Re 5 10
5 5
°
clat ,0 ®0,2 ,5 105 d Re d 5 106
° 2,02 0,33 log Re ,5 106 Re 107
° 10
°0,3 , Re t 107
¯
Factorul lungimii de corelaie se determin cu relaia dat în Tabelul 6.5:

L j /b ª L j /b 1 § L j /b · º
2
K w 3 «1 ¨¨ ¸ »
« 3 © ¸¹ »
¬ ¼
l 110
O 15,71
b 7
6 ª 1§ 6 · º
2
6
Kw 3 «1 ¨ ¸ » 0,764
15,71 «¬ 15,71 3 © 15,71 ¹ »¼
Se recomand ca pentru calcul valoarea factorului lungimii de corelaie s fie limitat superior la
0,6; astfel Kw=0,6.
Conform Tabelului 6.5 factorul formei modale de vibraie K pentru structuri în consol este 0,13.
În final, deplasarea maxim produs pe direcie transversal vântului, yF,max este:
y F ,max 1 1 1 1
K K w clat 0,13 0,6 0,3 0,062
b St 2 Sc 2
0,18 11,69
yF,max 0,062 7 0,434 m
F.6.8 For
a static echivalent transversal
169
Conform subcapitolului 6.4, efectul vibraiilor produse de desprinderea vârtejurilor se va evalua

folosind fora de inerie pe unitate de lungime, Fw(s) care acioneaz perpendicular pe direcia
vântului la cota s a structurii (msurat de la baza acesteia) i este dat de relaia (6.6):
Fw s ms 2 S ni , y ) i , y s y F , max
2
unde
m(s) este masa structurii pe unitatea de lungime [kg/m];
ni,y este frecvena proprie de vibraie a structurii într-un plan perpendicular pe direcia
vântului;
i,y (s) este forma proprie de vibraie a structurii într-un plan perpendicular pe direcia
vântului, normalizat la valoarea 1 acolo unde deplasarea este maxim;
yF,max este deplasarea maxim a structurii la cota s (la care i,y (s) = 1),
Fora de inerie pe unitate de lungime, Fw(s) care acioneaz perpendicular pe direcia vântului la
cota s=H a structurii (msurat de la baza acesteia)
Fw s H 11935,84 2 0,594 1 0,434 72107 N/m | 72,11 kN/m
2
În Tabelul F.6.1 sunt date valorile forelor de inerie pe unitate de lungime, Fw(s) i valorile F ale
rezultantelor acestor fore distribuite pe fiecare tronson de 10 m al coului de fum.
Tabelul F.6.1 Valorile forelor de inerie pe unitate de lungime Fw(s) i valorile F ale rezultantelor
s, m Fw(s), kN/m F, kN
110 72,11 658,36
100 59,56 539,03
90 48,24 431,97
80 38,15 336,79
70 29,21 253,49
60 21,49 182,07
50 14,92 122,23
40 9,52 74,31
30 5,34 38,58
20 2,38 14,77
10 0,58 2,89
0 0,00 0,00
Fora total din vânt pe direcie transversal se obine ca suma a rezultantelor:

Fw, transv = (F) = 2654,5 kN.
F.7 EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI ASUPRA UNEI COPERTINE
x Caracteristici geometrice: copertina are o form ptrat în plan având dimensiunile laturilor
de 48 m (Figura F.7.1) i este amplasat la o înlime de 10,77 m; panta copertinei este =0o;
x Clasa de importan-expunere la ac
iunea vântului: III (construcii de tip curent, care nu
aparin celorlalte clase); factor de importan-expunere Iw=1,0;
x Condiii de amplasament: copertina este amplasat în municipiul Timioara, categoria de
teren III (Zone acoperite uniform cu vegetaie, sau cu cldiri, sau cu obstacole izolate aflate la
distane de cel mult de 20 de ori înlimea obstacolului – z0=0.3m, zmin=5m – din Tabelul 2.1).
Figura F.7.1. Caracteristicile geometrice ale copertinei
Conform hrii de zonare a valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului având IMR =
50 ani (Figura 2.1) valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului pentru municipiul
Timioara este qb = 0,6 kPa.
Conform punctului 4.3.(8), ze=h=10,77 m.
Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.7 i 2.9 i Tabelul 2.2):
k r2 z0 0,046 (Tabelul 2.2)
2
§ ·
c 2
r z e k r2 z0 ¨¨ ln ze ¸¸
© z0 ¹
2
§ 10,77 ·
c 2
r ze 0,046 ¨ ln ¸ 0,59
© 0,3 ¹
q m z e c r2 z e q b
171
qm ze 0,59 0,6 0,354kPa
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.11, 2.15 i 2.16 i Tabelul 2.3):
2,35 (Tabel 2.3)
E 2,35
I v ze 0,263
z
2,5 ln e § 10,77 ·
2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,3 ¹
cpq ze 1 2 g I v ze 1 7 I v ze 1 7 0,263, 2,84
qp ze cpq ze qm ze 2,84 0,354 1,005 kPa
F.7.3 Fora global din vânt ce acioneaz asupra copertinei
Fora global pe direcia vântului, Fw ce acioneaz asupra copertinei se determin cu relaia

(3.3):
Fw J Iw cd c f qp ze Aref
unde coeficientul de rspuns dinamic al copertinei este cd=0,85 (Tabel 5.2).
Coeficientul aerodinamic global de for este folosit pentru a determina fora rezultant (Tabelul
4.6 pentru =0o):
0,2 pentru orice M

°
cf ®- 0,5 pentru M 0
° 1,3 pentru M 1
¯
În cazul copertinelor (sau a altor elemente ce pot fi asimilate acestora, de ex. panouri solare) aria
de referin Aref este suprafaa total a acestora pe care se manifest efecte de presiune/suctiune
generate de aciunea vântului. Astfel:
Aref 48 48 2304m 2
x Fora descendent
Fw 1 0,85 0,2 1,005 2304 393,64kN

Figura F.7.2. Fora descendent global din vânt ce acioneaz asupra copertinei
x Fora ascendent
Fw 1 0,85 0,5 1,005 2304 984,1kN pentru M 0

Fw 1 0,85 1,3 1,005 2304 2558,65kN pentru M 1
=0 =1
Figura F.7.3. Fora ascendent global din vânt ce acioneaz asupra copertinei
F.7.4 Presiunea total ce acioneaz pe suprafaa copertinei
Presiunea total ce acioneaz pe suprafaa copertinei se determin cu urmtoarea relaie:

wnet J Iw c p , net qp ze
Coeficienii de presiune total (rezultant) pe suprafaa copertinei sunt (Tabelul 4.6 pentru =0o):
0,5 zona A
°
c p ,net ®1,8 zona B pentru orice M
°1,1 zona C
¯
0,6 zona A
°
c p ,net ® 1,3 zona B pentru M 0
° 1,4 zona C
¯
1,5 zona A
°
c p ,net ® 1,8 zona B pentru M 1
° 2,2 zona C
¯
173
Figura F.7.4. Distribuia coeficienilor aerodinamici de presiune total pe suprafaa copertinei
Coeficienii de presiune total (rezultant) sunt folosii pentru a determina presiunea local
maxim pentru toate direciile vântului i se utilizeaz pentru proiectarea elementelor
acoperiului i a dispozitivelor de fixare a acestuia.
x presiune descendent
1 0,5 1,005 0,503kN/m 2 zona A

°°
®1 1,8 1,005 1,809kN/m
2
wnet zona B
°
°¯1 1,1 1,005 1,106kN/m
2
zona C
x presiune ascendent
o pentru !=0
1 (0,6) 1,005 0,603kN/m 2 zona A
°°
®1 (1,3) 1,005 1,307kN/m
2
wnet zona B
°
°¯1 (1,4) 1,005 1,407kN/m
2
zona C
o pentru !=1
1 (1,5) 1,005 1,508kN/m 2 zona A
°°
®1 (1,8) 1,005 1,809kN/m
2
wnet zona B
°
¯°1 (2,2) 1,005 2,211kN/m
2
zona C
Fora de frecare se evalueaz conform relaiei (3.7) din subcapitolul 3.3:
unde
cfr este coeficientul de frecare;
Coeficienii de frecare cfr pentru suprafeele pereilor i acoperiurilor sunt prezentai în Tabelul
4.10 din subcapitolul 4.5:
cfr = 0,02 pentru acoperiul halei (suprafa rugoas).
A fr 2 48 48 2 2304 m 2
F fr 1 0,02 1,005 2 2304 92,63kN
Figura F.7.5. Fora de frecare ce acioneaz asupra copertinei

175
F.8. EVALUAREA ACIUNII VÂNTULUI PENTRU UN POD
Acest exemplu de calcul are drept scop ilustrarea modalitii de determinare a vitezei, presiunii
dinamice a vântului i aciunii exercitate de vânt pe suprastructura unui pod de osea cu seciune
compus oel-beton, pentru un amplasament dat.
Podul este amplasat în zona oraului Bucureti, pe un drum naional. Podul are o deschidere de
45,00m, din punct de vedere al schemei statice fiind realizat cu grinzi simplu rezemate.
Suprastructura este realizat în soluia structur compus, cu dou grinzi metalice cu inim plin
care conlucreaz în sens transversal printr-o plac din beton armat dispus la partea superioar,
respectiv prin intermediul antretoazelor dispuse la distana de 5,00m în lungul deschiderii.
Distana în sens transversal între grinzile metalice este de 6,00m. Conexiunea între talpa
superioar a grinzilor principale metalice i placa din beton armat se realizeaz prin intermediul
conectorilor flexibili de tip gujon. Infrastructura este alctuit din dou culee de tip masiv cu
fundaii directe. Racordarea podului cu terasamentele de la capete se realizeaz prin intermediul
unor sferturi de con. Suprastructura susine o parte carosabil cu limea de 7,80m i dou
trotuare cu limea de 1,50m fiecare. Limea total a suprastructurii este de 11,30m. Pe
suprastructur sunt prevzute parapete pietonale i parapete direcionale de tip greu. Alctuirea
podului i principalele dimensiuni i cote sunt prezentate în Figurile F.8.1, F.8.2 i F.8.3.
Figura F.8.1 Vedere lateral a podului

Figura F.8.2 Vedere în plan a podului
Figura F.8.3 Seciune transversal prin suprastructura podului

177
F.8.2 Evaluarea vitezei i presiunii dinamice a vântului în amplasament
Conform precizrilor din Capitolul 2 i relaiei (2.1), presiunea dinamic a vântului în

amplasamentul podului considerat se determin astfel:
1
qb v b2
2
Conform hrii de zonare a valorilor de referin a presiunii dinamice a vântului prezentat în

Figura 2.1 i conform tabelului A.1 din anexa A, valoarea presiunii dinamice pentru municipiul
Bucureti este:
qb 0,5 kPa 0,5 kN/m2
Considerând c densitatea aerului are valoarea de U=1,25 kg/m3, rezult valoarea de referin a
vitezei vântului pentru amplasamentul considerat:
2 qb 1000
vb 28,3 m/s
1,25
F.8.3 Evaluarea ac
iunii vântului pe suprastructura podului
Pentru evaluarea aciunii vântului pe suprastructura podului se vor avea în vedere prevederile din
Anexa D.
În cazul podurilor, în calculul simplificat, aciunea vântului se consider printr-un ansamblu de

fore orizontale, respectiv verticale care se manifest pe structur. În funcie de unghiul de atac al
presiunii vântului în raport cu axa longitudinal a podului, pe suprastructur sunt generate
componente de for dup toate cele trei direcii ortogonale în spaiu: pe direcie transversal
podului (direcia x), pe direcie longitudinal podului (direcia y) i pe direcie vertical podului
(direcia z). Direciile x, y i z au semnificaiile din Figura D.2.
În mod uzual, în proiectare se consider doar aciunea pe direcie orizontal transversal podului,
celelalte componente având efecte nesemnificative prin comparaie cu cele produse de aciunile
permanente i de cele utile care se consider în calcul. Prin urmare în acest exemplu este
analizat aciunea orizontal transversal a vântului asupra podului considerat.
Aciunea orizontal transversal a vântului asupra suprastructurii podului se manifest prin dou
efecte:
a) efectul direct care produce încovoierea în plan orizontal¸ a componentelor suprastructurii;
b) efectul indirect care acioneaz de aceeai manier cu aciunile pe direcie vertical i
produce încovoierea în plan vertical a componentelor suprastructurii.
În cazul podurilor, combinaia cea mai defavorabil pentru considerarea aciunii vântului
corespunde situaiei când structura este încrcat cu convoaiele de calcul.
Schema de calcul a foelor produse de aciunea direct a vântului este cea din Figura F.8.4.
Semnificaia notaiilor din Figura F.8.4 este urmtoarea:
qw,d este presiunea dinamic a vântului din efectul direct;

qw,ind este presiunea dinamic a vântului din efectul indirect;
F1, h1 sunt rezultanta presiunii vântului pe înlimea expus asociat vehiculelor de pe
pod, respectiv braul de pârghie al rezulantei în raport cu planul contravântuirii
inferioare;
F2, h2 sunt rezultanta presiunii vântului pe înlimea cii, respectiv braul de pârghie al
rezulantei în raport cu planul contravântuirii inferioare;
F3, h3 sunt rezultanta presiunii vântului pe înlimea grinzilor principale metalice,
respectiv braul de pârghie al rezulantei în raport cu planul contravântuirii
inferioare.
Figura F.8.4. Schema de calcul a forelor produse de aciunea direct a vântului
Rezultanta presiunii vântului pe suprastructura podului se poate determina cu ajutorul relaiei

(D.2) astfel:
1
Fw vb2 C Aref,x
2
Pentru determinarea valorii ariei de referin Aref,x se utilizeaz mrimile geometrice prezentate în
Figura F.8.5. Conform acestei figuri, pentru cazul considerat rezult urmtoarele valori:
d tot 4,90 m
b 11,30 m
179
Figura F.8.5 Schema de calcul pentru stabilirea mrimilor b i dtot
Stabilirea valorii factorului de încrcare C se face utilizând Tabelul D.2. Având în vedere faptul
c înlimea de referin ze d 10m, rezult:
b/d tot 2,30 C 5,10
Ariile de referin au valorile:

Aref,, x1 ( 2,9 2 2,37 0,64) L 1,86 45 83,7 m 2
Aref,, x2 0,55 L 0,55 45 24,75 m 2
Aref,, x3 2,37 L 2,37 45 106,65 m 2
Rezult imediat valorile celor trei rezulante F1, F2 i F3 care se manifest pe suprafeele expuse
teoretice determinate de înlimea vehiculelor de pe pod, de înlimea cii i de înlimea
grinzilor principale. Componentele forelor F1, F2 i F3 rezult cu valorile:
1
F1 v b2 C Aref,x1 0,5 5,1 83,7 213,44 kN
2
1
F2 vb2 C Aref,x2 0,5 5,1 24,75 63,11kN
2
1
F3 vb2 C Aref,31 0,5 5,1 106,65 271,96 kN
2
Valoarea presiunii dinamice din efectul direct al vântului are valoarea:

1
q w,d vb2 C q b C 0,5 5,1 2,55 kN/m2
2
Pentru determinarea valorii presiunii dinamice din efectul indirect al vântului se reduc forele în
raport cu punctul O (Figura F.8.4). Rezult:
F1 h1 F2 h2 F3 h3
q w,ind
B
2,37 0,67 1,86
213,44 63,11 (2,37 ) 271,96 (2,37 0,67 )
2 2 2
6
252,93 170,71 1333,15
292,8 kN/m
6
ORDIN
„Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii
și turismului nr. 1.655/2012*)
generală,

Art. I. — După anexa C la reglementarea tehnică „Cod de proiectare.
Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”, indicativ CR 1-1-3/2012, aprobată
prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.655/2012, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 și 704 bis din 15 octombrie
2012**), se introduc două noi anexe, anexele D și E, al căror cuprins este prevăzut
în anexele nr. 1 și 2.
Iulian Matache,
secretar de stat

Nr. 2.414.
„URBAN — INCERC”.
ANEXA nr. 1
Anexa D (informativ) – Comentarii i recomandri de proiectare

183
Cuprins
D. 1. Elemente generale
D. 2. Situaii de proiectare
D.3 Încrcarea din zpada pe sol
D.4 Încrcarea din zpad pe acoperi
D. 5. Coeficieni de form pentru încrcarea din zpad pe acoperi
D.5.1 Acoperiuri cu o singur pant
D.5.2 Acoperiuri cu dou pante
D.5.3 Acoperiuri cu mai multe deschideri
D.5.4 Acoperiuri cilindrice
D.5.5 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte
D.6 Efecte locale
D.6.1 Aglomerarea de zpad pe acoperiuri cu obstacole
D.6.2 Zpada atârnat de marginea acoperiului
D.6.3 Încrcarea din zpad pe panouri de protecie i alte obstacole de pe acoperiuri
D.7 Coeficieni de form pentru aglomerri excepionale de zpad pe acoperi
D.8 Intervalul mediu de recuren al încrcrii din zpad pe sol
D.9 Greutatea specific a zpezii
Bibliografie

Introducere
Comentariile i recomandrile de proiectare urmtoare se refer la aplicarea reglementrii

tehnice CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor” i au
ca obiectiv facilitarea evalurii încrcrilor din zpad de ctre inginerii proiectani.
Prevederile codului CR 1-1-3/2012 sunt armonizate cu standardul SR EN 1991-1-3, care
reprezint versiunea în limba român a standardului european EN 1991-1-3. În cod s-a luat în
considerare informaia meteorologic din România privind maximele anuale ale încrcarilor din
zpad (obtinute pe baza maximelor anuale ale înlimii stratului de zpad) înregistrate pân în
anul 2005.
Cercetarea în domeniul încrcrilor din zpad necesit studii suplimentare, mai ales în
ceea ce privete încrcarea din zpad pe acoperi. Multitudinea de factori care influeneaz
caracteristicile zpezii i modul de depunere a acesteia, variabilitatea fenomenelor
meteorologice, multitudinea de tipuri i de materiale de acoperiuri, fac ca cercetarea s fie
complex, iar rezultatele dificil de extrapolat. În privina încrcrilor din zpad pe acoperi,
direcia principal de cercetare pre-normativ la nivel internaional (i în special la nivel
european) este cea a studiilor probabiliste, ale cror rezultate trebuie s conduc la definirea unor
valori asociate unor probabiliti anuale de nedepaire sau, respectiv, unor intervale medii de
recuren [1].
D. 1. Elemente generale
Încrcarea din zpad este o aciune variabil, fix i static, exprimat ca încrcare
distribuit pe metru ptrat de proiecie orizontal a acoperiului. În cazurile de aglomerare
excepional a zpezii, încrcarea din zpad este aciune accidental.
Conform codului CR 0 - 2012:
x O aciune este variabil atunci când variaia în timp a intensitii ei nu este nici
neglijabil nici monoton;
x O aciune este fix atunci când are o poziie fix i o distribuie fix pe construcie;
x O aciune este static atunci când nu induce acceleraii construciei, deci nu induce fore
de inerie pe construcie i pe elementele sale componente;
x O aciune accidental este o aciune de scurt durat i de intensitate semnificativ, cu
probabilitate redus de apariie pe o construcie pe durata ei de via (considerat pentru
proiectare).
D. 2. Situaii de proiectare
Situaiile de proiectare la aciunea zpezii sunt în concordan cu cele prevzute în codul

CR 0 - 2012 i reprezint un set de condiii fizice reprezentând situaiile reale ce au loc într-un
interval de timp considerat, pentru care prin proiectare sunt create premisele ca strile limit
relevante s nu fie depite. Conform CR 0 situaiile de proiectare sunt definite astfel:
x Situaie persistent de proiectare: situaie de proiectare ce este relevant pe un interval de
timp de acelai ordin cu durata vieii construciei (condiia normal de proiectare);
185
x Situaie tranzitorie de proiectare: situaie de proiectare care este relevant pe o durat de

timp mai scurt decât durata proiectat a vieii construciei i care are o probabilitate
mare de a se produce;
x Situaie accidental de proiectare: situaie ce implic condiii de expunere excepional a
construciei la foc, explozii, impact, cedare local, zpad.
Condiiile excepionale referitoare la zone cu cderi excepionale de zpad pe sol
(caracterizate de o probabilitate foarte redus de apariie), aa cum sunt definite în SR EN 1991-
1-3, nu se iau în considerare pentru proiectarea construciilor pe teritoriul României (clim
temperat). Cu datele disponibile la nivel european în 1997, din peste 2600 de staii meteo
considerate, au fost înregistrate cderi excepionale de zpad la 159 de staii [2]. În acest
context, în viitor, se impune efectuarea de studii aprofundate pe acest subiect la nivel naional, în
condiiile utilizrii unei baze de date meteorologice cât mai extinse.
Conform Capitolului 2 din cod, trebuie considerate urmtoarele dou condiii de
amplasament pentru proiectarea la aciunea zpezii:
(i) Condiii normale, fr considerarea aglomerrilor excepionale de zpad pe
acoperi. Se consider situaia de proiectare persistent/tranzitorie i se utilizeaz dou tipuri de
distribuie a încrcrii din zpad: încrcarea din zpad neaglomerat i încrcarea din zpad
aglomerat (cu prevederile de la alineatul 4.1(8), relaia 4.1 i Capitolul 5);
(ii) Condiii excepionale, cu considerarea aglomerrilor excepionale de zpad pe
acoperi. Se consider dou situaii de proiectare:
- persistent/tranzitorie cu utilizarea încrcrii din zpad neaglomerat i aglomerat
(fr cazurile din Capitolul 7), cu prevederile de la alineatul 4.1(8), relaia 4.1 i Capitolul 5, i
- accidental (în care zpada este aciunea accidental) cu utilizarea încrcrii din
aglomerarea excepional de zpad (pentru cazurile din Capitolul 7), cu prevederile alineatului
4.1(9) i relaia 4.2.
Pentru verificri locale se folosete situaia de proiectare persistent/tranzitorie cu
prevederile din Capitolul 6.
În absena vântului sau în cazul unor viteze reduse ale vântului (<2m/s), depunerile de
zpad pe acoperiuri conduc, în general, la o depunere (zpad neaglomerat) i acoperire
cvasiuniform a acestora.
În cazul unor viteze ale vântului de peste 4÷5 m/s, zpada poate fi spulberat i
aglomerat în zonele adapostite ale acoperiului sau pe acoperiurile mai joase sau în spatele
obstacolelor. Pentru viteze ale vântului de 4÷7 m/s depunerile suplimentare de zpad sunt de
ordinul centimetrilor/zecilor de centimetri. Fenomenul devine important cantitativ în cazul
vitezelor de peste 7m/s, când depunerile suplimentare pot atinge 1,5-2,5m, funcie de rugozitatea
suprafeei zpezii [3].
Aglomerarea de zpad pe acoperi este influenat de muli factori: viteza vântului,
durata de timp cu vânt puternic, compoziia suprafeei zpezii (de exemplu dac zpada este
umed, fulgii de zpad sunt mai greu de ridicat, smuls i deplasat de ctre vânt), dimensiunea
fulgilor de zpad, înlimea stratului de zpad din care se face deplasarea zpezii, expunerea
cldirii (topografia i construciile înconjurtoare), temperatura i umiditatea aerului aflat în
micare (vânt) etc.
D.3 Încrcarea din zpada pe sol
În practica internaional se admite c încrcarea din zpad pe sol poate fi studiat

adoptând un interval de referin pentru culegerea datelor de un an, deoarece se consider c
datele meteorologice anuale sunt independente statistic. Astfel, în analiza statistic se folosesc
valorile maxime anuale, care în cazul zpezii reprezint maxime asociate unei ierni. Dei în
unele regiuni geografice pe o perioad lung de timp se pot identifica anumite tendine în
evoluia climatic, acestea nu se iau în considerare în practica actual de stabilire a încrcarilor
din zpad pe sol.
Codul CR 1-1-3/2012, armonizat cu standardul SR EN 1991-1-3, definete valoarea
caracteristic a încrcrii din zpada pe sol ca fiind valoarea cu 2% probabilitate anual de
depire (interval mediu de recuren IMR=50 ani), valoare care reprezint un fractil superior al
unei variabile aleatoare ale crei valori msurate sunt maxime anuale.
Modalitatea de constituire a bazei de date utilizate pentru zonarea valorii caracteristice a
încrcrii din zpad pe sol este considerat a fi una dintre cauzele cele mai importante care
conduc la incertitudinile asociate evalurii încrcrilor din zpad. Pe de o parte exist
incertitudini asociate tehnicilor de msurare a înlimii stratului de zpad sau a încrcrii din
zpad pe sol, în mod evident corelate cu evoluia istoric a tehnicilor/procedurilor de msurare
i a calitii instrumentelor utilizate. Pe de alt parte exist i incertitudini inerente asociate
erorilor umane. De asemenea, exist incertitudini ale zonrii încrcrii din zpad pe sol datorate
dispunerii aleatorii i neuniforme a staiilor meteorologice pe ansamblul suprafeei unei ri i pe
diferite regiuni geografice. Expunerea diferit a amplasamentelor în care se fac msurtorile
influeneaz depunerile de zpad i, deci, i valorile msurate.
Incertitudinile asociate valorii caracteristice a încrcrii din zpad pe sol într-un
amplasament sunt sporite i de incertitudinile de modelare. Acestea sunt de dou tipuri: (i)
incertitudini asociate trecerii de la înlimea stratului de zpad la încrcarea echivalent din
zpad i (ii) incertitudini ale modelrii probabiliste a încrcrii din zpad (repartiia de
probabilitate este doar un model al realitii). Rezultatele obinute prin utilizarea modelului de
probabilitate ales au o incertitudine sporit în cazul staiilor meteorologice cu un numr redus de
ani de observaie. Se recomand utilizarea unui numr de 40÷50 de ani de observaii pentru
determinarea valorii caracteristice cu interval mediu de recuren de 50 de ani. Este de preferat o
perioad de observaie de cel puin 20 de ani. Dimensiunea bazei de date care este diferit pentru
fiecare staie meteorologic (numrul de ani/ierni de înregistrri este diferit) sporete
deasemenea incertitudinile.
Pentru zonare, pentru toate staiile meteorologice se alege aceeai relaie de trecere de la
înlimea (grosimea) stratului de zpad la încrcarea din zpad i se alege acelai model de
repartiie de probabilitate.
În final, harta de zonare a încrcrii din zpad la sol se obine pornind de la interpolarea
cu programe de tip S.I.G. (Sisteme Informatice Geografice) a valorilor caracteristice asociate
amplasamentelor staiilor meteorologice. Staiile meteorologice au o distribuie geografic
neuniform i un numr diferit de ani de msurtori ale depunerilor de zpad pe sol.
187
Harta de zonare a valorii caracteristice a încrcrii din zpad pe sol a fost elaborat pe
baza analizei statistice i a modelrii probabiliste a valorilor extreme maxime anuale ale
încrcrii din zpad pe sol observate la 122 staii meteorologice de pe teritoriul României. Baza
de date disponibil const în date meteorologice înregistrate de Institutul Naional de
Meteorologie i Hidrologie – INMH pentru perioada 1930-1989 i Administraia Naional de
Meteorologie – ANM (pentru perioada 1989-2005). Datele pentru încrcarea din zpad pe sol
disponibile la staiile meteorologice din România acoper perioade de timp cu valori msurate de
la 10-13 ani (3 staii recent instalate) pân la 74 ani, media numrului de ani cu valori msurate
fiind de 48 ani (ceea ce este satisfactor pentru evaluarea încrcrii cu interval mediu de
recuren de 50 de ani).
Zonarea pe teritoriul României a valorii caracteristice a încrcrii din zpad pe sol,
sk [kN/m2], definit cu 2% probabilitate de depire într-un an (corespunzând unui interval mediu
de recuren IMR=50 ani), s-a realizat luând în considerare urmtoarele:
(i) Valorile caracteristice ale încrcrii din zpad pe sol, calculate în repartiia Gumbel
pentru maxime, pentru fiecare staie meteorologic;
(ii) Comparaia dintre valorile caracteristice ale încrcrii din zpad pe sol i valorile
maxime observate ale încrcrii din zpad pe sol, pentru fiecare staie meteorologic;
(iii) Analiza distribuiei pe teritoriul României a mediei maximelor anuale ale încrcrii
din zpad pe sol, a maximelor încrcrii din zpad pe toat durata de observaie i a valorilor
coeficientului de variaie.
Repartiia de valori extreme Gumbel pentru maxime este repartiia de probabilitate
recomandat de EN 1991-1-3, deoarece în urma analizei datelor disponibile la nivel european la
momentul elaborrii standardului (anul 2003), aceast repartiie s-a dovedit a fi cea mai potrivit
pentru modelarea încrcrii din zpad la cele mai multe dintre staiile meteorologice europene [4].
Repartiia Gumbel este repartiia care a modelat cel mai bine datele înregistrate în
Elveia, Italia, Grecia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Germania, Frana i Marea Britanie,
în timp ce în Danemarca a fost utilizat repartiia Weibull, iar în Irlanda repartiia Pareto
generalizat [4]. Studii realizate în Japonia [5], [6] au indicat repartiiile Gumbel i Weibull ca
oferind cele mai bune modelari pentru datele analizate. În SUA i în unele studii din Germania s-a
folosit repartiia lognormal. Studii din Rusia [7] recomand de asemenea repartiia Gumbel.
Repartiia Gumbel este recomandat i deoarece seria de date statistice este compus din
valori extreme maxime anuale, iar repartiia Gumbel este o repartiie de valori extreme.
Funcia de repartiie de tip Gumbel pentru maxime [8] este dat de relaia:
D ( ssol u )
F(ssol) = e e (D.3.1)
unde
- ssol este valoarea încrcrii din zpad pe sol (kN/m2);

