Sunteți pe pagina 1din 5

De la Demineralizarea dinților la Sarcina Toxica

…sau viceversa.

Înainte de a decortica cauzele demineralizării dinților fac o mica digresiune.


La ora actuala, noi nu ne mai dăm seama la ce nivel de degenerare biologică am ajuns din cauză că
…suntem toți la fel de degenerați. Uitat-va la băștinașii din tarile africane „sub-dezvoltate”, ce dantură
impecabilă au, ori dantura unui om este diagnosticul perfect al vitalității sale fizice. Este singura parte
a scheletului vizibila si martora robusteții acestui schelet şi să ne amintim ca sclavii (si caii) se
vindeau pe vremuri la târg după robustețea dinților. Dar după 2 generații de alimentație de
Supermarket, cu bomboane si pișcoturi la desert cum arata dinții noștri astăzi?
Arata prost si de aceea s-au luat masuri de precauție…semantice, rebotezând scorbutul in
paradontoza: aceeași Marie, dar cu alta pălărie. Doar nu erau sa spună ca cetățenii minunatei
societății moderne sunt mai subnutriți ca pirații rătăciți cu lunile pe mari si oceane!
In schimb, au devenit dinții piesa de rezistenta in orice reclama: ca e vorba de șosete sau pasta de
dinți, toți rânjesc o dantura impecabilă, automat percepută in subconștientul maselor ca ceva de
invidiat. De ce? Pentru ca noi, plebea, stăm cu gura închisă sa nu se vadă sincopele (în cazul că n-
am renunțat 3 ani la vacanțe pentru câteva implanturi). Daca am fi avut toți o dantura sănătoasă, nu
mai zâmbea nimeni în reclame, caci nu reprezintă interes sa arați ceea ce toata lumea are! Firesc ca,
după bănci si farmacii, cabinetele stomatologice sunt cele mai numeroase. Trei instituții a căror
prosperitate sunt diagnosticul perfect al „stării națiunii”.

Câteva noțiuni stomatologice elementare extrase din


acest articol.

Structura dinților
Dinții sunt alcătuiți din țesuturi preponderent anorganice
la exterior (tari) si progresiv organice spre interior (moi).
Sensul acestei definiții va fi lămurit pe parcurs…Ex:

- Smaltul conține 98%. Acoperă coroana dentara. Este


cel mai dur țesut din organismul uman.
- Cementul este un mix constituit din 45- 50% minerale
anorganice si 50%-55% substanță organică (colagen) si
are rolul sa fixează smaltul de dentina.
- Dentina conține 63,3% – 70,2% minerale anorganice (cristale de hidroxiapatită + Mg, Na, K, Cl, F, S,
Zn, Co2) , 18% colagen, 10% apa si alte 2-3% (proteine, glucide, lipide, acizi organici, enzime).

Demineralizarea dinților se manifesta sub doua forme:

FOTO

- Hipomineralizare, adică lipsuri in calitate a mineralelor. Reprezintă lipsa din alimentație a unor
minerale biodisponibile si oligosinergice (interdependenta exacta intre proporțiile ingerate)
- Hipoplazia amelară, adică lipsa in cantitate si calitate a mineralelor.

Dezvoltam puțin cele doua categorii cu citate din acest articol si subliniem cu roșu frazele cheie:
http://www.la-pediatru.ro/info/demineralizarea-dintilor-la-copii:

1) "Demineralizarea smalțului este un proces chimic prin care mineralele din smalț (în special calciul)
sunt eliminate – într-o proporție mai mică sau mai mare - de la acest nivel" ("eliminate" semnificând o
carența).
"Cele mai frecvente motive pentru apariția demineralizarii sunt
probleme generale apărute la făt în perioada prenatală, naștere
prematură, greutate scăzută la naștere."
Aceasta fraza o vom detalia in partea „grețuri de sarcina”.
2) „Hipoplazia amelară este o afecțiune a dinților, caracterizată printr-o
cantitate mai redusă de smalț la suprafața unui dinte, mai scăzută decât
în mod normal. Gravitatea unui defect poate varia de la zone
punctiforme sau mici defecte pe suprafața unui dinte până la afectarea
în totalitate, prin micro-donție sau chiar forme neobișnuite în cazul
dintelui respectiv.
Cauzele apariției hipoplaziei amelare sunt generate fie de factori genetici, fie de factori ce țin de
mediu. Traumatismele dentare și ale oaselor maxilare, intubări ale nou-născuților prematuri, infecții în
perioada prenatală, dar și post-natal (imediat după naștere), hipoxia, expunerea la toxine chimice, dar
și o serie de factori ereditari - toate acestea pot reprezenta eventuale cauze pentru apariția
hipoplaziei amelare”.

