Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA, BUCURESTI

MASTER: MANAGEMENTUL SI EXPERTIZA FONDULUI FUNCIAR

MANAGEMENTUL REZIDURILOR
AGRICOLE DIN JUDETUL TULCEA

PROFESOR Conf. Dr. Ilie Leonard


Masteranda: Fedot Laura
Anul de studii: 2016-2017
Anul: I, Sem. II

1
Cuprins
Cap. I Caracterizarea cadrului natural
1.1 Clima
1.2 Relieful
1.3 Geologia şi litologia
1.4 Hidrografia şi hidrogeologia
1.5 Vegetaţia (naturală și cultivată)
1.6 Învelişul de soluri
Cap. II Stabilirea cantităților de reziduuri organice
2.1 Suprafața cultivată cu principalele culturi în județul Tulcea
2.2 Producția agricolă obținută la principalele culturi
2.3 Producția medie la hectar
2.4 Determinarea cantității de biomasă
2.5 Efectivele de animale în județul Tulcea
2.6 Calculul cantităților de N, P, K (kg/an) provenite din sectorul zootehnic
2.7 Cantitatea de N raportată la suprafață
2.8 Cantitatea de P raportată la suprafață
2.9 Cantitatea de K raportată la suprafață
Concluzii

2
1.1 Clima

Condițiile climatice
Clima este temperată, cu un pronunţat caracter continental, manifestat prin veri călduroase, ierni reci,
marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatură (66,3°C) şi prin precipitaţii reduse.
Zona litoral-maritimă a judeţului Tulcea se caracterizează printr-un climat mai blând, cu veri a căror
căldură este atenuată de briza răcoroasă a Mării Negre şi ierni cu temperaturi nu prea coborâte (media
termică a lunii celei mai reci, la Sulina, este de -0,6°C).
Temperatura medie anuală este slab diferenţiată în perimetrul judeţului Tulcea, oscilând între 10,7° la
Babadag şi 11,1°C la Isaccea.
Temperatura maximă absolută (39.5°C) s-a înregistrat la staţia meteorologică Mircea Vodă (20 august
1945), iar minima absolută (-26.8°C) la Tulcea (24 ianuarie 1942).
Precipitaţiile medii anuale însumează cantităţi cuprinse între 359 mm la Sulina (cele mai mici din ţară) şi
445 mm la Isaccea. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre NE (18,3%), urmate de
cele dinspre NV (17,1%), E (15,2%) şi N (13,1%), cu viteze medii anuale cuprinse între 0,8 şi 5,3 m/s.
În timpul verii, în condiţii de stabilitate atmosferică, se manifestă o circulaţie termică locală a aerului,
sub forma brizei de mare (ziua) şi brizei de uscat (noaptea), care se resimte la o distanţă de 10-15 km
spre interiorul uscatului.

30

23.9
25
19.1
20 16.8 24.3
15.1
20.5 15.8

15 16.7 11.8

10 6.3
11.4
11.5 11.7 2.5
5 7.6 2.7
1.3 0.9
6.1
-2.4 6.7
0
1.2
ian feb mart apr mai iun iul aug spt oct nov dec
-1.3
-5
-4.2

-10
Temperatura medie anuala

Temperatura medie lunară a aerului înregistrată în anul 2014 și media multianuală , la stația
meteorologică Jurilovca .

3
140
111.9
120
114.5
100
100.3
80 94.6
46.2
60 51.9
42.8 44.1
42
33.8 34.5
32 31
52.6 36.5 39.6
40 26.2 25.2
35.7 16.2 41.9
20 30.6 7.8
0.7
0
ian feb mart apr mai iun iul aug spt oct nov dec
-20

Precipitatiile medii anuale

Precipitațiile medii lunare înregistrate în anul 2014 și media multianuală , la stația meteorologică
Jurilovca.

30
24.1
25 21.3 23.6
20 17.1
20.3
15 16.7
10.2 15.1 15.8 11.7 11.9
10
5.7 11.4
5 9.4
2.7
1 1.4 6.3 6.7 -1.3
0 3.7
0.9
ian feb mart apr mai iun iul aug spt oct nov dec
-5
-4.2 -2.4
-10
Temperatura medie anuala

Temperatura medie lunară a aerului înregistrată în anul 2015 și media multianuală , la stația
meteorologică Jurilovca .