- u este modul repartiiei; u = s1 – 0.45 1 (kN/m2);
- s1 este media maximelor anuale ale încrcrii din zpad pe sol (kN/m2);
- 1 este abaterea standard a maximelor anuale ale încrcrii din zpad pe sol (kN/m2);
- este parametru al dispersiei/împrtierii datelor; = 1.282/ 1.
Valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol, sk [kN/m2], este fractilul superior
din repartiia Gumbel pentru maxime cruia îi este asociat o probabilitate anual de nedepire
de 98% (2% probabilitate de depire într-un an).
Valoarea caracteristic a încrcrii din zpada pe sol, sk, în România, este indicat în
harta de zonare din Figura 3.1. Harta este valabil pentru altitudini A 1000 m. În Tabelul A.1
sunt indicate valorile caracteristice ale încrcrii din zpad pe sol pentru 337 localitai urbane.
Pentru altitudini 1000m < A 1500m determinarea valorii caracteristice a încrcrii din zpad
pe sol se face cu relaiile (3.1) i (3.2) din cod (relaii liniare funcie de altitudine). Exemple de
valori pentru diferite altitudini între 1000m i 1500m sunt indicate în Tabelul D3.1.
Tabelul D3.1 Exemple de valori caracteristice ale încrcrii din zpad pe sol pentru
amplasamente cu altitudini 1000m < A 1500m
sk(1000m < A 1500m), kN/m2

Zona
Altitudinea A, m sk(A1000m)=1,5 kN/m2 sk(A1000m)=2,0 kN/m2
1000 1,5 2,0
1100 2,3 2,7
1200 3,0 3,4
1300 3,8 4,1
1400 4,5 4,8
1500 5,3 5,5
Analiza datelor europene [3], [4] a evideniat existena unor proceduri diferite de obinere
a datelor (msuratori pentru grosimea stratului de zpad, pentru echivalentul în ap al încrcrii,
msurtori directe ale încrcrii) i a atras atenia asupra necorelrii la frontiere a hrilor de
zonare din rile europene.
În cadrul elaborrii hrii de zonare a valorii caracteristice a încrcrii din zpad pe sol
din cod nu a fost posibil o analiz de compatibilitate cu hrile de zonare din rile învecinate.
La fel ca în cazul tuturor hrilor de hazard natural, harta de zonare a valorii caracteristice
a încrcrii din zpad pe sol trebuie constant re-evaluat pe msura acumulrii mai multor date
meteorologice (mai muli ani de observaie, mai multe staii meteorologice, etc.).
D.4 Încrcarea din zpad pe acoperi
În general, în codurile i standardele naionale i internaionale, încrcarea din zpad pe

acoperi este evaluat prin multiplicarea valorii caracteristice a încrcrii din zpad pe sol cu
“coeficieni de form” (care in cont de o parte dintre fenomenele care influeneaz depunerea de
zpad pe acoperi), cu coeficientul de expunere al construciei în amplasament i cu coeficientul
termic. În unele cazuri, aa cum este i în CR 1-1-3/2012, suplimentar, se multiplic i cu
factorul de importan-expunere pentru aciunea zpezii, Is.
189
Aplicarea factorului de importan-expunere pentru aciunea zpezii se recomand a fi

luat în considerare i pentru acoperiuri cu forme neuzuale, acoperiuri de mari deschideri i
acoperiuri pentru care raportul dintre încrcarea permanent i încrcarea din zpad este redus.
Factorul de importan-expunere pentru aciunea zpezii nu se aplic în cazul încrcrii din
zpad utilizat la evaluarea masei construciei pentru calculul forei seismice.
Distribuiile zpezii pe acoperi din CR 1-1-3/2012 sunt valabile în cazul depunerii
naturale a zpezii pe acoperi. Dac se anticipeaz înlturarea sau redistribuirea artificial a
zpezii de pe acoperi, acesta trebuie proiectat cu distribuii ale încrcrii din zpad specifice
situaiilor anticipate, cu acordul clientului i conform standardelor de încercri, reglementrilor
tehnice i legislaiei aplicabile în vigoare.
Exist înc relativ puine date din msurtori privind încrcarea din zpad pe acoperi,
iar procedurile de msurare nu sunt standardizate. În plus, exist i multiple dificulti practice
de realizare a msurtorilor. De aceea incertitudinile asociate încrcrii din zpad pe acoperi
sunt mai mari decât incertitudinile asociate încrcrii din zpad pe sol. Trebuie subliniat i
existena unui numr foarte mare de tipuri, diferite, de acoperiuri. Normele i codurile încearc
s grupeze i s standardizeze tipurile de acoperiuri, dar în mod evident este imposibil s fie
considerate toate configuraiile posibile pentru acestea.
De asemenea, codurile propun relaii simplificate pentru calculul încrcrii din zpad pe
acoperi, neputând propune pentru proiectarea curent modelri complexe care s in seama
direct i explicit de toate tipurile de acoperiuri (form, material, etc.) i de toi factorii care
influeneaz depunerea de zpad pe acesta.
Calculul încrcrii din zpad pe acoperi ine seama de faptul c zpada se poate
distribui în diferite moduri, cu influene datorate mai multor factori. Cei mai importani factori
sunt prezentai în cele ce urmeaz.
x Forma acoperiului
Acest factor este luat în considerare în calculul încrcrii prin intermediul coeficientului
de form (al încrcrii din zpad pe acoperi). În Capitolul 5 al CR-1-1-3/2012 sunt
prezentate distribuii i valori ale coeficientului de form pentru diferite tipuri de acoperi.
x Condiiile meteorologice locale
Condiiile meteorologice locale se refer în special la caracteristicile vântului, variaiile
de temperatur, nivelul ateptat de precipitaii (ploi sau ninsori). Influena deosebit de complex
a vântului este luat în considerare în prevederile codului astfel:
- vântul poate spori grosimea depunerilor de zpad în zonele protejate de pe acoperi i
poate diminua grosimea depunerilor de zpad în zonele expuse; aceste distribuii neregulate ale
zpezii sunt considerate în calcul prin distribuiile coeficienilor de form pentru încrcrile din
zpad aglomerat din Capitolul 5 i prin prevederile speciale privind aglomerarea de zpad pe
acoperiuri cu obstacole i parapete (Capitolele 6.1 i 7.3);
- prin intermediul coeficientului de expunere al construciei în amplasament Ce (Capitolul
4.1), care caracterizeaz efectul de ansamblu al vântului asupra depunerii de zpada pe
construcie în funcie de topografia terenului înconjurator i de mediul natural i/sau construit din
vecintatea construciei.
x Vecintatea altor cldiri

Vecintatea altor cldiri este luat în considerare în cod prin: (i) intermediul
coeficientului de expunere al construciei în amplasament Ce i prin (ii) acumulrile de zpad
care pot aprea pe construcie în cazul vecintii unei cldiri mai înalte (Capitolul 7.2).
x Terenul din jurul cldirii
Spulberarea i aglomerarea zpezii datorit aciunii vântului sunt influenate de
topografia terenului din jurul construciei. În CR 1-1-3/2012 acest factor de influen asupra
depunerii de zpad pe acoperi este considerat tot prin intermediul coeficientului de expunere
al construciei în amplasament Ce (Capitolul 4.1).
În cazul expunerii „Complete”, zpada poate fi spulberat în toate direciile din jurul
cldirii, pe zone de teren plat lipsit de adpostire sau cu adpostire redus datorat terenului,
copacilor sau construciilor mai înalte (exemple în Figura D.4.1).
Figura D.4.1 Exemple de expunere „complet”
În cazul expunerii „Normale”, topografia terenului i prezena altor construcii sau a

copacilor nu permit o spulberare semnificativ a zpezii de ctre vânt (exemplu în Figura D.4.2).
Figura D.4.2 Exemplu de expunere „normal”

191
În cazul expunerii „Reduse”, construcia este situat mai jos decât terenul înconjurtor
sau este înconjurat de copaci înali i/sau construcii mai înalte (exemplu în Figura D.4.3).
Figura D.4.3 Exemplu de expunere „redus”
x Caracteristicile termice ale acoperiului i cantitatea de cldur generat sub

acoperi
Aceti factori de influen asupra depunerii de zpad pe acoperi sunt luai în
considerare în cod prin intermediul coeficientului termic Ct care poate reduce încrcarea din
zpad pe acoperi atunci când transferul termic ridicat prin acoperi conduce la topirea zpezii
(exemplu în Figura D.4.4). În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determin prin
studii speciale care stabilesc valori ale coeficientului termic în funcie de conductivitatea termic
a acoperiului, de temperatura cea mai sczut anticipat în interiorul construciei i de
încrcarea din zpad pe sol (vezi i ISO 4355 – 1998). În toate celelalte cazuri coeficientul
termic are valoarea Ct = 1,0.
Figura D.4.4 Topirea zpezii în cazul acoperiurilor „calde”[12]
x Rugozitatea suprafeei acoperiului

Rugozitatea acoperiului influeneaz alunecarea zpezii pe acoperi. Rugozitatea
suprafeei acoperiurilor nu este uniform i de aceea este dificil de evaluat efectul acesteia
asupra alunecrii zpezii. De exemplu, în unele zone de acoperi pot exista elemente constructive
de mici dimensiuni care împiedic alunecarea natural a zpezii (altele decât parapetele pentru
care exist prevederi explicite în cod). Uneori, sub stratul de zpad pot exista zone cu ghea
sau zpad îngheat care favorizeaz alunecarea zpezii. Astfel de situaii speciale nu sunt luate
în considerare în prevederile codului. Totodat, întrucât se consider c zpada alunec în

totalitate de pe acoperi (atunci când nu exist obstacole sau parapete) în cazul unui unghi al
acoperiului de peste 60°, coeficienii de form sunt egali cu zero pentru aceste poriuni ale
acoperiurilor.
D. 5. Coeficieni de form pentru încrcarea din zpad pe acoperi

În Capitolul 5 sunt indicai coeficieni de form pentru încrcarea din zpad pe acoperi
pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie (cazurile în care zpada este neaglomerat i
aglomerat).
În situaia de proiectare în care zpada este considerat a fi aciune accidental (cazul
aglomerrilor excepionale de zpad) se folosesc prevederile din Capitolul 7.
Reglementrile tehnice actuale nu pot ine cont în calcul, în mod explicit, de toi factorii
care influeneaz încrcarea din zpad pe acoperi i de efectul acestora.
Valorile la nivel european ale coeficienilor de form din standardul EN 1991-1-3 au fost
calibrate pe baza analizei rezultatelor unor studii experimentale, atât în amplasament (in-situ) cât
i în tunel aerodinamic i în urma analizei comparative a coeficienilor de form din prescripiile
din diferite ri [2]. Rezulatele msurtorilor in-situ din SUA, Canada, Norvegia i Anglia au fost
completate cu rezultatele unei campanii speciale de msurtori efectuat în Europa [3], pentru
studiul depunerilor de zpad pe acoperiuri (iarna 1998/1999). Msurtorile au fost foarte
detaliate, atât în ceea ce privete parametrii meteorologici de interes (viteza vântului, direcia
vântului, temperatura aerului, umiditatea aerului, radiaia solar, regimul de precipitaii, etc.), cât
i în ceea ce privete tipurile de acoperi (form, dimensiuni, înclinaii, rugozitatea suprafeei,
transferul de cldur dinspre interiorul cldirii, izolaia acoperiului, etc.), altitudinea, expunerea
(la vânt, la soare), depunerea de zpad pe acoperi în diferite puncte, etc. În Anglia au fost
realizate msurtori pe 25 de tipuri de acoperiuri în 18 amplasamente diferite, la altitudini de la
5m la 656m. În Alpii Italieni au fost realizate msuratori pe 13 acoperiuri în 7 amplasamente
diferite, la altitudini de la 88m la 1340m, iar în Munii Dolomii pe acoperiuri în înc 5
amplasamente. În Germania au fost realizate msuratori pe 3 acoperiuri în 2 amplasamente
diferite, la altitudini de 141m i 880m, iar în Elveia pe 35 de acoperiuri în 8 amplasamente
diferite, la altitudini de la 570m la 1628m. În total s-au realizat msurtori pe 81 de acoperiuri
[3]. Aceste informaii din msurtori in-situ au fost completate cu rezultate din laboratorul de
încercri „Tunelul climatic Jules Verne” al Centre Scientifique et Technique du Bâtiment
(CSTB), Nantes. Testele în laborator au urmrit simularea depunerii de zpad pe acoperi în
condiii cu i fr vânt (cu diferite viteze), la diferite temperaturi i umiditi, cu machete de
diferite dimensiuni, cu diferite tipuri de acoperiuri.
Toate rezultatele msurtorilor au fost procesate statistic i modelate probabilist [3].
Prevederile din CR 1-1-3/2012 se refer la forme i tipuri curente/uzuale de acoperiuri.
Pentru cazurile care nu sunt cuprinse în cod proiectantul poate utiliza prevederi din alte
prescripii de specialitate i/sau poate solicita determinarea experimental a coeficienilor de
form pentru încrcarea din zpad pe acoperi, cu condiia respectrii principiilor, cerinelor
minime i regulilor de proiectare din cod, a reglementrilor tehnice i a legislaiei aplicabile în
193
vigoare, având întotdeauna în vedere c aglomerrile de zpad de lâng obstacole constituie una
dintre cauzele majore de avariere datorat zpezii.
D.5.1 Acoperiuri cu o singur pant
Valorile coeficientului de form P1 in cont de alunecarea zpezii de pe acoperi în cazul