O corecție necesara: nu este vorba de factori genetici ci de factori epigenetici. Diferența este uriașă:
- Genetic înseamnă ca informația din ADN-ul mamei a avut ceva erori (suntem copii bunicii de fapt)
- Epigenetic înseamnă ca informația ADN-ului mamei a fost corecta, dar pe parcursul sarcinii
au apărut erori datorita calității materialelor de construcție - apa, minerale, vitamine- sau a poluării
mediului ambiant: antibiotice, poluare WiFi / GSM, etc.
Iarăși, este preferata expresia „e genetic domnule” ca sa închidem mai ușor gura sârmanilor părinți!
Va dați seama ce culpabilizare suferă săracii părinți când afla ca sunt mutanți ?

Care este de fapt situatia ?


Smaltul este fabricat de organism printr-o tehnica ingenioasa: se permite calciului sa intre in spațiul
intracelular, unde acesta întâlnește potasiu si apa. Aceasta reacție face boom: se produce același
fenomen ca între ciment (Ca) apa si nisip (potasiu) Așa se formează smaltul, celulele devin
anorganice si calcificate, si cu același procedeu se sinucid celulele in general in procesul de
apoptoza: se deschid vanele si intra calciu. Imediat ce intra calciu in celule, ele se transforma in
cristale precum personajele din filmul de animație „Regina zăpezilor.

Aceasta combinație se numește Hidroxiapatita Ca5(PO4)3(OH) de obicei scrisă Ca 10 (PO4) 6 (OH) 2,


pentru a evidenția faptul că structura cristalina cuprinde două molecule. Problema este ca in acest
cuplaj molecular veriga OH- este instabila si poate fi „scos din schema” de alți trei „Muschetari” mai
tari: fluorul, clorul sau carbonatul. Cum clorul (spălatul pe dinți cu sare - clorura de sodiu) si
carbonatul (spălatul pe dinți cu bicarbonat) dau rezultate bune si se găsesc pe toate drumurile… nu
prea puteau fi vândute scump, așa ca s-a băgat cu surle si trâmbițe Fluor in pastele de dinți. O
alegere riscanta, caci de la 1.1ml/Kg fluorul este toxic: http://www.csid.ro/health/noutati-sanatate/este-
oficialfluorul-a-fost-clasificat-ca-neurotoxina-in-cel-mai-prestigios-jurnal-medical-din-lume-15083250/.

Un avertisment corect asupra acestui lucru in gasim si in articolul Fluoroza dentara – dintii patati:

„Cauza acestei boli este reprezentata de dinților este reprezentata de ingestia unei cantități mari de
fluor fie din apa de băut, fie datorita administrării suplimentelor cu fluor sau fluorizarilor profesionale
prea dese. Este cunoscut faptul ca fluorul reprezintă “vitamina dinților” si ca rolul lui anticariogen nu
poate fi contestat.
Din acest motiv este indicata utilizarea locala a acestuia, prin paste de dinți, ape de gura, gume de
mestecat. Dar conform zicalei “Ce-i prea mult, strica”, atunci când doza zilnica necesara de fluor este
depășită (de obicei pe cale sistemica, prin ingestie), apare hipomineralizarea smaltului. Însă, așa cum
bine știm, prevenția este cel mai bun tratament. In acest sens, recomandarea cea mai buna
pentru prevenirea fluorozei este atenția sporita a mămicilor asupra suplimentelor nutritive pe care le
consuma in timpul sarcinii sau care sunt indicate si administrate copiilor in primii ani de viata.”
Dar fluorul poate fi o cauza secundara si accidentală a demineralizării dinților.
Acum ca știm procesul de formare a smaltului din combinatia potasiu/calciu/ apa, vom detalia mai jos
cauzele multiple ale acestei afecțiuni, începând cu cele mai lejere:

- Acidoza sub doua forme:

O acidoza provocata de o alimentație cu dulciuri si paste făinoase, cuplata cu o flora bacteriana


deficitara. Aceasta acidoza poate declanșa sistemul tampon al organismului, care va extrage
minerale din oase si dinți. Aceasta situație este valabila atunci când dințișorii apar normal la copii si
se degradează in timp. Este valabila si pentru mama, iar daca se întâmplă in perioada sarcinii, atunci
mineralele se vor extrage si din organismul fătului, care va prezenta de la bun început probleme
dentare.
- Deși mulți părinți asigura copiilor o alimentație ne-acidifianta ( fie ea „bio”), asta nu este o garanție
100%. Exista si o acidoza provocata de o fermentația a unor molecule care stagnează pe intestin
datorita lipsei de personal proteic care sa o macine, digere si transporte spre eliminare. Aceasta
situație este cauzata carentele in minerale biodisponibile la nivelul cuplajului mineralo-proteic din
alimentația mamei - in special din perioada sarcinii. O proteina este ca un păianjen condus de un
purice (Cu,Zn,Fe,Mg) iar o carenta in „purici” poate declanșa stoparea sau încetinirea multor procese
metabolice in cascada. Iar aceasta remineralizare nu se poate face aleatoriu cu x,y,z mineral, întrucât
ele sunt interdependente, si co-factori proteici si vitaminici. Aceasta armonie asigura Homeostazia.

Ca acolada, nu contați pe mineralele din apa îmbuteliată, caci nu sunt asimilabile datorită procesului
de oxidare a ionilor de Fe2+ în Fe3+ în contact cu aerul. Ori, dacă Fe2 este solubil, Fe3 este insolubil,
si va da un aspect tulbure dacă apa este îmbuteliată în "stare bruta". Pentru aceasta apa minerala de
izvor este „decantata”, de acizii fulvici organici si mineralele devin …anorganice.
Dar asta nu se învață la medicina ci in zootehnie: "Nutriția porcinelor, aspecte fundamentale (III)
Așa ajungem la cauza principala – epigenetica – a demineralizării dinților: grețurile de sarcina sau
sarcina toxica. De data aceasta vom explica întâi concret ce se întâmpla si apoi vom face comparații
cu discursul oficial.
Rinichii doua roluri principale:
- Sa filtreze sângele de deșeurile metabolice.
- Sa recupereze mineralele din sânge (99% din sodiu
este recuperat) gata sa se duca pe apa sâmbetei
odată cu urina, si sa le reintroducă in circuitul
plasmatic.
Specialistul rinichiului la acest capitol este un hormon:
Aldosteronul „căutătorul de aur (sodiu). Rolul lui
primordial este de a recupera sodiu si a scoate
potasiul, eliminat din celula „volens-nolens”, odată cu
deșeurile metabolice. Priviți desenul:
- La nivelul 1 se formează urina care conține deșeuri,
dar si implicit săruri: sodiu, magneziu, etc.
- La nivelul 2, intervine Aldosteronul care face un
adevărat „dump jumping” si recuperează sodiu.
- La nivelul 3 se face un super-control al mineralelor
recuperate. Eventualele rebuturi sunt reintroduse in
circuitul plasmatic
Aldosteronul are „norma” prestabilita, care prevede ca la fiecare litru de urina ar trebui sa recupereze
o cantitate precisa de sodiu. Ori la femeia gravida de unde sodiu si săruri minerale, caci sunt
acaparate de fetus pentru creșterea sa si regenerarea lichidul amniotic (un rulaj de 60ml pe ora).
Ei bine, Aldosteronului nu-i pasa de fetus si vrea cu orice preț sa-si facă norma de sodiu recuperat.
Drept care, reintroduce apa in circuit cu forța ca sa-si facă el norma si consecințele vizibile sunt
retenția de apa: gravida prinde in volum.! Asta provoacă hiperhidratarea celulara: inundarea celulei cu
apa si implicit scoaterea forțată din celula a potasiului intracelular. Si dupa 2 saptamani de hiper-
aldosteronism se ajunge la hiper-corticism, deci la hipertensiune. Si tragedia este ca la hipertensiune
se recomanda tocmai regim fara sare, desi chiar lipsa sarurilor minerale a cauzat aceasta
hipertensiune.
Ori celula este ca o baterie: + înăuntru (potasiu) si – in afara (sodiu) si inundația aceasta poate
provoca in timp un „scurtcircuit”! La fel de grav este ca potasiu in exces extracelular intra într-o
combinație fatala cu calciu: http://www.nutriceutic.ro/calcifierea-patologica !