1.2 Relieful

Relieful judeţului Tulcea se caracterizează prin existenţa a două unităţi fizico-geografice distincte:
una mai înaltă, în partea central-vestică, în cadrul căreia se întâlnesc elemente ale celui mai vechi relief
de pe teritoriul României (respectiv unităţi de orogen vechi, hercinic/kimmeric), şi alta mai joasă şi mai
nouă (din Cuaternar), în N, NE şi E, respectiv lunca şi Delta Dunării, precum şi nordul Complexului
Lagunar Razim-Sinoe. Unităţile mai înalte de relief sunt dispuse în trei mari subunităţi paralele, ocupând
aprox. 32% din teritoriul judeţului: subunitatea nordică este constituită din Munţii Măcinului (cei mai
vechi munţi din România), tociţi, cu altitudine max. de 467 m (vf. Ţuţuiatu sau Greci), Podişul Niculiţel şi
Dealurile Tulcei; subunitatea centrală, extinsă între Dunăre (la V) şi lacul Razim (la E), este reprezentată
prin Podişul Babadag, iar subunitatea sudică coresunde compartimentului nordic al Podişului Casimcea,
făcând parte integrantă din Podişul Dobrogei Centrale, constituit predominant din şisturi verzi

4
prepaleozoice în fundament (care apar adeseori la suprafaţă) peste care se află depozite jurasice şi
cretacice. Regiunile joase de relief, extinse pe aprox. 62% din teritoriului judeţului Tulcea, includ Delta
Dunării, cea mai nouă formaţiune de relief a României, aflată în plină evoluţie, lunca Dunării, situată la
periferiile de V şi N ale judeţului precum şi prin câmpia aluvială din preajma lacului Razim. Energia
reliefului tulcean este foarte mică, variind între 0 m la nivelul Mării Negre (Sfântu Gheorghe) şi 467 m
altitudine în Vf. Ţuţuiatu (altitudinea maximă a judeţului Tulcea). În cadrul Podişului Babadag (parte
componentă a Dobrogei de Nord) se remarcă o importantă linie de falie, între Peceneaga (la NV) şi
Camena (la SE), care separă Podişul Dobrogei de Nord de Podişul Dobrogei Centrale.

Suprafeţe pe forme de relief :


a. Dealuri şi podişuri 3722,4 kmp
b. Zone montane 433,4 kmp

c. Zone de luncă şi Delta Dunării 4343,2 kmp


Teritoriul judeţului Tulcea aparţine din punc de vedere geologic unităţii de platformă Nord-
Dobrogeană, cu munţi vechi, intens cutată, faliată şi erodată, caracterizată prin morfostructuri de tip
bloc.
Pe linia Galati-Tulcea-Mahmudia platform este faliată în două compartimente, unul scufundat
care a generat depresiunea predobrogeană, pe care se află astăzi situate lunca şi Delta Dunării, şi altul
ridicat, la zi, reprezentat de două blocuri mari: blocul nord-dobrogean, limitat spre sud de falia
Peceneaga-Camena, cu direcţia NV-SE ca şi falia nordică Galati-Tulcea-Mahmudia. În cadrul blocului
nord-dobrogean, municipiul Tulcea este situat în subunitatea kimmerică a dealurilor Tulcei, în care
predomină formaţiunile sedimentare triasice, în special cele calcaroase, intens cutate şi faliate,
străpunse de importante mase de porfire cuarţificate şi de diabaze.

1.3 Geologia şi litologia

Teritoriul judetului Tulcea este cel mai vechi si cel mai complex dintre tinuturile de podis ale tarii
noastre.
Cu toate ca in altitudine se mentine doar intre 100 m in partea centrala si 467 m in virful
cel mai inalt din nord, prezinta o alcatuire geologica variata de la formatiunile considerate printre
cele mai vechi ale scoartei terestre - sisturile verzi, care dateaza de la inceputul paleozoicului,
pana la formatiunile neogene si loessul cuaternar care le acopera pe toate celelalte.
Suprafata judetului cuprinde doua unitati fizica-geografice, bine delimitate: Horstul
dobrogean si Delta Dunarii.
Horstul dobrogean, constituie un rest al cutarilor hercinico-kimerice si caracterizeaza ca
un relief tipic de platou, avand ca elemente caracteristice: Muntii Macinului, Podisul Niculitel,
Podisul Babadagului, Podisul Casimcei si Dealurile Tulcei.
Muntii Macinului formati din roci sedimentare paleozoice, cu crestele ascutite: Pricopan
(467 m - inaltimea maxima la Greci), si dealurile Turcoaia, Piatra Rosie, Priopcea - Carcaliu. Pe
versantul oriental al Muntilor Macinului, in zona de padure - Luncavita, se afla rezervatia
forestiera Valea Fagilor, care pastreaza pe circa 2 hectare un faget - relict tertiar, adevarata
curiozitate stiintifica a Dobrogei de Nord.