unui acoperi cu unghi mare (peste 30°).
Conform CR 1-1-3/2012, pentru un acoperi cu o pant, în condiii normale de expunere
(Ce=1,0), far a lua în calcul topirea zpezii (Ct=1,0), pentru cele trei zone de valori caracteristice
ale încrcrii din zpad pe sol sk, pentru situaia de proiectare persitent/tranzitorie, valorile
încrcrii din zpad pe acoperi sunt indicate în Tabelul D.5.1 i în Figura D.5.1 pentru diferite
unghiuri ale acoperiului. Pentru acoperiurile cu o singur pant, în cazul în care zpada nu este
impiedicat s alunece de pe acoperi, se ia în considerare o singur distribuie a zpezii pe
acoperi, fr a se face diferena între zpada neaglomerat i aglomerat. Coeficientul P1 se
calculeaz cu relaiile din Tabelul 5.1.
Tabelul D.5.1 Valori ale încrcrii din zpad pe un acoperi cu o pant, pentru diferite
unghiuri ale acoperiului, în condiii normale de expunere i fr topirea zpezii, în cazul în
care zpada nu este impiedicat s alunece de pe acoperi
Unghiul s [kN/m2]
acoperiului, P1 sk =1.5 sk =2 sk =2.5
D0 [kN/m2] [kN/m2] [kN/m2]
0 0,8 1,2 1,6 2,0
5 0,8 1,2 1,6 2,0
10 0,8 1,2 1,6 2,0
15 0,8 1,2 1,6 2,0
20 0,8 1,2 1,6 2,0
25 0,8 1,2 1,6 2,0
30 0,8 1,2 1,6 2,0
35 0,7 1,0 1,3 1,7
40 0,5 0,8 1,1 1,3
45 0,4 0,6 0,8 1,0
50 0,3 0,4 0,5 0,7
55 0,1 0,2 0,3 0,3
60 0,0 0,0 0,0 0,0
2.5
pt.zona cu
Incarcarea din zapada pe acoperis, s [kN/m2]
sk=1.5kN/m2
pt.zona cu
2 sk=2.0kN/m2
pt.zona cu
sk=2.5kN/m2
1.5
0.5
0
0 10 20 30 40 50 60 70
Unghiul acoperisului, D
Figura D.5.1 Valori ale încrcrii din zpad pe un acoperi cu o pant, pentru diferite
unghiuri ale acoperiului, în condiii normale de expunere i fr topirea zpezii, în cazul în
care zpada nu este impiedicat s alunece de pe acoperi
D.5.2 Acoperiuri cu dou pante

În Figura D.5.2 este prezentat un exemplu real de încrcare din zpad neaglomerat, iar
în Figura D.5.3 de încrcare din zpad aglomerat, pe acoperiuri cu dou pante.
Figura D.5.2 Încrcarea din zpad neaglomerat pe un acoperi cu dou pante [2]
Figura D.5.3 Încrcarea din zpad aglomerat pe un acoperi cu dou pante [13]
Pentru acoperiurile cu dou pante codul ia în considerare trei cazuri de distribuie a

zpezii: un caz cu zpada neaglomerat i dou cazuri cu zpada aglomerat (în funcie de
direcia vântului).
D.5.3 Acoperiuri cu mai multe deschideri
În Figura D.5.4 este prezentat un exemplu real de încrcare din zpad neaglomerat, iar
în Figura D.5.5 de încrcare din zpad aglomerat, pe un acoperi cu mai multe deschideri.
Figura D.5.4 Încrcarea din zpad neaglomerat pe un acoperi cu mai multe deschideri [14]
195
Figura D.5.5 Încrcarea din zpad aglomerat pe un acoperi cu mai multe deschideri, test în
tunelul aerodinamic [2]
Pentru un acoperi cu mai multe deschideri, în condiii normale de expunere (Ce=1,0),
fr a lua în calcul topirea zpezii (Ct = 1,0), pentru cele trei zone de valori caracteristice ale
încrcrii din zpad pe sol sk, pentru situaia de proiectare persitent/tranzitorie, în zona doliilor
valorile încrcrii maxime din zpad aglomerat pe acoperi (cazul (ii) de încrcare, Fig.D.5.6)
sunt indicate în Tabelul D.5.2 i în Figura D.5.7 pentru diferite valori ale unghiului mediu
D1 D 2
D .
2
Cazul (ii)
Figura D.5.6 Distribuia coeficienilor de form pentru încrcarea din zpad aglomerat pe
acoperiuri cu mai multe deschideri
Tabelul D.5.2 Valori ale încrcrii maxime din zpad aglomerat pe acoperi (în zona doliilor)
pentru diferite unghiuri medii, în condiii normale de expunere i fr topirea zpezii
s [kN/m2]
Unghiul
P2 sk =1.5 sk =2 sk =2.5
mediu, D
[kN/m2] [kN/m2] [kN/m2]
5 0,9 1,4 1,9 2,3
10 1,1 1,6 2,1 2,7
15 1,2 1,8 2,4 3,0
20 1,3 2,0 2,7 3,3
25 1,5 2,2 2,9 3,7
30 1,6 2,4 3,2 4,0
35 1,6 2,4 3,2 4,0
40 1,6 2,4 3,2 4,0
45 1,6 2,4 3,2 4,0
50 1,6 2,4 3,2 4,0
55 1,6 2,4 3,2 4,0
60 1,6 2,4 3,2 4,0
4.5
Incarcarea maxima din din zapada aglomerata pe

4
acoperis (in zona doliilor), s [kN/m2]

3.5
2.5
1.5 pt.zona cu
sk=1.5kN/m2
1 pt.zona cu
sk=2.0kN/m2
pt.zona cu
0.5
sk=2.5kN/m2
0
0 10 20 30 40 50 60
Unghiul mediu
Figura D.5.7 Valori ale încrcrii maxime din zpad aglomerat pe acoperi (în zona doliilor)
pentru diferite unghiuri medii D , în condiii normale de expunere i fr topirea zpezii
Pentru situaiile în care în zona doliei unul sau ambele unghiuri ale acoperiului sunt mai
mari de 60º, pentru determinarea coeficientului P2 sunt recomandate studii speciale efectuate de
instituii specializate, cu respectarea principiilor, cerinelor minime i regulilor de proiectare din
acest cod, a reglementrilor tehnice i a legislaiei aplicabile, în vigoare. De asemenea se pot
utiliza prevederi din alte prescripii de specialitate (de exemplu în cazul acoperiurilor tip ed
utilizate pentru hale se pot utiliza coeficienii de form din literatura de specialitate).
D.5.4 Acoperiuri cilindrice
Încrcarea din zpad pe acoperiurile cilindrice acioneaz pe o lungime ls, care corespunde
zonei de acoperi pentru care unghiul E dintre orizontal i tangenta la curba directoare a
acoperiului este E 600. Lungimea ls se calculeaz astfel: l s 2 r sin 60o r 3.
Figura D.5.8 Evaluarea lungimii zonei cu zpad aglomerat la acoperiurile cilindrice

În cazul în care lungimea de depunere a zpezii rezultat prin calcul este mai mare decât
limea acoperiului, se consider ls=b.
197
D.5.5 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte
Aglomerrile de zpad de pe acoperiurile adiacente sau apropiate de construcii mai

înalte sunt unele dintre cauzele principale ale avariilor produse de aciunea zpezii. Uoare
supra-încrcri uniforme din zpad pot fi preluate în general bine, dar supraîncrcrile
localizate datorate aglomerrilor de zpad creaz probleme (ASCE 7-05).
În Figura D.5.9 sunt prezentate exemple de depunere de zpad aglomerat pe
acoperiuri adiacente construciilor mai înalte.
Figura D.5.9 Exemple de încrcare din zpad aglomerat pe acoperiuri adiacente
construciilor mai înalte
Pentru cazul prezentat în Figura 5.7 b, când b2 < ls, coeficientul de form pentru
încrcarea din zpad aglomerat la marginea (spre exterior) acoperiului orizontal situat mai jos,
Pi, se calculeaz prin interpolare între valorile lui P1 i P2, Figura D.5.10:
(l s b2 ) ( P2 P1 ) (l s b2 ) ( P2 P1 )
Pi P1 P1 (D.5.1)
2h ls
i
Figura D.5.10 Distribuia coeficienilor de form pentru încrcarea din zpad pe acoperiuri
adiacente sau apropiate de construcii mai înalte pentru cazul b2<ls
Pentru calculul încrcrii din zpad pe acoperiul situat mai jos se recomand
considerarea unei expuneri normale sau chiar reduse (Ce=1 sau Ce=1,2), deoarece vecintatea
cldirii mai înalte poate împiedica spulberarea zpezii de ctre vânt.
Pentru calculul încrcrii din zpad pe acoperiul situat mai jos, în cazul (i) al încrcrii
din zpad neaglomerat trebuie inut cont de unghiul acoperiului, valoarea P1=0,8 fiind
valabil pentru acoperiuri plane sau cu unghiuri pân la 30°.
Pe cât posibil este de dorit s fie evitate situaiile în care zpada alunec de pe un
acoperi situat mai sus pe un altul situat mai jos, evitnd astfel aglomerrile de zpad de pe
acoperiul situat mai jos. Trebuie menionat faptul c CR 1-1-3/2012 nu se refer la cazul special
al încrcrilor date de impactul zpezii care alunec de pe un acoperi pe altul. Dac se
instaleaz dispozitive care impiedic alunecarea zpezii de pe acoperiul situat mai sus,
coeficientul de form al încrcrii pe acest acoperi nu poate fi mai mic de 0,8.
D.6 Efecte locale
D.6.1 Aglomerarea de zpad pe acoperiuri cu obstacole

Pe acoperiurile cu obstacole expuse aciunii vântului este posibil aglomerarea zpezii în
zonele de adpostire aerodinamic la vânt. Acoperiurile pot fi considerate cvasi-orizontale dac
panta este mai mic 5% (pant care corespunde unui unghi al acoperiului de 2,86o).
5
D arctg 2,86o
100 .
Aglomerrile de zpad de lâng obstacolele de pe acoperi trebuie luate în considerare
cu atenie, deoarece sunt printre principalele cauze de avarii datorate zpezii.
Aglomerarea de zpad de lâng un atic/parapete se evalueaz tot utilizând prevederile
din cap.6.1. Valoarea coeficientului de form al încrcrii din zpad la marginea zonei de
aglomerare (lâng obstacol) este P2 = J h / sk respectând condiia 0,8 d P2 d 2,0, iar greutatea
specific a zpezii J se consider ca fiind 2 kN/m3. În aceste condiii rezult c, de exemplu,
pentru cldiri în zona cu sk =2kN/m2 valoarea P2 = h, iar dac aticul/parapetele are înlimea mai
mic de 0,8m, atunci P2 =0,8 (din condiia anterioar) i încrcarea din zpad pe acoperi
rezult uniform (de fapt nu se produce aglomerare lâng obstacol). Aglomerarea de zpad
lâng obstacol apare pentru combinaii de valori ale lui h i sk ce conduc la valori ale
coeficientului de form P2 >0,8.
În cazul acoperiurilor cu panouri solare sunt recomandate studii speciale efectuate de
instituii specializate sau se pot utiliza prevederi din alte prescripii de specialitate (de exemplu
ASCE 7-05), cu respectarea principiilor, cerinelor minime i regulilor de proiectare din acest
cod, a reglementrilor tehnice i a legislaiei aplicabile, în vigoare.
199
În afar de încrcrile rezultate din aplicarea prevederilor din cap.6.1 (pentru situaii
persistente/tranzitorii de proiectare), pentru zonele de lâng obstacole i parapete trebuie luate în
considerare i încrcrile din aglomerarea excepional din zpad pe acoperi din Capitolul 7
(pentru situaia accidental de proiectare), când se consider c nu mai exist zpad pe acoperi
în afara zonelor cu aglomerare exceptional a acesteia.
D.6.2 Zpada atârnat de marginea acoperiului
La altitudini mai mari de 800m, la proiectarea zonelor de acoperi ieite în consol,

