Noua Lege a Cinematografiei a fost aprobată de Guvern

Legea Cinematografiei, o prioritate a mandatului Ministrului Culturii Corina Șuteu,

a fost aprobată în ședință de Guvern pe 29 noiembrie 2016. Noua lege armonizează
legislația română cu cea adoptată de Comisia Europeană în noiembrie 2013.
Funcționarea și dinamizarea producției cinematografice, precum și accesul
publicului la producții românești și europene sunt astfel asigurate pentru mult
timp de acum încolo.

Prin reforma cinematografiei românești, această industrie creativă își va

ameliora capacitatea de producție, de distribuție a filmului pe plan național și
internațional, de dezvoltare a resursei umane competente, va încuraja
producătorii și realizatorii aflați la debut și va lansa un proces consecvent de
educație pentru filmul românesc și european. Toate acestea reprezintă o urgență
culturală care, în lipsa reformei aprobate, ar fi adâncit și mai mult
disfuncționalitățile deja existente și ar fi adus prejudicii de imagine și de
funcționare pentru filmul românesc, care strălucește în pofida tuturor piedicilor
sistemice și a complicităților care îl sufocă în acest moment.

• Păstrarea în circuitul cinematografic a sălilor de cinema

Toate sălile și grădinile de cinematograf aflate în administrarea Regiei Autonome

de Difuzare și Exploatare a Filmului „RomâniaFilm” au fost trecute, prin Legea
303/2008, în proprietate publică locală și în administrarea unităților
administrativ-teritoriale. Cu toate acestea, zeci de consilii locale care doresc să
redeschidă pentru public sălile de cinematograf care se află în administrarea lor,
în baza Legii 303/2008, se află în imposibilitatea de a demara procedurile de
revitalizare a cinematografelor, în condițiile în care termenele de preluare de la
RADEF „RomâniaFilm” și de modernizare a spațiilor au fost depășite. Ordonanța
de urgență de față prevede repunerea în termen pentru aceste două situații,
preluarea de către autoritățile locale și obligativitatea revitalizării și
modernizării sălilor de cinematograf în următorii patru ani, consiliile locale
având suplimentar obligația de a prezenta cel puțin o dată pe săptămână film în
aceste săli.

În plus, administratorii de săli de cinematograf pot de acum înainte solicita

sprijin financiar pentru retehnologizarea sălilor, precum și sprijin de specialitate
din partea Centrului Național al Cinematografiei privind modernizarea spațiilor
și alcătuirea de programe de cinema.

Aceste modificări creează astfel cadrul legislativ pentru dezvoltarea, în următorii

ani, a unui lanț de săli de cinematograf în majoritatea localităților din România.

• Protejarea patrimoniului cinematografic

Începând din luna aprilie a acestui an, Ministerul Culturii a solicitat și a

beneficiat, în scopul evaluării situației Arhivei Naționale de Filme (ANF), de
sprijinul Asociației Cinematecilor Europene (ACE) și al Federației Internaționale
a Arhivelor de Film (FIAF), organisme internaționale din care ANF face parte, al
Arhivelor Naționale ale României și al Bibliotecii Naționale a României, ca și de
cel al unor grupuri de cineaști, critici și istorici români de film.

Rapoartele prezentate de către toate aceste instituții și grupuri au relevat

diverse probleme structurale ale Arhivei Naționale de Filme. Fără autonomie
decizională și un plan de management cu ținte explicite pentru Arhiva Națională
de Filme, patrimoniul valoros pe care-l deține aceasta risca să se degradeze
iremediabil și să nu mai poată fi accesibil generațiilor care vin. Trecerea Arhivei
Naționale de Filme din subordinea Centrului Național al Cinematografiei în
subordinea Ministerului Culturii, cu un management cu obiective clare, concrete
și evaluabile, precum și trecerea patrimoniului cinematografic național din
administrarea Centrului Național al Cinematografiei în cea a Arhivei Naționale de
Filme, care avea până acum doar custodia peliculelor, reprezintă un act necesar
pentru revitalizarea instituției și aducerea în prim-plan a patrimoniului
cinematografic românesc.