5
Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei - formatiuni sedimentare si diabaze, cu inaltimi de
200-350 m in zona Isaccea-Niculitel. (Dealul Bujorilor - 352 m) si muntii izolati din jurul Tulcei
(dealurile Consul si Somova), dealurile calcaroase din imprejurimile Tulcei cu inaltimi ce nu
depasesc 200 m
Podisul Babadagului, sedimentare predominant cretacica, cu inaltimi cuprinse intre 100-
400 m.
Podisul Casimcei constituit din sisturi verzi reprezentand astazi o vasta regiune
prepaleozoica peneplenizata, cu inaltimi intre 300-400 m (Dealul Mare 300, Cioplan 369 m, Sacar
333 m, Altin-Tepe 319).

1.4 Hidrografia si hidrogeologia

Reţeaua hidrografică, cu o densitate de 0,1-0,3 km/km2 (exclusiv Delta Dunării), cea mai scăzută din
ţară, se caracterizează prin râuri scurte (al căror curs de desfăşoară total sau parţial pe teritoriul
judeţului), tributare Dunării (Valea Roştilor, Topolog, Cerna, Jijila, Luncaviţa ş.a.) sau care se varsă în
cuvetele lacustre de pe litoralul Mării Negre (râurile Taiţa, Teliţa, Slava, Hamangia, Casimcea ş.a.).
Dunărea, care mărgineşte judeţul Tulcea la V (prin braţul Măcin sau Dunărea Veche) şi N (prin braţul
Chilia), pe o distanţă de 276 km, constituie principala cale navigabilă şi sursa cea mai importantă de apă
a judeţului, cu atât mai mult cu cât pe sectorul ei inferior, cu cele trei guri de vărsare (Chilia, Sulina,
Sfântu Gheorghe), în special pe braţul Sulina şi în continuare pe Dunăre până la Brăila, pot naviga şi vase
maritime. Abundenţa lacurilor fluviale (Peceneaga, Balta Traian, Jijila, Gorgonel, Telincea, Parcheş,
Somova ş.a.), deltaice (Furtuna, Gorgova, Merhei, Matiţa, Tatanir, Lumina, Puiu, Lacu Roşu, Trei Iezere
ş.a.) şi litorale (Razim, Dranov, Goloviţa, Zmeica, Ceamurlia, Babadag) constituie tot atâtea resurse
naturale de apă, cu importanţă piscicolă, ca mijloc de comunicaţie (prin intermediul numeroaselor
canale) şi ca baze de agrement sau de alimentare cu apă ale populaţiei.

1.5 Vegetatia

Prezintă caracteristici deosebite în funcție de relief, climă, ape și soluri, care au


impus diferite tipuri de vegetație zonală și azonală.
În localitatea Sarichioi este specifică vegetația de stepă ce ocupă un areal întins. Din
speciile caracteristice, amintim : păiușul, firuța, negara, pelinița, coada șoricelului, scaiul
dracului, rostogolul sau tăvălugul. În mare parte vegetația de stepă a fost înlocuită prin culturi
agricole.
Vegetaţia de stepă şi sil-vostepa, specifică cele mai mari părţi din podiş, a fost înlocuită cu culturi
agricole; pe culmile mai înalte sunt pâlcuri de păduri de cvercinee cu multe specii temofile şi tei; Delta
Dunării şi complexul de canale şi lacuri din sudul ei (Razim) au o vegetaţie cu plante hidro şi higrofile. In
faună se impune cea piscicolă şi cea de păsări, cu multe rarităţi. In Delta Dunării exista un complex de
rezervaţii înglobat în marea Rezervaţie a biosferei Delta Dunării.