Figura D.6.1, trebuie s se considere pe lâng încrcarea din zpad corespunztoare acestor
zone i încrcarea dat de zpada atârnat de marginea acoperiului.
Fora de atracie gravitaional care se exercit asupra zpezii atârnate la marginea
acoperiului trebuie s fie echilibrat de fora de frecare din zpad dezvoltat pe înlimea
stratului de zpad, aceasta fiind situaia limit înainte ca zpada atârnat s se rup i s cad de
pe acoperi.
Încrcarea din zpada atârnat de marginea acoperiului se [kN/m], se consider ca
acionând la marginea acoperiului, distribuit de-a lungul acestuia, i se determin astfel:
se = k · d · d · J (D.6.1)
unde produsul (k·d·d) aproximeaz numeric volumul de zpad atârnat de marginea acoperiului,
J este greutatea specific a zpezii (J =3 kN/m3),
d este înlimea stratului de zpad pe acoperi, iar
k este un coeficient (fr unitate de masur) care ine cont de forma neregulat a
depunerii de zpad la marginea acoperiului i exprim cât de mult zpad este atârnat în
afara acoperiului, în funcie de înlimea stratului de zpad pe acoperi.
zpad pe acoperi
zpad atârnat de
marginea acoperiului
d
se
k·d
Figura D.6.1 Zpada atârnat de marginea acoperiului
Încrcarea din zpad pe acoperi s poate fi exprimat i ca produsul dintre înlimea

stratului de zpad pe acoperi i greutatea specific a zpezii:
s
s = JIs P1 Ce Ct sk = J · d d în care J = 3 kN/m3 (D.6.2)
J
Încrcarea (pe metru liniar) din zpada atârnat de marginea acoperiului se se calculeaz
cu relaia:
s s s2
se k d d J k J k (D.6.3)
J J J
Valoarea încrcrii din zpad pe acoperi s trebuie considerat în cazul cel mai
defavorabil de depunere de zpad.
Coeficientul k se calculeaz cu relaia k = 3/d i este limitat superior la valoarea k d J,
unde d este înlimea stratului de zpad pe acoperi (în metri), iar J este greutatea specific a
zpezii (J = 3 kN/m3).
Practic valorile coeficientului k se calculeaz din condiia k d J (cu J =3 kN/m3) pân
la înlimea stratului de zpad d=1m, iar apoi cu relaia k=3/d, Tabelul D.6.1 i Figura D.6.2.
Tabelul D.6.1 Valorile coeficientului k pentru diferite înlimi ale
stratului de zpad pe acoperi
d, m k d, m k d, m k
0,05 0,15 0,75 2,25 1,45 2,07
0,10 0,30 0,80 2,40 1,50 2,00
0,15 0,45 0,85 2,55 1,55 1,94
0,20 0,60 0,90 2,70 1,60 1,88
0,25 0,75 0,95 2,85 1,65 1,82
0,30 0,90 1,00 3,00 1,70 1,76
0,35 1,05 1,05 2,86 1,75 1,71
0,40 1,20 1,10 2,73 1,80 1,67
0,45 1,35 1,15 2,61 1,85 1,62
0,50 1,50 1,20 2,50 1,90 1,58
0,55 1,65 1,25 2,40 1,95 1,54
0,60 1,80 1,30 2,31 2,00 1,50
0,65 1,95 1,35 2,22
0,70 2,10 1,40 2,14
3.5
2.5
Coeficientul k
1.5
0.5
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Inaltimea stratului de zapada d , m
Figura D.6.2 Valorile coeficientului k pentru diferite înlimi ale stratului de zpad pe acoperi
201
Evoluia valorilor coeficientului k este în concordan cu faptul c pentru înlimile mici

i medii ale stratului de zpad pe acoperi, cantitatea de zpad atârnat crete odat cu
creterea înlimii stratului pân la un maxim (la 1 m de zpad), iar apoi cantitatea începe s
descreasc deoarece buci din zpada atârnat se desprind i cad.
D.6.3 Încrcarea din zpad pe panouri de protecie i alte obstacole de pe acoperiuri
În cazurile în care zpada alunec pe un acoperi în pant sau curb, masa de zpad care
alunec exercit pe panourile de protecie (parazpezi) sau pe alte obstacole o încrcare din
zpad pe metru liniar. Pentru calcul, coeficientul de frecare dintre zpad i acoperi se
consider a fi nul. Încrcarea din zpad Fs (kN/m) care se exercit asupra obstacolelor se
calculeaz pe direcia alunecrii cu relaia:
Fs = s b sinD (D.6.4)
unde: s este valoarea încrcrii din zpad pe acoperi în cazul cel mai defavorabil de depunere
de zpad;
b distana în plan orizontal între panourile de protecie succesive sau de la coama
acoperiului la primul panou (m);
D unghiul acoperiului msurat fa de orizontal [ 0 ].
cazul cel mai defavorabil de

încrcare din zpad
b2
b1
Fs2
Fs1
D1 D2
Figura D.6.3 Încrcarea din zpad pe metru liniar care se exercit asupra obstacolelor de pe
un acoperi cu dou pante
D.7 Coeficieni de form pentru aglomerri excepionale de zpad pe

acoperi
În cazul încrcrii din aglomerarea excepional de zpad pe acoperiuri cu mai multe
deschideri se consider c nu exist zpad pe acoperi cu excepia zonei de aglomerare.
Pentru situaia accidental de proiectare încrcarea din zpad se calculeaz cu
prevederile de la 4.1(9) i relaia 4.2.
În afar de situaia de proiectare persistent/tranzitorie (cu încrcarea din zpad evaluat
conform Capitolelor 5 i 6), trebuie considerat i situaia accidental de proiectare (cu
încrcarea din zpad evaluat conform Capitolului 7).
Astfel, pentru acoperiurile cu mai multe deschideri, în plus fa de prevederile cap.5.3
(pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie), trebuie considerate i prevederile cap.7.1
(pentru situaia accidental de proiectare).
Pentru acoperiurile adiacente sau apropiate de construcii mai înalte, în plus fa de
prevederile cap.5.5 (pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie), trebuie considerate i
prevederile cap.7.2 (pentru situaia accidental de proiectare).
Pentru acoperiurile cu obstacole, în plus fa de prevederile din Capitolul 6 (pentru
situaia de proiectare persistent/tranzitorie), trebuie considerate i prevederile din cap.7.3
(pentru situaia accidental de proiectare).
În înelesul cap.7.3 din cod se consider o aglomerare exceptional din zpad pentru
situaia accidental de proiectare doar pe copertinele cu lungimi mai mici de 5 m. Pentru cazul în
care copertina are lungime mai mare de 5m se consider încrcarea pentru situaia de proiectare
persistent/tranzitorie din cap.5.5 corespunzatoare unui acoperi adiacent unei construcii mai
înalte.
Cazurile de aglomerri de zpad din zona obstacolelor cuprinse în cap.6 i cap.7.3 nu
pot acoperi multitudinea de situaii întâlnite în practica. Pentru cazurile care nu sunt cuprinse în
cod, proiectantul poate utiliza prevederi din alte prescripii de specialitate i/sau poate solicita
determinarea experimental a coeficienilor de form pentru încrcarea din zpad pe acoperi,
cu condiia respectrii principiilor, cerinelor minime i regulilor de proiectare din cod, a
reglementrilor tehnice i a legislaiei aplicabile în vigoare, având întotdeauna în vedere c
aglomerrile de zpad de lâng obstacole constituie una dintre cauzele majore de avariere
datorat zpezii.
D.8 Intervalul mediu de recuren al încrcrii din zpad pe sol

În cazul construciilor i structurilor pentru care se dorete un nivel de siguran mai mare
decât cel rezultat prin aplicarea prevederilor codului, se poate folosi o încrcare din zpad la sol
având o probabilitate de depire mai mic de 2% (interval mediu de recuren IMR>50 ani). O
astfel de valoare se calculeaz cu prevederile din Anexa B, utilizând repartiia de probabilitate
Gumbel pentru maxime.
În CR 1-1-3/2012 valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol, sk, are asociat un
interval mediu de recuren IMR=50 ani sau, echivalent, o probabilitate de depire într-un an de
2% (probabilitatea de nedepire într-un an p=98%). Relaia dintre intervalul mediu de recuren
IMR=N ani i probabilitatea de nedepire într-un an, p este: N = 1/(1-p). În Tabelul D.8.1 este
exemplificat corespondena dintre IMR i p.
Tabelul D.8.1
IMR p
Intervalul mediu de Probabilitatea de nedepire
recuren, ani într-un an
50 0,98
75 0,9867
100 0,99
203
Valoarea încrcrii din zpad pe sol având probabilitatea de nedepire p diferit de

0,98 se calculeaz cu relaia:
ª ln( ln p ) º
1 «0,45 V1
¬ 1,282 »¼
sp sk (D.8.1)
1 2,593 V1
unde
sk este valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol (kN/m2), având o probabilitate de
nedepire într-un an p = 0,98 (interval mediu de recuren IMR=50 ani);
sp este valoarea încrcrii din zpad pe sol având o probabilitate p de nedepire într-un an;
V1 este coeficientul de variaie al maximelor anuale ale încrcrii din zpad pe sol (coeficientul
de variaie al maximelor anuale ale încrcrii din zpad pe teritoriul României este, în general,
în intervalul 0,35÷1,0).
În Figura D.8.1 sunt exemplificate rapoartele între încrcrile din zpad pe sol cu
IMR=75ani i, respectiv, IMR=100ani i încrcarea caracteristic din zpad pe sol (IMR=50ani),
pentru diferite valori ale coeficientului de variaie V1.
1.2
Raportul sIMR/sIMR=50ani
1.15 sIMR=100ani/sIMR=50ani
1.1
sIMR=75ani/sIMR=50ani
1.05
0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
Coeficientul de variatie V1
Figura D.8.1 Rapoarte între încrcrile din zpad pe sol cu IMR=75 ani i IMR=100 ani i
încrcarea caracteristic din zpad pe sol (IMR=50 ani)
D.9 Greutatea specific a zpezii

Evaluarea încrcrii din zpad pe sol i pe acoperiuri comport incertitudini care nu in
doar de înlimea stratului de zpad. Zpada este o form de precipitaie compus din ghea
cristalizat i aglomerat în fulgi cu diferite forme. Fulgii pot avea o structur larg i uoar sau
pot avea o form compact ceea ce conduce la o variaie mare a greutii specifice a zpezii.
Trecerea de la înlimea stratului de zpad la încrcarea din zpad se face prin
înmulire cu o valoare medie a greutii specifice a zpezii, fr a lua în considerare variabilitatea
greutii specifice.
Greutatea specific a zpezii este influenat de: grosimea stratului de zpad,

temperatur, aciunea vântului, umiditatea aerului, aciunea ploii asupra zpezii, aciunea
soarelui, timpul de la aternerea stratului de zpada, etc. De exemplu, msurtori simultane ale
înlimii stratului de zpad i ale încrcrii din zpad au artat c valorile maxime ale
încrcrii din zpad sunt adeseori atinse ulterior înregistrrii maximului înlimii stratului [1].
În prezent nu exist un model de calcul al încrcrii din zpad care s in cont direct i
explicit de contribuia i influena tuturor acestor factori.
O relaie dezvoltat cu date de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice [9] propune calculul
greutii specifice medii a stratului de zpad folosind înlimea stratului, temperatura medie a
aerului în timpul acumulrii de zpad i viteza medie a vântului în timpul acumulrii de zpad,
dar o astfel de relaie este dificil de folosit în practica.
Joint Committee on Structural Safety (JCSS) a propus în 1976 o formul simplificat
[10] care reflect ideea variaiei greutii specifice a zpezii cu grosimea stratului de zpad,
pân la o anumit limit (3 kN/m3):
J 3 2e 1,5h (D.9.1)
unde J este greutatea specific a zpezii [kN/m3], h este înlimea stratului de zpad (m),
valoarea maxim a greutii specifice fiind de 3 kN/m3 în cazul unei înlimi a stratului de
zpad 4m.
În 2001, JCSS [11] a considerat o nou formul în care a introdus o limit superioar a
greutii specifice a zpezii de J(")=5 kN/m3 i o limit inferioar de J(0)=1.7 kN/m3:
O J ( f) ª J ( 0) h / O º
J ln «1 e 1» (D.9.2)
h ¬ J ( f) ¼
unde J este greutatea specific a zpezii [kN/m3], h este înlimea stratului de zpad (m), iar
parametrul =0.85m.
Cele dou relaii JCSS sunt prezentate comparativ în Figura D.9.1.
4.50
4.00
3
Greutatea specifica a zapezii, kN/m
3.50
3.00
2.50
2.00
JCSS 1976
1.50
JCSS 2001
1.00
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
Inaltimea stratului de zapada, m
Figura D.9.1 Greutatea specific a zpezii funcie de înlimea stratului de zpad

205
Relaiile prezentate sunt valabile în condiii normale de depunere a zpezii. În regiunile

în care stratul de zpad se formeaz în timp ca urmare a ninsorilor succesive de-a lungul unei
întregi ierni, greutatea specific a zpezii crete de-a lungul timpului. În astfel de situaii sunt
necesare formule funcie de timp.
În CR 1-1-3/2012 valoarea greutii specifice a zpezii este specificat pentru toate
relaiile de calcul în care aceasta intervine. În mod orientativ în Anexa C, sunt prezentate valori
ale greutatii specifice medii funcie de timpul scurs de la depunere: (i) zpad proaspt, (ii)
zpad aezat (dup câteva ore sau zile de la ninsoare), (iii) zpad veche (dup câteva
sptmâni sau luni de la ninsoare). De asemenea în Anexa C este indicat i greutatea specific
medie pentru zpada umed.
Bibliografie
[1] Del Corso, R., Graenzer, M., Gulvanessian, H., Setra, J. R., Sandvik, R., Sanpaolesi, L., Stiefel, U.,
2000. „Nouveau Reglement Europeen sur les Charges de Neige”, în. La neige. Recherche et
reglementation, Presses Ponts et Chausees, Association Francaise de Genie Civil, 2000, p. 279 –
334.
[2] Formichi, P., 2008. “EN 1991 – Eurocode 1: Actions on structures. Part 1-3 General actions – Snow
Loads”, presentation at Workshop “Eurocodes. Background and Applications”, 18-20 Feb.,
Brussels, 60p.
[3] Sanpaolesi L., 1999. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil
Engineering Works - Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities,
DGIII - D3, Contract n° 500990/1997, 172p.
[4] Sanpaolesi L., 1998. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil
Engineering Works - Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities,
DGIII - D3, Contract n° 500269/1996, 55p.
[5] Sakurai, S., Joh, O., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow depths for structural
design, Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.436, June, 11p.
[6] Sakurai, S., Joh, O., Shibata, T., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow loads for
structural design, Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.437, July, 10p.
[7] Otstavnov, V., 1996. Elaboration of draft map for snow loads in Russia, Research Report 16-13-
135/96, CNIISK, Moscow
[8] Gumbel, E., Statistics of extremes, Columbia University Press, New York/London, 1958
[9] Otstavnov, V., Gokhberg, 1970. Promyshiennoe Stroitelstvo, nr.9, Moscova
[10] JCSS, 1976. Common unified rules for different types of constructions and materials, Bulletin du
Comite Euro-International du Beton (CEB) nr.116, 3rd draft, Annex III, Paris
[11] JCSS, 2001. Probabilistic Model Code, Part 2: Load Models, 2.12 Snow Load, 6p.
[12] www.sturdi-built.com
[13] Gulvanessian, H., 2009. EN 1991-1-3: Eurocode 1: Actions on Structures: Part 1-3: Snow Loads,
power-point presentation, 46 slides
[14] www.gapo.ro
Alte referine bibliografice
ASCE/SEI 7-05, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures, by American
Society of Civil Engineers (2005).
Clima României, 2008, Ed. Academiei Române,ISBN 978-973-27-1674-8, Bucureti, 365 pp.
CR 0 – 2012 Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor.
CSTB, 2010. Actions de la neige sur les batiments. D’apres l’Eurocode 1, Calcul des charges de neige sur
les toitures, 71p.
ISO 4355:1998, Bases for design of structures - Determination of snow loads on roofs, 31p.
SR EN 1991-1-3:2005. Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-3: Aciuni Generale – Încrcri
date de zpad, 52p.
SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006. Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-3: Aciuni Generale –
Încrcri date de zpad, Anex National, 14p.
Lungu, D., Demetriu, S., Aldea, A., 2010. Statistics of the maximum annual snow load in Romania,
Proceedings of the 6th International Symposium on Environmental Effects on Buildings and
People: Actions, Influences, Interactions, Discomfort (EEBP VI), Poland, 7p.
Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for enviromental actions in Romania
harmonised with EC1. Seventh International Conference on Application of Statistics and
Probability in Civil Engineering, Paris, July 10-13, Proceedings Vol.2, p.881-887
Sanpaolesi L., 1996. The background document for snow loads. Iabse Colloquim, Delft 1996, Basis of
design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.191 - 199.
207
ANEXA nr. 2
Anexa E (informativ) – Exemple de calcul