Creierul însă –care este doar un calculator- observa catastrofala inundarea celulei si automat din
doua rele il alege pe cel mai mic: prefera sa scoată apa prin alta parte decât sa se inunde celula!
Adică grețuri de sarcina pana la sarcina toxica! Destul de clar?

Chiar fără aceste explicații savante, lelea Floarea știa sa pună la văcuța un drob de sare (nu iodata si
rafinata) ca sa fete un vițel sănătos si sa aibă lapte la discreție.

Din păcate, odată cu grețurile de sarcina se pierd iar minerale si nutrimente prin stările de voma si
apare si repulsia fata de multe alimente pe care creierul le percepe gustativ ca SARACE IN SODIU!.
Tragedia continua, caci după 20 de zile de hiperaldoseronism se ajunge la hipercorticism, (apa din
organism creste volemia) si apare hipertensiunea de sarcina. La care hipertensiune se
recomanda…regim fără sare ! Cine-si mai aduce aminte de Hipocrate?...
Dar nu este Nutritional correctly sa vorbești in societatea noastră moderna de subnutriția mamelor
pentru ca apoi trebuie sa vorbești de lipsa de nutrimente a alimentelor, apoi trebuie sa vorbești de
agricultura intensiva (intensiv de patologica) si tot așa.

Am mai putea continua sa divagam pe subiect încă 10 pagini dar riscam sa pierdem pe traseu
mamele ocupate. Am sa concluzionez deci cu soluția acestor probleme, cunoscuta încă de acum 100
de ani. O regăsiți la pagina 4 in acest articol: căutați cuvântul „grețuri de sarcina”.
http://plasma.quinton.ro/terapia-marin%C4%83/52-plasma-de-quinton-in-vidal

Final: Evitati excesul de zahar si făinoase rafinate; remineralizați-va corect; hidratați-va cu o apa de
calitate (Bucovina din ce cunosc).

Sa fiti sanatosi.

PS:

Câteva extrase din explicațiile medicale:

Preeclampsia este o afecțiune care apare îndeosebi după primul trimestru de sarcina si se
caracterizează prin tensiune arteriala ridicata, pierderea de proteine prin urina, dureri de cap, mâini
si picioare umflate. Aceasta poate prezenta diferite forme, de la ușoară la foarte grava, însă de cele
mai multe ori soluția ultima de vindecare o reprezintă nașterea prematura( sigur?!). De aceea, la nivel
mondial, un procent semnificativ din cauzele de deces al mamelor sau al bebelușului in timpul
nașterii este constituit de preeclampsie. Specialiștii nu au identificat inca (o vor face-o vreodată?)
metode clare de prevenție a preeclampsiei, riscul apariției acestei afecțiuni in timpul sarcinii poate fi
redus prin schimbări ale stilului de viață.
Sarcina toxica se poate depista prin testele de sânge care arata dezechilibrele din organismul mamei.
De asemenea, un alt semn ca mama are sarcina toxica este pierderea vizibila in greutate. Printre
simptomele sarcinii toxice se numără o stare generala de rău, grețuri proeminente si vărsături,
insomnii, oboseala, deshidratare, dureri abdominale, tahicardie si scăderi ponderale.