6
1.6 Invelisul de soluri

Teritoriul localității Sarichioi dispune de un înveliș de soluri destul de variat și bine


dezvoltat care constituie una din principalele resurse ale regiunii. Solurile sunt reprezentate prin
următoarele clase de soluri : molisoluri, argiluvisoluri, soluri hidromorfe și soluri neevoluate.

7
Suprafața cultivată cu principalele culturi în județul Tulcea

Macroregiuni,
Forme de regiuni de Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Principalele culturi
proprietate dezvoltare si 2010 2011 2012 2013 2014 2015
judete
UM: HA Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare
Total Total Tulcea 259359 281614 285157 282423 242346 241806
Secara Total Tulcea 97 169 107 113 81 107
Grau - total Total Tulcea 74706 62874 91405 88659 81052 79294
Orz si orzoaica Total Tulcea 34581 20993 23112 24012 20380 20157
Ovaz Total Tulcea 4570 3948 6219 6200 2353 1869
Porumb boabe Total Tulcea 29458 56815 60914 60707 48120 51226
Leguminoase pentru boabe Total Tulcea 2786 2110 3810 3656 1124 1541
Mazare boabe Total Tulcea 1828 1170 2510 2518 607 891
Fasole boabe Total Tulcea 958 937 1300 1138 513 636
Floarea soarelui Total Tulcea 36220 77168 57678 56871 55377 51130
Rapita Total Tulcea 51447 37267 6510 9643 18487 14165
Soia boabe Total Tulcea 1314 853 1904 1674 894 3787
Cartofi - total Total Tulcea 1747 1738 1887 1636 1525 1455
Legume - total Total Tulcea 8094 7451 8990 8120 5511 5703
Legume cultivate in camp Total Tulcea 5873 5184 6812 5869 3365 3529
Lucerna Total Tulcea 7848 7130 8646 5354 5237 5986
Furaje verzi anuale Total Tulcea 3626 2049 9865 14198 1359 3446
Porumb verde furajer Total Tulcea 559 781 332 9333 161 342
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

8
Producția agricolă obținută la principalele culturi

Macroregiuni,
Forme de Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Principalele culturi regiuni de
proprietate 2010 2011 2012 2013 2014 2015
dezvoltare si judete
UM: Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone
Secara Total Tulcea 144 364 118 199 179 333
Grau - total Total Tulcea 180134 214508 112178 263296 296435 294902
Orz si orzoaica Total Tulcea 71996 59433 25217 63134 66056 68098
Ovaz Total Tulcea 5531 6746 6036 8621 4339 3114
Porumb boabe Total Tulcea 104549 230545 80371 268973 225648 157101
Sorg Total Tulcea 526 1038 2304 935 904 84
Leguminoase pentru boabe Total Tulcea 3274 2743 4219 6423 1774 2341
Mazare boabe Total Tulcea 2401 1490 3230 5004 1197 1671
Fasole boabe Total Tulcea 873 1253 989 1419 572 648
Floarea soarelui Total Tulcea 39521 104537 51489 80846 101419 78800
Rapita Total Tulcea 56306 38136 5509 17324 38432 34324
Soia boabe Total Tulcea 3045 1542 2300 3406 1864 9144
Cartofi - total Total Tulcea 22712 24608 15868 21143 14833 13297
Legume - total Total Tulcea 87345 91075 96752 111203 67062 68422
Lucerna-in echivalent masa
Total Tulcea
verde 59337 73218 72875 66393 63499 56127
Furaje verzi anuale Total Tulcea 19227 18124 22873 95176 6568 12162
Porumb verde furajer Total Tulcea 3944 6405 1824 65205 1708 7308
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