Cuprins

E.1. Încrcarea din zpad pe acoperiuri
E.1.1 Acoperiuri cu o singur pant
E.1.1.1 Zpada nu este împiedicat s alunece de pe acoperi
E.1.1.2 Zpada este împiedicat s alunece de pe acoperi
E.1.2 Acoperiuri cu dou pante
E.1.3 Acoperiuri cu mai multe deschideri
E.1.4 Acoperiuri cilindrice
E.1.4.1 Zpada depus pe o zon de acoperi
E.1.4.2 Zpada depus pe tot acoperiul
E.1.5 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte
E.1.6 Alte cazuri de verificri locale
E.1.6.1 Aglomerarea de zpada pe acoperiuri cu obstacole
E.1.6.2 Zpada atârnat de marginea acoperiului
E.1.7 Alte cazuri de aglomerare excepional de zpad pe acoperi
E.1.7.1 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte
E.1.7.2 Încrcarea din zpad pe acoperiuri cu obstacole i parapete
E.1.7.3 Acoperiuri cu obstacole (altele decât parapete)
E.2. Încrcarea din zpad pe o hal industrial cu diferite forme de acoperi
E.2.1 Hal industrial cu o deschidere cu acoperi cu dou pante
E.2.2 Hal industrial cu o deschidere i acoperi cu dou pante cu dolie
E.2.3 Hal industrial cu o deschidere i acoperi cu dou pante cu atic
209
E.1. Încrcarea din zpad pe acoperiuri

În cele ce urmeaz sunt prezentate exemple de calcul efectuate pe baza prevederilor din
codul CR 1-1-3/2012.
În toate exemplele se consider o cldire amplasat în zona cu încrcarea din zpad pe
sol sk = 2kN/m2, la o altitudine sub 1000m, în condiii normale de expunere (coeficientul de
expunere al construciei în amplasament Ce=1,0), fr luarea în considerare a topirii zpezii de pe
acoperi (coeficientul termic Ct=1,0).
Cldirea este o construcie de tip curent din clasa III de importan-expunere (factorul de
importan expunere pentru aciunea zpezii JIs = 1).
E.1.1 Acoperiuri cu o singur pant

Pentru un acoperi cu panta de 100% (unghiul = 45o), conform cap. 5.1 se ia în
considerare o singur distribuie a zpezii pe acoperi (Figura E.1.1).
0,8 kN/m2
8m
=45
8m
Figura E.1.1 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cu o singur pant
Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valoarea încrcrii din zpad pe acoperi

este:
s = JIs P1 Ce Ct sk
=45 => P1=0,8·(60-45)/30=0,4 (conform Tabelului 5.1)
s = 1·0,4·1·1·2=0,8 kN/m2

Pe acoperiul din exemplul precedent se amplaseaz dispozitive de împiedicare/limitare a
alunecrii zpezii (Figura E.1.2).
1,6 kN/m2
8m
Fs
=45
b=2m 2m 2m 2m
8m
Figura E.1.2 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cu o singur pant
prevzut cu dispozitive de împiedicare a alunecrii zpezii
Pentru situaia de proeictare persistent/tranzitorie valoarea încrcrii din zpad pe

acoperi se determin astfel:
s = JIs P1 Ce Ct sk
În acest caz, conform 5.1 (2), P1=0,8.
s = 1·0,8·1·1·2=1,6 kN/m2
Încrcrcarea din zpad (pe metru liniar) care se exercit asupra dispozitivelor de
împiedicare/limitare a alunecrii zpezii este (conform cap.6.3, relatia (6.4)):
Fs = s b sin(D) = 1,6·2·sin(45°) = 2,26 kN/m
E.1.2 Acoperiuri cu dou pante

Pentru o cldire cu acoperi în dou pante de 83,9% (unghi D1 = 40o) i, respectiv, de
17,6% (unghi D2 = 10o), cazurile de distribuie a încrcrii sunt prezentate în Figura E.1.3.
Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie valorile încrcrii din zpad pe
acoperi, s [kN/m2], se determin astfel (cap.5.2):
Cazul (i) 1,06 1,60 kN/m2
Cazul (ii) 1,60 kN/m2

0,53
Cazul (iii) 1,06 0,80 kN/m2
m
D1=40° D2=10°
m m
Figura E.1.3 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cu dou pante
211
Cazul (i), zpad neaglomerat:

P1(D1=40°) = 0,8·(60 - D)/30 = 0,8·(60 - 40)/30 = 0,53
P1(D2=10°) = 0,8
s(D1=40°) = JIs P1(D1=40°) Ce Ct sk = 1·0,53·1·1·2 = 1,06 kN/m2
Cazul (ii), zpad aglomerat:
0,5P1(D1=40°) = 0,5·0,53 = 0,265
P1(D2=10°) = 0,8
s(D1=40°) = JIs 0,5P1(D1=40°) Ce Ct sk = 1·0,265·1·1·2 = 0,53 kN/m2
Cazul (iii), zpad aglomerat:
P1(D1=40°) = 0,53
0,5P1(D2=10°) = 0,5·0,8 = 0,4

Pe acoperiul din exemplul precedent se amplaseaz dispozitive de împiedicare/limitare a
alunecrii zpezii (Figura E.1.4).
acoperi, s [kN/m2], se determin astfel:
Cazul (i) 1,60 1,60 kN/m2
Cazul (ii) 1,60 kN/m2

0,80
Cazul (iii) 1,60 0,80 kN/m2

b2=3,58m
b1=1,0m
2,52m Fs2
Fs1
D1=40° D2=10°
3m 14,3m
Figura E.1.4 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cu dou pante
prevzut cu dispozitive de împiedicare a alunecrii zpezii

P1(D1=40°) = 0,8 (conform 5.2(3))
P1(D2=10°) = 0,8
0,5P1(D1=40°) = 0,5·0,8 = 0,4
P1(D2=10°) = 0,8
P1(D1=40°) = 0,8 (conform 5.2(3))
0,5P1(D2=10°) = 0,5·0,8 = 0,4
s(D1=40°) = JIs P1(D1=40°) Ce Ct·sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
Din evaluarea încrcrii din zpad pe acoperi valorile cele mai defavorabile sunt pentru
cazurile (ii) i (iii) s(D1=40°) = s(D2=10°) = 1,60kN/m2. Cu valoarea maxim astfel determinat
se calculeaz încrcarea din zpad (pe metru liniar) exercitat pe dispozitivele de
împiedicare/limitare a alunecrii zpezii (cap.6.3, relaia (6.4)):
Fs1 = s(D1=40°) b1 sinD1 = 1,60·1,0·sin(40°) = 1,03 kN/m
Fs2 = s(D2=10°) b2 sinD2 = 1,60·3,58·sin(10°) = 0,99 kN/m
E.1.3 Acoperiuri cu mai multe deschideri

Pentru o cldire cu acoperi cu mai multe deschideri având pantele de 83,9% (unghi D1 =
40 ) i, respectiv, de 17,6% (unghi D2 = 10o), cazurile de distribuie a încrcrii sunt prezentate în
o
Figura E.1.5.
Cazul (i) 1,06 1,60 kN/m2 1,06 1,60 kN/m2

kN/m2
Cazul (ii)
1,06 1,60 kN/m2
2,52 m
D1=40° D2=10° D1=40° D2=10°
3m 14,3 m 3m 14,3 m
Figura E.1.5 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cu mai multe deschideri
213

acoperi se determin astfel:

P1(D1=40°) = 0,8·(60 - D)/30 = 0,8 (60 - 40)/30 = 0,53
P1(D2=10°) = 0,8
P1(D1=40°) = 0,53 i P1(D2=10°) = 0,8

P2 D 0,8 0,8
25
30
1,47 (conform Tab. 5.1)
D1 D 2 40q 10q
unde D 25q
2 2
s(D1=40°) = 1,06 kN/m2 i s(D2=10°) = 1,60 kN/m2
smaxim( D =25°) = JIs P2( D =25°) Ce Ct sk = 1·1,47 ·1·1·2 = 2,93 kN/m2
Pentru situaia de proiectare în care zpada este aciune accidental, se consider c nu

mai exist zpad pe acoperi în afara zonelor cu aglomerare excepional a acesteia (Figura
E.1.6).
kN/m2
ls1=14,3 m ls2=3 m
h1=2,52 m h h2=2,52 m
D2=10° D1=40°
b1=14,3 m b2=3 m
b3=31,6 m
Figura E.1.6 Exemplu de încrcare din aglomerare excepional de zpad pe acoperiuri cu
mai multe deschideri (zona doliilor)
Încrcarea din aglomerarea excepional de zpad în zona doliei se evalueaz dup cum
urmeaz:
Lungimile ls pe care se consider încrcarea din zpad sunt:
ls1 = b1 = 14,3m i
ls2 = b2 = 3m
Înlime zpezii h (în metri) în dreptul doliei este:
b1 h2 b2 h1 14,3 2,52 3 2,52
h 2,52m
b1 b2 14,3 3
Valoarea coeficientului de form P1 pentru încrcarea din aglomerare excepional de

zpad din Figura E.1.6 este valoarea minim dintre:
P1 = J h / sk = 2 · 2,52 / 2 = 2,52
P1 = 2b3 / (ls1+ls2) = 2 · 31,6 / (14,3 + 3) = 3,65
P1 = 5
unde J este greutatea specific a zpezii, J = 2 kN/m3.
Rezult o valoare a coeficientului de form P1 = 2,52.
Pentru situaia accidental de proiectare valoarea maxim a încrcrii din zpad în zona
doliei, smax, se calculeaz cu relaia (4.2):
smax = Pi sk = 2,52 · 2 = 5,04 kN/m2
E.1.4 Acoperiuri cilindrice

Încrcarea din zpad pe acoperiurile cilindrice acioneaz pe o lungime ls, care
corespunde zonei de acoperi pentru care unghiul E dintre orizontal i tangenta la curba directoare
a acoperiului E 600. Lungimea ls pe care se consider încrcare din zpad este împrit în
dou jumti egale, pe fiecare jumtate acionând o încrcare triunghiular având valoarea
maxim 0,5P3 (pentru jumtatea din stânga a lui ls) i, respectiv, P3 (pentru jumtatea din dreapta
a lui ls). Lungimea ls pe care se consider încrcarea din zpad este lungimea corzii orizontale a
cercului de raz r al acoperiului, coard care corespunde unui unghi la centru de 1200 i a crei
lungime se calculeaz cu relaia: ls = r · 3.
Dac ls > b, atunci pentru calcul ls = b.
Când E > 600 se consider c zpada cade de pe acoperi (în absena dispozitivelor care
s împiedice alunecarea).
E.1.4.1 Zpada depus pe o zon de acoperi
Pentru o cldire cu acoperi cilindric fr dispozitive de împiedicare a alunecrii zpezii
având forma i dimensiunile prezentate în Figura E.1.7, lungimea ls de depunere a zpezii este:
ls r 3 21,25 3 36,8m

acoperi se determin astfel (conform 5.4):
P = 0,8 pe toat lungimea ls
s = JIs P Ce Ct sk = 1·0,8 ·1·1·2 = 1,6 kN/m2
215
Figura E.1.7 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cilindric

P3 = 0,2 + 10 h/b 0,2 dP3 d 2 pentru E d 600
P3 = 0,2 + 10·14,3/40 = 3,78 i trebuie limitat la P3 d 2, deci P3 = 2.
smax(jumtatea din stânga a ls) = JIs·0,5·P3 Ce Ct sk = 1·0,5·2·1·1·2 = 2 kN/m2
smax(jumtatea din dreapta a ls) = JIs P3 Ce Ct sk = 1·2·1·1·2 = 4 kN/m2
E.1.4.2 Zpada depus pe tot acoperiul

Pentru o cldire cu acoperi cilindric fr dispozitive de împiedicare a alunecrii zpezii
având forma i dimensiunile prezentate în Figura E.1.8, lungimea ls de depunere a zpezii este:
ls r 3 26,4 3 45,7m
ls=45,7m > b = 40m, în consecin, încrcarea va fi distribuit pe lungimea b=40m.

acoperi se determin astfel (conform 5.4):
P = 0,8 pe toat lungimea ls
s = JIs P Ce Ct sk = 1·0,8 ·1·1·2 = 1,6 kN/m2
Figura E.1.8 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi cilindric