În următoarele săptămâni, vom propune spre adoptare noua hotărâre de guvern

de organizare și funcționare a Arhivei Naționale de Filme, elaborată din
perspectiva acestei ordonanțe de urgență. Odată adoptat și acest act, se vor crea
condițiile necesare pentru ca patrimoniul cinematografic să fie administrat cu
justețe, pus în valoare și să-și găsească drumul spre marele public.

• Creșterea difuzării de film românesc și accesibilizarea acestuia

Din anul 2005, de când datează vechea ordonanță privind cinematografia,

numărul de filme românești produse anual a crescut exponențial, la fel și
recunoașterea internațională a cinematografiei românești și numărul de săli
private de cinematograf din țară.

Discrepanța dintre vizibilitatea internațională a filmelor românești și

accesibilitatea lor pe plan național nu are legătură cu lipsa de interes a
publicului, ci cu investiția de publicitate. De aceea, toate statele europene aplică
măsuri protecționiste similare în fața concurenței comerciale a filmelor
hollywoodiene cu bugete de promovare de sute de ori mai mari decât cele ale
producțiilor românești sau europene în general, motiv pentru care era imperios
necesară creșterea cotei obligatorii de proiecții cu film românesc în
cinematografe.

De asemenea, în premieră, noul act normativ prevedere finanțarea accesibilizării

filmelor românești pentru persoane cu dizabilități, o problemă ridicată constant
în ultima vreme și strâns legată de creșterea accesului publicului la producțiile
finanțate din fonduri publice.

• Sprijinirea tinerilor cineaști, diversificarea ofertei cinematografice

și transparentizarea mecanismelor de finanțare

Includerea, până acum, în aceeași categorie de concurs a tuturor cineaștilor, mai

puțin a celor aflați la debut, și ponderea crescută a realizărilor anterioare în
notarea proiectelor îi dezavantajau pe artiștii aflați la început de carieră, nu
asigurau condițiile schimburilor de generație, dezvoltarea producătorilor și nici
o ofertă diversificată pentru public în materie de limbaje și formule
cinematografice. Noul act normativ asigură de acum înainte continuitatea în
producția cinematografică prin crearea unor condiții speciale de concurs pentru
cineaștii aflați la primul și al doilea film de lungmetraj din carieră, cu
posibilitatea unei finanțări de până la 85% din buget, și prin introducerea unei
categorii de concurs dedicată filmelor de micro-buget (maxim 60.000 euro),
incluzând filme experimentale sau neîncadrabile în genuri tradiționale.

Ordonanța instituie și desecretizarea concursului de proiecte cinematografice,

posibilitatea ca membrii comisiilor de selecție să fie propuși nu doar de uniuni și
asociații profesionale, ci și de către cineaști și elimină interdicția de participare la
concurs, în următoarele două sesiuni, a membrilor comisiilor de selecție. Toate
aceste modificări creează condițiile unei mai mari transparențe a procesului de
selecție și de acordare a finanțării, precum și susținerea competenței în
activitatea de evaluare de proiecte.

• Transformarea creditului direct în sprijin financiar nerambursabil

pentru producție

Timp de 10 ani, producția de filme a fost finanțată din Fondul cinematografic,

administrat de Centrul Național al Cinematografiei, prin credit direct
(rambursabil), pe baza unui concurs de proiecte cinematografice. Filmele
românești nefiind rentabile comercial, rambursările creditului direct au fost
nesemnificative.

Începând de acum, mecanismul de finanțare se modifică, din credit direct în

sprijin financiar (nerambursabil) pentru producție, rămânând în vigoare
obligativitatea producătorilor de a returna procentul din profituri echivalent
celui din bugetul de producție obținut în urma concursului de proiecte
cinematografice, sume ce vor intra în Fondul cinematografic pentru susținerea
finanțării altor proiecte cinematografice.

• Dezvoltarea educației audio-vizuale

Această ordonanță prevede mai multe forme complementare de sprijinire a

programelor de educație audio-vizuală, realizate nu doar de către organizații
private, ci și de către Centrul Național al Cinematografiei, independent sau în
colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice și cu Arhiva Națională
de Filme.