9
Producția medie la hectar

Macroregiuni,
Forme de regiuni de
Principalele culturi Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
proprietate dezvoltare si
judete
UM: Kg/ ha Kilograme Kilograme Kilograme Kilograme Kilograme Kilograme
Secara Total Tulcea 1485 2154 1103 1761 2210 3112
Grau - total Total Tulcea 2411 3412 1227 2970 3657 3719
Orz si orzoaica Total Tulcea 2082 2831 1091 2629 3241 3378
Ovaz Total Tulcea 1210 1709 971 1390 1844 1666
Porumb boabe Total Tulcea 3549 4058 1319 4431 4689 3067
Sorg Total Tulcea 943 2023 1082 1574 2069 848
Mazare boabe Total Tulcea 1313 1274 1287 1987 1972 1875
Fasole boabe Total Tulcea 911 1337 761 1247 1115 1019
Floarea soarelui Total Tulcea 1091 1355 893 1422 1831 1541
Rapita Total Tulcea 1094 1023 846 1797 2079 2423
Soia boabe Total Tulcea 2317 1808 1208 2035 2085 2415
Cartofi - total Total Tulcea 12542 13695 8042 12528 9312 8681
Cartofi de toamna Total Tulcea 15588 15690 7786 14240 9409 8071
Furaje perene Total Tulcea 7278 10364 8417 12401 12105 8282
Lucerna (in echivalent
Total Tulcea
masa verde) 7561 10269 8429 12401 12125 9376
Furaje verzi anuale Total Tulcea 5303 8845 2319 6703 4833 3258
Porumb verde furajer Total Tulcea 7055 8201 5494 6986 10609 18632
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

10
Determinarea cantității de biomasă

Anul Cultura
Orz si Floarea-
2010 Grau Porumb Orzoaica soarelui Rapita Soia
Productia medie 2.411,00 3.549,00 2.082,00 1.091,00 1.094,00 2.317,00
Biomasa 2.100,00 7.000,00 2.650,00 7.500,00 6.000,00 2.500,00
Biomasa in sol 646,15 1.785,00 557,98 278,21 278,97 1.500,00
Total biomasa 2746,15 8785,00 3207,98 7778,21 6278,97 4000,00
Continutul de azot 16,47 52,71 22,45 46,66 37,67 32

Anul Cultura
Orz si Floarea-
2011 Grau Porumb Orzoaica soarelui Rapita Soia
Productia medie 2.154,00 4.058,00 2.831,00 1.355,00 1.023,00 1.808,00
Biomasa 2.100,00 7.000,00 2.650,00 7.500,00 6.000,00 2.500,00
Biomasa in sol 562,80 1.034,79 758,70 345,52 260,86 1.500,00
Total biomasa 2662,80 8034,79 3408,70 7845,52 6260,86 4000,00
Continutul de azot 15,98 48,21 23,86 47,07 37,65 32

Anul Cultura
Orz si Floarea-
2012 Grau Porumb Orzoaica soarelui Rapita Soia
Productia medie 1.227,00 1.319,00 1.091,00 893,00 846,00 1.208,00
Biomasa 2.100,00 7.000,00 2.650,00 7.500,00 6.000,00 2.500,00
Biomasa in sol 328,84 336,34 292,38 227,71 215,73 1.500,00
Total biomasa 2428,84 7336,34 2942,38 7727,71 6215,73 4000,00
Continutul de azot 14,57 44,02 20,6 46,37 37,29 32

Anul Cultura
Orz si Floarea-
2013 Grau Porumb Orzoaica soarelui Rapita Soia
Productia medie 2.970,00 4.431,00 2.629,00 1.422,00 1.797,00 2.035,00
Biomasa 2.100,00 7.000,00 2.650,00 7.500,00 6.000,00 2.500,00
Biomasa in sol 795,96 1.129,90 704,57 362,61 458,23 1.500,00
Total biomasa 2895,96 8129,90 3354,57 7862,61 6458,23 4000,00
Continutul de azot 17,37 48,78 23,48 47,17 38,75 32

11
Anul Cultura
Orz si Floarea-
2014 Grau Porumb Orzoaica soarelui Rapita Soia
Productia medie 3.657,00 4.689,00 3.241,00 1.831,00 2.079,00 2.085,00
Biomasa 2.100,00 7.000,00 2.650,00 7.500,00 6.000,00 2.500,00
Biomasa in sol 980,07 1.195,69 868,59 466,90 530,14 1.500,00
Total biomasa 3080,07 8195,69 3518,59 7966,90 6530,14 4000,00
Continutul de azot 18,48 49,17 24,63 47,8 39,18 32

Anul Cultura
Orz si Floarea-
2015 Grau Porumb Orzoaica soarelui Rapita Soia
Productia medie 3.719,00 3.067,00 3.378,00 1.541,00 2.423,00 2.415,00
Biomasa 2.100,00 7.000,00 2.650,00 7.500,00 6.000,00 2.500,00
Biomasa in sol 996,70 782,85 905,30 392,95 617,86 1.500,00
Total biomasa 3096,70 7782,85 3555,30 7892,95 6617,86 4000,00
Continutul de azot 18,8 46,68 24,89 47,36 39,7 32