P3 = 0,2 + 10 h/b 0,2 dP3 d 2 pentru E d 600
P3 = 0,2 + 10·9,2/40 = 2,5 i trebuie limitat la P3 d 2, deci P3 = 2.
smax(jumtatea din stânga a ls) = JIs 0,5 P3 Ce Ct sk = 1·0,5·2·1·1·2 = 2 kN/m2
smax(jumtatea din dreapta a ls) = JIs P3 Ce Ct sk = 1·2·1·1·2 = 4 kN/m2
E.1.5 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte
Pentru un acoperi adiacent unei construcii mai înalte, cu dimensiunile i geometria

prezentate în Figura E.1.9, zpada nu este împiedicat s alunece de pe acoperiul mai înalt.
Pentru situaia de proiectare persistent/tranzitorie, valoarea încrcrii din zpad pe
acoperiul cu 2 pante al cldirii mai înalte se determin astfel:
P1(D1=25°) = 0,8
P1(D2=25°) = 0,8
217
0,5P1(D1=25°) = 0,5·0,8 = 0,4

P1(D2=25°) = 0,8
P1(D1=25°) = 0,8
0,5P1(D2=25°) = 0,5·0,8 = 0,4
Figura E.1.9 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi adiacent unei cldiri mai înalte
(b2>b1)

acoperiul adiacent situat mai jos se determin astfel:
P1 = 0,8 (se consider c acoperiul situat mai jos este orizontal sau are un unghi de cel
mult 30°)
sneaglomerat = JIs P1 Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,6 kN/m2
Lungimea zonei de aglomerare a zpezii pe acoperiul situat mai jos este:
ls = 2 h = 2·5= 10m (d 15 m, limitare conform 5.5(7)).
Coeficienii de form ai încrcrii sunt:
P1 = 0,8
sneaglomerat = JIs P1 Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,6 kN/m2
P2 = Ps + Pw
unde
Ps este coeficientul de form pentru încrcarea datorat alunecrii zpezii de pe
acoperiul adiacent mai înalt; pentru D > 150 valoarea lui Ps este 50% din valoarea maxim a
coeficientului de form corespunztor acoperiului mai înalt adiacent:
Ps = 0,5 P1(D = 250) =0,5·0,8 = 0,4
Pw este coeficientul de form pentru încrcarea datorat spulberrii zpezii de ctre vânt:
Pw = (b1 + b2)/2h d J h /sk cu condiia 0,8 d Pw d 4,0
unde J este greutatea specific a zpezii care se consider egal cu 2 kN/m3, deci
Pw = (10 + 12)/(2·5) = 2,2 < 4,0 (i respect i condiia Pw < J h /sk = 2·5/2=5,0)
P2 = Ps + Pw = 0,4 + 2,2 = 2,6
saglomerat, max = JIs P2 Ce Ct sk = 1·2,6·1·1·2 = 5,2 kN/m2,
din care JIs Ps Ce Ct sk = 0,8 kN/m2 este încrcarea din zpad datorat alunecrii zpezii de pe
acoperiul adiacent mai înalt, iar JIs Pw Ce Ct sk = 4,4 kN/m2 este încrcarea datorat spulberrii
zpezii de ctre vânt.
Dac acoperiul situat mai jos este mai scurt decât ls (b2 < ls), Figura E.1.10, atunci
încrcarea din zpad se determin astfel:
Figura E.1.10 Exemplu de încrcare din zpad pe un acoperi adiacent unei cldiri mai înalte
(b2<b1)
219

P1 = 0,8 deci sneaglomerat = JIs P1 Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,6 kN/m2
Coeficientul de form la marginea acoperiului situat mai jos (obinut prin interpolare):
(ls b2 ) ( P 2 P1 ) (ls b2 ) ( P 2 P1 )
Pi P1 P1
2h ls
unde valorile care intervin se obin astfel:

P1 = 0,8
P2 = Ps + Pw
Ps = 0,5 P1(D = 250) =0,5·0,8 = 0,4
Pw = (b1 + b2)/2h d J h /sk
Pw = (10 + 8)/(2·5) = 1,8 < 4,0
P2 = Ps + Pw =0,4 + 1,8 = 2,2
deci
(10 8) (2,2 0,8)
Pi 0,8 1,08
10
Valoarea maxim a încrcrii din zpad în zona de aglomerare este:
saglomerat, max = JIs P2 Ce Ct sk = 1·2,6·1·1·2 = 5,2 kN/m2
iar valoarea încrcrii din zpad la marginea acoperiului situat mai jos este:
saglomerat, i = JIs Pi Ce Ct sk = 1·1,08·1·1·2 = 2,16 kN/m2
E.1.6 Alte cazuri de verificri locale

E.1.6.1 Aglomerarea de zpada pe acoperiuri cu obstacole
Pentru acoperiul cvasi-orizontal (cu panta mai mic de 5%, rspectiv un unghi D < 2,860)
având un obstacol de înlime 1,2m, distribuia încrcrii este prezentat în Figura E.1.11.
smax =2,4 kN/m2

s=1,6 kN/m2
ls=5 m ls=5 m
h=1,2m
Figura E.1.11 Distribuia încrcrii din zpad pe un acoperi cvasi-orizontal cu obstacole
Lungimea zonei de aglomerare a zpezii pe acoperi este ls = 2 h = 2·1,2 = 2,4m < 5 m,

deci trebuie considerat ls = 5 m, deoarece 5m d ls d 15m.
Pentru situaia de proiectare permanent/tranzitorie valorile coeficienilor de form
pentru încrcarea din zpad pe acoperiul cvasi-orizontal cu obstacole sunt:
P1 = 0,8
P2 = J h / sk respectând condiia 0,8 d P2 d 2,0.
Greutatea specific a zpezii J se consider ca fiind 2 kN/m3.

În exemplul considerat P2 = 2·1,2 / 2 = 1,2.
Valorile care caracterizeaz încrcarea din zpad aglomerat în vecintatea obstacolului
sunt:
s = JIs P1 Ce C sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,6 kN/m2 i
smax = JIs P2 Ce Ct sk = 1·1,2·1·1·2 = 2,4 kN/m2
E.1.6.2 Zpada atârnat de marginea acoperiului

Pentru acoperiul cu dou pante egale de 100% (unghi D1=D2 =45o), fr dispozitive de
impiedicare a alunecrii zpezii, situat la o altitudine 800 < A < 1000m, distribuia încrcrii
este prezentat în Fig. E.1.12, valoarea încrcrii din zpada atârnat de marginea acoperiului
se consider distribuit de-a lungul acestuia i se evalueaz conform cap.6.2 dup cum urmeaz:

Figura E.1.12 Exemplu de încrcare din zpada atârnat de marginea acoperiului
221
se = ks2/ J
unde:
se este încrcarea (pe metru liniar) din zpada atârnat de marginea acoperiului (kN/m);
s este valoarea încrcrii din zpad pe acoperi în cazul cel mai defavorabil de depunere
de zpad;
J este greutatea specific a zpezii, care se consider 3 kN/m3;
k este un coeficient care ine cont de forma neregulat a depunerii de zpad la marginea
acoperiului.
s = JIs P1 Ce Ct sk din cazul cel mai defavorabil de încrcare (Cazul (i))

P1(D1=45°) = 0,8·(60 - D)/30 = 0,8·(60 - 45)/30 = 0,4
s = JIs P1 Ce Ct sk = 1·0,4·1·1·2 = 0,8 kN/m2
s 0,8
d 0,267 m
J 3
3 3
k 11,24
d 0,267
k trebuie limitat superior la valoarea k = d = 0,267·3 = 0,801, deci în calcule
k = 0,801
s2 0,82
se k 0,801 0,17 kN/m
J 3
E.1.7 Alte cazuri de aglomerare excepional de zpad pe acoperi

E.1.7.1 Acoperiuri adiacente sau apropiate de construcii mai înalte
Pentru situaia prezentat în Figura E.1.13 în care se evalueaz încrcarea din
aglomerarea excepional de zpad pe acoperiul tip arpant situat mai jos, se consider c în
acest caz de încrcare (aglomerare excepional de zpad) nu exist zpad pe acoperiul
cldirii mai joase, cu excepia zonei de aglomerare.
s1=5,34kN/m2
h=6m
D=20° s2=8kN/m2
ls=5m
b2=10m
b1=5m
Figura E.1.13 Exemplu de încrcare din aglomerare excepional de zpad pe un acoperi
adiacent situat mai jos
Lungimea pe care se consider aglomerarea de zpad este ls = 5m (cea mai mic valoare
dintre: 5h = 5·6=30m, b1 = 5m sau 15m).
P3 = 4 (cea mai mic valoare dintre: 2h / sk = 2·6 / 2 = 6, 2b / ls = 2·10/5=4 sau 8)
unde b = 10m (cea mai mare valoare dintre: b1 = 5m sau b2 = 10m).
Din Tabelul 7.1, rezult valorile coeficienilor de form:
P1 = P3· §¨ 30 D ·¸ = 4· §¨ 30 20 ·¸ = 2,67 (150 < D=200 300)

© 15 ¹ © 15 ¹
P2 = P3 = 4.
Pentru situaia accidental de proiectare încrcarea din zpada aglomerat este definit de
valorile:
s1 = JIs P1 sk = 1·2,67 · 2 = 5,34 kN/m2
s2 = JIs P2 sk = 1·4·2 = 8 kN/m2
E.1.7.2 Încrcarea din zpad pe acoperiuri cu obstacole i parapete

Pentru copertina cu lungimea de 4m care protejeaz ua de la intrarea într-o cldire,
prezentat în Fig.E.1.14, se evalueaz încrcarea din zpad datorat aglomerrii excepionale de
zpad. În acest caz de încrcare (aglomerare excepional de zpad) pe copertin exist zpad
doar în zona de aglomerare (pe lungimea ls).
Prevederile codului sunt valabile pentru copertine cu lungimea b1 < 5 m, indiferent de
înlimea h de la copertin la acoperi.
s=10kN/m2
ls=4m
h=5m
b1=4m b2=40m
Figura E.1.14 Exemplu de încrcare din aglomerare excepional de zpad pe o copertin
Lungimea zonei de aglomerare excepional a zpezii este:
ls = 4m (minimul dintre 5h = 25m i b1 = 4m).
Coeficientul de form al încrcrii din zpada aglomerat pe acoperi, P1, este minimul
dintre:
P1 = J h/sk = 2·5/2=5 unde greutatea specific a zpezii se consider J = 2 kN/m3
P1 = 2 b/ls = 2·40/4=20 unde b = 12 = max (b1 =6 ; b2 =12)
P1 = 5,
deci P1 = 5
223
Pentru situaia accidental de proiectare încrcarea din aglomerarea excepional de

zpad pe copertin este:
s = JIs P1 sk = 1·5·2 = 10 kN/m2
E.1.7.3 Acoperiuri cu obstacole (altele decât parapete)

Pentru cldirea cu acoperi cu dou pante de 13,3% (unghi = 7,6o) i atic la marginea
acoperiului, prezentat în Figura E.1.15, se evalueaz încrcarea din aglomerarea excepional
de zpad din spatele aticului.
b2=12m
b1=6m
h=0,8m = 7,6o
s=1,6kN/m2
ls=4m
Figura E.1.15 Exemplu de încrcare din aglomerarea excepional de zpad în spatele
parapetului de la marginea acoperiului
Lungimea zonei de acumulare de zpad ls = 4m (minimul dintre 5h = 5·0,8=4m, b1 =

6m i 15m).
Coeficientul de form al încrcrii din zpada aglomerat pe acoperi este minimul
dintre:
P1 = J h/sk = 2·0,8/2=0,8
P1 = J b/ls = 2·12/4=6 unde b = max (b1 =6 ; b2 =12) =12
P1 = 8,0.
Deci P1 = 0,8.
Greutatea specific a zpezii se consider J = 2 kN/m3.
Pentru situaia accidental de proiectare încrcarea din aglomerarea excepional de
zpad în spatele parapetului de la marginea acoperiului este:
s = JIs P1 sk = 1·0,8·2 = 1,6 kN/m2
E.2. Încrcarea din zpad pe o hal industrial cu diferite forme de acoperi
E.2.1 Hal industrial cu o deschidere cu acoperi cu dou pante
Pentru o hal industrial care are un acoperi cvasi-orizontal cu dou pante de 4% (unghi
D1=D2=2,29o), fr dispozitive de impiedicare a alunecrii zpezii, distribuia încrcrii este
prezentat în Figura E.2.1.
Figura E.2.1 Exemplu de încrcare din zpad pe acoperi cu dou pante
Hala este amplasat în zona cu încrcarea din zpad pe sol sk = 2 kN/m2, la o altitudine
sub 1000m, în condiii de expunere redus (coeficientul de expunere al construciei în
amplasament Ce=1,0), fr luarea în considerare a topirii zpezii de pe acoperi (coeficientul
termic Ct=1). Hala este o construcie de tip curent din clasa III de importan-expunere (factorul
de importan expunere pentru aciunea zpezii JIs = 1).
acoperiul halei, s [kN/m2], se determin astfel (cap.5.2):
P1(D1=D2=2,29°) = 0,8
s(D1=D2=2,29°) = JIs P1(D1=D2=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
0,5P1(D1=2,29°) = 0,5·0,8 = 0,4
225
P1(D2=2,29°) = 0,8
s(D1=2,29°) = JIs 0,5P1(D1=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,4·1·1·2 = 0,80 kN/m2
s(D2=2,29°) = JIs P1(D2=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
P1(D1=2,29°) = 0,8
0,5P1(D2=2,29°) = 0,5·0,8 = 0,4
s(D1=2,29°) = JIs P1(D1=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2
s(D2=2,29°) = JIs 0,5P1(D2=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,4·1·1·2 = 0,80 kN/m2
E.2.2 Hal industrial cu o deschidere i acoperi cu dou pante cu dolie
D1=D2=2,29o) cu dolie, distribuia încrcrii este prezentat în Figura E.2.2.
Figura E.2.2 Exemplu de încrcare din zpad pe acoperi cu dou pante cu dolie
Hala este amplasat în zona cu încrcarea din zpad pe sol sk = 2 kN/m2, la o altitudine
sub 1000m, în condiii de expunere redus (coeficientul de expunere al construciei în
amplasament Ce=1,0), fr luarea în considerare a topirii zpezii de pe acoperi datorit fluxului
termic (coeficientul termic Ct=1,0). Hala este o construcie de tip curent din clasa III de
importan-expunere (factorul de importan expunere pentru aciunea zpezii JIs = 1).
acoperiul halei se determin astfel:

