GOUSpAry IN Pagini despre sufletul romanesc HUMANITAS.BISERICUTELE NOASTRE* Recites, la capatul elator ‘titoare bisericutele acestea ale Bucovinei simma cuprinde revolea. Cum, asta e impresia rezumativa asta si fie exclamayafinala faa de tot ce gra treeut pe dinaintea ochilor, ind cer- ‘eter intéia oar Bucovina? Exclamayia ea unui stein, A unui stain din ‘Apusul caredralelorsi-al gigantescului de fac- tur gotcs. Etreaba hi, laurma urmelor, daca pierde misura adevarath a lucrurilor si alificd pe numele lor mic infaprairi mar ale trecutu- Jui romnese. Dar ne-am insusit soi, ne-am ‘nsusit pn’ Ia banalizarecalificarea aceasta $i jatd in ghidurile noastre, iat in istorlle oas- 1G ita in inimile noastre cuvantal gingas,sim- timantul gingas:,bisericuele Bucovine! Falsifieam un intreg trecut — cu gingasi. Inchipuim o dulce continuitate ire natura romaneased si spiritul roménese, ficind din bisericutele acca niste aparii ale iri, parc, ‘Nu sunt ziducil lor simple intregiri ale nari {nconjuritoare? Nu sunt picture lor simple2 CONSTANTIN NOICA, le culorifnte-o armonie mai vast? ‘Torul c incintitor, micu, gingss. Dar nu mai vedem ? Nu mai inelegem? Te apropii de Sucevita, cu fighduiala diminutivu- lui acestuia—cu adevirat fermeeitor — ci vei fntilni un mic giwvaier; dar imilnest ziduri, ziduri de cetate. Treci pe sub o poart grea si ‘nto elipa gi se reveleaza, odata cu seara c3- tre cerde pe peretele nordic al biserili, puterea Monilestilr. Cac puree aici. Evoint’ dom- neasei, E mndries sete de lauds, singura sete ‘are a stut i proiecteze arta in istorie. Aga € Ia Voroney, aga cla Vatra Moldovie’ saga ela Putna. lar daci minunea aceasta de biserca a “Humorului nu e ziditadecit de logofitl Teo- dor Bubuiog, eu att mai coplesitoare e impre- sia de puter agadar nu numai domnitorierau Instat de maretc, pe vremea aceea Ochiul nostra, strcat de gigantismul Apu- sui erie imagine catedralelor. Darcerost are alaturarea catedralelor de bsericilenoastre, cand alta e masuraliuntricd? Catedralle sunt ale oragclor, sunt 7idlipit de zidul oraselor. ‘ind, in secolul al XVIII-Ia, in preakumina- tal secol al XVIIE-lea, eli oragului Chartres se hotirisers si dérime catedrala,singura pri cin care i-a impiediat s-o fac era oi dirimi- PAGINI DESPRE SUFLETUL ROMANESC 43 ture catedralei ar impidicacircultia. Dar bise- Ficle Bucovinei n-aveau nevoie si covirseasci alte clidir. Ele stfpneau natura Sune in mijlocul naturi, si totusi nu sunt ale naturii E destl si le privesti cast vezi ci « vorba de arti culti. Nici o prejudecat’ fal. semandtorité nu te mai poate indemna, de ati dat, si faci apel la sufletul franesc E create cconstienté, mestesug, arti in sensul propriv, fn sensul mare. Ne-am liudat prea mult— si, mai ales, ne-au laudat altii— cu ce tirinese fn noi, ca si nu ne liudam odata cu netirines- cul nostru. Pictorul de aici imprumuta el citeodata din eredintele populare o viziune rizleagi, cum ar fi invoiala lui Adam cu dia- volul sau vamile vizduhului; iar zugravul de Ja Voronet pune el pe zid,alsturi de Maica Domnului, un cioban de-al nostre, eu portul Juiz —dar nu cu sufleal yarineses-ainfapeuit simu eu el se intelege fapta aceasta de arta romaneascd. Expresie de putere si expresie de sensbiltate cult, bisricileacestea dezvalui 6 alt dimensiune a sufletului romanese. E, poate, dimensiunea noastri uitata, $i cat deadiineam vitat-o! Ne miniaturizam monu- ‘mente, facem din adevaratele noastre cate- drale bisericuterisiite ici si colo in natura,