2.5 Efectivele de animale în județul Tulcea

Ani
Macroregiuni,
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Forme de regiuni de
Categorii de animale 2010 2011 2012 2013 2014 2015
proprietate dezvoltare si
UM: Numar
judete
Numar Numar Numar Numar Numar Numar
Bovine Total Tulcea 29370 28988 30297 30701 31872 32786
Vaci si bivolite Total Tulcea 11405 12501 12840 11972 11965 12379
Porcine Total Tulcea 98288 95541 90885 91617 93993 95764
Scroafe de prasila Total Tulcea 9274 9587 8942 11254 11087 10888
Scrofite pentru
Total Tulcea
reproductie 1382 1481 1156 2319 1679 1625
Ovine Total Tulcea 268865 272369 290641 300686 310232 337468
Cabaline Total Tulcea 12660 12332 9522 9025 8027 7744
Pasari Total Tulcea 778604 769729 700185 759575 791384 716918
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

12
2.6 Calculul cantităților de N, P, K (kg/an) provenite din sectorul zootehnic

Anul 2010
Continutul zilnic de Continutul annual
nutrienti de nutrienti TOTAL
Greutatea N P K N P K Nr. N P K
Specia kg Kg/zi Kg/an animale Kg/an
Bovine 250-600 0,165 0,054 0,118 55 20 43 29370 1615350 587400 1262910
Vaci >400 0,096 0,014 0,071 35 5 26 11405 399175 57025 296530
Porci 98 0,036 0,012 0,022 13 4 8 98288 1277744 393152 786304
Scroafe gestante 125 0,028 0,01 0,018 10 4 7 9274 92740 37096 64918
Scroafe cu purcei 170 0,104 0,035 0,068 38 13 25 1382 52516 17966 34550
Oi 45 0,02 0,003 0,015 7 1 5 268865 1882055 268865 1344325
Cai 450 0,123 0,021 0,077 45 8 28 12660 569700 101280 354480
Pasari 1,8 0,001 0,0005 0,0005 0,36 0,18 0,18 778604 280297,44 140148,72 140148,7
TOTAL 6169577,44 1602932,72 4284166

Anul 2011
Continutul zilnic de Continutul annual
nutrienti de nutrienti TOTAL
Greutatea N P K N P K Nr. N P K
Specia kg Kg/zi Kg/an animale Kg/an
Bovine 250-600 0,165 0,054 0,118 55 20 43 28988 1594340 579760 1246484
Vaci >400 0,096 0,014 0,071 35 5 26 12501 437535 62505 325026
Porci 98 0,036 0,012 0,022 13 4 8 95541 1242033 382164 764328
Scroafe gestante 125 0,028 0,01 0,018 10 4 7 9587 95870 38348 67109
Scroafe cu purcei 170 0,104 0,035 0,068 38 13 25 1481 56278 19253 37025
Oi 45 0,02 0,003 0,015 7 1 5 272369 1906583 272369 1361845
Cai 450 0,123 0,021 0,077 45 8 28 12332 554940 98656 345296
Pasari 1,8 0,001 0,0005 0,0005 0,36 0,18 0,18 769729 277102,44 138551,22 138551,2
TOTAL 6164681,44 1591606,22 4285664

Anul 2012
Continutul zilnic de Continutul annual
nutrienti de nutrienti TOTAL
Greutatea N P K N P K Nr. N P K
Specia kg Kg/zi Kg/an animale Kg/an
Bovine 250-600 0,165 0,054 0,118 55 20 43 30297 1666335 605940 1302771
Vaci >400 0,096 0,014 0,071 35 5 26 12840 449400 64200 333840
Porci 98 0,036 0,012 0,022 13 4 8 90885 1181505 363540 727080
Scroafe gestante 125 0,028 0,01 0,018 10 4 7 8942 89420 35768 62594
Scroafe cu purcei 170 0,104 0,035 0,068 38 13 25 1156 43928 15028 28900
Oi 45 0,02 0,003 0,015 7 1 5 290641 2034487 290641 1453205
Cai 450 0,123 0,021 0,077 45 8 28 9522 428490 76176 266616
Pasari 1,8 0,001 0,0005 0,0005 0,36 0,18 0,18 700185 252066,6 126033,3 126033,3
TOTAL 6145631,6 1577326,3 4301039