P1(D1=D2=2,29°) = 0,8
s(D1=D2=2,29°) = JIs P1(D1=D2=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,8·1·1·2 = 1,60 kN/m2

P1(D1=D2=2,29°) = 0,8

P2 D 0,8 0,8
2,29
30
0,86 (conform Tab. 5.1)
D1 D 2 2,29q 2,29q
unde D 2,29q
2 2
s(D1=D2=2,29°) = 1,60 kN/m2
smaxim( D =2,29°) = JIs P2( D =2,29°) Ce Ct sk = 1·0,86 ·1·1·2 = 1,72 kN/m2
E.2.3 Hal industrial cu o deschidere i acoperi cu dou pante cu atic
D1=D2=2,29o) i obstacole la margine (atic, h=0,8m), distribuia încrcrii este prezentat în
Figura E.2.3. Hala este amplasat în zona cu încrcarea din zpad pe sol sk = 1,5 kN/m2, la o
altitudine sub 1000m, în condiii de expunere complet (coeficientul de expunere al construciei
în amplasament Ce=0,8), fr luarea în considerare a topirii zpezii de pe acoperi datorit
fluxului termic (coeficientul termic Ct=1,0). Hala este o construcie de tip curent din clasa III de
importan-expunere (factorul de importan expunere pentru aciunea zpezii JIs = 1).
Lungimea zonei de aglomerare a zpezii pe acoperi este ls = 2 h = 2·0,8 = 1,6m < 5 m,
deci trebuie considerat ls = 5 m din condiia 5m d ls d 15m.
Figura E.2.3 Exemplu de încrcare din zpad pe acoperi cu dou pante cu atic
227

acoperiul halei se determin astfel:
P1(D1=D2=2,29°) = 0,8
s(D1=D2=2,29°) = JIs P1(D1=D2=2,29°) Ce Ct sk = 1·0,8·0,8·1·1,5 = 0,96 kN/m2
P1(D1=2,29°) = 0,8
0,5 P1(D2=2,29°)=0,5 ·0,8 = 0,4
P2 = J h / sk respectând condiia 0,8 d P2 d 2,0
h =0,8 m (înlimea obstacolului)
Greutatea specific a zpezii J se consider ca fiind 2 kN/m3.
În exemplul considerat P2 = 2·0,8 / 1,5 = 1,07.
Valoarea încrcrii din zpad pe zona pe care zpada a fost spulberat de vânt este:
s(D2=2,29°) = JIs 0,5 P1 Ce Ct sk = 1·0,5·0,8·0,8·1·1,5 = 0,48 kN/m2
Valorile care caracterizeaz încrcarea din zpad aglomerat i lâng atic sunt:
s = JIs P1 Ce Ct sk = 1·0,8·0,8·1·1,5 = 0,96 kN/m2 i
smax = JIs P2 Ce Ct sk = 1·1,07·0,8·1·1,5 = 1,28 kN/m2.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|634725]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
MONITORUL bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
OFICIAL Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 bis/2.IX.2013 conține 228 de pagini. Prețul:114 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

CR 0 2012 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CR 0 2012 PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexele nr. 1 și 2 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației

București, 1 august 2013.

ANEXA B (informativ) – COMENTARII I RECOMANDARI DE PROIECTARE

B.1. ELEMENTE GENERALE

B.2. REGULI/CERINE DE BAZ

B.4. VARIABILE DE BAZ

B.6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENILOR PARIALI DE

B.A1. CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR ÎN CLASE DE IMPORTAN-

B.A2 (INFORMATIV). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE

Prevederile codului CR 0 - 2012 sunt armonizate cu standardul SR EN 1990:2004, care

B.1. ELEMENTE GENERALE

Codul CR 0-2012 este organizat în 7 capitole i 3 anexe i urmrete, în general, prevederile

Codul de proiectare “Bazele proiectrii construciilor”, indicativ CR 0-2012, cuprinde

Prezenta versiune a CR 0 - 2012 conine, în plus, concepte i elemente noi introduse în

Se subliniaz importana ipotezelor listate în Capitolul 1.2 ce stau la baza prevederilor

B.2. REGULI/CERINE DE BAZ

B.2.3 Durata de via proiectat a structurii construciei

Durata de via a structurii construciei trebuie specificat. Durata de via proiectat a

B.3. PRINCIPIILE PROIECTRII LA STRI LIMIT

B.4. VARIABILE DE BAZ

Pe lâng valoarea caracteristic, aciunile variabile pot fi caracterizate i prin urmtoarele

- Valoare de combinare/grupare a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 0Qk;

- Valoare frecvent a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 1Qk; aceast

- Valoare cvasipermanent a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 2Qk;

Valoare de combinatie, 0Qk

Valoare frecventa, 1Qk

Valoare cvasipermanenta, 2Qk

Prin comparaie cu versiunea anterioar, în actualul cod se prevede explicit c valoarea

B.6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENILOR PARIALI DE

Reformulrile definiiilor valorilor de proiectare ale aciunilor i, respectiv,

Relaiile de combinare/grupare a efectelor aciunilor pentru strile limit ultime (Capitolul

B.6.4 Stri limit ultime

STR: Pierderea capacitii de rezisten a elementelor structurale/ structurii sau

GEO: Pierderea capacitii de rezisten a terenului de fundare sau deformarea

OB: Oboseala structurii i a elementelor structurale. Verificarea structurilor la starea

B.7. COMBINAREA EFECTELOR ACIUNILOR PENTRU

Calibrrile utilizeaz pentru construciile din clasele de importan-expunere II i III un nivel

B.A1. CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR ÎN CLASE DE

În plus, s-a introdus o departajare a factorului de importan - expunere asociat construciilor

B.A2 (INFORMATIV). BAZE PROBABILISTICE PENTRU

Nivelurile de siguran int pentru clasele de importan-expunere I ÷ IV i durata de via

B.A2.1. Elemente generale

Proiectarea pe baze probabilistice a siguranei elementelor de structur utilizeaz

Exist trei niveluri ale metodelor de analiz a siguranei structurale:

În proiectare se utilizeaz dou abordri de baz:

(ii) Proiectarea (curent) folosind coeficienii pariali de siguran, calibrai pe modele

În abordarea (ii) condiia de proiectare cere ca valoarea de proiectare a rezistenei secionale,

Relaia (B.A2.2) poate fi exprimat alternativ i sub forma:

B.A2.2. Proiectarea bazat pe modele probabilistice avansate, conform SR EN

În proiectarea bazat pe modele probabilistice avansate, efectul secional al încrcrilor E i

Valoarea de proiectare a variabilei aleatoare reduse, ed se poate exprima ca produs între

Din relaiile (B.A2.5) i (B.A2.6) se obine valoarea de proiectare a efectului secional al

Coeficientul parial de siguran aplicat efectului secional al încrcrii E, E se poate exprima

Pentru R =Rd, unde Rd este valoarea de proiectare a rezistenei secionale R, valoarea de

Din relaiile (B.A2.11) i (B.A2.12) se obine valoarea de proiectare a rezistenei secionale:

0.008 fR rd·R = -R·t·R

Coeficientul parial de siguran aplicat rezistenei secionale R, R se poate exprima prin

Conform standardului ISO 2394:1998 valorile factorilor E i R folosii în SR EN 1990,

Tabelul B.A2.2. Valorile int ale indicatorului de siguran t

B.2. REGULI/CERINE DE BAZ

B.4. VARIABILE DE BAZ

B.A1. CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR ÎN CLASE DE IMPORTAN-

B.A2 (INFORMATIV). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE

Codul CR 0-2012 este organizat în 7 capitole i 3 anexe i urmrete, în general, prevederile

Codul de proiectare “Bazele proiectrii construciilor”, indicativ CR 0-2012, cuprinde

Prezenta versiune a CR 0 - 2012 conine, în plus, concepte i elemente noi introduse în

Se subliniaz importana ipotezelor listate în Capitolul 1.2 ce stau la baza prevederilor

Durata de via a structurii construciei trebuie specificat. Durata de via proiectat a

Pe lâng valoarea caracteristic, aciunile variabile pot fi caracterizate i prin urmtoarele

- Valoare de combinare/grupare a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 0Qk;

- Valoare frecvent a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 1Qk; aceast

- Valoare cvasipermanent a unei aciuni variabile, reprezentat de produsul 2Qk;

Prin comparaie cu versiunea anterioar, în actualul cod se prevede explicit c valoarea

Reformulrile definiiilor valorilor de proiectare ale aciunilor i, respectiv,

Relaiile de combinare/grupare a efectelor aciunilor pentru strile limit ultime (Capitolul

STR: Pierderea capacitii de rezisten a elementelor structurale/ structurii sau

GEO: Pierderea capacitii de rezisten a terenului de fundare sau deformarea

Calibrrile utilizeaz pentru construciile din clasele de importan-expunere II i III un nivel

În plus, s-a introdus o departajare a factorului de importan - expunere asociat construciilor

Nivelurile de siguran int pentru clasele de importan-expunere I ÷ IV i durata de via

Proiectarea pe baze probabilistice a siguranei elementelor de structur utilizeaz

Exist trei niveluri ale metodelor de analiz a siguranei structurale:

În proiectare se utilizeaz dou abordri de baz:

(ii) Proiectarea (curent) folosind coeficienii pariali de siguran, calibrai pe modele

În abordarea (ii) condiia de proiectare cere ca valoarea de proiectare a rezistenei secionale,

Relaia (B.A2.2) poate fi exprimat alternativ i sub forma:

În proiectarea bazat pe modele probabilistice avansate, efectul secional al încrcrilor E i

Din relaiile (B.A2.5) i (B.A2.6) se obine valoarea de proiectare a efectului secional al

Coeficientul parial de siguran aplicat efectului secional al încrcrii E, E se poate exprima

Pentru R =Rd, unde Rd este valoarea de proiectare a rezistenei secionale R, valoarea de

Din relaiile (B.A2.11) i (B.A2.12) se obine valoarea de proiectare a rezistenei secionale:

0.008 fR rd·R = -R·t·R

Coeficientul parial de siguran aplicat rezistenei secionale R, R se poate exprima prin

Conform standardului ISO 2394:1998 valorile factorilor E i R folosii în SR EN 1990,

Tabelul B.A2.2. Valorile int ale indicatorului de siguran t

unde )E este funcia de repartiie a extremelor maxime anuale ) E1 , respectiv a

Ed P E 1 D E E t VE P E 1 0,7 3,8 VE P E 1 2,66 VE .

Variabilele aleatoare de baz, R i E, sunt în cazul general necorelate iar funcia de

P>E ! E d @ 1 P>E d Ed @ 1 ) ed 1 ) D E E t ) D E E t (B.A2.20).

Înlocuind valorile factorilor E i R în relaiile (B.A2.20) i (B.A2.21), se obin urmtoarele

P>E ! Ed @ ) D E E t ) 0,7 E t (B.A2.22).

P>R d Rd @ ) D R E t )0,8 E t (B.A2.23).

De exemplu, pentru efectul secional al încrcrii E, considerând indicatorii de siguran int

Tabel B.A2.3. Valorile probabilitii de depire a valorii de proiectare a efectului secional al

- = ± 1,0 pentru variabila cu abaterea standard mai mare i

- = ± 0,4 pentru variabila cu abaterea standard mai mic.

De exemplu, pentru efectul secional al încrcrii, E considerând E = - 0,28 i indicatorii de

Tabel B.A2.4. Valorile probabilitii de depire a valorii de proiectare a efectului secional al

Calibrarea coeficienilor pariali de siguran se face difereniat, in funcie de tipul repartiiilor

E, abaterea standard a variabilei aleatoare E;

Valoarea de proiectare a efectului secional al încrcrii este:

Din relaiile (B.A2.24) i (B.A2.25) rezult coeficientul parial de siguran E aplicat

Variabila aleatoare E de baz se consider având o repartiie lognormal E ~ LN (lnE, lnE).

Ek expP ln E k V ln E expln em expk V ln E (B.A2.27).

lnE este media logaritmului (natural) al variabilei aleatoare E;

k ) 1 p , p fiind probabilitatea de nedepaire a valorii caracteristice, Ek;

lnE, abaterea standard a logaritmului (natural) al variabilei aleatoare E;

Valoarea de proiectare a efectului secional al încrcrii este:

Ed expP ln E D E E t V ln E expln em exp D E E t V ln E (B.A2.28).

Din relaiile (B.A2.27) i (B.A2.28) rezult coeficientul parial de siguran E aplicat

Pentru VE 0,20, V ln E # VE i relaia (B.A2.29) se simplific sub forma:

unde: p este probabilitatea de nedepire a valorii caracteristice, Ek iar u si sunt parametrii

Valoarea de proiectare a efectului secional al încrcrii este:

Din relaiile (B.A2.31) i (B.A2.32) rezult coeficientul parial de siguran E aplicat

Parametrii repartiiei Gumbel pentru maxime se determin in funcie de media E i abaterea

Folosind relaiile (B.A2.33) i (B.A2.34) coeficientul parial de siguran E aplicat efectului

În Figurile B.A2.3… B.A2.5 se prezint variaia coeficienilor pariali de siguran, E

Pentru o analiza mai detaliat a efectelor coeficientului de variaie VE i nivelului de siguran

Se noteaz c diferenele relative între valorile coeficientului parial de siguran E = 0,98

Valorile maxime ale coeficienilor de variaie VE ai efectului încrcrii E corespund (i)

Tabel B.A2.5 Valorile coeficientului de variaie (VE) al efectului încrcrii VE corespunzând

Valori superioare valorilor coeficientului de variaie a efectului încrcrii VE din Tabelele

C.1.1 Informaii generale despre cldire

Figura C.1.1. Schi nivel curent

Date generale de alctuire a cldirii:

Se utilizeaz beton de clas C25/30 i oel având clasa C de ductilitate.

x Clasa de importan i de expunere la cutremur III având factorul de

x Valoarea caracteristic a încrcrii din zpad (pe sol) conform codului

x pentru oel de clasa C