13
Anul 2013
Continutul zilnic de Continutul annual
nutrienti de nutrienti TOTAL
Greutatea N P K N P K Nr. N P K
Specia kg Kg/zi Kg/an animale Kg/an
Bovine 250-600 0,165 0,054 0,118 55 20 43 30701 1688555 614020 1320143
Vaci >400 0,096 0,014 0,071 35 5 26 11972 419020 59860 311272
Porci 98 0,036 0,012 0,022 13 4 8 91617 1191021 366468 732936
Scroafe gestante 125 0,028 0,01 0,018 10 4 7 11254 112540 45016 78778
Scroafe cu purcei 170 0,104 0,035 0,068 38 13 25 2319 88122 30147 57975
Oi 45 0,02 0,003 0,015 7 1 5 300686 2104802 300686 1503430
Cai 450 0,123 0,021 0,077 45 8 28 9025 406125 72200 252700
Pasari 1,8 0,001 0,0005 0,0005 0,36 0,18 0,18 759575 273447 136723,5 136723,5
TOTAL 6283632 1625120,5 4393958

14
Anul 2014
Continutul zilnic de Continutul annual
nutrienti de nutrienti TOTAL
Greutatea N P K N P K Nr. N P K
Specia kg Kg/zi Kg/an animale Kg/an
Bovine 250-600 0,165 0,054 0,118 55 20 43 31872 1752960 637440 1370496
Vaci >400 0,096 0,014 0,071 35 5 26 11965 418775 59825 311090
Porci 98 0,036 0,012 0,022 13 4 8 93993 1221909 375972 751944
Scroafe gestante 125 0,028 0,01 0,018 10 4 7 11087 110870 44348 77609
Scroafe cu purcei 170 0,104 0,035 0,068 38 13 25 1679 63802 21827 41975
Oi 45 0,02 0,003 0,015 7 1 5 310232 2171624 310232 1551160
Cai 450 0,123 0,021 0,077 45 8 28 8027 361215 64216 224756
Pasari 1,8 0,001 0,0005 0,0005 0,36 0,18 0,18 791384 284898,24 142449,12 142449,1
TOTAL 6386053,24 1656309,12 4471479

Anul 2015
Continutul zilnic de Continutul annual
nutrienti de nutrienti TOTAL
Greutatea N P K N P K Nr. N P K
Specia kg Kg/zi Kg/an animale Kg/an
Bovine 250-600 0,165 0,054 0,118 55 20 43 32786 1803230 655720 1409798
Vaci >400 0,096 0,014 0,071 35 5 26 12379 433265 61895 321854
Porci 98 0,036 0,012 0,022 13 4 8 95764 1244932 383056 766112
Scroafe gestante 125 0,028 0,01 0,018 10 4 7 10888 108880 43552 76216
Scroafe cu purcei 170 0,104 0,035 0,068 38 13 25 1625 61750 21125 40625
Oi 45 0,02 0,003 0,015 7 1 5 337468 2362276 337468 1687340
Cai 450 0,123 0,021 0,077 45 8 28 7744 348480 61952 216832
Pasari 1,8 0,001 0,0005 0,0005 0,36 0,18 0,18 716918 258090,48 129045,24 129045,2
TOTAL 6620903,48 1693813,24 4647822

2.7 Cantitatea de N raportată la suprafață

Cantitatea de N raportata la suprafata


Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Suprafata
(ha) 259359 281614 285157 282423 242346 241806
Cantitatea
(kg/ha) 23,79 21,89 21,55 22,25 26,35 27,38

15
2.8 Cantitatea de P raportată la suprafață

Cantitatea de P raportata la suprafata


Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Suprafata
(ha) 259359 281614 285157 282423 242346 241806
Cantitatea
(kg/ha) 6,21 5,65 5,53 5,75 6,83 7

2.9 Cantitatea de K raportată la suprafață


Cantitatea de K raportata la suprafata
Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Suprafata 259359 281614 285157 282423 242346 241806
(ha)
Cantitatea 16,51 15,21 15,08 15,55 18,45 19,22
(kg/ha)

16